-wO serie in care

Editura Sf Nectarie

tEi propune si ofere

versiunea rom6neascS,

insogiti uneori 9i de tex-

tul original, a lucririlorreprezentative pentruspiritualitatea siriacigi, de asemenea, studiigi monografii gtiinfifice,

care introduc cititorulin universul istoric, te-

ologic 9i duhovnicesc al

crestmrsmulur srnan.

(nr

AVVA IOSIT HdTId?{vdtdrenel pe puirHeleu

SCRIERIDUHOVNICE$TI

Traducere, studiu introductiv gi note

lerom. Agapie Corbu

@$. ilffi[mrc

CUPzuNS

STUDIU INTRODUCTIV

Argument ............. D(

1. ViagaAwei losif Hazzayagi complexul ei context............... XIIIl.l.Wchile izuoare biografce siriace .... XIII1.2. Denamirea unei Bisoici ;i sernnifcaqiile ei teologice ............. XVIIIl.3.incepunrilecregtinismuluisiriac..... ..................)O(I

1.4. ,,$coala per;ilor'- de k teologia Pdrinyilor, Ia scolasticd

flosofcn ............ )OCII

2. Tensiuni gi conficte in Biserica Siro-Orientali..................... )oo(2.1. inne ierarhie gi .cei dcsduirgili" ... .................... )OO(

2.2. intre teologia duhouniceascd yi scolasticd ............... )OO([V

3. Anatemele Sinodului din786l7 - incerciride elucidare ..................)oovIII

3.1. Explicayii sociologice .:.............)OC(X

3.2. ,Inuidia clcricalis"... ..............." XL3.3. Rezuhat al unor tensiuni uechi ............ ............... XL3.4. Mesalianismul............ ................. XLI3.5. Origmismul................. ............ XLIII3.6. Minyelegerea textelor duhounice;ti ............. ..... XLrV

4. Teologia filosofici rs teologia duhovniceasci ...................... XLVI4.1. Un scokaic rafnat: Timotei I ....... ................... XLVI4.2. Adeudrata mizd: aederea lui Dumnezea ......... XLVII4.3. Annop o logia ;i gno s eo logia Patiarhu lu i Timotei 1 ................ XLIX

-

4.4. Dllema Patiarhului ..................... LII4,5. Ultimul cuuint il are Ortodoxia ....................... LIV

5. Tilsiturile inviEiturii duhovnicegti din scrierileAwei losif Hazzaya ............. LVI

5.1. Etapeh uieyii duhounice;ti ..........;.......... ........,.. LVI5.2. Poudpuitorul duhounicesc ........... IXIII5,3. Ascubarea ........'........................ I;qJy5.4. Sftnta Soipturd - Iocul ;i rolul ei in uiala duhouniceascd..... IXVI5.5. Latimile .......... DO/IU5.6. SfnuhTaine............ ................. DO(5.7. Focul durnnezeiesc DOilV5.8. Lumina dumnezeiascd .......... DOCVII5.9. Sirnpurlle duhounice;ti DOOil

BibliografieNoti asupra edigiei .......... ....... XCV

Awa Iosif HazzayaSCRIERI DUHO\TNICESTI

I. Epistoll despre etapele viegii monahale ............................... III. Despre conremplalia duhovniceasce ................................. 113

III. Despre rugiciunea pe care mintea o primegte inlocul limpezimii............ ...................... u9

IV. Despre lucririle imboldurilor.................. ......137V. Din Cartea intrebarilor ............... t43

VI. Epistoli despre lucririle harului .................... t49VII. Despre calea scurti citre Dumnezeu ................................ l6l

VIII. Epistoli citre unul din fragii rAvnitori .............. ............... r73IX. Despre ruglciunea duhovniceasci .................................... lglX. Rugiciune inainte de impirtiganie................................... 187

trndice scripturistic............ ........201Indice de citiri parristice si clasice ................;.... ..................205Indice tematic .................. ........206Indice de rermeni siriaci ........... .....................214

STUDIU INTRODUCTIV

al o<periengei duhovnicegti, un cunoscitor din triire d multiplelor formede vedere a luminii necreate dumnezeiegti, ln timp ce bogata culturi caretranspare din scrierile sale este instrumentul intelecual care l-a ajutat si-girosteasci triirile pustnicegti gi contemplagiile. in ultimi instangi, scrierileAwei Iosif Haz,z:iye sunt, trebuie s-o spunem, o mirturie tulburitoare a

vederii lui Dumnezeu, afa cum aveau si fie, in spaEiul bizantin, scrierileSfhntului Simeon Noul Teolog sau cele ale S6ntului Grigorie Palama.

1. vnlnAwEI IosIF II'AZZAYA

$T COMPLEXUL EI CONTEXT

l.l.Wchile izaoare biografce siriace

Una dintre puginele surse de informagie legate de Awalosif Hazzaya

provine din Cartea cura1iei (Liber cntitalzr), o culegere de 140 de scurte

biografii ascetice de celor mai importante figuri monahale din isto-

ria Bisericii Asiriene, lncepAnd cu Mar Awgen (sec. IV) ;i continuindpAni la mijlocul secolului d lX-lea, culegere alcituiti de Mitropolitulishodenah de Basra ln secolul al IX-lea6. ln capitolul 125 il culegerii

amintite, Mitropolitul Ishodenah nc di cele mai consistente informagii

biografice despre ,,Sfrntul Awi Iosif H ezzaye" din cAte existi, nu ins5.

lipsite de anumite imprecizii:

,,Sfrntul Awi Iosif H^z:L^ya, numit de asemenea 9i Abdisho (Ebed-

jesus), era de origine persani. Oragul siu se numea NemroudT. Tatil siu

era mags gi a ajuns el insugi conducitor al magilor. Pe cind Omar Ibn

Hatibe a luat ln miini frAiele Imperiului Arabilor 9i gi-a trimis trupele

si lupte cu turcii, ora;ul Nemroud, construit de Nemroud, care i-a dat

numele siu, s-a rizvrititimpotriva lui gi nu i-a mai deschis po4ile' Iosif,

care se gisea in afara po4ilor, tcizut prizonier, impreuni cu alte trei

sute de persoane. El era in vArsti de gapte ani cAnd a fost prins. Un arab

din ora;ul Sinjarro l-a cumpirat cu 370 de zwntl,l-a tiiat imprejurl2

odati cu copiii sii 9i l-a ftcut pigan. A rimas ln casa acestui om vreme

6 Sebastian Bnocr, A Bief Outline of Syiac Literature, Baker Hill' Kottayam,

1997, p.68.7 Se presupune ci era o localitate aproape de Mosul (Irak). Texrul lui Ishodenah nu

permite nicio locdizare precisi a acestui orag.8 Preot zoroastrian de rang inferior.e Este vorba de califul Omar al ll-lee (717-720).!o ln nord-estul lrakului,tr Zuze, ln siriaci, inseamni,,bani".12 Degi nu e menEionati in Coran, musulmanii practicau circumcizia lntre 4 9i 7 ani,

alteori chiar mai tirziu.

STUDIU INTRODUCTIV

de trei ani. Dupi ce stipanul a murit, copiii sii l-au vindut unui cregtinpe nume Chiriac, din saul Dadar, din zona Qardour3, penrru 570 dezuze. Acest om l-a dus in casa lui gi l-a ficut intendent, pentru ci. nuavea copii. Chiriac insista foarte mult ca Iosif si se faci cregtin, dar elnu se lisa convins. L-a luat cu sine la mi.nistirea din Kamoul, care se

gisea ln imprejurimile satului, iar tinirul, cind a vizut cilugirii, a fostaprins de iubirea Domnului nostru gi a primit botezul in ministire dela Mar Ioan de Kamoul. Chiriac l-a eliberat, cind a vizut cAt era deravnitor la rugiciune si ci dorea si devini monah. Atunci Iosif a plecarla Ministirea lui Awa Sdiba, in zona Beth Nuhadrara. A fost primitde fericitul chiriac, conducitorul minisdrii, care a ajuns mai tarziuEpiscop de Balad. A triit in viaga de obgte, dedAndu-se mai cu seami lacitirea Psalmilor gi a cirEilor sfinte. Dupi aceea, a plecat in zona eardougi a vieEuit intr-un loc numit Araba. A rimas acolo mulgi ani. Apoi, cre-

l. .dinciogii l-au ciurat penffu a-l face conducitorul Ministirii Mar Bas-sima din zona Qardou. A condus o vreme aceasti mi.nistire, dupi cares-a retras ln muntele zinaits. A rimas un timp aici, iar la indemnul luiMar Koudahwi, Episcopul de Hirta, credinciosii l-au frcut conducito-rul Ministirii Rabban Bokhtisho, numiti nMarganau, afati in impre-jurimile satului Zinai. [Iosifl nu contenea si. scrie cirgi. Avea un fratedupi trup numit Abdisho. Acesta a venit din oragul Nemroud, a primitbotezul 9i s-a frcut monah. De atunci [Iosifl a pus roate cirEile ,Je subnumele fratelui siu Abdisho. in

"cest. lucriri, el a scris patru fragmente

care nu au fost aprobate de dascilii Bisericii. Mar Timotei I a ginut unsinod gi l-a anatemizar in anul l7O aJ domniei fiilor lui Hishamr6. Deunde si-a luat Iosif Hazzaya invilitura? Putem afla din istorisirea scriside Mar Nestorie, Episcopul de Beth Nuhadra. Eu cred ci patriarhul aacgionat astfel din invidie. Dumnezeu ;tie adevirul. Dupi ce a condusmai mulgi ani Ministirea Margana, Iosif a murit la adinci bitrinegi, iar

t3 Sudul Turciei.ta Nordul lrakului.It Situat in regiunea Adiabena, in nord-estul lrakului.t6 Anul 170 al hegirei (era musulmani) corespunde anilor 78617 d.Hr. carendarul

musulman incepe in 15 iunie 622, daraplecirii lui Mahomed de la Mecca.la Medina.

*

1. VIATA AWEI IOSIF HAZZAYA $l COMPLEXUL EI CONTEXT

fragii l-au lnmormintat in Ministirea Rabban Mar Athqen, a;teptAnd

ca Domnul, la venirea Sa, si-l invieze. Fie ca rugiciunile lui gi rugiciuni-le tuturor sfinEilor amintigi ln aceasti carte si fie un zid ocrotitor Pentrusirmanul om care o are 9i pentru piringii sii! Amin."17

Alte informa$i despre Awa Iosif Hazzaya mai avem din Nomoca-

nonul (IX,6) Mitropolitului Abdisho de Nisibis (t1318), care sPune

ci Iosif ar fi scris nu mai pugin de 1900 de lucriri, dintre care se mai

pistrau, in timpul siu, doar zecel8. Numirul scrierilor Awei Iosi{, chiar

daci e exagerat, corespunde precizirii din Cartea curd'qiei, potrivit cire-

ia el ,,nu contenea si scrie cirgi".Dupi cum se poate vedea, vechile izvoare siriace sunt zgArcite cu

informagiile despre viaga Awei losif Hazzaya, gi uneori chiar confuze.

Mai intAi, precizareaci Iosif ,,a ajuns el lnsugi conducitor al magilor"este imediat contrazisi, intrucAt, copil fiind, a ajuns sclav, iar din sclav

a devenit cregtin. De aceea, sensul textului Pare a fi urmitorul: ,,Tatilsiu era mag 9i a ajuns conducitor al magilor"re. Termenul de ,,mag"

desemneazi clasa preoEeasci inferioari a clerului zoroastrian, in timpce al doilea termen indici funcEia, conducitorii magilor activAnd la

marile temple2o. in privinga califului Omar, R. Beulay a aritat ci Isho-

denah a confundat doui persoane cu acelagi nume, anume pe OmarIbn al Khttab (634-644) 9i Omar Ibn al Aziz, cunoscut 9i ca Omaral Illea (717-720). Este clar ci nu poate fi vorba de primul calif,

intrucit episcopul Chiriac, de care Ishodenah amintegte in aceeagi no-

tiEi biografici, a fost hirotonit Episcop de Balad de citre MitropolitulCiprian de Nisibis, care

^ pistorit intreT4l si767, cum aflim din

aceeagi Carte a curaliei, capitolul 101. Prin urmare, data nagterii luiIosif Hazzaya trebuie situati lntre anii 710 9i 713, respectiv cu ;apte

17 IsnoorNan oa Besna, Cartea curayiei, pp. 54-55 (uidz rupra ed4ia citati la nota 2).

's J.'Wl Cxrr.orns, "'A,bdisho

bar Brikha", GEDSH, P' 3; R. A. KrrorrN, ,Yawsep

Hazzaya", GEDSH, p. 437 .te ff Sameer Mer.oxr, Les tois ltapes de lz uie spiituelle chez lzs Plres ryiaques: Jean

le solitaire, Isaac dz Niniue et Joseph Hazzaya. Source, doctine et infuence, Harmattan,

Pxis,2014, p.65.20 ff Antoine Gurr,r-euuoNr, ,,Sources de la docrine de Joseph Hazzaya' , in L'Oi'

entEien,vol. III, fasc. 1, Paris, 1958, nota 5,pp.4-5.

STUDIU INTRODUCTIV

ani lnainte de Califatul lui Omar al lllea (717-720), in timpul ciruiaAwa Iosif a fost luat prizonier, pe cind avea virsta de gapte ani2t.

Dar nu numai data nagterii lui Iosif este problematici in notiEa bio-grafici a lui Ishodenah, ci gi o alti informaEie, pe cit de schematici, peatit de nelinigtitoare: este vorba de condamnarea lui rosif Hazzaya lasinodul lntrunit de Patriarhul rimotei I ln anii Tg6lT,respectiv l7o elhegirei. Datele furnizate de Ishodenah sunt exrrem de sirace, rezumatela informagia c5. ,,patru fragmente nu au fost aprobate de dascilii Bise-

. rraa & v yricii"' fi.ri. s5. ne spuni nici micar daci Iosif mai triia in acel moment.Nici alte izvoare directe nu pistreazi hotirarile sinodului, in afara unuirezumat in arabi al anatemelor formulate atunci, care ne dezviluie pescurt nemulgumirile Patriarhului 9i faptul cL, odati cu Iosif Hazzaya,au mai fost condamnagi gi Ioan de Apamea (sec. V) gi loan Ddyatha(t cca. 760). Daci Awa Iosif mai era sau nu in viagi la data excomuni-cirii datorate lui Timotei I este o lntrebare rimasi inci deschisi, uniicercetirori inclinind si creadi ci el mai v1i*2 gi ci a fost obligat sipiriseasci mini.stirea pe care o conducea23, in timp ce dEii cred ciera deja mort24. Potrivit lui Ishodenah, Avva Iosif a murit pe cand eraconducitorul Ministirii Margana, insi a fost lnmormantat la Minis-tirea Rabban MarAtquen. Daci mai adiugim 9i nedumerirea legati defaptul ci nu a fost lnmormi.ntat in ministirea pe care a condus-o atiEia

2t ff Robert Brul-ev, ,Joseph Hanaya", DS 8, 1341. prin urmare, obsenaEiile luiAssemani, potrivit ciruia

"Iosif Hazzaya a fost declarat partizan al lui Henana gi combitutde Mar Babai in tratatul siu De anione si ln epistolele pe. care i le-a adresat"

'0. s. ar."-

w*1, An Encychpedia of syiac viter, in: Bibliotheca oriennlis, clementino-vaticana,vol. III, partea I, Gorgias Press, 2004, pp.95-97) nu sunt compatibile cu datele de mai sus,intrucit Babai cel Mare a fost starel al ministirii de pe muntele Ida intre 569 gi 62g, c*ace inseamni ci nagteiea lui Iosif ar uebui situati undeva lnue sffugitul secolului al Vl-lea9i lnceputul secolului al VIIlca-

22 E. J. Snrnnr "The Life and Vorks ofJoseph Hazzaya', in Tbe Seed ofVhdom:

Essays in Honour of r J. Meek, (ed.) Mccullough gi \(illiam Stewart, University ofToronto Press, Toronto, 1964, p. 87. La fel, Nestor Kaweoes in Intoducerca sa laJosrru Hazzlrryt, On Prouidence, p. l.

a Robert Bnuu", La Lumilre sansforme. Intoduction n t'iade de k mystiqle chftti-enne syro-orientale, Chevetogne, s, d., p. 215.

2a A, Gurr.r.ruuoNr, ,sources de la doctrine.. ." , p. 6.

-1. VTATAAWET rOSIF HAZZAYA 5l COMPLEXUL EI CONTEXT

ani, unde a ;i adormit lntru Domnul, atunci e ;i mai greu si putemformula un rispuns satisfrcitor privitor la adormirea sa25.

Iati ci ne gisim in faga unui autor care, in cursul viegii sale, era

apreciat de unii, condamnat de alEii 9i de la care, din numeroasele sale

scrieri, ne-au rimas doar cAteva, unele traduse in volumul de fagi, altele

afate inci in curs de editare critici. Unde vom situa, in acest context

aparent ambiguu, scrierile gi invigituraAwei Iosif pe scara cu care Bise-

rica misoari ortodoxip gi valoarea oricirei opere? DaciAwa Iosif a avut

un astfel de destin - probabil postum -, atunci ce valoare au pentru noiscrierile sale, cAt cAntiresc ele ln balanga Bisericii gi, mai ales, in ce parte

fac ele si se incline acul indicator al ereziei? Din rispunsurile la aceste

intrebiri decurg o searnS. de consecinge legate de receptarea practici a

scrierilor Awei Iosif HaziLey^, adici de citirea lor necrispati, in minis-tiri ;i in chiliile monahilor, 9i prin aceasta de asimilarea inviEiturii lui lnviaga celor pentru care el a scris: monahii.

Prin urmare, inainte de a-i prezenta invigitura duhovniceasci, e ne-

cesar si limpezim, impreuni cu cititorul, problema anatemelor formu-late impotriva lui Iosif Hazzaya gi a celorlalgi doi autori duhovnicqti,pentru ci elucidarea ei ne va oferi o imagine mai largi asupra teologiei

epocii in care Awa Iosif Hazzaya a triit, s-a format ;i a scris. intrucAtdespre istoria Bisericii in care losif ttrazzaya a triit s-au scris mai multemonografii 9i studii temeinice26, dintre care unele sunt deja traduse inrominegte2T, in cele ce urmeazi ne vom concentra asupra felului ln care

trebuie si ingelegem aceasti condamnare, atat in conginutul ei, cit gi ca

2t S. Menorr, Les *ois itapes. .., p, 66.26 Dietmar'!ll \(tNrurR, capitolul ,,Acceptance of Nestorianism at the synods of 484

and 486?" , in: !(ilhelm Beurr,r, Dietmar 'W 'WrNK-ER, The Church of the East - A concise

bistory,Routlq{urzon,Thylor&Francis Group, london and NewYork 2003, pp.28-32.2TAmintim studiile publicate ln rominegte ln volumul: Sflntul Isaec Stxv\ Cuain-

te cdtre singuratici,Partea. a II-a, Ed. Deisis, Sibiu, 2003: Diac. Ioan L Ic,[ jr., .SfAntulIsaac Sirul necunoscutul - operi, profil istoric si gdndire spirituali pe fundalul uadi$eisiro-orientale' (pp. 5-84); Sebastian Bnocx, ,,Biserica Nestoriani - o edcheti nefericitipenuu Biserica Asiriani a Risiritului" (pp.447-463); Dana MIrr-rn, ,,Istoria gi teologiaBisericii Risiritului din Persia pXni la sfSrgitul secolului VII" (pp. 465-536). De ase-

menea, este revelatoare 9i lucrarea lui Nestor Keweoes, Pneumatologia Sflntului Isaac

Sirul, trad. rom. de Marian Pitru, Ed. Doxologia, lagi,20l7 .

STUDIU INTRODUCTIV

act ce pare a se reitera periodic in istoria Bisericii, ca un tipar malefic,care-i insogegte parcursul prin aceasti lume.

C)ricit ar pirea de suqprinzitor, lnEelegerea resorrurilor doctrinare, psi-hologice, socide gi de mentalitate care au dus la aceasri condamnare neva ajuta si cunoagtem din interior Biserica siro-Orientali, legiturile dintrecregtini gi islamul nou apirut, dintre monahism ;i ierarhie, dar mai ales sicongtientizim ci se confruntau, de fapt, mentalititi teologice si intelectualedifelte, pafte a universului vast si nuaniat d crestinismului siriac oriental.

in cele ce urmeazi, trebuie si solicitim cititorului lngiduinga de ane urma intr-un scurt, dens si necesar parcurs introductiv in preisto-ria ,,procesului misticilor", relevant pentru definirea pozigiilor teologicecare s-au confruntat la sinod. Astfel, vom trasa cadrul hermeneutic decare avem nevoie pentru prezentarea, in a doua parte a studiului nostru,a invigiturii duhovnicegti a Awei Iosif,

1.2. Denumirea unei Biserici gi semnifcayiile ei teohgiceBiserica din care Awa Iosif H^Tzaya a frcut parte a primit, de-a lun-

gul timpului, mai multe denumiri, fiecare dintre ele urmirind si expri-me fie specificul ei doctrinar si etnic, fie si. arunce asupra ei o anumitilumini defavorabili. De aceea sunt necesare c6.teva precizfuri, multitudi-nea denumirilor ei din studiile si lucririle de speciditate putind generaconfuzii penrru cititorul insuficient avizat.

Astizi, denumirea ei oficiali este de ,,Biserici Asiriani a Risi.ritului",iar cei care se lntreabi cum de nu igi atribuie 9i epitetul de ,,Siriani." intitulaturi par si uire ci numele de Siria este de obArsie greaci, Xugia,fiind format din cel de Aoougi,c, creat de vechii greci pentru a denumilaturile apusene ale strivechiului Imperiu Asirian, cucerit in 609 i.Hr. debabilonieni. Acestei Biserici i s-a mai dat si numele de ,,Biserica Persiei"sau ,,a pergilor", nume insi restrictiv, pentru ci Biserica Risiritului, chiardaci s-a niscut in interiorul teritoriului fostului Imperiu Persan, cuceritde Alexandru cel Mare, a cuprins in secolele urmiroare ;i teritorii vastedin afara acestuia, din Asia, China, Tibet, India de Sud 9i Arabia.

Numele de ,,Biserici. Siriani." este legat de limba utilizati de cregtinii

;i scriitorii cregtini din teritoriile celui de-al treilea Imperiu Persan sauPart (pani in anul 226 d.H.), respectiv Sasanid (intre anii 226 gi 640),

1. VTATAAVVET rOSrF HAZTAYA $r COMPLEXUL Er CONTEXT

cind a intrat sub stipinire arabi. Este vorba de limba siriaci, dialectaramaic vorbit in Nisibis, numiti si ,,arameeani. orientdi", penrru a odistinge de dialectul din Edessa, numit,,occidenral".

Din picate, numele cel mai impropriu, ,Biserica Nestoriani", este

gi cel mai cunoscut, el pistrAndu-se in uz datoriti inerEiei manualelor

9i comoditigii formulelor standardizate. Un exemplu tipic gi, totodati,hilar al felului in care aceasti denumire, odati intrati in circuirul acade-

mic, se autopropagi il oferi o recenti - gi excelenti, ln rest - monografieasupra Bisericii Risiritului. Dupi ce autorul deplinge faptul ci nume-le de ,,Biserici Nestoriani este denumirea cea mai gregiri cu putinli",isi informeazi cititorul ci., totugi, o va utiliza, ,,firi, a pune nici mi.carghilimelele care s-ar impune [...] "dica

pentru a fac. ca toati lumea"28.

Justificarea, glisind intre absurd ;i hilar, explici logica mecanismuluiintrinsec al teologiei de gcoali, atAr de pliati pe stereotipiile create de ea

ins{i. Aga se face ci Awa losif Hazzayaapare adeseori enumerat printremisticii ,,nestorieni", frti ca prea multi lume si mai simti nevoia sicerceteze cdt de ,,nestoriani" e Biserica Apostolici Asiriani a Risiri-tului 9i cit de ,,nestorian" este Awa Iosif. Epitetul2e i-a fost hirizit desirienii ,,iacobigi", mai precis de Filoxen de Mabug (1523), care, mono-fizigi fiind, au niscocit aceasti denumire dispreguitoare pentru fragii lor,cregtinii siro-orientali, rimagi fideli Ortodoxiei, a;a cum era formulatipini la Sinodul al III-lea Ecumenic. Faptul ci studii temeinice si ami-nungite au demonstrat inconsistenga istorici gi doctrinari a denumiriide ,,Biserici Nestoriani" ne scuteste de explicagii suplimentare30. Regi-nem doar observagia ci. perpetuarea ei s-a datorar faptului ci. ,,in cursulistoriei, Biserica Asiriani a Risiritului a fost de reguli ristilmiciti decelelalte Biserici crettine, uneori intengionat, alteori din ignorange t...].Asocierea ei cu Nestorie este precari 9i a continua si o numim nestoriand

28 Raymond rr Coz, Histoire de lEglise d'Oient. Chritiens dTrah, d'Iran et dc Tiurquie,Cerf, Paris, 1995, pp.12-13.

2e Din perspectiva hristologiei, profesorul Sebastian Brock consideri aceasti denu-mire drept ,,o gtampili comodi penrru a stigmatiza orice oponent care urma tradigiahristologici antiohiani" (S. Bnocx, ,,Biserica Nestoriani. .." , pp. 457-458).

30 Vidz infra Bibliografia.

:

STUDIU INTRODUCTIV

este, din punct de vedere istoric, total incorect gi induce in eroare"3r. inultimi instangi, amS.nuntul ci aceasra este Biserica Sfrntului Isaac Sirul,a numerogi martiri gi cuviogi prezen$i in sinaxarul bizantin ;i cinstigi inBiserica Ortodoxi e mai griitor decAt orice studiu academic.

in sfirgit, denumirea cea mai cuprinzitoare este cea de ,,Biserica Si-ro-Orientdi", p€ Glr€, lntrucit tinde si se generalizcze in studiile de spe-

cialitate, o vom folosi ;i ln volumul de fagi. Ea esre, de fapt, o prescurrarea denumirii oficide de astizi, ,,Biserica Asiriani Apobtolici a Orientului",

, a cirei Patriarhie se afli la Bagdad. Degi ea esre continuatoarea nein-trerupti a vechii Biserici Siriene, intemeiate de Apostolul Toma gi deucenicii sii, totusi, de-a lungul secolelor, s-au desprins din ea c1teva dtestructuri ecleziastice, ajungandu-se astizi la un mozaic dcituit din urmi-toarele patriarhate arameofone, pe langi cel siro-orienal:

Biserica Maroniti, cu seiliul Pailiarhiei in Antiohia, lgi trage numele de,la Sfrntul Maron, un monah harismatic de la sfugitul secolului al M-lea,care a grupat tn jurul siu cregtinii de limbi siriaci dintre Alep gi Antiohia.in secolul al Vlea aceasti eornunitate a'Aderat la formula de la Calcedon,iar din secolul al XIII-lea a intrat in sfera de influengi a Romei prin mi-sionarii latini din Levant, ajungind la comuniune deplini in saris gila olatinizare extremi a cultului. Dupi Conciliul Vatican II, toate Bisericilesiriace unite cu Roma, inclusiv maronigii, au inceput un proces de in-toarcere la propriile ridicini culturale, spirituale 9i liturgice, eliminandnumeroase tradiEii latine pitrunse ln cult de-a lungul timpului. Dinanul 1583 la Roma funcaioneazi, neintrerupt pini astizi, Colegiul Maro-nit, cu un rol important in rispAndirea culturii. siriace in Europa32.

Biserica Siro-Ortodoxi (numiti gi,,Siro-Occidentdi" 9i,,Iacobiti")s-a format prin separarea treptati de cea Siro-Orientali in secolul dVJea gi inceputul secolului al VIJea, prin adoptarea teologiei mono-fizite. Denumirea de ,,Iacobiti." provine de la numele lui Iacob Bara-deul, ,,Cergetorul" (1578), hirotonit in secret de Patriarhul monofizitGodosie d Alexandriei in palatul imperid de la Constantinopol, undelmpiriteasa Teodora ascundea un numir considerabil de lnalEi clerici

3r S. Bnocr, ,Biserica Nestorianl...", p. 461.32 Cf, Joseph P. AMA&

"Maronite Church", GEDSH, pp. 270-27L

L vIATA AwEr rosrF HAzzAiA $i coMplExut El coNTEXT

monofizigi. Iacob a parcurs lntregul Orient Apropiat gi Egiptul deghizatin cergetor, hirotonind episcopi 9i preogi, constituind practic ierarhiamonofiziti. Astizi Biserica Siro-Ortodoxi consideri jignitoare epitetele

de ,,iacobiti" 9i ,;monofiziti", utilizALnd in schimb termenul de ,,miafi-ziti", care exprimi, ln realitate, disputata formuli a Sfrntului Chiril al

Alexandriei, adoptati la Sinodul al IIIlea Ecumenic. Sediul Patriarhiei

Siro-Ortodoxe se gisegte asiizi la Antiohia3'.Biserica Chaldeeani Catolici s-a format din unirea cu Roma a unei

pirEi din Bisericq Siro-Orientali, ln Cipru, ln anul 1445. Sediul Patri-

arhiei se gisegte astizi la Bagdadsa. Nu trebuie confundati cu Biserica

Siriani Chaldeeani, afati ln India gi parte a Bisericii Siro-Orientde35.Biserica Siro-Catolici s-a format prin desprinderea de Biserica Si-

roOrtodoxi, in anul 1656, cind a fost creati Episcopia Siro-Catolicide Alep. Patriarhia igi are sediul la Antiohias6.

inrucAt istoria are logica ei, uneori ciudati, semingeld i<ihfictuluicare a culminat cu anatemizarea lui losif Hazzaya gi a celorlalEi trebu-ie ciutate cu secole bune inaintea sinodului. Se disting doui planurifoarte bine definite, pe care le vom cerceta separat ln cele ce urmeazi:cel al teologiei de gcodi 9i oficide; respectiv planul tensiunilor gi al

confictelor din sAnul Bisericii Siro-Orientde.

1.3. inceputurile cre;tinismului siriacCregdnismul, in zona geografici afati la est de Eufrat, are origini

apostolice, Sfrntul Toma gi ucenicii sii fiind consideragi evanghelizatoriiacestui teritoriu si intemeietorii Bisericii ,pergilor". Eusebiu de Cezareea

consemneezi tradiEia potrivit cireia ,lui Toma i-au cizut so4ii si meargiinPargia"37, cum mai era numit pe atunci cel de-al treilea Imperiu Persan

(247 l.H.- 226 d.H), care cuprindea, in principal, Mesopotamia, Iranul

33 ff George A. Krnez, "Syriac

Omhodox Church", GEDSH, pp.393-394.

'n Cf. S.P Bnocr, J. F. Coarrsy, "Chaldean

Catholic Church", GEDSH, p. 92.3t Cf S. P Bnocr,

"Chaldean Syrian Church", GEDSH, pp. 92-93.

36 Amir Hennex, "Syriac

Catholic Church*, GEDSH, p.389.37 EuseBru pr CEZAREu* HElll,I, l, uad. rom. de pr. prof Tmdor Bodogae PSB 13,

EIBMBOR, Bucuregti, 1987, p.99.