Nunta Romaneasca Andreea Ionela Stanciu

7/29/2019 Nunta Romaneasca Andreea Ionela Stanciu

http://slidepdf.com/reader/full/nunta-romaneasca-andreea-ionela-stanciu 1/20

Tradiţii şi obiceiuri

Realizator: Andreea Ionela STANCIU



Totul începe cu cererea încasătorie, pentru care mirele ar trebui să meargă in peţ it la viitorii

săi socri, înainte de a-i cere mânaiubitei sale. Dacă areconsimţământul acestora, alege

cu multă atenţ ie inelul delogodnă si apoi o cere in casătoriepe aleasa inimii.

http://www.ghidulmiresei.ro/articole/Obiceiuri-de-nunta-glosar-de-obiceiuri.html
















Odată acceptată cererea în casătorie, tineriimiri trebuie să decidă pe cine vor alege naşi,adică parinţ i spirituali. Rolul naşilor cu timpul a

început sa fie minimalizat, dar conform tradiţ iei,naşul (sau `naşul mare` cum i se mai spune)

este de fapt personajul central al nunţ ii, şi nutinerii miri. Naşul este urmat ca importanţă înnuntă de mireasă, deci in mod paradoxalmireasa este a doua figur ă din nuntă. Apoi deabia urmează mirele, naşa, domnişoarele şicavalerii de onoare, parinţ ii si ceilalti nuntaşi.

Alegerea naşilor, deci, are o importanţ acovăr şitoare, atât pentru desf ăşurarea nunţ iicât şi pentru viitorul tinerilor miri.



După ce s-au hotarât pe cine îşi doresc canaşi, tinerii miri trebuie să le facă acestorao vizită cu ploconul inbraţ e. Ploconul poate fi primit sau refuzat

de cătr e naşi, primirea acestuia echivalândcu acceptarea propunerii de a-i năşi petinerii miri. După primirea ploconului, naşiitrebuie să cinstească onoarea care li s-af ăcut si sa desfacă o sticlă din cel mai bunvin (sau şampanie, mai degrabă, in zilelenoastre).





La casa miresei are loc gătitulmiresei de către naşă şidomnişoarele de onoare, si prinsulvoalului de către naşă. Gătită fiind,mireasa iese din casă si se

întâlneşte cu mirele care îi dăruieştebuchetul de mireasă. În semn deapreciere, mireasa le prindecocardele naşşului, naşei si mirelui(exact in această ordine). Apoi

domnişoarele de onoare continuă cu împăr ţ itul cocardelor către socriimari şi mici, către rude şi cătreceilalţ i nuntaşi.











Nuntaşii prezenţ i în alai încingapoi hora miresei in bătătura

casei acesteia, în timp ce naşa aredatoria să rupă turta miresei şi să o împartă celor prezenţ i. Tot alaiul,

urmat de lăutari, porneşte în celedin urmă către biserică.








în timpul cununiei religioase, preoţ iislujesc întâi `logodna` celor doi miri, întrucât de cele mai multe ori mirii nu facslujba de logodire înaintea celei de cununie.

în timpul acestei slujbe, ei `logodesc` pe ceidoi miri, si de regulă aşează verighetele pedegetele inelare ale mâinii drepte. De abiadupă logodnă are loc slujba de cununare acelor doi miri, în timpul careia preoţ ii

inversează verighetele între miri, şi apoi leaşează pe degetele inelare de la mână stângă, unde vor r ămâne pentru tot restulvieţ ii.





Apoi, tot alaiul se îndreaptă sprelocaţ ia unde va avea locpetrecerea. Deşi tradiţ ia spunecă la nuntă se petrece 3 zile si 3nopţ i, poate doar în anumitezone rurale se mai respectă acest obicei. La oraş, petrecereaţ ine însă aproape toată noaptea,şi are şi această anumiteobiceiuri de respectat. In loculunde va avea locpetrecerea, intrarea se faceexact în ordinea ieşirii dinbiserică, adică: domnişoar ă si

cavalerul de onoare care poartă lumânările într ă primii, culumânările aprinse. Urmează mirii, apoi naşii, socrii mari, socriimici.



Odată intraţ i în local,după servirea antreurilor pe muzică de `café-

concert`, mirii facdeschiderea seriicu valsul miresei.Imediat după aceea,

naşii urmaţ i de restulnuntaşilor pot dansa şiei.





Unul dintre obiceiurile de nuntă cele maicunoscute este furtul miresei. Furtulmiresei este un moment plin de umor,finalizându-se cu r ăscumpărarea mireseide către naş sau mire şi cu regăsirearomantică a proaspeţ ilor însur ăţ ei. Inzilele noastre, nuntaşii au început să improvizeze si alte furturi (al mirelui, al

naşei, al socrilor, etc) pentru a aveaocazia să cear ă ca r ăscumparareexecutarea de diverse sarcini umoristice.





După ce au servitpeştele, sarmalele şifripturile nuntaşiicontinuă dansul şi

petrecerea până spre dimineaţ a, cândeste tăiat şiservit tortul de

nuntă şi când miriisunt din nou felicitaţ ide către toţ i nuntaşii.









Imediat după servireatortului, naşa se ocupă descosul voaluluimiresei. Scoaterea

voalului si înlocuirea acestuiacu o esarf ă rosie (de regulă pe ritmul cântecului popular `ia-ţ i mireasă ziua bună`)semnalează tranformarea

tinerei fete în femeie măritată.Mireasa va prinde voalul scosdin părul ei in părul altei tinerenemăritate.







Apoi femeile toate se prind in hor ă alături de mireasă, pentru a celebra peaceasta. Urmează un moment multaşteptat de către cei necăsătoriţ i,

anume aruncarea buchetului de cătremireasă si aruncarea jartelei de cătremire. Mireasa aruncă buchetul spremulţ imea de fete nemăritate, iar

conform tradiţ iei cea care va prindebuchetul va fi următoarea la măritiş. Lafel se întâmplă şi în cazul aruncării

jartelei de către mire.







Pe rând nuntaşii se retrag, dar nu înaintede a le înmâna tinerilor căsătoriţ i cadouri de casă nouă. Ajunşi

acasă (sau la camera de la hotel), mireletrebuie să treacă pragul cu soţ ialui purtată pe braţe, paşind astfel

împreună pentru prima oar ă în căminulconjugal.










După câteva zile proaspeţ iicăsătoriţ i pleacă în luna de

miere

pentru a celebra primele zileale căsniciei.

Astfel se încheie acest

eveniment unic in viaţ a oric ărui cuplu.





Nunta Romaneasca Andreea Ionela Stanciu

Documents

Transcript of Nunta Romaneasca Andreea Ionela Stanciu