Nunti regale 4

8
ouă căsă- torii cu „cântec“: nunta reginei Elisabeta a II a a Angliei cu Ducele de Edinburgh și nunta Reginei Beatrix a Olandei cu diplomatul german Claus von Amsberg. Cele două nunți regale au fost foarte diferite. Dacă nunta Elisabetei a II a a fost un prilej de mare bucurie pentru poporul britanic după cel de-al doilea Război Mondial, alegerea viitoarei Regine Beatrix a Olandei a stârnit proteste violente în țară deo- arece, alesul acesteia, Claus van Amsberg avea origini germanice și făcuse parte din armata lui Hitler. În timp ce Familia Regală britanică a organizat o nuntă simplă deoarece țara era încă în- tr-o perioadă de austeritate după război, Prințesa Beatrix a Olandei a sfidat poporul, organizând o ceremonie fastuoasă. Cele două cupluri regale au demonstrat că o iubire puternică poate învinge toate obstacolele și prejudecățile societății. Ambele povești de dragoste au trecut testul timpul: cuplul britanic a sărbătorit 60 de ani de căsătorie, iar cel al Olandei a dus o viață fericită până în 2002 când prințul a decedat. EDITORIAL S U P L I M E N T A L Z I A R U L UI R O M â N I A L IB E R ă M I ER C U R I , 2 7 A P R I L I E 2 0 1 1 Monarhie, iubire şi război Împotriva poporului: Germanul din viața Reginei Beatrix Prințesa luptătoare: Cum s-a îndrăgostit Regina Elisabeta, la 13 ani, de Prințul Filip alexandra.jeles @romanialibera.ro PUBLICITATE

description

Nunti regale 4

Transcript of Nunti regale 4

Page 1: Nunti regale 4

ouă căsă­torii cu

„cântec“: nunta reginei Elisabeta a II a a

Angliei cu Ducele de Edinburgh și nunta Reginei Beatrix a Olandei

cu diplomatul german Claus von Amsberg. Cele două nunți regale

au fost foarte diferite. Dacă nunta Elisabetei a II a a fost un prilej

de mare bucurie pentru poporul britanic după cel de­al doilea

Război Mondial, alegerea viitoarei Regine Beatrix a Olandei a stârnit

proteste violente în țară deo­arece, alesul acesteia, Claus van

Amsberg avea origini germanice și făcuse parte din armata lui

Hitler. În timp ce Familia Regală britanică a organizat o nuntă

simplă deoarece țara era încă în­tr­o perioadă de austeritate după

război, Prințesa Beatrix a Olandei a sfidat poporul, organizând o

ceremonie fastuoasă. Cele două cupluri regale au demonstrat că o iubire puternică poate învinge toate obstacolele și prejudecățile

societății. Ambele povești de dragoste au trecut testul timpul: cuplul britanic a sărbătorit 60 de

ani de căsătorie, iar cel al Olandei a dus o viață fericită până în 2002

când prințul a decedat.

editorial

su

pl

i

me

nt a l z i a r u l u i r o m â n i a l i b e r ă ⁄ m i e r c u r i , 2 7 a p r

i li

e

20

11

Monarhie, iubire şi război

Împotriva poporului: Germanul din viața Reginei Beatrix

Prințesa luptătoare: Cum s-a îndrăgostit Regina Elisabeta, la 13 ani, de Prințul Filip

[email protected]

PUBLICITATE

Page 2: Nunti regale 4

alexandra.jeles @romanialibera.ro

L

ilibet, așa cum era alintată în copilărie Regina Elisabeta a II a a Angliei, l­a cunoscut pe Prinţul Filip al Greciei și Danemarcei când avea doar opt ani. Cei doi s­au mai întâlnit de câteva ori în următorii ani și au corespondat prin scrisori, iar ceea a început ca un flirt adolescentin s­a transformat într­o iubire pentru toată viaţa. În ciuda opoziţiei familiei regale britanice și a tuturor obstacolelor, Elisabeta și Filip au rezistat împreună, fiind unul dintre cele mai puternice cupluri din istoria Casei Regale din Marea Britanie.

Născută pe 21 aprilie 1926, Prinţesa Elisabeta Alexandra Maria este fiica cea mai mare a Prinţului Albert, Duce de York, și a soţiei sale, Elisabeta. Ea nu trebuia să devină Regină atunci când s­a născut, dar după abdicarea unchiu­lui său, Regele Eduard al VIII lea, tatăl ei a fost nevoit să preia tronul Angliei. Astfel, Prinţul Albert a devenit Regele

George al VI lea, iar Elisabeta moștenitoarea lui. Prinţe­sa Elisabeta, alintată Lilibet de familie, a fost pregătită de mică pentru viitorul ei ca regină: a luat lecţii despre istoria Constituţiei britanice și despre politică și participa alături de părinţii ei la toate evenimentele oficiale. În 1934, la nunta regală a Prinţesei Marina a Greciei cu Ducele de Kent, Lilibet l­a întâlnit pentru prima dată pe Prinţul Filip al Greciei și Danemarcei. Avea doar opt ani, prea puţin ca să își dea seama că Filip va fi marea ei dragoste și cel care îi va deveni mai târziu soţ. Lilibet și Filip sunt amândoi stră­stră­strănepoţi ai Reginei Victoria, deci veri îndepărtaţi.

Prinţul Filip, singurul fiu al Prinţului Andrew al Greciei și Danemarcei cu Prinţesa Alice of Battenberg, s­a născut în Corfu în 1921. Spre deosebire de Elisabeta, Filip a avut o copilărie agitată: până să împlinească zece ani, bunicul lui a fost asasinat, tatăl său, Prinţului Andrew, arestat, iar familia sa exilată din Grecia. Ulterior, părinţii lui s­au despărţit. Filip a studiat în Marea Britanie și a excelat la învăţătură și sport. Marea sa pasiune a fost dintotdeauna marea, de aceea în 1939 s­a înrolat în Marina Regală și va ieși din serviciu în 1952, când Elisabeta va fi numită Regină.

Elisabeta și Filip s­au întâlnit din nou, la o reuniune oficială în 1939, înainte de începerea celui de­al doilea Război Mondial. La numai 13 ani, Lilibet s­a îndrăgos­tit iremediabil de tânărul ofiţer Filip. Atunci au făcut și prima fotografie împreună. În timpul războiului, familia regală fost izolată pentru siguranţă la Castelul Windsor

din apropiere de Londra, dar Elisabeta a păstrat legătura prin scrisori cu „prinţul ei viking”, așa cum îi plăcea să îi spună lui Filip. Acesta se afla pe frontul de război ca ofiţer în Marina Regală.

Sacrificii pentru dragostea viitoarei regine În 1946, după terminarea războiului, Elisabeta s­a logodit în secret cu Prinţul Filip. Acesta fusese avansat la rangul de locotenent în Marina Regală și obţinuse cetăţenia bri­tanică. Cu toate acestea, Regele George al VI lea și Regina Mamă s­au împotrivit la început relaţiei dintre cei doi, considerând că Elisabeta era prea tânără pentru căsătorie și îndoindu­se de sinceritatea lui Filip „Hunul”. Trei dintre surorile lui Filip erau căsătorite cu nobili germani cu legă­turi naziste.

Rugăminţile Elisabetei i­au convins pe părinţii ei să ac­cepte în cele din urmă logodna, care a fost anunţată oficial în iulie 1947. Inelul de logodnă pe care Filip i l­a dăruit Elisabetei a fost confecţionat din platină cu diamante de la o diademă care a aparţinut mamei prinţului.

Înainte de căsătorie, Filip a renunţat la titlul de Prinţ al Greciei si Danemarcei și a adoptat numele de familie al mamei sale britanice, devenind Locotenent Filip Mount­batten. De asemenea, el s­a convertit de la ortodoxia greacă la anglicanism. Cu o zi înainte de nuntă, Regele George al VI lea i­a acordat titlul de Alteţă Regală, iar în dimineaţa zilei de nuntă, Filip a fost numit Ducele de Edinburgh, conte de Merioneth și Baron Greenwich.

2 R o m â n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 7 a p R i L i e 2 0 1 1

O iubire pentru toată viaţa

Nunti Regale

La numai 13 ani, Lilibet s-a îndrăgostit iremediabil de tânărul ofiţer Filip. Atunci au făcut şi prima fotografie împreună“.

O iubire eternă

Regina elisabeta a ii-a și Ducele de edinburgh

sunt căsătoriți în prezent de 64 de ani. • FOTO AP

Page 3: Nunti regale 4

alexandra.jeles @romanialibera.ro

N

unta Prinţesei Elisabeta cu Ducele de Edinburgh a fost primul prilej de bucurie pentru poporul britanic după cel de­al Doilea Război Mondial. A fost o nuntă frumoasă, fără să fie extravagantă din respect pentru supușii monarhi­ei, ţara fiind încă într­o perioadă de austeritate. De altfel, oamenii de rând din coloniile britanice au contribuit cu diverse daruri la organizarea nunţii regale, în condiţiile în care resursele monarhiei erau limitate după război.

Marea Britanie nu își revenise complet după devastatorul război din 1939­1945, de aceea Familia Regală nu putea să organizeze o nuntă fastuoasă pentru Prinţesa Elisabeta. „Regele se află oarecum în postura unui cap de familie care a trecut printr­o criză. Din cauza poziţiei lui sociale, nunta fiicei sale trebuie să fie un eveniment social, dar din cauza circumstanţelor financiare nu trebuie să fie prea ostentati­vă”, scria presa britanică din acea perioadă.

Au fost oamenii de rând, cei care au ajutat la organizarea nunţii regale: tortul de nuntă a fost făcut cu ingrediente oferite cadou de organizaţia Australian Girl Guides, iar florile care au decorat biserica și mesele, garoafe roz și albe, au fost donate de Societatea Britanică a Garoafelor. Regina Mamă anunţase înainte de nuntă că prinţesa nu va avea trusou și sute de fete din tot regatul au trimis cupoane de haine pentru Elisabeta. Potrivit presei britanice, o parte din cupoane au fost trimise înapoi la expeditori, dar multe erau anonime, așa că au fost folosite pentru a cumpăra material pentru rochia de mireasă a prinţesei.

Nunta dintre Prinţesa Elisabeta și Ducele de Edinburgh a avut loc pe 20 noiembrie 1947, la Catedrala Westmin­ster din Londra. La ceremonie au participat peste 2000 de invitaţi, printre care Regele și Regina Danemarcei, Regele și Regina Iugoslaviei, Regii din Norvegia, Şahul Iranului, precum și Regele Mihai al României și mama sa, Regina Elena. Ducele nu a putut să își invite surorile la nuntă deoarece după război, legăturile cu germanii nu erau acceptate în Marea Britanie. O altă absenţă notabilă de la nuntă a fost unchiul Elisabetei, fostul rege Eduard al VIII lea. Presa britanică specula că acesta nu a fost invitat la nunta nepoatei sale deoarece avea interzis să apară în public cu soţia sa. Unchiul Elisabetei, Ducele de Windsor s­a îndrăgostit de o femeie divorţată, iar Casa Regală nu a acceptat niciodată această relaţie.

„Regii și reginele au defilat într­un spectacol public gran­dios, pe care sute de oameni l­au urmărit în extaz, în timp ce o lume întreagă s­a oprit pentru a asculta la radio detalii despre ceremonia pe care nu putea să o vadă”, nota New York Times într­un reportaj despre nunta secolului.

Desigur, toate privirile erau îndreptate spre Prinţesa Elisabeta. Rochia ei de mireasă din mătase albă, a fost împodobită cu peste zece mii de perle și cristale și a avut o trenă lungă de patru metri. Prinţesa a purtat o diademă „împrumutată” de la mama ei, care a aparţinut iniţial bunicii sale, Regina Maria și pantofi de satin. Buchetul ei a fost realizat din orhidee albe, cu o crenguţă de mirt din tufa cultivată din buchetul de mireasă al reginei Victoria, stră­stră­străbunica celor doi miri.

„Micul dejun de nuntă” s­a ţinut în Sala de Bal de la Pala­tul Buckingham. Oaspeţii au servit file de calcan Mount­

batten, apoi potârniche în sos alb și ca desert cupe de îngheţată Prinţesa Elisabeta. Tortul, cu patru nivele, a avut nouă metri înălţime și 500 de kg. Pe tort au fost pictate stemele ambelor Familii Regale, insigne navale și figurine de zahăr cu mireasa și mirele. Tortul a fost tăiat cu sabia Ducelui de Edinburgh, pe care a primit­o cadou de nuntă din partea regelui.

2.500 de cadouri de căsătorieCuplul regal a primit peste 2.500 de cadouri de căsătorie din toată lumea și peste 10.000 de telegrame de felicitări. Președintele Truman le­a dăruit mirilor un castron Ste­uben gravat cu numele lor, în timp ce darul lui Gandhi a fost o bucată de dantelă pe care chiar el a ţesut­o de mână. Alte cadouri din străinătate au inclus un colier de aur si jad oferit de Regele Farouk al Egiptului, un birou de scris din partea Guvernului Noii Zeelande și un serviciu de porţe­lan chinezesc, dat de către Președintele Chiang Kai Shek a Republicii Chineze. Dintre cadourile oferite cu drag de oameni obișnuiţi, cuplul a primit un cardigan tricotat ma­nual, două perechi de șosete și obiecte pentru bucătărie.

Regele George al VI și Regina Elisabeta i­au dat fiicei lor un safir din secolul al XIX­lea, un colier de diamante, două

coliere din perle și o pereche de cercei cu diamante Cartier. După nuntă, Regele i­a transmis Elisabetei un bilet cu următorul mesaj: „Ai fost atât de calmă în timpul ceremo­niei și ai spus cuvintele cu atât de multă convingere, încât am știut că va fi bine. Văd că ești extraordinar de fericită cu Filip, el este bărbatul potrivit pentru tine, dar nu ne uita. Aceasta este dorinţa tatălui tău iubitor și devotat”. Mai târziu în viaţă, Regina Mamă i­a spus biograful Tim Heald că Filip a fost „un adevărat gentleman englez”.

Mirii au petrecut noaptea nunţii într­un conac din Ham­pshire, casa unchiului lui Filip, iar restul lunii de miere la reședinţa familiei regale din Balmoral, deoarece nu dispu­neau de resurse financiare prea mari.

Buchetul miresei pe Mormântului Ostașului NecunoscutÎn Marea Britanie, există tradiţia ca miresele regale să se întoarcă a doua zi după nuntă la catedrala Westminster pentru a depune buchetul de flori pe Mormântul Ostașului Necunoscut. Această tradiţie a început cu Regina Elisabeta I. După nunta cu viitorul rege George al VI lea, Elisabeta I și­a depus buchetul de mireasă la catedrala Westminster în onoarea fratele ei Fergus, care a murit în Franţa în tim­pul Primului Război Mondial.

R o m â n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 7 a p R i L i e 2 0 1 1 3

O nuntă regală pe cupoane

Nunti Regale

Ceremonia de la Catedrala Westminster

peste 2.000 de invitați au participat la nunta Reginei elisabeta a ii-a

cu Ducele De edimburgh. • FOTO AP

Nunta Prințesei Elisabeta trebuie să fie un eveniment social, dar nu ostentativ din cauza circumstanţelor financiare“. • New York Times

Page 4: Nunti regale 4

alexandra.jeles @romanialibera.ro

R

egina Elisabeta a II a și Ducele de Edinburgh, deși două personalităţi foarte diferite, au format unul dintre cele mai rezistente mariaje regale. În noiembrie 2007, cei doi au sărbătorit nunta de diamant, prima din istoria Casei Regale din Marea Britanie.

La un an de la căsătorie, Elisabeta a născut primul copil, pe Charles Philip Arthur George, la Palatul Buckingham. Singura ei fată, Anne Elizabeth Alice Louise, s­a născut în august 1950, la Clarence House, reședinţa cuplului. Elisabe­ta a reușit să îmbine viaţa de familie cu obligaţiile regale.

„Căsătoria dintre Prinţesa Elisabeta și locotenentul Filip Mountbatten a reușit nu numai pentru că Filip își iubește soţia, ci și pentru că el a înţeles obligaţiile vieţii regale“, scria Gyles Brandreth în cartea „Filip și Elisabeta: Portretul unui mariaj regal“. Într­adevăr, după căsătorie, Elisabeta a început să preia multe din obligaţiile regale ale Regelui deoarece sănătatea tatălui său era din ce în ce mai precară. Filip și­a continuat cariera în Marină, fiind avansat la ran­gul de comandant până în 1952, când Elisabeta va fi numită regină. La începutul anului 1952, în timp ce Elisabeta și soţul său, Filip, erau într­un turneu oficial prin Australia și Noua Zeelandă, Regele George al VI­lea a murit de cancer la plămâni. Moștenitoarea tronului s­a întors repede acasă unde a fost proclamată regină. Încoronarea Elisabetei a avut loc pe 2 iunie 1953 și a fost transmisă la radio și televi­zor în toată lumea.

Țara, înainte de familie Ducele de Edinburgh a renunţat la cariera sa pentru a o sprijini pe regină. Nu a fost însă ușor să rămână în umbra soţiei sale. De altfel, ducele s­a plâns scriitorului Brandreth: „Eu sunt singurul om din ţară care nu are voie să­și dea numele propriilor săi copii“. Ducele era dezamăgit că premi­erul britanic Winston Churchill a decis ca numele Casei Re­gale să rămână Windsor, după regină, iar copiii cuplul regal să nu primească numele Mountbatten al tatălui. Ulterior, în 1960, cuplul regal a adopat numele Windsor­Mountbatten, iar următorii doi băieţi ai cuplului, Andrew Albert Chris­tian Edward și Edward Anthony Richard Louis, au primit acest nume. Cuplu regal a avut așadar patru copii care le­au oferit opt nepoţi.

Foarte sociabil, Ducele de Edinburgh a reușit să o com­pleteze pe Regina Elisabeta, o fire foarte retrasă și serioasă. „El este un om care nu acceptă cu ușurinţă complimentele. Dar a fost, pur și simplu, puterea mea și sprijinul meu toţi acești ani, iar eu și întreaga lui familie, îi datorăm o datorie mai mult decât el ar pretinde vreodată sau decât noi vom ști vreodată”, spunea Regina Elisabeta a II a despre soţul ei în biografia „Regina și Ţara: 50 de ani de domnie ai Elisabetei a II a” Ducele de Edinburgh este, de asemenea, probabil singura persoană care a ameninţat­o vreodată pe regină și a scăpat nepedepsit : biograful Brandreth relatează cum într­o zi, Filip sătul de faptul că soţia lui stătea întotdeau­na pe bancheta din spate a mașinii fără să vorbească, i­a spus să înceteze sau o să o dea jos. Ea l­a ascultat. Cea mai mare surpriză din cartea „Filip și Elisabeta: Portretul unui Mariaj Regal“ este însă descrierea cuplului regal ca doi soţi obișnuiţi: prinţul crede că regina petrece prea mult timp la telefon, iar ea nu se sfiește să îi spună să tacă. Amândoi sunt interesaţi de stiinţă, sunt fani ai curselor de cai și sus­ţin organizaţiile ecologiste.

Același scriitor infirmă toate zvonurile legate de aventu­rile extraconjugale ale Ducelui de Edinburgh sau tendinţa Reginei de a fi mai afectuoasă cu animalele ei decât cu soţul sau copiii ei.

În noiembrie 2007, regina Elisabeta a II­a și prinţul consort Filip și­au reînnoit jurămintele de dragoste făcute în urmă cu 60 de ani. Regina Elisabeta a intrat astfel în istorie ca primul monarh britanic care și­a sărbătorit nunta de diamant. Peste două mii de invitaţi au luat parte la ceremonia care a avut loc la catedrala Westminster. Printre ei și Principesa Margareta a României și Principele Radu, reprezentând Familia Regală a României. Cu ocazia nuntei de diamant a cuplului regal, a fost deschisă o expoziţie cu obiecte și costume de la nunta lor din 1947: costume, biju­

terii, listele de invitaţi, meniu, precum și o parte din cele peste 2.500 de cadouri primite de cuplul regal. În centrul expoziţiei a fost rochia de mireasă pe care a purtat­o regina acum șase decenii la ceremonia regală. Astăzi, căsătoriţi de 64 de ani, Regina Elisabeta a II a și Ducele de Edinburgh sunt un model de urmat nu numai de monarhii lumii.

4 R o m â n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 7 a p R i L i e 2 0 1 1

Nunti Regale

Prima nuntă de diamant din istoria Casei Regale din Marea Britanie

Căsătoria dintre Prinţesa Elisabeta şi locotenentul Filip Mountbatten a reuşit nu numai pentru că Filip îşi iubeşte soţia, ci şi pentru că el a înţeles obligaţiile vieţii regale.• GYles BraNdreTh, biograf

O regină de diamant

Regina elisabeta a ii-a este primul monarh britanic

care a sărbătorit nunta de diamant. • FOTO AP

Page 5: Nunti regale 4

Din 29 aprilie la toate chioșcurile de ziare împreună cu ziarul România Liberă

9,9 lei doar împreună

cu ziarul RL

Page 6: Nunti regale 4

6 R o m â n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 7 a p R i L i e 2 0 1 1

Nunti Regale

alexandra.jeles @romanialibera.ro

P

rințesa Beatrix a Olandei a șocat poporul olandez atunci când a anunțat în 1965 logodna sa cu un diplomat ger­man. După cel de­al Doilea Război Mondial, cei care l­au sprijinit pe Hitler, erau priviți cu ură și dispreț în Europa și în întreaga lume. Iubirea dintre Prințesa Beatrix și Cla­us von Amsberg a fost însă mai puternică decât proteste­le poporului sau împotrivirea Parlamentului și a Familiei Regale olandeze.

Prințesa Beatrix, fiica cea mare a Reginei Juliana a Olandei și a Prinţului Bernhard of Lippe­Biesterfeld s­a născut pe 31 ianuarie 1938 în Olanda, dar când avea numai doi ani a părăsit țara împreună cu familia sa din cauza izbucnirii celui de­al Doilea Război Mondial. Prințesa Beatrix a copilărit în exil și s­a întors în Olanda abia după terminarea războiului. În 1948, mama ei a preluat coroana de la Regina Wilhelmina, iar Beatrix a devenit moștenitoarea tronului Olandei. Prințesa a studiat sociologia, economia și dreptul și s­a pregătit pentru a deveni regină, luând lecții despre relaţiile in­ternaţionale, istoria și legislaţia europeană. Pasiunile ei erau arta (în special sculptura) și sporturile: navigaţia, tenisul și schiatul.

Pe o pârtie de schi din Elveţia, în timpul unei vacanţe de iarnă din februarie 1965, Beatrix l­a cunoscut pe Claus von Amsberg, un diplomat german, în vârstă de 39 de ani. Inteligenţa și sinceritatea lui au cucerit­o imediat pe tânăra prinţesă (27 de ani). Provenind dintr­o fami­lie aristocrată, Claus s­a născut pe 6 septembrie 1926 în Dotzingen, în nordul Germaniei. El a fost educat în ţară și ca toţi tinerii de liceu a fost înscris în mișcarea Jungvolk și Tineretul Hitlerist. În perioada celui de­al Doilea Război Mondial, Claus a făcut parte din armata germană, dar nu a participat direct la luptele de pe front. În 1945, la vârsta de 19 ani, a fost luat prizonier de forţele americane și obligat să lucreze ca șofer și traducător pentru Aliaţi timp de un an de zile. După război, el a fost absolvit de către o instanţă de denazificare și a obţinut o diplomă în drept, devenind ulterior diplomat.

Iubire între viitoarea regină și un fost nazist La început, povestea de dragoste dintre Prințesa Beatrix și Claus von Amsberg a fost secretă. Când Beatrix a infor­mat­o pe mama ei, regina, de decizia ei de a se căsători cu Claus, un nobil german care a f parte a făcut parte din armata lui Hitler (deși numai în timpul serviciului mili­tar și fără să se implice în luptele reale), aceasta a refuzat categoric. Olanda era una ţările care au fost afectate în mod dramatic de cel de­al Doilea Război Mondial și Regi­na știa că germanii erau încă dispreţi de popor. Prințesa, ignorând sfaturile mamei, a continuat să se întâlnească în secret cu iubitul ei câteva luni de zile, până când un fotograf olandez i­a surprins plimbându­se mână de mână. Pozele au stârnit o furtună de proteste în Olanda. Protestatarii au desenat svastici portocalii pe străzile din Amsterdam și au afișat pancarte cu mesaje precum „Cla­us afară!“ sau „Şase milioane“, cu trimitere la numărul evreilor uciși de naziști în timpul războiului. „Nu cred că este corect să condamni un om doar pentru că a purtat uniforma germană”, a declarat Claus von Amsberg după aceste evenimente, potrivit presei britanice.

Faptul că domnul von Amsberg a fost membru al armatei lui Hitler este un motiv insurmotabil pentru ca Parlamentul să respingă această cerere de căsătorie. Decizia este în interesul statului.“ • PeTiția iNTelecTualilor olaNdezi

În ciuda opoziţiei Familiei Regale și a poporului său, Prințesa Beatrix era hotărâtă să se căsătorească cu bărbatul pe care îl iubea. Cu insistenţa ei și ajutorul tatălui său, prinţul Bernhard (care era el însuși de origine germană), Beatrix a convins­o pe regină să accepte căsătoria. Pe 28 iunie 1965, Regina Juliana și Prinţul Bernhard au anunţat logodna dintre prinţesă și Claus von Amsberg la toate posturile de televiziune și de radio. O nuntă regală nu poate avea loc însă fără per­misiunea Parlamentului. În toamna anului 1965, cele două Camere ale Parlamentului olandez au consimţit cu greu căsătoria Prințesei Beatrix cu alesul inimii sale. Un grup de protestatari printre care și profesori și preoţi au trimis o petiţie către parlamentari prin care solicitau respingerea cererii de căsătorie. „Faptul că domnul von Amsberg a fost membru al armatei lui Hitler este un motiv insurmotabil pentru a respinge această cerere de căsătorie. Decizia este în interesul statului“, susţineau opozanţii potrivit New York Times. Chiar și regina a primit o petiţie scrisă de a anula nunta. Eforturile pro­testatarilor au fost însă inutile, iar pregătirile de nuntă au început.

Fotografie de familie

Regina beatrix a olandei, prințul moștenitor Willem alexander și

soția sa prințesa maxima, salută supușii aflați în fața palatului

Regal noordeinde din Haga. • FOTO AP

Nunta regală, împotriva dorinței poporului

Page 7: Nunti regale 4

alexandra.jeles @romanialibera.ro

S

ute de lalele, simbolul Olandei, au împodobit orașul Amsterdam în ziua căsătoriei dintre Prinţesa Beatrix și prinţul ei, Claus von Amsberg. Nunta a fost plănuită cu mi­nuţiozitate de însăși Prințesa Beatrix pentru ca totul să fie perfect. Protestele din stradă au fost însă imprevizibile.

Pentru a se putea căsători cu Prinţesa Beatrix, Claus von Amsberg a devenit cetăţean olandez. El și prințesa au vizi­tat toate provinciile olandeze înainte de căsătorie pentru ca viitorul Prinț al Olandei să își cunoască țara, iar supușii săi să îl accepte. Cu ocazia nunţii, Claus a primit titlul de Alteţă Regală și Prinţ al Olandei.

Prinţesa Beatrix a pregătit o nuntă fastuoasă: sute de lalele și flori în nuanţe de portocaliu, steaguri și ghirlande au decorat Palatul Regal din Amesterdam, primăria unde a fost oficiată cununia civilă și biserica Westerkerk, unde a avut loc ceremonia religioasă. Pe 10 martie 1966, nuntașii au defilat în ţinute de gală superbe: femeile în rochii lungi și cu pălării sofisticate, iar bărbații în uniforme sau costu­me de zi.

Peste 8.000 de polițiști și gardieniLa ceremonie au participat peste 1800 de invitaţi, printre care și reprezentanţi ai caselor regale din Europa: Regele Baudouin I și soția lui Regina Fabiola din Belgia, Regele și Regina Greciei, Marele Duce de Luxemburg și Marea Ducesă Josefina. Au fost prezenți mai puțini reprezentanți ai Caselor Regale decât la alte evenimente similare din Europa. De altfel, și mulţi politicieni olandezi nu au onorat invitaţia la nunta Prinţesei Beatrix.

În centrul atenției au fost, desigur, mirele și mireasa. Cei doi au salutat mulțimea de la balconul împodobit cu lalele al Palatului Regal și au făcut câteva poze, după care s­au urcat într­o caleașcă aurie, trasă de doi cai albi, care i­a dus până la biserica Westerkerk.

Un covor roșu a deschis calea spre altar pentru mireasă, care a purtat o rochie din mătase și satin Duchesse și unele dintre cele mai frumoase bijuterii ale Familiei Regale olandeze: o broșă și o diademă cu diamante și perle care au aparținut străbunicii sale.

Opt domnișoare de onoare și doi mici cavaleri au dus trena lungă de cinci metri a rochiei de mireasă. Ceremonia regală a fost transmisă în direct la televizor, de aceea prin­ţesa a cerut să fie instalat în biserică un bec roșu care să se aprindă ca să știe când este filmată.

Pe străzile din Amesterdam, sute de oameni au aclamat alaiul nupţial, dar au existat și câteva grupuri de protesta­tari care au încercat să distrugă ceremonia. Peste 8000 de poliţiști și gardieni au asigurat securitatea la nuntă, dar protestatarii au reușit să se infiltreze în mulţime pentru ca apoi să arunce bombe cu fum spre caleașca mirilor. Poliţiș­tii au arestat 19 tineri pentru deranjarea liniștii publice. Ei scandau mesaje împotriva monarhiei și împărţeau pliante

denunţând fascismul. „Strălucirea tradiţională a unei nunţi regale a fost umbrită de bombe cu fum aruncate de tinerii protestatari“, a scris ziarul New York Times.

Poate și din cauza protestelor, planurile cuplului pentru luna de miere au fost păstrate secrete. După nuntă, Prințul Claus a ținut un discurs în fața mulțimii, transmiţând următorul mesaj: „Eu știu bine că uniunea noastră nu are simpatia poporului și am înţeles motivele protestelor. Cer însă permisiunea tuturor de a ne da posibilitatea să con­struim un viitor împreună“, a spus Prinţul Claus, potrivit presei din acea perioadă.

Împreună la bine și la răuPe 30 aprilie 1980, Regina Juliana a semnat actul de abdicare, iar fiica sa Prinţesa Beatrix a devenit noua Regină a Olandei. Prinţul Claus a stat cu mândrie lângă Beatrix la încoronare. În 1981, Familia Regală s­a mutat în Palatul Huis ten Bosch din Haga. Vacanţele de vară le petreceau, de obicei, la ferma lor din Toscana, iar cele de iarnă la schi în Lech, Austria. Bea­trix a reușit să păstreze un echilibru între obligaţiile regale și familie, iar dragostea dintre ea și soţul ei a devenit din ce în ce mai puternică. Cuplul regal a avut trei copii: Prinţul Willem­Alexander, Prinţul Friso și Prinţul Constantijn.

Claus von Amsberg a renunţat la cariera în diplomaţie și și­a dedicat timpul și energia pentru a învăţa limba olandeză și pentru a se familiariza cu societatea și cultura olandeză. Prinţul cu origini germanice, a reușit cu șarm și răbdare să câștige încrederea și afecţiunea poporului. În ultimii ani de viaţă, Prinţul Claus a fost foarte bolnav, dar regina, o soţie devotată, a fost mereu alături de el. A fost întotdeauna evident că Regina Beatrix își iubește ţara, dar cel mai mult și­a iubit soţul.

Nu rata joi, 28 aprilie, următorul supliment „Nunți Regale“:

cele două nunți ale Prințului Charles, cu Lady Diana Spencer și cu Ducesa Camilla.

R o m â n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 7 a p R i L i e 2 0 1 1 7

Nunti Regale

Eu ştiu bine că uniunea noastră nu are simpatia poporului şi am înţeles motivele protestelor. Cer însă permisiunea tuturor de a ne da posibilitatea să construim un viitor împreună“. • PriNţul claus al olaNdei

EDITOR Cristian Curus

[email protected]

REDACTOR Alexandra Jeles

[email protected]

MARKETING MANAGER Cătălin Bindea

[email protected]

DIRECTOR DE PUBLICITATEAndrei Boba

[email protected]

NUNȚI REGALE este un supliment al ziarului

ziarul românia liberă este un produs

ADRESA: Nerva Traian nr. 3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041;

Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43

TIPAR: united PrintArt director

cătălin dumitruGrafică

cătălin BratuPrelucrare foto

Florin anghel

Iubită de olandezi

Deși la începutul relației sale cu diplomatul german

claus von amberg, Regina beatrix a fost vehement criticată

de olandezi, astăzi aceasta este probabil cea mai iubită regină

a europei. • FOTO AP

O ceremonie fastuoasă, marcată de proteste violente

Cu aplicații precum: AIS QR Coder (iPhone), QR Droid (Android),

scanând codul alăturat puteți citi toate articolele de pe site­ul

www.romanialibera.ro dedicate nunții Prințului William cu Kate Middleton

Page 8: Nunti regale 4