,

O Hitler, cancelar ~i canducatar al PartiduluiNazist, asista la un miting nazist, in 1934,desfa~urat intr-a atmasfera de na~ianalismfanatic ~i in stil militar tipic.

O Adolf Hitler ( 1889-1945), adresandu-se

Promitiind refacerea puterii

Germaniei, Adoif Hitler ~i

Partidul Nazist au impus un

regim dictatoriaL Politica

indrazneata ~i lipsita de

scrupu1e a hti Hitler a avut

ciiteva succese, dar a impins

Europa in razboi

Din ce In ce mai multe grupuri de extremadreapta operau In Bavaria, cu speranta de adobandi putere sau de a-i obliga pe conservatoris;l decla~eze a revolta Impotriva republicii. Oastfel de grupare era cea national socialista, sauPartidul Nazist In frunte cu Adolf Hider, viitoruldictator al Gern1aniei.

Partidul NazistHider era de fapt austriac ~i nu gennan. Fiul unuiperceptor ,,~ e~ inteligent dar indisciplinat,nedescurcandu-se la ~oala, e~uand In toateambitiile sale artistice, traind de pe a zi pe altaIn cartierele sarace ale Vienei. Dup~ ce s-a mutatIn anul 1913 In capitala bavareza Munchen, s-aoferit voluntar In am1ata gem1aru1, cind aizbucnit Primul Razboi Mondial, pe care a servit-a cu devotament. Capitularea Gem1aniei aInsemnat a loviturn teribil~ pentru el dar s-aautoconvins repede c:l armata gennaru1 nu a fost

')~"7

~o

Infrangerea Germaniei In Primul ~.Razboi Mondial, aliatii victorio~i au 8

sa accepte conditii umilitoare,pe care le-au redactat In detaliu la Versailles, InFranta. Germania a pierdut teritorii extinse, ii era

r inte17.is sa se relnam1eze ~i i s-a impus sa~ plateasca sume enorme de bani pentrur presupusa vina a declafi.5arii razboiului.

Germania in haosAliatii au pretins Intotdeauna ca lupta lmpotrivaKaiserului ~i a sistemului imperial german ~i nulmpotriva poporului german. Dar, de~i Kaiserulabdicase ~i Germania devenise a republicademocratica, gem1anilor le erau impuse acelea~icondir;ii dure ~i razbunatoare. in consecint:l,noua republica ~i-a lnceput existenta cu

dezavantaje impartante. in primii ani duparazboi, canditiile din Gem1ania erau haatice iarsupravietuirea republicii nu era sigura. Dispute ~ilupte repetate au avut lac Intre camuni~ti ~igrupurile natianaliste de extrema dreapta. At:1textrema st:1nga cat ~i extrema dreaptadareau sa

impuna regimuri nedemacratice.Una din zanele In care disputa s-a dus cu

mare Inve~unare a fast Bavaria, In sudulGem1aniei. Cantralata pentru pur;in timp decamuni~ti, a fast apai preluata de canservatari,care functianau legal, 'insa erau astili republicii.

membrilor de partid, la o aniversare ainsurec,iei naziste din 1923. Ardoareainfocata a discursurilor sale le provocaauditorilor frenezie ~i entuziasm.

HITLER ~I NAZISMUL

O cama~ile brune (SA) pe strazile Berlinului.Lu3nd na~tere in octombrie 1923, ace~tiaformau armata privata a Partidului Nazist.

O Somnambulii, de Otto Dix ilustreaza via1a laora~ din Germania, spre sfar~itul anului 1920.

optimista in care Imprumuturile acordate deamericani au incurajat prosperitatea Germaniei;vechiul antagonism dintre Franta ~i Germaniaparea ~a inceteze. Republica a fost acceptata,fiind improbabil ca oamenii sa voteze Infavoarea unui program nationalist extrem,abandonand astfel ideile neob~nuite ale luiHider.

Aceste idei au fost elaborate in cartea luiHider, Mein Kampf (Lupta mea), pe care a dictat-o secretarului sau Rudolf Hess, in timp ce se aflala inchisoare. Cum era de a~teptat, Hider voia sadistruga prevederile de la Versailles, sa-izdrobeasca pe comuni~ti ~i pe social~ti ~i sa facadin Germania a tarn puternica. Acesta, insa, era ~doar preludiul unei viziuni sinistre mai largi, ins- ~pirata din politica rasista bizarn a lui Hider. Elconsidera ca istoria reprezenta mai intai de toateo lupta pe viaJ;a ~i pe moarte intre rase, des-fa~urata farn rnila sau sentimente ~i in care folo-sirea fortei ~i rninciuna sunt justificate. Germaniierau considerati neamul cel mai mare ~i mai pur-o~ ariana de varf, superioarn tuturorcelorlalte. \rienii erau inconjurati de du~mani -evreii, care doreau sa-i corupa ~i sa-i domine -~i nu I,..i asigurasern inca propria suveranitateasupra raselor "inferioare", cum ar fi slavii, care "'populau cea mai mare parte a Europei de Est. -'iiPrin urmare, evreii trebuiau elirninati, insa nu era >

Inca evident cum dorea Hider sa faca acest lucru.

Filosofia lui HitlerBazata pe fantezii, nu fapte, ~i pe glorificareafortei, autoritate brutala ~i intoleran1;;l, fllosofla luiHider era opusul a tot ce era civilizat ~i rational;iar unul dintre avantajele lui era faptul ca, chiardupa ce a ajuns la putere, multi oameni refuzaus~ creada ca va lua in serios propriile idei.

Majoritatea gennanilor care votasera in favoa-rea naz~tilor aveau motive simple -dorinta de agasi un tap isp~itor pentru suferintele lor ~iatraqia faJ;a de un conduc~tor ~i un partid cereprezentau a schimbare dinarnic~, in locul "afa-cerilor ob~nuite". Acest lucru a devenit impor-tant din anul 1930, cand "afacerile ob~nuite" s-au prnbu~it, iar lumea a fast zguduita de MareaCriza, deosebit de grava in Germania, unde

Wcinta, ci Wdata -"1:njunghiata pe la spate" de

evrei, sociali5ti, comuni5ti, precum ~i de altegrupuri "sWine" ,

Re1:ntorcindu-se la Munchen, dupa razboi,Hitler s-a alaturat Partidului MuncitorilorGennani, de extrerna dreapta. Abilitatile salepolitice ~i talentul remarcabil de orator l-au facut1:n curand conducatorul partidului (Fuhrer), pe

care l-a transfonnat 1:ntr-o organizatie de tipfascist, preluiind multe idei de la liderul fascistitalian, Benito Mussolini. Partidul sau a fostredenumit Partidul Muncitoresc NationalSocialist German. Au fost adoptate unelesimboluri, cum ar fi zvastica. Mi$Carea nazista eraintensificata cu ajutorul steagurilor, mar~urilor ~iparadelor cu torte aprinse. Partidul a fonnat o

aripa militara, carna~ile brune SA, care operau 1:ncalitate de annata privata, interven1;iile salepublice ~i tacticile violente la 1:ntiilnirile politicecontribuind la crearea unei atrnosfere explozive,favorabile extremismului politic.

Puterea Fuhrer-uluiSub conducerea lui Hider, nazismul a devenit ofol1:l importanta 1:n politica bavareza. Insa, ciinda venit vremea sa ac!;ioneze 1:nlpotriva republicii,partidul nu era 1:nca destul de putemic pentru aface singur acest lucru, fonniindu-se 1:n cele dinurma o coali!;ie de grupuri de extrerna dreapta.Aceasta s-a 1:ntiimplat 1:n dezastruosul an 1923,ciind francezii au ocupat centrul industrial

german, zona Ruhr, pentru neplata datoriilor, iaro infla!;ie rapida a mic~orat considerabil valoareamonedei germane, spulberiind majoritateaeconomiilor popula!;iei. Hider ~i alia!;ii sai au v rutsa profite de acest moment pentru a declall$a orevolta, Insa poli!;ia din Munchen a stat pe pozi!;ii$i a deschis focul, iar 1:ncercarea acestora a e~uat.

Deoarece autorita!;ile bavareze aveau oanumita simpatie secreta fa1;a de parerile luiHider, acesta a primit doar o sentin1;a u~oara,faciind o impresie foarte buna In timpul

discursurilor sale 1:n salile de judecata; 1:nsa laeliberarea sa, 1:n noiembrie 1924, perspectivelepentru Partidul Nazist erau descurajante.

Gennania ~i revenea de pe unna crizei, iarsf~itul anului 1924 s-a dovedit a fi o perioada

O Propaganda era foarte des folosita intimpul lui Hitler. jar posterele reprezentauinstrumente eficiente de convingere. Acestepostere naziste din 1930 indeamna oameniisa boicoteze magazinele evreilor .

imprumuturile americane care aduseseri[ pros-peritate au fost cerute 1napoi ~ peste ()ase mili-oane de oarneni ~i-au pierdut locurile de munca.

Pe masuri[ ce numarul ~omerilor cre~tea, lafel se lntampla ~i cu numarul de voturi In favoa-

258

O Incendierea Reichstag-ului, in februarie1933, i-a oferit lui Hitler pretextul de a-iataca pe comuni~ti ~i de a suspend a libert31ilegarantate de constitu1ia republicii.

( ~itltr-5eroegung )

~

~~rea Partidului Nazist. pana In 1932, a devenit celi mare partid independent din Reichstag

parlamentul german), Insa era Inal departe dea ob1;ine majoritatea voturilor ~i de a forma un,guvem. Exista tot timpul pericolul ca sprijinullui~Hitler va disparea daca se 1mbunatateauconditiile economice, iar In noiembrie 1932voturile In favoarea nazi~tilor au Inceput sacarla. Hider a respins ideea de a Incerca o ridi-

O Pre~edintele Hindenburg. generalul cel atotputemic al acestuia. Cand SA-ul parea samai competent al Germaniei in Primul Razboi scape de sub control, acesta a fost zdrobit 1nMondial. il nume~te pe Hitler cancelar al "Noaptea Cutitelor Lungi", lasand puterea 1nReich-ului. in 30 ianuarie. 1933. mainile poli1;iei politice 1n unifonne negre (SS).

~ ~ Adversarii politici erau aduna1;i 1n lagare de° ~ Incendlere de cartl In Berlin, efectuata de or- tra .. ta t' , .t;

d~ ' concen re, evrell erau persecu ,1 ~1 pnva.. e

~ gamza,lIle de tlneret ale Partldulul Nazlst ~I Goeb- ..

tat dr tu 'I~ b I - d I .. fi -. I I L .b rt t maJon ea ep nor..s e s, In ca ru unel purl Icarl cu tura e. I e a ea

~ cuvantului a fost complet suspendata in al Treilea Revigorarea economiei"' Reich.

C H 'd b d ..., u toate acestea, 1 er se ucura e spnJm m

O Poster de propaganda din 1930. reprezentand Germania, mai ales datorita faptului al untriumful nazi~tilor asupra finan,elor interna'ionale. program de re1narmare ~i construirea de strazi

au oferit noi locuri de munca, revigorand eco-care la lupta: flind hotarat s~ nu repete gre~elile nomia: muncitorii germani ~i-au pierdut o marepe care le facuse 1n anul 1923, inten1;iona sa do- parte din drepturi, dar macar aveau de lucru.bandeasca putere In mod legal ~i sa se foloseas- Propaganda nazista afi~a imaginea unui poporca apoi de aceasta pentru a declan~a o revolu1;ie, care urma o anumita direqie, iar succesele lui

Ocazia i s-a ivit cand cei doi condualtori con- Hider 1n ceea ce privea politica extema au dusseIVatori ce controlau guvemul german au intrat la cre~terea prestigiului ~i a popularita1;ii acestuia,1n conflict. Unul dintre ace~tia, Franz von Papen, Prin re1narmare ~i introducerea recrutarii,s-a oferit sa fonneze o coali1;ie cu nazi~tii, cre- Hider a 1ncalcat fati$ re!,tric1;iile impuse dezand ca ace~tia-l!!!t fi "Imblanzi1;i". Astfel, 1n ianu- Tratatul de la Versailles. Apoi, 1n 1936, a trimis

arie ~933, Hi~e: a~venit caI?celar (p?m-minis- trupe. 1n Rhinela~? ~cesta ~ra terit<:riu g~rman,tru), msa nazl~tilor h s-au ofent doar cateva pos- dar ~1 zona demilltanzata -m care, mcepand cuturi 1n guvem. Cu toate acestea, conseIVatorii au anul 1914, Gennania nu a mai avut voie saajuns la concluzia ca subestimasera metodele plaseze fol1e militare. Re1narmarea Germaniei sebruta1e ~i dure prin care nazi~tii manevrau afla doar 1n priri1ele etape ~i, daca Franta ar fiputerea statului ~i poli1;ia Impotriva rivalilor lor; atacat, Gennania ar fi ,fost nevoita sa accepte ode exemplu, incendierea Reichstagului a fost fo- retragere umilitoare. Insa acest lucru nu s-alosita drept pretext pentru a ataca numerosul 1ntamplat. Stratagema lui Hider funqionase, iarPartid Communist Gennan. Apoi, o 1ntelegere cu succesele pe care le-a avut l-au convins alPartidul de Centru Catolic a conferit nazi~tilor puterile occidentale erau "delasatoare", slabe,suficiente voturi pentru aprobarea unui Act de fiindu-le teama sa poarte un nou razboi.imputemicire, prin care Hider avea sa detina Marea Britanie ~i Franta nu doreau izbucnireaputeri dictatoriale timp de patru ani. unui razboi pe plan european, fiind convinse ca

Gennania a fost tratata prea dur 1n Tratatul de laRidicarea celui de-al Versailles. Astfel, 1n 1938, devenind din ce 1n ce

Treilea Reich mai putemic, Hider a anexat Austria, ~i a cultivatConfonn planurilor sale, Hider putea acum sa se apoi cu abilitate nemul1;umirile din randulfoloseasca de puterile pe care le dobandise 1n minorita1;ii gennane din zona Sudeta 1n Ceho-,mod legal pentru a crea o noua Germanie, Al slovacia. Amenin1;ari1e lui Hider au adus Europa

Treilea Reich. Toate partidele politic~,cu excep- 1n prag de razboi 1nsa, din nou, Franta ~i Angliatia Partidului Nazist, au fost dizolvate, la fel s-a s-au dovedit mai 1ngaduitoare, iar la negocierile1ntamplat cu sindicatele, publica1;iile anti-naziste duse la Munchen, o zona substan1;iala a

~i cu alte elemente de opozi1;ie. Nazismul a Cehoslovaciei a fost cedata Germaniei.devenit doc1rina oficiala a celui de-al Treilea pana acum, ca~tigurile lui Hider pareau justi-Reich, iar Hider era glorificat 1n calitate de Fuhrer ficate, de vreme ce teritoriile anexate erau popu-

259

HITLER $1 NAZISMUL

late de germani, care pur ~i simplu "se 1ntorceaula Reich". insa 1n martie 1939 Hider a constcinsCehoslovacia -o tara non-germana -sa accepteun "protectorat" gennan. Acest lucru a 1ntaritatitudinea puterilor vestice, iar 1n momentul 1ncare Hider a 1nceput o noua campanie diplo-matica, bazata pe revendicarile minoritatii germane din Polonia, Marea Britanie ~i Franta l-auavertizat pe acesta ca 1n cazul1n care Polonia vafi atacata, ele vor lupta de partea ei.

Pe masura ce tensiunea cre~tea, Hider a reu~itsa-i manipuleze pe rivalii sai, prin 1ncheierea u-nui pact de neagresiune cu Uniunea Sovietica, 1nciuda urii pe care o nutrea fata de acest stat co-munist, 1n majoritate slav. Eliberat de riscul uneiposibile aliante 1ntre puterile vestice ~i UniuneaSovietica, Hider a ordonat atacarea Poloniei la 1septembrie 1939, 1n cazul1n care polonezii re-fuza sa faca compromisuri. in urma invadarii Po-loniei de catre Hider, Marea Britanie ~i Franta s-au tinut de cuvant ~i au declarat razboiGermaniei.

O Neville Chamberlain la Munchen, in1938, unde, printr-un acord semnat deGermania, Marea Britanie, Italia ~i Fran,a,Hitler a reu~it sa faca acceptata impart,ireaCehoslovaciei.

O Berlin, noiembrie 1938. Magazine aleevreilor distruse in cadrul ac1iunilor anti-evreie~ti, numeroase in Germania.

J""f '. x,

~

~.,

Oc0

'3 I

.O Obscenita~i anti-evreie~ti pe fa~ada unuimagazin din Viena. Proprietarul risca sa fiedus in lagar, daca le ~tergea.

260Istoria universal~ 82 -MAREA CRIzA Istoria universal~ 83 -~UL FASCIST