Ernst Gombrich (r9o9-zoor) s-a n{scut la Viena gi a studiatistoria artei gi arheologie la universitatea din acelaqi orag.

Cu doi ani inainte de anexarea Austriei de citre GermanianazistS, Gombrich, care avea origini eweiepti, a emigrat cu

familia la Londra, unde s-a al5turat Institutului Warburg (pe

care-l va conduce din 1959). in timpul rizboiului, lucreazipentru serviciul de monitorizare al BBC gi, incepAnd cu 1956,

este profesor la Universitatea din Londra. Pentru excepqionala

sa carieri academicS, primegte numeroase premii (Erasmus,

in 1985; Goethe, inry94) gi este numit membru al Academiei

Britanice.Un caz aparte printre istoricii artei, numele siu a depSgit

cu mult granilele specialitSlii sale. Istoriq artei, scrisi ir,lg5g,rimAne Ei astizi cea mai celebrl gi mai binevAnduti lucrare

din domeniu. Alte lucriri cunoscute sunt Norma ;i formaQ966), Artd gi iluzie Q96g).

Ernst H. Gombrich

O scurteistorie a lumii

Traducere din germanide ADRIANA IONESCU

Edilia a II-a

Affnun

intAmpl{ intotdeauna, mizeria merge mAni in mAni cuintoleran;a. Dar cu ajutorul telecomunicagiilor corytiinlanafiunilor mai bogate s-a ficut gi ea sim;iti pufin. CAndun cutremur, o inundafie sau o mare secetl face multevictime, mii de oameni din finuturile care o duc bineigi pun la dispozilie mijloacele pi forlele pentru a oferi omAni de ajutor. in trecut nu exista aqa ceva. $i asta este odovadi a faptului ci avem dreptul si sperdm la un viitormai bun.

Cuprins

Cuvint inainte / 7

A fost odati / rzTrecutul gi memoria . inainte de a exista oamenii . Reptileuriage . PimAntul firi vial5 . Soarele firi PimAnt . Ce

este istoria?

Cei mai mari inventatori care au existatvreodatl I 16

Mandibula de la Heidelberg . Omul de Neanderthal .

Preistoria. Focul .Uneltele . Oamenii peqterilor.Vor-birea . Picturile .Vrijitoria . Era glaciarf, qi inceputurileEpocii de Piatri . Epoca de Piatri timpurie . Casele lacus-tre . Epoca Bronzului . Oameni ca tine qi ca mine

finutul depe Nil / zzRegele Menes . Egiptul . Un imn inchinat Nilului . Fara-onul . Piramidele . Religia vechilor egipteni . Sfinxul .

Hieroglifele . Papirusul . Risturnarea dinVechiul Regat .

Reformele lui Akhenaton

Duminici, luni... / 3oMesopotamia astizi . Sipiturile de la Ur . Tiblitple de lutqi scrierea cuneiformt . Legile lui Hammurabi . Cultulastrelor. Originea numelor zilelor siptimAnii .Turnuldin Babel . Nabucodonosor

Despre Dumnezeu UnuI / 36Palestina .Avraam din Ur . Potopul . Sclavia in Egipt .

Moise pi anul plecirii din Egipt. Saul, David, Solomon .

impi4irea regatului . Distrugerea Israelului . Profegiile .

Prizonieri in Babilon . intoarcerea .Vechiul Testament

;i credinla in Mesia

T.U. C.I.T.E.S.T.l. I 4rScrierea alfabetici . Fenicienii si coloniile lor comerciale

Eroii qi armele lor I 43Cintecele lui Homer. Sipiturile lui Schliemann. Regiipirafi ai mirilor . Creta gi labirintul ' Exodul dorian -

CAntecele eroice .Triburile elene si coloniile lor

O lupti inegali / 49Perqii qi credinfa lor . Cirus cuceregte Babilonul . Cam-bysesin Egipt. Imperiul lui Darius. Rlscoala ionienilor'Prima campanie de reprimare .A doua campanie de repri-mare gi bitilia de la Maraton . Campania lui Xerxes .

Termopile . Bitilia de la Salamina

Doui oriqele intr-o lirigoari / 56

focurile Olimpice . Oracolul din Delphi . Sparta gi educa-

fia spartani.Atena. Dracon gi Solon .Adunarea Popo-rului gi tirania . Epoca lui Pericle . Filosofia . Sculptura gi

pictura . Arhitectura . Teatrul

Iluminatul qi lara sa I 64India . Mohendjo-Daro, un orag din vremea oragului Ur .

Imigrafia indienilor. Limbile indo-germanice' Castele .

Brahma gi cilStoria sufletelor . ,,Tu epti acesta" . Gautama,

fiul de rege . Iluminarea . MAntuirea de suferintl . Nirva-na'Adepfii lui Buddha

Un mare invilitoral unui mare popor I 7rChina inainte de naqterea lui Hristos . impiratul Chineigi guvernatorii . Semnificafia scrierii chineze . Confucius '

Sensul etichetei gi al obiceiurilor . Familia . StipAn gisupus.Lao Zi. Dao

Marea aventrll.i,177Rizboiul Peloponesiac . Rizboiul de la Delphi . Filip alMacedoniei . Bitiliade la Cheroneea. Deciderea Impe-riului Persan .Alexandru cel Mare . Distrugerea Tebei .

Aristotel qi gtiinfa sa . Diogene . Cucerirea Asiei Mici .

Nodul gordian . Bitilia de la Issos . Cucerirea Tirului qi

Egiptului .Alexandria . Bitilia de la Gaugamela . Cam-paniain India . Porus .Alexandru, stipAnitorul Orientu-lui . Moartea lui Alexandru qi succesorii sii . Elenismul .

Biblioteca din Alexandria

Despre noi luptitori qi lupte / 88Italia . Roma gi legenda intemeierii sale . Luptele dintreclase ' Cele doulsprezece tiblige cu legi . Caracterul roma-nilor . Ocuparea Romei de citre gali . Cucerirea Italiei .

Pyrrhus . Cartagina . Primul Rizboi Punic . Hannibal .

Trecerea Alpilor . Quintus Fabius Maximus . Cannae '

Ultimul contingent .Victoria lui Scipio asupra lui Han-nibal . Cucerirea Greciei . Cato . Distrugerea Cartaginei

Unvrijmag a[ istoriei / 96impiratul Qin Shi Huangdi .Arderea cirfilor . Guver-natorii statului Qin qi numele China. Zidul Chinezesc.Dinastia Han . Funcfionarii erudili

StipAnitorii lumii occidentale I ggProvinciile romane . Strizi qi apeducte . Legiunile . Cei doiGracchi ' Piine gi circ . Marius . Cimbrii gi teutonii . Sulla .

Rizboaiele sclavilor . Iulius Cezar . RSzboaiele galice . Vic-toria in rdzboiul civil . Cleopatra . Reforma calendarului .

Asasinarea lui Cezar .Augustus qi Imperiul .Artele

BunaVestire lroTIisus Hristos . Predica de pe munte . Crucea . Pavel citreCorinteni . Cultul impiratului ' Nero .Arderea Romei .

Primele perseculii impotriva cregtinilor . Catacombele .

Titus distruge Ierusalimul . Exilul evreilor

Cum se triia in imperiu gi la granilele acestuia I wBlocuri qivile. Termele. Colosseumul . Germanii . Armi-nius qi bitilia din pidurea Teutoburg . Limesul . Cultelestriine ale trupelor . Bit5liile lui Traian in Dacia ' Cam-paniile din Viena ale lui Marc Aureliu . impf,ratul sol-dafilor . Declinul Italiei . RispAndirea creqtinismului .

Reforma lui Diocleqian . Ultima persecu{ie a evreilor .

Constantin . intemeierea Constantinopolului . impirgi-rea imperiului . Cregtinismul ca religie de stat

Furtuna / rzrHunii .Vizigolii . Migrafia popoarelor.Attila. Leon celMare . Romulus Augustulus . C)doacru gi sfArgitul Antichiti;ii . Ostrogofii gi Theodoric . Ravenna . Iustinian .

Corpus Iuris gi Hagia Sofia . Sfhrgitul gogilor . Longobarzii

incepe o noapte instelati / rz8intunecatul Ev Mediu? . Credingi;i superstifie . StAl-pnicii . Benedictinii . Salvarea patrimoniului antic .

Importanfa ministirilor din nord . Botezul lui Clovis'Rolul clerului in Regatul Merovingian' Bonifaciu

Nu existi niciun alt Dumnezeu in afari de dlah, iarMahomed este profetul siu / r34

Arabia, fara deqertului . Mecca gi I(aaba ' Originea gi

viaqa lui Mahomed . Persecufia gi fuga. Medina. Luptaimpotriva Meccii . Ultimapredicl . Cucerirea Palestinei,Persiei gi Egiptului . Incendierea bibliotecii alexandri-ne . Asediul Constantinopolului ' Cucerirea Afiicii de

Nord gi a Spaniei . Bitdliile de la Tours gi Poitiers . Cul-tura arabilor . Cifrele arabe

Un cuceritor care qtie si domneasce I WMerovingienii qi majordomii . Regatul francilor' Carolcel Mare . Luptele din Galia, Italia gi Spania .Avarii '

Lupta impotriva saxonilor . CAntecele eroice ' incoro-narea impiratului . Solia lui Harun al Ragid ' impirfirea;i declinul Regatului Carolingian . Svatopluk. Regatulviking gi cel normand

O lupti pentru domnia peste cregtinitate / r5rEst;i Vest in era carolingiani . inflorirea culturii chineze 'Invazia maghiarilor. Regele Henric . Otto cel Mare'Aus-tria qi dinastia Babenberger . Sistemul feudal gi vasalitatea. Hugo Capet. Danezii inAnglia. Feudeleclericilor' Con-troversa investiturii . Grigore alMl-lea gi Henric al lV-lea'Canossa . Robert Guiscard qi William Cuceritorul

Galangii cavaleri / 16o

Cavaleri qi cilireli . Cet51ile intirite . Iobagii . Paj, scuti-er, numirea in rang de cavaler . indatoririle cavalerului '

Trubadurii . Turnirurile . Poezia cavalereascd. CdnteculNibelungilor . Prima Cruciadi . Godefroy de Bouillon qi

cucerirea Ierusalimului . Semnificatia cruciadelor

impirali din timpurile cavalerilor / 168Frederic Barbarossa . Trocul gi economia bazatl pe bani .

Oraqele italiene . Imperiul . Rezistenla gi ciderea oraguluiMilano . Serbarea in cinstea cavalerilor de la Mainz .ATreia Cruciadi . Frederic al Il-lea . Guelfii gi ghibelinii .

Inocenfiu al III-lea . Magna Charta.Administragia Sici-liei . SfArgitul dinastiei Hohenstaufen . Ginghis Han piinvaziile mongole .Vremuri firi de impirat gi legea ghi-oagei . Legenda muntelui I(yffhiuser. Rudolf de Habs-burg . infrAngerea lui Ottokar . intemeierea dinastieiHabsburgilor

Despre oraqe gi oriqeni / r8oTArguri gi orage . Negustori gi cavaleri . Breslele . Con-strucfia catedralelor . Cllugirii cergetori qi predicatoriipoclingei . Persecufiile impotriva evreilor gi ereticilor .

Captivitatea babiloniand a papilor . Rizboiul de roo deAni . Ioana dArc .Viaga de curte . Universitifile . Carolal IV-lea qi Rudolf Ctitorul

O noui eri / r88CetSlenii florentini . Umanismul . Renagterea Antichi-tilii . infloresc artele . Leonardo da Vinci . Familia deMedici . Papii Renagterii . Idei noi in Germania .Arta tipa-rului . Prafirl de pugci . Declinul lui Carol Temerarul . Maxi-milian, ultimul cavaler. Mercenarii . Luptele din Italia.Maximilian gi Diirer

O lume noui / r98Busola . Spania;i cucerirea Granadei . Columb gi Isa-bella . DescoperireaAmericii . Modernitatea . Destinullui Columb. Conchistadorii. Fernando Cortez . Mexic.Ciderea lui Montezuma . Portughezii in India

O noui credinli / zo7Ridicarea bazilicii Sf. Petru ' Tezele lui Luther . Hus,predecesorul lui Luther .Arderea bulei papale . Carol alV-lea gi imperiul siu . Devastarea Romei . Parlamentulde la Worms . Luther la Wartburg . Traducerea Bibliei .

Zwingli. Calvin . Henric al MII-lea . Succesele turcilor .

impirlirea imperiului

Biserica luptitoare / zr5Ignafiu de Loyola. Conciliul Tridentin. Contrareforma.Noaptea SfAntului Bartolomeu . Filip al Spaniei . BIti-lia de Ia Lepanto . Ciderea lirilor de los . Elisabetaa Angliei . Maria Stuart . Declinul Armadei . Coloniilecomerciale engleze in America . Companiile comercialeindiene . inceputurile Imperiului Britanic

Vremuri degroazi I zzzDefenestrarea din Praga . Rizboiul de 3o de Ani . GustavAdolf .Wallenstein . Pacea din Westfalia . DevastareaGermaniei . VAnitorile de vrljitoare . Evolupa imaginiiqtiinfifice a lumii . Legile naturii . Galilei qi procesul siu

Un rege nefericit qi unul fericit / z3o

Carol I Stuart . Cromwell gi puritanii . Puterea Angliei .

Anul,,Revolufiei Glorioase" . Bogilia Franfei . Politicalui Richelieu . Mazarin . Ludovic al XIV-lea.Audienta

de dimineafi a regelui 'Versailles . De unde lua guvernulbani . Siricia firanilor .Jafuri de rizboi

Ce se intAmpla intre timp in estul Europei I zyCuceririle turcilor. Revolugia din Ungaria .Asediul Vie-nei . Ioan Sobieski gi asediul Vienei . Prinful Eugen . Ivancel Groaznic . Petru cel Mare . intemeierea orapului SanktPetersburg . Carol al XII-lea al Suediei . CilStoria la Stral-sund . Extindereaputerii ruse

O eri cu adeviratnoui I 244Iluminismul .Toleranli, rafiune gi umanitate . Criticaimpotrir,a Iluminismului .Ascensiunea Prusiei . Frederic celMare - MariaTereza . Oasteaprusaci . Mareacoaliqie. Rizbo-iul de ftpteAni . Iosif al ll-lea.Abolirea iobigiei . Reformeristurnate . Rizboiul de Independenfi american . Ben-jamin Franldin . Drepturile omului gi sclavii negri

O risturnareviolenti / z5zEcaterina cea Mare . Ludovic al XV-lea gi Ludovic al XVI-lea . La curte . Mogierii judecitori . Rococo . MariaAntoa-neta .Adunarea Stirilor Generale . Ciderea Bastiliei .

Suveranitatea poporului .Adunarea NalionalS . Iacobinii .

Ghilotina qi Tribunalul Revolugiei . Danton . Robespierre .

Teroarea iacobini . Condamnarea regelui .Victoria asuprastriinit5lii ' Raqiunea . Directoratul . Republicile vecine

Ultimul cuceritor / z6rNapoleon in Corsica . Citre Paris .Asediul de la Tou-lon . Cucerirea Italiei . Expediqia egipteani . Loviturade stat . Consulatul qi Codul lui Napoleon .impiratulfrancezilor . Victoria de laAusterlitz . Sfhrsitul Sfhntului

Imperiu Roman de Naliune Germani' Franz I ' Blocada

continentalS " Victoria asupra Rusiei ' Spania qi rizboiulde gheril5 . Aspern qi Wagram' Revoltagermand ' Marea

armati . Retragerea din Rusia . Bitilia de la Leipzig '

Congresul de laViena . Revenirea lui Napoleon din Elba'

Waterloo. Insula Sf. Elena

Omul qi magina / 274

Epoca Biedermeier' Magina cu aburi, vaporul cu abu-

ri, locomotiva, telegraful . Magina de lesut gi rizboiulmecanic. Cirbune gi fier. Distrugitorii maginilor' Ideile

socialiste . Marx gi lupta de clasl . Liberalismul ' Revolu-

flile din r83o qi rB48

Dincolo de miri / 283

China p6ni in secolul al XVIII-lea ' Rizboiul opiului '

Revolta lui Dai-Ping . Declinul Chinei .Japonia in jurul

anului r85o . Revolufia pentru Mikado ' Modernizarea

Japoniei cu aiutor striin . America dupi t776 ' Statele

sclavagiste. Nordul .Abraham Lincoln' Rizboiul Civil

Doui state noi in Europa / z9r

Europa dupi rB48 ' impiratul Franz Josef qi Austria '

Confederalia Germani ' Franfa sub Napoleon al III-lea '

Rusia . Declinul Spaniei . Eliberarea popoarelor din Bal-

cani . Lupta pentru Constantinopol ' Regatul Sardinia'Cavour. Garibaldi . Bismarck' Reforma militariimpotrivaConstitufiei . Bitilia de la I(oniggrdtz . Sedan ' intemeierea

Imperiului German . Comuna din Paris' Reforma social5

a lui Bismarck. Demiterea lui Bismarck

Despre imPirfirealumii / 3ootrrdurtriu' Fiepl" 9i'zonele cu materii prime'Anglia 9i

ilf". Rizboiul Ruso-laponez . Italia gi Germania' Cursa

inarmirilor'Austria 9i brientul ' Izbucnirea Primului

Rizboi Mondial 'Arme noi ' Revolufia din Rusia' Inter-

"""ii" Americii ' Dictatul de pace ' Progresele qtiinfei '

Sfirgit

Micabucati de istoriepe careamtriit-o eu insumi -o retrosPectivi / 3roc."qi"t"" populaiiei planetei

;. i$lanqerea Puterilor

i"r,L"l" i., primutRez-boi Mondial ' Instigarea m1s91o1'

Oitp".iti" ,oleranfei din viala politici a Germaniei' ltali.i, lupo"i"i gi Rusiei Sovietice' Cti'"

"tottomicf, qi izbuc-

,rir"u ""tri de-al Doilea Rizboi Mondial ' Propagandi 9i

,""iia"," ' Genocidul evreilor' Bomba atomici ' Bine-

cuvAntirile gtiinlei ' Pribuqirea sistemelor comuniste '

Acliunile internalionale dau naqtere unor noi sPerante

Grupul EditorialARTComenzi - Cartea prin pogtd

C.P. 4, O.P. 83, cod 062650, sector 6, Bucureqtitel. : (02 1) 22 4.01.30, 07 44.300.87 0, 07 21.213. 57 6 ;

fax: (021-) 369.31.99Comenzi - online

www.editura-arthur.ro

Cei mai mari inventatoricare au existat vreodati

Odati, la Heidelberg s-a excavat un Fanf adAnc. Aco-lo, sub pimint, au gisit un os de om. O mandibuli. Daroamenii de astizi nu mai au mandibule aqa de solideqi de puternice. $i cu dinfi aga de puternici. Sunt sigurci omul ciruia i-a aparfinut mandibula putea si muEte

zdravin. $i trebuie si fi triit cu mult timp in urm5, altfelosul nu ar fi fost ingropat aga de adAnc in pimAnt!

in alti parte a Germaniei, in Neanderthal, s-a des-

coperit un craniu. Craniul unui om. Nu trebuie si teingrozegti, era chiar foarte interesant. Pentru ci astfelde cranii nu mai existi nici ele astizi. Omul nu avea o

frunte propriu-zis5, ci niqte umflituri mari deasupra

sprAncenelor. Dar cum noi gAndim cu ce avem in spatele

frungii, daci omul acesta nu avea cine gtie ce frunte, poa-

te ci gAndea mai pu{in. in orice caz, gAnditul trebuie si-ifi dat mai mult de furci decit noui. Agadar, au existatodati oameni care gAndeau mai pufin 9i puteau mu$ca

mai bine decet putem noi astizi. Cel pugin aga se credea

atunci cAnd s-a descoperit craniul. $i s-a crezut asta pAninu demult.

,,Stai!" o si spui. ,,Nu aga ne-a fost infelegerea. CAnd

s-a intimplat asta ce erau oamenii aceqtia qi cum a fostde fapt?"

I

Ir5

Mi inroqesc gi mi vid nevoit si ifi rispund: nu qtirnexact, dar o sI afl5m cu timpul. CAnd vei fi mare, veiputea si dai o mAnI de ajutor in prMnfa asta. Nu stim,pentru cd oamenii ace;tia nu puteau scrie mai nimic qipentru ci memoria nu merge afa de departe. (intre timp,nu mai trebuie si mi inrosesc aga de tare perrtru ci, degiunele lucruri scrise aici nu mai sunt chiar aga corecte, celpufin am prevestit bine. Ast5zi gtim rnai multe desprecAnd au trlit primii oameni. Asta se datoreazi oamenilor.de gtiinf5 care au descoperit ci anumite materiale - calemnul, fibrele vegetale sau chiar rocile vulcanice - setransformi incet, dar cu regularitate. Se poate calculaastfel cdnd au apdrut sau au crescut. Firegte ci, in acelagitimp, oarnenii continui si caute gi si excaveze cu entuzi-asm fosile umane. Mai ales in Africa gi in Asia s-au gisitoase care sunt cel pufin la fel devechi ca mandibula de laHeidelberg. Unele sunt chiar mai vechi de-atit. Aceqtiaerau strimogii nogtri, cu frunqi bombate si creiere mici,care probabil ci incepuseri deja cu doui milioane de aniin urmi si mAnuiasci pietre pe post de unelte. Un craniugisit de curAnd in Africa ar putea avea o vechime de 7rnilioane de ani. Oamenii de Neanderthal au apirut cu.rproximativ 1oo ooo de ani in urmi qi au populat pimAn-tul timp de aproape 70 ooo de ani. Lor trebuie sI le cerscuze, pentru c5, deqi aveau frunli bombate, creierul lornu era deloc mai mic flecAtal celor mai mulli oameni dinzilele noastre. Cele mai apropiate rude ale noastre apar,probabil, de-abia cu 30 ooo de ani in urmi.)

,,Dar toate aceste prob abilitd;i, firi nume gi firi anicxacfi, nu sunt istorie!" o si spui. $i ai dreptate. Acestelucruri sunt dinaintea istoriei. De aceea spunem despreacele timpuri cI sunt preistorice. pentru cX avem o

Ii a*flr

cunoa$tere inexacti in privinfa lor. Cu toate astea, gtim

cAte ceva despre aceqti oameni pe care ii numim oameni

preistorici. La inceputul adeviratei istorii (asta se va

intimpla in urmitorul capitol), oamenii aveau deja totce avem gi noi astizi: haine, case, unelte, pluguri pentru

arat, cereale pentru pAine, vaci de muls' oi de tuns, cAini

pentru vinitoare sau de companie. Arc qi sigefi cu care

si trag5, coifuri qi scuturi cu care si se protejeze. Dar toa-

te acestea trebuie si fi inceput undeva. Cineva trebuie sile fi inventatl GAndegte-te, nu-i a;a ci e incitant? Birba-tul preistoric trebuie si iqi fi dat seama la un mornent dat

ci poate muqca mai ugor din carnea animalelor silbaticedaci o line mai intAi in foc si o frigi. Sau poate o femeie

s-a gAndit la asta? $i, la un moment dat, omul qi-a dat

seama cum poate face focul' GAndegte-te ce inseamniasta! Tu pofi si faci focul? Dar nu cu chibrituri, nu, chi-

briturile inci nu existau atunci!Aveau doul buc[fl de

lemn pe care le frecau intre ele pAni se incilzeau atAt de

tare, incAt in cele din urmi luau foc. Ia si incerci o dati!O si vezi cAt e de greu!

$i uneltele trebuie si le fi inventat cineva. Niciun ani-

mal nu se folosegte de ele, in afari de om. Cele mai vechi

unelte erau pur gi simplu crengi de copac sau pietre. Dar

curAnd omul a inceput si ciopleasci pietrele in aqa fel

incAt s5 oblini nigte ciocane asculite. S-au gisit multe

astfel de pietre in pimAnt. $i, pentru ci toate uneltele din

aceaweme erau din piatri, am dat acelei perioade nume-

le de Epoca de Piatri. Pe atunci ins5, omul incl nu putea

si construiasci case. Un lucru destul de nepl5cut, avAnd

invedere cI de multe ori era foarte frig' Uneori era multmai frig ca astizi. Iernile erau mai lungi, iar verile mai

scurte decAt cele cu care suntem obiqnuili noi. Zipada

i

I

1s 1$l

rimAnea tot anul prinvii, iar marii ghefari avansau foar-te mult in interiorul uscatului. De aceea putem spune cIvechea epoci a pietrei a avut loc in acelaqi timp cu eraglaciari. Oamenii preistorici trebuie si fi ingheqat de frigqi si fi fost bucuroqi cAnd au gisit, in sfArqit, pe;teri incare sI se apere cAt de cAt de ger ;i vAnt. De aceea ii mainumim gi oamenii peqterilor, de;i nu locuiau aproapeniciodati in pegteri.

$tii cumva ce au mai inventat oamenii peqterilor? Aiidee? Vorbirea. $i mi refer la vorbire in adeviratul sensal cuvAntului. Animalele pot s51ipe cAnd le doare cevasau si scoati strigite de avertizare cind sur,rt amenin-fate. Dar nu pot numi nimic cu ajutorul cuvintelor. Doaroamenii o pot face. Oamenii preistorici au fost primelefiinfe care au putut face acest lucru.

$i au mai inventat ceva frumos. Pictura qi sculptura.Putemvedea gi acum pe perelii pegterilor imagini picta-te qi scrijelite de ei. Niciun pictor din ziua de astizi nule-ar putea face mai frumoase. Vedem in acele imaginianimale care nu mai existi de multivreme, aSa de multtimp a trecut de atunci. Elefanqi cu blanS;i fildegi curbafi:mamufii. $i alte animale din era glaciarS. De ce crezioare ci au pictat oamenii preistorici astfel de animale peperefii pegterilor? Numai aga, de decor? Dar iniuntrulpegterilor era foarte intunericl Nu gtim sigur, dar credemci incercau si faci vriji. Oamenii pegterilor credeau cidaci picteazi animalele pe perete acestea aveau si le iasiin cale. Acelagi lucru il credem gi noi cAnd spunem cAte-odati, in glumS: ,,Vorbegti de lup qi lupul la upiJ'Acesteanimale erau prada lor, ar fi murit de foame firi ele. Agaci au vrut si inventeze vraji, gi ce bine ar fi fost bine daciar fi reugit! Dar nimeni nu a putut sI faci asta pAni acum.

i

I

Era glaciari a durat inimaginabil de mult' Multe zeci

de mii de ani, ceea ce a fost bine; daci n-ar fi durat atAt,

oatnenii, care aveau mult de furci cu gAnditul, n-ar fiavut timp si inventeze toate aceste lucruri. Cu timpulins5, pe PimAnt s-a flcttt mai cald gi gheala a inceput sise retraglvara pe munfii cei inalli. Oamenii ne seminauacum intru totul; au invilat, triind intr-o lume mai cal-

di, si planteze ierburi de step5, si le macine seminfeleqi si facl din ele un aluat care si poati fi copt la foc. Aqa

a apirut pAinea.

CurAnd au invilat si \i ridice corturi 9i si domesti-ceasci animalele care triiau libere. Aga ci au inceputsI umble cu cirezile, cum fac astezi laponii, de exem-

plu. Dar pentru ci pe vremea aceea erau multe animale

sdlbatice prin piduri, ca lupii qi urqii, unii oameni, aqa

curn le sti bine unor mari inventatori, au avut o idee

nemaipomeniti: gi-au ficut case in mijlocul apei, ridi-cate pe piloni infipli pe fundui acesteia. Aceste case au

fost numite locuinle lacustre. Uneltele 1or din piatri 9i le

tiiau qi le glefuiau mai frumos acum. Cu o a doua piatr5,

mai tare, ficeau giuri in topoare pentru a putea si infigicozile in ele. Ce munci trebuie si fi fost asta! Sigur dura

o iarni intreagS. $i de multe ori toporul cripa in dou5,

aga ci trebuiau si o ia de la cap5t.

Apoi au inventat lutul ars in cuptor gi in curAnd au

inceput si faci vase pe care le impodobeau cu mode-

le. Dar in aceastl epoci timpurie a pietrei oarnenii numai fdceau imagini cu animale. La sfhrqitul acestei epo-

ci, poate cu 6ooo sau 4ooo de ani i.H., s-a descoperit o

metodi nou5, mai buni gi mai comodi, de a face unelte:

omul a descoperit metalul. Sigur ci nu a descoperit toate

metalele deodat5" Mai intii a glsit nipte pietre verzi care

zffiii

se transformau in cupru daci le topea in foc. Cuprul,areun luciu frumos;i pe atunci oamenii il foloseau pentruvArfuri de sigeli sau topoare, numai cI este un metalfoarte moale;i se tocegte mai repede decAt o piatri tare.

Dar oamenii au gtiut si se descurce qi in aceasti situ-afie. Le-avenit ideea si amestece cuprul cu un alt metal,foarte rar, pentru a-l face mai dur. Acest metal era cosito-rul, iar amestecul de cupru ;i cositor se numeste bronz.Epoca in care oamenii se foloseau de bronz pentru a-giface coifurile ;i sibiile, topoarele qi ceaunele, dar si trrigi-rile gi colierele se numeqte, bineinleles, Ipocc Bronzului.

Uiti-te acurn la birba$i care vAslesc in caiace dintrunchiuri de copac; se indreapti spre satele lor lacus-tre, imbricali in piei de animale. Aduc cu ei grAne sauchiar sare din minele din munfi. Beau api din frumoaseurcioare de lut, iar fetele gi femeile se impodobesc dejacu pietre colorate gi cu aur. Chiar crezi ci s-au schimbatmulte lucruri de atunci? Oamenii aceia erau ca;i noi.Uneori se purtau r5u unii cu al1ii, erau nemilogi gi vi-cleni. Din picate, a$a suntem gi noi. $i in acele timpurise intAmpla uneori ca o mami si se jertfeasci pentrucopilul ei. $i atunci eiau prieteni care mureau unul pen-tru celilalt. $i toate acestea nu se intAmplau nici mai des,nici mai rar decAt in zilele noastre. De ce?'loate asteas-au intAmplat de acum 10 ooo pAni acum 3ooo de ani! $inu am al,ut cum si ne schimbim prea mult in tot timpulcare s-a scurs de-atunci.

Dar uneori, cAnd vorbim, sau mAncim pAine, saufolosim o unealt5, sau cdnd ne incilzim la foc, ar trebuisi ne amintim cu recunogtinfi de oamenii preistorici, ceimai mari im/entatori care au existat vreodati.

t,,