„sunt încrezător că Mechel CâmpiaTurzii va funcționa foarte bine“

interviu cu primarul Ioan Vasincăinstalația de desprăfuire

eDIL înTr-Un ORAȘ MeCHeL

Da, viața ar putea încăpea doar pe trei coloane, dacăar fi nevoie. Pe prima coloană, aceasta pe care o citiți,întră familia. E cea mai importantă. Reprezintă locul încare ne naștem, creștem încetul cu încetul, învățăm pri-mele lucruri de la părinți și apoi, tot mai mult, de la ceidin jur. Asta până la un moment dat când, siguri pe noi,ieșim în lume, în căutarea destinului personal. „Ce ți-escris, în frunte ți-e pus!“ este o vorbă care ni se spune încădin copilărie, dar al cărui înțeles îl tot descoperim, de fapt,pe parcursul vieții. Copilul ajuns adult își ia zborul și esteconvins că o face pentru totdeauna.

După un timp, după căutări, împliniri sau eșecuri, fa-milia redevine, brusc, importantă. Pentru că aici găseseșteoricând echilibru sau înțelegere, sfaturi pentru mai bine saualinarea necazurilor. Apoi devenim la rândul nostru părinți,dascăli pentru alte generații care pornesc în viață și care vortrece − fie că vor, fie că nu vor − prin aceleași etape princare am trecut și noi. Aici, pe coloana a doua, apar prie-tenii adevărați, pe care i-am întâlnit în momente speciale

Viața pe trei coloaneși cu care am trecut, poate, prin încercări grele. Lângă eisunt și colegii de la locul de muncă, alături de care petre-cem o bună parte a existenței. Adunați cu răbdare opt orezilnic − fie vară, fie iarnă − și obțineți ani mulți de viață.

Vedeți, de fapt viața poate încăpea, aparent, pe trei co-loane de ziar. Dar de fapt, pe lângă aceste câteva lucruricomune, suntem foarte diferiți și fiecare dintre noi avempoveștile noastre de spus, cu victoriile și înfrângerile per-sonale. Pe acestea însă, foarte posibil, nu le va afla nimeni,niciodată. Le păstrăm doar pentru noi.

Dragoş Tudor, redactor-şef

eDITOrIAL

CUVINTE DE FIERPUBLICAţIE INTERNĂ NR. 10 / sEPTEMBRIE 2011

Mechel investește în aerul curat al Văii Bistrei

InVesTIŢIe LA OȚeLU rOȘU

>> pag. 3 >> pag. 5

MI-A PLăCUT în ACesT nUMăr

„Am citit cu plăcere articolul din pagina 4, despreceea cea înseamnă meseria de oţelar. Așa după cum ospune și titlul, această profesie trebuie văzută direct delângă ușa cuptorului, mai bine zis de la evacuarea șarjei.Doar așa se poate simți și se poate vedea ce înseamnăun oțelar. Acolo se adună truda a vreo 200 de colegi.Acolo se vede controlul asupra a 100 de tone de oțelîncins. Nu este un lucru ușor, dar pentru asta existămnoi, oțelarii. Trudim pentru cei dragi, care ne așteaptăsă ne întoarcem cu bine acasă.“

Florian Bălan, oţelar turnare continuăDuctil steel Oţelu Roșu

>> pag. 5

COPIII ÎNTORȘI DIN TABĂRA DE PE LITORALUL RUsEsC POVEsTEsC

AVENTURILE DIN ȚARA MECHEL

Oţel brut

rOMânIA PIerDe BAnII DIn CerTIFICATeLe VerzIstatul român pierde sute de milioane de euro din

cauza suspendării de cel puţin șase luni de la tranzac-ţionarea certificatelor de emisii de carbon, situaţiegenerată de neregulile la întocmirea inventarului na-ţional de emisii. V-am prezentat pe larg problemticaacestor certificate în numărul 8 al revistei noastre.

suspendarea României a fost propusă la reuniu-nea forului decident desfăşurată în perioada 6-8iulie la Bonn, în Germania. În timp ce ședința eraîn plină desfăşurare, ministrul Mediului și Păduri-lor, Borbely Laszlo, declara, nu fără o notă de opti-mism, că au mai fost şi alte ţări suspendate de la

tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cuefect de seră, dar că speră ca acest lucru să nu se în-tâmple în cazul României. Cu toate acestea, a fostaprobată demisia președintelui Agenției Naționalede Protecția Mediului, Iosif Naghy.

Ministrul promite, într-un comunicat, recent căpână la sârșitul acestui an vor fi terminate cele patrustudii necesare pentru identificare și rezolvareadeficiențelor, astfel încât perioada de suspendare sănu depășească 6 luni.

D.T.

Înlocuirea convertizorului numărul 2 este primaetapă a programului complex de retehnologizarecare va avea loc la cunoscuta Uzină Metalurgică dinCeliabinsk.

Programul, care urmează să fie finalizat până în2013, include înlocuirea completă a convertizoare-lor de la secţia 3, curăţarea completă a instalaţiei şirefacerea echipamentelor de infrastructură. Odatăce programul va fi încheiat, producţia anuală vacrește cu 950 mii tone, la un total de 4 550 000 detone. Costul acestui proiect ambițios de moderni-zare este estimat la 173.8 milioane dolari.

Lansarea noului convertizor 2 va permite com-paniei să crească greutatea de încărcare a şarjelor dela 140 de tone cât era până acum, la circa 152 detone. De asemenea va fi posibilă reducerea timpului

necesar pentru întreţinerea curentă. Convertizorul a fost produs de grupul austriac

siemens, iar ventilatorul, sistemul de desprăfuire şimodulul de transport au fost fabricate de firmaucraineană Energostal.

Convertizorul 2 va fi echipat cu un sistem dedesprafuire modernă, care asigură filtrarea maximăa particulelor şi va permite fabricii o reducere a emi-siilor de gaze reziduale în atmosferă. Reconstrucţiaacestuia costă circa 44,1 milioane dolari.

Astăzi, fabrica dispune de trei convertizoare şide două concasoare de mare capacitate. Programulcomplex de reabilitare a fabricii include şi construi-rea unui cuptor oală, a unui degazor cu vid şi a con-casorului 5, care va produce ţagle.

nOUTăŢI DesPre COMPAnIe/ 2 /

eCOnOMIA LA CALD

FUrnALUL MODern seAMănă CU Un JOC Pe CALCULATOr

Un COnVerTIzOr De ULTIMăgenerAȚIe VA FI gATA Până în 2013

MeCHeL TârgOVIşTe285 842 tone

DUCTIL sTeeL OŢeLU rOşU223 823 tone

re

zU

LTA

Te

D

e P

rO

DU

CŢ

Ie

Pe

Pr

IMe

Le

O

PT

LU

nI

DIn

201

1

Laminate la cald

MeCHeL TârgOVIşTe Laminorul 380 Laminorul 320

155 520 tone 122 047 tone DUCTIL sTeeL BUzăU

179 018 toneMeCHeL CâMPIA TUrzII

149 896 tone

sârmă şi produsedin sârmă

DUCTIL sTeeL BUzăU66 414 tone

MeCHeL CâMPIA TUrzII46 879 tone

Investiții în modernizare la Celiabinsk

evoluţia economiei româneştiîn primul semestru al anului 2011

La 16 august Institutul Naţional de statistică a publicat prima evaluarea creşterii economice în România în trimestrul II 2011, comunicând căProdusul Intern Brut (PIB) a înregistrat, în perioada menţionată, o majo-rare cu 0,2% faţă de trimestrul I 2011. Este cel de al treilea trimestru con-secutiv de creştere economică, după ce în trimestrul IV 2010 s-a înregistrato creştere de 0,1%, iar în trimestrul I 2011 de 0,7% faţă de trimestrele an-terioare. Faţă de trimestrul II 2010, creşterea PIB–ului în trimestrul II 2011a fost de 1,4%. La nivelul semestrului I, comparativ cu aceeaşi perioadă aanului anterior, creşterea economică a fost de 1,6%.

Principalele motoare ale economiei, în prima parte anului 2011:exportul, care a continuat tendinţa din 2010 (+28,1% faţă de 2009),

înregistrând în semestrul I 2011 o creştere cu 28,2% faţă de aceeaşi pe-rioadă din 2010. Exportul în ţările necomunitare a crescut cu 37,2%, ritmsuperior majorării livrărilor către statele membre ale UE (+24,9%). Înaceeaşi perioadă, importul a crescut cu 20,4%, ceea ce a determinat casoldul pasiv al balanţei comerciale să fie cu 341 milioane euro mai mic faţăde 30 iunie 2010. În iunie a.c. au apărut şi primele semnale negative privindexportul românesc, din cauza evoluţiei sub aşteptări a economiilor princi-palilor beneficiari ai mărfurilor româneşti: Germania cu o pondere de18,4% în exportul ţării noastre, Italia cu 13,2% şi Franţa cu 7,6%.

Producţia industrială, care s-a majorat cu 7,7% faţă de semestrul I2010, după ce crescuse cu 10% în trim I. 2011, faţă de perioada similarădin anul trecut şi cu 4,1% în 2010 comparativ cu 2009. Şi în cazul pro-ducţiei industriale, luna iunie a.c. a fost un semnal de involuţie, înregis-tându-se o reducere cu 2,2% faţă de luna mai 2011, datorită scăderii întoate sectoarele industriale. Reducerea producţiei industriale în iunie faţăde mai a.c. se înscrie în tendinţa generală din UE, media reducerii în cele27 state membre fiind de 1,2%.

După reducerea volumului lucrărilor de construcţii cu 14,4% în2010, comparativ cu 2009, tendinţa a continuat şi în prima jumătate aanului 2011, volumul scăzând cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă din anulprecedent. De remarcat tendinţa de creştere a volumului de construcţiidin lunile mai 2011 (+16% faţă de aprilie a.c.) şi iunie 2011 (+27,3%faţă de mai a.c.).

Investiţiile străine directe au atins un milliard euro în semestrul I2011, fiind cu 17,3% sub nivelul perioadei similare din 2010 şi de cinciori sub nivelul celei din 2008, care a fost un an de vârf din acest punct devedere. Reducerea semnificativă a investiţiilor străine în 2009, 2010 şisemestrul I 2011 a fost semnalul cel mai evident al crizei economice dela noi. Revenirea economiei pe creştere în acest an nu a atras încă preamulţi investitori străini. Cu toate acestea, autorităţile române estimeazăun nivel de 3,5-4 miliarde euro investiţii străine directe pentru acest an.

Inflația. Pe fondul menţinerii tendinţei din luna anterioară, în iulies-a înregistrat o nouă reducere a preţurilor cu 0,35%, faţă de iunie a.c,astfel că rata anuală a inflaţiei, la 31.07.2011, a scăzut la 7,6%, de la7,93%, cât era la 30.06.2011. Recent, Banca Naţională a României a re-vizuit în scădere prognoza de inflaţie pe acest an la 4,6%, de la 5,1%.

Perspective. Luând în considerare premiza unui an agricol bun, ma-joritatea analiştilor, inclusiv cei de la Comisia Europeană şi Fondul Mo-netar Internaţional, prevăd o creştere economică de 1,5% pentru 2011,și de 3,5-3,7% pentru 2012. Pe termen scurt, potrivit opiniilor exprimatede managerii societăţilor comerciale, se conturează o creştere moderatăa activităţii în toate domeniile pentru perioada iulie-septembrie 2011,respectiv în industria prelucrătoare, în construcţii, în comerţul cu amă-nuntul şi în domeniul serviciilor.

Mircea Toaderconsilier Mechel service,Director executiv al Consiliuluide Afaceri pentru ColaborareEconomică cu Federația Rusă

Biroul de Tehnologii și Inovaţii în Metalurgie dela Moscova (IBTM) a realizat un simulator de topirea oţelului. Acesta a fost dezvoltat pe baza celei mainoi teorii termodinamice și permite cercetătorilorsă studieze în detaliu toate particularităţile obiecte-lor simulate.

Invenţia descrie cu acurateţe întregul proces detransfer termic care are loc în furnalele de topire șiîn facilitaţile metalurgice secundare. El permite ob-ţinerea de informaţii referitoare la temperatura șicompoziţia chimică a metalului, a zgurei și a gazelorreziduale în cadrul procesului.

Parametrii procesului, precum și consumul deenergie sau de materiale poate fi determinat prinaceastă simulare, care oferă posibilitatea de estimareeficientă a producţiei și a soluţiilor cele mai potrivitepentru fiecare proiect în parte. Realizatorii spun căinvenţia va avea ca avantaje principale:

• creșterea productivităţii prin optimizarea pro-ceselor de topire și rafinare, cu scopul reducerii du-ratei de topire și tratament

• reducerea semnificativă a consumului materia-lelor de aliaj, precum și a agenţilor de oxidare și deformare a zgurei

• reducerea consumului de energie• ajustarea/adaptarea practicilor de operare în

cazul în care condiţiile de producţie sunt modificate(sunt schimbate materiale folosite, caracteristicileechipamentelor etc)

• alegerea celor mai potrivite versiuni de îmbu-nătăţiri tehnice

• estimarea eficientă a necesarului diverselor ma-teriale și agenţi folosiți.

IBTM a fost înfiinţat de un grup de ingineri șioameni de știinţă pentru a pune în practică cel mainou model termodinamic „metal-zgură-gaz“ și aaltor noutăţi din știinţă sau inginerie. Programul rea-lizat este deja folosit în procesul de învăţământ dela Institutul de Aliaje și Oțel de la Moscova și deUniversitatea Tehnică Naţională de la Donetsk.

D.T.

LAMInOrUL BrăILALaminorul 400 Laminorul 56027 687 tone 123 057 tone

Profile laminate

InVesTIŢII

Roberto Bistrean este responsabil cu problemele demediu la Ductil steel Oțelu Roșu. L-am cunoscut cu cevatimp în urmă, când acest plan ambițios era în faza de pro-iectare. Am urmărit lucrările cu nerăbdarea de a le pre-zenta, de a scrie primii despre ele. Discuția a fost lungă șiinteresantă, dar am păstrat din ea fragmentele semnifica-tive, care spun povestea aerului curat.

Puține întreprinderi se pot lăuda cu o asemenea investiție,nu-i așa?

Într-adevăr, instalația este una dintre cele mai modernedin lume și are o capacitate de filtrare de peste 2 milioanede metri cubi pe oră. Este compusă din două circuite deaspirație a gazelor arse cu conținut de pulberi, un circuit pri-mar și unul secundar. Produsă de firma Tecoaer din Italia,lider în domeniu, a fost planificată să fie pusă în funcțiunepe etape, începând cu anul 2009 când a fost dat în folosințăcircuitul secundar. Anul acesta, odată cu lansarea nouluicuptor cu sistem Coss, a fost pus în funcțiune și circuitulprimar.

Fără să intrăm prea mult în detalii tehnice, care este rolulfiecăruia?

În circuitul primar de aspirație gazele arse cu conținutde praf, produse în timpul topirii, sunt aspirate direct dinbolta cuptorului, trec prin buncărul COss, unde preîncăl-zesc fierul vechi, apoi ajung în camera de postcombustie(unde se face răcirea gazelor și conversia monoxidului decarbon în dioxid de carbon). De aici sunt transportateprintr-o conductă răcită cu apă, în lungime de 50 m, sprerăcitorul atmosferic, urmând a se uni cu circuitul secundarde aspirație. Acesta este compus dintr-o hotă de dimen-siuni mari (cu latura de cca 25 m), amplasată deasupracuptorului, în acoperișul halei și are rolul de a capta restulde praf rezultat în timpul operației de încărcare a cupto-rului și de evacuare a oțelului. Praful este transportat prinintermediul unei conducte amplasate pe acoperișul halei,cu diametru de cca 6 m, la un separator centrifugal, careelimină particulele mai mari și pe cele incandescente, pen-tru a proteja sacii filtranți.

Cu o asemenea instalație, e greu de crezut că mai iesevreun fir de praf din întreprindere.

Asta cam așa este. Furnizorul instalației a asigurat oconcentratie a pulberilor la coș după reținerea lor îninstalația de desprăfuire sub valoarea de 5mg de praf permetru cub de aer, în condițiile în care legislația în vigoaredin România acceptă 50mg. În autorizația de mediu de laDuctil steel Oțelu Roșu este impus un standard de 20mg,conform ultimelor norme BAT (Best Available Techno-logy) europene. Monitorizăm continuu concentrația pra-

fului evacuat, precum și concentrația monoxidului de car-bon, prin două aparate montate pe coșul instalației de des-prăfuire. Datele sunt transmise în camera de comandă ainstalației, iar de acolo se pot lua deciziile necesare pentruca activitatea să se desfășoare în parametrii normali.

Ce se întâmplă cu praful colectat? Cred că se adunăcantități mari în timp.

Instalația de desprăfuire este prevăzută cu 16 compar-timente de filtrare, fiecare avand 360 de saci din materialtextil, în total 5760 de saci filtranți. Aceștia se înlocuiescperiodic, în funcție de gradul de depreciere. La fiecaretonă de oțel elaborat se captează aproximativ 20 kg de praf.Cu alte cuvinte, peste 600 de tone de praf sunt captatelunar. În luna august 2010 a început prima operațiune deînlocuire, care s-a finalizat spre sfârșitul anului, chiar dacăîn acea perioadă funcționa doar circuitul secundar. Anulacesta, odată cu punerea în funcțiune a cuptorului moder-nizat COss, schimbarea va fi realizată mai des. sacii

filtranți se scutură automat, printr-un sistem cu aer com-primat care se numește Pulsjet. Praful cade pe o bandă ru-lantă situată la partea inferioară a filtrelor și este transportatîn silozul special amenajat. De acolo este încărcat într-uncamion etanș și transportat într-o hală de depozitare în-chisă și acoperită. Deși este catalogat ca deșeu nepericulos,luăm toate măsurile necesare pentru ca transportul și de-pozitarea să se realizeze cât mai bine.

Viitorul zonei și al oamenilor de aici nu vă este deloc in-diferent.

Da, așa este și, odată cu investiția în noul cuptor cu sis-tem Coss, Mechel a construit și o stație nouă de răcire aapei recirculate. Aceasta deservește noul cuptor electric șipărțile răcite de la circuitul primar de aspirație a prafului.Este o instalație modernă care folosește un circuit forțatal apei. Putem afirma cu siguranță că locuitorii Văii Bistreivor respira un aer curat și că problemele legate de poluarerămân doar o amintire a trecutului.

Cristi Drilea

Mechel investește în aerul curat al Văii BistreiPentru că îi pasă de viitorul zonei

Până de curând producția de oțel lichid de la Ductil Steel Oțelu Roșu era pusă în umbră,

la propriu și la figurat, de cantitatea mare de praf eliberată în atmosferă.

Grupul Mechel este însă atent la problemele de mediu și a finalizat recent o investiție care

a rezolvat problema. Locuitorii din Valea Bistreisunt liniștiți de acum, pentru că nivelul

de poluare este de 10 ori mai mic decât limita legală impusă de autoritățile

din România. Peste 12 milioane de euro a costat una dintre cele mai moderne instalații

de filtrare pe plan mondial. Dar prețul se justificăîn totalitate atunci când vorbim de grija

pentru oameni, pentru mediu și, de ce nu, pentru generațiile următoare.

/ 3 /

Noțiunea are mai multe înțelesuri, inclusiv sub as-pect economic. În contextul gestionării deșeurilor in-dustriale reciclabile (ordonanța de urgență 16/2001),ea desemnează orice operațiune de dezmembrare,sortare, reciclare, tăiere, mărunțire, presare, balotare,topire-turnare, pretratare sau amestec prin care se de-termină schimbarea naturii sau a compoziției și careeste efectuată asupra unui deșeu industrial, prin pro-cedee specifice, în vederea reutilizării. Valorificrea re-prezintă o activitate din ce în ce mai importantă,datorită faptului că această operațiune duce la reuti-lizarea unor materiale, reducând astfel cantitateadeșeurilor care ajung a fi eliminate la final și implicitcosturile cu depozitarea.

roberto Bistreanresponsabil de mediu, Ductil steel Oțelu Roșu

DICŢIOnAr MeTALUrgIC

VALOrIFICAre

Eu mă simt ca un zeu din mitologia greacă. E fantastic să simți că ai control asupra unui

metal lichid, aflat la o temperatură de 1600 degrade. Îți dă senzația de zeu, care este unică.

Ceea ce facem noi aici pare supranatural, supraomenesc. De aceea îmi place.

E o meserie frumoasă, pentru că te solicită permanent, atât intelectual, cât și fizic.

simți că faci ceva util, că nu trece timpul degeaba. Dacă nu ar fi așa, nu cred că aș putea

să continui. Știu că unii preferă locuri de muncă mai comode. Asta ține de

mentalitatea în care am fost educați fiecare dintre noi. Eu sunt inginer, specializat în turnarea metalelor, dar cred că în această profesie trebuie să treci prin toate etapele

ca să poți înțelege cât mai bine tot procesul de producție, pentru că metalurgia este foarte vastă. Dacă cineva vrea să urmeze această profesie, trebuie să o privească tot timpul cu seriozitate. Dacă vor ceva superficial, atunci mai bine să se apuce

de altceva. Aici e nevoie de cunoștințe solide, de persoane autoderminate,

de caractere proactive. Aici nu se poate facefigurație, pentru că te mână utilajul de la spate.

O simplă greșeală poate declanșa în acest loc catastrofe în toată regula.

Am învățat asta de mic, de la tata, care a lucrat la Oțelu Roșu și m-a adus adesea

la locul lui de muncă. El era macaragist, dar eu am rău de înălțime, așa că nu l-am putut

urma exact în muncă.

Fălcea Dan șef de schimb, metalurg

Botez Daniel oțelar

Îmi place meseria de oțelar.Dacă nu îmi plăcea nu mă făceam. Trebuie putere şi răbdare. E o muncă grea, maiales că mai tot timpul se lucrează la cald. Este o muncăpericuloasă, care necesită atenţie continuă. Am o fată şiun băiat, fiecare la casa lor, dar nu i-am sfătuit pe copii sămă urmeze. Poate că de aceeanici nu au încă o meserie, nu au servici. Eu nu am ştiut laînceput ce este aici, că poate nuaş fi venit. Şi uite aşa, de atunci,au trecut 32 de ani de lucru.Acum nici nu aş avea unde sămă mai duc. Dacă aş fi învăţatcarte, eram popă, dar dacă num-am ţinut de învăţătură amajuns aici. Dacă ar fi să o iau dela capăt cred că aş alege cevamai uşor. Poate că aş lucra aicica electrician, sau altceva, darnu la secţia aceasta. Am aicimulțumirea că facem oțel, că iese ceva din mâinile mele.De la modernizarea cuptoruluis-au mai îmbunătățit lucrurile.

Bratu Constantin oţelar

Barbon Dănuțmaistru oțelar

Mie îmi place mult meseriaaceasta. Am făcut profesionalaaici, și chiar din timpul școlii m-am îndrăgostit de meseria deoțelar. Aș putea să spun că îmiplace munca cu fierul. Când vădblocurile noi construite în localitate, știu că acolo este șimunca mea. Că am participat șieu la realizarea fierului beton cucare s-a ridicat construcția. sau când văd un pod, sauconstrucții similare, știu căacolo am pus și eu umărul. E o meserie în care trebuie să fii curajos și să îți placă. Fiuluimeu nu i-aș impune, dar nici nu i-aș interzice să mă urmezeîn profesie. Vreau să facă ceea ce crede că i se potrivește celmai bine. Am văzut de-a lungultimpului destule accidente, dar să știți că eu nu mă tem. Cui îi e frică, mai bine stă acasă.Eu nu aș da această meseriepentru altceva, chiar dacă aicinu e farmacie. E mai bănoasădecât altele, e mai bărbătească.

Pădurean Viduț macaragist

pagină realizată de Carolina Bigu și Dragoş Tudor

Deși toată lumea înțelege cămacargiștii stau cocoțați undeva sus, noi suntem la sol,nu mai lucrăm la înălțime. Încarc cuptorul cu tot ceea ceeste nevoie. Meseria îmi place,deși nu e ușoară. Am două fete,deci e mai greu să mă urmeze înprofesie, dar am mai îndrumatpe unii și pe alții să încerce aici.Pentru munca asta, am aflat încei peste 23 de ani de când lucrez aici, trebuie să fii un omcalm, echilibrat. E meserie debărbați. Eu aveam 10 clase cândam ajuns aici, dar m-am calificatprin cursuri de macaragist. Chiar dacă am și calificare deșofer profesionist, deocamdatătot activitatea aceasta îmi place.

Am urmat meseria de oțelarpentru că dintre toate mi-a plăcut cel mai mult. Profesiaeste frumoasă, dar și grea. Cum să vă spun, muncești, darai și satisfacția unui câștig bun. Depinde și de oameni. Mulți auîncercat, dar puțini au rămas.Cred că nu au știut că pentru venitul obținut trebuie și muncăpe măsură. Aici dacă vrei să faci un lucru, trebuie să fii serios și să lucrezi cu plăcere. E responsabilitate multă, pericole sunt destule. Dar știmcă viața omului e cea mai importantă și încercăm să respectăm toate regulile astfelîncât să nu avem accidente.

MEsERIA DE OȚELAR AȘA CUMsE VEDE LâNGĂ CUPTOR

PrOFesII ȘI PrOFesIOnIȘTI/ 4 /

„Primul gând care îmi vine în minte despre oțelar esteacela al unui om foarte puternic. Îți trebuie multă forță săîmblânzești metalul. Cred ca oțelarul este un om vivace,inteligent, care însuflețește metalul pentru a-l transformaîn obiecte utile. suntem înconjurați de oțel, în foartemulte forme, care ne dau și nouă energie și putere.“

Florina rădulescu, economist

„Un oţelar are sufletul curat, pentru că e cel maiaproape de Dumnezeu. El, care vede zilnic cum focul pu-rifică metalul, își purifică prin asta și sufletul, căci setransformă odată cu metalul. Din minereu devine oţel,din fier vechi ajunge fier nou. El poate să vadă zilnic uniad și un rai în miniatură.“

un călugăr

„Munca înnobilează omul, iar munca fiecărui om este portretul său, spuneasamuel Butler. Nu am avut tangențe cu industria metalurgică, dar consider cămeseria de oțelar este foarte grea. O meserie dură, în care se îmbină rezistențași efortul fizic susținut, cu puterea, forța și pasiunea de a vedea sub ochii tăi cumse tranformă oțelul. Cred că puțini oameni pot să facă față cu succes acestei me-serii. Ei sunt cei cărora le datorăm o parte din confortul caselor și locuințelornoastre. Cred că în aceasta constă frumusețea acestei meserii: să modelezi și sătransformi oțelul în diverse forme sub ochii tăi, la cele mai înalte temperaturi,și să știi că ele se regăsesc în lumea întreagă.“

Irina Damoc, economist

Primul lucru pe care îl vezi atunci când intri în oţelărie este oala-cuptor,clocotind incandescent, parcă puțin ameninţător, dar și măreţ totodată. sen-zaţia care te încearcă atunci este de smerenie, de supunere totală. Oala-cuptorși oţelarii, pentru că ei sunt cei care comandă aici focul și oţelul topit, par unîntreg, o echipă de nedespărțit. Oamenii sunt scumpi la vorbă. Pentru ei orelede muncă au un ritm clar, care nu poate fi întrerupt. I-am convins totuși să nedestăinuie câteva gânduri legate de profesie. Am stat însă de vorbă și cu per-soane care nu au intrat niciodată într-o astfel de întreprindere. Mai întâi amgăsit, poate că nu întâmplător, un călugăr. N-a vrut să-i menţionăm numele,dar ne-a zugrăvit portretul unui oţelar fară să clipească. Mai apoi două doamnene-au mărturisit impresiile lor despre o meserie considerată a fi a bărbaților.

eDIL înTr-Un ORAȘ MeCHeL / 5 /

Cum e să aveți un grup atât de mare, cum este Mechel, înorașul în care sunteți primar?

Existenţa unui astfel de combinat reprezintă un mareavantaj pentru noi, mai ales că are o activitate susţinută. Dela preluare, conducerea Mechel s-a ținut de cuvânt şi a rea-lizat investițiile promise. De asemenea, a păstrat numărulde angajați la un nivel corespunzător, astfel încât circa 2 000de familii au un loc bun de muncă. Dacă punem la socotealăși familiile în care doar un membru lucrează la Mechel,ajungem undeva la 8000 de oameni care nu mai cer ajutorsocial, ceea ce înseamnă o treime din populaţie. Din punctde vedere social, prin existența Mechel, avem asigurat unnivel de viaţă mediu în Câmpia Turzii. Ne bucurăm că lemerge bine, că au foarte multe produse care sunt unicat înțară. Din câte ştiu eu există piaţă de desfacere suficientă, ast-fel încât activitatea se poate desfăşura în continuare cu succes.

O investiție comparabilă mai există aici, a mai fost?Prin hotărâre a Consiliului Local am creat un parc indus-

trial. sunt momentan trei investitori din Belgia, Germaniaşi România. Una dintre fabrici are profil mecanic, de mașiniunelte, o alta va produce piese pentru autoturisme aparţi-nând unor mărci germane, iar firma românească va faceinstalații frigorifice industriale și pâine congelată, o premierăîn țara noastră. Producţia ei este destinată zonelor mai caldeale globului, precum Africa şi Asia.

Cred că multă lume își amintește că v-ați început carierachiar în uzină.

În fabrică am lucrat încă din 1979, de la terminareafacultății, eu fiind inginer mecanic. Am primit repartiţiechiar aici şi m-am bucurat, pentru că era oraşul meu natal.Până în 1996 am trecut prin mai multe locuri de muncă, înmod special din sectorul cald. Am început la secția meca-nică, locul în care se făceau toate reparațiile, întreținereapentru restul secțiilor. După aceea, pentru o perioadă de 14ani, am fost șef de secție la oțelăria electrică, unde m-amocupat de partea mecano-energetică și de laminare. A urmatperioada 1990-1991, în care am devenit viceprimar. Din1992 am revenit în combinat, pentru patru ani, timp în caream lucrat la serviciul mecano-energetic, unde am răspunsde reparațiile din toată fabrica. Cunosc foarte bine producția,utilajele din combinat, am văzut noutățile care s-au făcut decând a apărut și a preluat această fabrică firma Mechel.

Care vi se pare cea mai importantă, cea mai spectaculoasă?Am fost impresionat de partea de trăgătorii la rece, unde

au fost aduse și puse în funcţiune instalații și utilaje deperformanță mondială. Munca fizică grea a fost eliminatăîn mare măsură. Mă aştept să continue această retehnolo-gizare, chiar şi la laminorul 3, care trebuie să devină unul mo-dern, așa încât lucrătorii din combinat să rămână aici.

Când discutați cu conducerea Mechel aveți și cunoștințeletehnice necesare. E un lucru mai rar pentru un primar.

Am avut și voi mai avea întâlniri cu conducerea combina-tului pentru că mă interesează modul de lucru, noile investițiipe care și le propun și binențeles mersul general al întreprin-derii. Au existat progrese constante, pe care le-am constatatîmpreună, şi cred că vor ajunge pe plus.

De când sunteți primar ați mai fost în secții, la muncitori?Întotdeauna am fost invitat pentru noile investiții reali-

zate. Am fost chiar în timpul montării utilajelor. sunt bu-curos că sunt chemat nu pe linie politică, cum erau, firește,mulţi alți invitați, ci ca un om de profesie, în temă.

Sunt convins că aveți intenția să candidați din nou pentruprimărie, nu?

Da, deși este o muncă foarte grea în administrația locală,mai ales în perioade din acestea mai grele din punct de vedereal bugetului de venituri și cheltuieli, cu numeroase problemede rezolvat în mai toate domeniile. Populația vrea, ca și înrestul României, mai ales locuri de muncă noi, stabile, caresă fie de viitor. Cei tineri solicită şi locuinţe. Am o relațiebună cu patronatul din oraș, care este organizat bine și, prinproiectele pe care le-am făcut, am construit în cei 11 ani de

când sunt primar numeroase locuințe. Astfel peste 200 defamilii au, cum se spune, un acoperiş deasupra capului.

Vă mai leagă ceva, sufletește, de uzină? V-ați întoarce dacăar fi nevoie?

Pe mine m-a călit activitatea desfășurată la fabrică. Da,mă leagă încă multe. Nu poți să uiți niciodată unde ți-ai în-ceput profesia. Am ținut la meserie și la combinat, pentrucă știam toate utilajele, de la fiecare șurub până la parteamecanică, hidraulică chiar și electrică. Au fost multe pe-rioade în care a trebuit să lucrez 24 de ore din 24, așa că amlasat o parte din viață acolo. Desigur, în aceste condiții, ră-mâne o atracție deosebită, care nu se poate uita.

Care a fost perioada cea mai grea a uzinei?Înainte de ‘90 perioadele rele erau iarna, când nu aveam

energie electrică sau gaz metan. se oprea producția, utila-jele trebuiau conservate, dar binențeles că era greu să le păs-trezi funcționale în aceste condiții. se știe că, odată oprit,un cuptor poate avea diverse probleme atunci când este re-pornit, mai ales dacă acest lucru se tot repetă.

După ‘90 au apărut diverse etape de retehnologizare, șieste un lucru normal ca odată cu ele și numărul angajațilorsă scadă, pentru că este nevoie de personal din ce în ce maicalificat, poate chiar supercalificat. Munca brută tinde săfie înlocuită de utilaje moderne, de mare productivitate.Meseriași buni au fost tot timpul aici, iar acest lucru e do-vedit de rezultatele bune de la concursurile profesionale.Când eram mai tânăr, proaspăt inginer, chiar m-am ocupato perioadă de această activitate și de obicei obțineam locurifruntașe. Multe familii din Câmpia Turzii au plecat în altelocalități, unde s-au înființat fabrici similare și au dus acoloceva din profesionalismul și experiența căpătate la noi. Aexistat o școala de ucenici renumită, care pregătea specialiștipentru toată zona, chiar și pentru București sau Târgoviște.

Cum vedeți perspectiva uzinei pe termen mai lung? Suntsigur că aveți cele mai bune informații.

Consider că în calitatea de primar am obligația de acunoaște activitatea combinatului și viitorul lui. Merg în

continuare la întâlniri cu conducerea, cu care am relațiifoarte bune. De aceea nu mă tem să afirm că numărul deangajați se va păstra, iar modernizarea va continua prin im-plementarea unor tehnologii noi. sunt încrezător că MechelCâmpia Turzii va funcționa foarte bine.

Mechel Câmpia Turzii este, cred, cel mai mare plătitor detaxe la administrația locală. Cam cât reprezintă această sumădin bugetul total?

Da, aveți dreptate. Cred că aproape un sfert din bugetulprimăriei reprezintă contribuția Mechel. Noi chiar ne gân-dim să stimulăm activitatea lor, prin câteva lucruri pe careni le permite cadrul legislativ. Am creat deja facilități pentruceea ce înseamnă realizarea de produse noi, pe o perioadăde 5 ani. Asta ar trebui să stimuleze activitatea de investiții,de realizare a unor noi linii de producție.

Îmi dau seama din discuția cu dvs. că soarta cetățenilor,poate cu atât mai mult a celor care lucrează la Mechel, nu văeste indiferentă. Ce ați spune dacă le-ați oferi, măcar din cândîn când, accesul gratuit la evenimentele culturale pe care leorganizați în oraș?

Ideea este foarte bună și deja o aplicăm. Am realizat unprotocol cu sindicatul, prin care cei care lucrează la Mechelau acces gratuit la activitățile care îi interesează, atât în salasporturilor, cât și la diverse alte spectacole. Acest lucru serealizează pe baza listelor de solicitări pe care le primim dela sindicat. Mă bucur că vă interesează subiectul. să știți căși eu țin la ei și mă gândesc adesea cu noslagie că am fostcolegul multora. Mă uit de fiecare dată în revista Cuvinte deFier, la ultima pagină, unde sunt aniversările, ca să-i văd pecei care au împlinit cifre rotunde în activitate. Le urez tu-turor succes în munca de zi cu zi și împliniri personale câtmai numeroase.

a consemnat Dragoș Tudor

interviu cu primarul Ioan Vasinca

„sunt încrezător că Mechel Câmpia Turzii

va funcționa foarte bine“

„Conducerea Mechel s-a ținut de cuvânt şi a realizat investițiile promise“

„Pe mine m-a călit activitatea desfășurată la fabrică“

„Aproape un sfert din bugetul primăriei reprezintă contribuția Mechel“

CĂLĂTORIE sPRE CENTRUL...BLOCULUI DE sARE DE LA TURDA

Vechea intrare, banală şi ponosită, a fost înlocuită cu unamodernă, care te vestește de la distanţă că în interior sur-prizele se ţin lanţ. După galeria Franz Josef, care este un culoarlung de câteva sute de metri, vă aşteaptă un lift ultramodern,panoramic, unde este de obicei coadă. Vă recomand însă cele183 de trepte atent realizate de lemn de brad, singurul carerezistă în condiţiile din subteran. Folosindu-le bateți la pi-cior cele 13 etaje care trec foarte repede, mai ales că, dincând în când, pe ziduri apare notat anul de exploatare pen-tru nivelul respectiv. Întrucât mina are formă de clopot, cucât coborâm, cu atât diamentrul ei se mareşte.

Ajungem cu pulsul destul de ridicat în mina Rudolf, careestea cea mai mare încăpere subterană din ţară. Dacă ar fidoar asta, şi tot merită efortul. Aici însă suntem întâmpinaţide o ofertă greu de imaginat de afară, din parcarea plină demașini. Putem juca, pentru preţuri modice, aproape orice:bowling, mini-golf, ping-pong, biliard sau baschet. Putemmerge la fel de bine în roata-carusel enormă, pe care poturca, în fiecare cabină, opt persoane simultan, sau putemalege toboganele pentru copii. Amfiteatrul săpat în sare, cuaproape 200 de scaune încălzite, găzduiește adesea concertecare beneficiază de o atmosferă unică.

Tot de la acest nivel admirăm lacul din mina de mai jos,Terezia, care este la 100 de m sub noi. Bărcuţele par făcutedin hârtie şi se rotesc agale în jurul pontonului, pe lângă pe-reţii de sare. Priveliştea este fantastică. Liniştea se întreruperar, doar prin glasurile de mirare ale copiilor. Dacă nu ar filimita de patru ore, impusă strict din considerente medi-cale, mi-ar plăcea să stau aici zile la rând. De altfel, într-oaltă mină, Gisela, a fost amenajată o bază de tratament încare există o sală de gimnastică şi o încăpere cu canapele şiscaune unde puteţi viziona programe TV şi puteţi accesainternetul, asta în timp ce aerul acesta special, atât de ne-cesar celor care au probleme de respiraţie, pătrunde în fie-care celulă și vindecă.

Locuri care în perioada 1948 - 1992 au avut rolul de de-pozit de brânză – din păcate nu am mai găsit nici o felie, așacă nu vă putem spune dacă era bună sau nu – au fost redate

publicului, într-un circuit turistic perfect, aflat în continuăschimbare. Datorită condensului se formează stalactite desare, care cresc circa 2-3 cm pe an, dar când ajung aproapede 3 m cad, din cauza propriei greutăţi. Cu toate acestea,rezervele de sare de aici, estimate la aproape 40 de miliardede tone, ajung pentru tot globul o perioadă de minim 100de ani. Cum ne spunea amabilul nostru ghid, de oriceputem duce lipsă, dar de sare cu siguranță nu trebuie să netemem că se va termina.

De obicei avem o teamă de adânc, de spațiu închis, darîn această salină ea dispare încă de la intrare. Pentru că totuleste organizat și pus la punct perfect. singurul lucru pe caretrebuie să-l faceți este o vizită. Ea va fi la fel de plăcută, in-diferent de vremea de afară.

Carolina Bigu, Dragoş Tudor

CeA MAI BUnă FOTOgrAFIe De VACAnȚă

LOCUrI CAre MerITă VIzITATe MăCAr O DATă în VIAȚă

La doar o jumătate de oră de Cluj-Napoca există un loc dat uitării până de curând. După ce a fost lăsatăîn paragină în 1932, când s-a oprit exploatarea, Salina Turda a fost ignorată chiar și de localnici. Acum,la doi ani de la reamenajare, a devenit un punct turistic important pentru întreaga zonă. Un proiect PHAREdin 2005 a adus investiții de aproape 6 milioane de euro, bani cu care niște galerii săpate în sare au devenitspațiu de recreere și de uimire pentru cei interesați să cunoască tainele pământului.

TIMP LIBer/ 6/

ing. Marian Balşsecţia de întreţinere şi reparaţii, Ductil steel Buzău

Florile sunt precum copiii. Îţi plac cu adevăratdoar când îi ai şi te ocupi de ei.

Era prin ’82, când, de la o discuţie întâmplătoarecu un renumit florar de la noi din târg, a început şiaventura mea în lumea fascinantă a florilor. Primadată am vizitat câteva culturi ale altor pasionaţi. Nudeparte de oraşul nostru am găsit un ţinut de po-veste, cu o feerie de culori. Un câmp întreg plin culalele care se legănau în bătaia vântului, aruncândscântei roşii din bobocii mângâiaţi de soarele primă-verii, cam înainte de Paşte.

Din toamnă m-am apucat şi eu de treabă. A urmato iarnă lungă, dar aşteptarea a meritat, pentru că m-amhotărât imediat să cultiv crini, gladiole, garofiţe şi cri-zanteme. Aveam astfel tot timpul anului câte un soiînflorit, până târziu în toamnă.

Bucuria a fost atât de mare, încât nu-mi venea sămai plec din grădină. Cum lucrurile sunt însă trecă-toare, toamna a preschimbat totul în frunze uscate.Dar de atunci, în fiecare primăvară, am grijă ca gră-dina mea să strălucească.

Este multă muncă şi migală în cultivarea florilor,dar secretul este iubirea. Dăruieşte-le iubire şi ele tevor răsplăti. Oamenii nu ştiu probabil că florile au şiele dureri, că plâng, dar mai ales că zâmbesc atuncicând sunt mângâiate. De aceea v-aş spune, dragi me-talurgişti, ca printre sârme, ţunder şi acizi să nu uitaţisă zâmbiţi precum copiii şi florile.

POVeşTI CU FLOrI

Participarea dumneavoastră la concursul cu tema„Fotografia de vacanță“ ne-a depășit așteptările. Amprimit numeroase fotografii interesante și ne-a fostgreu să o alegem pe cea mai bună. După deliberări amdecis că Victor Maricescu, de la Mechel Târgovişte,este marele câștigător, spre care se îndeaptă deja pre-miul constând într-un pachet cu aparat foto samsung,acumulatori, încărcător și o memorie de 2Gb.

Nu uitaţi! Până pe 15 septembrie mai puteţitrimite la redacţie poze pentru a participa

la concursul lansat numărul trecut, cu tema „Cel mai frumos zâmbet“. Cel mai bun concurent va câștiga

un premiu surpriză.

Diana Marcea (compunere)

Tabără, tabără, tabără...

Nu există copil care să nu ştie acest cuvânt. Este popular

în întreaga lume. Şi ştiți de ce? Pentru că acolo se întâmplă

lucruri de neuitat, mai mult bune decât rele. De fapt cele

rele nici nu există.

Cuvintele care definesc tabăra sunt amuzamentul,

distracţia şi clipele trăite la maxim. Pentru cuvântul

distracţie am ceva de spus... Distracţia există atunci când

faci lucruri în echipă, aşa cum ar trebui.

Amuzamentul se petrece la discotecă, iar clipele

trăite la maxim sunt adrenalina pe care o simţi.

Oare cum ar fi dacă ai avea o viaţă liniştită? Plictisitoare,

nu-i aşa? De aceea, dragi copii, nu rataţi ocazia în care

părinţii vă lasă în tabără pentru că nu ştiţi ce pierdeţi.

Mie mi s-a ivit ocazia în această vară să ajung în Rusia.

Uau, cât de frumos!

COPIII ÎNTORȘI DIN TABĂRA DE PE LITORALUL RUsEsC AU POVEsTIT AVENTURILE DIN ȚARA MECHEL

IMeDIAT Ce AU COBOrâT DIn AVIOn

Cursa de Kiev trebuie să aterizeze la 23.15. În acea perioadă, pe Otopeni aterizează încă4-5 curse importante, așa că zona de așteptare este ticsită de persoane care așteaptă. Ungrup este însă ceva mai compact, iar oamenii par a se cunoaște, pentru că schimbă impresii,comentarii, zâmbete care ascund cu greu nerăbdarea. Sunt părinții copiilor care se întorcdintr-o tabără cu totul specială, organizată de Mechel. Aproape fără să perceapă nimeni, ladifuzoare se anunță aterizarea cu o jumătate de oră mai devreme. În grup compact, cu zâm-betul pe buze și atenți în continuare la indicațiile doamnei Tatiana Sandu, care le-a fostînsoțitor, fiecare dintre cei 13 copii își caută din priviri părinții. Îi caută pentru îmbrățișări,pentru săruturi de revedere, pentru amintiri dintr-o tabără pe care nu o vor uita niciodată.Iată câteva dintre ele, povestite pentru dumneavoastră.

POVesTIrI DIn ȚARA MeCHeL / 7 /

eduard Plavie Cel mai mult m-am bucurat de programulfoarte încărcat de activităţi. De dimineaţa pânăseara am avut un orar bine stabilit, frumos, plin de surprize dintre cele mai plăcute. Pe primul loc a fost fotbalul, ca la orice băiat de vârsta mea, dar m-au atras şi celelalte concursuri de echipă, pentru că a fost necesar sălucrăm cu toţii, împreună, chiar dacă nu ne cunoşteam atât de bine între noi. A trebuit săfacem o echipă unită, să fim un grup, şi acest lucrua ajutat la împrietenirea noastră, mai ales cu ceidin Rusia, cu care am fost colegi. Celor care vor pleca la anul le-aș spune încă de pe acum să meargă, pentru că distracţia este minunată și sunt foarte mulţi alţi copii, veniţi din diferite ţări, cu care se pot lega prietenii frumoase.În fiecare zi am avut parte de întâmplări hazlii şi mi-ar fi chiar greu să aleg doar una dintre elepentru a o povesti. Aş putea spune în glumă că singurul lucru care ne-a lipsit a fost timpul deodihnă. Pentru că până la stingerea de seară amavut mereu ceva de făcut. Aşa că adormeam de fiecare dată frânţi de oboseală, dar încântaţi de tot ceea ce trăisem în cursul zilei.

Adelina roxana TomaMi-a plăcut faptul că ne-am împrietenit binecu cei de acolo, din tabără, şi că ne-am înţelesfoarte bine cu ruşii. Nu s-au făcut nici un fel dediferenţe între români şi ruşi, pentru că am fostun grup unit încă de la început. Programul a fostfoarte interesant, cu activităţi frumoase pe totparcursul zilei. Cel mai mult m-a încântat un concurs de echipă, la care am participat alăturide copii din Rusia. Trebuia să trecem mai multeobstacole împreună. De la probe de genul „întrebări şi răspunsuri“, până la competiţii cu caracter sportiv. Ne era puţin de teamă de modulîn care ne vom înţelege cu ceilalți, pentru că noinu ştiam rusa, iar ei nu ştiau româna. Dar am avuto colegă care ne-a ajutat tot timpul, și ne-am descurcat foarte bine și în limba engleză.

natalia sandu

Eu nu mă pricep foarte bine să povestesc, dar i-am

ajutat pe colegii de grup cu traducerea, pentru că ştiu şi

română şi rusă. Nu a fost prea uşor să le traduc de

dimineaţa până seara, dar mi-a plăcut şi am făcut acest

lucru cu bucurie. Eu voi împlini 9 ani peste o săptămână,

deci eram printre copiii mai mici de vârstă, şi cred că din

acest motiv toată lumea ţinea la mine. Ne-am amuzat

cât e ziua, de dimineaţa până seara, fără oprire. Cel mai

mult mi-a plăcut un joc de echipă în care trebuia să

adunăm cât mai multe culori. Adică să găsim tot felul

de obiecte colorate şi cine reuşea să adune mai multe

culori era desemnat câştigător. Echipa din care am făcut

eu parte a ieşit pe locul doi.

„

„

„„

„

Bogdan Călugăr

Consider că am avut un schimb de experienţă

foarte frumos. În fiecare zi am avut parte de

concursuri şi competiţii în care, pe lângă faptul că

ne-am distrat, am avut şi posibilitatea să ne

cunoaştem foarte bine cu copii din alte ţări.

Ne-am dat seama că avem multe lucruri în comun.

Mie personal mi s-a părut atât de frumos, încât

nici nu pot exprima în cuvinte. Cel mai mult m-am

implicat la fotbal, unde, din păcate, nu am câştigat

trofeul. Ruşii au avut echipă mai bună şi ne-au

eliminat. O altă zi foarte specială a fost cea cu

meetingul, de fapt o paradă în care au fost

prezentate toate formaţiile, din toate ţările

participante. Am fost cu toţii în acelaşi loc, ne-am

putut vedea şi ne-am bucurat împreună de acest

moment special. Dacă ar fi să recomand ceva

colegilor care vor merge la anul, acest lucru este cu

siguranţă discoteca, un amfiteatru mare şi frumos,

un loc deosebit. Dar momentul cel mai haios a fost

în timpul unui joc, când ne-am legat între noi

folosind curelele de la pantaloni. Vă daţi seama

ce chicoteală s-a creat, pentru că eram în echipă şi

români, şi ruşi. Cred că a fost tabăra care mi-a plă-

cut cel mai mult de până acum.

Aniversări de muncă / septembrie 2011 / Primii la muncă, primii la sport şi la distracţie

40 de ani

COnTACT

adresa: str. Puskin 10-12, etaj 3, sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996

tel: 021/305 59 00; e-mail: redactie@mechel.ro

Tipar executat la Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro

COMITeT reDACŢIOnAL

Carolina BIgUOlga CHUMAkOVA

Cristian DrILeAIrina şIMAn

Dragoş TUDOr (redactor-şef)IssN 2068-9497 Tiraj: 6 000 exemplare

Dimbean Romul, MCTTechereș Dumitru, MCT

15 ani

Ruta sebastian, MCTLukacs Zoltan, MCTTicudean Ioan, MCTBrad Gheorghe, MCTPop Adrian, MCTIordache Mihăiță, LB

25 de ani

Zisu Florica, DsBspermezan I. Marcel, MCTMarchiș Adrian, MCTManese Horațiu, MCTBoariu Ioachim, MCTDumitrescu O. Cristi, MCT

20 de ani

Milas Horea, MCTBucur Eugen, MCTsăliștean Romulus, MCTstan Nicolae, MCTZehan s. Tiberiu, MCTRapolti Marius, MCTBodea Mihai, MCTRad Emil, MCTMihalcea Nelu, LBRozoleanu Ionel, LBCazan Vasile, LBLița Ion, MRTPetrescu Ionel, MRTIonescu Marian, MTRaceanu Aurica, MTTirca Aurel, MTIlie săndel, MTApostol Marian, MTDincă Laurența, MTNeacșu Gheorghe, MTGheorghe Ilie, MTIosif Gheorghe, MTGheorghe Ion, MTGhinea C. Constantin, MTBaldeș Dumitru, MTNiță Marian, MT

Morar Ioan sorin, MCTDiaconu s. Nicolae, MCTRevnic D. Maria, MCTBadau Angela, MCTMărginean I. Mărioara, MCTRoșian Carmen, MCTRuss Cristina, MCTszasz Hajnalka, MCTIfrim C. Patricia, MCTTrifa M. Aurelia, MCTCigher Tanisia, MCTPușcaș Monica, MCTMureșan Valentina, MCTVasilescu E. Marcela, MCTFrățilă Marian, LBOprișan Teodora, LBstănilă Doru, LBstan Ion, MRTRevnic sandu, MRTIonașcu Ion, MTMatei Ionel, MTMoreanu Marian, MTDelișor Maria, MTMertoiu F. Cornelia, MTDiaconu Viorel, MTConstantin Ion, MTGheorghe Victor, MT

35 de aniMunteanu Costel, LBZelter Alexandru, LBGiurgiu Gheorghe, MRTBorza Ilie, MRTTurcu Toader, MRTNastasia Ludmila, MT

30 de aniPascu Aurel Emilian, DsBCiupag Constantin, DsBDina Marian, DsBGalmati simion, MCTColtor Gabriela, MCTGorga Gabriela, MCTMacovei Mirel-Ioan, MCTBucilă Georgeta, MCTPopa Viorica, MCTszekely Lenke, MCTTurdeanu s. Daniela, MCTPop Gavrilă, MCTMureșan Ioan, MCTPop Melania, MCTȘtefan Marcela, MCTLepădatu Mihăiță, LBLuca Marian-Daniel, MRTstan Ioan Nicușor, MRTDee Ioan, MRTOarga Petru, MRTMarchidan Aurelia, MTstanciu Gheorghe, MTGeorgescu Maria Anca, MTCirstian Ion, MTChiose Viorel, MTPopescu Vasile, MTNica Nelu, MTBăltărețu Mariana, MTPopescu Tudorel, MTTerfelea Maria, MTIana Maria, MTPonescu Cornel, MTMihai Dănuț, MTAlexandru Genoveva, MTstan Adela Victoria, MTBanu Gabriel, MTVerdeș Petru, MT Basarabescu Gheorghe, MTChivulescu soare, MTNechiță Vica, MTRâmniceanu Maria, MT

MODeL De VIAŢă/ 8 /

De ziua lor, metalurgiştii au arătat că sunt plini de pasiune

Am scris în numărul trecut pe larg despre Ziua Metalurgistului. Acum a sosit timpul săvă arătăm prin imagini că cel puțin o dată pe an ştiţi să lăsaţi hainele de lucru şi

să participaţi la evenimentele care au fost organizate chiar pentru dumneavoastră. Redacţia noastră nu a putut fi prezentă chiar la toate evenimentele, din toate locurile,dar ne-am străduit să alergăm de la un oraş la altul, de la un concert la altul și de la

o competiţie sportivă la alta pentru a surprinde în imagini cât mai multe dintre momentele semnificative, care s-au desfăşurat pe parcursul a câtorva zile foarte reuşite.

Am selectat în acest fotoreportaj doar o mică parte dintre instantaneele realizate.

Pe 8 septembrie, în fiecare an, sărbătorimnașterea Maicii Domnului

Evenimentul s-a petrecut cu două mii de ani în urmă.scrierile vechi spun că părinţii Maicii Domnului au fostIoachim și Ana, oameni care își duceau viaţa în Nazaret.Deși erau înstăriţi, având toate cele necesare traiului, viaţale era umbrită, întrucât nu aveau copii. De rușine și demâhnire Ioachim s-a retras în munţi, unde s-a rugat 40 dezile. Ana s-a rugat în grădina casei lor din Nazaret. Arhan-ghelul Gavril le-a vestit în scurt timp că vor avea un copil,care a venit pe lume și a primit numele Maria. Pentru rolulînsemnat pe care îl are, biserica o socotește mai mare șimai pură decât sfinţii și îngerii.

Carolina Bigu