“Audaces fortuna juvat!”

ZamolxisRevistă de informare și opinie editată de

Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Regele “Carol I” Jandarmi Montan Sinaia

Numărul 2; aNul i - 28 iuNie 2013

interviu cu domnul colonel Gheorghe Puiu

regele Carol i

Concepţia de pregătire montană

Protecţia mediului

Conducerea autovehiculelor pe timpul verii

Panouri solare

misiune de suflet a jandarmilor montani

Jandarmii montani aucurăţat drumul spre Cota 1400 de gunoaie

Pagina distractivă

pag. 02

pag. 04

pag. 06

pag. 08

pag. 10

pag. 14

pag. 16

pag. 17

pag. 19

pagina 2

Interviu cu domnul colonel Gheorghe PUIUComandantul C.P.P.C.J.M. Sinaia

Profitând de ocazia publicării celui de al doilea număr al revistei Zamolxe editată de CPPCJM Sinaia şi mai ales de faptul că la sfârşitul lunii iunie o viaţă de muncă în cariera militară se încheie în glorie după comanda a trei mari centre de pregătire a Jandarmeriei Române, am considerat necesar a realiza un interviu cu domnul colonel Puiu Gheorghe să ne spună câteva cuvinte despre viaţa ce a fost (cea militară – de hommo războinicus) şi ce îşi propune în cea care va veni (de hommo domesticus – aşa cum îi place dumnealui să spună).Domnule colonel, spuneţi-ne despre dumneavoastră… Cine sunteţi? De unde veniţi?Am văzut lumina zilei în data de 23.11.1957 în comuna Poienari-Muscel judeţul Argeş, o depresiune între dealurile subcarpatice ale Muşcelului, la poalele celui mai înalt deal din ţară Măţău (1017 m), un ţinut mirific în care se contopesc poienile (de unde şi denumirea comunei), cu pădurile de foioase şi livezile de pruni şi meri, la o depărtare de 15 km de Câmpulung Muşcel.Studiile mi le-am făcut la Şcoala din Poienari (clasele I-VIII), iar cele liceale la

Colegiul „Dinicu Golescu”, vechi lăcaş al învăţământului muscelean şi chiar al ţării.V-aţi dorit dintotdeauna o carieră militară? Profesia de ofiţer nu era în tradiţia familiei mele. Încă din anul III de liceu mă hotărâsem

să urmez facultatea de drept având în vedere pasiunea mea pentru istorie şi filozofie. Întâmplarea a făcut ca atunci când la liceu s-a prezentat lt.maj. Burcea Virgil (viitorul şef de stat major al Brigăzii Craiova) pentru a recruta candidaţi pentru Şcoala de ofiţeri M.I., arma trupe de securitate, spiritul de aventură, pasiunea pentru istorie şi exerciţiul fizic, să mă înscriu, să fiu consecvent în alegere şi să particip la examen, pe care l-am promovat printre primii cu media 9.50 (10 la istorie şi 9 la limba şi literatura română). Şcoala militară a fost o etapă de viaţă de care îmi amintesc cu plăcere. Fără a avea stagiul militar satisfăcut, ca de altfel pentru covârşitoarea majoritate a celor 107 colegi, am devenit o materie primă uşor de modelat pentru instructorii noştri de excepţie, reuşind să revoluţionăm învăţământul în şcoală, aducându-l la standarde ridicate, subunitatea noastră clasându-se pe locul I în toţi cei 3 ani de studiu. Acest lucru bine făcut se va materializa mai ales după 1990 în structura viitoarei Jandarmerii Române, în care marea majoritate a promoţiei 1979 au încadrat structurile de comandă şi stat major, iar nume ca gl.lt. Antonescu Olimpiodor, gl.mr. Crînguş Ion, gl.bg. Pelmuş Pandele, gl.bg. Miron Ovidiu, gl.bg. Braga Gheorghe, gl.bg. Irimuş Lucian, gl.bg. Tîlvescu Vasile, col. Buculei Ionel, col. Cimuca Ionel, col. Petenchi Mihai, col. Băltoiu Horia, col. Burlacu Ştefan, ca să nominalizez pe cei care-mi vin în minte, vă sunt cunoscute. Într-o carieră de 37 de ani, aţi modelat destine, cu siguranţă… Ce influenţă au avut asupra dumneavoastră comandanţii pe care i-aţi întâlnit de-a lungul acestui parcurs? După terminarea Şcolii militare am fost repartizat la B.47 Securitate Câmpulung şi încadrat comandant de pluton şcoală de gradaţi. Unitatea din Câmpulung era una de tradiţie, având în competenţă judeţele Argeş şi Dâmboviţa cu un pronunţat caracter de pază, executând paza la obiective economice deosebit de importante pentru ţară, ca: Combinatul Petrochimic Piteşti, Institutul de Reactivi Nucleari Mioveni, Barajul Vidraru, Întreprinderile Mecanice Mija şi Moreni, Dragomireşti, Staţia de radio Voineşti etc.A fost o perioadă deosebită în formarea mea ca ofiţer îndeplinind succesiv funcţiile de comandant pluton A.T. Tîrgovişte, comandant companie securitate obiective Mija şi comandant companie Şcoală de gradaţi la Câmpulung. Am beneficiat de sprijinul unor şefi deosebiţi şi enumăr aici pe col. Bejan Constantin Neculai, col. Brişculescu Romulus, col. Comănescu Constantin, col. Ilie Ioan, col. Drăguţoiu Gheorghe care, fiecare în felul lui, şi-au pus amprenta în formarea mea ca ofiţer. În anul 1986, col. Drăguţoiu Gheorghe, comandantul unităţii, un fin psiholog, modest, echilibrat şi bun cunoscător al oamenilor, mi-a spus „Domnule lt.maj. Puiu, ai comandat toate genurile de subunităţi din unitate, e timpul să treci la o altă etapă a carierei tale; te trimit la Academia Militară. Pregăteşte-te bine, promovează examenul că te aştept să vi înapoi să continui tradiţia acestei unităţi!”. Am promovat examenul la Academia Militară, am absolvit-o în anul 1988 şi m-am întors în unitate unde mi-am îndeplinit sarcinile ca ofiţer specialist cifru şi transmisiuni cifrate. Revoluţia din 1989 a fost un moment al schimbărilor pentru societatea românească. A însemnat schimbare şi pentru tânărul ofiţer Puiu Gheorghe? Revoluţia din 1989 a avut o influenţă deosebită asupra mea, cât şi a unităţii din Câmpulung. Au fost evenimente deosebit de greu de gestionat, având în vedere zona de competenţă (judeţul Dâmboviţa şi Argeş), diversiunile la care eram supuşi, dar totul s-a terminat cu bine, neavând nici o pierdere de vieţi omeneşti. În 1990 Unitatea Specială Câmpulung s-a transformat în Centru de Instrucţie cu misiunea principală de a instrui militari în termen în specialitatea pază obiective, transport corespondenţă secretă etc. Am ocupat succesiv aproape toate funcţiile din statul major: ofiţer specialist cifru, ofiţer specialist pregătire pentru luptă, cu operaţiile, cu pregătirea cadrelor, şef de stat major. Care a fost cea mai importantă dovadă a reuşitei profesionale pe care aţi primit-o de-a lungul întregii cariere? Satisfacţii deosebite am avut îndeplinind funcţia de şef curs pentru formarea ofiţerilor şi subofiţerilor încadraţi din sursă externă pentru prima funcţie din Jandarmeria Română. Am spus satisfacţii pentru că ce este mai generos şi frumos decât să transmiţi cunoştinţe altora, iar atunci când din cei aproximativ 300 ofiţeri care mi-au trecut prin mână, doi au ajuns inspectori şefi şi foarte mulţi sunt comandanţi de detaşament, ofiţeri în statele majore de inspectorat, satisfacţia este şi mai mare.Ce este mai onorant ca de ziua ta, la sărbătorile noastre tradiţionale să primeşti un telefon, să ţi se spună „La mulţi ani” şi „vă mulţumesc pentru ce ne-aţi învăţat”. Şi momentul cel mai nefericit al carierei de ofiţer? Odată cu desfiinţarea serviciului militar obligatoriu, Centru de Instrucţie s-a transformat în Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi, respectiv a subofiţerilor din Jandarmeria Română, având ca misiune principală:

Comandantul C.P.P.C.J.M. SinaiaColonel PUIU Gheorghe

pagina 3

- formarea, iniţierea în armă a subofiţerilor jandarmi pentru prima funcţie;- perfecţionarea pregătirii cadrelor jandarmi, specializarea în pază şi protecţie a trupelor speciale etc., după 2009 când a fost finalizată activitatea de iniţiere în armă a tuturor subofiţerilor jandarmi;- pregătire colectivă (centralizată) a subunităţilor mobile de jandarmi în domeniul ordinii publice – după 2009.

Am îndeplinit funcţia de locţiitor al comandantului până în aprilie 2009, după care pe cea de comandant. A fost poate perioada de apogeu a unităţii din Câmpulung care, printr-o selecţie naturală, a ajuns să fie o unitate cu oameni maturi, bine pregătiţi pentru care serviciul nu era o povară.01 aprilie 2011 a fost, poate, ziua cea mai nefastă din viaţa mea, ziua în care unitatea din Câmpulung a fost desfiinţată, ziua în care oamenilor din C.P.P.C.J. Câmpulung l-i s-a schimbat destinul. Diabetul meu incipient s-a acutizat, organismul nu mai răspundea la tratamente, iar singurul sfat al doctorilor era „liniştiţi-vă!”.Cum să te linişteşti când unitatea cu care mă identificasem în 32 ani de activitate de la locotenent la colonel, de la comandant pluton la comandant, se desfiinţase! Mă victimizam singur crezând că nu am făcut totul pentru a nu fi desfiinţaţi. Privind retrospectiv, mi-am dat seama că nu era aşa. Totul fusese hotărât dinainte, pe ce criterii nu ştiu!... Cred că momentul acesta mi-a mâncat cel puţin 5 ani din viaţă!

Voiam să ies la pensie, dar acest om de mare onoare şi caracter, Inspector General al Jandarmeriei Române, colonel Gavrilă Costel, înţelegând drama prin care trec, mi-a spus „Domnule colonel, nu ieşind la pensie vă liniştiţi, continuaţi pentru a uita şi aşa o să vă liniştiţi”. A avut mare dreptate. Domnule colonel, vă mulţumesc şi vă asigur de sprijinul meu necondiţionat în orice împrejurare! Aţi comandat trei centre ale Jandarmeriei Române… Într-adevăr am avut onoarea şi cinstea să comand trei centre de perfecţionare ale Jandarmeriei Române, trei unităţi de elită, zic eu (dintre care una nu mai există), fiecare cu specificul ei, ceea ce le face unice. Trăind drama ciobanului care şi-a pierdut turma, luând-o pe Dâmboviţa în jos, am ajuns la Ochiuri în judeţul Dâmboviţa. Aici mi-am regăsit 14 berbeci, instructorii catedrei de la Câmpulung, ceea ce mi-a făcut misiunea mai uşoară. Am găsit un colectiv dezbinat, plin de orgolii şi interese mărunte, şi asta m-a provocat să-i unesc. Printr-o comunicare permanentă cu colectivul (de sus în jos şi invers), i-am făcut să aibă încredere în echipa managerială, să rezolvăm orice problemă fără să ne plângem că unul munceşte mai mult ca altul, să fim o echipă. Mi-a părut rău când am plecat. La CPPCJM Sinaia am ajuns într-o zi însorită de sfârşit de mai, unde mă aştepta un colectiv circumspect, care de-abia aştepta să deschid gura. Le-am spus că nu îmi plac proştii şi mincinoşii şi au zâmbit. Mi-a plăcut reacţia; adică au zâmbit superior în colţul gurii, ceea ce m-a făcut să înţeleg că fiecare ştie ce are de făcut. Aşa şi este, nu trebuie să le dai cu linguriţa, dar trebuie lucrat cu ei la educarea voinţei, adică, pe lângă atribuţiile din fişa postului, mai au foarte multe obligaţii ca militari jandarmi. Îi iubesc şi le urez să rămână aşa, cu bunul simţ al omului de la munte. Privind retrospectiv, puteţi face o analiză a managementului, de la începutul carierei dumneavoastră militare şi până în prezent? Trăiesc în organismul militar de 37 ani, parcurgând toate etapele de evoluţie în carieră, treaptă cu treaptă. Pot face o analiză a managementului şi a comunicării manageriale dinainte de 1989 şi cea de acum. Fără să greşesc, managementul şi comunicarea managerială de atunci sunt comparabile cu perioada de început a revoluţiei tehnice, un management de tip autocrat. Noţiunea de comandant de…. era sinonimă cu noţiunea actuală de manager, comunicarea făcându-se aproape exclusiv de sus în jos. Informaţiile, instrucţiunile aveau un caracter de sarcini, de ordin obligatoriu de îndeplinit. Din păcate – trebuie să recunosc – constat că la nivelul majorităţii organizaţiilor militare se păstrează şi acum un astfel de management şi o astfel de comunicare managerială. Procesul de schimbare, de restructurare, nu a reuşit până în prezent şi nici nu va schimba prea rapid mentalitatea de manageri antrenaţi. Din discuţiile cu cursanţii, din experienţa proprie de la nivelele mici (grupă, pluton, detaşament şi chiar inspectorat) managerii sunt nişte mici (sau mai mari) dictatori care ştiu totul şi îşi impun voinţa proprie. După ce am absolvit două cursuri postuniversare de management (după anul 2000) cu dascăli de notorietate, când am ajuns comandant, am implementat cele învăţate, un management umanizat care a schimbat total perspectiva comunicării manageriale. Nu am mai fost un administrator de programe de învăţământ sau planuri de pregătire, un factor de decizie care-şi impune voinţa proprie indiferent de efecte, ci un coordonator de programe, de grupuri de muncă, un real administrator al resurselor umane (am pus omul potrivit la locul potrivit) şi a mers, am avut succes. Am încercat modalităţi de schimbare a mentalităţii la subordonaţi, dar asta e mai greu.Cred, şi o spun în premieră, în înfiinţarea funcţiei de consilier al comandantului (oameni cu experienţă în management). Comandanţii trebuie să fie promovaţi pe funcţii atunci când pot da totul (fizic şi mental), între 35 şi 50 ani, dar consiliaţi de un fost comandant de peste 50 ani. Cum îl descrieţi pe comandantul/managerul Puiu Gheorghe? În activitatea mea de 37 ani ca militar, nu am întâlnit un comandant (manager) care să aibă toate calităţile managerului modern, dar am încercat să fiu un hibrid, după sintagma: „să fi generos ca Bejan, deştept şi orgolios ca Brişculescu, hotărât şi intransigent precum Comănescu, înţelept şi echilibrat ca Drăguţoiu şi fin psiholog ca Sîrboiu”. Sfârşitul carierei vă aduce în suflet regret sau bucuria unui nou început? Îmi place să spun, şi voi o ştiţi, voi trece de la „hommo războinicus” la „hommo domesticus”. Mă retrag în ţinutul binecuvântat de Dumnezeu, ţinutul de dor şi jale al Muscelului. Mă cheamă pământul. M-am născut şi voi muri ţăran, dar un ţăran şcolit.

pagina 4

REGELE CAROL I(continuare din nr.1)

Încă de la instalarea sa pe tron, Carol a numit un nou Consiliu de miniştri condus de Lascăr Catargiu şi a convocat Adunarea Constituantă pentru a-i atribui misiunea redactării şi elaborarii unei noi Constituţii a României, care să facă din domnia sa un regim democratic şi constituţional. Noua lege fundamentală a fost promulgată de domnitor pe 1 iulie 1866. Era alcătuită după model belgian, fără aprobarea Marilor Puteri, având şi caracterul de prima constituţie internă românească. Pe plan extern ea a fost percepută ca o manifestare a independenţei, căci prevedea ereditatea domniei şi atribuţiile unui domn suveran, depăşind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele

internaţionale. În acelaşi timp, legea fundamentală a României nu amintea nimic de suzeranitatea otomană şi de garanţia colectivă a puterilor europene. Noua Constituţie proclamă principiul fundamental al separării puterilor în stat. Puterea executivă era exercitată de un Consiliu de miniştri, puterea legislativă de Reprezentanţă Naţională, bicamerală, care printre alte atribuţii avea drept de interpelare a guvernului, iar puterea judecătorească era încredinţată instanţelor de judecată. Domnitorul era şeful statului, comandatul suprem al armatei, având atât prerogative executive, cât şi legislative. El putea convoca şi dizolva Parlamentul, numea şi revoca miniştri, sancţiona şi promulga legile, având şi drept de veto absolut, declara război şi încheia pacea. De asemenea, putea iniţia proiecte legislative dacă erau contrasemnate de ministrul de resort. Aşadar, România devenea o monarhie constituţională. Alte principii erau suveranitatea naţională, guvernarea reprezentativă şi responsabilă în faţa cetăţenilor, monarhia ereditară prin drept de primogenitură (vezi Constituţia din 1866). Totodată, legea fundamentală garanta drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, precum egalitatea în faţa legii, libertatea învăţământului, a presei, a asocierilor şi întrunirilor, şi declara proprietatea sacră şi inviolabilă. Noua constituţie includea şi un sistem electoral bazat pe votul cenzitar. Pentru Adunarea Deputaţilor erau stabilite patru colegii după criteriul averii. Primele două colegii cuprindeau pe marii proprietari funciari, iar al treilea burghezia şi liber-profesioniştii. Dacă cetăţenii aparţinând acestor trei colegii votau direct, colegiul IV unde votau ţăranii, includea votul indirect prin reprezentanţi. De asemenea, pentru declanşarea alegerilor, în timp, s-a statuat o practică neobişnuită pentru un regim democratic. Regele dizolva Corpurile leguitoare, impunându-se convocarea alegerilor, după care numea un nou Consiliu de miniştri care era însărcinat să organizeze aceste alegeri. Practica a arătat, cu o singură excepţie în decembrie 1937, că partidul care forma guvernul destinat să organizeze alegerile, le şi câştigă. Oamenii politici obişnuiau să se adreseze în momentul când regele dorea să cheme un partid la putere prin expresia: „daţi-mi guvernul şi vă dau parlamentul”.

pagina 5

Constituţia României din 1866 ţinea cont de condiţiile specifice ale ţării noastre şi se referea la o diversitate de aspecte care vizau dezvoltarea şi modernizarea societăţii. În noiembrie 1866 au loc primele alegeri libere pe baza noului sistem de vot, domnitorul pornind şi o intensă campanie de reorganizare a armatei şi de construire de căi ferate moderne. Prin urcarea lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul României, Marile Puteri au fost puse în faţa „faptului împlinit”. Rezistenţa lor s-a diminuat treptat, ultima piedică fiind înlăturată în octombrie 1866, când Carol a făcut o vizită la Istanbul, în timpul căreia a obţinut firmanul de numire din partea sultanului. Încă de la început, Carol I şi-a făcut cunoscută dorinţa de a modifica raporturile cu

Imperiul Otoman şi de a câştiga suveranitatea ţării. În ceea ce priveşte viaţa personală, Carol se căsătoreşte cu principesa Elisabeta de Wied pe 3 noiembrie 1869. Cuplul regal a avut o fetiţă, principesa Maria, născută la 27 august 1870, însă aceasta a murit de scarlatină când era doar o copilă, pe 28 martie 1874. După această tragedie, Carol şi Elisabeta nu au mai avut copii, lăsând familia domnitoare fără moştenitori la tronul dinastic. Regele Carol a fost descris drept o persoană rece. Era permanent preocupat de prestigiul dinastiei pe care o fondase. Soţia sa Regina Elisabeta, îl caracteriza ca „o persoană care îşi poartă coroana şi în somn”. Era foarte meticulos şi încerca să îşi impună stilul fiecărei persoane care îl înconjura. Deşi era foarte devotat sarcinilor sale de rege al României, niciodată nu şi-a uitat rădăcinile germane. În timpul domniei sale, ţara a obţinut independenţa deplină faţă de Imperiul Otoman, după un război efectiv intens, modem şi foarte eficace (cunoscut în istorie ca Războiul de Independenţă, dar şi ca Războiul ruso-turc 1877-1878), în care contribuţia României a fost decisivă. În timpul luptelor desfăşurate pe teritoriul Bulgariei de azi, armata română l-a avut pe Carol ca lider, regele fiind prezent personal pe câmpul de luptă. România a întâmpinat anumite dificultăţi în obţinerea recunoaşterii independenţei, astfel, mai întâi, desemnatul român Eraclie Arion, nu a fost primit la negocierile din iulie 1878 purtate la San-Stefano, invocat fiind motivul că nu este o ţară independentă, unde i-a fost impus României un “schimb”, astfel Dobrogea intră în componenţa statului român dar era cedat sudul Basarabiei (mai exact judeţele: Cahul, Bolgrad şi Ismail). Marile Puteri, nemulţumite de privilegiile obţinute de Rusia, au convocat Tratatul de la Berlin din septembrie 1878, unde delegaţia română nu a fost primită iniţial, ea fiind primită după ce delegaţia condusă de I.C. Brătianu, a consfiinţit nu numai idependenţa absolută a României faţă de “Sublima Poartă,” dar şi un imens prestigiu internaţional datorat tuturora, de la rege (care a dovedit a fi un excelent strateg militar) până la ultimul soldat, totuşi independenţa a fost recunoscută după acceptarea “schimbului” de la San-Stefano şi modificarea articolului 7 din Constituţie, care până în acel moment prevedea limitarea dreptului de vot doar persoanelor de rit ortodox.

(va urma)

pagina 6

CONCEPŢIA DE PREGĂTIRE MONTANĂ(continuare din nr. 1)

Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia a fost înfiinţat prin Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. I/0558 din 01.07.2004, este o instituţie de învăţământ militar şi are ca obiectiv general formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii prin cursuri a personalului din structurile montane, structurile de acţiuni speciale din cadrul Grupărilor Mobile şi a Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene, a personalului din celelalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi lărgirea ofertei de pregătire cu participare internaţională în domeniu. La Sinaia se pot forma/pregăti nu numai jandarmi, ci şi alte cadre aparţinând structurilor M.A.I., din alte ministere, sau chiar din alte ţări, în funcţie de criteriile privitoare la locurile disponibile, condiţiile de cazare şi de masă etc., însă prioritară rămâne pregătirea jandarmilor. Dispunând de un nucleu de instructori ce au acumulat cunoştinţe solide pe parcursul pregătirilor centralizate (formarea formatorilor) cu jandarmii francezi din Centrul Montan Chamonix, unitatea pregăteşte cursanţi în domeniul schiului, alpinismului şi salvării – evacuării persoanelor aflate în dificultate pe munte.

Capacitatea de instruire şi cazare este de 6 cadre militare personal didactic, 14 cadre militare personal didactic auxiliar şi 4 personal contractual care asigură desfăşurarea programului de pregătire specifică, capacitatea de pregătire fiind de 45 cursanţi pe serie. Este de menţionat faptul că Centrul dispune de un număr de 75 locuri de cazare.Durata cursurilor de pregătire este de regulă, trei săptămâni, iar în funcţie de nevoi, durata cursului poate fi mărită sau redusă, în conformitate cu instrucţiunile în vigoare.Planificarea cursurilor de pregătire se face prin Graficul anual privind desfăşurarea cursurilor de pregătire întocmit de centru şi aprobat de Inspectorul General al Jandarmeriei Române.Proiectarea pregătirii: - curriculum-urile se întocmesc de către Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, axate pe competenţe, se înaintează pentru verificare şi aprobare Inspectoratului General al Jandarmeriei Române conform ordinelor şi instrucţiunilor în vigoare, acestea fiind permanent actualizate şi adaptate la prevederile legilor, instrucţiunilor şi ordinelor nou apărute; - programul de pregătire se va desfăşura zilnic, de regulă pe durata a 6 ore dimineaţa; - pentru deschiderea cursului se va aloca o oră, timp în care se vor rezolva şi problemele organizatorice; - cursul se va desfăşura conform programării orare elaborată de centru; - în vederea asigurării procesului de transmitere a cunoştinţelor, vor fi folosite metode pedagogice bazate pe acţiune, antrenament, problematizare, demonstraţie, joc de rol şi mijloace pentru comunicare, investigare; - activitatea practică se desfăşoară în poligoanele de instrucţie alpină, pe pârtiile de schi din localităţile:

Şef catedră pregătire montanăLocotenent colonel

STANCHI Liviu

pagina 7

Sinaia, Buşteni, Azuga, Cheile Râşnoavei şi în alte locaţii şi este precedată de cunoaşterea regulilor fundamentale şi măsurilor de siguranţă la instrucţia alpină; - în prima zi, se vor prelucra măsurile de prevenire a accidentelor pe bază de semnătură, iar medicul va reexamina fiecare cursant. Pentru a participa la cursurile desfăşurate la Centrul Montan Sinaia, cursanţii trebuie să întrunească următoarele condiţii: să fie apţi din punct de vedere medical; să nu aibă fobie de înălţime; să aibă o bună condiţie fizică. Asigurarea medicală precum şi dotarea cu trusă medicală pe toată durata cursului se va face cu personal detaşat de la C.M.D.T.A. Ploieşti şi personalul medical din cadrul C.P.P.C.J.M Sinaia. Evaluarea cunoştinţelor acumulate se va face după parcurgerea orelor repartizate fiecărei competenţe. Pentru ca procesul de pregătire să se execute în deplină siguranţă, conform normelor şi standardelor de pregătire în domeniul montan, un instructor poate avea la instruire 3-4 cursanţi. Cursurile sunt concepute a se desfăşura prin parcurgerea şi acumularea de cunoştinţe de la simplu la complex şi de la uşor la greu, iar parcurgerea lor se face în succesiunea vară-iarnă. Nu se pot parcurge cursurile de specialitate - nivel 2 dacă nu au dobândite competenţele nivelului 1 - etapele de vară şi iarnă. Nu se poate parcurge cursul de salvare - evacuare şi acordarea primului ajutor de bază calificat dacă nu s-au dobândit competenţele nivelului 2 de vară şi iarnă. Pregătirea şi profesionalizarea corpului de instructori se va realiza prin participarea la cursuri, stagii de pregătire şi documentare, potrivit specializării fiecăruia. Cursurile care se pot organiza la C.P.P.C.J.M. Sinaia, sunt: - Curs de specialitate în alpinism -NIVELUL 1- etapa de vară - Curs de specialitate în schi şi alpinism -NIVELUL 1- etapa de iarnă - Curs de specialitate în alpinism -NIVELUL 2- etapa de vară - Curs de specialitate în schi şi alpinism -NIVELUL 2- etapa de iarnă - Curs de salvare-evacuare în mediu montan - etapa de vară - Stagiu de formare a monitorilor de schi - Alte cursuri şi stagii în funcţie de cerinţele beneficiarilor.

pagina 8

PROTECŢIA MEDIULUI „O problemă ce trebuie conştientizată de orice persoană”

(continuare din nr.1)

Nu trebuie să lăsăm problema doar în seama experţilor, chiar nu trebuie să fii un specialist pentru a realiza că trebuie să protejezi mediul. Toţi trebuie să ne asumăm această responsabilitate. În România sunt multe organizaţii de mediu care au nevoie de ajutorul nostru, indiferent că vorbim de ecologizarea unei păduri, de plantarea de noi copaci pentru a înlocui defrişările masive care au avut loc în ultimii ani, sau colectarea selectivă a deşeurilor. Şi nu în ultimul rând, nu trebuie să uităm faptul că, conform ultimelor statistici, poluarea ucide anual peste 56 de milioane de oameni. În conformitate cu O.U.G. nr. 195/2005 deşeu – reprezintă orice substanţă, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca.

Ce trebuie să ştim despre reciclare?

Reciclarea reprezintă colectarea, separarea şi procesarea unora dintre componentele deşeurilor în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în compoziţia deşeurilor: hârtia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare. De ce este important să reciclăm: - Se protejează natura şi resursele naturale; - Se reduce poluarea solului, apei, aerului; - Se reduce poluarea mediului înconjurător; - Se economiseşte energie. De ce reciclăm sticla? - Cioburile de sticlă constituie un material de înlocuire a materiilor prime; - Cioburile produse de fabricile de sticlă se folosesc integral în fabricaţie, în industria sticlăriei; - Sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune în bucăţele mici; - Prin reciclarea unei tone de sticlă se economisesc 1,2 tone de materii prime (sodă, nisip, feldspat); - Sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să îşi piardă din calităţi. De ce reciclăm plasticul? - Pentru că descompunerea naturală în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani datorită materialelor care îl alcătuiesc. Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut; - Din 10 pet-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor; - Din 50 pet-uri se poate face un pulover. De ce reciclăm hârtia şi cartonul? - Pentru că la tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 de metri cubi de lemn, adică 1500 de arbori cu o vârstă de 50 de ani; - Ziarele conţin hârtie reciclată în proporţie de 50%; - Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie; - Fiecare tonă de hârtie reciclată poate salva 17 copaci, dar hârtia şi cartonul pot fi reciclate doar de 10 ori. De ce reciclăm metalul? - Pentru că fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseşte între 74% şi 95% din energia necesară realizării aceluiaşi produs din resurse primare. Dacă reciclăm o doză de aluminiu vom economisi

Subofiţer tehnic principal Protecţia mediului şi P.S.I.Plt.adj. Dascălu Marius

pagina 9

energie suficientă pentru producerea altor 20 de doze reciclate; - Aluminiul este 100% reciclabil; - Un televizor poate funcţiona trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu. Ministerul Afacerilor Interne a implementat legislaţia în vigoare pe linie de protecţie a mediului, urmărindu-se eficientizarea acţiunilor de prevenire, limitare şi eliminare a poluării accidentale, precum şi gestionarea situaţiilor de urgenţă care pot apărea în urma acestora, în incintele şi în zonele de responsabilitate sau de acţiune ale unităţilor.

Obligaţiile personalului din unităţile M.A.I. În domeniul protecţiei mediului, personalul din unităţile M.A.I. are următoarele obligaţii: - să îşi însuşească şi să respecte normele de protecţie a mediului şi modul de aplicare a acestora; - să îşi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu creeze condiţii de impact negativ asupra mediului înconjurător; - să aducă la cunoştinţă, pe cale ierarhică, orice situaţie care constituie un pericol de accident ecologic sau modificare a factorilor de mediu în unitatea în care îşi desfăşoară activitatea; - să anunţe imediat organele competente în cazul producerii unui accident ecologic; - să întrerupă imediat orice activitate care ar putea genera producerea unui accident ecologic; - să ofere relaţiile solicitate de organele de control şi de cercetare în domeniul protecţiei mediului; - să respecte procedurile specifice aprobate la nivelul instituţiei privind modul de intervenţie la o poluare produsă în unitatea proprie sau în zona de competenţă.

Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia îşi desfăşoară activitatea într-un oraş cunoscut drept „Perla Carpaţilor”, oraş, căruia în anul 2011, i-a fost conferit, în cadrul galei Programului de mediu „Capitala Verde a României” organizate la Bucureşti, titlul de „cel mai verde oraş” din România fiind binecuvântat de natură cu cea mai mare suprafaţă împădurită din ţară, raportată la suprafaţa oraşului. Putem aminti că în zonă se regăsesc arii naturale protejate cum ar fi: Parcul Naţional Bucegi, Locul fosilier Plaiul Hoţilor, Abruptul Prahovean Bucegi, Munţii Colţii lui Babeş, Arinişul de la Sinaia – Cumpătul, stabilite prin actele normative: Ordinul nr.7 din 1990 al Misterului Mediului şi Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional. Activitatea pe linia protecţiei mediului în cadrul C.P.P.C.J.M. Sinaia, reprezintă un ansamblu de activităţi instituţionalizate având ca scop ameliorarea stării mediului şi a calităţii vieţii prin prevenirea şi reducerea poluării în zonele de responsabilitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare. În conformitate cu prevederile Legii nr.132 din 2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, în unitate a fost implementat un program de informare şi instruire a angajaţilor, pe linia obligaţiilor acestora privind colectarea selectivă a deşeurilor. De asemenea au fost achiziţionate containere pentru colectarea selectivă, este folosită propaganda vizuală, iar atribuţiile personalului pe linia colectării selective a deşeurilor este afişată la loc vizibil în toate clădirile unităţii. Periodic se execută instructaje şi controale privind respectarea normelor specifice de protecţie a mediului. Categoriile de deşeuri colectate selectiv la nivelul unităţii sunt deşeuri de hârtie şi carton; deşeurile de metal şi plastic; deşeurile de sticlă. În afara deşeurilor colectate selectiv mai sunt colectate şi alte tipuri de deşeuri rezultate în urma desfăşurării activităţilor specifice, cum sunt deşeurile metalice, de echipamente electrice şi electronice, de ulei motor de transmitere şi ungere. Pentru fiecare din categoriile de deşeuri mai sus menţionate unitatea a încheiat contracte de predare a acestora către agenţi economici autorizaţi pentru colectarea acestora. Personalul unităţii participă la menţinerea spaţiului verde din incinta instituţiei prin activităţi de întreţinere şi împrospătare a acestuia. Deasemeni, s-a participat împreună cu autorităţile locale la acţiuni de ecologizare a mediului pe traseele montane din zona de responsabilitate, contribuind atât la refacerea calităţii mediului cât şi la educarea turiştilor prin puterea exemplului personal.

pagina 10

CoNduCerea autovehiCulelor Pe timPul verii

Vara este anotimpul concediilor şi a deplasărilor pe distanţe lungi, anotimpul în care valorile de trafic cresc substanţial mai ales în zonele extraurbane, atât pe drumurile judeţene, cât mai ales pe cele naţionale, naţional europene şi pe autostrăzi. Această creştere a traficului se datorează în mare parte deplasării în concediu cu autovehiculele personale spre zonele montane, litoral sau voiajelor în străinătate.

Pentru a parcurge în siguranţă astfel de trasee, este bine să cunoaştem anumiţi factori de risc, influenţa acestora şi câteva metode de contracarare a lor, reuşind astfel să

prevenim sau să evităm anumite situaţii neplăcute ce pot să apară pe traseu. Viteza. Datorită timpului favorabil, a deplasărilor pe distanţe lungi şi a carosabilului în general uscat, o mare parte a conducătorilor auto conduc cu viteze mai mari decât cele prescrise de lege, iar viteza, după cum ştim, este principala cauză a producerii accidentelor rutiere cu urmări foarte grave.

Temperatura. Pe perioada verii temperaturile deosebit de ridicate constituie un factor de risc major. Căldura excesivă poate influenţa negativ atât starea fizică cât şi starea psihică a conducătorilor auto creând disconfort la volan. Persoanele care suferă de afecţiuni cardiace pot avea probleme ce pot duce la accidente grave. Temperaturile caniculare din perioada verii şi razele solare încing covorul asfaltic, lucru ce duce la supraîncălzirea anvelopelor. Astfel, o anvelopă uzată, care nu are o presiune corespunzătoare sau cu defecte de fabricaţie, poate ceda mult mai uşor în astfel de condiţii, existând şi risc de producere a exploziei.

Participanţii la trafic. În timpul verii, pe partea carosabilă a drumurilor publice, circulă toate categoriile de participanţi la trafic: pietoni, biciclişti, căruţe, mopede, motociclete, tractoare, autoturisme, autocamioane, autobuze. O problemă majoră o constituie prezenţa bicicliştilor, pietonilor, căruţaşilor şi a persoanelor care conduc mopede, deoarece, cea mai mare parte a acestora nu cunosc legislaţia rutieră, ceea ce duce la nerespectarea ei. Aceste categorii de participanţi la trafic, de multe ori, nu respectă nici cele mai elementare norme de siguranţă rutieră (nu se încadrează corespunzător pe bandă, nu se asigură, schimbă brusc direcţia, opresc sau staţionează direct pe partea carosabilă, etc.) devenind un pericol real, atât pentru ceilalţi participanţi la trafic cât şi pentru propria lor persoană. O mare atenţie trebuie acordată noaptea acestor participanţi la trafic, deoarece, de multe

Ofiţer specialist tehnicCăpitan ing. Dima Claudiu

pagina 11

ori, circulă fără vestă reflectorizantă, fără lumină de presemnalizare şi chiar sub influenţa alcoolului.

Condiţiile meteo. Un factor de risc care nu trebuie neglijat pe timpul verii îl constituie furtunile de vară. Ele apar destul de brusc însoţite de:- Ploi torenţiale - îngreunează vizibilitatea şi o reduc foarte mult, fiind necesară oprirea autovehiculului în afara părţii carosabile. Nu uitaţi să aprindeţi semnalizarea de avarie pentru

a fi observaţi de ceilalţi participanţi la trafic. În cazul în care nu este necesară oprirea, nu uitaţi să circulaţi cu farurile aprinse şi cu viteză redusă.- Vânt – o problemă majoră în timpul furtunilor de vară. Dacă în cazul grindinei oprirea sub ramurile unui copac poate diminua pagubele, în cazul vântului puternic aceasta poate fi cea mai proastă alegere. Astfel, în cazul în care circulaţi în afara localităţii şi sunteţi surprinşi de o furtună cu rafale de vânt deosebit de

puternice care periclitează conducerea în continuare a autoturismului, este bine să opriţi în afara părţii carosabile, la distanţă de orice copac sau obiect care poate deveni un adevărat proiectil din cauza vântului.- Descărcări electrice – unii conducători auto se sperie mai mult de fulgere decât de furtuna propriu zisă. În cazul trăsnetului, cel mai protejat loc este în habitaclul autovehiculelor, deoarece caroseria se comportă ca o cuşcă Faraday şi protejează pasagerii şi conducătorul auto, lăsând curentul electric să se scurgă direct în sol.

Blocajele in trafic. Blocajele în trafic care se produc vara constituie un factor de stres în cazul deplasării cu autovehiculul. Aceste blocaje se produc fie din cauza reparaţiilor ce se fac la drumuri sau a accidentelor produse din cauza vitezei excesive, a oboselii, etc.

Asiguraţi-vă un voiaj liniştit ţinând cont de aceşti factori, conducând prudent şi luându-vă câteva măsuri preventive, aflate la îndemâna oricărui conducător auto:- verificarea şi, la nevoie, schimbarea anvelopelor;- verificarea sistemului de frânare;- verificarea sistemului de climatizare;- pentru trasee foarte lungi este necesară etapizarea traseului în aşa fel încât să aveţi şi pauze de odihnă;- pauza este obligatorie dacă sunteţi obosiţi sau nu vă simţiţi bine;- în cazul în care aflaţi că vă îndreptaţi spre un blocaj în trafic schimbaţi traseul, iar în cazul în care nu este posibil, opriţi într-o parcare în care să nu staţi sub directa acţiune a razelor solare; - păstraţi în autovehicul o rezervă de apă sau sucuri pentru hidratare, în cazul în care rămâneţi blocaţi în trafic;- adaptaţi în permanenţă viteza în funcţie de trafic, aderenţă şi condiţii meteo;- păstraţi distanţa de siguranţă faţă de autovehiculul care vă precede chiar dacă circulaţi în coloane la viteze mai mici.

pagina 12

Licitaţia restrânsă reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura, urmând ca numai candi¬daţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta şi este reglementată de Art. 20 alin(l), Capitolul III, Secţiunea a 3-a din O.U.G. nr. 34 din19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a con¬tractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare şi Capitolul IV, Sectiunea a II-a din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achi¬ziţie publică din O.U.G nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Licitaţia restransă se aplică atunci când pe piaţă există o ofertă diversă şi este necesară o departajare a operatorilor economici în funcţie de capacitatea lor tehnică şi economică, astfel ca numai cei care îndeplinesc anumite condiţii au dreptul de a depune oferta. Se caracterizează prin faptul că ofertele depuse de operatorii economici sunt, de regulă, ferme şi nu mai pot fi modificate ulterior. Excepţia de la regulă este

dată de posibilitatea autorităţii contractante de a finaliza aceste proceduri prin licitaţie electronică, în care ofertanţii au dreptul de a-şi îmbunătăţii ofertele depuse. Nu este recomandat a fi aplicată licitaţia restrânsă atunci când pe piaţă nu sunt mulţi operatori economici care să satisfacă cerinţele autorităţii contractante, în acest caz fiind aplicabilă licitaţia deschisă. Licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi. În anunţul de participare trebuie specificat numărul minim al candidaţilor ce vor fi selectaţi în etapa de selectare pe baza criteriilor de selecţie. Numărul minim specificat în anunţul de participare nu poate fi mai mic de 5. Dacă numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de selecţie este mai mic decât numărul indicat în anunţul de participare atunci procedura poate fi anulată sau continuată, cu candidatul/candidaţii care îndeplinesc criteriile solicitate. Durata de aplicare a unei licitaţii restrânse depinde de valoarea contractului de achiziţie publică; claritatea documentaţiei de atribuire; conţinutul candidaturilor şi ofertelor primite; publicarea prealabilă a unui anunţ de intenţie; perioada din an în care este lansată. Licitaţia restrânsă se desfăşoară, de regulă, în doua etape: etapa de selectare a candidaţilor; etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi. Autoritatea contractantă poate decide organizarea unei etape suplimentare de licitaţie electronică, dar numai dacă se specifică acest lucru în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire.

Licitaţia restrânsă – reguli şi mod de aplicare

Etapele procedurii sunt:1. Procedura de licitaţie restrânsă se poate alege prin identificarea necesităţilor şi a fondurilor necesare pe baza unui referat de necesitate care conţine estimarea valorii contractului şi a filei de buget şi încadrarea poziţiei în programul anual al achiziţiilor publice aprobate pentru obţinerea creditelor;2. Procedura de licitaţie restrânsă poate fi aplicată prin utilizarea mijloacelor electronice, prin intermediul S.E.A.P prin iniţializarea anunţului de intenţie, astfel: redactarea anunţului de intenţie; introducerea datelor în sistemul electronic – S.E.A.P.; verificarea anunţului de către A.N.R.M.A.P.; publicarea de către S.E.A.P. a unui anunţ de intenţie;3. În vederea elaborării documentaţiei de atribuire autoritatea contractantă are obligaţia de a derula următoarele operaţiuni: elaborarea caietului de sarcini; elaborarea clauzelor contractuale; stabilirea cerinţelor minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară, la capacitatea tehnică şi /sau profesională şi elaborarea notei justificative; stabilirea criteriului de atribuire şi elaborarea notei justificative cu privire la acesta; stabilirea cuantumului garanţiei de participare; stabilirea cuantumului garanţiei de bună execuţie; stabilirea datei limită de depunere a candidaturilor şi a ofertelor – ziua, ora şi locul; stabilirea datei limită de deschidere a ofertelor - ziua, ora şi locul; finalizarea fişei de date a achiziţiei.Ca mijloc probant pentru această etapă este documentaţia de atribuire aprobată;4. După aprobarea documentaţiei de

COMPARTIMENT MARKETING ŞI ACHIZIŢIILICITAŢIA RESTRÂNSĂ - REGULI ŞI MOD DE APLICARE

subofiţer operativ principalPlt.adj. Bădilă Mihaela

pagina 13

atribuire se procedează la înştiinţarea Unităţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice, astfel: completarea şi transmiterea solicitării către U.C.V.A.P.; analizarea de către U.C.V.A.P. a gradului de risc;5. În vederea transmiterii spre publicare a anunţului de participare, autoritatea contractantă are obligaţia de a-l transmite în S.E.A.P. şi în Monitorul Oficial al României, partea a VI-a Achiziţii Publice. Pentru aceasta se procedează astfel: redactează anunţul de participare care conţine criteriile de selecţie a candidaţilor şi numărul minim al candidaţilor ce vor fi selectaţi; introduce datele şi informaţiile în S.E.A.P.; anunţul este verificat de către A.N.R.M.A.P.; se publică în S.E.A.P. anunţul de participare prin care se solicită operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi;6. Urmează o perioadă de elaborare a candidaturilor în vederea elaborării ordinului /deciziei de numire a comisiei de evaluare; punerii la dispoziţia operatorilor economici a documentaţiei de atribuire; primirii solicitărilor de clarificări; transmiterii răspunsurilor la solicitările de clarificări; primirii contestaţiilor, dacă este cazul, care presupune primirea acestora, înştiinţarea tuturor operatorilor economici implicaţi încă în procedură cu privire la contestaţia depusă, luarea măsurilor de remediere şi înştiinţarea tuturor celor implicaţi despre măsurile de remediere; depunerii candidaturilor;7. Pentru selectarea candidaţilor se procedează conform bazelor legale, astfel: se desfăşoară şedinţa de selectare a candidaţilor; se transmit date privind etapa de selectare, respectiv invitaţia de depunere a ofertelor candidaţilor selectaţi;8. Paşii procedurali din perioada de elaborare a ofertelor sunt următorii: ca urmare a primirii solicitărilor de clarificări se transmit răspunsurile

la acestea; se primesc contestaţiile, dacă este cazul, se înştiinţează toţi operatorii economici implicaţi încă în procedură cu privire la contestaţia depusă, la măsurile de remediere a acesteia, se comunică măsurile de remediere şi depunerea ofertelor; se întocmeşte lista cu candidaţii, numărul de înregistrare al candidaţilor, data şi ora înregistrării; se completează de către membrii comisiei de evaluare declaraţiile privind confidenţialitatea şi conflictul de interese;9. În vederea examinării şi evaluării ofertelor se desfăşoară şedinţa de deschidere a ofertelor având ca obiective: verificarea condiţiilor de eligibilitate, calificare; transmiterea procesului verbal de deschidere a ofertelor către toţi ofertanţii; verificarea şi examinarea ofertelor, prin verificarea propunerilor tehnice şi financiare cu cerinţele din caietul de sarcini; aplicarea criteriului de atribuire; finalizarea raportului de atribuire prin consemnarea activităţilor efectuate, a rezultatului obţinut şi transmiterea acestuia spre aprobare;10. Se comunică rezultatul procedurii de atribuire către toţi ofertanţii;11. După comunicarea rezultatului procedurii de atribuire urmează o perioadă de aşteptare, având ca paşi procedurali următoarele: primirea contestaţiilor, înştiinţarea tuturor operatorilor economici implicaţi încă în procedură cu privire la contestaţia depusă, măsurile de remediere a acesteia şi comunicarea acestora, transmiterea către C.N.S.C. a poziţiei motivate asupra contestaţiei depuse, analizarea contestaţiei şi a documentelor depuse pro şi contra de către C.N.S.C. sau luarea la cunoştiinţă despre renunţarea la contestaţie; suspendarea procedurii după expirarea termenului de aşteptare, dacă au fost depuse contestaţii şi informarea tuturor operatorilor economici implicaţi în procedură

cu privire la decizia de suspendare; primirea deciziei C.N.S.C., prin care sunt impuse măsurilor corective şi înştiinţarea tuturor celor implicaţi despre decizia emisă;12. Urmează întâlnirea părţilor în vederea semnării contractului de achiziţie publică în original;13. Se procedează la transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire, prin redactarea acestuia, introducerea datelor şi informaţiilor în S.E.A.P., publicarea către S.E.A.P. a anunţului de atribuire. Ca mijloc probant pentru această etapă sunt cererea de publicare a anunţului şi Extrasul din Monitorul Oficial /S.E.A.P/J.O.U.E. cu anunţul publicat;14. Documentele care reprezintă mijloace probante ale realizării fiecărui pas al procedurii constituie file din dosarul de achiziţie publică conform opisului documentelor elaborat, în ordinea cronologică a întocmirii acestora cu numerele de înregistrare aferente.

Sursa : - O.U.G. nr.34 din 19.04.2006 – privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii - H.G. nr.925 din 2006 – pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din O.U.G. 34 din 19.04.2006 - Ghid din 2 octombrie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică - Achizitii publice - B 2.2 Modalităţi de atribuire a contractelor de achiziţie publică, autori: Carmen Florentina Apostol, Miruna Bohâlţea, Costache Constantin, Viorel Pârvu, Liviu Isvoranu, Răzvan Sandu

pagina 14

Energia solară este inepuizabilă şi ecologică. Este lumină pură, nealterată. Avantajele energiei solare: este gratuită, atâta timp cât soarele este pe cer vă puteţi bucura de avantajele unei încălziri absolut gratuite fără ulterioare creşteri de preţ; este ecologică, nu poluează (anual se evită degajarea unei cantităţi de CO2 în natură, cantitate echivalentă cu emisia de gaze a unui autovehicul care a parcurs mai mult de 10.000 km.); este estetică; instalaţiile nu necesită întreţinere; cantitatea de energie solară ce se răsfrânge pe acoperişul unei case este mai mare decât toată energia electrică consumată în casă; cu timpul se pot reduce celelalte surse de energie, extrem de costisitoare; cea mai modernă metodă de încălzire.Energia solară este folosită în principal în producerea de apă caldă în spaţiile menajere, încălzirea piscinelor dar şi instalaţii de aer condiţionat şi încălzirea caselor la un nivel optim pentru crearea unui ambient atmosferic plăcut. Surplusul de energie electrică folosit pentru o încălzire mai puternică va fi necesar numai în anotimpurile friguroase şi va fi cantitativ diminuată. Energia solară este practic inepuizabilă. Este cea mai curată formă de energie de pe pământ şi este formată din radiaţii calorice, luminoase, radio sau de altă natură emise de soare. Cantităţile uriaşe ale acestei energii stau la baza aproape

tuturor proceselor naturale de pe Pământ. Cu toate acestea, este destul de dificilă captarea şi stocarea ei într-o anumită formă (în principal căldură sau electricitate) care să permită utilizarea ei ulterioară.

Această energie poate încălzi locuinţele în mod pasiv, datorită construcţiei acestora (casele pasive) sau poate fi stocată în acumulatoare termice sub

formă de energie termică. Căldura generată solar se poate folosi în principal la prepararea apei calde menajere, încălzirea agentului termic responsabil de temperatura ambiantă a casei şi încălzirea piscinelor. Există chiar şi instalaţii de aer condiţionat bazate pe căldura solară, unde aceasta reprezintă energia principală necesară răcirii aerului. Utilizarea energiei solare reprezintă la nivel global cea mai eficientă metodă de a aduce căldura în locuinţe. În general, cantitatea de căldură solară ce cade asupra acoperişului unei case este mai mare decât energia totală consumată în casă. Cu mijloace simple, eficiente constructiv, se poate utiliza energia solară pentru a reduce sau chiar pentru a înlocui total celelalte surse de energie necesare traiului dintr-o locuinţă modernă.

PANOURI SOLARE NEPRESURIZATE Principiu de funcţionare Tuburile vidate captează radiaţia solară şi o transformă în energie termică, încălzind astfel apa din tubul interior. Pe măsură

ce apa se încălzeşte, densitatea ei scade. Apa încălzită în tub se va ridica în rezervorul de acumulare şi va fi înlocuită de un volum echivalent de apă rece. Circuitul natural se va realiza în continuare şi apa din rezervor se va încălzi. Acest tip de colector solar se utilizează pentru prepararea apei calde în perioada martie-octombrie. Este construit din tuburi vidate individuale ce transferă radiaţia solară, prin convecţie, în masa apei din rezervor. Din acest motiv rezervorul de acumulare este montat în partea superioară a panoului solar. Apa din tuburile vidate se încălzeşte, îşi reduce densitatea şi se ridică în rezervor, fiind înlocuită de un volum echivalent de apă rece, cu densitate mai mare. Vidul din tuburile de sticlă asigură o termoizolare eficientă, pierderile de căldură spre exterior fiind extrem de mici. Tuburile sunt introduse în orificiile care traversează pereţii rezervorului, fixarea lor făcându-se cu ajutorul suportului inferior. Etanşarea este asigurată cu garnituri speciale.

Vasul de acumulare este conectat la reţeaua de alimentare cu apă rece printr-un rezervor de alimentare cu flotor şi cu reţeaua de consumatori de apă caldă menajeră printr-un ştuţ de la partea inferioară. Pe peretele lateral al vasului se poate monta un senzor de temperatură, într-un racord filetat. Caracteristici şi parametrii de funcţionare Acest tip de panou se livrează cu suportul de montaj standard, unghiul de

înclinare fiind fix. Cu suportul standard panoul se poate monta numai pe suprafeţe orizontale. Pentru suprafeţe înclinate este necesară modificarea suportului sau montarea acestuia fără picioarele posterioare şi contravântuiri. Există posibilitatea montării unei rezistenţe electrice (accesoriu), la partea inferioară ca protecţie antiîngheţ şi a unor regulatoare electronice dotate cu sonde de nivel şi temperatură sau electrovane. Comanda este asigurată, în funcţie de temperatura şi nivelul apei din vas, de regulatorul electronic de comandă. Acest tip de panou este destinat celor mai simple aplicaţii: alimentare de la o sursă de apă prin cădere liberă; alimentare de la reţeaua de distribuţie centralizată, presiunea minimă a reţelei fiind

PANOURI SOLAREpentru preparat apa caldă menajeră

Ofiţer specialist II Administrare Patrimoniu Imobiliar

Lt. col. IONESCU GEORGE

pagina 15

impusă doar de înălţimea de montaj a panoului; alimentare de la un sistem propriu cu instalaţie de hidrofor.

PANOURI SOLARE PRESURIZATE

Principiul de funcţionare Tuburile vidate captează radiaţia solară şi o transformă în energie termică, încălzind heatpipe-urile. Căldura este transmisă în capătul superior al hetpipe-ului, care încălzeşte agentul termic (antigel). Agentul termic încălzit este circulat de pompă prin serpentina din interiorul rezervorului. Apa rece preia căldura de la serpentină şi poate fi folosită ca apă caldă menajeră sau aport la încălzire. Schimbătorul de căldură (colectorul) este constituit dintr-o ţeavă de cupru în care sunt introduse un număr de 18 sau 24 teci sudate printre care circulă antigelul (agentul termic) sub presiune. Tot ansamblul este izolat şi închis intr-o carcasă exterioară din tablă de aluminiu. Tuburile se introduc în decupările cilindrice practicate în carcasă, bulbul superior al ţevii de cupru pătrunzând în teaca colectorului astfel încât să se asigure un contact termic cât mai bun. Rigidizarea tubului pe poziţia de funcţionare se face prin fixarea acestuia cu bride metalice, pe latura inferioară a cadrului. Cele două capete ale ţevii colectorului sunt cuplate într-un circuit hidraulic închis prin care, cu o pompă de circulaţie, căldura este transferată în preparator (ex: boiler, schimbător de căldură sau un simplu rezervor de acumulare). Varianta de utilizare recomandată este cea cu boiler bivalent, pompă de circulaţie şi panou electronic de comandă (regulator electronic dedicat). Montajul panoului solar se face pe un cadru metalic dreptunghiular, sistemul de fixare la locul de montaj cazând în sarcina instalatorului (proiectantului). Se pot monta direct pe acoperişuri înclinate sau, cu un suport adecvat, pe suprafeţe orizontale sau pe faţada clădirilor. Acest tip de panou solar se utilizează la sistemele solare complexe pentru apă caldă tot timpul anului şi pentru aport la încălzirea locuinţelor toamna, iarna şi primăvara. Caracteristici şi parametrii de funcţionare- Funcţionează indiferent de temperatura exterioară, chiar şi iarna, deoarece apa nu intră în tuburi ci este încălzită prin un schimbător de căldură aflat în partea superioară (dacă un tub se sparge sistemul funcţionează în continuare);- Razele solare radiază întotdeauna perpendicular pe tot parcursul zilei;- Tubul colector vidat oferă rezultate excelente chiar pe timp înnorat fiind capabil sa capteze razele infraroşii care trec prin stratul de nori;- Tuburile defecte sunt uşor de schimbat cu altele noi, cu costuri mici şi efort redus. Dacă utilizarea apei calde se face numai prin cădere liberă, sistemul nu este dependent de reţeaua electrică, în schimb trebuie să fie amplasat la o înălţime superioară celui mai de sus consumator. Consumul de apă caldă menajeră se determină în funcţie de numărul de persoane care utilizează această resursă. Într-o gospodărie, fiecare locuitor consumă zilnic o cantitate de 50-60 litri de apă caldă la temperatura de 55-60°C. Dacă ne referim la un hotel sau o pensiune, cantitatea de apă caldă luată în calcul se ridică la 95 de litri zilnic pentru fiecare turist sau 143 de litri zilnic pentru fiecare cameră dublă (cu un grad de ocupare de 1,5 turişti/cameră).

Panourile solare se montează pe acoperiş, înspre sud (sau într-un loc în care să fie soare cât mai mult timp din zi), la un unghi de aprox. 45 grade. Greutatea panourilor este mică (câteva zeci de kilograme). Panourile cu tuburi se pot monta şi pe verticală pe peretele sudic al clădirii, în situaţiile în care construcţia nu permite o altă soluţie. Durata minimă de viaţă a colectorilor este de 20 ani. Desigur, aşa cum sunt aparate a căror durată medie de viaţă este de 5-8 ani (frigidere, maşini de spălat) şi care funcţionează chiar şi după 10-15 ani, tot aşa colectoarele solare pot funcţiona 25-30 de ani fără probleme deoarece nu conţin piese în mişcare iar materialele din care sunt fabricate sunt, în principal, cupru aluminiu inoxidabil şi sticlă.

Sursă: www.PanouriSolare.net

pagina 16

De fiecare dată când alegem un drum în viaţă, trebuie să îi cerem ajutorul lui Dumnezeu. Sfintele Sărbători de Paşti apropie oamenii, inimile şi sufletele. Păstrând tradiţia an de an ca la fiecare sărbătoare creştinească să fie aproape de copiii Centrului de Plasament Sinaia, jandarmii montani de la C.P.P.C.J.M. Sinaia le-au împărţit daruri, iar tristeţea şi durerea despărţirii de părinţii lor au fost alungate şi, măcar pentru o zi, s-au simţit bine alături de prietenii lor. În ochii lor a licărit luminiţa speranţei că nu sunt singuri pe lume şi flacăra credinţei în Dumnezeu că va fi poate un pic mai bine. Pe lângă vizita şi cadourile oferite de Sfintele sărbători de Paşti, jandarmii le-au mai pregătit copiilor o surpriză cu prilejul “Zilei Internaţionale a Copilului”: o vizită la Centrul Montan Sinaia pentru a petrece o zi alături de ei. Astfel, copiilor le-a fost „testat” curajul pe o tiroliană instalată de instructorii montani, au făcut plimbări cu ATV-urile din dotarea Centrului Montan Sinaia şi au vizionat filmele realizate la pregătirea jandarmilor în domeniul schiului şi alpinismului. Răspunsul lor pentru darurile jandarmilor a fost din suflet şi cu dragoste spus: “…Există multe cuvinte frumoase pentru a mulţumi oamenilor minunaţi care fac gesturi minunate. Noi vă mulţumim că sunteţi alături de noi, vă mulţumim că ne aduceţi bucurie, vă mulţumim că avem onoarea de a vă numi… PRIETEN!...”

Misiune de suflet a jandarmilor montani„Dăruind vei dobândi”

pagina 17

Ca în fiecare an, Primăria Sinaia iniţiază campania de curăţenie la nivel local „Verde crud”, ajunsă acum la ediţia a IX-a. În cadrul acestei campanii, jandarmii Centrului Montan Sinaia participă prin ecologizarea zonelor mai greu accesibile şi a celor împădurite. Anul acesta, cu prilejul Zilei Pădurii instituită la nivel mondial începând cu anul 1872, jandarmii montani au curăţat de gunoaie drumul ce duce spre Cota 1400 şi pădurea din jur, colectând peste 50 de saci de gunoi menajer, deşeuri sanitare, electrice şi electronice. Jandarmii montani doresc prin această acţiune să-i conştientizeze pe cei care aruncă gunoiul în zone care nu sunt special amenajate că depinde în primul rând de noi să trăim într-un mediu sănătos. Prin „Declaraţia de la Paris”, ocazionată de cel de-al X-lea Congres Forestier Mondial din 1991, s-a conturat conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor, deosebit de important în demersul specialiştilor din diverse domenii (silvicultori, ecologişti, sociologi, economişti etc.) de a contracara efectele negative ale presiunii antropice asupra pădurilor. Acest concept de dezvoltare durabilă a pădurilor urmăreşte, în principal, găsirea unor metode corecte de gestionare a pădurilor şi evitarea interdicţiilor radicale care nu ar conduce decât la accentuarea presiunilor populaţiilor umane asupra pădurilor.

Deşeurile propriu-zise constituie una din problemele dificile ale lumii moderne şi nu este de mirare că ele intervin şi în consideraţiile noastre privind peisajul. În primul rând sunt deşeurile oraşelor şi comunelor care ar trebui depuse în locuri special amenajate. Nu de puţine ori însă, gunoaiele ajung în albia râurilor sau în apropierea lor poluând puternic apa şi împrejurimile acestora. Aşa se face că unele albii sunt pline de pungi de plastic, cutii de conserve şi alte deşeuri metalice, acestea fiind lucrurile cele mai persistente. Mediul este prezent în toate momentele vieţii noastre, este tot ceea ce ne înconjoară, natural şi artificial, şi depinde de noi de a ni-l face mai favorabil vieţii noastre. Iată deci, necesitatea de a menţine şi a îngriji toţi factorii de mediu, efort din ce în ce mai mare într-o lume unde ce este numit civilizaţie tinde să-i deterioreze. Este timpul să conştientizăm că fiecare cetăţean al planetei are o contribuţie vitală în menţinerea unui mediu curat. Gândeşte la faptul că atunci când arunci în natură un obiect care nu este biodegradabil, poluezi aerul pe care îl respiri tu şi copilul tău! Gândeşte pentru tine şi viitorul tău!

Să fim împreună o forţă pentru viitorul nostru!

Jandarmeria Română, o forţă pentru siguranţa ta!

Jandarmii montani de la Centrul de Pregătire Sinaia au curăţat drumul spre Cota 1400 de gunoaie

pagina 18

IN MEMORIAMColonel (R) MIHAIL NICOLAE – PAuL

(3 IuLIE 1923 – 19 MARTIE 2013)

LeneşulLa Judecata de ApoiNevrând să facă un efort,Ne va striga de sub pietroi:- Nu vreau să înviez nici mort!

Pledoarie convingătoareCum sta-n costumul lui vărgatŞi-şi asculta apărătorul,Crezut-a la un moment dat,Că vinovat e procurorul!

CiubucarulCând ciubucarul, în sfârşit,A fost, pe drept, concediat,Văzu că sursa de venitE şi o sursă de plecat!

Poveşti la gura sobeiÎn iarna care va să vie,La gura sobei, ca-ntr-un joc,Ne-om aminti, cu nostalgie,Că-n sobă-a fost cândva şi foc.

Week-end la SinaiaAici se simt ei fericiţi,Că îngrădiţi nu sunt defel,Fiindcă sunt căsătoriţi(Şi ea, şi el).

Inginerie financiarăImpozitul se indexeazăDupă nivelul Europii,Însă în anul ce urmeazăVor indexa şi ortul popii.

La alegeriUn car cu proşti s-a răsturnatÎntr-un oraş destul de mare,Dar unde-anume s-a-ntâmplatVom şti precis după votare.

Fără baftă!De soartă ce să zic, c-am luat-o spartăÎn fund. Şi, iată, obsedant,Îmi cântă o ureche, dezolantO melodie veche şi deşartă.

Nici eu n-am fost în viaţă prea pedantSă urmăresc succesul ca pe-o hartă.(Când speri să fii favorizat de soartă,Te zbaţi şi nu te bâlbâi ezitant).

În loc de miere-n gură-am aguridăŞi şmecherilor le-am plătit tributuri.Purtai cojoc de oaie, nu hlamidă,

Aşa mi-a trebuit, căci, după fluturiAm alergat cu inima sprinţarăŞi am rămas şi-acum un pierde-vară.

Violetul resemnăriiŞtii de ce simt în urma ta regrete –O, tu, zeiţă fără de veşminte? –Că mâine n-ai să-ţi mai aduci aminteDe versurile mele desuete.

Iubirii nu îi trebuie cuvinteÎi simţi nenumăratele-i faţeteÎnsăilate-n veşnice soneteCe-au încercat cândva să te alinte.

Probabil că-s şi alte ipotezeSunt şi iubiri trecute-n paranteze,Iar altele sub semnul exclamării.

Eu mă ascund acum, adânc, în toamnă,Şi nici nu vreau să ştiu ce mai înseamnăPe ceruri violetul resemnării.

pagina 19

Ordin de la Comandant:“Astăzi la ora 11 va fi o eclipsă totală de soare, care va fi observabilă timp de două minute. Având în vedere că acesta este un eveniment rar şi cu totul deosebit, se permite la tot personalul, observarea eclipsei de pe platou, între orele 10:30 şi 11:30, unde vom oferi şi o scurtă explicaţie despre dinamica eclipselor. Celor care doresc să observe eclipsa, le vor fi distribuiţi ochelari de protecţie, la un preţ minim.”

Transmiterea ordinului mai departe de către locţiitorul comandantului: “Astăzi, între orele 10:30 şi 11:30, tot personalul se va întâlni pe platou. Va urma o eclipsă totală de soare, care va dispare timp de două minute. În schimbul unei sume minime, se poate proteja vederea cumpărând o pereche de ochelari speciali pentru eclipsă. Comandantul va ţine o scurtă cuvântare, prin care ne va da anumite explicaţii. Acest lucru nu se petrece în fiecare zi şi este un eveniment foarte important.”

Transmiterea ordinului de către ofiţerul de serviciu: “Azi, Comandantul va ţine o cuvântare despre eclipsă, timp în care va face să dispară soarele timp de două minute. Acesta este un lucru care nu se poate vedea în fiecare zi, aşa că toată lumea să meargă pe platou, începând de pe la 10, până pe la 11. În schimbul unei mici sume de bani, veţi avea ochelari de protecţie.”

Transmiterea ordinului de către şefii de compartimente: “Vreo 10 sau 11 persoane să meargă pe platou, unde Comandantul va ţine o eclipsă de soare timp de două minute. Acest lucru n-o să se întâmple în fiecare zi şi cei care ieşiţi să aveţi nişte bani pregătiţi, pentru că o să vă coste. Şi să aveţi ochelarii cu voi.”

Personalul discutând pe hol: “Se spune că dintre cei care poartă ochelari, să meargă pe platou, ca să vadă cum dispare Comandantul timp de două minute. Dacă vreţi ca asta să se întâmple zilnic, trebuie să strângem nişte bani !”

O voce disperată la telefon, la ora 5 dimineaţa: - Alo! Salvarea? - Da. - Veniţi repede căci în curte e un nebun ce sună goarna şi ne disperă pe toţi. - Imediat! Daţi-ne adresa! - UM 04032.

Ştefan cel Mare în război cu turcii, înaintea unei bătălii. La un moment dat, un străjer intră la Ştefan în cort şi îi spune:- Măria Ta, turcii au adus un tun! - Nu-i nimic, înfige un steag în pământ...Zis şi făcut. Nu trece mult timp şi vine iar:- Măria Ta, încă un tun!- Mai pune un steag, mă...Şi aşa mai departe... Turcii au adus 100 de tunuri, moldovenii aveau 100 de steaguri.Baiazid se uita prin binoclu şi nu înţelegea ce se întâmplă. Nu ştie ce să facă şi mai bine se retrage...Peste 20 de ani, pe Coasta de Azur. Ştefan cu Baiazid la un cockteil. Turcul întreabă:- Ia zi bă, Fane, de ce ai făcut faza aia cu steagurile? Pentru fiecare tun al meu tu ai înfipt un steag în pământ!- Am vrut să-ţi arăt că mi se fâlfâie...

Un moş povestea cum şi-a pierdut el dinţii în războiul cu ruşii:- Eram un pluton de infanterie. Au venit ruşşşii puhoi cu tancurile, au trasss şi i-au omorât pe toţi. Doar eu mă ssstrecuram ca un şşşarpe printre gloanţe şşşi nu m-au atinsss. Atunci au pus tunurile pe mine, şşşi trăgeau toţi, dar eu mă ssstrecuram ca un şşşarpe şşşi nu m-au atinsss.La care, unul enervat:- Bine moşule, atunci cum ţi-ai pierdut dinţii?- Păi, dacă au văzut că nu mă pot nimeri, sss-a dat unul jos din tanc şşşi mi-a dat o rangă în gură!

PaGiNa diStraCtivaGLUME – ÎN CADENŢĂ… ŞI FĂRĂ CADENŢĂ

revista Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi montan Sinaia poate fi consultată şi pe site-ul

www.jandarmiimontanisinaia.ro

ColeCtivul de redaCŢie

Coordonator – Col. Puiu Gheorgheredactor şef – lt. col. mirea valentin

Secretar de redacţie – Plt. maj. Burloiu magdalena Corectură text - Plt. maj. CrăiNiCeaNu irina

tehnoredactor – Plt. GhiŢă Costin

Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor regele “Carol i”

Jandarmi montan Sinaia

telefoane: 0244.311.699 0244.313.202 0729.998.300 Fax: 0244.313.198

adresa: str. drumul Cotei 1400, nr. 6, județul Prahova, oraș Sinaia, cod poștal 106100

www.jandarmiimontanisinaia.ro