RE DICŢIUNEA,ilmiiistraţlTmea îi TipograllaBraşov, plata mare nr. 30. TELEFON Nr. 226.Scrisori netr&ncate na se

primesc.Manuscripte na se retrimit.

i n s e r a t e se primesc la Administraţlsne

Braşov şi la armatoarele BIROURI da ANUNŢURI:

I s Vlana la M. Dokes Naohf., Nox. Augenteld & Bmeric Lea­ner. Heinrich Sohalek. A. Op- pelik Nachf.. Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Qolber- ger. Ekstein Bernat. Iuliu Le­opold (V II Brzsebet-kdrat).

Preţul Interţlunilor : o serie gurmond pe o coloană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi Învo­ială. — RECLAME pe pagina 3-a o serie 20 bani.

ANUL LXXIITelefon: Nr. 226.

GAZETA apare în flecareAboaamBBte pentru Anstro-OnierPe un an cor., n - ţose itu

12 cor., pe trei 1 ti 8 ccr S-ril de Dumlneoi 4 tor. pe i >

Peatru România ţi jtraiaitkiv.Pe un au iO franci, pe şase

luni 20 fr., pe trei Ioni 10 fr N-rlI de Oumlneoa 8 fi-, pa an.

Se prenomeră la toate o 15 oiile poştale din Intra şi dir afară şi la d-nii colectori.

AOoaameatiil pentru Braşov;Admlnlatraţlunea, Piaţa mar*

târgul Inului Nr. 30. «tagit I. Pe an an 20 corH P® şas- luni 10 cor., pe trei inni R cor Cu dusul acasă : Pe un an & eor.. pe şase luni 12 cor., p» trei luni 6 cot*. — Un esete plar 10 bani. — Atât ahons montele, oSt şi insertiunib un"- a se plăti Înainte

Nr. 14. Braşov, Luni-Marţi 20 Ianuarie (2 Februarie) 1909.

Studiul limbilor străine.Rezultatul congresu lu i d ida ctic din C ra io v a .

Craiova, 10 Ianuarie v.Programele noastre actuale ex­

clud din şcoală manualele de grama­tică pentru studiul limbilor. Aceasta dispozitiune mi s’a părut atât de ne* raţională şi nepedagogicâ, încât nu mă puteam mira de ajuns, cum au­torii acestor programe, profesori, ro- gu-te, cu greutate, cari şi*au făcut studiile pe la universităţile străine, an putut*o introduce în programele şcoalelor - Metodul direct, adecă tără gramatică, are mulţi adversari şi în străinătate, unde pentru învăţarea limbilor sunt numeroase mijloace, cari nouă ne lipsesc.

Da, se poate învăţa o limbă străină şi numai din practică, cum învaţă copiii familiilor bogate dela guvernantele sau guvernorii lor, sau cum învaţă negustorii şi oamenii de afaceri, cari trâesc împreună cu străi­nii. Dar pentru aceasta se cere un contact neîntrerupt şi necesitatea de a vorbi limba străină. Şi chiar în aceste cazuri nu se poate ajunge Ia alt rezultat decât a vorbi o limbă necorectă.

Ca atât se poate dobândi mai pu­ţin succes în şcoală, unde profesorul are numai câteva oare pe săptămână de a vorbi cu elevii. Se găsesc şi în şcoală elevi, cari ajung să vorbească şi să scrie corect limba propusă. Dar aceştia aduc un bun fond de cunoş­tinţa limbei de acasă, şi ca să scrie corect elevii buni recurg la gramatică. Apoi aceştia sunt puţini faţă cu marea majoritate a acelor, cari după 6-7 ani de studiu nu ştiu scrie două fraze corecte.

Nici însăşi limba maternă nu se poate învăţă corect fără gramatică; abstracţiune făcând dela cazul, că pentru a putea învăţa o limbă străină literară, trebue să cunoşti formele propriei tale limbi. Şi aici am trecut dela un extrem la altul Mai înainte se da prea putină însemnătate de­prinderilor practice, şi prea multă teoriei gramaticale. Pentru cei mai mulţi studiul limbei se mărginea la memorizarea şi recitarea regulelor; şi rar se da elevilor câte o analiză sau câte o compoziţiune. Ba unii pretindeau elevului să-i reciteze tex­tul din manual, sub cuvânt că mai bine decât acolo el nu-1 poate spune.

Numit pe atunci profesor de limba român ;, am văzut delaînceput acest mare inconvenient în predarea limbei, ş» negâsind un manual cum îmi trebuia, am căutat să-mi fac eu unul. Am prelucrat, după Cipariu, un manual de gramatică, în care puneam I la început numai exemple, întrebări ! pentru dialogarea şi conversarea pro- ! fesorului cu elevii, şi deprinderi de scriere corectă din material necorect.' Aceste deprinderi corâspundeau tot­deauna regulelor, ce urma să le afle elevul singur din exemplele analizate. Pentru a cunoaşte spiritul şi frumu­seţile limbei aveam cartea de cetire,

cu bucăţi alese din autorii cei mai buni, şi care o întrebuinţam deosebit in altă oră; precum aveam o oră de­osebită şi pentru composiţiuui în fie­care lună.

La urmă, în partea teoretică, pu­neam şi formularea regulelor, desti­nată mai mult pentru profesor ca un îndreptar în urmarea sistematică a lecţiunilor; iar pentru elevi numai ca un ajutor de aducere aminte a regu­lelor limbei, descoperite de el în cur­sul anulai.

Prin acest metod, mai întâi şco­larul se deprinde de a cunoaşte firea, regulele şi însuşirile limbei sale prin sine însuşi, care singură e adevărată ştiinţă; a doua îi şi desvoaltă facul­tatea de a observa şi judeca, ceea ce e scopul şeoalei în prima linie. Acest metod s’a găsit bun atunci; şi ma­nualele mele, aprobate de ministeriul nostru şi de cel austriac din Viena, şi premiate de Academia română, au fost introduse nu numai in şcoalele din România liberă, ci şi în Bucovina. Mai târziu însă au fost înlăturate, sub cuvânt, că n’ar corăspunde nou- elor programe. Pentru că deoparte conţin regule gramaticale, de alta, în partea practică nu cuprind bucăţi în­tregi de cetire.

Inzadar obiectam eu, că regulele nu sunt pentru a le memoriza elevii şi că bucăţile de cetire ar îngreuna manualul şi ar face de prisos cartea de cetire. Nu le spun acestea ca să învinovăţesc pe nimeni; ar fi prea târziu. La timpul său n’am rămas da­tor imberbilor mei recenzenţi, cărora mă dăduse în primire onorabi a eo- misiune didactică; deşi ştiam, că prin atari răspunsuri nu se va repara ne­dreptatea făcută autorilor de bune manuale, cum s’ar putea, şi cred că de acum se va repara nedreptatea făcută şeoalei prin eliminarea lor.

Materialul limbei materne îl are elevul de acasă. In şcoală trebue nu­mai să înveţe ţesătura limbei şi neo­logismele ei, ca s’o poată vorbi şi scrie corect. Şi aceasta numai după un plan sistematic, cu exemple şi de­prinderi alese, se poate face lesne, temeinic şi repede.

Pentru limbile străine e mai greu. Aci elevul n’are nimic sau foarte pu­ţin din formele şi vocabularul limbei. Trebue să înceapă prin a le învăţa treptat Şi după mărturisirea celor mai mulţi profesori de limbi străine, aceasta nu se poate numai prin dia­loguri şi conversare cu elevii, soco­tind mai ales puţinul timp, de care dispune profesorul. Pentru limbile clasice vechi, aceasta au recunoscut’o înşişi autorii programelor, îngăduind a începe învăţarea lor prin studiul treptat al regulelor gramaticale.

Şi în această privinţă eu nu văd nici o deosebire între studiul unei limbi moderne şi al unei limbi vechi. Elevul şi oricine vrea să le înveţe, se găseşte înaintea aceleiaşi dificul­tăţi : gramatică şi vocabular în totul necunoscute. Şi o repet, această di­ficultate nu se poate învinge fără aju­torul gramaticei. Da, este, din alt punct de vedere, o însemnată deose­

bire între învăţarea limbelor vechi şi a celor moderne. Cele dintâi se în-

, vaţă azi numai pentru a putea ceti şi înţelege literatura lo r ; iar limbile moderne se învaţă peutru a le vorbi şi scrie In studiul unei limbi moderne trebue să ne fixăm în minte un îndoit proces psichologic: asociarea cuvin­telor cu noţiunile ce espriroă, şi a noţiunilor cu cuvintele, aşa ca să putem spune ceeace cugetăm, ca a- vând la îndemână noţiunea, să avem şi espresiunea potrivită ei. Mai ales pentru această activitate intelectuală e necesară practica prin deprinderi de scriere şi vorbire şi prin conver­sare. Dar când lipsesc condiţiunile de a învăţa limba numai din auzite, cum se întâmplă elevilor noştri, cari se întâlnesc numai câte 3 sau 4 ore pe săptămână cu profesorul; atunci nu numai formele corecte, dar şi voca­bularul limbei trebue să-l înveţe din gramatică şi din deprinderile de scriere şi traducere.

Altădată se uitase vechia ma­ximă, theoria sine praxi, sicut rota sine axi. Astăzi, în studiul limbelor, am trecut la extremul opus, pentru care, dintr’un anumit punct de ve­dere, s’ar putea formula o maximă a- naloagă, praxis sine theoria, etiam est utopia.

Un profesor trebue să treacă prin o serie de examene grele, ca să ocupe definitiv o catedră, relativ mai slab retribuit decât alte funcţiuni publice. Dacă după atâtea probe el a fost ju ­decat capabil de a preda o ştiinţă, pentru ce mai trebue dus de mână. Mă unesc cu aceia, cari protestează în contra epitropisirei profesorilor în şcoală. Sunt inspectori peste inspec­tori, să lase fiecăruia libertatea de a lucra în şcoală cum se pricepe, şi să fie judecat nu după convingerile ci după resultatul activităţii sale.

Cu aceste reflexiuni m’am dus să asist la şedinţele congresului didactic, doritor să aud părerile profesorilor de limbi străine, mai ales ale acelora, cari au luat parte la compunerea pro­gramelor actuale. Mă interesa mai ales disertaţiunea anunţată „despre stadiul ultim al chestiunilor de didactică a limbelor străine“. Cu această diserta- ţiune se însărcinase d*l profesor de limba germană, G. Bogdan Duică. El a stăruit mai mult asupra metoadelor întrebuinţate în Germania, pe cari le-a împărţit în trei categorii: metoadele vechi, gramaticale, cari pun gra­matica pe primul plan şi cari astăzi sunt osândite ; metoadele directe, cari înlătură cu desăvârşire gramatica, şi uneie chiar traducerea, din studiul limbelor străine ; şi metoadele mijlocii, cari întrebuinţează gramatica numai unde se simte o inevitabilă necesitate a ei. D-l Bogdan-Duică recunoaşte, că acest metod apărat şi recomandat în­totdeauna şi de d*sa, este cel mai bun, ?i acela pe care trebue sâ-1 adoptăm şi noi.

Aşi fi dorit însă, să se facă o deosebire mai lămurită între scopul, pentru care se învaţă o limbă moartă

şi altă vorbită ; pentrucă de aci atârnă şi alegerea metoadelor celor mai po- trivite pentru studiul lor. Cred că alt­fel trebue să se înveţe limbile vechi, cari nu se mai vorbesc, nici nu se mai scriu astăzi; şi altfel limbile mo­derne. Şi iarăşi mai sistematic şi mai temeinic trebue să înveţe o limbă mo­dernă tinerii, cari se dedică ştiinţei şi literaturei, şi altfel viitorii meseriaşi şi negustori.

De altfel, cum s ’a constatat şi în congres, ştiinţa metodologiei încă nu şi-a spus ultimul cuvânt; şi în străinătate este încă mare deosebire între pedagogi şi profesori în această privinţă, precum şi Intre apărătorii şi adversarii limbilor vechi. Şi o deplină armonie asupra metoadelor, eu cred că nici odată nu poate fi. Pentru ce nu ? Pentrucă aci e vorba de a şti deş­tepta activitatea spontanee şi cât se poate independentă a elevului. E vorba de educaţiune. Şi educaţiunea este o artă, a cărei operă, ca a ori cărei arte, atârnă dela disposiţiunile fireşti ale fiecăruia, şi trebue tăcută „con amore“. Adevăratei educator e fiecare pentru sine însuşi. Profesorul cu pe­dagogia sa, şi chiar părinţii, nu pot decât să ajute pe elevi şi copii în această lucrare, în creaţiunea celei mai frumoase opere, în creaţiunea urmi om. Şi ajutorul, ce-1 putem da elevilor, atârnă foarte mult dela ra­portul sufletesc dintre profesori şi elevi, dela temperamentul şi caracte­rul atât al profesorului cât şi al ele­vilor. Cum a spus’o, fără să fie peda­gog sau profesor, stimabilul primar al Craiovei la deschiderea congresului; la baza oricărui metod trebue să fie iubirea, iubirea profesorului pentru elevi şi îndemânarea lui de a le şti deştepta o simpatie reciprocă şi inte­resul pentru studiul său.

M. Strajanu.

Reforma dărilor. Sâmbătă s’a termi­nat desbaterea generală asupra celor opt proiecte de lege, prezentate camerei un­gare, relative la reforma dărilor directe. Graba e mare de a le vota fiindcă se tra­tează iarăşi de interesele agrarienilor tari şi mari nu numai în dietă, dar cum se vede şi în cârmuirea ţării. Toată reforma dărilor nu este decât rezultatul politicei scurt văzătoare şi reacţionare agrare. De aceea agrarienii au fost mai cu seamă, cari au luat în apărare în cameră reforma dări­lor propusă de Wekerle. Astăzi marii pro­prietari stăpânesc situaţiunea. Ei fac dar tot posibilul, de a apăra interesele lor. Iată câteva date aduse de organul partidului socialist, cari ilustrează aceasta şi arată abuzurile, ce s’au făcut până acum privi­tor la împărţirea dărilor între proprieta­tea mare şi proprietatea mică :

In comitatul Bacsbodrog proprietatea contelui Chotec de 40,0u0 holde pământ de prima calitate plăteşte 96,<K)0 coroane dare de pământ, sau de holdă 2 cor. 40 bani, în acelaşi comitat micii proprietari ţărani plătesc de holdă 12 cor. dare. In co­mitatul Torontal, moşiile contelui Wenk- heim, cari fac 90,0<0 holde plătesc dare de pământ 260,000 cor., va să zică de holdă 2 cor. 80 bani. Familia Eszterhâzi posede442.000 holde, plăteşte dare de pământ644.01 0 cor., aşadar de holdă 1 cor. 40 bani. In toate aceste ţinuturi micii proprietari plătesc de lioldâ 8— 12 coroane. De unde urmează, că cu cât proprietatea e mai mare, cu atâta e încărcată cu dare mai

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 14.—1909puţină. Aceeaşi proporţie o găseşte amin­tita foaie şi pe terenul industrial şi co­mercial, unde sunt adunate capitalele mari; în rândul prim la băncile mari din Buda­pesta. Aşa de pildă, banca comercială ma­ghiară din Pesta a avut în 1906 un câştig de 8,598.509 coroane şi a plătit numai298.000 coroane dare. Banca generală de credit maghiară (Magyar általános hitel­bank) a avut în 1906 un câştig de 6,173 640 coroane, a plătit însă dare numai după un câştig de 2,405.0C0 coroane, circa 84,000 coroane.

Cestiunea băncii, tn şedinţa de Sâm­bătă a comisiunei dietale de bancă prim- ministrul Wekerle a declarat, că săptă­mâna aceasta se vor incepe negocierile cu guvernul austriac cu privire la cestiunea băncii. Guvernul ungar va propune cabi­netului austriac înfiinţarea unei bănci de cartel. Amănunte nu se pot deocamdată aduce în publicitate. Referentul Hollo a declarat, că în caşul înfiinţărei băncii de cartel, trebue să dispună fiecare bancă de capitalul ei propriu, de organizaţia ei spe­cială şi de absolută independenţă în ce priveşte conducerea afacerilor de credit. Membrul comisiei, contele Arved Teleki, a cerut să se înfiinţeze banca indepen dentă, care va putea apoi după plac să încheie sau nu cartele. Deocamdată co­misia n’a luat nici o decisiune meritorie, ci a amânat şedinţele ei pănă pe la finele lunei Februarie, când guvernul ungar va putea să raporteze deja despre tratările urmate cu Austria.

Situaţiunea parlamentară în Austria.Guvernul Bienerth nu mai ştie ce să în­ceapă. Intre partidele cehice şi germane e mare încordare. Speranţa ce a mai rămas guvernului, de a restabili ecuilibrul şi a face să umble iarăşi maşina parlamentară sunt proiectele pentru legea de limbă şi pentru împărţirea cercurilor în Boemia. Cehii văzând intenţiunea ce o are guver­nul cu aceste proiecte de lege, au anunţat într’o singură zi 14 moţiuni de urgenţă, ca să împiedece printr’asta punerea la or­dinea zilei a proiectelor de lege amintite. Germanii zic, că printr’asta Cehii mas­chează numai obstrucţia ce voiesc să o facă. Cu proiectul pentru legea de limbă Germanii s’ar mai mulţămi, dar Cehii nici de cum. Aceştia pretind adecă 1. Recunoaşterea prin lege a ordonanţelor de limbă date de Stremayr. (Primirea hârtiilor cehice, re­zolvarea acestora în limba cehică şi per­tractarea la tribunalele civile şi penale în limba cehică). 2. Introducerea limbei in­terne oficiale cehice. 3. Să nu se facă o delimitare naţională, prin care s’ar favoriza numai planurile Germanilor, de a împărţi Boemia în două teritorii deosebite naţio­nale. 4. La înfiinţarea de tribunale de cerc şi de district în Boemia să fie de lipsă consimţământul dietei.

»Protocolul înţelegerei«, — aşa numit fiindcă stabileşte punctele de învoială în­tre Austro-Ungaria şi Turcia pentru apla­narea conflictului provocat de anexiune — abia acum a fost revizuit în Viena şi as­tăzi după modificările ce i-s’au făcut, a fost expediat la Constantinopol. Se spe- rează, că guvernul turcesc va primi modi­ficările ce i-s’au făcut în Viena.

Contrar cu aceste aşteptări » Temps“ din Paris află că primirea protocolului de înţelegere austro-un gară-tur ceaşcă de că- tră parlamentul otoman este îndoioasă, deoarece un mare partid este contra lui. Acelaşi ziar mai află, că din cauza aceasta va isbucni o criză ministerială în Constan­tinopol, în urma căreia poate să fie di- solvat parlamentul. »Tanin« organ al juni­lor turci trage la îndoială ştirile aduse de »Temps«, recunoaşte însă că »protocolul de înţelegere« va întâmpina multă opozi­ţie în cameră, unde mulţi vor vota contra primirei lui. Se zice, că ar fi deja asigu­rată o opoziţie de 30 voturi mai ales în urma propagandei, ce o fac deputaţii sârbi din camera turcească. Ei sperează a câş­tiga pe partea lor 60 şi mai mulţi deputaţi.

Guvernul rusesc şi cestiunea baica-fiică* Agenţia Westnic află din isvor sigur că în urma ştirilor privitoare la măsurile militare luate de cătră guvernul bulgar la hotarul din Rumelia orientală, guvernul rusesc a trimis guvernelor german, aus­triac, francez, englez şi italian o depeşă circulară amintind că Bulgaria are inten- ţiu ni serioase de a semna cât mai curând o înţelegere statornică cu Turcia, dar că în urma înarmărilor din hotarul turco- bulgar e teamă a se vedea pacea turbu­rată ; guvernul rusesc propune marilor pu­teri să se stabilească o bază de înţelegere între Sofia şi Constantinopol. Puterile tre-

toate la în-

bue să examineze în mod simpatic combinaţiunile, cari ar putea ajuta ţelegere.

Guvernul rusesc este de părerea că propunerea de modificări de hotar trebue exclusă: o asemenea chestiune n’ar putea decât să turbure şi mai mult relaţiile turco-bulgare. Spre a ajunge la o înţele­gere desăvârşită ar trebui ca de acum Bulgaria şi Turcia să se abţină de orice măsură, care ar putea să fie interpretată ca o ameninţare sau o provocare.

Situaţiunea economică din Serbia. Toateziarele sârbeşti se ocupă cu teribila criză economică ce domneşte acum în Serbia. Pe ultimile două luni plăţile nu s’au putut face. Piaţa e cuprinsă de panică. După părerea tuturor Scupscina trebue să se ocupe cu îndreptarea situaţiunii economice, altmintrelea ţara întreagă e ameninţată de un faliment. Băncile au încetat scontul. Multe bănci refuză comercianţilor ori-ce credit.

înarmările sârbeşti şi bulgăreşti. DeiaBelgrad se telegrafiază, că comisiunea fi­nanciară parlamentară a hotărât, de a propune Scupcinei să încuvinţeze minis­trului de războiu toate creditele suple- mentare ce le*a cerut pentru înarmări. — Din Bucureşti se anunţă, că Vineri au sosit în portul dela Giurgiu mari cantităţi de muniţiune apoi do hamuri, şele şi alte trebuincioase pentru armata bulgară. Ad­ministraţia armatei bulgare a luat în pri­mire acest transport şi încărcându-1 pe număroase sănii J’a espedat la Rusciuc.

Anglia ca mijlocitoare Intre Turcia şi Bulgaria. Din Londra se anunţă că gu­vernul englez s’ar fi oferit, ca să mijlo­cească o înţelegere între Turcia şi Bul­garia. Se afirmă că regele Eduard, cu ocazia vizitei sale la Berlin, pe Wilhelm II să conlucreze stă înţelegere.

va îndupleca si el la acea-

Iarăşi „din mizeriile noastre“.Patra capitole, pe cari de bană samă

să le cetească şi redacţia, admi­nistraţia şi »colaboratorii«

„ Tribunei“ din Arad*)

Motto : Râul obiceiu contras de demult pe conta naivităţii publicului nostru cetitor de cătră gazeta dela Arad, de a terorisa, sub pretextul, că ar reprezenta sen­timentul public, pe cei ce le sunt contrari într’o cauză sau alta, vede ori-ce om cuminte că nu mai poate fi tolerat în timpul şi în împrejurările de faţă«.

»Gazeta Transilv.“ n-rul 281 ex. 1908,

I. P rin cip iile de d iscu ţie

Arad.

ale » T rib ü n é it din

curente contrare, diferite partide se luptă pentru supremaţie, — la noi însă, unde nu-i permis să existe partide, cari să se răsboiască, la noi unde curentele politice merg toate în aceeaşi direcţie şi sunt nu­mai diferite nuansări, diferite grade de in­tensitate, iar nici decum partide vrăşmaşe, la noi acest fel de discuţie urmat din par­tea unui organ, care se numără între cele genuin-naţionale, este cât se poate de stri- căcios pentru moralul public. Căci el sub- sapă încrederea reciprocă a luptătorilor mari şi mici, şi corumpe caracterele prin aceea, că împarte vredniciile după priete­nie şi hatâruri.

Vom arăta două cazuri tipice.

// Conduita „ T rib u n iiu din A ra d în ca u za p la s to ­

g ra f ie i din Clu j.

Intr’un timp, când perchizitorii şi procurorii îi stau tot pe gât, ne este neplăcut, că trebue să-î facem şi cea mai mică neplăcere »Tribunii«. Dar faţă cu a- ( cest simţământ al cruţării învinge cel al datorinţei, pe care trebue să-l avem cu mic cu mare: de a veghia ca pressa noa­stră, — care este principala noastră armă în lupta politică neegală ce suntem siliţi s’o purtăm, — să rămână o pressă vred­nică de numele de »pressa cinstită arde­leană«, ce i-s’a dat.

Acest principiu însemnat al tradiţiei ziaristicei noastre foarte des îl calcă în picioare mai ales »Tribuna« din Arad prin aceea, că în discuţiile, cărora le dă loc, nu este totdeauna un mijlocitor obiectiv, leal, ci purcede după legea coruptă împru­mutată din pressa jidovească şi jido- vită, că :

1. La ori-ce caz ■> colaboratorul“ prie- tenul nostru (Ce păcat că lipseşte în ro­mâneşte cuvântul adecuat nemţescului Schnappsbmder) are dreptate.

2. Neprietenul nu poate avea dreptate, sau şi de-o are, trebue retăcută, >făcută muşama“.

Va să zică »Tribuna« — după cum vom vedea şi din exemplele de mai jo s ,— lucră după rânduiala foilor-revolver; şi să nu te pună pacostea să te prinzi cu vre­un domn cât de cât »colaborator« al ei, căci pe când acesta e scutit de ori-ce fel de pedeapsă morală meritată, întreagă vina cade de sigur pe cel necolaborator.

Acum, metodul acesta poate fi opor­tun într’un complex social, unde diferite

Cineva, — care stă aproape de re- vista-revolver »Zăvodul« din Cluj, dirijată de »colaboratorul« din Cluj al »Tribunei« trimite la »Gazeta Transilv.« o scrisoare falsificată, în car3 se publică un concurs pentru un curs de cantori în Cluj.

»Gazeta Transilv.« nebănuind nimic, pubiică.

îndată după asta »Tribuna« publică în Nrul 216 ex 1908 un articol, în care »Un preot« (Ce inimă de zăvodj! spune că s’a rămăşit cu cineva, »că bătrâna »Gazetă« va publica orice lucru în legătură cu vreo faptă vrednică săvârşită de proto­popul Dăianu, fie şi imposibilă«.

Aceasta este situaţia, în care se des- voaltă între »Gazeta Tr.« şi »Tribuna« următorea discuţie care de loc n’o ono­rează pe „Tribuna«:

»Gazeta Tr.« îşi exprimă părerea de rău, că »Tribuna« adăposteşte în coloa­nele sale o proză atât de josnică şi tot­odată spune că aşteaptă ca »Tribuna« să-şi dovedească sentimentul de confra- ternitate dând pe faţă pe autorul scrisorii.

»Tribuna« însă în răspunsul său dat la loc de frunte nu condamnă într’atâta faptul plastografului, care dupăcum spune »Gazeta Tr.« în N-rul 231— 1908 este în­suşi colaboratorul din Cluj al »Tribunii«, — ci se acaţă iar de protopopul, »care pro­pagă zavistia şi căruia i-se pot atribui toate relele din Cluj«.

»Gazeta Tr.« într’un articol întitulat »Din mizeriile noastre« expune motivele cari o fac pe »Tribuna« să ia o atitudine j aşa de necorectă în cauza aceasta: Pentru j că actualul director al »Tribunii« a fost j destituit deia »Tribuna« veche şi înlocuit j cu Dr. Dăianu, iar Dr. Amos Frâncu l’a ; demascat pe acelaş director la 1895 că ţine conventicule cu faimosul Jeszenszky, şeful secţiei poliţeneşti de naţionalităţi.

Când aude »Tribuna« asemenea vorbe îndată o dă pe coarda »naţională.«

»Am putea — zice »Tribuna« — să răspundem şi noi prin o serie de articole, dacă n’am ţinea să dovedim prin fapte că ne place concordia şi frăţia. Nu credem însă folositor pentru cauza naţională să ne pierdem vremea cu discuţii oţioase.« (Ah, cuvântul naţional, ce fermecător cu­vân t! cum acopere multe... Dar oare co­respondenţa, în care un degenerat spune că s’a rămăşit să păcălească bătrâna »Ga­zetă«, nu s’a părut »oţioasă?«)

In fine »Tribuna« neagă simplaminte adeveritatea celor susţinute de »Gazeta Transilvaniei.«

»Gazeta Tr.« însă o ia şi mai de scurt dând amănunte în ce priveşte des­tituirea şi demascarea d-lui director, şi încheie cu următoarele cuvinte:

»Tactica de a procede după maxima *si fecisti nega!« a directorului actual al »Tribunei« e prea de tot învechită şi deo- chiată, — ar fi timpul şi ar face bine să înceteze odată cu ea !«

»Tribuna« răspunde la asta tocmai între noutăţile zilei, zicând că nu-i oportun a se ocupa de lucruri aşa vechi...

Morala legendei 1. La orice caz co­laboratorul nostru are dreptate şi nu tre­bue supărat chiar de ar fiplastografiat; şi

2. Necolaboratorul, adecă adversarul nostru nu poate avea dreptate ori merit, şi chiar de le are trebuesc retăcute.

III. Tinerim ea ro m â n ă din Budapesta

s i TtT rib u n a “ din A ra d .*)

— La începutul anului şcolar curent, doi »colaboratori« de ai »Tribunii« au tri­mis despre Sara de cunoştinţă a tinerimii din Pesta două notiţe cu afirmaţii exage­rate. Se zicea între altele, că e o deplora­bilă neîncredere în puterile tinerimii din partea ei chiar«... că »n ’are însufleţire«..., că »îi lipseşte un ideal...«, şi i se cer ti­nerimii »fapte pe tăcute« şi »carte din greu.«

Subscrisul, care într’aceea fusesem ales preşedinte Ia societatea studenţimii noastre din Pesta, am ţinut să răspund la acele notiţe injurioase prin aceea, că prea generalisează. Şi am făcut’o aceasta din următoarele consideraţii: 1. Pentru că de obiceiu cei cari iau parte la seara de cu­noştinţă, sunt cei cari se interesează de toate mişcările româneşti, şi deci din ei se recrutează şi membrii societăţii »Petru Maior.« 2. Pentrucă am convingerea, că e stricăcios spiritului public naţional, dacă se aruncă nesocotite păreri exagerat de pesimiste despre grosul t nerimei române, despre »speranţa viitorului« şi 3. Pentrucă într’adevăr majoritatea covârşitoare a ti­nerimii române din Pesta nu merită un tratament aşa de grosolan.

Am arătat în acele »Reflexiuni« (Nr. 219—1908 al »Tribunii«) că informa­torii anonimi ai »Tribunei« sufer şi oi de »boala criticism ului“ arogant exagerat, care a început a se încuiba în viaţa noastră publică, făcându-1 pe cutare ori cutare să se închipuie faţă de orice manifestare pu­blică de a noastră la înălţimi olimpice, de unde se crede îndreptăţit să arunce ief­tine săgeţi anonime veninoase asupra »ple­bei«, care ar îndrăzni să nu’l proslăvească. Au arătat mai departe, că starea tinerimii noastre nu e aşa de deplorabilă cum au susţinut anonimii. Iar ca să-mi arăt com- petinţa de-a scrie despre tinerimea univ. din Pesta, m'am folosit — după cel de medicinist — şi de titlul de preşedinte al societăţii »P. M.«

»Tribuna« —saumai corect zis, cutare redactoraş, care a susţinut în numele Re­dacţiei păreri sub cari nici el singur, ne­cum cei mai mari, poate nu şi-ar fi pus numele, — ca să-şi apere »colaboratorul«, vrea să-mi facă la călcâiul scrisorii fel de fel de dificultăţi. Ea mă ’ntreabă că în nu­mele cui vorbesc, căci dacă vorbesc în nu-

| mele societăţii se pot ivi neînţelegeri. (Ne- I înţelegerile sunt tot din partea d-lui re- j dactoraş, căci doar scrisori de-ale societăţii | numai se contrasemnează de preşedinte) ; j iar dacă vorbesc în numele meu propriu | să ştiu, că »pentru preocuparea, mentali- | tatea şi direcţia culturală a unei singure persoane nu putem deschide o discuţie pu­blică«. Ear la sfârşitul comentarului scrie »Corespondenţii noştri au deci cuvântul«.

(Va urma.)

Acest al doilea caz e tot aşa racteristic pentru »Tribuna« şi tot primejdios pentru moralul public.

de ca- asa de

*) Dând loc acestui articol scris cu obiec­tivitate de d-1 Aurel Dobrescu medicinist, ne re­ţinem dela ori-ce comentar. — Red.

*) Subscrisul încă este de părerea, că nu e bine ca o polemică ivită într’un ziar să se trans­pună înaintea publicului unui alt ziar. După ce însă „Tribuna“ a denegat chiar şi publicarea de acte oficioase, numai ca să apere pe un „colabo­rator“ am fost constrânşi să apelăm la ospitalitatea acestui ziar!

Comisiunea istorică a României-Sâmbătă s’a distribuit în camera ro­

mână proiectul de lege pentru înfiinţarea unei comisiuni istorice a României. Iată expunerea de motive a acestui proieet, prezentat de ministrul H aret:

Lucrările istorice au luat la noi o des- voitare foarte mare, mai ales de câtva timp încoace. S’a format cu încetul o pleiadă destul de număroasă de învăţaţi, cari cu mare râvnă, reconstituesc întreaga istorie a neamului nostru pe baza documentelor.

Dar utilizarea acestor documente este lucru foarte anevoios, dacă ele nu sunt în mod prealabil bine cunoscute. De aceea s’a început de mai multă vreme publicarea ştiinţifică a lor, unele de domnii 1. Bogdan şi N. Io^ga, iar cele mai multe sub aus­piciile Academiei Române.

Această lucrare însă nu s’a făcut şi nu se iace tocmai pentru cele mai însem­nate din rămăşiţele istorice ale trecutului nostru, adecă pentru cronice. Aceste cro­nice nu sunt cunoscute decât prin nişte ediţii vechi, făcute fără nici una din pre- cauţiunile, cu cari ştiinţa înconjură astăzi lucrările de acest fel. Din această cauză acele ediţii sunt pline de erori, iar ca ur­mare, lucrările făcute pe baza lor nu pre­zintă nici o siguranţă, şi trebue revăzute, une-ori refăcute pe dintregu, la fie-care dată, când un studiu mai dc-aproape dovedeşte că textul pe care 'se întemeiau ele era greşit. Aceasta s’a întâmplat nu de mult cu cronicele moldoveneşti din se­colul XVII-lea şi se va întâmpla şi mai de­parte mai ales cu cronicele noui, cari se tot descoperă, cum a fost descoperită una chiar în vara aceasta în Rusia.

Credem că a venit vremea ca ţara să facă onoare trecutului ei, întreprinzând editarea definitivă, pe baze ştiinţifice sigure, a tuturor cronicelor sale, precum şi a do­cumentelor interne, de cari pănă acum foarte puţine au fost date la lumină.

Ni*. 14.— 1909, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.

E vreme ca şi regatul român sa po- seadă o ediţie critică a isvoarelor sale is­torice, de felul cum sunt »MonumentaGer- maniae Historica«, sau publicaţiunile co- misiunii arheografice ruseşti.

Oamenii învăţaţi cari să tacă aceste lucrări, nu lipsesc, iar cheltuiala ce să cere este foarte mică şi nici decum în dispro- ţie cu mijloacele noastre.

De aceea nu ne îndoim că alăturatul proiect de lege va fi primit în mod favo­rabil de parlament.

*Comisia istorică va pune ia cale două

feluri de publicaţii: a) Ediţii do izvoarele istorice prevăzute la art 1. b) Un buletin anual sau trimestrial. Ministerul instrucţii şi al cultelor va acorda comisiei istorice o subvenţie fixă de 15.000 lei pe an, care se va înscrie pe fiecare an în budgetul său.

— 19 Ianuarie v.

Viriliştii români ei oraşului Sibiiu peanul 1909 sunt următorii: Excelenţa Sa metropolitul Ioan Meţianu. Fondul semi­nar. gr. or, Parteniu Cosma directorul »Albinei«, Dr. Octavian Rusu, advocatul Institutului „Albina«. Fondul administr. gr. or., Fondul tipografiei arhidiec, IoanB. Boiu, paroh ort., Dr. Vasile Preda, ad­vocat, Ioana Moldovan văduvă de consilier aulic, Nicolae Vidrighin econom, Ioan de Preda advocat, Ioan Mihaiu hotelier şi Alexandru Lebu, proprietar.

Probă de Romana- Facem cunoscut publicului românesc, că Miercuri în 21 Ianuarie la 8 oare seara se va ţinea în sala albastră a Redutei orăşeneşti o sin­gură probă de Romana. Toţi cei ce doresc a participa la baiul Reuniunei, sunt rugaţi a lua parte.

Cununie- D-şoara Lucreţia Pop şi D-nul George Tafian ne anunţă] serbarea cununiei lor, care se va celebra Joi în 4 Februarie st. n. la oarele 2 p. m. în bi­serica gr. cat. din Şinca-veehe. Şinca-veche, Crihalma. Februarie 1909. Felicitările noastre!

Dela oficiul do dare orăşenesc primim spre publicare următoarea provocare repe- ţită: Acele persoane, cari au neglijat de a prezenta oficiului nostru până acum fa- siunile privitoare ia darea de câştig re­feritoare la clasa a IV-a pe anul 1909, sunt din nou provocaţi, sub evitarea dis- poziţiunilor de amendare prevăzute în lege să subştearnă amintitele fasiuni în termin de 8 zile la perceptoratul de dare orăşe­nesc în oarele de oficiu dela 8— 12 a. m, Intrelăsându-se aşternerea acestor fasiuni. darea se va fixa din oficiu.

»Progresul« şi »Dalarda« din FăgăraşLa întrebarea făcută de un domn cores­pondent din Făgăraş în n-rul din 24 Ia­nuarie a. c. al »Gazetei Trans.« referitor la representarea societăţii »Progresul« la ! sfinţirea steagului societ. de cântări »Da­iarda«, îmi iau voe a răspunde, că societ. »Progresul« a fost representatâ la acea serbare prin d-1 vicecomite Alexandru Be­le, pe baza conclusului comitetului socie- tâţei adus cu maioritate de voturi în şe­dinţa din 5 Ianuarie c., când s’a votat şi suma de 10 coroane. Deci nu presidiul a dispus. Făgăraş în 29 lan. 1909. — Dr. Ioan Şenchea preşedinte.

Necrolog- In 30 Ianuarie n. 1909 în Almaşul mare a încetat din viaţă Florian Pttran, paroch gr. cat. viceprotopop on. după un morb greu şi îndelungat în al 62-lea an al vieţei, şi în al 39-lea al căsă­toriei şi preoţiei sale.

— In Veza a încetat din viaţă David Bades de Kisberivoj forestier archidiecesan Vineri în 29 Iunie a. c. în al 45-lea an al •etăţii şi în al 13 lea al fericitei sale căsă­torii.

— In Dobra a încetat din viaţă losif triste la 16/29 Ianuarie a. c. în etate de 61 ani, în al 29-lea an al fericitei sale că­sătorii.

Odichnească în pace !

Căi ferate locala nouă construite în1908. In cursul anului 1908 s’au predat circulaţiunii 17 linii ferate locale nouă, în lungime totală de 751 klm., faţă cu 2057 klm. în 1907. Dintre liniile ferate nouă au trecut 12 în lungime totală de 534 klm. .sub administraţia căilor ferate de stat, în­tre acestea şi următoarele linii, ce percurg ţinuturi locuite de poporul nostru Făgă­raş—Braşov, Caransebeş— Haţeg, Timişoara — Varjas, Bocşa mont.— Reşiţa.

Emisiunea bonurilor de tesaur ungare.! Pe baza autorizaţiunii primită prin art. de j lege I. din 1908 de a contracta pentru ! scopuri de investiţiune un împrumut pro- i vizor, ministrul de finanţe ungar a proce- j dat la emisiune de bonuri de tesaur de 4'/-2% libere de impozit în sumă de Cor. 215,000,000. Aceste bonuri de te­zaur sunt emise la portor, cu text maghiar şi german şi în piese â Cor. 500, 1000, 5000, 10,000 şi 50,000. Ele sunt scadente la 31 Decemvrie 1910, purtând 4'/2& in­terese plătibilo decursiv Ia 31 Iunie şi 31 Decemvrie a fiecărui an. Bonurile de tezaur, precum şi cupoanele lor de interese sunt libere de toate timbrele, competinţele şi dările existente şi se rescumpără fără nici o detragere. Capitalul se prescrie în timp de 20 ani, iar cupoanele în timp de 6 ani dela scadenţă. (Art. de lege XXXIII : 1881). Subscripţiunea a avut loc la 26 crt. cu cur­sul de 991/.2, plus interesele de 4'/2 % dela 31 Dec. 1908, subscriindu-se suma împă­trită a emisiunii. „JR. E.u

Societatea muzicală românească »Doina«din Turnu-Severin organizează Vineri în 23 Ianuarie v. 1909 în sala Apollo, a 3-a şezătoare. D*l Dr. Valeriu Branişte publi­cist va vorbi despre epoca dela Inno- cenţiu Clain pănă la Andreiu Şaguna.

Petrecerea soc- »Szăkeiytârsasag« înGherla. Suntem rugaţi a da loc următoa­relor rânduri, e.,ce ni-se adresează din Gherla: >ocietatea »Szekelytarsasag« din Gherla aranjază o petrecere, în a cărui comitet aranjator dimpreună cu d-nii Dr.

; Cornel Rus adv. Ermin Szilaşi prof. Aug. Pordea şi Vaier Roman candidaţi de adv. Ioan Pordea, Ioan Papp şi Simeon Nicoară m’am văzut spre marea mea mirare şi pe mine scris. îmi ţin de datorinţă a face de­claraţia că atât eu, cât şi d-1 coleg Dr. Cornel Rus, — cu care am conférât în această cestiune — am ajuns jură ştirea şi învoirea noastră în comitetul aranjator amintit şi că nu facem parte nici din so­cietatea şi nici din comitetul aranjator al petrecerii amintite. — Dr. 1. CI. luga.

Gestiunea românilor Macedoneni. Prinfirt elegrafic se anunţă din Constantinopol, că Marele Vizir a răspuns Patriarchatului că toate afacerile pendinte pot fi regulate dacă Patriarhatul va regul i în curând cestiunea aromânilor din Macedonia. Far- triarhul a răspuns marelui vizir, că aceasta cestiune este pur religioasă şi că ames­tecul Porţei este inadmisibil.

Serbia cumpără cai în Rusia, o co- misiune militară sarbeas.ă sub conducerea colonelului Paunovici a plecat în Rusia spre a cumpăra cai pentru armata sârbă. Comisiunea s’a adresat şi Turciei spre a obţine permisiunea de a transporta caii prin Turcia.

Sultanul reclamă o moştenire germană.înaintea judecătoriei din orăşelul Kotbus (de lângă Berlin) se pertractează un pro­ces intentat din ordinul sultanului, care reclamă o moştenire de o sută de mii de mărci lăsate de un german, Zolner, pentru ridicarea unui templu internaţional la Constantinopol, în care să fie liber să se celebreze toate cultele, dar numai în limba ' esperanto. Moştenitorii au atacat testa­mentul, pe baza că testatorul era smintit.

Creşterea struţilor în Colonia Can.Numărul struţilor crescuţi în mod do­mestic în Colonia Cap e azi de 700.000. In 1907 a fost o recoaltă de pene de struţ de 255.250 kg. în valoare de 45 milioane de lei. O păreche de struţi clocesc de 3 ori pe an şi scot câte 10—12 pui. Preţul unui struţ e cuprins între 37 şi 50 lei; unii costă până la 250 lei. Un struţ poate să dea pene dela 8 Iei până la 250 lei şi mai mult, când e de soiu. (Revue gene­rale des Sciences, 15 Dec. 1908;.

Un costum national din România este de vânzare cu un preţ moderat. Amănunte la redacţia »Gazetei«.

Circulaţia la abatoriui Braşovului in anul 1908.

In anul 1908 s’au tă ia t: 49 tauri, 2047 boi, 963 vaci, 252 bivoli, 1782 junei, 6811 viţei. 10635 râmători, 5236 oi. 13602 miei, 53 capre şi 108 iezi. S’au adus din împrejurime în stare tă iată: 39 boi, 13 vaci, 8 bivoli, 3 junei, 18 viţei, 9207 rîmă- tori, 74016 klgr. carne de porc şi 300 miei. Dintre toate aceste animale — dela 1 Ianuarie până în 31 Iulie — au fost ad­mise pentru consum în mod condiţionat (împreună cil alte grăsimi pentru cămă­tărie) : 5 boi, 6 vaci, 7 râmători. Pentru consum nu s’au admis, dar pentru scopul propriu al proprietarilor s’au eliberat 13

râmători din cauza mazerei (Cysticercosis)— dupăce carnea a fost fiartă — şi 6 râ­mători din cauza gălbinărei.

S’au confiscat: din cauza tuberculo­zei universale, septicemiei, pyemiei şi apei (hydrops univ.) în total 9 vite m ari; din cauza focului viu, mazerei în grad mare, gălbinărei în grad mare, tuberculozei univ. în total 14 rîm atori; din cauza apei 5 oi şi 1 m ie l; din cauza inflamaţiei, aprinde- rei, degeneraţiei, călbezei, tuberculozei, etc. 1732 de bucăţi organe interne.

In măcelăria autorităţii s’a trim is:— din prima August până la finea lui De­cemvrie — din cauza calităţii minore a cărnei: 8 boi, 13 vaci, 19 bivoli, 33 junei, 27 viţei, 19 râmători (a cărora carne s’a fiert, iar slănina s’a topit) şi 12 oi. Aceasta carne s’a vândut cu un preţ redus circa 40% mai ieftin ca preţul de piaţă. Nu s’a admis la tăiere din cauza nutrirei rele şi din cauza înmaturei (unreif) 34 viţei şi 142 miei.

S’au încassat: taxe de vizitare şi tăiere patruzeci şi şeapte mii una sută patruzeci şi două (47142) cor. 26 bani; taxe de cântă­rit şi alte competinţe una mie două sute opt (1208) cor. 90 bani ; dare de consum şi 25% adaus comunal una sută treizeci şi şase mii cinci sute şasezeci şi patru (136,564) cor. 85 bani.

Varietăţi.Londra, capitala insulelor acoperite

de ceaţă şi bătute de ploi, are astăzi, îm­preună cu cartierele de margine, o popu­laţie de aproximativ 7'/2 milioane locui­tori. Interesante date se pot cunoaşte cu privire la această uriaşă îngrămădire de viaţă omenească a Londrei, cel mai mare oraş al globului nostru :

Londra este administrată de 101 adu­nări municipale autonome, compuse din- tr’un total de 3783 membrii Pe iie-care ceas sunt în Londra 14 naşteri şi 8 cazuri de moarte. Are 3415 kilometri de străzi, 611,786 case, 28.265 fabrici sau ateliere. De bună seamă Londra este şi oraşul cel mai bogat al lumei, imobilele sunt asigu­rate împotriva focului pentru suma de 26 miliarde de lei. Din 100 locuitori, 20 mor la spital. Suinele destinate în fie-care an pentru ajutorarea celor lipsiţi se ridică la cifra de 251 milioane Iei.

Intr’un an, pentru alimentarea popu­laţiei, s’au adus de afară 419037 tone de carne, iar în oraş s’au tăiat 58.735 de boi, 375.950 oi şi s’au consumat 174.332 tone de peşte şi 340.000.000 litri de lapte. De­osebit de acestea 60.275 lucrători au fost ocupaţi cu preparaţia altor articole alimen­tare. Cele 28.265 uzine au folosit 558.645 de muncitori.

Intr’acest an au fost la Londra nu­mai 1280 ore de soare şi 160 zile de ploae. Trenurile şi tramvaele au avut 949.000.000 călători, în afară de serviciul celor 3762 de trăsuri şi diligenţe (omnibuse) automo­bile. Corespondenţa în tot oraşul a con­stat din 757.100.000 scrisori şi 165.800.000 cărţi poştale, se mai pot adăoga apoi28.200.000 telegrame şi 145 905 633 con­versaţii telefonice.

In ceia ce priveşte cultura, Londra are cele mai multe şcoli, — deşi nu din cele mai vestite — între cari foarte multe şcoli practice şi şcoli speciale, tehn'ce; are 53 teatre, 49 săli de muzică, 261 săli de concerte, 11 muzee, 88 biblioteci publice.

Dar Londra mai are ceva: Dintre cei 816.593 alegători cari au ales pe cei 3783 membrii ai adunărilor, municipale 118.695 sunt alegători femei.

M.

Bibliografie.Vasile C. Osvadă. „Băncile populare

d n România“ . Cu un adaus; infcraiativ Preţul î coroană

Mihai Eminescu. „Poezii“ , o’o notiţă biografică de Ioaa Săniulesou. Ediţia I I complectată şi adăugită. Preţul 2 lei. Porto 10 bani.

Octavian Goga. „Poezii“, premiate de Academie. In Biblioteca pentru toţi sub numărul *286—287. Preţul 60 bani. Porto 5 bani.

Haralamb Lecca. „Femeea îndărăt­nică“ , comedie în 5 acte, tradusă după Shakespeare. (In Biblioteca pentru toţi. No. 284, Preţul 30 bani. Porto o bani.

Imn festiv şi Hora dela Plevna co­ruri mixte de G. FI. Preşmereanu. Preţul \ 1 cor. plus porto 10 bani. j

Constantinopol, 1 Febr. In cer-curile bine informate de pe lângă înalta Poartă, se afirmă că guvernul otoman e dispus să reducă dela 6 jum. la 5 milioane lire turceşti pre- tenţiunea sa de despăgubire pentru tributul Bulgariei şi îndemnizarea liniei ferate rumeliote orientale.

Messina, 1 Febr. O puternică zguduitură a fost simţită eri aci dă­râmând câteva ziduri. Mai multe alte zguduituri s’au produs în timpul nopţei.

Lisabona, 1 Febr. Mai multe uşoare zguduituri au fost simţite zi­lele trecute în Portugalia, dar n’a fost nici o pagubă.

Constantinopol, 1 Febr. Sosescştiri din toate porturile şi oraşele provinciale că boicotul nu se poate menţine decât nnmai cu intimidarea comercianţilor sau cu coruperea lor cu foloase materiale. Altmintrelea poporul sufere enorm de lipsa de mărfuri oprite din cauza boicotului. Toate indiciile fac lumea să crează, că în curând boicotul va înceta cu totul, deoarece nu mai este posibil să mai continue, fără a nu exaspera populaţiunea.

î Belgrad, 1 Febr. Guvernul sârb ? a aflat din Constantinopol, că şi în- ] tre Turcia şi Bulgaria s’a ajuns la o înţelegere. Ştirea aceasta a produs aci o impresiune deprimătoare, de oare ce a nimicit şi slabele speranţe, ce mai aveau Sârbii de a-şi vedea împlinite cererile de compensaţiuni teritoriale. De- asemenea piere cu to­tul şi speranţa de a putea zădărnici înţelegerea între Turcia şi Austria.

Berlin, 1 Februarie. „Berliner Ta- geblatt“ află din Petersburg că ştirile din Sofia nu sunt de loc liniştitoare. Cabinetul Malinov ar fi declarat că oferta de 82 milioane e ultimul cu­vânt al Bulgariei. Guvernul e de pă­rere că este momentul ca puterile semnatare să între în acţiune. In ce priveşte chestiunile din Balcani, Ger­mania urmăreşte în totul părerile gu­vernului austriac.

Paris, 1 Februarie. In cercurile diplomatice circulă svonuri cu totul nefavorabile asupra situaţiei în Bal­cani. Se crede în genere că marile puteri au privit cu prea mult opti­mism diferenţele dintre Turcia şi Bul­garia, căci atitudinea Bulgariei s’a schimbat mult în ultimile 3 luni. Din sursă bună se comunică că Anglia a promis Turciei să obţie augmentarea concesiilor Bulgariei. Din această cauză se vede în nota circulară a Rusiei o cooperare a rnarei Britanii.

Constantinopol, 1 Februarie. Am ­basadorii puterilor străine au primit instrucţii dela guvernele lor ca să facă demersuri pe lângă Poartă în senzul ca să excludă din negocierile cu Bul­garia proiectul pentru rectificarea fron­tierei Rumeliei.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşi&nuRedactor respons.: Victor Branisce.

Când ese copilului dinţiidaţi Emulsiunea Scott, eare-i cur- mează nopţile fără somn.

Dinţii ese fără dureri şi cresc albi, drept şi tari. Co­pilul va lua bucurosEmulsiunea Scott

Mistuirea întru cât va fi conturbată, se ame­liorează. (10)

Ventabiianumai cu preţUl unei Sticle Odgi* marca -p e s c a ru l- ,, 50 ca semn de garanţie

a procedurei lui ” 6 Capătă M tO&teScott. farmaciile.

Pagio« 4 G A ZETA TRANSI L V A X I K l N r 1 4 .1 9 0 9 .

a„ S P E R A N Ţ A ,reuniune de împrumut şi păstrare

în Borgoprund.

Convocare«Reuniunea de împrumut şi păs­

trare „ S P E R A N Ţ A “, va ţinea aXXIY-a adunare generali ordinari

în Borgoprund la 28 Februarie 1909, la 3 oare p. m

O B I E C T E L E :1. Censurarea raţiunilor, stato*

rirea bilanţului şi împărţirea divi­dendelor.

2. Propunerile direcţiunei şi ale consiliului de inspe ţiune.

3. Restaurarea direcţiunei con­form § 30 din statute.

4. A legerea consiliului de in* specţiune.

5. Propunerile membrilor.Pentru cazul când la acest ter­

min nu s’ar aduna membrii de ajuns în înţelesul statutelor, tot prin acest anunţ se convoacă a doua adunare gen« rală pe 12 Martie 1909, la 4 oare p . m .

Borgoprund, în 28 Ianuarie 1909.Dr. N- Hânganuţ m. p.,

directorul reuniunei.

Anunţ de licitaţie.în 22 şi 23 Februarie st n. 1909 se

vor vinde cu licitaţie obiectele ce sau amanetat din 10 Nov. 1907 până in* j clusive 18 Ianuarie 1908 şi anume: sub numărul 15060— 1907 până inclu- sive cu Nr. 855— 1908, al căror termin au espirat şi nu s’au res um- părat.

Licitaţia va avea loc n localul Casei de zâloage, de a 8 oare până la 11 oaie a. ui şi in cas de lipsă dela 2 până la 4 oare p. m.

Obiectele, cari se v<*r viude, sunt: Giuvaerieale, Cias«»rii>ce Ue aur şi ar­g in t şi al e scule de ar mia, Cioa e, Cositor, flanele, haine bâ b te*ti şi fe- meiesci, Cisine, Ghete şi altele

V a ’ za«en se t .ce în bani g^ta.Rescum pâr«rea s u în miea am a­

netelor se poate tace n"m ai cu o zi înainte de licitaţie.

în ziu- vânzării eu licitat e nu

se permite nici într’un chip a pre­lungi amanetarea.

B r a s s ó . 30 Ianuarie 1909.Oficiul cassei fie amanetare fiin Braşer.îl—:

.ufi.xsL 'u.n.ţ!

c a u t ă 2 lucrători, & £ţesutul pânzei de in cu maşina „Jacquard“ pentru M oldova (Bacău).

Doritorii să se adreseze la re* dacţiunea scestui ziar.

Pilule purgative zaharisiteale lu i

Philipp Neustein.(Pilule Elisabeth a lui Neustein.)

Su t « se pref ra preparat lor si­milare în toată pryoţa . Aceste p lule nu o i.ţn substanţe strcăcioase. Se foloseso cu cel mai mare efect la b ale de pân­tec- *oni uşor purgative, curăţă sângel-. F. ar e folositoare ş’ ne^ătămâtoare la

= Constipaţii9 -----Cate est. o«usa multor boale. Zaharisite le ia i bucu os ?i oop*i.

O eu 15 P ilu le eosta n u ­m ai 30 b. fl Su l eu 8 eutil ca re con ­ţin 130 P ilu le eostă n um ai 9 eor.

Ii a tr im ite rea p re ţu lu i «le 3 eor. 45 ban i se espedează 1 Sul franco.

Atenţiune! ,ttir â rî™Pilule purga ive ale lui Philipp Neustein. Veritabile numai când cutia este pro,7âzută cu instruc­ţie şi cu marca protocoiată de scut, cu tipar roşu şi negru Sf Leopold şi subscrierea „Philipp Neustein,f-rmacie“. Invă’itoarele scutite de tribunalul comercial sunt subsemnat** cu f i r m a

noastră

Farmacia P h i l i p p N e u s t e i nla „8f. Leopold“ , WIEN I Plankengasse 6.

i e capătă în toate farmaciile.

v li: .LuJiiţ

iS* 4 r^

P . N1 f r t A 'wy, " r it1

Plecarea el sosirea trenărilor u stal ni nng. îa Braşov.Valabil din 1 Q/t. st. n. 1908

Fiecare» tren 11« ilor din Braşov. Dela Braşov ia :sd pesta:

I. Trenul mixt la óra 5*^6 mm. dimiu. ii. Tr. accel. (peste Ciuşiu) ia ó. 2*46 m. p. m,

lîl. T iv nul de pers. ia ora 7 3< > miu séta.IV. Tr. accei. .. Arad a orele 10-26 m. sera,V. Tr. acoe . p. Arad la o ele 6 05 imn. d m

Dela Braşov la Bucur escî:i. Trenul de persóne ia ora 3 20 m. dim

II. Trenul mixt Ja orele 12'00 m. p. m.III. Treuul accel. la óra 2T9 min. p. m.

(» e vine pe 1« Uliişiui.IV. rlV n u îxt ia ore>e 7*47 sera.*

* ţct»re circulă numai l* PredealV . Tren ancei, a orele 4^9 min. dim n.*

(' până la 15 Noemviie)

Oala laşuv ia Kazui-Osorheiu Bereczk şi Ciuc Giumes:

I. Tr- iiul >f ia or» 5.16 mm. dim.*Ii. rlrenul u ix ’ ... ora 8*41 min. a. m.*

III. Trenul m per. ia óra 3*<!6 m p. m.aie legătură .*u Ciuc*S? reda .

IV. T i * i ;ie » a rele 7 00 m. sóra.*(* «ii Ugâtur» n mai la Szepszi-Szt.-Gvörgy).

Dala Braşov 1« Zernesci (gara Bartoicmeiu)I. Trenul mixt, la ora 8*40 min a. ra.

II. Trenul mixt ia óra 4 13 min.- p. m.I i i . Tr eu mixt la ói 9 4t- se a

Dela 0; ra tartulomeiu la Făgăraş:Í. Tr< n de per-, ia o a 4 37 ru n. dimin.

II. Tren 1* o h 7 ; 7 mmuu* d m n aţa.*III. T ie la o a 10 m n î< p. h,.(are legă ură pănă a Nagyszeben sos 8 ; 9 seara)IV T n a 3 27 11 , * i» r. *V. T *u iu i r 5 17 in /• tiîe p. m.

Í* pâ’ ă la Fekete* alom.)

Şcoală particulară.Domnişoarele Kâtlie şi H er­

mine Sclinti profesoare diplo­mate dela Academia Schach din Viena, dau instrucţie temeinică în confec­ţionarea de Albiturii croială de rochi, broderie şi piro­gravură şi în toate lucrurile de mână femeieşti. Semestru al doilea se începe în 1 Februarie şi durează 5 luni. Anunţări se primesc dela 10— 12 oare a. m. şi dela 4 — 5 oare p. m. în casa Nr. 11, Strada Orfanilor.

(479.1-8.)

1 vi ţlU£l|l£j|l£JlUjll.llll£irulifiil i cilfui tilMi

Magazinul de mărfuriB r a ş o v , T â r g u l g r â u lu i O .Prăvălie specială pentru : L in -gerie, Albituri, Pânzături, D a n ­tele, Perdele, Garnituri de pat şi masă, Covoare şi un asorti ment mare de articole ce cad

în branşa aceasta.A lb itu r i pentru D am e şi B ă rb a ţ i se efectuează fn a te lie ru l nostru

după m ă su răPentru croiala şi calitate se garantează.

459,4—4<:.)

S A N A T A T E Aeste cea mai scumpă bb efacere pentru

Dame, se poate conserva şi cultiva folosind

CORSET GRADEFRONTcare est* comod şi modern.

se capătă după măsură ssu gata numai în

9IA C 7 , I\ IL

M « £ B . G O L D S T E I N ,Ccn^eotion tre de corset» special tate

BRAŞOV, Stradi Vamei Nr. 21

şi până in 1 Miiu st. n. 1909.8n>irea trenurilor în Braşoy:

Dela Budapesta la Braşov:1 Tren aoo. p Arad la orele 4*62 m. dim.

i 11 Trt-uul de persóne la óra 7-12 dim. j I I. Tr. accel. peste Cluşnl la ó.2*9W m p. m,J IN. Trenul mixt la óra 8 50 miu. »»-ra.! V. Treuul fcccel. la ora 10 00 >eara.

Dőia Bucurescí ia Braşov:I. Tren. de pers. la óra 7‘<i8 miu. dinun.

(numai dela Predeal).II. Trenul accel. la óra 2.18 miu. p. m.

;Aro legătură cu Sibiiu şi Cluj).III. Trenul pers., la óra 1 55 m. p. m.IV. Treuul mixt. la óra 9*18 miu. séra,V. T renu l a -c-l. la ora 10 14 m u. seara.*

(* păuă la 15 Noemvrie).

Dela bereczk-Kezdi-Oşorheiu şi Cluc-Ghimes fa Braşov:

I. Trenul de persóue la óra 8.16 m. dim.*(aro egătură cu Ciuc-Seroda)

II. Trenul de pers. la óra 1*59 m. p. m.*III. Trenul mixt, la era 6*38 m. séra. *IV. Tre < mixt, la orele 10*08 m. sóra.

(* au iegătură cu Ciue-Gh imes).

öeía Zernescî !a Braşov (gar. Bartoirme^u.i1. Trenul mixt la óra 7*12 min. dim.

Ii. Trenul mixt la óra 1*39 min. p. m.Iii. Tren mixt la óra 7 07 sóra.

Boia Făgăraş la gara Bartoiomeiu:I. Tten la or* 6*41 mm dimmeaţa. li. Tren ia ora 9 38 m m . a. ra*

III. T eu la ora 1T53 miu. a. m.IV. (Ven ia < ra 3 *>8 m n .ite p. m.*V. T en la or» 9 41 miu de scai a.

* dela E eketchalom )

[Tlaşine de cusut

S I N G E Rmaşine de casat, Soc, pe acţii, Braşov, Strada Porţii or. 23.

V I C T O R I A Ş T I I N Ţ E I .E cu un picior în mormânt omul

care fiind bo nav nu-ş’ găseşte leacul.Omul modern are morburi complicate, ascunse, ee provin din nereguiaritâţiie s sternului nervos nepâlruus. Pentru a- ceste boule şiiinţa modernă med cală ş ie leac nou, îgur, — puterea electrică, care îutrodusă iu sistemul bolnavilor, face minuni! Dar tot cu asa succes 3ă folo eşte electricitatea centra reu nei, neurasteniei, nesomnului, lipsei de apetot, slăbirii ete. Celt-ce are, dară, ori- e fel de morb de nervi, s»-u din boalele amu- tire pe care-va, după cetirea acestui a- nunt «ă g ăbe«seă a-şi nror-ura carteaW>NSSTRUCŢIUNE DESPRE VINOECAREA ELECTRICĂ“ , car e ce se atiâ ueo-e- bîtn pen.ru bărbaţi şi deoseb tâ pentru fem* i, şi se tdm te în cuvertă închisă o i- ui, de cătră:

Institutul de ordin medica! „ElECTRO-VITAllZER“,Budapesta, IV . K âroly-horîit 9 felem. 59.

Scrisoare de recunoştinţă.F ran e ise J u h âsz , D u n ah aragz ti-

A ’ag, N âdoriiin jor.Cu bucurie îţi f^c îu oscut, < ă din 3 Maiu

femeia mea foloseşte după instrucţiune instru­mentul „Electro Vitalizei“, car« funcţionează admiraiii.. I-’emeia nu r> ai si • te dureri nu mai are simţul spaimei, cum avea înainte de a ‘eea. Mulţumită lui Dumnezeu, că mi-a dat gândul să cumpăr acest i strument, că de atun i poate .şi e > muriam. n’aş mai fi putut vedea suierinţa ce o chinuia pe feme’a »» ea. Acum a trecut pe;*te tot răul şi cu bucurie spune ctlor ce o întreabă, că „Electro Vit lizer“-iil a vindeca'*o. Primeşte Domnule Doctor mulţumită mea te- '•unosoătoare.

Conpon neutru o carte fie cinste:In stitu tu lu i «le ord. m ed

rEu ECTR J-VITALIZE R uBudapesta, IV. Kâ oly-korut 2 felem. 52.Rog mi trim ite g*atis şi fra*io^, în c v^r’ă închi ă op 4 : SISTEMUL devindecare eldctric modern“

. i bărbaţi pentru! . ’ v \ temeiN um ele: ___________________________Comuna şipoşta ultimă___________________________

Prafurile-Seidlitz ale lui MOLLV e r i t a b i l e n u m a i d é c â f i e - c a r e c u t i ă e s t e p r o v ă d u t â e u m u r e a d e

a p ă r a r e u lu i A. MOLL ş i t u s u b s c r i e r e a s a .Prin etectul de lecuire durabi'ă ai Prafurilor-Seidlitz (le A. Moli în contragreutăţi­

lor celor mai ce bicose la stomac şi pântece, în ontra cârceilor şi acrelei ia stomac, con- 8tipaţiu! ei cronice, «uterinţt i de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai dib-ri'e bole femeescî a luat acest l edu-a >>ent >le casă o iă- »andire, ce cresce mereu de mai mu >e decenii încoce. -Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2 - Fa iticaţiiie se vor uru ări pe cale judeeătorescâ.

■>» . -r-nwo-t Ga’üFranzbranntwein şi sare a ini Moli.V e r i t a b i l n u m a i dacă tle-eare sticlă este prevăzute cu mar. a------------------ de seu ire si cu plumbul lui A. M o li -

F r a n z b r a n n t w e i n - u l ş i s a r e a este forte bine cunos­cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (lrotat), aiină , durerile de şoldini şi reumatism şi a altor urmări de r$c.e ă. —

Preţul unei cut i origina)« plumhaîe cor 2.—. ţ"'

Supun de copii a L i MoliCel mai fin sănun de copii şi Dame. fabricat <iupă met dul cel mai nou, pentru culţi raţională a polei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţui unei bucăţi c«r. — .

Cinci bucăţi cor. 1.80= Fie-caro bucată de săpun, pentru copi e^te provedută cu marca do apărare A. Moli. sss

Trimiterea principală prin F a r m a c i s t u l A . > î O L L Wlen, I. TnchlauDen 9c. şi ree:. turnisur »J curţii imperiale

— Comande din provinciă se efectuiză dilnic priu nimlmrsă post lâ —La deposite să se cerâ anum it preparatele pro'ătţute , u iscălitura şi marca de apă­

rare a lui A M O L L.Deposite în Braşov î la d-nii farmacişti Fcrd. Jckelius. Victor JRoth si e n g r o s la

D. Eremws Nepoţii

cultivarea 40 b.

Tîpo »> rttíiH A . Mureş iáim, Brsşov.