in memoria lui Lqzar $aineanu

Prefatala editia a cincea

I'{ot6 asupra ediliei

Ghid de utilizare

$igle

Bibliografie

Abnevieri

Noul dic{ionar universalal lin'rhii romdne

A na.'X'nt te,\.d".

uronologre romaneasca

Cuvant-titlu defihitie,', -':.f61nsi,ryuiie pE(i ,

#*tiJa1qeiq6i&ii,*ig!t'r)|**t|jr.:,DEL.; acesta este momentul decisiv:tncerci norocul. ENl.;

de acum (incolo sau cu acestmoment: las{ ticdloaselor, cd vd voi

de ani

atdtacer;ieu qc:|firy On

printre, in mijlocul...: ddbilarii si

6. (expriml reciprocitatea)unul cu altul (sau unii cu alf,i): rdsundunfreamdt demi4cdi zoite ;i frdnturile unei convorbii tntre doudfemei. GHET)E;7. (exprimi distribu$a) la: cttprrguls-a impdrSit intre participanf.. lLat. inter)

mesu16,1. a dete

valoarea unei mdrimi (lungime, masd, greutateetc.): trebuia md.suratd piesa cu aten{ie. pR.;

calegorie grarnaticaEr' i:(pai:tea de .vorbir6). .

lliri:i:,*t?9st$rayl!ike,

expticalie furictionale

.:u6i itagli;r9s*t*i;t.&

vai.iahte lexiodle

nLii.rrer.de omonirh

:,.! 'eiis?i,i?,3r:diir;:i

9ied

indieirtii :gramaticale

coiigtl.uotie fixal

elu.g;t*ii*ti-idrij,rsiai*, j:$!i*@i:.ib,r:- i

lndlcalii:decircqlage l

lr*rri5;srl*a:!{h{!!?:ui65k?sag$r!llir:l

etimologie-' .l

ar!.a::s!ra3?f :sragir.:3*ii:€irrsr;!t,r:9:.

defihitie

nota de continutfacultativa

)

explica.tie de conlinut lIriy:t9:ilrqlidibrr,*,,*;t*:a::r;l**yrg,:.rt:.:: i

.r, r citat din.ilteraturA(cu sursa luij

l

l

I

i

&W / jdcmdnitoii de la domnie nu-i putem sufei tntre noi.

/ SAD.; intre kcdliruri se afld g numele directoruluriidicatie semantica , ....y gcoalei. EM.; 3. (indici locul in care se plaseazd

.r '.i ,.r ,.,, 1 ceva) pe: ?Si ia mjocul tntre umere Si biciul in mdnd.i$!iri$':':rsler; CR.; 4. (exprimd temporalitatea prin raponarea laanumite repere) in interualul dinue...,@@

_.,@;ro" timp sau intre aeestea, rn ,a*-p,z,/ in intervalul acesta: tnrre acestea veni seora. ISp.;

exemplu de folosire . ,'' 5. (indici elementul in care se incadreazd ceva)

,r ,,,i..,i..,ihconte1t' . .,r,r/ dintre:ffi#

: acum pre toate acele persoone luminateveacui, ceala uitdciunii i-au acopeit.

dcum tnainte. CR.; de acum incolo toatd tncordareilui merge spre Stiingd. CirL,; 2. in momentul, inepoca despre care este vorba; in acest timp: ocumse inteSe1te marea disputd... tntre adepgii nominalk-mului ;i aceia ai realkmului. BL.; de pe acum, incidin aceastd weme, epocd; chiar din acest timp: ercde pe acum unfrecventator de saloane. CAl.; 3. dedata aceasta, ln ace st caz: comisarul repetd manevra,intovdrd;it acum de zece sergenf.. GHETIE; 4. inimprejurdriie actuale; in aceste condifi: ayi ajutts acum

de vd xot din letopiis4i EM.; 5. inainte cu. . .:

oi ci n-a fi, trdind aceasta md

2. (fig.; pop. qi fam.) a bate, a lovi pe cineva: c-un

:,:l:::::'::"x:: *;,' : o"*-'" IFB==..-r.'rr' ' .. defihitie . -

prin,'$ir de.slnonime

micd., de se md.surd cu colul. EM.:

explicatii semanticesuplimentare

marcheaza schimbarea valorii(sau a categoriei) gramaticale

exemplu de folosirein context

forma de plural

sinonim ,,perfect"

prin lornion. C. PETR.; ochii din ghi;eu tl scotocirdpugin, l-au mdsurat. ARG.; 6. a evalua, a aprecia, a

estima: nu vreau sd mdsur meritele d-tale de artist.

numai in expresieeste tranzitiv tr.

lupta cu cineva. // (inlt.) a avea mirimea de...:mo$[a masuro acum cinci sute de iugare cadastrale. ./GHETIE. LLat. mensurarel ,/

serica, sarici I manta lsrdneasce fungit. mircasit, ,,/iesuta din fire groase de lAnd, pe care o poartd oaDy'nii de Ia munte. in special ciobanii; (p. exl.) !esrE{xr5din care se confectioneaz5 aceaste h atntt: errt'n ... in-vdlit intr-o saicd ghitomri. CR.; li)l inveSryLntard ....,pund.ndu-i pe umeri, pe deasupra, ;i oSdrica miloasd.-a""sl€. cmr., lE@@n. imt. sarrcat.

sege6tEEEEEflf. 1. vergea de lemn cu vifi ,,/(miralic) affii?uncara cu arcul. folositir ya/trecut ca proiecril de v6ndtoare sau de luptiy4ar

unui dispozitiv spe-Din engl., fu. scanner)

varianta de accentuare

domeniu specific

cuvant compus

pronuntare

numer de sens

denumire gtiinlifica

trimitere

cuvant recent

cializat;

utj,gioBr6_, ulicioare f..diulile scurta gi ingusri: huditd. ulicutd: pe aceeapi

trecut ca proiectil de vAnitoare sa:u de ltptia/tarasrizi in unele probe de tir; shhdidac: ei gdds cu-a

Lor sd1eata ... au oprit vulruru-n zbor.r.Fd'.: iute ca

sdgeatai 2. (fig.) razi (fierbinte)y' unui astru:cdldtorul soare ..- izbea sdge;irdfiindtoare. CO$B.l3. (fig.; inv. fi pop.) (lumild'de) fulger; tresnet:deodatd fulgerd-n cer o,,{6geatd. AL.; 4. (pop.)nume dat unor restJrli de arme vechi. gdsite inpimrint (inchipuile'ca vArfuri de trlsnet): cu noudsdgegt ea 6i-a dg{cinta, sdgetdrurile te-or ldso. POP.;

.=zt.llffireg.)'ebiut@

accentulicioard. bate luna tn fere;ti. EM. tulifd + -ioardl.

varianta de scriere

#ffigt------/W ----n -af unei mo$teniri; 2. pSrdsire a familiei, a copiilor

(lisAnd fdrl sprijin) : mrisuri s ociale menite sd. pre-vind abandonul familial; 3. renuntare la a folosi(adoptAnd altceva): abandonul unei metode decercetare; 4. (sport) intrerupere a unei probe din-ff-o competilie; cedare: c c64tigat pin abandonuladversarului;5. faprul de a se lisa cuprins, cople-git (de o stare, de un sentiment): o lini4te, o uita-re, un abandon dudvdrgit md. cupinserd.. YOIC.;mi-a povestit viat(t tntr-un moment d.e abandon.[Dinft. abanilon].

abandon6, abandonez vb. (tr.) 1. a re-nunla la ...; a inceta sd se preocupe de ...; a ldsaaltuia: el abandoneazd. partea sa de mo;tenire;2. a 15sa fdri sprijin; a pSrdsi separAndu-se: qi-aabandonat familia; 3. a inceta de a ajuta, de asusgine: Brdticnu, om cu tact" abandond. pe gene-ra[, care, tncdpd;dnat. se tnchtse tn cazarmd.- CFL.ide la un timp, for;ele l-au abandonat; 4. a incetade a utiliza, de a aprecia ca valoros: numai subtnrdurirea citicilor sdi el a abandonat aceastd pd-rere. BL.;5. a intrerupe, a renunfa se continue:acedsta explicd de ce nu abandoneazd politica ;iavocatura. CAI.; 6. (sport; qi intr.) a se retra-ge renunland sd continue; a ceda: alergdtorula abandonat cursa; boxerul a abandonat tn repi-za a cincea; 7. a pirlsi definitiv, plecAnd in altiparte: silit de imprejurdri. ;i-a abandonat ora;ulnataL // refl. 1. a se lasa cuprins, coplesit de ...:rdmasd singurd, s-a abandonat durerii; 2. a selisa in voia (cuiva); a se incredinga cuiva: c-obldndd maiutate Adam o-mbrd.fdtazd; ea s-aban-dond placid. HEL.; 3. a se confesa, a se destiinui;a se increde: s-a abandonat lui, destdinuindu-Siviofa. [Din fr. abanilonner, it. abbandonare).

abandon6re, abandoneri f. 1. acqiu-nea de a abandona; renuntare la un bun, la undrept: abandonarea mdrfuilor tn vamd; 2. pdrd-sire a ceea ce intri in grija sa, in obligaliile sale:abandonarea familiei; 3. incetare a ajutorului,a suslinerii: aband.onqrea prtetenului la nevoie;4. renunfare la a folosi, la a lua in consideratie:re;inerea dintr-un autor ca valabile numai a unorporgiuni i se pare o abandonare a principiului cd.

un sciitor e o individualitate. CAL; 5. intrerupe-re a unei activit5ti: lipsa mijloacelor a tnsemnatabandonarea srudiilor; 6. retragere dintr-o com-petilie sponive in timpul desf[guririi ei;7.pd-rlsire definitivl a unei localitlli, a unei regiunietc.: abandonarea plaiurilor montane i-a ldsat opermanentd no stalgie. lY. ab andonal.abandonat, -ti, abandonata, -e a.care a fost plrdsit, lisat: sotul abandonat ... se

rdzbund. printr-o epigramd.. ClJ-. fY. abandona),

aban6s, abanogi m. 1, arbore din India culemn negru 9i dur, din care se fabrici mobil[ delux (Diospjrros ebenum): foiuleand de-abanos, laluncuta rard.-n jos trece Ghi;d cel frumos. POP.;2. lemnul acestui arbore: unlung caic de abanos.AL.; de abanos, foarte negm (Ei lucios): doud Ia-cimi udd geana-i de-abanos. BOL.; pdr de abanos.// adv. zdravdn, tare, dur: gade tot abanos, lea-pdn;ivdrtos. PANN; a se line abanos, a se con-serva foarte bine; a ardta mai tAnlr decdt vflrstape care o are. [Din urc. abanoz)-

ab antiquo lab anticvo] adv. de demult, dinvechime:/oprul e cunoscutab antiquo. [Cuv. lat.].

abarticular, -i, abarticulare, -e a. careeste situat in vecindtatea unei articulalii (anato-mice), dar nu are legiturl structurall sau funqi-onald cu aceasta. [Din fr. abarticulaire].abat6i, abataie n. 1. extragere a unui mine-reu sau a unei roci dintr-un zacamant'. lucrdi de

abataj la suprafoEd;2.loc intr-o minl sau intr-ocarieri unde se execute aceaste operafiune;3. doborAre a copacilor in exploatirile forestiere;4, sacrificare a animalelor in abator; 5, inclinarea unei nave pentru reparalii sau pentru a fi curi-tat5. [Din fu. abattoge).

22

ab6tel, abati m. 1. superior (stare!) al uneimdnistiri catolice; 2. titlu onorific dat unor pre-oli catolici; persoand care poarte acest titlu:intovdro1it de un abate ... merse de-a dreptul La

Columna lui Traian. CAf . Inin ir. abbo:tel.

ab6te2, ab6t vb. r. (tr. $i refl.) a(-gi) schim-ba, a(gi) modifica direclia de deplasare sau lo-cul ocupat: abdtdnd. din matca sa apa Sanghepii,i-au aflat toatd avufia. CANT.; imf ieu traista cublidele, pornesc spre sat, md. abat iar pe la tei. CR.;(fig.) e unicul mijloc pentru a abate bdnuiala pu-blicd de pe clina pe care a apucat. EM.; 2. (tr.) aindepdna, a face sd-qi schimbe orientarea, des-tinafia etc.: nu ne yor abate o clipd chiar din ca-lea noastrd. EM.; (p. ext.) eclesia cre;tind abdteainteresele intelectuale cu toatd ravna spre lumead.e dincolo. BL.; 3. (intr.) a coti, a 1ua alti di-rcoje: abdrurd cdtrd stangq, la mdndstire. SAD.;4. (intr.) a devia, a se desprinde din ...; pe dru-mul care abate din ;osea tncoace se aud. venindpo;idecai. CAR.; (refl.) totce se abate delaacutedoud. nome generale e 8rEit EM.; 5. (refl.) a in-cd1ca, a nesocoti anumite norme, reguli, principiietc.: nimeni sd nu cuteze a se abate de la sfintelepravili. lSP.;6. (tr. qi refl.) a (se) indepina de lao linie de conduiti, de la o idee, de la o regulietc.; a(-gi) schimba o opinie, o opliune: incearcdde multe ori sd o abatd pe fatd de la hotdrdrea ei.AG.; mi se pare cd te-ai abdrut de la subiect SAD.;7. (intr. gi tr.) a-i veni pe nea$teptate un gAnd,o doringd; a trece prin minte; a clguna: de-mivq abate vrodatd sd-mi vdnd mogiq am gdnd sdpun tn publicagie. NEGR.; nimdnui din voi nu-iabatd cumvt prin minte cd ar fi un geniu. El['.I.;8. (refl.) a veni intempestiv (9i cu fo4i): fiarase abdtu cldnldnind osupra ei Si a copilului. SN).;furtuna s-a abdtut asupra pddurii; (fig.) ce vijeliese abdtu peste mintea osta o;a de largd ;i bine tn-zestratd? VLAH.; (p.-ext.) alte necazui se abdru-rd asupra poetului. CAI.; 9. (intr.) a cuprinde, a-iveni (brusc gi cu intensitate): un iretinct atAi devan ce le-abate si la pdsdi de vreo doud" oi pe an.EM.; 10. (refl.) a se opri (pentru o vizitl scufte),renunland la traseul ini$al; a trece pe la ...: Va-sile tncepe sd intdrzie de la mosd, abdtdndu-se cupietenii la un loc unde se discutd politicd ,i se bea.CAI.; 11. (inv.; intr.) a realiza in grabi (qi cu in-cordare): abdtu tntr-aceeo-;i dzi de mditd ;i fataa doua. VARL.; 12. (tr.) a dobori, a culca la pi-mAnt: ndprasnica sdcure abate togi copacii dinfalnica pddure. AI.; 13. (refl.) a se lesa jos, a seprostema: se abdru cu faga la pdmdnt, cu mdini-le tntinse pe ldngd. cap. SAD.; 14. (tr.) a produceapdsare sufleteasc5; a deprima, a intrista: /ermi-erul american, simgdndu-se alungat la periferiaexistenlei, e vernic abdtut de nostalgia ora;ului.BL. [Lat. dbbattere, dirt fr. abattre].

abAtere, abateri f. 1. acliunea de a (se) aba-te gi rezultatul ei; nesocotire, ignorare: a fostde fapt singura abatere de la plan. GHE[IE;2. schimbare, modificare a direcqiei; mutare ina)tloc: abaterea cursului unei ape; 3. lndepirtare,deviere de la subiect; digresiune: a relatit fapte-le fdcdnd ;i dutule abatei; 4. oprire temporari;zdbovire: tnwe obi4nuita cdldtorie cu abateri pela hanuri. CAL.; 5. lnc5lcare a unui acord, a uneinorme, a unei legi etc.; culpi, grefeaH: am trecuta-i spune dcpre abaterile Turciei de la tractatelece avea cu domnii noStri. GHICA; elevul are mukeabateri; 6. deviere de ia o obignuingi, de la o tra-dilie: termenul este folosit penmt diverse abateridelauzulconsacrat D.; 7. (gram.) excep(ie de lao reguli; 8. (tehn.) diferengi (admis[) intre dimensiunea realizata a unei piese s'i d,isensiuneaei proiectat5;9. (mar.) orientare a prorei uneinave citre o direclie noul; 10. (inv.) declinalie,deviatie magneticd. N. abatd).

abat6sa, abatese f. (rar) superioari (stare-

!a) a unei mdndstiri catolice de cilugIrile. [Dinit abbailessa; cf. lat. abbctissal.

{*&}dq}rffieffi

abafiza, abatize f. (mil.) obstacol realizar(in pdduri) din copaci tiiali gi culcali la plmAntcu vArfu1 spre inamic. [Din fr. abattis].

abat6r, abatoare n. ansamblu de clldiri side instalalii unde se sacrifici animalele pentruconsum (qi se prelucreazd carnea); (turcism)zalhana; (9i: (inv.) abatoriu). [Din fr. abafroir].

abat6riu n. v. abator.

abaloriza, abatorizez vb. (tr.) a tiia ani-malele 1a abator gi a prelucra carnea. [Abc-tor + -izaf.

abalial, -i, abatialS, -e a. care aparlineunei abalii; mdn[stiresc; biserici abatiall, bi-sericl principald a unei abagi. lDin fr. abbctiol,it. abbazialel.

abalie, abalii f. minlstire catolici mare,cu propdetdfi gi venituri. lDin it. abbazia, lat.abbatiaT.

abaxi6l, -i, abaxia!5, -e a. situatin afaraunei linii axiale. [Din fr. aboxial].

abazie, abazii f. (med.) tulburare a sistemu-lui nervos caracterizate prin mers dezordonatdatoriti pierderii echilibrului. [Din fr. obasie,germ. Abasiel.

5bE f. v. aba'z.

abdt0t, -ti, abetute, -e a. 1. care este in-tristat, descurajat, mAhnit: Dan se simteabolnav,abdtut, strivit sub greutatea cugetdrilor lui. EM.;2. (inv.) modificat, deviat; deplrtat: a dachilorlimbd samdnd-g cu a italilor, trud. atdta-i de strica-td Si abdtutd, cdt de-abiia poate sd tnEdleagd italul.CANT. fV. abatd; cf. fr. abattu).

abc [abec6] m. 1. primele litere ale alfabetului;2. (fig.) inceput al unei arte sau al unei stiinte:cunoo4te abii abc-ul informaticii. [Din fr. abece].

abced6, pers. 3 abcedeazi vb. (med.;intr.) a forma un abces: rana abcedeazd. dacd nueste dezinfectatd. lDin fr. abciilerl.abcedet, -ta, abcedati, -e a. l. cares-a transformat in abces: ,tuut abcedat; 2. care adat nastere unui abces: rand. abcedatd. lDin fr.abciil{l.abc6s, abcese gi (inv.) abcesuri n. acu-mulare de puroi lntr-un tesut sau intr-un or-gal:e vibionii se gdsuc tn puroiul absceselor. C.L.;(gi: (rar) absces). [Din fr. abcis, lat. abscessus].

abder[t, abdeiiti m. om simplu, naiv, nerod.[Din germ. Abderit].

abdic6, abdfc vb, (intr.) 1, a renunta la tron:dacd M. sa voie;te sd. abdice nu putem ;ti. EM;2. (p. ext.) a renunla la ceva: nu abdicd pdnd lasfdr;it la nici una din prerogativele sale. CAf. Dinlat. abdicare, fu. abdiquerl.abdic6re, abdiceri f. 1. acliunea de a ab-dica qi rezultatul ei; renuntare la tron: rdjcula-rea din Bucuregti gi abdicarea lui Bibescu. GHICA;2. (p. ext.) renuntare la ceva; retragere dintr-oactivitate: cuvintele mi se par dezonorante, sunAnd.ca o abdicare la;ti. GHEJIE. N. abilical.abdicdtie, abdicatii f. (rar) renuntare laceva; abdicare: aceostd abdicalie formald de la ju-decata omeneascd o fost numai ... o eroare tipo-graficd. EM.; (9i: (inv.) abdicaliune) [Din 1at.abdicatio, -oais, germ. Abdikationl.

abdicati0ne f. v. abdicaf,e.

abdom6n, abdomene n. L. parte a cor-pului dintre torace $i bazin; burtl, pantece: unchirurg uitd foarfecul in cbdomenul meu. \/TERU;interesant mijloc de o te sinucide! comentd eL,

bt timp ce-mi polpa abdomenul. GHEJIE; abdo-men acut, stare patologice (cu debut brusc) de-terminate de inflamarea, perforarea, obstrucgiaetc. unui organ intern; 2. parte posterioare acorpului la insecte. [Din lat., fr. abdomen, germ.Abdomenl.