C.R.I.P.S.

CENTRUL DE RESURSE SI INFORMARE PENTRU PROFESIUNI SOCIALE

Bucuresti sect.1, bd. Maresal Al. Averescu 17- Complexul de Servicii Sociale “Sf. Ecaterina” et 2 Tel/Fax: 021 225.00.84; 031 402.27.95; 031 402.27.96; e-mail: crips1@crips.ro Pagina web www.crips.ro

CRIPS-UNICEF 2009Proiectul de formare a personalului didactic

din comunitati afectate de inundatii

EVALUARE RAPIDA A SITUATIEI COPIILOR DIN COMUNITATI AFECTATE DE INUNDATII

Mai 2009

EVALUARE RAPIDA A SITUATIEI COPIILOR DIN COMUNITATI AFECTATE DE INUNDATII

“Pământul a fost răscolit si era să-mi pierd chiar rădăcinile” Florin,9 ani

“Mamă, iar am visat că vine apa mare şi că mă înec” Alice, 8 ani

“A fost cel mai urât moment din viata mea, nu aş vrea să se mai întâmple niciodată” Irina, 12 ani

Argument

Copiii din comunitatile afectate de inundatii sunt copii vulnerabili, care au trecut prin experiente de viata dramatice. Efectele inundatiilor se resimt la nivelul familiilor si in principal copiilor nu doar pe plan socio-economic, ci si pe plan psihologic: majoritatea copiilor afectati de dezastre naturale au nevoie de consiliere si suport specializat. Insa in mediul rural se remarca lipsa serviciilor specializate si a specialistilor in consiliere si psihoterapie, iar scoala ramane institutia comunitara cheie aflata in relatie cu copilul si familia care ar putea sa aiba un rol in ameliorarea acestor probleme. 

In acest context, in cadrul “Proiectului de formare a personalului didactic din comunitati afectate de inundatii”, proiect finantat de catre UNICEF si implementat de CRIPS, se urmareste imbunatatirea situatiei copiilor care au avut de suferit pe plan psihologic in urma inundatiilor din 48 de comunitati din judetele Neamt, Bacau, Botosani, Suceava, Iasi si Maramures. 

In toate aceste comunitati UNICEF a intervenit anul trecut printr-un important program umanitar de ajutorare a copiilor si scolilor – prilej cu care au fost identificate atat problema impactului psihologic asupra copiilor, cat si potentialul cadrelor didactice de a-i sprijini.

Evaluarea rapida a situatiei copiilor afectati de inundatii s-a realizat din perspectiva nevoilor de formare a personalului didactic pentru dezvoltarea competentelor de observare/ identificare a copiilor traumatizati si de interventie primara pentru ameliorarea situatiei lor. Astfel, elaborarea acestui studiu a fost un prim pas in schema logica a proiectului: rezultatele evaluarii rapide vor permite identificarea unor nevoi de formare ale reprezentantilor scolilor, care, transpuse in obiective pedagogice, vor sta la baza unui model de curs.

Odata cu organizarea celor doua serii de cursuri pentru 48 de cadre didactice din judetele Neamt, Bacau, Botosani, Suceava, Iasi si Maramures, evaluarea initiala va putea fi aprofundata si imbogatita cu elemente noi. La finalul proiectului concluziile din acest studiu vor fi imbogatite cu elemente noi.

Metodologia de evaluare

Evaluarea realizata de CRIPS are urmatoarele caracteristici:

- RAPIDA, datorita constrangerilor de timp si necesitatii unei interventii de urgenta pentru ameliorarea fenomenului. Astfel s-a impus stabilirea unor obiective realiste

adaptate prioritar scopului proiectului ajustate conform resurselor de timp si umane ale proiectului:

- COMPLEMENTARA analizelor facute anterior de Unicef in judetele afectate de inundatii. Deoarece proiectul raspunde unei probleme identificate de specialistii Unicef in cadrul unui program umanitar, in evaluare se va tine cont de toate elementele observate anterior.

- S-a realizat pe parcursul a 2 luni: 15 martie- 15 mai 2009, de catre o echipa formata din 3 consultanti CRIPS si 6 consultanti locali (cate unul din fiecare judet tinta)

- S-a bazat pe parteneriatul dintre CRIPS si DGASPCurile din cele 6 judete (selectia consultantilor locali s-a realizat cu implicarea directorilor DGASPurilor)

Obiectivele operationale

1. Cunoasterea situatiei generale din fiecare judet : comunitati afectate, numar de familii si de copii, politici existente la nivel judetean, efectele inundatiilor reflectate prin evolutia unor indicatori sociali, economici si educativi si prin opiniile exprimate de reprezentanti ai DGASPC si ISJ.

2. Analiza rolului scolii ca institutie comunitara cu misiune educativa si sociala, centrata pe respectarea si promovarea drepturilor copilului

3. Cunoasterea efectelor psihosociale ale inundatiilor asupra copiilor de varsta scolara.

Nivele de studiu:

1. Nivelul judetean

2. Nivelul institutiei scolare

Instrumentele de evaluare

au fost organizate corespunzator acestor nivele; au fost aplicate 4 tipuri de chestionare (cate 2 pentru fiecare nivel):

a. Chestionar de analiza la nivel de judet

b. Chestionar pentru psihologi din institutii judetene

c. Chestionare pentru directorul de scoala

d. Chestionar pentru cadre didactice

Ipotezele de lucru ale evaluarii rapide:

- Presupunem ca subiectii (copii) care au trait situatii de calamitate pot dezvolta tulburari psihologice care le afecteaza dezvoltarea si gradul de integrare sociala.

- Presupunem ca pregatirea si formarea abilitatilor de interventie si reactie in caz de calamitate a subiectilor duc la diminuarea sau la evitarea instalarii unor tulburari psihologice si la intarirea rezilientei acestora in raport cu potentialele calamitati.

- Cadrele didactice se pot implica in pregatirea si formarea abilitatilor de interventie in caz de calamitate pentru copii si familiile acestora. In special in mediul rural, in care lipsesc servicii sociale si de consiliere specializata, scoala este o institutie comunitara fundamentala cu rol educativ si social

Nota explicativa referitoare la subiecti:

in categoria copiilor posibil “afectati” psiho-social de inundatii intra nu doar copiii ale caror locuinte au fost avariate, ci toti copiii de varsta scolara din comunitatea respectiva, care au trait experienta viiturilor.

Pentru o evaluare rapida a situatiei copiilor din judetele mai sus amintite, s-a abordat o analiza in cascada, pornind de la identificarea datelor existente la nivel judetean si local a problematicilor determinate de inundatii (utilizand ca indicatori numarul de familii afectate, numar de copiii, numarul de copii cuprinsi in clasele I-VIII, existenta unor stategii de interventii, tipuri de afectari psiho-somatice si sociale determinate de calamitate).

In acest sens, au fost aplicate chestionare care se adreseaza institutiilor judetene cu reprezentativitate pentru aceasta problematica: Consiliul Judetean, Inspectoratul Judetean Scolar, Autoritatea Judeteana de Sanatate Publica, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din fiecare dintre cele 6 judete.

In vederea detalierii gradului de afectare a familiilor/copiilor si a determinarii cat mai fidele a efectelor inundatiilor asupra situatiei psiho-somatice acestora, precum si a competentelor necesare pentru interventia preventiva si curativa a profesionistilor relevanti, s-au avut in vedere opiniile psihologilor, dierectorilor de scoala si a cadrelor didactice care isi desfasoara activitatea in localitatile afectate de inundatii.

Partea 1: Evaluare la nivel de judet

1. A. DATE SINTETICE DESPRE EFECTELE INUNDATIILOR DIN 2008 LA NIVEL DE JUDET

Aceasta prima parte a evaluarii rapide ofera o imagine de ansamblu a consecintelor inundatiilor din 2008 asupra celor sase judete implicate in proiect, cu accent pe:

- listarea comunitatilor - estimarea numarului de copii afectati.

Aceste informatii vor conta in selectarea celor 48 de scoli beneficiare ale proiectului de formare, acordand insa prioritate unitatilor de invatamant care au beneficiat deja de suportul Unicef.

Lista localitatilor afectate de inundatii a fost completata – pe langa comunitatile in care Unicef a intervenit in sprijinul copiilor s-au identificat si alte localitati – dupa cum urmeaza:

Jud Bacau Localitatea(COMUNA)

Sate componente (unde este cazul)

Urban U sau

Rural R

Numar de locuitoritotal dintre care

copii in clasele I-VIII

SĂUCEŞTI SĂUCEŞTI R 1810 202.SCHINENI R 760 56 (I-IV) ŞERBEŞTI R 535 36 (I-IV) SIRETU R 710 112

LETEA VECHE HOLT R 1438 187TAMAŞ FURNICANI R 745 37PRAJESTI PRAJESTI R 2505 207

Jud BotosaniLocalitatea Sate componente (unde

este cazul)Urban U

sau Rural R

Numar de locuitoritotal dintre care

copii in clasele I-VIII

HUDEŞTIBARANCA (212 locuitori afectati de inundatii)

R 6305(din care 3092 B si 3213 F)

236

RĂDĂUŢI PRUT RĂDĂUŢI PRUT(814 locuitori afectati de inundatii)

R 3746 (din care 1867 B si 1879F) incl. Rediu

87

RĂDĂUŢI PRUT REDIU (90 locuitori afectati de inundatii)

R -

RIPICENI RIPICENI (72 locuitori afectati de inundatii)

R 2272 (1141B+1131 F)

-

TUDORA TUDORA (12 locuitori afectati de inundatii)

R 5248(2745B+2503 F)

-

VORONA JOLDEŞTI (34 locuitori afectati de inundatii)

R 8093 (4044B+4049 F)

-

COŞULA PĂDURENI, COŞULA, R 3002 (1518 -

SUPITCA (50 locuitori afectati de inundatii)

B+1484 F)

COPĂLAU COPĂLĂU (19 locuitori afectati de inundatii)

R 4190 (2130B + 2060F)

-

FLĂMÂNZI PRISECANI (53 locuitori afectati de inundatii)

U 12029 (6023 B+6006 F)

CORNI BALTA ARSĂ(20 locuitori afectati de inundatii)

R 6725 (3454B +3271F)

MIHĂILENI ROGOJEŞTI (20 locuitori afectati de inundatii)

R 2756 (1355 B+1401 F)

-

CÂNDEŞTI CÂNDEŞTI(44 locuitori afectati de inundatii)

R 1079 B+ 1143 F) -

COŢUŞCA CRASNALEUCA (49 locuitori afectati de inundatii)

R 5062 (2515 B+ 2547F)

-

MITOC HORIA (35 locuitori afectati de inundatii)

R 1981 (989B+992 F)

-

COŢUŞCA COŢUŞCA (40 locuitori afectati de inundatii)

R 5062 (2515B+2547)

-

Jud IasiLocalitatea Sate componente (unde

este cazul)Urban U

sau Rural R

Numar de locuitoritotal dintre care

copii in clasele I-VIII(aproximativ)

Comuna Lespezi Lespezi R 6700 550Buda RDumbrava RBursuc Vale RHeci (1 scoala) R

Rachiteni Rachiteni (2 scoli) R 3500 450Ursaresti R

Mogosesti -Siret Mogosesti Siret (1 scoala) R 4200 450Tudor Vladim RMuncelu de Sus R

Valea -Seaca Contesti R 5960 500Valea Seaca RTopile R

Jud MaramuresLocalitatea Sate componente (unde Urban U Numar de copii afectati

este cazul) sau Rural R

total dintre care copii in

clasele I-VIII1. Bogdan Voda Bogdan Voda,Bocicoel R 8 72. Sieu Sieu R 5 33. Rozavlea Rozavlea R 5 34. Stramtura Stramtura R 2 25. Ruscova Ruscova R 12 66. Repedea Repedea R 8 87. Leordina Leordina R 5 28. Crasna Crasna R 3 39. Valea Viseului Valea Viseului R 6 310.Petrova Petrova R 8 811.Viseu de Sus Viseu de Sus U 68 4612.Viseu de Jos Viseu de Jos R 12 713.Sighetu

MarmatieiSighetu Marmatiei U 4 1

14.Remeti Remeti R 5 315.Teceu Mic Teceu Mic R 2 216.Borsa Borsa U 4 217.Poienile de sub

MuntePoienile de sub Munte R 14 8

18.Bistra Bistra R 1 1

Jud Neamt

Localitatea Sate componente (unde este cazul)

Urban U sau

Rural R

Numar de locuitoritotal dintre care

copii in clasele I-VIII

Ion Creangă 5815 locuitori comunăIon Creangă R 290Recea R 32Avereşti R 92

Tămăşeni 9247 locuitori comunăTămăşeni R 412Adjudeni R 588

Doljeşti 7461 locuitori comunăDoljeşti R 135Buruieneşti R 430Rotunda R 159Buhonca R 30

Jud Suceava

Localitatea Sate componente (unde este cazul)

Urban U sau

Rural R

Numar de locuitoritotal copii dintre care

copii in clasele I-VIII

Sucevita Voievodeasa R 73 41Sucevita Sucevita R 48 27

Bilca R 44 25Moldovita Moldovita R 65 37Moldovita Argel R 71 40Moldovita Raşca R 46 25Moldoviţa Demacuşa (cătun) R 13 7Todireşti R 12 7

Grăniceşti Gura Solcii R 318 175

In toate cele 6 judete inundatiile au avut efecte de tip social si/sau psihologic, conform rapoartelor de evaluare realizate la nivel de judet.

Au fost mentioante urmatoarele efecte:

a. impactul psihologic puternic creat de pierderea locuintelor, a bunurilor materiale, a animalelor din gospodarie etc;

b. teama de imbolnavire de boli contagioase;c. sentimentul de neputinta in fata dezastrului material ce se abate asupra familiei;d. sentimentul de invidie fata de cetatenii localitatilor neafectati de inundatii; e. tulburari de stres post-traumatic la familiile afectate de inundatii, simptomele

identificate fiind de hipertimie negativa, anxietate generalizata

De remarcat faptul ca suportul social manifestat imediat dupa inundatii a atenuat din impactul psihologic asupra locuitorilor.

1. B. POLITICI DE INTERVENTIE IN CAZ DE INUNDATII SI DE PREVENIRE A DEZASTRELOR

Exista un cadru juridic in vigoare pentru managementul situatiilor de urgenta, de implementarea caruia este responsabil Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta ISJU. Acest cadru juridic include:

ORDONANŢĂ Nr. 88 din 30 august 2001  privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ   Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, modificata si aprobata de Legea 15/2005.

ORDIN   Nr. 718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.

ORDIN   Nr. 638/420 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.

HOTĂRÂRE   Nr. 1579 din  8 decembrie 2005  pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare.

HOTĂRÂRE   Nr. 1489 din  9 septembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

HOTĂRÂRE   Nr. 1491 din  9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă.

HOTĂRÂRE   Nr. 1492 din  9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

HOTĂRÂRE   Nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice

HOTĂRÂRE   Nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii

LEGEA Nr. 481 din 8 noiembrie 2004, privind protecţia civilă, republicată în anul 2008

Este deci un fapt pozitiv existenta unui cadru institutional si legislativ in acest domeniu. Practic in fiecare judet functioneaza ISU si exista planuri de actiune (“Planul judetean de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluarii accidentale”) Aceste planuri se refera si la informarea si educarea populatiei , inclusiv la activitati de informare destinate elevilor.

Analizand mai detaliat continutul acestor documente putem afirma ca politicile de interventie se refera la metodele practice

□ de salvare a vietilor omenesti

□ de protejare a bunurilor materiale

□ de satisfacere a nevoilor primare ale cetatenilor afectati

□ de protejare a animalelor si a culturilor agricole

In documentele analizate nu se fac referiri la masuri de ameliorare a impactului psihologic al calamitatii asupra persoanelor din comunitate.

De asemena, nu sunt prevazute in aceste documente masuri specifice pentru protectia copiilor din comunitati afectate de inundatii si pentru prevenirea stresului posttraumatic in randul acestora.

1.C. EFECTE ALE INUNDATIILOR OBSERVATE DE DIRECTIA JUDETEANA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI

La intrebarea “Dupa inundatiile din 2008, s-au observat evolutii ale unor indicatori de monitorizare a copiilor aflati in dificultate” raspunsurile au fost in general negative – spre exemplu:

Iasi- Specialistii de la Serviciul de Monitorizare nu au observat o corelatie intre localitatile afectate de inundatii si cresterea numarului de copii plasati in sistemul de protectie din iulie 2008. - Specialistii de la Serviciul Situatii de Urgenta nu au avut mai multe cazuri (de abuz, neglijare sau exploatare prin munca) decat de obicei din zonele afectate de inundatii. Ei banuiesc ca acest lucru s-ar datora faptului ca in unele localitati afectate populatia este de religie catolica, comunitatile de acesta religie fiind mai inclinate sa isi rezolve problemele pe plan local.

BacauNr. Copii plasati in servicii specializate provenind din comunitati afectate de inundatii

6 copii au beneficiat de gazduire pe o perioada de cca. 1 luna (3 copii in C.R. "Henri Coanda", 3 copii impreuna cu mama lor au fost gazduiti la Centrul Maternal);

1 copil a beneficiat de masura plasamentului in regim de urgenta la un asistent maternal profesionist.

Nu s-au identificat cazuri de abuz si neglijare din comunitati afectate de inundatii, si nici cazuri de exploatare prin munca.

Botosani

Nu au intervenit modificari ale indicatorilor de monitorizare deoarece ,datorita interventiilor de la nivelul autoritatilor locale, a fost necesara instituirea unor masuri de protectie doar pentru 5 copii din comuna Radauti Prut (frati cu varstele cuprinse intre 3-14 ani care provin dintr-o familie monoparentala –tatal decedat).Un specialist din cadrul DGASPC Botosani a facut parte din echipa de evaluare –dupa 1 luna de la inundatii- ,echipa constituita prin Ordinul Prefectului ,in scopul identificarii in teren a altor cazuri care necesita ajutor. Urmare acestor evaluari in echipa interinstitutionala nu au fost identificate cazuri noi cu privire la copii care ar fi necesitat interventia DGASPC

NeamtNr. Copii plasati in servicii specializate provenind din comunitati afectate de inundatii: 1 caz plasament ca urmare a inundatiilor

Nu s-au identificat cazuri de abuz si neglijare din comunitati afectate de inundatii, si nici cazuri de exploatare prin munca.

MaramuresIn urma evaluarilor realizate de catre specialistii din cadrul DGASPC Maramures, nu s-au constatat situatii in care copiii sa fie separati de familie si institutionalizati in sistemul de protectie. Nu s-au identificat cazuri de abuz si neglijare din comunitati afectate de inundatii, si nici cazuri de exploatare prin munca.

SuceavaIn urma inundatiilor nu au existat cazuri de abandon familial si nici solicitari pentru instituirea unei masuri de protectie avand ca motivatie situatia familiala in urma inundatiilor.Nu au fost semnalate de catre autoritatile locale cazuri de abuz sau neglijare.Copiii, victime ale inundatiilor au fost incadrati si consiliati de catre specialisti din cadrul Serviciului de Evaluare Complexa – Echipa Mobila.

1.D. EFECTE ALE INUNDATIILOR OBSERVATE DE INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN

ISJurile din toate cele 6 judete au afirmat ca Procesul de invatamant nu a fost afectat, deoarece inundatiile au avut loc in timpul vacantei de vara.

Judetul Scoli/ Elevi din localitati afectate de inundatiicf datelor de la ISJ

Bacau 2 scoli afectate de inundatii in comuna Saucesti260 elevi

Botosani 236-comuna HUDESTI87-comunaRADAUTI -PRUT

Iasi1387 elevi în anul şcolar 2008 – 2009. Menţionăm că în cazul inundaţiilor din 2008 au fost un număr de 282 de elevi din aceste localităţi ai căror locuinţe au fost afectate.

Maramures aproximativ 200 eleviNeamt 7 scoli

Numarul aproximativ de elevi din localitatile afectate de inundatii- Com. Doljeşti: Şcoala Doljeşti: 135;

Şcoala Rotunda: 159;Şcoala Buhonca: 30;Şcoala Buruieneşti: 430

- Com. Ion Creangă Şcoala Ion Creangă: 290; Şcoala Recea: 32;Şcoala Avereşti: 92

- Com. Tămăşeni Şcoala Tămăşeni: 412;Şcoala Adjudeni: 588

Suceava Numarul aproximativ de elevi din localitatile afectate de inundatii175-180

La intrebarea “Scolile sunt informate despre metodele de interventie in caz de inundatii   ? “ - ISJurile din judetele Iasi, Neamt, Maramures au raspuns pozitiv- ISJ Botosani: atat pe timpul controalelor executate la unităţile de învăţământ, pe timpul

activităţilor de pregătire a populaţiei desfăşurate în şcoli şi în cadrul Campaniei “Toţi împotriva inundaţiilor” desfăşurată în luna septembrie 2008, acţiune cu caracter permanent.

- ISJul din judetul Bacau a raspuns negativ

La intrebarea “Cadrele didactice au participat la cursuri sau/si dezbateri despre interventia in situatie de urgenta ?” raspunsurile au fost:

IASI, MARAMURES S-au organizat cursuri pentru cadre didactice, dar nu s-a abordat problematica efectelor psihosociale ele inundatiilor supra copiilor 

BOTOSANI Directorii unităţilor de învăţământ au participat la instructajul anual, unde li s-au prezentat “Reguli şi măsuri ce trebuie respectate înainte, pe timpul şi după inundaţii” şi au fost distribuite pliante pe această tema. A fost abordată problematica intervenţiei în caz de calamităţi în cadrul şedinţelor cu directorii efectuate de către ISJ Neamţ.

NEAMT Se transmit şi se prelucrează recomandări efectuate de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” Neamţ. Nu au fost organizate cursuri speciale pentru cadrele didactice din zonele afectate de inundatii

BACAU, SUCEAVA Nu s-au organizat cursuri

La intrebarea „Cadrele didactice au mentionat, dupa inundatii, identificarea unor efecte de ordin psihologic la nivelul elevilor ? Explicati pe scurt” raspunsurile au fost:

BACAUCadrele didactice au constatat ca elevii afectati de inundatii manifesta tendinte depresive (iritabilitate, rezultate mai slabe la invatatura, lipsa increderii in propriile forte, anxioase si ca este necesara consilierea psihologica de catre cadre de specialitate, in special din partea psihologului unitatii scolare. De retinut este faptul ca dupa construirea caselor si dotarea acestora cu munimul necesar, cu reluarea activitatilor zilnice, efectele psihologice cauzate de aceste incidente nefericite s-au diminuat semnificativ in randul copiilor si adolescentilor.

BOTOSANI -“frica,nesiguranta,instabilitate psihica din cauza lipsurilor materiale;”-“nesiguranta unui camin stabil are efecte asupra motivatiei invatarii si echilibrului interior.”

IASI: Da, mai ales acolo unde copiii/ elevii au fost strămutaţi/ evacuaţi din cauza inundaţiilor ( un număr de aproximativ 600 elevi – 282 afectaţi direct de inundaţii şi 286 care au au fost evacuaţi din Lunca Paşcani de teama ruperii barajului.

MARAMURESDa. Cadrele didactice au mentionat faptul ca in zonele afectate de inundatii, copiii au manifestat:

- stari de teama, de panica, nesiguranta, disconfort;- in ceea ce priveste parintii copiilor, s-a observat o diminuare a interesului acordat

procesului intructiv-educativ, educarii si dezvoltarii personalitatii copiilor, prioritatea lor fiind in special orientata asupra problemelor de ordin material/financiar.

NEAMTCadrele didactice din unităţile şcolare afectate au evidenţiat şi identificat modificări psihologice, informaţii pe care le-au transmis ISJ şi pe baza cărora s-au stabilit efectivele de copii pentru taberele şcolare gratuite care s-au organizat în vara anului 2008.

SUCEAVADa. Cadrele didactice din unităţile şcolare afectate au determinat ca mulţi dintre copiii afectati de inundatii au rămas cu teama repetării unor astfel de evenimente, unii temandu-se chiar de o ploaie obişnuită (unii din copiii de vârstă mai mică, îşi iau lucrul preferat şi pleacă la bunici, rude la care au stat în perioada inundaţiilor), copii de vârstă mai mare (13-14 ani, copiii care sunt implicaţi în activitatea gospodărească) resimt pierderea bunurilor din gospodărie, dezvoltă anxietate..

Teme de interes pentru formarea cadrelor didactice propuse de inspectoratele scolare:

- Modalităţi de prevenire a dezastrelor- Tehnici de supravieţuire în situaţii de dezastre- Măsuri de urgenţă în cazul calamităţilor naturale( acordarea primului ajutor, servicii de

urgenţă, asistenşă medicală etc)- Atitudini dezvoltate de profesori-elevi-parinti, in caz de dezastre-calamitati (inundatii):- Reguli de igiena pe problematica aparitiei unor boli in caz de inundatii- Consecintele calamitatilor asupra psihicului copilului;- Tehnici de comunicare;- Modalitati de identificare a STPT de catre profesori si de referire catre specialisti.- Consilierea cadrelor didactice pentru a putea acorda sprijin elevilor pentru depasirea

situatiilor de criza- Elemente de comunicare (cu elevii si adultii sustinatori)- Relatia “Scoala- Familie- Comunitate”- Recunoasterea starilor depresive in randul copiilor si tinerilor- Sustinerea si stimularea psihica a copiilor si tinerilor

1.E. EFECTE ALE INUNDATIILOR OBSERVATE DE AUTORITATEA JUDETEANA DE SANATATE PUBLICA

BacauIn perioada ulterioara inundatiilor din 2008, in judetul Bacau nu putem vorbi de o crestere a incidentei unor patologii pentru copiii incadrati in grupa de varsta 6-18 ani. A existat riscul ca oamenii si, implicit, copiii să se îmbolnăvească de dizenterie, hepatită A, meningită, boli diareice acute sau lectospiroză. Un alt pericol l-au costituit enteroviruşii, care pot provoca în final meningită.  Acest pericol a fost evitat prin asigurarea apei potabile, prin colectarea si incinerarea cadavrelor de pasari si animale. Asistenţa medicală a fost alertată asupra riscului

apariţiei epidemiilor, iar vaccinările în zonele afectate s-au derulat in timp util, astfel incat au fost inlaturate pericolele de imbolnavire.  De asemenea, oamenii au fost sfătuiţi să se prezinte la medic imediat, dacă constată o deterioare a stării lor de sănătate 

Botosani   ; Iasi; Suceava Nu s-a observat cresteri ale incidentei unor patologii in perioadele ulterioare inundatiilor.

MaramuresNu s-au inregistrat cresteri ale incidentei unor patologii in grupa de varsta 6-18 ani. S-au manifestat afectiuni usoare cum ar fi: gripa, diaree, varsaturi, dar nu sub forma de patologii.

NeamtS-a înregistrat creşterea incidenţei infecţiilor respiratorii la grupa de vârstă 6-18 ani;

In opinia reprezentantilor ASP chestionati, sunt considerate oportune urmatoarele tipuri de activitati preventive care pot atenua efectele negative ale unor potentiale situatii de inundatie asupra sanatatii populatiei cu varsta cuprinsa intre 6-18 ani

- elaborarea unor programe curriculare de educaţie şi formare în rândul copiilor şi tinerilor a unei mentalităţi de protecţie a apei, de înţelegere a fenomenelor de inundaţii şi de învăţare a modului de convieţuire cu acestea

- elaborarea unor cărţi şi jocuri pentru copii şi tineret destinate înţelegerii fenomenului de inundaţii, a riscului asociat acestora şi a modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea fenomenului

- lansarea unor proiecte şcolare cu premii, cu temă destinate perceperii corecte a cursului de apă ca pe un ecohidrosistem complex de mare importanţă pentru viaţa şi sănătatea omului

- Acceptarea faptului că locuirea într-o zonă inundabilă comportă riscuri - Cunoasterea, respectarea si aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi

responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi refacerea în cazul producerii inundaţiilor

- Cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea inundaţiilor.- control epidemiologic prin medicul de familie si sectoare- cresterea activitatilor de educatie pentru sanatate profilate pe cazuistica respectiva.- Imunizari impotriva unor boli care ar putea fi contactate prin folosirea apei infestate

urmare inundatiilor;- Masuri sustinute de educatie pentru sanatate (igiena personala si colectiva).

Un aspect esential este acela ca medicii specialisti, medicii de familie, asistentii medicali comunitari, au obligatia de a educa comunitatile in respectarea cu strictete a regulilor de igiena, in caz de calamitate – inundatii, deci scoala si unitatile medicale din comunitate ar trebui sa promoveze in parteneriat programe pentru sanatate in comunitatile respective.

1.F. OPINIILE PSIHOLOGILOR

Numar de repondenti: 7 psihologiDintre care : 6 psihologi de la DGASPC (din toate cele 6 judete) si 1 psiholog de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Botosani

1. Mentionati daca s-au identificat tulburari de stres post-traumatic (TSPT) in randul copiilor din comunitatile afectate de inundatii.

Sase dintre repondenti au afirmat ca s-au identificat tulburări de stres posttraumatic în rândul copiilor din comunităţile afectate de inundaţii. S-a facut delimitarea de situatia de criza (momentul efectiv al producerii inundatiilor), moment in care afectarea psihologica a copiilor era evidenta, insa nu putem vorbi de TSPT. Interventia prompta a determinat reducerea riscului de instalare a TSPT, dupa cum aminteste Cpt. Verenciuc Gabriela - ofiţer psiholog în cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmi Botoşani: “ Nu au fost identificate tulburări de stres posttraumatic în rândul copiilor din Rădăuţi Prut, în contextul în care au beneficiat de suport psihologic oportun, având prilejul să-şi exprime temerile, să primească informaţii clare şi prompte referitoare la experienţa traumatică (inundaţia şi efectele ei), să clarifice şi să dea sens acestei experienţe”.

In situatia in care copiii nu au beneficiat urgent de suport, s-a observat aparitia TSPT “la aproximativ o treime din copiii evaluati si consiliati”, in conformitate cu experienta DGASPC Suceava. De asemenea, exista copiii afectati de inundatii care prezinta “intensitate simptomatologica de nivel subclinic” (DGASPC Iasi), fapt care atrage atentia asupra existentei disconfortului psihic care poate perturba dezvoltarea sanogena a copiilor.

2. Ce simptomatologie puteti determina ca fiind relevante în situaţia acestor copii. Nominalizaţi 2 forme de manifestare ale PTSD pe care le considerati ca fiind cele mai frecvente in aceste situatii.

a. Simptomatologia prezentă la majoritatea copiilor : amintiri recurente şi intrusive ale evenimentului , incluzând imagini, gânduri unii copii au vise terifiante fără un conţinut recognoscibil reactivitate fiziologică la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizează

sau seamănă cu un aspect al evenimentului traumatic (anxietate, stari de agitatie, panica, mai ales atunci cand sunt prezente fenomene meteo asociate ploii - tunete, fulgere).

evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma – eforturi de a evita activităţi, locuri, sau persoane care deşteaptă amintiri ale traumei.

insecuritate afectiva. Copiii cautau in permanenta compania parintilor si a persoanelor cunoscute, manifestand o dependenta excesiva.

labilitate dispozitionala – schimbare rapida a dispozitiei, tabloul clinic sub aspect emotional fiind dominat de stari de afect (hiperreactivitate in raport cu intensitatea stimulului emotional).

Se disting dintre acestea ca forme simptomatologice: dificultăţi de concentrare hipervigilitate

b. La nivelul functionarii familiei, se disting – de asemenea- simptomatologii asociate PTSD.

Unele familii sunt centrate pe pierderile materiale, trecând în plan secund preocuparea pentru satisfacerea nevoilor psiho-afective ale copiilor, care în unele cazuri manifestă simptomatologie voalată a PTSD (anxietate de separaţie peste vârsta de 3 ani, refuz de a merge la şcoală, coşmaruri). “Părinţii pot prezenta elemente specifice PTSD, dar în mediul rural numărul adulţilor care apelează la servicile unor specialişti psihologi, psihiatri este foarte scăzut (DGASPC Botosani).In conformitate cu opinia reprezentantului Inspectoratului Judetean de Jandarmi Botoşani, “este de remarcat faptul că persoanele în vârstă au integrat mult mai uşor pierderile suferite comparativ cu persoanele tinere, o posibilă explicaţie în acest sens fiind experienţa mai mare de viaţă a persoanelor vârstnice, faptul că s-au mai confruntat şi au mai depăşit astfel de traume. De asemenea, trebuie luat în considerare şi faptul că tinerii, în principal adulţi între 25 – 35 ani, erau la început de drum, îşi construiseră poate cu greu locuinţele şi purtau, pe lângă responsabilitatea propriei vieţi, şi pe cea a familiei, a copiilor, astfel încât evenimentul traumatic a fost perceput mult mai puternic”.

Astfel, se constata ca la nivelul adultilor din familiile afectate de inundatii se manifesta: tendinte depresive; hipertimie negativa; anxietate generalizata ; depersonalizare, derealizare ; perspectivă sumbră asupra viitorului.

3. La ce perioada de la producerea inundatiilor ati observat/credeti ca apar elementele care pot permite diagnosticarea PTSD ?

Repondentii au determinat ca au fost situatii in care simptomatologia specifică a aparut imediat după producerea inundatiilor (7-14 zile) , fiind posibila diagnosticarea PTSD acut in situatia in care aceasta a persistat mai mult de o lună de zile.Sunt situatii in care durata simptomatologiei mai mare de trei luni a indicat un stres posttraumatic cronic. Repondentii au remarcat faptul ca a existat in cazuistica acestora subiecti a caror debut al simptomatologiei a fost tardiv, după aproximativ 6 luni de la producerea inundatiilor, timp in care simptomatologia a evoluat (fiind prezenta la nivel subclinic, insa nesesizata).

4. Ce tipuri de activitati derulati pentru reducerea simptomatologiei PTSD la copiii identificati ?

Tipurile de activitati pentru copiii care prezinta simptomatologie PTSD ca urmare a inundatiilor recomandate se inscriu in sfera intervenţilori specifice în situaţii de criză, urmate de intervenţii psihologice la nivel individual şi colectiv. In mod frecvent sunt utilizate :

consilierea psihologică/ terapia cognitiv- comportamentală (1-2 sedinte/saptamana, functie de problematica si simptomatologie)

terapia ludica (cu implicarea in activitati a parintilor) ergoterapie activitati recreative (excursii, tabere) meloterapie consilierea psihologica terapia psihopedagogica

Pentru exemplificare, vom prezenta interventia implementata de catre Inspectoratului Judetean de Jandarmi Botoşani, cu ocazia inundatiilor din iulie 2008.

“Activităţile desfăşurate în perioada producerii inundaţiilor au avut în vedere asigurarea unui mediu securizant în afara zonei inundabile (copiii au fost duşi împreună cu familiile lor la corturile şi, ulterior, modulele aduse de autorităţi), asigurarea satisfacerii nevoilor de bază (hrană, apă, îmbrăcăminte şi adăpost adecvate), precum şi purtarea unor discuţii cu aceştia, în vederea exprimării sentimentelor şi clarificării evenimentului.

Copii au fost încurajaţi să se exprime şi au fost permanent asiguraţi de faptul că nu sunt singuri şi că ceea ce simt ei este normal în astfel de situaţii. Au fost, de asemenea, consiliaţi părinţii, iar, ulterior, au fost stimulate convorbirile dintre părinţi şi copii pe această temă, ţinând cont de faptul că totdeauna copiii îşi validează sentimentele legate de o pierdere prin raportarea la adult. Permanent s-a manifestat respect şi interes pentru sentimentele şi gândurile acestora. Copiii care au manifestat dificultăţi în exprimarea directă a emoţiilor şi sentimentelor au fost stimulaţi să se exprime prin intermediul jocului şi al desenelor. La aproximativ două săptămâni de la producerea evenimentului traumatic, după ce li s-a explicat care este contextul situaţional şi după ce au reuşit să înţeleagă şi să dea un sens pierderilor suferite (în principal referitoare la securitatea oferită de căminul familial), la iniţiativa şi cu sprijinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, copiii sinistraţi au fost trimişi pentru o perioadă de două săptămâni, într-o tabără de recreere, la Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Jandarmi Tăşnad, unde li s-au asigurat condiţii adecvate pentru petrecerea timpului liber, astfel încât să se permită refacerea fizico – psihică după pierderile suferite. Concomitent, au primit suport psihologic specializat de la ofiţerul psiholog din cadrul acestui centru. Ţinându-se cont de fondul afectiv fragilizat datorită parcurgerii evenimentului traumatic, permanent s-a avut în vedere menţinerea legăturii telefonice între copii şi familiile acestora, astfel încât să se prevină apariţia anxietăţii de separare. Recuperarea a fost favorizată de discuţiile purtate de copii cu cadrele specializate şi, ulterior, cu persoanele din anturaj despre evenimentul traumatic. Părinţii şi cadrele didactice au fost consiliate în acest sens, explicându-li-se faptul că ascultarea a ceea ce are copilul de spus are un efect pozitiv pe termen lung. De asemenea, adulţilor li s-a adus la cunoştinţă faptul că evitarea acestor discuţii sau reacţiile excesive la traumă ale acestora pot avea repercusiuni negative asupra copilului.

Ţinând cont de faptul că exprimarea, revizuirea şi reaşezarea sentimentelor reprezintă componente vitale ale procesului de integrare a unei experienţe traumatice, la reîntâlnirile ulterioare dintre ofiţerul psiholog al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani şi aceşti copii (realizate la un interval de aproximativ două luni de la evenimentul traumatic – cu ocazia vizitei efectuate de cadrele C.P.P.J. Tăşnad pentru oferirea de ajutoare copiilor sinistraţi - respectiv de aproximativ opt luni – cu ocazia vizitei realizate de copii la sediul I.J.J. Botoşani), au fost reluate discuţiile referitoare la inundaţiile din luna iulie 2008, observându-se disponibilitatea copiilor de a discuta despre acest eveniment, precum şi faptul că recepţionarea şi procesarea informaţiilor de către aceştia este cu atât mai bună cu cât distanţa temporală de la producerea experienţei traumatice este mai mare”.

( Cpt. Verenciuc Gabriela - ofiţer psiholog în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani)

5. Care sunt profesionistii care va pot sustine in derularea activitatilor de diminuare si remisie a PTSD, dincolo de interventia psihoterapeutica ? In ce tipuri de activitati (dati cateva exemple) ?

Profesioniştii care îşi pot aduce aportul la prevenirea, diminuarea şi remisia PTSD, în afara specialistului psiholog, au fost identificati de catre respondenti ca fiind:

a. Cadrele didactice pot identifica cazurile copiilor care adoptă un comportament vizibil schimbat în mediul şcolar după trecerea prin evenimentul cu potenţial traumatic.

b. Medicii de familie pot identifica perturbari in dezvoltarea psihosomatica a copiilor pe care ii au in evidenta, petrurbari aparute ulterior producerii unor potentiale calamitati.

c. Medicii psihiatri se pot implica în coroborarea tratamentului medicamentos cu intervenţia psihoterapeutică.

d. Asistenţii sociali din cadrul primăriilor/DGASPC pot identifica şi orienta către psiholog/ psihiatrii copiii care se află într-o situaţie de risc – cauzată de simptomatologia stresului posttraumatic.

e. Profesionistii din cadrul Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta, prin îndrumarea, controlul si coordonarea serviciilor publice voluntare si serviciilor private pentru situatii de urgenta si informarea si educarea preventiva a populatiei.

Repondentii au mentionat faptul ca este absolut obligatoriu parteneriatul profesionistilor in sistemul de interventie implementat in astfel de situatii atat de criza, cat si in interventia de prevenire.

Nu in ultimul rand, parteneriatul profesionistilor cu familia/parintii acestor copii, care desi la randul lor sunt victime, sunt adultii reprezentativi pentru copil si mediul sau de dezvoltare.

“Trebuie, însă, să ţinem cont de faptul că părinţii sunt cel mai aproape de copii, atât din punct de vedere al spaţiului, cât şi al timpului, iar comportamentul acestora în momentul producerii evenimentului traumatic poate avea un rol determinant asupra modului în care copilul percepe şi integrează experienţa respectivă. Păstrarea calmului, evitarea reacţiilor de panică, discuţiile cu copilul pot induce copilului un sentiment de siguranţă şi control. De asemenea, ţinând cont de faptul că evenimentele au un potenţial traumatic cu atât mai mare cu cât apar pe neaşteptate, este indicat ca părinţii şi cadrele didactice să discute cu copiii despre posibilitatea repetării unor astfel de dezastre naturale şi despre modul de acţiune în astfel de situaţii. La aceste acţiuni pot participa şi reprezentanţi ai ISU”

(conform opiniei reprezentantului Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani).

6. Cadrele didactice pot derula activitati de prevenire a instalarii PTSD sau in demersul de rezilienta ? Dati cateva exemple de activitati care pot fi organizate si mediate de catre cadrele didactice in acest sens.

In opinia repondentilor, cadrele didactice se pot implica activ în procesul de prevenire a instalării PTSD prin: identificarea copiilor cu vulnerabilităţi;

asigurarea suportului social comunitar; monitorizarea în timpul asugurării serviciilor şi post-servicii cunoaşterea simptomelor specifice stresului posttraumatic, recunoaşterea acestora la

copii şi, eventual, sesizarea familiei şi a autorităţilor competente pentru acordarea unui ajutor specializat;

acordarea de suport emoţional copiilor care au fost expuşi la traume; consilierea familiilor copiilor expuşi la experienţe traumatice cu privire la simptomatologia

specifică PTSD şi la modul de comportare adecvat faţă de aceşti copii; organizarea de activităţi educative cu părinţii (activităţi gen ,,Şcoala părinţilor”), în care să

se abordeze şi problema stresului posttraumatic la copii, cauzele, simptomatologia, modalităţile de prevenire şi diminuare a acestuia;

organizarea de activităţi de grup cu copiii şi familiile acestora, în vederea fundamentării din punct de vedere teoretic şi practic a modului de acţiune în astfel de situaţii, eventual cu invitaţi din partea I.S.U. şi cu proiectarea unor scurte filme exemplificative (se induce astfel un sentiment de siguranţă şi control în ceea ce priveşte situaţii aparent incontrolabile);

organizarea de activităţi de grup cu copiii prin care copiii pot fi învăţaţi să identifice în mod corect şi să discute relaxat despre o diversitate de emoţii, cu ajutorul unor tehnici variate -joc de rol, desen, jocuri, colaje- pe parcursul orelor de dirigenţie, sau chiar de educaţie civică.

7. Care credeti ca sunt elementele de continut (teoretic, tehnic, metodologic) absolut obligatorii care pot permite cadrelor didactice sa deruleze activitati adjuvant in prevenirea si in demersul de rezilienta in situatiile de PTSD cauzate de calamitati naturale ?

Tematica identificata de catre repondenti ca fiind absolut obligatorie pentru cadrele didactice in vederea derularii activitatilor adjuvant in prevenirea si in demersul de rezilienta in situatiile de PTSD cauzate de calamitati naturale  fiind urmatoarea :

noţiuni de bază privind stresul posttraumatic la copii (cauze, simptomatologie, evoluţie, mod de prevenire şi recuperare);

noţiuni de bază privind modul de acţiune în cazul unor calamităţi naturale; noţiuni de psihopedagogie a copilului şi de formare a adulţilor; legislatie si norme metodologice de interventie in situatie de urgenta ; retaua de servicii si profesionistii care pot intervenii in situatii de calamitate.

Partea a 2-a Evaluare la nivel de scoala

2.A OPINIILE DIRECTORILOR DE SCOALA

Repondenti : 12 directori ai institutiilor de invatamant care isi desfasoara activitatea in scoli din localitatile afectate de inundatii.

a) Opinii despre modul in care inundatiile din anul 2008 au afectat buna desfasurare a procesului de invatamant in scoala

In linii generale, procesul de invatamant nu a fost foarte perturbat de inundatii datorita perioadei in care acestea au avut loc, respectiv in perioada de vacanta. In aceste cazuri, cladirile au fost utilizate ca puncte de interventie sau de gazduire a persoanelor sinistrate, cadrele didactice desfasurand diverse activitati directe de sustinere a populatiei.

“Inundaţiile au avut loc în timpul vacanţei elevilor, de aceea, în sens strict, nu a fost afectată în mod semnificativ buna desfasurare a procesului de invatamant. Totuşi, dat fiind că şcoala a adăpostit sinistraţi şi că a fost centru de primire a ajutoarelor, nu am reuşit în totalitate să igienizăm şi să pregătim şcoala pentru deschiderea anului şcolar. Apoi, chiar şi după începerea cursurilor, în şcoală au fost depozitate diferite materiale perturbând buna desfăşurare a orelor de curs”- afirma dna. Dumea Angela, director al Scolii de arte si meserii Adjudeni, judetul Neamt.

“Localul scolii fiind situat mai sus, nu a fost afectat de inundatii. Destinatia sa a fost, pe moment, de depozitare pentru ajutoarele primite: imbracaminte, alimente, materiale de constructii pentru cele 400 de case care s-au construit. Am dirijat intrarea elevilor prin usa principala a scolii, iar recreatiile au fost petrecute- pe semestrul I-doar in incinta scolii, evitand astfel posibilele accidentari ale elevilor. Majoritatea elevilor locuiau in corturi si, de aceea,. Tema pentru a doua zi, se rezolva la scoala, sub supravegherea cadrelor didactice”- spune dna. Savin Marcela, director Scoala cu clasele I-VIII “I.S. Sturdza” Saulesti, judetul Bacau .

“Initial, s-a propus amanarea deschiderii anului scolar 2008-2009 pentru data de 01.10.2008, dar s-a renuntat la aceasta idee. Cadrele didactice au reusit ca in perioada 01-15 septembrie sa elibereze scoala de materialele depozitate in scoala si sa o pregateasca pentru inceperea anului scolar. Elevii afectati de inundatii erau obositi, lipsisti de igiena minima, infrigurati si nu aveau unde sa-si pregateasca temele”- dna. Calancea Angela, director Scoala cu clasele I-VIII “I.S. Sturdza” Siretu, judetul Bacau.

In unele situatii, insa, cladirile scolilor sau ale gradinitelor au fost afectate de inundatii, astfel incat inceperea anului scolar nu a fost posibila. Cu sustinerea autoritatilor locale si in cadrul parteneriatelor derulate cu diverse institutii publice sau private, cladirile scolilor au fost reconstruite sau a fost necesara consolidarea acestora. In cadrul acestor parteneriate, copiii au putut beneficia de activitati scolare complementare care au venit sa suplineasca imposibilitatea frecventarii cursurilor sau in vederea diminuarii starii de stres cauzat de inundatii.

“ Inundatiile s-au produs in perioada vacantei de vara, respectiv 27/28 iulie 2008, procesul de invatamant nefiind perturbat, dar au fost afectate cladirea unei gradinite si corpul de cladire de la scoala Susani unde invata 65 elevi din ciclul primar. Prin grija ISJ Maramures, ni s-au alocat sume de bani, scoala Susani fiind reabilitata.”- dna. Roman Marieta, director al Grupului Scolar “Alexandru Filipascu”, Petrova, judetul Maramures.

“Scoala cu clasele I-VIII Baranca este singura si cea mai afectată şcoala din judeţul Botoşani,deoarece localul vechi al şcolii a fost inundat. Datorită acestui lucru, impreună cu autorităţile locale am decis ca din septembrie sa nu se mai efectueze cursuri. In acest local, in prezent activitatea didactica desfaşurându-se în două schimburi. Mai mult, in anul şcolar viitor 2009-2010, va fi o mare problemă cu asigurarea spaţiului, datorita creşterii demografice” – dl. Stefan Marcel, director Scoala cu clasele I-VII Baranca, Hudesti, judetul Botosani.

“Inundatiile din vara anului 2008 au afectat intr-un procent mic desfasurarea procesului de invatare din unitatea noastra scolara. Datorita unei actiuni rapide, bine planificate, organizate de catre Primaria Tamaseni, de intreaga suflare a comunitatii, cladirea Unitatii Scolare Tamaseni a fost afectata doar in proportie de 40%. Elevilor nostri li s-au oferit un ambient spiritual, material, moral, prin participarea in tabere organizate de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii si a Consiliilor judetene, prin implicarea UNICEF, realizand intalniri de suflet, de petrcere a timpului liber ,,Masina cu jucarii’’. Influenta benefica a acestor parteneri au determinat cu o detasare partiala a elevilor fata de dezastrul natural , oferindu- le o receptare treptata a cunostintelor prevazute in procesul intructiv-educativ. Cadrele didactice ale scolii au realizat un dialog stimulativ, afectiv cu elevii , avand drept urmare o adaptare mai usoara in derularea procesului intructiv-educativ. Orele educative au oferit elevilor un climat de intelegere, de apropiere, de consiliere. Mentionez ca situatiile problema, in procent scazut, care au aparut in procesul invatamantului , au fost rezolvate printr-o activitate deosebita a cadrelor didactice. As propune existenta unui pshiolog la nivelul unitatii scolare , care ar constitui un partener confidential al elevului nostru.” – dna. Ignat Mariana, director Scoala cu clasele I-VIII Tamaseni, judetul Neamt.

b) Schimbari observate la nivel de scoala ati constatat, dupa inundatii:

Schimbari in comportamentul general al

copiilor

Frecventa la cursuri Rezultate la invatatura

- un grad crescut de lipsa de concentrare, neatentie;

- aparitia unor tendinte agresive in comportamentul copiilor;

- unii dintre copii au devenit inchisi, izolati, refuzand comunicarea;

- copiii traiesc o stare de panica, angoasa

- usoara tendinta de abandon scolar sau dezinteres pentru scoala.

In unele situatii, frecventa la cursuri a fost mai redusa, mai ales in primul semestru al anului scolar 2008-2009. Unii elevi în special de la clasele mai mari au absentat ajutându-şi parinţii la reconstrucţia casei sau înlocuindu-i la munca agricolă.Doua elemente importante pentru stimularea frecventarii cursurilor l-au constituit atitudinea sustinatoare a cadrelor didactice si programul “laptele si cornul”, program care le-a asigurat copiilor un minim alimentar necesar, cu atat mai mult cui cat familiile lor treceau prin momente de acuta criza

Performanta scolara a fost influentata de situatia sociala, psihica, materiala si financiara a copiilor si a familiilor acestora, astfel incat, se poate vorbi de rezultate inferioare la invatatura a unora dintre copii, mai ales in primul semestru al anului scolar 2008-2009. In cel de-al doi-lea semestru, situatia s-a ameliorat, copiii recuperand mult sub raportul rezultatelor scolare.

financiara si materiala.

In alte situatii, in zonele mai putin afectate de inundatii, frecventa scolara nu a fost afectata, observandu-se chiar o usoara imbunatatire.

Specificatii punctuale:

“Deşi cei mai greu loviţi sunt copiii la care li s-a dărâmat casa, victime sunt toti, fiindca în miez de noapte au auzit clopotele bătând si sirenele anuntând evacuarea. Chiar si cei cu stare materiala bună sunt afectaţi - în plus, ei nu şi-au avut părinţii aproape în momentele grele, aceştia fiind în străinătate”- dna. Dumea Angela, director Scoala de arte si meserii Adjudeni, judetul Neamt.

“In colaborare cu d-l primar al comunei Petrova si cu ISJ Maramures s-a reusit alocarea pentru toti copiii sinistrati, locuri in tabere la Costinesti si la Busteni. Inspectorul scolar Mariana Pop a asigurat rechizite si alte bunuri pentru cei afectati,contribuind si la partenriatul cu Liceul pentru protectia mediului din Cluj Napoca. Acesti elevi condusi de directorul scolii si alte cadre didactice au fost prezenti in scoala noastra in luna octombrie 2008, aducand copiilor daruri consistente si legand prietenii sincere. Primaria si Biserica au contribuit la reconstructia caselor afectat de inundatii.”- dna. Roman Marieta, director al Grupului Scolar “Alexandru Filipascu”, Petrova, judetul Maramures.

“Datorita greutatilor materiale provocate de inundatii, familia nu s-a implicat suficient in educatia copiilor” - dna. Ignat Mariana, director Scoala cu clasele I-VIII Tamaseni, judetul Neamt.

“Multi elevi nu au reusit inca sa uite ziua evacuarii si imaginea dezolanta a satului si a casei parintesti distruse” - dna. Calancea Angela, director Scoala cu clasele I-VIII “I.S. Sturdza” Siretu, judetul Bacau.

c) La intrebarea “Considerati ca scoala este o institutie cheie in comunitatea dvs. care se implica nu numai in educarea copiilor ci si in sprijinirea acestora sa depaseasca situatiile dificile generate de calamitati precum inundatiile sau de alte probleme sociale?”opinia unanima a repondentilor sustine ideea rolului important pe care il are scoala in comunitatea locala.

Dincolo de misiunea implicita a scolii, aceasta este un punct de reper in viata comunitatii, de nod care poate pune in relatie diferiti parteneri locali si sociali, care poate sa sustina comunitatea in procesul de adaptare si dezvoltare in situatii de urgenta/criza.

Cadrele didactice, atat ca profesionisti, dar si ca membrii ai comunitatii locale, sunt implicati permanent in viata acesteia si au sustinut populatia in situatia de criza, alaturi de alti profesionisti (jandarmi) care au intevenit in aceasta perioada. De asemenea, datorita unor relatii de incredere stabilite cu copiii si familiile acestora, au putut sa fie alaturi de acestia pentru a-i sustine in depasirea traumelor care au fost generate de inundatii.

“Şcoala şi Biserica au rămas în mediul rural doi poli care influenţează viaţa socială, culturală, economică din lumea satelor. Într-adevăr, scoala este o instituţie ce s-a implicat şi a sprijinit comunitatea sa depaseasca situatiile dificile generate de inundatii. Concret, la şcoală s-a refugiat un mare număr de persoane atunci când s-a dat ordinul de evacuare (în special bătrâni si bolnavi). În jurul şcolii ne adunam cei izolaţi în sat în timpul inundaţiilor (fără energie electrică, apă, telefonie) pentru a afla veşti legate de evoluţia evenimentelor. Şcoala a fost centrul de primire şi distribuţie a ajutoarelor de urgenţă venite fie din partea guvernului, fie din partea organizaţiilor nonguvernamentale sau a binefăcătorilor. Cu şcoala luau legătura voluntarii din comunitate şi din afara comunităţii oferindu-si serviciile şi ajutorul material. Tot aici veneau cei mai greu loviţi de inundaţii cerând ajutor” - dna. Dumea Angela, director Scoala de arte si meserii Adjudeni, judetul Neamt.

“Scoala este o institutie cheie in Petrova. Are si o atitudine de suport, de sustinere, ce urmareste incurajarea elevului pentru a depasi situatia dificila pe care acesta o traverseaza. Este foarte important ca in discutia cu elevul sa creem cadrul si sa adoptam acele atitudini care sa-i permita sa-si clarifice problema,sa se distanteze de ea,sa o treca mai usor. Este o chestiune de tact, de nuanta, de acea abilitate psihologica pe care toti dascalii trebuie sa o aiba si sunt convinsa ca o au”- dna. Roman Marieta, director al Grupului Scolar “Alexandru Filipascu”, Petrova, judetul Maramures..“Scoala si-a adus aportul afectiv, spiritual in comunitate, contribuind la depasirea situatiilor problema. Permanent am realizat discutii, covorbiri cu parintii, am dezbatut teme educative care au constituit un prim pas in depasirea greutatilor familiale” - dna. Ignat Mariana, director Scoala cu clasele I-VIII Tamaseni, judetul Neamt..“Da, scoala poate fi o institutie cheie care sa se implice. Pana in prezent, prin diferite forme (tabara in Dambovita, cele 25 burse de la Fundatia “Dinu Patriciu”, parteneriate cu unitati din judet) am reusit sa fim, cred eu, promotori ai acestui program. Scoala a fost locul unde s-a amenajat, dupa inundatii punctul principal al taberei de sinistrati, de aici distribuindu-se produsele alimentare si nealimentare pana la mutarea acestora in module” – dl. Stefan Marcel, director Scoala cu clasele I-VII Baranca, Hudesti, judetul Botosani.

d) Teme de interes pentru cursul intensiv organizat de CRIPS cu sprijinul UNICEF pentru cadrele didactice din comunitati afectate de inundatii, cu scopul de a imbunatati suportul psihosocial acordat copiilor in scoala si comunitate

Tematica identificata ca fiind prioritara de catre directorii de scoala pentru a fi abordata si care este necesara dobandirii de noi competente pentru cadrele didactice este:- Cum se face pregatirea psihologica a elevilor in cazul inundatiilor?- Ce actiuni concrete putem desfasura in conditii speciale?- Folosirea de materiale si echipamente speciale pentru situatii de urgenta ( inundatii) - Educaţia părinţilor – baza reuşitei educaţiei copilului. Imbunatatirea comunicarii dintre

parinti-elevi-profesori. Consolidarea parteneriatului in cadrul comunitatii scolare.- Psihologia dezvoltării- Diferenţe interindividuale. - Reducerea absenteismului si abandonului scolar. Prevenirea delicventei juvenile.

2.B OPINII ALE CADRELOR DIDACTICE

Repondenti : 16 cadre didactice care isi desfasoara activitatea in scoli din localitatile afectate de inundatii -dintre care - 7 invatatori (clase care au copii cu varsta intre 6/7 ani si9/10 ani) - 9 profesori (clase care au copii cu varsta cuprinsa intre 9/10 ani si 14/15 ani).

a) Mentionati daca, in lunile care au urmat inundatiilor din 2008, au aparut tulburari de comportament in randul copiilor din clasele in care va desfasurati activitatea didactica. Exemplificati pe scurt, aratand si problemele cu care v-ati confruntat dvs ca profesor/invatator.

In opinia cadrelor didactice chestionate, principale efecte ale inundatiilor asupra starii copiilor (afectati direct de inundatii sau martori la aceste evenimente) sunt:

A. Scaderea capacitatii de concentrare. Se mentioneaza oboseala acuta si imposibilitatea asumarii conduitei scolare (mentinerea performantei scolare) si , nu in ultimul rand – ca o rezultanta multicauzala, absenteismul scolar sau abandonul scolar. “Elevii nu mai au acelasi randament scolar, lipsesc de la cursuri, motivand ca se trezesc tarziu. Avand casele daramate, motiveaza ca nu-si pot face temele. Sunt foarte obositi, datorita faptului ca ajuta-atat cat pot- la reconstructia casei (unii chiar au adormit la scoala)” afirma dna. Daniela Bolfa, profesor la Scoala“I.S.Sturza” , Saucesti, Bacau.

B. Sentimentul de angoasa, anxietate permanenta, manifestat atat in plan scolar cat si relational (in relatiile cu adultii-cadre didactice, cat si intre covarstnici). “In urma inundatiilor din 2008 au aparut manifestarii de temeri nejustificate, sensibilitate la zgomote puternice produse de soneria scolii, claxonul masinilor, chiar si de clopotul bisericii. Unii elevii au povestit ca au cosmaruri, altii neputand adormi cu lumina stinsa ” – afirma dna. Nicuta Elena, invatatoare la SAM Adjudeni, judetul Neamt. Starile de tensiune si angoasa se regasesc in situatia in care copiii sunt implicati in activitati scolare obisnuite:”in lunile care au urmat inundatiilor din 2008 au aparut temeri nejustificate mai ales in timpul orelor de cunoasterea mediului care tratau producerea unor eventuale calamitati naturale”-afirma dna. Invatatoare Huluga Gabriela, scoala Viseul de Jos, judetul Maramures. O alta rezultanta a trairilor negative ale copiilor este refuzul de comunicare, fiindu-le foarte greu sa vorbeasca despre trairile pe care le au in raport cu inundatiile si repercursiunile pe care acestea le-au avut asupra propriei persoane, asupra familiei sau asupra rudelor/prietenilor.

C. Tulburari de comportament, datorate tocmai imposibilitatii gestionarii trailor afective, lipsa de comunicare, problemelor financiare si materiale (acutizate in unele situatii de inundatii). Se remarca aparitia comportamentelor opozante ale copiilor in raport cu regulile social accepatate (relatiile cu ceilalti colegi, relatiile cu adultii, respectarea statutului de elev, etc) si comportamente afective ambivalente (treceri rapide si nejustificate de la ras la plans).

Repondentii au facut mentiunea ca efectele s-au diminuat pe masura ce s-au departat de momentul producerii inundatiilor, majoritatea copiilor reusind sa depaseasca in timp aceasta simptomatologie.

Pentru a sustine diminuarea acestor efecte, cadrele didactice au utilizat diverse metode de interventie pe langa copii:

“dupa inundatii am lut masuri de reconditionare a manualelor , cartilor, caietelor distruse de apa, am analizat starea fiecarui copil afectat de inundatii oferindu-le anumite atentii si cadouri” – dna. Gaborean Maria, invatatoare, Grupul Scolar “Alexandru Filipascu, judetul Maramures;

organizarea unor tabere de vacanta; “in calitate de diriginte am stat de vorba cu elevii cu privire la inundatii. Un numar

de 12 elevi au prezentat modul in care le-au fost afectate terenurile cultivate, locuintele si pagubele suferite” – Mantea Rodica, profesor Scoala cu Clasele I-VIII, Viseu de Jos, jud. Maramures; etc.

8. Ati discutat cu copiii din clasa dvs despre comportamentul care trebuie adoptat in caz de inundatii?

Toti repondentii au discutat cu copiii si au organizat diferite activitati pentru dezvoltarea unor competente si abilitati in situatii de inundatii, tematica acestor activitati fiind:

a. Comportamentul ce trebuie adaptat in caz de inundatii.b. Pastrarea calmului si a stapanirii de sine .c. Salvarea vietii si acordarea primului ajutor persoanelor aflate in pericold. Salvarea actelor si a bunurilor in limita posibilitatilor.

“S-a discutat la clasa cu elevii pe aceasta tema, fiindu-le prezentat materialul trimis de la apararea civila. Precizandu-se in mod expres ca cel mai important fapt este salvarea vietii, evitarea crearii starii de panica si urmarea indicatiilor transmise de persoanele acreditate de a actiona in caz de calamitati natural. Copiii au fost instruiti in ceea ce priveste pericolul la care se expun in caz de inundatii.” – dna. Nicuta Elena Lacramioara, invatator la S.A.M Adjudeni, judetul Neamt.

9. Parintii si-au manifestat interesul pentru a comunica cu dvs in situatiile in care copiii manifestau tulburari de comportament cauzate de inundatii? Daca DA, precizati ce tipuri de probleme au reclamat parintii mai frecvent.

Patru dintre repondenti au afirmat ca nu au existat solicitari din partea parintilor in acest sens.”Parintii nu si-au manifestat interesul fata de starea psihica a copiilor lor, datorita slabei implicari a lor in problemele scolii” spune dna. Ifrim Cristina, invatator la Scoala cu clasele I-VIII Baranca, judetul Botosani.

In celelalte situatii, parintii au participat la intalnirile organizate de catre scoala in vederea ameliorarii situatiei copiilor lor, identificand ca probleme ale copiilor:

- cosmaruri- aparitia unei stari de neliniste, agitatii- irascibilitate crescuta si sensibilitate - dezinteres fata de scoala

“In cadrul sedintelor cu parintii ce au avut loc ca urmare a inundatiilor parintii au precizat ca unii copii au manifestat tulburari de comportament, cosmarurii, stari de panica nejustificate, labilitate emotionala si teama de a ramane singuri acasa”– dna. Nicuta Elena Lacramioara, invatator la S.A.M Adjudeni, judetul Neamt.

“Parintii au reclamat nelinistea si stresul copiilor legat de distrugerea rechizitelor scolare , manualelor si cartilor din biblioteca personala” - dna. Gaborean Maria, invatatoare la Grupul Scolar ,,Alexandru Filipascu’’ Petrova

“Am luat legatura cu parintii copiilor care au manifestat traume sau mici tulburari de comportament si am incercat impreuna sa gasim solutii de ameliorare a acestora” - dna. Invatatoare Huluga Gabriela, scoala Viseul de Jos, judetul Maramures.

“In discutiile cu parintii si in cadrul unor intalniri comune au fost prezentate manifestarile lor, agitatia si spaima prin care au trecut”- Manta Rodica, profesor la la Scoala cu Clasele I-VIII Viseu de Jos, jud. Maramures.

10.Asociatia CRIPS cu sprijinul UNICEF intentioneaza sa organizeze un curs intensiv pentru cadrele didactice din comunitati afectate de inundatii, pentru a imbunatati suportul psihosocial acordat copiilor in scoala si comunitate. Ce teme considerati ca v-ar interesa in mod prioritar ? (va rugam sa dati maximum 3 exemple de teme)

Tematica de interes identificat de catre repondenti este:- Cauze si efecte ale inundatiilor- Modalitati de prevenire a inundatiilor- Recapatarea increderii si a stimei de sine.- Tipuri de jocuri si exercitii pentru sustinerea moralului;- Masuri de prim ajutor ce se intreprind pana la sosirea echipajelor de specialitate.- Prevenirea abandonului scolar- Consilierea si orientarea scolara- Prevenirea delicventei juvenile.

Aceste teme ar putea sa se regaseasca la nivelul activitatilor cu parintii si copiii afectati de inundatii (sau martori) in activitati de tipul:

Cum ne pot afecta viata inundatiile? Suntem pregatiti sa facem fata inundatiilor? Cum ne afecteaza comportamentul calamitatile naturale? Un nou inceput intr-o situatie de criza! Cum imi sprijin moral copilul in caz de dezastru? Pot!.....Nu pot!....(competentele si domeniile slabe ale oamenilor) Mi-e frica! (Pericolul real si sentimentul de frica) Ce ma fac? (Probleme pentru care nu exista cea mai buna solutie)

Pe langa tematicile propuse spre abordare in cadrul unui potential curs, repondentii au afirmat ca este utila realizarea unui pliant ce cuprinde reguli genereale de comportament in caz de inundatii, pliante care ar putea sa sustina transmitearea de informatii relevante pentru un numar mai mare de populatie.

3. DIN OPINIILE COPIILOR

Nota explicativa

Opiniile de mai jos au fost transmise de directorii de scoala care au raspuns chestionarului de evaluare rapida. Sunt ganduri exprimate de copii in perioada imediat urmatoare inundatiilor, evitandu-se chestionarea copiilor in etapa realizarii acestui studiu, pentru a evita retrairea potentialei traume in absenta unui serviciu de specialitate care sa poata interveni terapeutic in masura in care este nevoie.

“Siretul mare creştea/ Apa-n sat tot pătrundea/ Lumea din cale fugea/Pe când clopotul bătea”Paul, 13 ani

“Mamă, iar am visat că vine apa mare şi că mă înec”Alice, 8 ani

“A fost cel mai urât moment din viata mea, nu aş vrea să se mai întâmple niciodată”Irina, 12 ani

“ TOAMNA - compunere - Într-o zi ploioasă de septembrie s-a aratat Crăiasa Toamna.Văl de brumă argintie a aşternut peste satul nostru.Natura a imbracat haine multicolore si plângecu lacrimi de frunze. Plec în grădina noastră la prietenul meu drag, vişinul cu frunze ruginii. Văzându-l schimbat, îl întreb:

- Ce ţi s-a întâmplat? De ce eşti supărat şi-ţi scuturi frunzele?- O, prietene, sunt tare trist! Mi-au slăbit puterile.Cred că voi muri.- Ce vorbă e asta? Tu eşti puternic şi apoi eşti prietenul meu cel mai bun.Te voi ajuta

să treci peste momentele grele.Spune-mi durerea ta!- Am avut un an tare greu. Apele Siretului au revăsat peste satul nostru şi au adus

multă suferinţă oamenilor. Uite, casa vecinului e dărâmată, n-a mai rămas decât un morman de moloz. Animalele, florile, fraţii mei mai mici şi-au găsit sfârşitul în apele învolburate. Pământul a fost răscolit si era să-mi pierd chiar rădăcinile.

- Ce vrei să spui,prietene ? Nu voi mai mânca vişine anul viitor ?- Îmi pare rău ! Mă bucuram mereu când te vedeam în jurul meu !- Sunt sigur că te vei vindeca de tristeţea care te apasă. Crezi că mie mi-e uşor ?

Am colegi de clasă care nu mai au haine, carţi,jucării şi dorm pe la rudele norocoase. Îi văd tristi şi mă doare sufletul. Împreuna cu doamna învăţătoare am hotărât să-i ajutăm cu ce putem. Şi în sat au venit multe ajutoare. Oamenii s-au unit la greu. Împreună vom învinge.A început din nou să picure. Plec în casă, lăsându-mi prietenul cu necazul lui. Îl asigur că mă voi întoarce să-l alin.Această toamnă nu mai zburdă pe strada noastră ».

Florin, clasa a III-a A

D. CONCLUZII SI RECOMANDARI

La finalul evaluarii rapide evidentiem urmatoarele:

1. Cadrul institutional si legislativ care determina interventia si strategiile care se aplica in situatii de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluarii accidentale face referiri si la informarea si educarea populatiei, inclusiv la activitati de informare destinate elevilor. Aceste documente se refera la modele practice de interventie si comportamenr pentru :

Salvarea vietilor omenesti; Protejarea bunurilor materiale; Satisfacerea nevoilor primare ale cetatenilor afectati; Protejarea animalelor si a culturilor agricole.

Aceste aspecte sunt importante pentru interventia in situatia de urgenta, de criza, atunci cand evenimentul de criza se produce efectiv (sau perioada in care aceasta pericolul este iminent). Este insa foarte important de mentionat faptul ca acest cadru nu face referiri la masuri sau recomandari pentru prevenirea sau ameliorarea impactului psihologic al calamitatii asupra persoanelor din comunitate. De asemenea, nu se fac referiri la aspecte particulare referitoare la protectia copiilor in astfel de situatii.

2. In urma analizei rapide, s-a evidentiat existenta simptomatologiei stresului posttraumatic la copiii care au trait situatii de calamitate, indiferent daca copiii au fost victime directe ale acesteia sau au participat/asistat la dramele altor copii, rude, prieteni.

Astfel, afirmam ca este important ca strategiile prevazute pentru interventia in situatii de calamitate sa prevada planuri de interventie in vederea prevenirii aparitiei simptomatologiei stresului posttraumatic. Aceste strategii pot fi recomandari generale, dezvoltandu-se proceduri de interventie institutionale (prin stabilirea de responsabilitati si specialisti intervenanti) si/sau metodologii de interventie, care sa acopere argumentatia teoretica, mijloace si instrumente recomandate pentru interventia in aceste situatii.

3. In acelasi sens, analiza a evidentiat faptul ca in situatiile in care interventia a fost corelata cu stadiile de evolutie a stresului posttraumatic, aparitia simptomatologiei a fost prevenita sau diminuata in intensitate, conducand la scaderea repercusiunilor asupra copiilor si/sau a familiilor acestora.

Sub aspectul impactului inundatiilor asupra situatiei psiho-sociale a copiilor, specialistii repondenti (psihologi, reprezentantii directiilor de asistenta sociala si protectia copilului, cadre didactice) au identificat o paleta larga a simptomatologiilor in baza carora poate fi determinat sindromul de stres posttraumatic, forma de manifestare a acestuia fiind mai degraba subclinic. Printre acestea regasim:

amintiri recurente şi intrusive ale evenimentului, incluzând imagini, gânduri; anxietate, stari de agitatie, panica, mai ales atunci cand sunt prezente fenomene

meteo asociate ploii - tunete, fulgere; evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu trauma – eforturi de a evita activităţi, locuri

sau persoane care amintesc de trauma; insecuritate afectiva si labilitate dispozitionala;

Acestea au ca efecte secundare dificultati de concentrare si comunicare, atat cu adultii, cat si cu cei de-o seama, care genereaza inadaptarea scolara si tendinta de izolare, abandon scolar.In cadrul analizei, au fost identificate perturbari psiho-sociale si la nivelul familiei copiilor, gradul de afectare fiind variabil. S-a constat ca la nivelul adultilor din familiile afectate de inundatii se manifesta: tendinte depresive, anxietate, perspectiva sumbra asupra viitorului. Interesul parintilor pentru procesul educational al copilului (formal, nonformal si informal) este puternic diminuat, interesul acestora orientandu-se catre problematica din sfera material-financiara.

4. Cu toate acestea, ca urmare a inundatiilor din 2008, la nivelul serviciilor specializate din cadrul DGASPC nu s-a semnalat cresterea numarului de situatii de abuz si neglijare asupra copiilor. Insa, in unele situatii, cadrele didactice au sesizat o forma de absenteism scolar “justificat” de participarea copiilor la reconstruirea casei, fapt care poate atrage cu sine o supraresponsabilizare si suprasolicitare fizica a copiilor. Acestea pot fi considerate potentiale situatii de exploatare prin munca a copilului, iar cadrele didactice ar trebui sa fie pregatite si sensibilizate pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen. Lipsa raportarii cazurilor poate fi explicata si prin lipsa de pregatire/ insuficienta pregatire a cadrelor didactice in domeniul drepturilor copilului in general si al prevenirii si combaterii oricarei forme de exploatare a copilului in special.

5. S-a identificat nevoia de sustinere a tuturor membrilor familiei (atat victima a calamitatilor, cat si martor), prin implicarea acestora in activitati care au drept scop sustinerea psihologica a acestora si sustinerea abilitatilor parentale, astfel incat parintii sa-si poata adecva atitudinea fata de copii in functie de nevoile specifice ale acestora (identificarea primelor simptome post trauma, tipuri de reactii la nevoile acestora, servicii specializate care ii pot sustine,etc).

6. Interventia in echipa, in cadrul retelei de servicii publice sau private, in situatii de calamitate a fost identificata ca fiind foarte importanta in vederea prevenirii sau diminuarii stresului posttraumatic. Pentru cresterea gradului calitatii interventiei acestor profesionisti, in echipe interinstitutionale, in unele judete au fost realizate cursuri pentru profesionisti, cursuri care au avut drept tematica:”Reguli si masuri ce trebuie respectate inainte, in timpul si dupa inundatii”. Repondentii au realizat un “inventar” al profesionistii care post interveni in vederea prevenirii sau diminuarii situatiilor de stres post traumatic: medici de familie, asistenti sociali, cadre didactice, psihologi, medici psihiatri, jandarmi, profesionisti din cadrul ISU,etc.

7. Mai sunt insa multe de facut in domeniul mobilizarii comunitare si parteneriatului interinstitutional eficient, iar scoala are un important potential, este un adevarat “motor” de dezvoltare comunitara. Apreciem faptul ca repondentii constientizeaza in unanimitate rolul comunitar al scolii si exista o mare disponibilitate pentru implicare.

8. Toti respondentii au identificat ca fiind foarte importanta interventia cadrelor didactice si a scolii in astfel de situatii, argumentele tinand de implicarea acestora in viata comunitatii si de potentialul de interventie al cadrelor didactice (relatie permanenta cu copiii si parintii acestora, derularea unor activitati de dezvoltare si sustinere comunitara,etc). Tocmai de aceea, este importanta specializarea in problematica stresului post traumatic cauzat de calamitati naturale, metode si tehnici de inteventie in astfel de situatii, fapt mentionat atat de catre psihologi si reprezentantii DGASPC, insa si de Inspectoratele Judetene Scolare, directorii de scoli si cadrele didactice participante la aceasta analiza.

Scoala se poate implica in toate tipurile de actiuni ale comunitatii pentru a preveni si combate situatiile catastrofale cauzate de ape:

actiuni de preventie: activitati practice de protejare a mediului / cursurilor de ape , exercitii de protectie civila, cursuri de acordare a primului ajutor, de tehnici de supravietuire in caz de dezastre

actiuni de management operativ: scola are de multe ori rolul de asigurare a spatiilor de cazare, fiind necesar sa fie amenajt un spatiu si dotat cu echipament de stricta necesitate ; utilizarea mijloacelor de comunicare cu care este dotata scoala (internet)

actiunile post eveniment: Constituirea de echipe de voluntari alcatuite din oameni ai scolii pentru a sprijini si a acorda consiliere familiilor afectate; Consiliere psihologica ; Intensificarea examenelor medicalesi urmarirea starii de sanatate a copiilor

Astfel, activitatile posteveniment nu trebuie sa fie neglijate, fiindca efectele inundatiilor nu se opresc odata cu retragerea apelor. Scoala trebuie sa lupte cu pasivitatea cetatenilor si tendintele de auto-consolare (prin expresii de genul “Domne fereste de mai rau”, “Bine ca am scapat cu atat”, “Dumnezeu da cui poate duce” etc) promovand o atitudine proactiva. Analizand cu profesionalism si responsabilitate ce s-a intamplat si cum s-ar fi putut actiona mai bine, recunoscand efectele psihologice asupra copiilor si fiind pregatite sa le acorde un sprijin primar, educand elevii in spiritul solidaritatii sociale, respectului pentru natura, mobilizarii comunitare, cadrele didactice pot contribui eficient la ameliorarea efectelor inundatiilor (pe termen scurt) si la imbunatatirea capacitatii comunitatii de a se proteja in situatii similare (pe termen mediu si lung).

9. Recomandari pentru tematica de formare in cursurile organizate de CRIPS si Unicef:

noţiuni de bază privind stresul posttraumatic la copii (cauze, simptomatologie, evoluţie, mod de prevenire şi recuperare);

noţiuni de bază privind modul de acţiune în cazul unor calamităţi naturale – exemple de activitati practice;

noţiuni de psihopedagogie a copilului şi de formare a adulţilor in vederea sustinerii parintilor;

legislatie si norme metodologice de interventie in situatie de urgenta ; reteaua de servicii si profesionistii care pot intervenii in situatii de calamitate

10. A fost evidentiat de catre toti repondentii rolul important al suportului umanitar acordat de Unicef scolilor din comunitatile afectate de inundatii. Gesturi frumoase de solidaritate sociala, care au prilejuit copiilor mici bucurii si i-au ajutat sa depaseasca mai usor dificultatile.

In concluzie, toate ipotezele de lucru ale evaluarii au fost validate. Rezultatele evaluarii rapide vor fi utilizate in elaborarea curriculum-ului de pregatire a cadrelor didactice si a suportului de curs, precum si in proiectarea activitatilor practice ce se vor organiza in 48 de scoli din judetele mentionate.

Echipa care a contribuit la realizarea evaluarii rapide:

Coordonator din partea Unicef: Eugen Crai

Manager proiect: Aurora Toea, CRIPS

Responsabil evaluare Mirela Turcu, CRIPS

Consultanti Cristina Popescu, Luciana Bianu

Consultanti locali Gicu Antohi – Bacau

Felicia Mihai – Botosani

Alina Sava – Iasi

Eugen Simion – Neamt

Mioara Tanase – Maramures

Loredana Corduneanu- Suceava

Multumim in mod deosebit directorilor DGASPC din judetele Bacau, Botosani, Iasi, Maramures, Neamt si Suceava, precum si reprezentantilor Inspectoratelor

Scolare Judetene, Autoritatilor de Sanatate Publica si Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta, psihologilor, directorilor de scoala, invatatorilor si profesorilor

din judetele mentionate care au avut amabilitatea sa ne sprijine in realizarea evaluarii rapide.

Centrul de Resurse si Informare pentru Profesiuni Sociale CRIPS, mai 2009