I

E T I Z AB E T H S T R O U TNumele meu este Lucy Barton

Traducere din limba englezl gi noteNADINE VLADESCU

&lt

A fost o vreme, sunt mulgi ani de-atunci,cAnd a trebuit si stau in spital timp de aProapenoui slptlmA.ni. Asta se intAmpla la NewYork,si noaptea, imaginea clidirii Chrysler, cu strllu-cirea geometricS. a luminilor ei, se vedea directdin patul meu. i., timpul zilei, frumusegea cli-dirii pilea, ;i ea devenea treptat doar incS' unadintre structurile mari profilate pe fundalulunui cer albastru, iar toate clidirile ora;uluipireau izolate, ticute, indepirtate. Era in mai,apoi a venit ;i iunie, ;i-mi amintesc cum stiteam

in picioare in faga ferestrei gi mi uitam la tro-tuarul de dedesubt, privind femeile tinere -de virsta mea - in hainele lor primivlratice,care iegiserl.in pauzade prAnz; le puteam vedea

capetele mi;cAndu-se in timp ce stS.teau devorbl gi bluzele care fbceau ape-ape in b5'taiavAntului. M-am gAndit ci, atunci cind urma siies din spital, n-aveam si mai merg niciodatl pe

8 Elizabeth Stout

un trotuar fbr5. si aduc mulgumiri faptului cLsunt si eu unul dintre acei oameni, gi mulgi aniam frcut asta - imi aduceam aminte de prive-li;tea de la fereastra spitalului si eram bucuroasipentru trotuarul pe care pigeam.

Dintru inceput, povestea a fost una simpl5.:mi internasem tn spital ca sl-mi scot apendi-cele. Dupi doui zile, mi-au dat si minAnc, daram vomitat tot ce mAncasem. $i-apoi s-a pornitfebra. Nimeni nu putea si identifice vreo bac-terie sau si-si dea seama de ce nu mersese cumtrebuie. Nici nu gi-au dat seama vreodati.Mi se administrau fluide printr-o perfuzie giantibiotice prin alta. Erau atagate la un stAlpde metal pe roti instabile pe care-l impingeampe unde mergeam, dar oboseam repede. Spreinceputul lui iulie, problema care pusese stlpA-nire pe mine, oricare ar fi fost ea, a dispirut.Dar pini atunci am fost intr-o stare foarte ciu-dati - literalmente o a;teptare febrili * si chiaram agonizat. Acasi mi agteptau sotul gi douifetige; imi era un dor teribil de fetele mele giimi fhceam atetea griji pentru ele, incAt mi-erafrici si nu mi imbolnS.vesc mai riu. CAnddoctorului meu, de care m5" simgeam foarteatafati - un evreu cu obrajii lisaEi care Purta peumeri o tristele atAt de blAndi, ai cirui bunicigi trei mi.tusi, l-am auzit odatl spunAndu-iunei asistente, fuseseri. omoriqi in lagirele de

Numele meu este Lucy Barton 9

exterminare ;i care avea nevastS. si patru copiimari aici Ia New York -, cAnd acestui bLrbatincAnti.tor, cred, i-a p5.rut ri.u pentru mine,a fbcut in asa fel incAt fetele mele - care aveaucinci si gase ani - si mi poati vizita, cu conditiaca ele si nu fi fost bolnave de nimic. Au fostaduse in rezerva mea de citre o prietenS" defamilie ;i le-am vdzut fegigoarele gi pirul mur-dare, gi-atunci mi-am impins dispozitivulcu perfuzii in dug impreuni cu ele, dar eleau strigat:

-Mami, egti aga de slabi!Erau foarte speriate. S-au a;ezat pe pat lAngi

mine in timp ce le uscam p5.rul cu prosopulgi.apoi au desenat, de;i temitoare, ceea ce in-seamni ci. nu s-au oprit Ia fiecare minut dinceea ce frceau ca si spuni":

-Mami, mami, iEi place? Mami, uiti-te larochia printesei mele din poveste!

N-au spus multe lucruri, cea mici mai alesp5.rea incapabili si vorbeasc5., gi, cXnd amluat-o in brage, am observat ci gi-a guguiat buzade jos si ii tremura birbia; era o fhpturi micuticare incerca din rl"sputeri sL fie curajoasi. Cindau plecat, nu m-am uitat pe fereastrl ca s5" leprivesc indepS.rtAndu-se impreuni cu prietenamea care le adusese si care nu avea copii.

Fireste, sogul meu era ocupat cu gospodiriagi cu serviciul lui si nu prea avea adesea rigazul

10 Elizabeth Strout

sI vini si m5. viziteze. Cind ne cunoscuserim,imi spusese cI ura spitalele - tatil lui muriseintr-unul cAnd el avea paisp rezece ani -, si amingeles acum cI tot ce spusese eraadevirat. in pri-ma rezervi in care mi. puseseri se afla o femeiebitrAni care era pe moarte; tot striga dupiajutor - eram ;ocati de cit de indiferente erauasistentele, in timp ce ea striga ci moare. Sogulmeu n-ar fi putut suporta asta - n-ar fi pututsi suporte si mi viziteze acolo, asta vreau sispun -, aga ci mi mutase intr-o rezervi undestiteam singur5.. Asigurarea noastri" de sinitatenu putea acoperi luxul ista, ;i fiecare zi caretrecea ne impugina economiile. Eram recunos-citoare ci nu trebuia s-o aud pe femeia aceeagipind, dar daci cineva ar fi gtiut cAt de singurimI simgeam, mi-ar fi fost rugine. De cAte ori oasistenti venea si"-mi ia temperatura, incercam

s-o determin si mai stea citeva minute, dar asis-tentele erau ocupate, nu puteau sl-gi piardlvremea stAnd de vorbl.

Cam Ia trei slptimAni dupi ce am fost inter-nati, mi-am intors privirea de la fereastri intr-odupi-amiazi.tirzie gi am vizut-o pe mama age-zatl. pe un scaun la picioarele patului meu.

-Mama? am spus.

-Buni, Lucy, a spus ea. Vocea ii era timidi,dar insistenti. S-a aplecat gi m-a strins de talpiprin ceargaf. Buni, Zgbrtie, mi-a zis.

Numele mea este Laqt Barton 11

N-o vizusem pe mama de ani in gir si miuitam la ea incontinuu; nu reuteam sl-mi dauseama de ce arita atdt de diferit.

-Mama, cum ai ajuns aici? am intrebat-o.-O, m-am urcat lntr-un avion. Si-a fluturat

degetele gi am gtiut ci. emotia era prea marepentru noi. Asa ci i-am fhcut ;i eu cu mA.na ;im-am intins pe spate. Cred ci. o si te faci bine,a adfutgat ea, cu aceeasi voce timidi,, dar insis-tenti.. N-am mai avut nici un vis.

Faptul c5, era acolo, ci-mi folosea numele dealint, pe care nu-l mai auzisem de nu stiu cAnd,m5" fhcea si mi simt caldi" si plini de lichid, cagi cum toati incordarea mea fusese un lucrusolid;i acum nu mai era. De obicei, mI trezeamla miezul nopgii si mogiiam in reprize sau miuitam indelung pe fereastri., complet treazl,laluminile ora;ului. Dar in noaptea aceea, amdormit frri si mi trezesc gi dimineata mama seafla in scaunul unde fusese si cu o zi inainte.

-Nu conteazi", azis ea cAnd am intrebat-o.$tii cI eu nu dorm mult.

Asistentele s-au oferit sl-i aduci un patpliant, dar ea a scuturat din cap. De fiecare daticA.nd o asistentS. se oferea si-i aduci un pat pli-ant, scutura din cap. Dupi un timp, asistenteleau tncetat s-o mai intrebe. Mama a rimas linglmine timp de cinci nopti si nu a dormit in altiparte decAt in scaunul pe care stitea.

L2 Elizabeth S*outa.In timpul primei noastre zile pline tmpreuni,

eu si mama am vorbit intermitent; cred ci niciuna dintre noi nu gtia prea bine ce sI faci. Mi-apus citeva intrebiri despre fetele mele si eui-am rispuns aprinzAndu-ml la fagl,.

-Sunt extraordinare, i-am spus. O, sunt pursi simplu extraordinare!

Despre sogul meu, mama nu m-a intrebatnimic, dqi * el mi-a spus lucrul 5.sta, la tele-fon - el fusese cel care o sunase;i o rugase sivini si stea cu mine, el fusese cel care ii plltisebiletul de avion gi care se oferise s-o agtepte laaeroport - pe mama, care nu se urcase intr-unavion in viata ei. in ciuda faptului ci ea ziseseci avea si ia un taxi, in ciuda refuzului ei dea-l int6.lni fagi in faga, sogul meu tot ii oferiseindrumi.ri;i bani ca sI ajungi la mine. Acum,agezati pe un scaun de la picioarele patuluimeu, mama n-a spus nimic nici despre tata, afac5. nu l-am pomenit nici eu. Tot speram cd. vaspune: ,,Tatal tiu sper5. ci o si te faci bine", darn-a spus.

-Ti-" fost frici si mergi cu taxiul, mama?A ezitat gi am simgit ci intelegeam teroarea

care probabil ci o cuprinsese atunci cAnd se di-duse jos din avion. Dar ea a spus:

-Am o limbi in gurl";i am folosit-o.Dupi o clipl, i-am zis:

Numele meu este Lucy Barton 13

-Mi bucur tarc c5. esti aici.A zimbit fugar si s-a uitat inspre fereastri..Toate astea se intAmplau la mijlocul anilor

'80, inainte de existenta telefoanelor mobile, siatunci c6.nd telefonul de culoare bej de lAngipatul meu a sunat si la capS.tul firului era sotulmeu - mama gi-a dat seama, sunt siguri, dinfelul jalnic ln care am spus ,,Buni.", ca si cum asfi fost gata si plAng -, ex s-a ridicat fIrL unzgomot de pe scaun si a iesit din cameri. BLnu-iesc ci in toate zilele acelea g5.sea ceva de min-care la cafeneaua spitalului sau il suna pe ratade la un telefon cu carteli. din josul holului, dinmoment ce n-am vlzut-o niciodati. mAncAndgi din moment ce am presupus c5. tata se gin-dea dacl ea era in sigurantl - nu era nici o pro-bleml intre ei doi, din cAte am lnteles eu - ;idupi ce vorbeam cu fiecare dintre copiii mei,pupAnd receptorul telefonului de douisp rezeceori si-apoi mI llsam din nou pe spare pe pernisi-nchideam ochii, mama se strecura inapoi lnincl"pere, deoarece atunci cAnd deschideamochii, ea era acolo.

iIn acea priml zi, am vorbit despre fratelemeu, cel mai mare dintre noi, cei trei frati, careera neci.sitorit si trlia in orasul nostru impreunicu piringii mei, degi avea treizeci si gase de ani,gi despre sora mea mai mare, care avea treizeci

14 Elizabeth Snout

si patru de ani ;i locuia la zece mile distangi depiringii mei, impreuni cu cei cinci copii gi cusogul ei. Am intrebat-o daci fratele meu aveao slujbi.

-Nu are nici o slujbi, mi-a spus mama. Igipetrece noaptea alituri de orice animal carerrmeazlsi fie omorAt a doua zi. Am intrebat-oce voise si spun5.. A adiugat: Se duce in grajdulfamiliei Pederson ;i doarme lingl porcii carevor fi dugi la abator.

Am fost surprinsi si aflu asta;i i-am spus-o,iar mama a ridicat din umeri.

Apoi eu si mama am vorbit despre asistente;mama le-a g5"sit nume cAt ai clipi: ,,Fursec",pentru slibS.noaga care voia si" pari. dezinvoltl

;i se purta afectat,,,Durere de Dingi", Pentrucea abituti, mai in vArsti; ,,Copil Serios", pen-tru indianca pe care o pliceam amindoui.

Dar eram obositi, aga ci mama a inceputsi-mi spuni povegti despre oameni pe care-icunoscuse cu mulgi ani inainte. Vorbea intr-unfel pe care nu mi-l aminteam, ca gi cum opovari de simtire si cuvinte, si observagii fusesereprimati iniuntrul ei ani in gir, iar vocea ii eraguturali si relaxati. Uneori afipeam si, c6.ndmi trezeam, o imploram s5. vorbeascS. iar. Darea spunea:

-O, Zgitie mic5., ai nevoie de odihni.

,

Numele meu este Lucy Barton 15

-Dar mi. odihnesc!Te rog, mama! Spune-miceva. Spune-mi orice. Povestegte-mi despre KathieNicely. intotdeauna mi-a pli.cut numele ei.

-A, da. Kathie Nicelyl. Dumnezeule, a sfAr-slt-o rau.,

1 in limba englezd", nicely (adv.) inseamni ,,frumos". De la nice(adj.): ,,drigu1, frumos, plicut, amabil"; ca nume de fami-lie, Nicely ar fi echivalentul unui Frumuselu, Drigugescu sauDrigugeanu.