PIA}A FINANCIAR| · iulie-august 201462

POsItION PAPER

Sondajul privind accesul la finanţare alcom paniilor nefinanciare din România şicapa citatea acestora de a face faţă unorcondiţii finan ciare nefavorabile, realizat deBanca Naţională a României pe bazachestionarelor transmise la 10.000 de firme,relevă că 3 din 4 companii au accesat cusucces finanţare bancară în perioadaoctombrie 2013-martie 2014, dar şi că firmeledeclară că nu au o capacitate mulţumitoare dea face faţă unor evoluţii financiarenefavorabile privind cursul de schimb sau ratadobânzii. Creditele acordate IMM-urilor seridică la 84,5 miliarde lei la finele anului2013, ceea ce reprezintă 76% din totalulcreditelor acordate companiilor. Ponde reafinanţărilor acordate IMM se situează laaproximativ 40% din totalul credituluineguvernamental, în timp ce numărul IMMcu credite era de 77.500 în august 2013.

Obstacolele invocate de companii înaccesarea de credite sunt nivelul prea ridicatal dobânzilor şi comisioanelor, cerinţeleprivind valoarea sau tipul garanţiei, clauzelecontrac tuale şi birocraţia. Analiza costuluiriscului ar trebui completată cu statisticaprivind neperfor manţa pe segmentulcompaniilor, în condiţiile în care o treime dinbanii acordaţi IMM în creditare esteneperformantă. Rata de neperfor manţăaferentă creditelor acordate IMM-urilor erade 29,82% (august 2013) pentru creditelegarantate cu ipoteci, în timp ce la corporaţiirata de neperformanţă pentru împrumuturilecu acelaşi tip de garanţii era de 9,62%.Disciplina la plată în economie rămâne oproblemă, având un impact ridicat asupracapacităţii de onorare a serviciului datoriei decătre companiile cu credite.

Prudenţa manifestată de bănci încreditarea persoanelor juridice estedeterminată de disciplina laxă de plată adatoriilor şi recurgerea abuzivă a companiilorla procedura de insol venţă, precum şi deconstrângerile de finanţare mai pronunţate încazul IMM.

Totalul sumelor datorate de debitoriiaflaţi în insolvenţă, faliment şi reorganizare seci frează la 17 miliarde lei potrivit datelorînscrise în raportările „credite acordate şiangajamente asumate de instituţiile de credit“ale Centralei Riscului de Credit din luna mai2014. Datele se referă la expunerea faţă de unsingur debitor, expunere egală sau mai mare

de 20.000 lei, şi reprezintă 89,6% dinvaloarea creditelor acordate şi aangajamentelor asumate de către sistemulbancar, potrivit BNR. Sumele datorate dedebitorii aflaţi în insolvenţă au mai scăzut,însă, din păcate, diferenţa se duce la sumeledatorate de debitorii aflaţi în faliment.

Restanţele înregistrate de debitorii aflaţiîn insolvenţă, faliment şi reorganizare seridică la aproximativ 15 miliarde lei.

O statistică aferentă lunii august 2013arăta că 86% dintre companiile intrate îninsolvenţă au ajuns în faliment, în stadiul dereorganizare fiind doar 1,2%.

Necesarul sporit de provizioane afecteazăprofitabilitatea şi creditarea. Legea privindprocedurile de prevenire a insolvenţei şi deinsolvenţă a fost publicată în MonitorulOficial după mai mult de doi ani de dezbateri.Pe parcursul dezbaterilor care au avut loc peproiectul Codului Insolvenţei, AsociaţiaRomână a Băncilor a efectuat propuneri careurmăresc în principal întărirea disciplineifinanciare, creşterea ratei de recuperare acreanţelor aflate în insolvenţă şi o mai marepredictibilitate a mediului de business.Aplicarea legii rămâne o problemă. Presiunileexercitate în procesele de insolvenţă suntample şi acţionează prin largheţea deciziilor,inclusiv juridice, şi excesele insolvenţilor,lichidatorilor sau altor terţi implicaţi. ARBcontinuă demersurile pentru înfiinţarea uneibaze de date pe insolvenţă cu adminis -tratorii/acţionarii care acţionează cu rea

o FIRM| DIN 7 ESTE ~N INSolVEN}|

Creşterea disciplinei financiare în economie este o necesitateNivelul fiscalităţii, concurenţa şi lipsa cererii sunt principalele dificultăţi identificate de companiile dinRomânia în desfăşurarea activităţii, în timp ce accesul la finanţare nu reprezintă o provocare de o importanţăridicată pentru companii. Aproximativ 73% dintre cererile companiilor care au solicitat credite de lainstituţiile de credit s-au finalizat cu succes pentru firme. Tabloul general trebuie completat cu un elementîngrijorător: dacă în urmă cu patru ani o companie din 30 era în insolvenţă, în prezent una din 7 firme este îninsolvenţă.

Florin DănescuPreşedinte Executiv Asociaţia Românăa Băncilor

iulie-august 2014 · PIA}A FINANCIAR| 63

credinţă. Prea multe firme intrate îninsolvenţă au lăsat pasivele pe seamacreditorilor şi au mutat activele pe firme noi.Şi aici au de pierdut statul, partenerii deafaceri ai companiilor aflate în insolvenţă şibăncile. Inclusiv cei care nu au credite au depierdut: dacă vor să acceseze unul vor plătimai mult la dobânzi pentru că se asimileazăun cost al riscului mai ridicat pe bazaexperienţei fenomenului insolvenţei.

Acesta este impactul la nivelul economieiRomâniei cu un PIB de 140 miliarde de euro:25 miliarde de euro sunt blocate în labirintulinsolvenţei. Există o recomandare recentăprivind adoptarea de măsuri în vedereaconstituirii de ajustări pentru depreciere înbilanţul băncilor, gradul de acoperire cuprovizioane propus fiind de 90% în cazulinsolvenţelor. Această provizionare se adre -sează portofoliului de insolvenţi din bilanţulbăncilor, care reprezintă aproape o cincime dincele 25 miliarde de euro blocate în insolvenţăla nivel naţional. Cu celelalte 20 miliarde deeuro ce se întâmplă? Singura acţiune este ceade acoperire la risc la nivelul băncilor sautratarea unei părţi dintr-un efect. Cauza nu afost şi nu este tratată pentru niciunul dintre ceitrei mari creditori: statul, partenerii comercialiai insolvenţilor şi institu ţiile de credit. Tratareacauzei, aşa cum solicită băncile, ar însemnacreşterea discipli nei financiare.

Instituţiile de credit susţin economia cucredite. Peste 80% dintre bănci se aşteaptă la

o intensificare a activităţii de creditare înurmătoarea perioadă, conform „BarometruluiBancar ARB & EY“, sectorul IMM fiind unuldintre segmentele pe care băncile apreciază căpoliticile de creditare se vor relaxa parţial.Totul depinde de constrângeri şi practică. Petermen scurt, se va observa o contracţie maiamplă a soldului creditului neguvernamental.În fond, soldul creditului neguvernamentalînregistrează lună de lună cu plus creditele noiacordate de instituţiile de credit şi cu minusrambursările de principal efectuate de ceiaproape 80% dintre debitorii care îşi plătescratele precum şi vânzările de portofolii decredite la care apelează băncile în ultimaperioadă. Este de aşteptat ca ritmul vânzărilorportofoliilor de credite şi scoaterile în afarabilanţurilor să conducă la o scădere maiaccentuată, ca până acum, a portofoliuluigeneral de credite. Scoaterea din bilanţ acreditelor neperformante integral provizio -nate, cu posibilitatea de urmărire în conti nuarea creanţei, se va reflecta în bilanţul băncilormai puternic odată cu datele statistice la 30iunie 2014.

O economie capitalistă nu se poatedezvolta fără un sistem bancar stabil şi solid,care să-şi exercite rolul de finanţator aleconomiei. Un sistem bancar nu poateperforma şi îndeplini în totalitate rolul dacăeconomia nu este sănătoasă şi dacă o partedintre companii nu respectă legea şi regulilejocului comercial.

Priorităţile industriei bancare vizeazămenţinerea rolului sistemului bancar deprincipal finanţator al economiei României,inclusiv prin demersuri pentru întărireadisciplinei financiare pentru asigurareastabilităţii şi credibilităţii sectorului bancar şia economiei româneşti. Sistemul bancar dinRomânia, care deserveşte milioane de clienţi,s-a dovedit a fi rezilient pe perioada crizei,nefiind nevoie de sprijin din fonduri publicepentru susţinerea acestuia.

Este imperios necesară creşterea disci -plinei comercial-financiare în economie, iaraici trebuie urmărite atât îmbunătăţireacadru lui legislativ şi fiscal, cât şi aplicarealegilor.

De asemenea, comunitatea bancară dinRomânia solicită ca directivele europene şiregulamentele să fie transpuse în legislaţianaţională conform prevederilor aprobate dereglementatorii europeni. Extinderea cu multa sferei de aplicare a legislaţiei europeneinduce un decalaj amplu în ceea ce priveştepracticile bancare faţă de celelalte stateeuropene unde autorităţile s-au limitat strict laprevederile directivelor şi regulamenteloraprobate de legislativul european, inclusiv lanivel de costuri suportate de sistemul bancar.Costurile nu sunt numai de ordin material, ciafectează şi imaginea sistemului bancar şiintenţiile investitorilor. Transparenţa şipredictibilitatea sunt atribute necesare îndesfăşurarea activităţii economice.