NP 123-2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica a Fundatiilor Pe Piloti

Ð ß Î Ì Û ß ×ß²«´ ïéç øÈÈ×××÷ � Ò®ò ïëè ¾· Ê·²»®·ô ì ³¿®¬·» îðïï

Í Ë Ó ß Î

Ð¿¹·²¿

ß²»¨¿ ´¿ Ñ®¼·²«´ ³·²·¬®«´«· ¼»¦ª

Ê±´«³«´ ×Ê

ÓÑÒ×ÌÑÎËÔ ÑÚ×Ý×ßÔ ßÔ ÎÑÓ^Ò×Û×ô ÐßÎÌÛß ×ô Ò®ò ïëè ¾·ñìò×××òîðïïî

ß Ý Ì Û ß Ô Û Ñ Î Ù ß Ò Û Ô Ñ Î Ü Û Í Ð Û Ý × ß Ô × Ì ß Ì Û

Ñ Î Ü × Ò

´»

·¦¿®»¿

±²¿®»¿

»³·¬» °®»¦»²¬«´ ±®¼·²ò

ö

°®±½»¼«®·· ¼» ²±¬·º·½¿®» ²®ò ÎÑñìêè ¼·² ïï ±½¬±³¾®·» îðïðô

Ý±²·´·«´«· ¼·² îî ·«²·» ïççè ¼» ¬¿¾·´·®» ¿ «²»· °®±½»¼«®· °»²¬®«

Û«®±°»²» Ô îïé ¼·² ë ¿«¹«¬ ïççèò

Ù¸»±®¹¸» Ò¿¬¿·¿ô»½®»¬¿® ¹»²»®¿´

Ò®ò îòêçïò

½¿¬·ª Ð ïðêóïçèë� ¿ º±¬

SECRETAR

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A FUNDA IILOR PE PILO I, Indicativ NP 123:2010

Contract nr. 314/2007 Beneficiar: MDRL Elaborator: Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 3

ANEX

CUPRINS

1. GENERALIT I 1.1 Scop i domenii de aplicare 1.2 Prevederi generale

2. CLASIFICARE 2.1 Clasificarea pilo ilor

2.2 Clasificarea funda iilor pe pilo i

3. TERMINOLOGIE

4. SIMBOLURI

5. PRESCRIP II PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI 5.1 Date privitoare la condi iile amplasamentului 5.2 Alegerea tipului de pilot 5.3 Încerc ri pe pilo i

6. PRESCRIP II GENERALE DE PROIECTARE 6.1 St ri limit 6.2 Ac iuni i situa ii de proiectare 6.3 Metode de proiectare i considera ii privind proiectarea

7. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI AXIALE 7.1 Calculul la st ri limit 7.2 Capacitatea portant la compresiune suportat de pilo i) 7.3 Rezisten a la trac iune a pilotului 7.4 Deplas rile verticale ale funda iei pe pilo i (starea limit de exploatare normal pentru

structura suportat de pilo i)

8. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI TRANSVERSALE 8.1 Generalit i 8.2 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza înc rc rilor de prob pe pilo i 8.3 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza rezulatelor încerc rilor asupra terenului i a

parametrilor de rezisten ai pilotului 8.4 Rezisten a la înc rcare transversal prin metode prescriptive 8.5 Deplasarea transversal

9. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURAL A PILO ILOR 9.1 Generalit i 9.2 Elemente constructive specifice pilo ilor executa i pe loc 9.3 Dispunerea pilo ilor în radier 9.4 Alc tuirea radierului

10. SUPRAVEGHEREA EXECU IEI I CONTROLUL CALIT II PILO ILOR ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICIT RI TRANSVERSALE

FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC

ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPA IAL DE PILO I CU RADIER RIGID

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI

CALCULULUI PILO ILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL

ANEXA D CALCULUL TAS RII PROBABILE A UNEI FUNDA II PE PILO I CU METODA BAZAT PE SCHEMA FUNDA IEI CONVEN IONALE

ANEXA E METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN ÎNC RCARE DE PROB ATRANSFERULUI DE ÎNC RCARE AXIAL CU AJUTORUL REPERILOR MECANICI

ANEXA F DOCUMENTE CONEXE SI DE REFERINTA


NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNIC A FUNDA IILOR PE PILO I, Indicativ NP 123:2010

1. GENERALIT I

1.1 Scop i domenii de aplicare

1.1.1 Prezentul normativ se aplic la proiectarea funda iilor pe pilo i, cu respectarea condi iei: - latura sau diametrul sec iunii transversale curente a pilotului, d, este: 0.3 < d 3.0m. 1.1.2 Prevederile normativului se aplic i la proiectarea funda iilor pe barete, cu respectarea urm toarelor condi ii: - sec iunea transversal a baretei poate fi alungit (dreptunghiular cu laturile mici curbe sau drepte) sau compus în form de T, L, H, X, cruce etc., cu condi ia ca execu ia acesteia (forare, armare i betonare) s se realizeze într-o singur etap ; - dimensiunea cea mai mic a sec iunii transversale, b, este: b 0.4m; - raportul dintre dimensiunea cea mai mare, l, i cea mai mic , b, este: l/b 6; - aria sec iunii transversale, A, este: A 10m2. 1.1.3 În prezentul normativ, sub denumirea generic de pilo i se vor în elege � în context, dup caz � i baretele. 1.1.4 Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu prevederile din sistemul de standarde

europene pentru construc ii � EUROCODURI.

1.1.5 Prezentul normativ este în concordan cu principiile expuse în Sec iunea 7 din SR EN 1997-1:2004 i SR EN 1997-1:2004/NB:2007, i dupa caz, cu eratele i amendamentele asociate.

1.1.6 Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederi din alte acte normative.

Documentele normative de baz sunt enumerate in Anexa F.

1.1.7 Prezentul normativ stabile te prescrip iile generale de proiectare a pilo ilor utiliza i în funda iile construc iilor civile, industriale, hidrotehnice, de poduri etc.

1.1.8 Prezentul normativ se aplic la proiectarea pilo ilor supu i la urm toarele tipuri de înc rc ri:

� axiale: � compresiune � smulgere

� transversale � provenite din mi c rile p mântului adiacent: � frecarea negativ � umflarea (ridicarea) terenului � deplasarea lateral a terenului, inclusiv ac iunea de origine cinematic ce rezult din deformarea terenului datorit propag rii undelor seismice. 1.1.9 Prevederile prezentului normativ se pot aplica i funda iilor pe pilo i în p mânturi macroporice sensibile la umezire, cu condi ia respect rii i a prevederilor din reglement rile tehnice specifice referitoare la aceste p mânturi. 1.1.10 Prevederile prezentului normativ nu se aplic la proiectarea micropilo ilor sau a funda iilor de tipul radierelor pilotate


1.2. Prevederi generale

1.2.1 Alc tuirea pilo ilor ca elemente structurale se face în conformitate cu prescrip iile în vigoare privitoare la materialul din care sunt alc tui i pilo ii i prevederile complementare din SR EN 12699:2004 i SR EN 1536:2004 . 1.2.2 Funda ia pe pilo i se compune din pilo ii propriu-zi i i din radierul care îi solidarizeaz .

2. CLASIFICARE

2.1 Clasificarea pilo ilor

Pilo ii se clasific în func ie de urm toarele criterii: � materialul din care sunt executa i; � efectul pe care procedeul de punere în oper a pilotului îl are asupra terenului din jur; � varia ia sec iunii transversale; � modul de execu ie; � direc ia solicit rii fa de axa longitudinal ;

� modul de transmitere a înc rc rilor axiale la teren; � pozi ia axei longitudinale.

2.1.1 Dup materialul din care sunt executa i, pilo ii pot fi: � din lemn; � din metal; � din beton simplu; � din beton armat sau beton precomprimat; � compu i.

2.1.2 Dup efectul pe care procedeul de punere în oper a pilotului îl are asupra terenului din jur, pilo ii pot fi:

� de dislocuire; � de îndesare.

2.1.3 Dup varia ia sec iunii, pilo ii pot fi: � cu sec iunea transversal constant ; � cu sec iunea transversal variabil : � cu varia ie continu a sec iunii transversale (pilo i sub form de trunchi de con sau trunchi de piramid ); � cu evazare la baz sau cu bulb; � cu evaz ri multiple (atât la baz cât i în cuprinsul fi ei).

2.1.4 Dup modul de execu ie, pilo ii pot fi: � prefabrica i;

� executa i pe loc.


2.1.4.1 Pilo ii prefabrica i se instaleaz în teren prin: � batere;

� vibrare; � presare; � în urubare.

2.1.4.2 Pilo ii executa i pe loc se realizeaz prin urm toarele tipuri principale de tehnologii: � forare;

� batere; � vibrare.

2.1.4.2.1 Dup m rimea diametrului, pilo ii executa i pe loc pot fi: � cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm); � cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare).

2.1.4.2.2 Dup modul de sus inere a pere ilor g urilor, pilo ii executa i pe loc prin forare pot fi:

� fora i în uscat i netuba i; � fora i sub noroi; � fora i cu tubaj recuperabil; � fora i cu tubaj nerecuperabil; � fora i cu burghiu continuu.

2.1.4.2.3 Dup modul de sus inere a pere ilor g urilor, pilo ii executa i pe loc prin batere pot fi:

� netuba i; � cu tubaj recuperabil; � cu tubaj nerecuperabil.

2.1.5 Dup direc ia solicit rii fa de axa longitudinal , pilo ii pot fi supu i la: � solicit ri axiale de compresiune sau de smulgere; � solicit ri transversale;

� solicit ri axiale i transversale aplicate simultan.

2.1.6 Dup modul de transmitere a înc rc rilor axiale la teren, pilo ii pot fi: � purt tori pe vârf;

� flotan i. 2.1.7 Dup pozi ia axei longitudinale, pilo ii pot fi:

� verticali; � înclina i.

2.2 Clasificarea funda iilor pe pilo i

Dup pozi ia radierului fa de suprafa a terenului, funda iile pe pilo i pot fi: � cu radier jos, în cazul în care pilo ii sunt îngloba i complet în teren;

� cu radier înalt, în cazul în care pilo ii sunt liberi de la talpa radierului pân la suprafa a terenului.


3. TERMINOLOGIE Tabelul 1

Nr. crt. Denumire sau expresie Defini ie

3.1 Pilot Vezi pct. 1.2.1 3.2 Pilot compus Pilot alc tuit din: lemn + beton simplu, lemn +beton

armat, metal + beton simplu etc, utilizat în situa ii speciale.

3.3 Pilot de dislocuire Pilot forat la care gaura se realizeaz prin dislocuirea i îndep rtarea unui volum de p mânt egal cu volumul

pilotului, neafectându-se, în mod normal, prin aceasta starea terenului de fundare din jur.

3.4 Pilot de îndesare Pilot prefabricat instalat în p mânt prin batere, vibrare sau presare sau pilot executat pe loc la care gaura se realizeaz f r evacuarea p mântului.

3.5 Pilot executat pe loc Pilot la care corpul, în totalitate sau în cea mai mare parte, se realizeaz prin turnarea betonului într-o gaur efectuat chiar pe locul de execu ie a pilotului.

3.6 Pilot executat pe loc prin batere

Pilot de îndesare la care gaura se realizeaz prin batere.

3.7 Pilot executat pe loc prin forare. Sinonim: pilot forat

Pilot de dislocuire la care gaura se realizeaz prin forare.

3.8 Pilot executat pe loc prin vibrare sau vibropresare

Pilot la care gaura se realizeaz prin înfigerea în p mânt prin vibrare sau vibropresare a unui tubaj prev zut cu un vârf care se deschide dup ce atinge cota prescris , sau cu un vârf pierdut, betonarea corpului pilotului efectuîndu-se pe m sura extragerii tubajului.

3.9 Pilot flotant Pilot la care, datorit deformabilit ii terenului de la baz i deplas rii relative dintre pilot i teren, pot apare for e de frecare pe suprafa a lateral la contactul între pilot i teren; în func ie de m rimea solicit rii, înc rcarea axial se transmite la teren atât prin frecarea pe suprafa a lateral cât i prin presiunile de la contactul bazei cu terenul.

3.10 Pilot purt tor pe vârf Pilot care p trunde cu baza într-un strat de p mânt practic incompresibil i care transmite înc rcarea axial integral prin presiunea de la contactul bazei cu terenul; p mânturile practic incompresibile sunt reprezentate prin roci stâncoase sau semistâncoase (marne sau argile marnoase) sau prin blocuri, bolov ni uri sau pietri uri caracterizate printr-un modul de deforma ie liniar , E, de cel pu in 100.000 kPa.


3.11

Pilot forat Sinonim: pilot executat pe loc prin forare

Vezi nr. crt. 3.7

3.12 Pilot forat cu burghiu continuu (CFA)

Pilot forat la care s parea p mântului se realizeaz prin în urubarea unui burghiu continuu, pân la atingerea cotei prescrise; la extragere burghiul ridic la suprafa p mântul în timp ce cavitatea cilindric r mas liber este umplut prin injectarea unui beton fluid sau mortar prin tija central în jurul c reia este dispus burghiul.

3.13 Pilot forat cu tubaj nerecuperabil

Pilot forat la care s parea se face în uscat sau sub ap , iar sus inerea pere ilor se face cu ajutorul unui tub care nu se recupereaz .

3.14 Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat la care s parea se face în uscat sau sub ap , iar sus inerea pere ilor se face cu ajutorul unui tub metalic care se extrage în timpul beton rii.

3.15

Pilot forat în uscat i netubat Pilot forat la care forarea se face în uscat, f r sus inerea pere ilor g urii.

3.16

Pilot forat sub noroi Pilot forat la care sus inerea pere ilor în timpul s p rii este asigurat de un noroi de foraj.

3.17 Pilot netubat Pilot la care, datorit coeziunii p mântului sau datorit prezen ei unui noroi de foraj, pere ii g urii se men in nesus inu i pân la betonarea corpului pilotului.

3.18 Pilot prefabricat Pilot din lemn, metal, beton armat sau beton precomprimat care se confec ioneaz în atelier (fabric ) sau pe antier i se înfige în p mânt prin batere, vibrare, vibropresare, în urubare, cu sau f r subsp lare.

3.19 Pilot instrumentat Pilot echipat în cuprinsul lungimii cu instrumente de m sur ale c ror înregistr ri permit s se ob in , pe baza unei prelucr ri corespunz toare:

în cazul pilo ilor supu i la solicit ri axiale: cota parte din portan aferent rezisten ei pe baza pilotului i cota parte din portan aferent frec rii pe suprafa a lateral a pilotului;

în cazul pilo ilor supu i la solicit ri transversale: varia ia s ge ii în lungul pilotului, a presiunii reactive i a momentului încovoietor.

3.20 Baret Element structural de fundare în adâncime, caracterizat printr-o sec iune transversal de forma alungit sau compus , care se execut pe loc prin s parea p mântului în uscat sau sub protec ia noroiului de foraj.


4. SIMBOLURI

Simbol Semnifica ie Litere LATINE Ab suprafa a bazei unui pilot As;i suprafa a lateral a pilotului în stratul i cu coeziunea nedrenat cu;d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate c coeziunea drenat c ;d valoarea de calcul a coeziunii drenate d diametrul sau latura maxim a sec iunii pilotului Fc;d

valoarea de calcul a înc rc rii axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de pilo i

Fd valoarea de calcul a unei ac iuni Ft;d

valoarea de calcul a înc rc rii de smulgere axial asupra unui pilot sau a unui grup de pilo i supu i la smulgere

Ftr;d

valoarea de calcul a înc rc rii transversale asupra unui pilot sau a unei funda ii pe pilo i

qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i Rb;cal

rezisten a la baza unui pilot, la starea limit ultim , dedus pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului

Rb;d valoarea de calcul a rezisten ei pe baz a pilotuluiRb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Rc rezisten a la compresiune a terenului în contact cu pilotul, la starea limit ultim Rc;cal valoarea calculat a lui Rc pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului (Rc;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal (Rc;cal)min valoarea minim a lui Rc;cal Rc;d valoarea de calcul a lui RcRc;k valoarea caracteristic a lui Rc Rc;m valoarea m surat a lui Rc în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i (Rc;m)med valoarea medie a lui Rc;m (Rc;m)min valoarea minim a lui Rc;m Rs;d valoarea de calcul a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului Rs;cal

valoarea ultim a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului, calculat cu utilizarea parametrilor p mântului stabili i pe baza rezultatelor încerc rilor

Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot Rt rezisten a la trac iune a unui pilot sau a unui grup de pilo i Rt;cal valoarea calculat a lui Rt pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului (Rt;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal (Rt;cal)min valoarea minim a lui Rc;cal Rt;d valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune a unui pilot sau a unui grup de pilo i Rt;k valoarea caracteristic a rezisten ei la trac iune a unui pilot sau a unui grup de pilo i Rt;m valoarea m surat a lui Rt în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i (Rt;m)med valoarea medie a lui Rt,m (Rt;m)min valoarea minim a lui Rt,m Rtr;d valoarea de calcul a rezisten ei pilotului înc rcat transversal U perimetrul sec iunii transversale a pilotului


Litere GRECESTI greutatea volumic a p mântului b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a unui pilot s coeficient par ial pentru rezisten a prin frecare pe suprafa a lateral a unui pilot t coeficient par ial pentru rezisten a total a unui pilot

coeficient de corelare în func ie de num rul de pilo i încerca i sau profilelor de stratifica ie

' unghiul de frecare intern în termeni de eforturi efective d valoarea de calcul a lui '

5. PRESCRIP II PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI

5.1 Date privitoare la condi iile amplasamentului 5.1.1 Pentru întocmirea proiectului funda iei pe pilo i trebuie precizate urm toarele date referitoare la condi iile amplasamentului: � stratifica ia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi; � gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006; � nivelul stabil al apei de suprafa , cu asigur rile impuse de lucr rile specifice;

� nivelul normal al apei subterane, precum i modific rile eventual previzibile ale acestuia pentru viitor; � agresivitatea apelor subterane i de suprafa (la funda iile cu radier înalt); � prezen a organismelor care atac lemnul, în cazul funda iilor de lemn;

� adâncimea probabil de afuiere (când este cazul).

5.1.2 În cazul în care pilo ii se execut în incinta unei construc ii existente, pozi ia acestora se definitiveaz de comun acord cu beneficiarul.

5.2 Alegerea tipului de pilot

5.2.1 Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului i metoda de punere în oper , se face conform indica iilor de la 7.4.2 (4)P din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate, i trebuie s in seama i de urm toarele aspecte:

� înc rcarea ce trebuie preluat de pilo i; � posibilitatea conserv rii i verific rii integrit ii pilo ilor care sunt pu i în oper ; � tipul, alc tuirea i deforma iile admisibile ale construc iei proiectate; � pozi ia radierului fa de suprafa a terenului;

� condi iile specifice amplasamentului: vecin t i, instala ii subterane etc.; � lungimea necesar a pilo ilor;

� nivelul apelor subterane i varia ia acestuia; � execu ia în ap ;

� utilaje de execu ie avute la dispozi ie; � viteza de execu ie;

� experien a local în privin a comport rii construc iilor similare fundate pe pilo i de un anumit tip.


La luarea în considera ie a aspectelor enumerate mai sus, trebuie s se dea aten ie factorilor indica i la 7.4.2 (5) din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate. 5.2.2 Fundarea pilo ilor purt tori pe vârf se adopt în cazul în care terenul de fundare cuprinde straturi practic incompresibile la o adâncime accesibil tipului de pilot utilizat. În cuprinsul zonei active, trebuie s se verifice dac sub stratul în care se g sesc vârfurile pilo ilor, nu exist un strat sau o lentil compresibil care ar putea produce tasarea întregii funda ii pe pilo i. În cazul prezen ei unui asemenea strat, pilo ii trebuie considera i flotan i. OBSERVA IE � Dac studiile geologice efectuate în zon exclud posibilitatea apari iei unei intercala ii compresibile în stratul portant de la vârful pilo ilor, lucr rile de prospectare trebuie s p trund în acest strat pe o adâncime de cel pu in 4d; în cazul rocilor compacte se dep e te în mod obligatoriu orizontul alterat. 5.2.3 Se recomand utilizarea pilo ilor fora i de diametru mare sau baretelor atunci când:

� funda ia transmite terenului înc rc ri transversale mari; � baza pilo ilor sau baretelor p trunde într-un strat practic incompresibil.

5.2.4 Nu se recomand utilizarea pilo ilor de îndesare (pilo i prefabrica i, pilo i executa i pe loc prin batere, vibrare, vibropresare etc.) în cazul prezen ei unor straturi argiloase saturate de consisten ridicat , în care pot apare fenomene de ridicare a terenului la execu ia pilo ilor, sau în zonele urbane unde vibra iile pot afecta construc iile învecinate.

5.3 Încerc ri pe pilo i

5.3.1 Generalit i 5.3.1.1 Încerc rile pe pilo i se realizeaz in concordan cu indica iile de la 7.5.1 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate. 5.3.1.2 Încerc rile pe pilo i se utilizeaz în faza final de proiectare în vederea stabilirii capacit ii portante a pilo ilor, pentru toate categoriile de construc ii. În mod op ional, la construc iile obi nuite (încadrate conform STAS 10100/0-75 i Normativ P100-1/2006 în clasele de importan III, IV i V, respectiv conform H.G nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construc ii, cu modific rile i complet rile ulterioare, în categoriile de importan C i D) se admite ca în faza final de proiectare s se determine capacitatea portant folosind metodele prescriptive de calcul, dac sub nivelul vârfurilor pilo ilor se g sesc terenuri practic incompresibile i numai dac num rul total de pilo i, pentru toate construc iile de pe acela i amplasament, este mai mic de 100; de la aceste prevederi fac excep ie pilo ii fora i de diametru mare. 5.3.1.3 Pilo ii de prob supu i încerc rilor în teren trebuie executa i cu aceea i tehnologie i cu acelea i utilaje avute în vedere în proiectul de execu ie al funda iilor pe pilo i.


5.3.2 Înc rc ri statice de prob 5.3.2.1 Metoda de înc rcare a pilo ilor ce se încearc static pe un amplasament se stabile te de proiectantul de specialitate, conform indica iilor de la 7.5.2.1 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

5.3.2.2 Înc rc rile statice de prob se efectueaz în concordan cu prevederile privind încercarea în teren a pilo ilor de prob i a pilo ilor din funda ii, în vigoare. În anexa E este prezentat o metodologie pentru determinarea transferului de înc rcare axial prin înc rcarea de prob a unei barete sau a unui pilot forat de diametru mare prin instrumentare cu reperi mecanici.

5.3.2.3 Num rul pilo ilor ce se încearc static pe un amplasament se stabile te de proiectantul de specialitate, pe baza principiilor de la 7.5.2.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

5.3.2.4 În cazul în care nu se prev d i alte tipuri de încerc ri în teren, num rul total minim al pilo ilor de diametru mic, d < 600mm, încerca i static axial la compresiune este precizat în tabelul 2.

Tabelul 2 Num rul pilo ilor conform proiectului 100 101�500 501�1000 1001�2000 Num rul pilo ilor de prob încerca i 2 3 5 6

OBSERVA IE În funda iile cu peste 2000 pilo i, în afara celor ase pilo i indica i pentru 2000 pilo i se mai încearc câte un pilot pentru fiecare 1000 sau 2000 pilo i în plus, în func ie de uniformitatea stratifica iei din amplasament.

5.3.2.5 În cazul pilo ilor de diametru mare, d 600mm, num rul minim al pilo ilor de prob , în func ie de num rul total al pilo ilor i de modul de solicitare în exploatare, este precizat în tabelul 3.

Tabelul 3 Num rul de pilo i

din lucrare sau zon

Num r minim al pilo ilor de prob în func ie de modul de solicitare Solicitare axial Solicitare

transversal Compresiune Smulgere 40 1 1 1

41�100 2 2 2 101�200 3 2 2

201 3+ câte un pilot pentru fiecare sut de pilo i în plus peste 200 2 2

OBSERVA IE Num rul minim al pilo ilor de prob indicat în tabelul 3 se aplic i pilo ilor de diametru mic în cazul solicit rii axiale de smulgere sau solicit rii transversale, în func ie de modul de solicitare în exploatare.

5.3.2.6 În cazul pilo ilor prefabrica i introdu i prin batere, când în paralel cu încerc rile statice se execut pe amplasamentul respectiv i alte tipuri de încerc ri, ca de exemplu încerc ri dinamice pe pilo i de prob sau încerc ri de penetrare static , care conduc la rezultate comparabile cu cele ob inute prin înc rc ri statice de prob , num rul pilo ilor de prob poate fi redus în mod corespunz tor, f r a fi îns mai mic de jum tate din num rul indicat în tabelul 2 i nu mai mic decât doi pilo i.


5.3.2.7 Num rul pilo ilor încerca i static poate fi redus pân la jum tate din num rul indicat în tabelul 2 (f r a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratifica ie uniform , în cazul în care, pe amplasamente învecinate cu condi ii de teren similare, s-a executat un num r suficient de înc rc ri statice pe pilo i similari cu cei de pe amplasamentul cercetat. 5.3.2.8 La lucr ri cu un num r redus de pilo i pe un amplasament, 40 sau mai mic, se admite ca încerc rile statice s se realizeze pe pilo i care s r mân în lucrare. În acest caz for a maxim aplicat pilotului în timpul încerc rii trebuie s ating valoarea solicit rii maxime provenit din gruparea cea mai defavorabil . 5.3.2.9 Încercarea pilo ilor de prob trebuie s se fac înainte de începerea execu iei pilo ilor definitivi din lucrare. În cazuri justificate tehnico-economic, se pot efectua încerc ri chiar în timpul execu iei pilo ilor din lucrare, dar începerea execu iei celorlalte elemente ale infrastructurilor (radiere, eleva ii etc.) nu se face decât dup efectuarea încerc rilor i interpretarea rezultatelor. 5.3.2.10 La construc iile la care este necesar limitarea deforma iilor (tas ri, transla ii orizontale, rotiri etc.) încerc rile pe pilo ii de prob se efectueaz indiferent de num rul pilo ilor din lucrare.

5.3.2.11 Num rul pilo ilor de prob care r mân în lucrare se stabile te de proiectantul de specialitate, conform indica iilor de la 7.5.2.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate. 5.3.2.12 Încerc rile efectuate asupra pilo ilor care r mân în lucrare pot servi nu numai la determinarea capacit ii portante a pilotului, dup cum s-a ar tat la pct. 5.3.2.7, ci i la controlul calit ii pilo ilor pu i în oper .

5.3.2.13 Alegerea pilo ilor de prob dintre pilo ii care r mân în lucrare se stabile te prin proiect. În functie de constat rile f cute la execu ia pilo ilor, num rul pilo ilor de prob poate fi majorat.

5.3.3 Încerc ri în condi ii dinamice Rezultatele încerc rilor în condi ii dinamice pot fi utilizate în proiectare in concordanta cu indica iile de la 7.5.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

5.3.4 Raportul asupra înc rc rii de prob

5.3.4.1 Unitatea care realizeaz încerc rile pe pilo i are obliga ia de a întocmi un raport asupra ansamblului înc rc rilor de prob , în conformitate cu cu prevederile privind încercarea în teren a pilo ilor de prob i a pilo ilor din funda ii, în vigoare.

5.3.4.2 Dup caz, acest raport trebuie s includ informa iile specificate la 7.5.4 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.


6. PRESCRIP II GENERALE DE PROIECTARE 6.1 St ri limit 6.1.1 Pentru calculul pilo ilor izola i i al funda iilor pe pilo i trebuie avute în vedere st rile limit precizate la 7.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate. 6.1.2 Calculul pilo ilor izola i i al funda iilor pe pilo i se face, dup caz, în func ie de una sau mai multe combina ii posibile ale st rilor limit .

6.2 Ac iuni i situa ii de proiectare

6.2.1 Ac iunile i situa iile de proiectare pentru calculul la st ri limit sunt precizate la 7.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate. 6.2.2 Calculul pilo ilor izola i i al funda iilor pe pilo i se face, dup caz, în func ie de una sau mai multe combina ii posibile de ac iuni i/ sau situa ii de proiectare.

6.3 Metode de proiectare i considera ii privind proiectarea

6.3.1 Metodele de proiectare se bazeaz pe modurile de abordare indicate la 7.4.1 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate, i preciz rile de la pct. 5.3.1.2 din prezentul normativ. 6.3.2 Calculul pilo ilor izola i i al funda iilor pe pilo i se face pe baza preciz rilor de la 7.4.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI AXIALE

7.1 Calculul la st ri limit

St rile limit la care se face calculul pilo ilor sub solicit ri axiale sunt indicate la 7.6.1 i 7.6.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate. 7.2 Capacitatea portant la compresiune 7.2.1 Generalit i

7.2.1.1 Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.2.1 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.2.1.2 Rela ia general de verificare [7.1 SR EN 1997-1:2004] este:

Fc; Rc;d (1) unde: Fc;d valoarea de calcul a înc rc rii axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de

pilo i corespunz toare st rii limit ultime Rc;d valoarea de calcul a lui Rc


OBSERVA IE În cazul grupelor de pilo i trebuie luate în considerare dou mecanisme de cedare: - cedarea prin epuizarea capacit ii portante la compresiune a pilo ilor lua i individual; - cedarea prin epuizarea capacit ii portante la compresiune a pilo ilor i a p mântului aflat între pilo i care

ac ioneaz ca un bloc.

7.2.2 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza înc rc rilor statice de prob pe pilo i

7.2.2.1 Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza înc rc rilor statice de prob pe pilo i sunt date la 7.6.2.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.2.2.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a capaci tii portante ultime la compresiune [7.2 SR EN 1997-1:2004] este:

Rc;k = Min {(Rc;m)med / 1 ; (Rc;m)min / 2 } (2)unde: Rc;k valoarea caracteristic a lui Rc Rc;m valoarea m surat a lui Rc în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i (Rc;m)med valoarea medie a lui Rc,m (Rc;m)min valoarea minim a lui Rc,m

1 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007 2 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

7.2.2.3 Capacitatea portant de calcul la compresiune se calculeaz [7.4 si 7.5 SR EN 1997-1:2004] cu:

Rc;d = (Rc;k) / t (3)

unde: Rc;d valoarea de calcul a lui Rc Rc;k valoarea caracteristic a lui Rc

t coeficient par ial pentru rezisten a total a unui pilot dat in tab. A6(RO), A7(RO) i A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

sau Rc;d = (Rb;k) / b + (Rs;k) / s (4)unde: Rc;d valoarea de calcul a lui Rc Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot

b

coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a unui pilot dat în tab. A6(RO), A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

s

coeficient par ial pentru rezisten a prin frecare pe suprafa a lateral a unui pilot dat în tab. A6(RO), A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

7.2.3 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mânturilor.


7.2.3.1 Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mânturilor sunt date la 7.6.2.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.2.3.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a capaci tii portante ultime la compresiune [7.6 SR EN 1997-1:2004] este:

Rc;k = (Rb;k + Rs;k) = Min {(Rc;cal)med / 3 ; (Rc;cal)min / 4 } (5)unde: Rc;k valoarea caracteristic a lui Rc Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot Rc;cal valoarea calculat a lui Rc pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului (Rc;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal (Rc;cal)min valoarea minim a lui Rc;cal

3 coeficient de corelare dat în tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007 4 coeficient de corelare dat în tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

7.2.3.3 Capacitatea portant de calcul se determin cu rela ia (3) sau (4).

7.2.3.4 În cazul utiliz rii rela iei (4), valorile caracteristice se pot ob ine [7.9 SR EN 1997-1:2004] cu:

Rb;k = Ab qb;k (6) unde: Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Ab suprafa a bazei pilotului qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz

i

Rs;k = As;i qs;i;k (6�)unde: Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot As;i suprafa a lateral a pilotului în stratul i qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i

7.2.3.5 Capacitatea portant de calcul la compresiune a pilo ilor prefabrica i introdu i prin batere se poate stabili, pe baza datelor din încercarea de penetrare static (CPT), cu:

Rc,d= A qb b k

b

,

23

+ Fl

s3

Uup

(7)

unde: qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe vârful penetrometrului

qb k, =

q qb k b k, ,1 2

2

unde:


qb k, 1 media valorilor înregistrate în straturile situate de la nivelul vârfului penetrometrului pân la o adâncime egal cu 4d sub acest nivel

qb k, 2 media valorilor înregistrate de la nivelul vârfului penetrometrului pân la o în l ime egal cu d deasupra acestui nivel

unde: d diametrul sau dimensiunea maxim a sec iunii dreptunghiulare a

pilotului (cm) coeficient care se ia în func ie de stratul în care se execut penetrarea: = 3 p mânturi coezive, nisipuri cu ID 0,35 = 8 nisipuri cu ID = 0,36 ÷ 0,65 = 15 nisipuri i nisipuri cu pietri cu ID 0.66 Ab aria sec iunii transversale a pilotului Fl for a de frecare pe suprafa a lateral a penetrometrului introdus la nivelul

vârfului pilotului U perimetrul sec iunii transversale a pilotului up perimetrul sec iunii coloanei penetrometrului

b3 , s3 coeficien i par iali: b s3 31 4,

OBSERVA II: 1. Rela ia (7) se aplic în cazul utiliz rii unui penetrometru static care realizeaz o vitez de penetrare constant pe întreaga adâncime de încercare i are urm toarele caracteristici tehnologice:

diametrul bazei conului dc = 3.6 cm; diametrul coloanei dcol = 3.6 cm; viteza de penetrare v 3.3 cm/s.

2. În cazul folosirii unor penetrometre cu caracteristici diferite de cele indicate la obs. 1, calculul valorii q b,k se poate face numai pe baza unor formule verificate printr-un num r suficient de încerc ri paralele pe pilo i de prob .

7.2.4 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit prin metode prescriptive

7.2.4.1 Pilo i purt tori pe vârf

7.2.4.1.1 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor purt tori pe vârf se exprim prin rela ia:

Rc;d = Rb;d = Rb;k / b (8)

unde: Rc;d valoarea de calcul a lui Rc Rb;d valoarea de calcul a rezisten ei pe baz a pilotului Rb;d = Rb;k / b unde: Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a pilotului: b = 1,4

7.2.4.1.2 Valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz se ob ine cu rela ia:

Rb;k = Ab qb;k (9) unde:


Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Ab suprafa a bazei pilotului: - pentru pilo ii executa i pe loc cu sec iunea circular constant , cu diametrul d:

Ab =d 4

4

- pentru pilo ii fora i cu baza l rgit , când se poate controla diametrul bazei db:

Ab = 0,9db

2

4

- pentru pilo ii tubulari, Ab se ia egal cu aria total a sec iunii circulare cu diametrul exterior d numai dac golul a fost umplut cu beton pe o în l ime de cel pu in 3d de la nivelul vârfului; în caz contrar Ab se consider aria net a sec iunii inelare de beton.

qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz : - pentru pilo ii de îndesare care reazem cu vârful pe roc stâncoas sau semistâncoas ,

sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri, bolov ni ) qb k, = 20 000 kPa; - pentru pilo ii de îndesare care reazem cu vârful într-un strat de pietri , conform

tabelului 5; - pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza în straturi necoezive

macrogranulare (blocuri, bolov ni , pietri ) conform paragrafului 7.2.4.2.5 rela ia (15) - pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza pe roc stâncoas sau semistâncoas :

qb k, = cs td

1 5,

unde: cs rezisten a medie la compresiune a rocii, determinat pe epruvete în stare

saturat t adâncimea de încastrare în stânc a bazei pilotului d diametrul pilotului în planul bazei OBSERVA II 1. În cazul existen ei în stratul portant, sub vârful pilotului, a unor orizonturi stâncoase puternic fisurate, sau a unor intercala ii nestâncoase, este obligatorie în toate situa iile verificarea capacit ii portante prin încerc ri statice pe pilo i de prob . 2. În cazurile men ionate la observa iile 3 i 4 de la tabelul 6, valoarea Rb,d se reduce cu valoarea Rs,d corespunz toare rezisten ei negative pe suprafa a lateral a pilotului.

7.2.4.2 Pilo i flotan i

7.2.4.2.1 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor flotan i se exprim prin rela ia:

Rc;d = Rb;d + Rs;d = Rb;k / b + Rs;k / s (10) unde: Rc;d valoarea de calcul a lui Rc Rb;d valoarea de calcul a rezisten ei pe baz a pilotului Rb;d = Rb;k / b unde: Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului


b coeficient par ial pentru rezisten a pe baz a pilotului Rs;d valoarea de calcul a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului Rs;d = Rs;k / s unde: Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului s coeficient par ial pentru rezisten a prin frecare pe suprafa a lateral a pilotului

7.2.4.2.2 Valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz se ob ine cu rela ia:

Rb;k = Ab qb;k (11) unde: Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Ab suprafa a bazei pilotului qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz

7.2.4.2.3 Valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot se ob ine cu rela ia:

Rs;k = As;i qs;i;k = U qs;i;k li (12) unde: Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot As;i suprafa a lateral a pilotului în stratul i U perimetrul sec iunii transversale a pilotului li lungimea pilotului în contact cu stratul i qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i

7.2.4.2.4 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor flotan i prefabrica i se exprim prin rela ia:

Rc,d = Rb,d + Rs,d= R Rb k

b

s k

s

, ,

1 1

=A qb b k

b

,

1

+U q ls k i

s

i,

1

(13)

unde: Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului

b;1 coeficient par ial de rezisten dat în tabelul 4 s;1 coeficient par ial de rezisten dat în tabelul 4

Ab suprafa a bazei pilotului U perimetrul sec iunii transversale a pilotului li lungimea pilotului în contact cu stratul i qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz dat în tabelul 5 qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i dat în tabelul 6


Tabelul 4 Modul de introducere a pilotului prefabricat în teren b1

s1

Pilo i introdu i prin batere 1,0 1,0 Pilo i introdu i prin batere cu subsp lare în p mânturi nisipoase, cu condi ia baterii pe ultimul metru f r subsp lare 1,0 1,6

Pilo i introdu i prin vibrare în p mânturi:

nisipoase saturate de îndesare medie mijlocii si mari 0,8 1,0 fine 0,9 1,0 pr foase 1,0 1,0

argiloase cu indicele de consisten 0,5 Ic 1

prafuri nisipoase 1,1 1,1 prgile nisipoase sau pr foase 1,2 1,1 argile 1,4 1,1

argiloase cu indicele de consisten Ic 1 1,0 1,0

Tabelul 5

Adâ

ncim

ea

de în

figer

e P mânturi necoezive P mânturi coezive

Pietri

Nisipuri Nisip pr fos

Ic

mari medii fine 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4

(m) qb;k (kPa) 3 7500 6500 2900 1800 1200 7000 4000 3000 2000 1200 1000 6004 8300 6600 3000 1900 1250 8300 5100 3800 2500 1600 1200 7005 8800 6700 3100 2000 1300 8800 6200 4000 2800 2000 1300 8007 9700 6900 3300 2200 1400 9700 6900 4300 3300 2200 1400 85010 10500 7300 3500 2400 1500 10500 7300 5000 3500 2400 1500 90015 11700 7500 4000 2800 1600 11700 7500 5600 4000 2800 1600 100020 12600 8200 4500 3100 1700 12600 8200 6200 4500 3100 1700 110025 13400 8800 5000 3400 1800 13400 8800 6800 5000 3400 1800 120030 14200 9400 5500 3700 1900 14200 9400 7400 5500 3700 1900 1300 35 15000 10000 6000 4000 2000 15000 10000 8000 6000 4000 2000 1400

OBSERVA II 1. Adâncimea de înfigere a pilotului se m soar de la nivelul terenului natural pân la nivelul bazei pilotului, când umpluturile sau decap rile prev zute nu dep esc 3m. Când umpluturile sau decap rile prev zute dep esc 3m, adâncimea de înfigere se m soar de la un nivel superior, respectiv inferior, cu 3m fa de nivelul terenului natural. 2. Valorile qb;k din tabel pot fi folosite cu condi ia ca pilotul s p trund în terenul stabil (care nu este susceptibil de afuiere sau alunecare) cel pu in 4m în cazul infrastructurii podurilor sau construc iilor hidrotehnice i cel pu in 3m în cazul celorlalte construc ii. 3. Valorile qb;k din tabel sunt valabile pentru p mânturi cu ID 0,35 4. Pentru nisipuri mari i pietri uri, valorile qb;k din tabel se pot folosi numai în cazul în care încastrarea relativ a vârfului pilotului în strat este t/d 15. Pentru valori t/d 15 rezisten a de proiectare corectat se calculeaz cu: qb;k cor = qb;k (0,7 + 0,02 t/d) [kPa] unde: t adâncimea de încastrare în stratul de nisip mare sau pietri a vârfului pilotului, în metri; d diametrul pilotului în planul bazei, în metri.


5. Pentru p mânturi nisipoase (cu excep ia nisipurilor mari prev zute la observa ia 4) i p mânturi coezive, valorile din tabel se pot folosi cu condi ia p trunderii v rfului pilotului pe o adâncime t/d 4. Pentru valori t/d 4 se calculeaz rezisten a normat corectat cu rela ia: qb;k cor = qb;k (0,5 + 0,125 t/d) 6. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consisten ei, valorile qb k, se ob in prin interpolare liniar .

Tabelul 6

Adâ

ncim

ea

med

ie a

st

ratu

lui P mânturi necoezive P mânturi coezive

Ic

mari si medii fine pr foase 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3

(m) qs;k (kPa) 1 35 23 15 35 23 15 12 5 2 2 42 30 20 42 30 20 17 7 3 3 48 35 25 48 35 25 20 8 4 4 53 38 27 53 38 27 22 9 5 5 56 40 29 56 40 29 24 10 6 7 60 43 32 60 43 32 25 11 7 10 65 46 34 65 46 34 26 12 8 15 72 51 38 72 51 38 28 14 10 20 79 56 41 79 56 41 30 16 12 25 86 61 44 86 61 44 32 18 - 30 93 66 47 93 66 47 34 20 - 35 100 70 50 100 71 50 36 22 -

OBSERVA II 1.Valorile qs;k se adopt pentru adâncimile medii, corespunz toare distan ei de la mijlocul stratului i pân la suprafa a terenului inând seama de obs. 2 de la tabelul 5.

In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m, determinarea valorilor se face prin imp r irea in orizonturi de max. 2m. 2. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consisten ei valorile qs;k se ob in prin interpolare linear . 3. Dac în limitele lungimii pilotului exist o intercala ie de p mânt puternic compresibil, de consisten redus (turb , mâl n mol etc.) de cel pu in 30 cm grosime, iar suprafa a terenului urmeaz a fi înc rcat (în urma sistematiz rii sau din alte cauze), valorile qs;k pentru stratul puternic compresibil i pentru cele de deasupra lui se determin astfel:

când supraînc rcarea este pân la 30 kPa, pentru toate straturile situate pân la limita inferioar a stratului puternic compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs;k =0;

când supraînc rcarea este cuprins între 30 i 80 kPa , pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil (inclusiv umpluturile) se ia qs;k din tabel multiplicat cu 0,4 i cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil qs;k = 5 kPa;

când supraînc rcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia qs;k din tabel cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil se ia qs;k = 5 kPa. 4. Dac pilotul str bate umpluturi recente, straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la umezire, cu grosimi mai mari de 5 m, valorile qs;k se iau din tabel cu semn negativ.

7.2.4.2.5 Valoarea de calcul a capacit ii portante ultime la compresiune a pilo ilor flotan i executa i pe loc se exprim prin:

Rc,d = Rb,d + Rs,d= R Rb k

b

s k

s

, ,

2 2

=A qb b k

b

,

2

+U q ls k i

s

i,

2

(14)

unde: Rb;k valoarea caracteristic a rezisten ei pe baz a pilotului


Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a pilotului b;2 coeficient par ial de siguran dat în tabelul 7 s;2 coeficient par ial de siguran dat în tabelul 8

Ab suprafa a bazei pilotului U perimetrul sec iunii transversale a pilotului li lungimea pilotului în contact cu stratul i qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i dat în tabelul 6 qb;k valoarea caracteristic a presiunii pe baz Valoarea caracteristic a presiunii pe baz , qb;k, se determin , dup caz, astfel: i) Pentru pilo ii de îndesare executa i prin batere sau vibropresare, valorile sunt date în tabelul 5 ii) Pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza pe p mânturi coezive, cu condi ia asigur rii p trunderii bazei pilotului în stratul respectiv pe o adâncime egal cu cel pu in diametrul pilotului sau al bulbului: qb k, = Nc cu;d + d;1 D (15)unde: Nc factor de capacitate portant , Nc = 9 cu;d valoarea de calcul a coeziunii nedrenate

d;1 media ponderat , prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale greut ilor volumice ale straturilor str b tute de pilot

D fi a real a pilotului (adâncimea la care se g se te baza pilotului, m surat de la nivelul terenului natural, sau, pentru infrastructurile podurilor, de la nivelul fundului albiei, inînd seama de adâncimea de afuiere)

iii) În lipsa datelor privind rezisten a la forfecare a stratului de la baza pilotului, se admite, pentru p mânturi coezive, utilizarea valorilor din tabelul 9 iv) Pentru pilo ii de dislocuire care reazem cu baza pe straturi necoezive: qb k, = ( d db N + d;1 Dc Nq ) (16)unde:

coeficient determinat în func ie de gradul de îndesare ID al p mântului de la baza pilotului, dat în tabelul 10

d valoarea de calcul a greut ii volumice a p mântului de sub baza pilotului d;1 media ponderat , prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale

greut ilor volumice ale straturilor str b tute de pilot db diametrul pilotului la nivelul bazei N , Nq factori de capacitate portant determina i în func ie de valoarea de calcul a unghiului

de frecare interioar , �d, al stratului de la baza pilotului, da i în tabelul 11 Dc fi a de calcul a pilotului: Dc = db dac D db Dc = D dac D db unde: coeficient în func ie de gradul de îndesare ID al p mântului de la baza

pilotului, dat in tabelul 10


OBSERVA IE Când deasupra stratului de p mânt necoeziv în care p trunde baza pilotului se afl un strat de umplutur recent , necompactat sau de p mânt coeziv plastic moale sau plastic curg tor, sau un strat de turb , fi a D se consider doar adâncimea pe care p trunde pilotul în stratul portant, iar la expresia qb k, definit prin rela ia (15) se adaug

termenul d;2 h unde d;2 este valoarea de calcul a greut ii volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.

Tabelul 7 Tabelul 8

Tehnologia de betonare a pilotului

Tipul p mântului de la baza pilotului

Modul de execu ie a pilotului

Tipul p mântului din jurul pilotului

coeziv necoeziv coeziv necoeziv b2

s2

Betonare în uscat, inclusiv pentru pilot forat cu burghiu continuu (CFA)

1,20 1,20

Cu tubaj introdus prin batere i beton compactat prin batere

1,20 1,20

Cu tubaj introdus prin vibrare i beton compactat prin vibrare

1,70 1,20

Betonare sub ap Forat în uscat i netubat, cu tubaj recuperabil i cu burghiu continuu (CFA)

1,90 1,70 - cu injec ie la baz 1,30 1,20 - f r injec ie la baz 1,45 1,30 Betonare sub noroi Forat cu tubaj nerecuperabil 1,90 1,50 - cu injec ie la baz 1,45 1,30 Forat sub noroi 2,40 1,90 - f r injec ie la baz 1,90 1,50

Tabelul 9 Adâncimea

bazei pilotului (m)

IC 1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4

qb k, ( kPa) 3 700 600 500 400 300 250 200 5 800 700 600 500 400 300 300 7 900 800 700 600 500 400 350 10 1100 950 850 750 650 550 500 12 1250 1100 1000 900 750 650 550 15 1450 1300 1200 1050 900 800 650 18 1700 1500 1350 1200 1050 900 750 20 1850 1700 1500 1300 1150 1000 850 30 2650 2400 2100 1850 1600 - - 40 3600 3200 2800 2400 2000 - -

Tabelul 10 Tabelul 11ID �d (o)

0,00�0,35 0,5 10 26 28 30 32 34 36 38 40 0,36�0,65 0,4 15 N 9,5 12,6 17,3 24,4 34,6 48,6 71,3 108,00,66�1,00 0,3 20 Nq 18,6 24,8 32,8 45,5 64,0 87,6 127,0 185,0


7.2.5 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza încercarilor de impact dinamic

7.2.5.1 Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza încercarilor de impact dinamic sunt date la 7.6.2.4 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.2.5.2 Valoarea de calcul a capaci tii portante la compresiune se determin cu rela ia [7.10 SR EN 1997-1:2004]: Rc;d = (Rc;k) / t (17)

unde: Rc;k = Min {(Rc;m)med / 5 ; (Rc;m)min / 6 } unde: Rc;k valoarea caracteristic a lui Rc Rc;m valoarea m surat a lui Rc în una sau mai multe încerc ri (Rc;m)med valoarea medie a lui Rc,m (Rc;m)min valoarea minim a lui Rc,m

5 coeficient de corelare dat în tab. A11 din SR EN 1997-1:2004 6 coeficient de corelare dat în tab. A11 din SR EN 1997-1:2004

7.2.6 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza formulelor de batere

7.2.6.1 Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza formulelor de batere sunt date la 7.6.2.5 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.2.6.2 În cazul pilo ilor purt tori pe vârf, b tu i într-un p mânt necoeziv, valoarea de calcul a capaci tii portante la compresiune se determin cu:

Rc;d = (Rb;k) / b (18)

unde: b coeficient par ial de siguran : b = 1,4

Rb,k = aA aA aA

eQ q

Q qQ H

2 20 22

0

00 0

,

unde: a factor ce depinde de tipul pilotului i condi iile de batere, dat în tabelul 12 A aria sec iunii pilotului (în cazul pilo ilor tubulari se consider suprafa a sec iunii

inelare) e refuzul pilotului (cm) Q0 greutatea berbecului (sau a p r ii care love te) q greutatea pilotului (inclusiv a c ciulii de protec ie i a p r ii sta ionare a

berbecului) H0 în l imea de c dere a berbecului (cm), stabilit conform tabelului 13 H1 m rimea cursei berbecului E0 energia de lovire a berbecului (kJ) OBSERVA IE Înc rcarea caracteristic pe baza datelor din încercarea pe cale dinamic a pilo ilor prefabrica i se poate determina i cu alte rela ii, dac în urma aplic rii acestora pentru diferite condi ii de teren se arat c se ob ine o concordan satisf c toare cu rezultatele încerc rilor statice.


Tabelul 12 Tabelul 13Tipul pilotului i condi iile de batere

a (kPa)

Tipul de berbec Pilo i verticali

Pilo i înclina i cu 3 : 1

Pilot din beton armat (cu c ciul de protec ie) 1500 Berbec cu c dere liber

sau cu ac iune simpl H0=H1 H0=0,8 H1

Pilot din lemn (f r c ciul de protec ie) 1000

Berbec diesel sau cu ac iune dubl H0=

100 0

0

EQ

H0=80 0

0

EQ

7.2.6.3 Rebatere

Condi iile generale de determinare a num rului de pilo i care trebuie reb tu i sunt date la 7.6.2.7 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.2.7 Capacitatea portant ultim la compresiune stabilit pe baza interpret rii ecua iei undei

Condi iile generale de determinare a capaci tii portante ultime la compresiune pe baza interpret rii ecua iei undei sunt date la 7.6.2.6 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.2.8 Capacitatea portant ultim la compresiune a unui pilot care lucreaz în grup

Valoarea de calcul a capaci tii portante la compresiune a unui pilot care lucreaz în grup se determin cu:

Rc;g = mu Rc;d (19)

unde: Rc;d valoarea de calcul a lui Rc a pilotului izolat mu coeficient de utilizare: mu = 1 pentru pilo ii purt tori pe vârf i pilo ii flotan i de îndesare având fi a

integral cuprins în p mânturi necoezive mu = f (r/r0 ) dat în tabelul 14 unde: r distan a minim (lumina) între 2 pilo i vecini r0 raza de influen a pilotului izolat în planul bazei: r0 = li tg i unde: li grosimea stratului i prin care trece pilotul i = ( �d /4) OBSERVA II 1. Valorile din tabelul 14 pot fi sporite pân la mu = 1 în cazul în care tasarea probabil calculat a funda iei pe pilo i este în limitele acceptabile pentru construc ia respectiv . 2. In straturile în care se consider posibil apari ia frec rii negative, = 0.

Tabelul 14r/r0 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 0,8 mu 1,00 0,95 0,90 0,85 0,80 0,70 0,60


7.2.9 Capacitatea portant ultim la compresiune a grupei de pilo i

În cazul grupelor de pilo i se va lua în considerare i cedarea prin epuizarea capacit ii portante la compresiune a pilo ilor i a p mântului aflat între pilo i care ac ioneaz ca un bloc, conform observatiei de la 7.2.1.2.

7.3 Rezisten a la trac iune a pilotului 7.3.1 Generalit i


7.3.1.2 Rela ia general de verificare [7.12 SR EN 1997-1:2004] este:

Ft;d Rt;d (20)unde: Ft;d valoarea de calcul a trac iunii exercitat asupra unui pilot corespunz toare st rii

limit ultime Rt;d valoarea de calcul a lui Rt

7.3.2 Rezisten a ultim la trac iune stabilit pe baza înc rc rilor statice de prob pe pilo i

7.3.2.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei ultime la trac iune pe baza înc rc rilor statice de prob pe pilo i sunt date la 7.6.3.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.3.2.2 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a rezisten ei ultime la trac iune [7.14 SR EN 1997-1:2004] este:

Rt;k = Min {(Rt;m)med / 1 ; (Rt;m)min / 2 } (21)unde: Rt;k valoarea caracteristic a lui Rt Rt;m valoarea m surat a lui Rt în una sau mai multe înc rc ri de prob pe pilo i (Rt;m)med valoarea medie a lui Rt,m (Rt;m)min valoarea minim a lui Rt,m

1 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007. 2 coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.

7.3.2.3 Rezisten a la trac iune de calcul se calculeaz [7.13 SR EN 1997-1:2004] cu:

Rt;d = Rt;k / s;t (22)

unde: Rt;d valoarea de calcul a lui Rt Rt;k valoarea caracteristic a lui Rc

s;t coeficient par ial pentru rezisten a la trac iune a unui pilot dat in tab. A6(RO), A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.


7.3.3 Rezisten a ultim la trac iune stabilit pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mânturilor.

7.3.3.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei ultime la trac iune pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mânturilor sunt date la 7.6.3.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.3.3.2 Valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune [7.15 SR EN 1997-1:2004] este dat de relatia 22.

7.3.3.3 Relatia general de calcul pentru valoarea caracteristic a rezisten ei la trac iune [7.17 sau 7.18 SR EN 1997-1:2004] este:

Rt;k = Min {(Rt;cal)med / 3 ; (Rt;cal)min / 4 } (23)unde: Rt;k valoarea caracteristic a lui Rt Rt;cal valoarea calculat a lui Rt pe baza rezultatelor încerc rilor asupra p mântului (Rt;cal)med valoarea medie a lui Rc;cal (Rt;cal)min valoarea minim a lui Rc;cal

3 coeficient de corelare dat in tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007 4 coeficient de corelare dat in tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

sau

Rs;k = As;i qs;i;k (24)unde: Rs;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare pe suprafa a lateral a unui pilot As;i suprafa a lateral a pilotului în stratul i qs;i;k valoarea caracteristic a rezisten ei de frecare lateral în stratul i

7.3.3.4 Valoarea de calcul a rezisten ei la trac iune a pilo ilor prefabrica i introdu i prin batere se poate stabili, pe baza datelor din încercarea de penetrare static , cu:

Rt,d= Fl

s3

Uup

(25)

unde: Fl, U, up, s3 conform semnificatiilor precizate la relatia 7

7.3.4 Rezisten a ultim la trac iune stabilit prin metode prescriptive

7.3.4.1 Rezisten a ultim la trac iune pentru pilo ii prefabrica i se determin cu:

RU q l

t ds k i

m s

i

,,

1

(26)

unde: U, qs;i;k, li, s;1 conform semnificatiilor precizate la relatia 13

m coeficient par ial: m = 2,4


7.3.4.2 Rezisten a ultim la trac iune pentru pilo ii executa i pe loc se determin cu:

RU q l

t ds k i

m s

i

,,

2

(27)

unde: U, qs;i;k, li, s;2 conform semnifica iilor precizate la rela ia 14

m coeficient par ial: m = 2,4

7.4 Deplas rile verticale ale funda iei pe pilo i (starea limit de exploatare normal pentru structura suportat de pilo i)

7.4.1 Generalit i


7.4.1.2 Trebuie evaluat deplasarea vertical (tasarea) funda iei pe pilo i pentru condi iile st rilor limit ale exploat rii normale i comparat cu valoarea tas rii acceptabile:

s sacc (28)unde: s deplasarea vertical (tasarea) funda iei pe pilo i estimat / calculat sacc deplasarea vertical (tasarea) acceptabil pentru structura suportat de pilo i

7.4.1.3 Metode analitice pentru calculul deplas rilor verticale ale funda iei pe pilo i, de felul celei indicate în anexa D, trebuie considerate ca aproximative.

7.4.2 Funda ia pe pilo i supu i la compresiune Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.4.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

7.4.3 Funda ii pe pilo i supu i solicita i la trac iune Condi iile generale de verificare sunt date la 7.6.4.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

8. PILO I SUPU I LA SOLICIT RI TRANSVERSALE

8.1 Generalit i 8.1.1 Condi iile generale de verificare sunt date la 7.7.1 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

8.1.2 Rela ia general de verificare [7.19 SR EN 1997-1:2004] este:

Ftr ,d Rtr ,d (29)unde: Ftr ,d valoarea de calcul a înc rc rii transversale asupra unui pilot corespunz toare st rii limit

ultime


Rtr;d valoarea de calcul a lui Rtr luând în considerare efectul oric ror înc rc ri axiale de compresiune sau de trac iune

8.2 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza înc rc rilor de prob pe pilo i

8.2.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei la înc rcare transversal pe baza înc rc rilor de prob pe pilo i sunt date la 7.7.2 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

8.2.2 Rezisten a de calcul la înc rcare transversal se calculeaz cu:

RR

tr dtr k

tr,

, (30)

unde: Rtr,k valoarea caracteristic a înc rc rii transversale, stabilit cu luarea în considerare a

factorului de corelare din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB: 2007 în func ie de num rul înc rc rilor de prob

tr coeficient par ial: tr = 2

8.3 Rezisten a la înc rcare transversal pe baza rezultatelor încerc rilor asupra terenului i a parametrilor de rezisten ai pilotului

8.3.1 Condi iile generale de determinare a rezisten ei la înc rcare transversal pe baza rezultatelor încerc rilor asupra terenului i a parametrilor de rezisten ai pilotului sunt date la 7.7.3 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

8.3.2 Calculul rezisten ei la înc rcare transversal a unui pilot lung, svelt poate fi efectuat folosind teoria unei grinzi înc rcat la o extremitate i rezemat pe un mediu deformabil, caracterizat printr-un modul al reac iunii laterale. În anexa A se prezint o metod de calcul a unui pilot izolat supus la o solicitare transversal (lateral , orizontal ), în ipoteza model rii terenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.

8.4 Rezisten a la înc rcare transversal prin metode prescriptive

8.4.1 Metodele prescriptive pentru calculul rezisten ei la înc rcare transversal a unui pilot se utilizeaz doar în fazele preliminare de proiectare.

8.4.2 Rezisten a caracteristic la înc rcare transversal a pilo ilor verticali în radiere joase se determin cu:

Rtr,k = 2

0

Ml

cap în cazul pilotului considerat încastrat în radier (31)

sau

Rtr,k = M

lcap

0 în cazul pilotului considerat articulat în radier (32)

unde: l0 lungimea conven ional de încastrare; valorile l0 sunt date în tabelul 15


Mcap momentul încovoietor capabil al sec iunii pilotului, determinat conform reglement rilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat

OBSERVA II 1. Rela iile pot fi utilizate în cazul când fi a, D, este mai mare decât 5l0 2. În cazul unei stratifica ii neomogene, l0 se stabile te ca medie ponderat (prin grosimile de straturi) ale valorilor corespunz toare straturilor întâlnite pe o adâncime egal cu 1,5 l0 , în care l0 reprezint valoarea corespunz toare stratului de la suprafa . 3. Nu se utilizeaz lungimea l0 din tabelul 15 la calculul s ge ii.

Tabelul 15

Tipul p mântului Pilo i Barete, în func ie de direc ia for ei orizontale

Paralel cu latura mare, l

Paralel cu latura mic , b

l0

Nisipuri cu ID 0,35 i p mânturi coezive cu IC 0,5 4d 2,50l 4b

Nisipuri cu ID = 0,36 ÷ 0,65 i p mânturi coezive cu IC = 0,51÷ 0,75

3d 1,75l 3b

Nisipuri, nisipuri cu pietri cu ID 0.66 i p mânturi coezive cu IC = 0,76 ÷ 1,00

2d 1,25l 2b

P mânturi coezive cu IC 1,00 1,5d 1,00l 1,5b

8.4.3 Rezisten a de calcul la înc rcare transversal se determin cu:

Rtr,d =Rtr k

tr

, (33)

unde: tr coeficient par ial: tr = 2

8.5 Deplasare transversal

8.5.1 Condi iile generale de determinare a deplas rii transversale sunt date la 7.7.4 din SR EN

1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

8.5.2 În anexa B se prezint o metod de calcul spa ial al grupei de pilo i în ipoteza radierului rigid i a model rii terenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.

9. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURAL A PILO ILOR

9.1 Generalit i

9.1.1 Condi iile generale sunt date la 7.8 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele,

amendamentele i anexa na ional asociate.

9.1.2 Alc tuirea pilotului trebuie astfel conceput încât s fac fa tuturor situa iilor la care pot fi supu i pilo ii atât pe parcursul execu iei, inclusiv transportul i baterea dac este cazul, cât i în exploatare.


9.1.3 Pilo ii supu i la înc rc ri de trac iune trebuie concepu i pentru a suporta întreaga for de smulgere pe întreaga lor lungime, dac este necesar.

9.1.4 La pilo ii executa i pe loc, valorile rezisten elor corespunz toare clasei betonului se afecteaz cu urm torii coeficien ii de reducere da i în tabelul 16:

Tabelul 16 Condi iile de betonare Coeficient de reducere

Betonare în uscat 0,95 Betonare sub ap sau sub noroi de foraj 0,80 OBSERVA IE Coeficien ii de reducere men iona i sunt suplimentari fa de coeficien ii condi iilor de siguran care in seama de dimensiunile sec iunilor transversale i de pozi ia de turnare a betonului stabili i conform STAS 10107/0-90.

9.2 Elemente constructive specifice pilo ilor executa i pe loc 9.2.1 Materiale

9.2.1.1 Beton

9.2.1.1.1 Alegerea clasei betonului, a dozajului minim de ciment si a tipului si dimensiunilor agregatelor se fac cu respectarea prevederilor din SR EN 1536:2004 i NE 012/1-2007.

9.2.1.1.2 Pentru pilo ii situa i în terenuri cu ape agresive, la alc tuirea re etei de betonare trebuie s se in seama de reglement rile specifice.

9.2.1.2 Arm tur Arm turile pilo ilor se realizeaz , dup caz, din o el tip OB 37, PC 52 sau S500.

9.2.2 Alc tuirea pilo ilor

9.2.2.1 Dimensiuni caracteristice

9.2.2.1.1 Diametru Diametrul pilotului se stabile te func ie de tehnologia de execu ie ce se adopt . OBSERVA IE 1. În cazul pilo ilor fora i în uscat i netuba i precum i în cel al pilo ilor fora i sub noroi, diametrul pilotului se consider egal cu diametrul uneltei de s pare. 2. În cazul pilo ilor fora i cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, diametrul pilotului se consider egal cu diametrul exterior al tubajului.

9.2.2.1.2 Lungime

Lungimea se stabile te astfel încât, prin efectul combinat al frec rii pe suprafa a lateral i al rezisten ei în planul bazei, pilotul s transmit la teren înc rcarea axial de calcul care îi revine. Se recomand ca lungimea pilotului forat de diametru mare s se determine în func ie de adâncimea la care se întâlne te stratul practic incompresibil. La pilo ii cu solicit ri orizontale importante, lungimea pilotului se stabile te astfel încât s se asigure încastrarea necesar în teren.


Adâncimea de p trundere a pilotului în stratul portant trebuie s fie de cel pu in 2 d la pilo ii cu d 1,20 m i 1,5 d la pilo ii cu d 1,20 m (d - diametrul pilotului). Dac stratul portant este constituit dintr-o roc stâncoas , se admite ca încastrarea s se fac pe minimum 0,5 m dup îndep rtarea stratului de roc alterat .

9.2.2.1.3 Evazare la baz

Evazarea la baza pilotului forat se face numai în cazul în care baza p trunde într-un strat cu coeziune mare, având rezisten a la compresiune cu deformare lateral liber (compresiune monoaxial ) de cel pu in 200 kPa la forarea în uscat i 300 kPa la forarea în ap . Evazarea se face sub forma unui trunchi de con, cu în l imea cel pu in egal cu diametrul sec iunii curente a pilotului. Se recomand ca aria sec iunii bazei l rgite s nu dep easc de trei ori sec iunea curent a pilotului.

9.2.2.1.4 Injectare la baz sau în lungul suprafe ei laterale a pilotului forat

Pentru sporirea capacit ii portante a pilotului forat precum i pentru mic orarea deforma iilor datorate terenului de la baz , eventual sl bit prin opera ia de forare, se poate prevedea o injectare la baza pilotului sau în lungul suprafe ei laterale a acestuia. În acest scop, evile prin care urmeaz a se injecta suspensia (de obicei lapte de ciment) se înglobeaz în corpul pilotului, fiind coborâte în gaura forat odat cu carcasa de arm tur . Re eta i tehnologia de injectare se precizeaz în caietul de sarcini.

9.2.3 Armarea pilo ilor

9.2.3.1 Armarea pilo ilor se face cu respectarea prevederilor din SR EN 12699:2004 i SR EN 1536:2004. 9.2.3.2 Armarea pilo ilor se face, de regul , cu carcase de arm tur formate din bare longitudinale, etrieri sau fret , inele de rigidizare i distan ieri.

9.2.3.3 Carcasa de arm tur poate s aib sec iunea constant sau variabil în lungul pilotului, dup cum rezult în urma calculului de rezisten a elementului de beton armat sau din condi ii constructive.

9.3 Dispunerea pilo ilor în radier 9.3.1 Distan a minim între axele pilo ilor, m surat în teren, este de:

3d în cazul pilo ilor de îndesare

2 d +3

100D în cazul pilo ilor de dislocuire (valoare minim recomandat )

unde: d diametrul sau latura mic a sec iunii pilotului D fi a real a pilotului


9.3.2 Repartizarea pilo ilor sub radierul funda iei se face, dupa caz, în rânduri paralele, radial, în ah sau în func ie de modul de conformare a structurii de rezisten a construc iei, pe baza valorilor solicit rilor preluate de pilo i.

9.4 Alc tuirea radierului 9.4.1 Adâncimea de fundare a radierului se stabile te în raport cu :

existen a subsolurilor i instala iilor subterane; condi iile geologice i hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane i

varia ia acestuia în timpul construc iei i al exploat rii acesteia etc.); posibilitatea de umflare prin înghe a p mânturilor etc.

9.4.2 Radierul de beton armat se calculeaz sub ac iunea înc rc rilor de la suprastructur i a reac iunilor din pilo i.

9.4.2.1 În l imea radierului se determin din calcul. În cazul radierului de tip plac groas , în l imea nu va fi mai mic de 30 cm.

9.4.2.2 Clasa betonului trebuie s fie minim C12/15 (Bc 15) si va fi corelat cu clasa de beton din pilo i.

9.4.3 Distan a între fa a exterioar a pilo ilor marginali i extremitatea radierului trebuie s fie de cel pu in 25 cm.

9.4.4 Lungimea p r ii pilo ilor cuprins în radierul de beton armat se determin în func ie de tipul de solicitare i de tipul i diametrul arm turii longitudinale din corpul pilotului (nu se include în grosimea radierului stratul de beton de egalizare) conform reglement rilor tehnice specifice, dar nu mai mic decât cea prev zut la pct. 9.4.4.1. 9.4.4.1 În cazul funda iilor pe pilo i supu i la solicit ri axiale de compresiune i la for e orizontale care pot fi preluate de pilo ii considera i articula i în radier, pilo ii trebuie s p trund în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar arm turile longitudinale ale pilo ilor s se înglobeze în radier pe minimum 25 cm.

9.4.4.2 În cazul funda iilor pe pilo i supu i la solicit ri axiale de smulgere sau la for e orizontale mari, care impun preluarea acestora prin pilo i considera i încastra i în radier, pilo ii trebuie s p trund în radier cu capetele intacte pe o lungime de cel pu in 10 cm, iar arm turile longitudinale ale pilo ilor trebuie s se înglobeze în radier pe o lungime determinat prin calculul s u constructiv, cu respectarea prevederilor din SR EN 12699:2004 i SR EN 1536:2004.


10. SUPRAVEGHEREA EXECU IEI I CONTROLUL CALIT II PILO ILOR

10.1 Condi iile generale sunt date la 7.9 din SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate.

10.2 Condi iile specifice sunt date în SR EN 12699:2004 i SR EN 1536:2004 .


ANEXA A

CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICIT RI TRANSVERSALE

FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU WINKLER A.1 Pentru calculul deforma iilor i eforturilor în lungul unui pilot izolat, definit într-un sistem de axe (fig. A.1 a) supus la înc rc ri transversale (for t ietoare, moment încovoietor) terenul de fundare se asimileaz cu un mediu discret (de tip Winkler) alc tuit din resoarte independente (fig. A.1 b). Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni orizontale poart denumirea de coeficient al reac iunii laterale Es .

Fig. A.1

A.2 Datorit varia iei importante pe vertical a naturii i st rii terenului, se recomand s se considere coeficientul Es variabil cu adâncimea: Es=Es(z). A.3 Considerând c un pilot ac ionat de solicit ri transversale conform fig. A.1 sufer deforma ia y=y(z), în urma c reia se mobilizeaz din partea terenului presiunea reactiv

)z(pp rr (fig. A.1 c), se poate exprima echilibrul diferen ial cu rela ia:

0pdz

yd)EI( r4

4

p (A.1)

unde:

rp presiunea reactiv


yEp sr

(EI)p rigiditatea la încovoiere a sec iunii pilotului. Pentru rezolvarea ecua iei (A.1) pot fi adoptate mai multe ipoteze ca de exemplu: 1) Ipoteza terenului linear-elastic, cu coeficient al reac iunii laterale variabil linear cu adâncimea:

zmE hs (A.2) unde: mh se nume te modulul coeficientului reac iunii laterale care se poate determina conform

pct. C.2 din anexa C. 2) Ipoteza terenului nelinear, cu coeficient al reac iunii laterale dependent de nivelul de solicitare i cu o distribu ie oarecare pe adâncime Es=Es(z,y). A.4 Calculul deforma iilor i eforturilor în ipoteza terenului linear elastic se face cu rela iile:

)D/z(B)EI(

M)D/z(A)EI(

P)z(y yp

2

yp

3

(A.3)

)D/z(B)EI(

M)D/z(A)EI(

P)z(pp

2

(A.4)

)D/z(MB)D/z(AP)z( mm (A.5)

)D/z(BM)D/z(PA)z(T tt

(A.6)

unde: y(z) deplasarea în sec iunea pilotului de la adâncimea z

(z) rotirea în sec iunea pilotului de la adâncimea z M(z) momentul încovoietor în sec iunea pilotului de la adâncimea z T(z) for a t ietoare în sec iunea pilotului de la adâncimea z Ay(z/D), By(z/D), A (z/D)�Bt(z/D) sunt coeficien i de influen func ie de fi a redus

/Dzmax i func ie de adâncimea relativ z/D, iar

5

h

p

m)EI(

Pentru pilo ii opri i cu baza în terenuri nestâncoase coeficien ii de influen se iau conform tabelelor A.1 i A.2. A.5 Calculul deforma iilor i eforturilor în ipoteza terenului neliniar se poate face prin metode iterative astfel: a) Se determin curbele p-y la diferite adâncimi, acordând prioritate zonei superioare a

stratifica iei pe o adâncime de aprox. 5d, în care d este diametrul pilotului sau latura sec iunii transversale perpendicular pe direc ia planului de ac iune a înc rc rii transversale; construirea curbelor se poate face conform pct. C.3 din anexa C;

b) Se estimeaz o prim valoare pentru modulul mh;


c) Cu valoarea estimat se calculeaz transla iile y(z) cu rela ia (A.3); d) Pe baza datelor din curbele p-y i cu valorile transla iilor y(z) se determin coeficien ii

reac iunii laterale secan i Es(z) (fig. A.2 a); e) Se reprezint valorile Es func ie de adâncimea z i se construie te dreapta medie prin aceste

puncte, trecând prin origine(fig. A.2 b); f) Panta acestei drepte reprezint noua valoare a coeficientului m*h. g) Se compar :

tolerantamm h*h

- dac compara ia este pozitiv , calculul se opre te, ultimele rezultate fiind admise ca valabile;

- dac compara ia este negativ , se reia calculul de la pct. c cu o alt valoare pentru mh; - toleran a se accept în limitele 0.02 mh�0.05 mh.

a) b) Fig. A.2


ANEXA B

CALCULUL UNUI GRUP SPA IAL DE PILO I CU RADIER RIGID B.1 Cunoscându-se ac iunea exterioar pe radier, zyxzyx

T M,M,M,F,F,FF , (fig. B.1) se cere:

- determinarea deplas rilor {DT}T=(u,v,w, x, y, z); - determinarea eforturilor {fi}T=(fx,fy,fz,mx,my,mz) în sec iunea de încastrare a fiec rui

pilot i, în radier; - determinarea diagramelor de eforturi sec ionale în lungul fiec rui pilot; - verificarea de rezisten a sec iunii pilo ilor i verificarea la capacitatea portant în

raport cu terenul; - verificarea, dac este cazul, la starea limit de deforma ii.

Fig. B.1 B.2 Calculul se efectueaz în urm toarele etape:

- se determin matricea de rigiditate [Ki] a fiec rui pilot i, în raport cu sistemul local de axe Oixiyizi , conform pct. B.3;

- se determin matricea de rigiditate a grupului de pilo i [K] în raport cu sistemul general de axe, Oxyz, prin asamblarea rigidit ilor locale i transformarea sistemelor de coordonate;

- se rezolv sistemul de ecua ii: [K}{D}={F} (B.1)

i se determin vectorul deplas rilor radierului, {D}; - se determin vectorul deplas rilor {di} la capul fiec rui pilot, în raport cu sistemul propriu

de axe:


{di}=[ri][li]{D} (B.2) - în care [ri][li] sunt matricele de transformare a axelor prin rota ie i respectiv transla ie;

- se determin solicit rile pe capul pilotului: {fi}=[Ki]{di} (B.3) - se efectueaz calculul eforturilor în lungul axei pilotului, conform prevederilor din anexa A; - se fac verific ri de rezisten ale sec iunii pilotului conform reglement rilor tehnice

specifice; - se fac verific ri la capacitatea portant în raport cu terenul conform pct. 5.2; - se fac verific ri la starea limit de deforma ii, dac se impun.

B.3 Determinarea flexibilit ii pilotului izolat B.3.1 Se consider un pilot izolat definit în sistemul local de axe (fig. B.2). Se aplic , în mod succesiv, câte o solicitare unitar fx=1, fy=1, fz=1, mx=1, my=1 i mz=1 în capul pilotului, i se determin conform prevederilor din anexa A, deplas rile xx, yy, x = x, y = y, x, i y, m rimi ce au semnifica ia de coeficien i de flexibilitate. OBSERVA II: 1. În cazul pilo ilor cu simetrie axial a sec iunii transversale:

yxyx

yx

xyyxx

2. În cazul pilo ilor cu fi liber l0, expresiile coeficien ilor de flexibilitate se determin ad ugând la deplas rile calculate la nivelul terenului, deplas rile pe consola de lungime l0, astfel:

p

0

p

xp

20

0p

yp

2

x

p

30

yp

02

0p

0

p

2

yp

3

x

)EI(l

B)EI(

)EI(2l

l)0(B)EI(

)0(B)EI(

)EI(3l

)0(B)EI(l

l)0(B)EI(

l)0(A

)EI()0(A

)EI(

B.3.2 Pentru gradele de libertate necuplate de transla ia axial , deplasarea z i r sucirea se determin astfel:

a) La transla ie vertical - din înc rc ri de prob :

00z Ns unde: s0 deplasarea capului pilotului N0 înc rcarea axial ce revine pilo ilor din grup sub ac iuni permanente

- pe baza unor modele teoretice adecvate. OBSERVA II 1. În cazul pilo ilor cu fi liber pe lungimea l0 trebuie s se in seama i de efectele acesteia. 2. În cazul grupului de pilo i la care eforturile axiale pot varia foarte mult se recomand folosirea flexibilit ii diferen iate pentru pilo ii comprima i i pentru cei supu i la trac iune. b) La r sucire


- pe baza unor modele teoretice adecvate.

Fig. B2

B.4 Determinarea matricii de rigiditate [Ki] a pilotului izolat. Matricea de rigiditate are forma: u v w x y z fx Kx 0 0 0 K 0 fy 0 Ky 0 Ky 0 0 fz 0 0 Kz 0 0 0 mx 0 K y 0 K (x) 0 0 my K x 0 0 0 K (y) 0 mz 0 0 0 0 0 K

unde:

/1K/1K

)y(K

)y()y(

)y(K

)y()y(K

zz

2xx

x

2xx

xx

2xx

x

OBSERVA IE Indicii din paranteze arat c rela ia se aplic i pe direc ia (y). În cazul pilo ilor având sec iunea transversal cu simetrie axial m rimile dup cele 2 direc ii din plan sunt egale. În cazul grupului plan de pilo i (fig. B.3) sistemul (B.1) devine:


yyzx

zyzzzzx

xyxxzxx

MKwKuK

FKwKuKFKwKuK

unde:

pp

pp

p

p p

p

p

n

1

n

1

2x

2z

2i

n

1zx

n

1

2x

2ziz

n

1

2x

2zzz

n

1x

n

1xxzix

n

1zxxzxz

n

1

2z

2xxxx

K)sinKcosK(xK

KsinK)sinKcosK(xK

)sinKcosK(K

KcosKcossin)KK(xK

Kcossin)KK(K

sinKcosK(K

Fig. B.3


ANEXA C

DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI PENTRU CALCULUL

PILO ILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL C.1 Valorile parametrilor geotehnici utiliza i în calculul pilo ilor se recomand s fie determinate experimental. În lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate valorile precizate în prezenta anex , cu condi ia verific rii pilo ilor prin înc rc ri de prob . C.2 Determinarea coeficientului reac iunii laterale, Es, variabil linear cu adâncimea, z. Coeficientul Es se determin cu rela ia:

(kPa) zKbE cs (C.1)unde: K coeficient de propor ionalitate, în kilonewtoni pe metru la puterea a

patra, conform tabelului C.1; coeficientul K se determin pentru straturile de p mânt aflate pân la o adâncime lk , în metri, care se calculeaz cu rela ia: lk = 3l0 D (C.2)

unde: l0 conform tabel 15 D fi a pilotului sau baretei, în metri bc l imea de calcul, în metri, se determin astfel:

1. Pentru pilo i bc = d (1+tgf�med)

(C.3)

2. Pentru barete, când înc rcarea lateral se aplic perpendicular pe latura cea mai mare a sec iunii transversale, l bc = l+2b tgf�med (C.3�)

unde: d diametrul pilotului, în metri sau b latura mic a sec iunii transversale a baretei, paralel cu direc ia planului

de ac iune a înc rc rii laterale, în metri f�med unghiul de frecare intern în termeni de eforturi efective; valoarea f�med se

calculeaz ca medie ponderat (prin tgf�) pentru straturile de p mânt aflate pân la adâncimea lk

3. Pentru barete, când înc rcarea lateral se aplic perpendicular pe latura cea mai mic a sec iunii transversale, b, se utilizeaz graficele din figura C.1; pentru valori intermediare se interpoleaz liniar; valorile f� din grafice sunt valori medii, f�med, calculate ca medie ponderat (prin tgf�) pentru straturile de p mânt aflate pân la adâncimea lk


Se verific condi ia: 1. bc � d t (pilo i, cazul 1) 2. bc � l t (barete, cazul 2) 3. bc � b t (barete, cazul 3) unde: t distan a liber minim (lumina) dintre 2 elemente (pilo i sau barete)

vecine, corespunzatoare direc iei pe care s-a calculat bc, în metri OBSERVATIE Dac în limitele grosimii lk se întâlnesc mai multe straturi caracterizate prin coeficien i de propor ionalitate Ki diferi i ( cu peste 50%) fa de media ponderat linear cu grosimile, iar grosimea fiec rui strat hi este cel pu in egal cu l imea de calcul a pilotului bc , se evalueaz un coeficient echivalent, K , cu rela ia:

21 1

)2(

k

n

i

n

ijjiii

l

hhhKK (C.4)

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

4.50

5.00

5.50

6.00

1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00

bc/b

f ' = 10

f '= 14

f '= 18

f '= 2 2

f '= 2 6

f '= 3 0

f '= 3 4

f '= 3 8

Figura C.1 C.3 Construirea curbelor p-y în ipoteza terenului nelinear C.3.1 Curba p-y la o cot curent z, (fig. C.2) se compune, de regul , din urm toarele por iuni: - Por iunea OA, hiperbol , ce se determin cu rela ia:

d0 py

K1

py valabil pentru p pd i y d (C.5)


unde: pd presiunea ultim de calcul determinat conform pct. C.3.2 sau C.3.3 în kilonewtoni pe

metru p trat coeficient de siguran , determinat cu rela ia:

)dzK/(p1

1

id

coeficient ce depinde de tipul p mântului i al înc rc rii, care se ia : =0.04 pentru p mânturi necoezive i conform tabelului C.2 pentru p mânturi coezive;

K0 panta ini ial care se ia astfel:

zdb

KK c0 la p mânturi necoezive

25.0c

d0 )(d

pK la p mânturi coezive

coeficient conform tabelului C.2 c deforma ia axial determinat prin încercarea la compresiune triaxial ,

corespunz toare la 50 % din deviatorul de rupere; în lipsa datelor experimentale se pot adopta valorile precizate în cadrul observa iei de sub tabelul C.2.

Tabelul C.1 Tipul p mântului

Coeficientul de propor ionalitate K, kN/m4 pilo i prefabrica i pilo i executa i pe loc

Argile i argile pr foase având Ic 0.25 650�2500 500�2000 Argile i argile pr foase având 0.25<Ic 0.5; Prafuri nisipoase având Ic 1.00; Nisipuri pr foase având 0.6 e<0.8

2500�5000

2000�4000

Argile i argile pr foase având 0.5<Ic 1.00; Prafuri nisipoase având Ic>1.00 ; Nisipuri fine i nisipuri mijlocii

5000�8000

4000�6000

Argile i argile pr foase având Ic>1.00; Nisipuri mari 8000�13000 6000�10000

Nisipuri cu pietri , pietri uri i bolov ni uri cu umplutur de nisip. - 10000�20000


Fig. C.2 - Por iunea AB, liniar , caracteristic p mânturilor ce pot suferi degrad ri structurale la diferite tipuri de solicit ri (argile supraconsolidate, nisipuri afânate saturate solicitate ciclic etc.). Presiunea pd reprezint rezisten a rezidual i se determin prin încerc ri de laborator. În mod aproximativ, pentru argile se poate aprecia deplasarea necesar mobiliz rii rezisten ei reziduale cu rela ia: y = �d (C.6)unde: � conform tabelului C.2.

- Por iunea liniar orizontal , dup caz, AD sau BC. Tabelul C.2

Parametrul Tipul înc rc rii Tipul p mântului coeziv Normal consolidat Supraconsolidat

�

Static

10 20 c 80 c

30 5 c 8 c

�

Ciclic

10 7.5 c 20 c

30 2.5 c 5 c

OBSERVA IE În lipsa datelor experimentale, pentru analize preliminare, se pot adopta urm toarele valori pentru deforma ia axial c : - argile având Ic<0.5 c=0.02 - argile având 0.5 Ic<1.00 c=0.01 - argile având Ic>1.00 c=0.005 C.3.2 Calculul presiunii ultime pentru p mânturi coezive C.3.2.1 Cazul ac iunii statice


'0'

'

ds psin1sin14p (kPa) (C.7)

unde: � unghiul de frecare interioar efectiv , în grade

p�0 presiunea vertical efectiv la cota z, în kilopascali

C.3.2.2 Cazul actiunii ciclice

'0'

'

dc psin1sin13p (kPa) (C.8)

pentru adâncimi z 2d i

'0'

'

ds psin1sin1

d2z3p

(kPa) (C.9)

pentru adâncimi z>2d.

C.3.3 Calculul presiunii ultime pentru p mânturi coezive

upd cNp (C.10)

unde: cu coeziunea aparent nedrenat , de calcul; Np coeficient care variaz linear cu adâncimea; se determin astfel:

- în cazul solicit rilor statice:

crp z

z71N

- în cazul solicit rilor ciclice:

crp z

z8N

zcr=10d la p mânturi normal consolidate sau u or supraconsolidate zcr=5d la p mânturi supraconsolidate


ANEXA D CALCULUL TAS RII PROBABILE A UNEI FUNDA II PE PILO I CU METODA BAZAT PE SCHEMA FUNDA IEI CONVEN IONALE D.1 În cazul funda iei cu pilo i verticali (fig. D.1 a), funda ia conven ional se consider c are talpa orizontal la nivelul mediu al vârfurilor pilo ilor i dimensiunile în plan egale cu:

0'

0'

r2BB

r2LL (D.1)

unde: L�, B� lungimea, respectiv l imea funda iei conven ionale, în metri L, B lungimea, respectiv l imea conturului exterior al grupului de pilo i, m surate în

planul radierului, în metri r0 raza de influen a pilotului (pct. 7.2.4), în metri

În cazul funda iei cu pilo i înclina i (fig. D.1 b) funda ia conven ional are dimensiunile în plan L� i B� egale cu lungimea, respectiv l imea conturului exterior al grupului de pilo i, m surate în planul vârfurilor pilo ilor.

a) b) Fig. D.1 D.2 Presiunea medie net pn pe talpa funda iei conven ionale se consider egal cu:

''n BLNp (kPa) (D.2)

unde: N efortul total vertical provenit din înc rc rile de calcul din gruparea fundamental ce

ac ioneaz în planul t lpii radierului, în kilonewtoni. D.3 Pentru calculul tas rii probabile a funda iei conven ionale, p mântul de sub nivelul vârfurilor pilo ilor se împarte în straturi elementare, pân la o adâncime corespunz toare limitei inferioare a zonei active (definit la pct. D.3.2).


Fiecare strat elementar se constituie din p mânt omogen; grosimea stratului trebuie s fie mai mic decât 0.4 B�. D.3.1 La limitele de separa ie ale straturilor elementare se calculeaz eforturile unitare verticale datorate presiunii nete transmise pe talpa funda iei conven ionale, cu rela ia:

n0zi p (kPa) (D.3)

unde: 0 coeficient de distribu ie al eforturilor verticale dat în tabelul D.1, în func ie de

rapoartele '' B/L i 'B/z z adâncimea planului de separa ie al stratului elementar fa de nivelul t lpii funda iei

conven ionale, în metri

Tabelul D.1

'B/z

'' B/L 1 2 3 10

0 0.0 1.0 1.00 1.00 1.00 0.2 0.96 0.96 0.98 0.98 0.4 0.80 0.87 0.88 0.88 0.6 0.61 0.73 0.75 0.75 0.8 0.45 0.53 0.63 0.64 1.0 0.34 0.48 0.53 0.55 1.2 0.26 0.39 0.44 0.48 1.4 0.20 0.32 0.38 0.42 1.6 0.16 0.27 0.32 0.37 2.0 0.11 0.19 0.24 0.31 3.0 0.05 0.10 0.13 0.21 4.0 0.03 0.06 0.08 0.16 5.0 0.02 0.04 0.04 0.13 OBSERVA IE Pentru valori intermediare ale rapoartele

'' B/L i 'B/z valorile 0 se ob in prin interpolare liniar .

D.3.2 Limita zonei active se consider la nivelul stratului elementar la care începe s se îndeplineasc condi ia:

gzizi 1.0 (D.4)

unde: gzi efortul unitar din greutatea straturilor situate deasupra nivelului respectiv (sarcina

geologic ) calculat cu rela ia:


hgzi (kPa) greutatea volumic a fiec rui strat geologic situat deasupra nivelului respectiv,

în kilonewtoni pe metru cub h grosimea fiec rui strat, în metri

În situa ia în care limita inferioar , astfel stabilit , rezult în cuprinsul unui strat având modulul de deforma ie linear mult mai mic decât al straturilor superioare, sau având E<5000 kPa, adâncimea zonei active se majoreaz prin includerea acestui strat sau pân la îndeplinirea condi iei:

gzizi 05.0

În situa ia în care în cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (E>100000 kPa) i exist siguran a c în cuprinsul acesteia, pân la adâncimea corespunz toare atingerii

condi iei (D.4), nu apar orizonturi mai compresibile, adâncimea zonei active se limiteaz la suprafa a acestui strat. D.3.3 Tasarea probabil a funda iei conven ionale se calculeaz cu rela ia:

n

i

izi

Ehs

1

100 (cm) (D.5)

unde: coeficientul care corecteaz schema simplificat de calcul i se ia egal cu 0.8 zi efortul vertical mediu în stratul elementar i, calculat cu rela ia:

2

infzi

supzi

zi (kPa)

supzi i inf

zi efortul unitar la limita superioar , respectiv la limita inferioar a stratului elementar i, calculat cu rela ia (D.3), în kilopascali

hi grosimea stratului elementar i, în metriEi modulul de deforma ie linear al stratului elementar i, în kilopascali


ANEXA E

METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN ÎNC RCARE DE PROB A TRANSFERULUI DE ÎNC RCARE AXIAL

CU AJUTORUL REPERILOR MECANICI

E.1 Metodologia se folose te la pilo i sau barete. Exemplul prezentat se refer la o baret instrumentat . În cazul în care între bareta solicitat axial i teren au loc deplas ri relative, rezisten a la frecare pe suprafa a lateral a baretei poate fi mobilizat . Procesul de transmitere prin frecare a înc rc rii axiale de la baret la terenul înconjur tor poart numele de transfer de înc rcare.

E.2 În vederea determin rii transferului de înc rcare este necesar cunoa terea distribu iei deforma iei în adâncime în corpul baretei. În acest scop bareta se instrumenteaz cu reperi mecanici (fig.E.1) plasa i la diferite cote de observa ie. Un reper mecanic este alc tuit dintr-o tij metalic sudat de o plac de baz . Tija este protejat fa de betonul din corpul baretei printr-o eav rezemat pe placa de baz prin intermediul unei garnituri de cauciuc. Pentru a evita frecarea între tija-reper i eava de protec ie, se prev d din loc în loc distan iere inelare din cauciuc. La cap tul superior se prevede un capac de care tija-reper se solidarizeaz , înainte de începerea înc rc rii, printr-o piuli . Reperii mecanici se solidarizeaz de carcasa de arm tur a baretei, la interiorul acesteia i sunt coborâ i odat cu carcasa în tran eea forat , înainte de betonare. Prin betonare, pl cile de baz se înglobeaz în corpul baretei reprezentând reperi ai tas rii baretei la cota la care au fost introduse. În figura E.2 se indic , într-o sec iune vertical prin baret , schema de amplasare a reperilor mecanici. Pentru ob inerea distribu iei de deforma ii în adâncime,capetele tijelor-reper înglobate în baret debu eaz în ferestre practicate în corpul baretei (Detaliu A, fig. E.2). În acest scop, la preg tirea capului baretei (îndep rtarea, prin spargere, a stratului de beton din suprafa contaminat cu noroi i turnarea în loc a unui beton corespunz tor) se las cutii de cofraj pentru formarea ferestrelor. De tija-reper se monteaz un microcomparator pentru înregistrarea deplas rii relative între cota z i cota capului baretei. Important: Înainte de începerea determin rii se va îndep rta piuli a de fixare a capacului de protec ie a reperului. E.3 Înc rcarea de prob se efectueaz cu respectarea SR EN 1997-1:2004 i dupa caz, cu eratele, amendamentele i anexa na ional asociate. Citirile la reperii mecanici se înregistreaz la fel ca la reperii care determin tasarea capului baretei.


E.4 Prelucrarea rezultatelor E.4.1 Deforma iile în lungul corpului baretei Pentru o anumit treapt de înc rcare, deforma ia si a corpului baretei la adâncimea zi la care este coborât reperul mecanic i se determin cu rela ia:

ii css 0 (E.1)unde: so tasarea capului baretei sub o treapt de înc rcare ci citirea pe microcomparatorul ata at reperului i la aceea i treapt de înc rcare

Deforma iile si, înregistrate la diferite adâncimi pentru una i aceea i treapt de înc rcare, se reprezint la o scar convenabil , raportându-se fa de axul vertical al baretei. Se construie te grafic sau analitic o curb de varia ie cu adâncimea a deforma iilor de compresiune în lungul baretei (fig.E.3.b).


Fig. E.2

E.4.2 Deforma iile specifice în lungul corpului baretei Deforma ia specific i la cota zi se calculeaz cu rela ia:

11

11

ii

iii zz

ss (E.2)

unde: si-1 deforma ia corpului baretei la adâncimea zi-1 si+1 deforma ia corpului baretei la adâncimea zi+1 zi+1 - zi-1 distan a dintre reperii coborâ i la adâncimile zi-1 i zi+1:


Pe baza valorilor i, calculate cu rela ia (E.2), se construie te curba de varia ie cu adâncimea a deforma iei specifice (fig.E.3c).

Fig. E.3

E.4.3 For a axial în lungul corpului baretei

For a axial Pi la adâncimea zi se calculeaz cu expresia:

ibi AEP (E.3)unde: E modulul de deforma ie al betonului din corpul baretei Ab aria sec iunii transversale a baretei

i deforma ia specific la cota zi:

Pe baza valorilor Pi calculate cu (E.3) se construie te curba de varia ie cu adâncimea a for ei axiale P (Fig. E.3.d).

Observa ie Este indicat ca cel mai scurt reper s fie plasat suficient de aproape de suprafa a terenului astfel s se poat practica, înainte de începerea înc rc rii, un an de jur împrejurul baretei pân la adâncimea acestui reper. În acest fel, pe zona cuprins între capul baretei i cota primului reper, frecarea pe suprafa a lateral lipse te, iar înc rcarea axial se transmite integral prin baret . Modulul de deforma ie al betonului din corpul baretei poate fi ob inut cu rela ia:


bAsszPE)( 10

10 (E.4)

unde: Po înc rcarea axial aplicat pe capul baretei z1 adâncimea primului reper s0 tasarea capului bareteis1 deforma ia baretei la adâncimea z1

În lipsa valorilor E determinate experimental, modulul de deforma ie se va calcula cu rela ia:

)1(b

ab E

EEE (E.5)

unde: Eb modulul de deforma ie al betonului Ea modulul de deforma ie al arm turii

procentul de armare

Eb, Ea se ob in din prescrip iile în vigoare pentru calculul elementelor de beton i beton armat în func ie de marca betonului i tipul arm turii. E.4.4 Efortul tangen ial mobilizat pe suprafa a lateral Efortul tangen ial i mobilizat pe suprafa a lateral a baretei la adâncimea zi se calculeaz cu expresia:

UzzPP

ii

iii )( 1

1 (E.6)

unde: Pi, Pi+1 for ele axiale la adâncimile zi, respectiv zi+1, calculate cu rela ia (E.3) zi+1 - zi distan a dintre reperii de la adâncimile zi i zi+1 U perimetrul baretei

Pe baza valorilor i calculate cu expresia (E.6) se construie te graficul de varia ie cu adâncimea a efortului tangen ial mobilizat pe suprafa a lateral (Fig E.3.e). Calculele prezentate la punctele E.4.1 ÷ E.4.4. se repet în succesiunea ar tat pentru fiecare treapt de înc rcare, ob inându-se astfel elementele pentru interpret rile datelor experimentale, dintre care se prezint , spre exemplificare câteva în puncte E.4.5 ÷ E.4.7. E.4.5 Determinare curbelor de transfer a înc rc rii Într-un sistem de coordonate (s, ) se reprezint valorile deforma iilor baretei, si, la o adâncime dat , zi, stabilite cu rela ia (E.1) în corelare cu valorile efortului tangen ial i calculate cu rela ia (E.6), pentru diferite valori ale înc rc rii P0 aplicat la cap tul baretei. Se ob ine astfel o curb care arat m rimea deforma iei necesar a fi atins la adâncimea zi pentru a se mobiliza efortul tangen ial pe suprafa a lateral a baretei, denumit curb de transfer (fig.E.4). Comparându-se valoarea maxim a lui max de pe curba de transfer ( ab ) cu valoarea rezisten ei la forfecare a p mânturilor la aceea i adâncime,

izf , ob inut prin încerc ri de laborator sau pe teren (bc ) se ob in valorile coeficientului de reducere, i.


izfi

,

max (E.7)

Fig. E.4

E.4.6 Determinarea diagramelor de varia ie a for ei axiale transmis prin suprafa a bazei, Pv i for ei axiale transmis prin frecare pe suprafa a lateral , Plat For a Pv la baza baretei corespunz toare diferitelor trepte de înc rcare P0 se calculeaz cu rela ia (E.3). Sc zând Pv din P0 se ob ine Plat care reprezint cota-parte din for a total P0 preluat prin frecare pe suprafa a lateral . În sistemul de coordonate (s,P) se construiesc curbele (s,P0), (s,Pv) i (s,Plat), dup cum arat în figura E.5.

E.4.7 Determinarea m rimii absolute a tas rii baretei pentru care se produce mobilizarea integral a frec rii pe suprafa a lateral Pe baza valorilor Plat = f(s) din curba din figura E.5 se calculeaz rapoartele Plat/Plat,max. Valorile Plat/Plat,max se reprezint grafic în func ie de tas rile corespunz toare, s (Fig. E.6).

E.4.8 Determinarea m rimii relative a tas rii baretei pentru care se produce mobilizarea integral a rezisten ei în planul bazei Pe baza valorilor Pv = f(s) din curba din figura E.5 se calculeaz rapoartele Pv/Pv,max. Valorile Pv/Pv,max se reprezint grafic în func ie de tas rile relative corespunz toare, s/b, unde b este l imea baretei (Fig. E.7).



E.5 Exemplu de calcul Se prezint etapele de calcul pentru determinarea, prin înc rcarea de prob a unei barete având dimensiunile în plan 2,60 x 0,80m2 i fi a de 7,50m, instrumentat cu reperi mecanici, a transferului de înc rcare. Treptele de înc rcare aplicate pe bareta de prob , pozi ia, lungimea i num rul de ordine al reperilor ca i citirile înregistrate la microcomparatoare sub fiecare treapt de înc rcare sunt prezentate în tabelul E.1. E.5.1 Calculul deforma iilor în lungul corpului baretei Determinarea deforma iilor si, sub treapta de înc rcare P, se face cu rela ia:

ii Css 0 (E.8)

Sub treapta de înc rcare P0 = 3000kN, tasarea capului baretei, s0, a fost de 1,488cm. Deforma iile în lungul corpului corpului baretei, calculate cu rela ia (E.8), sunt: s1 = 1,488 - 0,0020 = 1,4860cm s2 = 1,488 - 0,0100 = 1,4780cm s3 = 1,488 - 0,0165 = 1,4715cm

s4 = 1,488 - 0,0225 = 1,4655cm s5 = 1,488 - 0,0260 = 1,4620cm

Deforma iile în lungul corpului baretei, sub fiecare treapt de înc rcare, se determin în acela i mod. Valorile ob inute sunt date în tabelul E.2 (coloana 4).

E.5.2 Calculul deforma iilor specifice în lungul corpului baretei Valorile deforma iilor specifice în lungul corpului baretei, calculate cu rela ia (E.2), sunt:

52

02

201 1000,4

10)05,2(478,1488,1 xxzz

ss

52

13

312 1083,4

10)0,10,4(4715,1486,1 xxzz

ss

52

24

423 1016,4

10)5,25,5(4655,1478,1 xxzz

ss

52

35

534 1016,3

10)0,40,7(462,14715,1 xxzz

ss

Deforma ia specific 5, nu se poate determina pentru c nu se cunoa te s6 adic tasarea bazei baretei.

Observa ie Se constat c deforma ia specific 1, corespunz toare p r ii superioare din corpul baretei (cuprins între cotele 0,0 i -2,5), este mai mic decât 2 corespunz toare zonei dintre cotele -1,0 i -4,0. Este evident c acest lucru nu concord cu situa ia real , întrucât zona superioar a


corpului baretei sufer deforma ia specific maxim , fiind supus la solicitarea maxim axial , pe aceast por iune efectul transferului de înc rcare fiind minim (neglijabil). Aceast inadverten se constat sistematic la toate treptele de înc rcare ceea ce conduce la ideea c , probabil, sunt erori în citirile înregistrate la microcomparatoarele pentru m surarea tas rii s0, deoarece deforma ia specific aferent zonei dintre cotele -1,0 i -2,5m este:

521 1030,5

105,1478,1486,1 x

x

Aceast valoare a deforma iei specifice este în concordan cu celelalte valori corespunz toare aceea i trepte de înc rcare (P0 = 3000 kN) i poate fi admis ca fiind constant pe por iunea din corpul baretei cuprins între capul acesteia i cota -2,5m.

Valorile i pentru toate treptele de înc rcare sunt înscrise în tabelul E.2 coloana 8.

Tabelul E.1

For a aplicat

pe capul baretei (kN)

Pozi ia reperilor Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5 Lungimea reperilor (m) 1.0 2.5 4.0 5.5 7.0 Num rul de ordine al reperilor 4 7 5 6 1 10 2 9 3 8 Citirile înregistrate la microcomparatoare (10-3cm)

2500 2 2 8 9 14 13 18 19 22 21 3000 2 2 10 10 17 16 22 23 27 25 4500 3 3 15 15 24 24 32 32 37 37 5750 4 4 20 20 30 30 40 40 46 46 7250 5 5 25 25 38 38 50 50 59 60 8000 7 7 28 28 42 42 58 58 69 69 8750 7 7 29 30 45 46 63 64 75 76 10250 8 8 34 37 51 54 74 76 88 89 11000 9 9 37 40 57 57 82 83 106 107

Tabelul E.2

Forta aplicat

Num r Reper

Cota Reper

Tasarea corpului baretei si

Modulul de deforma ie E

For a axial Pi

Efortul tangen ial

i

Deforma ia specific

i

[kN] [-] [-] [mm] [daN/cm2] [kN] [daN/cm2] [-]

1 2 3 4 5 6 7 8

2500

4; 7 1,0 14,380

282.805

2500 0,000 4,25x10-5 5; 6 2,5 14,315

2253 0,242 3,83x10-5 1; 10 4,0 14,265

1959 0,288 3,33x10-5 2; 9 5,5 14,215

1565 0,386 2,66x10-5 3; 8 7,0 14,185


3000

4; 7 1,0 14,860

272.134

3000 0,000 5,30x10-5 5; 6 2,5 14,780

2734 0,260 4,83x10-5 1; 10 4,0 14,715

2355 0,370 4,16x10-5 2; 9 5,5 14,655

1789 0,550 3,16x10-5 3; 8 7,0 14,620

4500

4; 7 1,0 16,400

288.461

4500 0,000 7,50x10-5 5; 6 2,5 16,280

4200 0,294 7,00x10-5 1; 10 4,0 16,190

3396 0,788 5,66x10-5 2; 9 5,5 16,110

2598 0,782 4,33x10-5 3; 8 7,0 16,060

5750

4; 7 1,0 17,950

276.442

5750 0,000 10,00x10-5 5; 6 2,5 17,790

4980 0,755 8,66x10-5 1; 10 4,0 17,690

3830 1,127 6,66x10-5 2; 9 5,5 17,590

3065 0,749 5,33x10-5 3; 8 7,0 17,530

7250

4; 7 1,0 20,030

278.846

7250 0,000 12,50x10-5 5; 6 2,5 20,100

6380 0,852 11,00x10-5 1; 10 4,0 17,970

4831 1,518 8,33x10-5 2; 9 5,5 19,850

4153 0,665 7,16x10-5 3; 8 7,0 19,755

Tabelul E.2 (continuare) 1 2 3 4 5 6 7 8

8000

4; 7 1,0 22,430

274.725

8000 0,000 14,00x10-5 5; 6 2,5 22,220

6629 1,344 11,60x10-5 1; 10 4,0 22,080

5715 0,896 10,00x10-5 2; 9 5,5 21,920

5143 0,560 9,00x10-5 3; 8 7,0 21,810

8750

4; 7 1,0 25,660

286.172

8750 0,000 14,70x10-5 5; 6 2,5 25,435

7619 1,108 12,80x10-5 1; 10 4,0 25,275

6726 0,875 11,30x10-5 2; 9 5,5 25,095

5952 0,758 10,00x10-5 3; 8 7,0 24,975


10250

4; 7 1,0 34,840

278.411

10250 0,000 17,70x10-5 5; 6 2,5 34,565

8570 1,646 14,80x10-5 1; 10 4,0 34,395

7586 0,965 13,10x10-5 2; 9 5,5 34,170

6949 0,624 12.00x10-5 3; 8 7,0 34,035

11000

4; 7 1,0 41,950

274.725

11000 0,000 19,30x10-5 5; 6 2,5 41,655

9143 1,820 16,00x10-5 1; 10 4,0 41,470

8343 0,784 14,60x10-5 2; 9 5,5 41,215

7943 0,392 13,90x10-5 3; 8 7,0 40,975

E.5.3 Calculul for ei axiale în lungul corpului baretei Valoarea modului de deforma ie, E, al betonului din corpul baretei corespunzatoare deforma iei specifice 1 = 5,3x10-5 (conform observa iei de la pct. E.5.2), calculat cu rela ia (E.4), este: E = 3000/5,3 x 10-5 x 2,08 = 272.134kN/m2

unde: P0 = 3000kN este for a aplicat pe baret Ab = 2,08m2 este aria sec iunii transversale a baretei

Valorile for ei axiale în lungul corpului baretei, calculate cu rela ia (E.3), sunt: kN 30001030,508,210134.272 52

1 xxxxP kN 27341083,408.210134.272 52

2 xxxxP kN 23551016,408,210134.272 52

3 xxxxP kN 17891016,308,210134.272 52

4 xxxxP Valorile Pi, respectiv E corespunz toare tuturor treptelor de înc rcare sunt înregistrare în tabelul E.2, coloanele 5 i 6.

E.5.4 Calculul efortului tangen ial mobilizat pe suprafa a lateral Efortul tangen ial, i, mobilizat pe suprafa a lateral se calculeaz cu rela ia (E.6). Valorile ob inute sunt:

0)8,06,2(20,1

30003000)( 01

100 Uzz

PP

2

12

211 daN/cm 26,0

)8,06,2(25,127343000

)( UzzPP

2

23

322 daN/cm 37,0

)8,06,2(25,123552734

)( UzzPP

2

34

433 daN/cm 55,0

)8,06,2(25,117892355

)( UzzPP

Valorile i pentru toate treptele de înc rcare sunt date în tabelul E.2. coloana 7. Rezultatele ob inute prin preluarea datelor înregistrate în timpul înc rc rii de prob sunt prezentate sub form grafic în figurile E.8 ÷ E.11.

Fig. E.8

Fig. E.9


Fig. E.10

500

1500

2500

3500

4500

5500

6500

7500

8500

9500

10500

11500

10 15 20 25 30 35 40 45

Tasare, s (mm)

Pv - sPlat - sP -s

Fig. E.


ANEXA F

REFERIN E 1. Lista standardelor

Nr. crt

Standarde Denumire

1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli generale.

SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli generale

2.

SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli generale. Anexa Na ional

3. SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 2: Investigarea i încercarea terenului.

SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 2: investigarea i încercarea terenului. Anexa Na ional

4. SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur. Partea 5: Funda ii, structuri de sus inere i aspecte geotehnice.

SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten a la cutremur. Partea 5: Funda ii, structuri de sus inere i aspecte geotehnice. Anexa Na ional

5. SR EN 12699/2004 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i de îndesare .

6. SR EN ISO 14688-1:2004Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere.

SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere

7. SR EN ISO 14688-2:2005 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare

8. SR EN 1536:2004 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i fora i.

9. STAS 10100/0-75- Principii de verificare a sigurantei constructiilor


2. Legisla ie

Nr. Crt.

Acte legislative Publica ia

1. NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului i executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului.

Ordinul ministrului dezvolt rii lucr rilor publice i locuin elor nr.577/2008 din 29 aprilie 2008

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.374 din 16 mai 2008.

2. NP 074/2007 Normativ privind documenta iile geotehnice pentru construc ii.

Ordinul ministrului dezvolt rii lucr rilor publice i locuin elor nr.128/2007 din 08 mai 2007

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.381 din 06 iunie 2007.

3. P 100-1/2006; Cod de proiectare seismic � Partea I � Prevederi de proiectare pentru cl diri.

Ordinul ministrului transporturilor, construc iilor i turismului nr.1711/2006

din 19 septembrie 2006

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.803 bis din 25 septembrie 2006.

4. Hotarârea Guvernului nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construc ii, cu modific rile i complet rile ulterioare

Monitorul Oficial, Partea I, nr.352 din 10 decembrie 1997.


NP 123-2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica a Fundatiilor Pe Piloti

Documents

Transcript of NP 123-2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica a Fundatiilor Pe Piloti