Noua Republica Layout 1

Manual de Identitate

mişcarea prinde rădăcini

BUCUREşTI 2012

SUMAR

MAI E CINEVA AICI? 7VIZIUNEA POLITICĂ 8

Decalog 8şapte paşi pentru o Nouă Românie 8Despărţirea de fesenism 8Ce a însemnat tranziţia de la comunism la democraţie? 9De la partidele istorice la partidele clientelare 10Cum s-a născut mișcarea Noua Republică? 10Mişcare sau partid? 11Există un precedent pentru Noua Republică? 11Idealism sau pragmatism? 12Care sunt valorile noastre esenţiale? 12Respectă Noua Republică şi instituţiile monarhice? 12Ce este republicanismul? 13Cum vede Noua Republică istoria totalitarismelor din secolul XX? 13Ce înţelegem prin identitatea naţională? 13Liberali, creştin-democraţi sau conservatori? 14Populist sau popular? 14Ce este și ce nu este Noua Republică? 14Este Noua Republică vreo Albă ca Zăpada? 15Este Noua Republică parte din Mișcarea Populară? 15Cum a fost primită Noua Republică? 15Cine finanţează Noua Republică? 15Cum putem ajuta Noua Republică? 16Care sunt adversarii înnoirii politice? 16Ce ne propunem pe termen lung? 17Care este raportarea faţă de actualele forţe politice? 17Cum se raportează Noua Republică la preşedintele Traian Băsescu? 17Cum se raportează Noua Republică la minoritatea maghiară? 18Cum judecă Noua Republică referendumul din 2009? 18De ce vrem schimbarea Constituţiei? 18Care sunt premisele succesului pentru Noua Republică? 19Aveţi un electorat-ţintă? 19Ce filtre vor garanta excluderea oportuniștilor? 19Cum sancţionăm actele de corupţie din interior? 20Cum ne ferim de impostură? 20Ce garanţii oferim votanţilor noştri? 20

VALORI SOCIALE 21Cine susţine Noua Republică? 21Cum trăim în comunitate? 21

Manual de identitate 3

Cine ne reprezintă? 21Cu ce ne mândrim şi de ce ne este ruşine? 22Despre minciună şi adevăr 22Ce credem despre lustraţie? 22Ce mesaj avem pentru tineri? 22De ce să mă implic? 23Cum înţelegem familia? 23Cum rezolvăm demografia negativă? 24Cum vedem mediul înconjurător? 24Cum scăpăm de gunoaie? 24Cum se raportează Noua Republică la proiectul Roșia Montană? 25Cum se dezvoltă cultura carităţii şi filantropia? 25

ORGANIZARE INTERNĂ 26Ce rol asumă Grupul de Iniţiativă Naţională? 26Ce este un Grup de Iniţiativă Locală? 26Cum funcţionează ierarhiile într-un GIL? 27Este Noua Republică o organizaţie elitistă? 27Cine poate deveni membru al partidului Noua Republică? 28Ce responsabilităţi au membrii partidului? 28Ce drepturi au membrii partidului? 28Cum se va organiza Noua Republică? 29Cum se aleg organele de conducere? 29Cum îşi atinge obiectivele Noua Republică? 29De unde îşi va procura Noua Republică banii? 29Când se va înscrie la tribunal partidul Noua Republică? 29De unde ştiţi că veţi avea succes în alegeri? 29

POLITICI PUBLICE 30Cum vede Noua Republică rolul statului în viitor? 30Cum înţelegem solidaritatea socială? 30Cum ar putea creşte nivelul de trai al românilor? 31Cum va evolua Educaţia? 31Cum poate fi relansată cercetarea ştiinţifică? 31Care este relaţia între cercetare şi modernizare? 31Societatea civilă şi cercetarea ştiinţifică 32Cum va evolua sistemul de pensii? 33Noua Republică doreşte subsidiaritate şi descentralizare? 33Ce înţelege Noua Republică prin economia de piaţă? 33Cine stimulează creşterea numărului locurilor de muncă? 33Care este rolul religiei în societate şi politică? 34Cum poate fi îmbunătăţit sistemul sanitar? 34

ECONOMIE 35O nouă paradigmă fiscală: legea fără excepţii 35Ce domenii pot aduce valoare nou creată în România? 36


Ce înţelege Noua Republică prin egalitatea de şanse? 36Cum ne raportăm la industria IT & C? 36Care sunt politicile fiscale şi de contribuţii preconizate? 37Ce obiective de infrastructură sunt prioritare? 37Ce rol joacă protecţia mediului în politicile promovate de Noua Republică? 37Cum poate fi micşorată birocraţia care sufocă mediul de afaceri? 37Este necesară privatizarea? 38Este bună globalizarea pieţelor? 38Cum trebuie sprijinite IMM-urile şi micii oameni de afaceri? 38Cum poate fi sprijinită dezvoltarea agriculturii? 38Cât de mari pot fi deficitele structurale? 38

POLITICĂ EXTERNĂ ȘI APĂRARE 39Cum vede Noua Republică politica externă a României? 39Ce valoare are diaspora? 39Cum să obţinem toate beneficiile posibile din apartenenţa la UE si NATO? 39Care ar fi pilonii politicii externe ai României? 40Cum ar putea reveni specialiştii aflaţi acum în diaspora? 40Ce înseamnă limitarea suveranităţii? 40Schimburile economice – încotro? 40

ROMÂNII DE PRETUTINDENI 41Departe și totuși acasă? 41Care este dimensiunea pierderii de capital uman în ultimele decenii? 41Care este contribuţia economică a diasporei la dezvoltarea României? 42Care este bogăţia umană a diasporei şi dividendul reîntoarcerii în ţară? 42Ce așteaptă românii din diaspora? 42„Noi, cetăţenii români de pretutindeni ...” 43Noua Republică – Grupul de Iniţiativă Londra 43România: o ţară fără graniţe sufleteşti 44

BIOGRAFII LA Noua Republică 45Daniel Arfire 45Diana Armanu 45ştefan Bârgâoanu 45Radu Botezatu 45Nicolae Burchel 46Gabriel Cărbunaru 46Octavian Ciurdariu 46Radu Cujbă 46George Dobrescu 46Ciprian Constantin Domnu 47Florin Drăgan 47Gabriel-Iulian Dumbravă 47Iuliana Larisa Ispas 47Lucian Leca 47


Alexandru Lupu 48Dan Mădălin Mărgineanu 48Călin Dan Morar 48Mihail Neamţu 48Augustin Ofiţeru 48Ioan Pecheanu 49Bogdan Popa 49Nicolae Popa 49Sorin Mihai Popescu 49Bianca Popescu 50Viorel Radu 50Caius Râpanu 50Dana Rainov 50Andrei Rosetti 50Daniela Rusu 50Silvia Savin 50Cristian şoimaru 51Mihail ştefănescu 51Laurenţiu Theodoru 51Ion Ţecu 51Valeriu Todiraşcu 51Cazimir Ţino 52Mihnea Vasilache 52Andrei Văcaru 52ştefan Vlaston 52Eduard Wagner 53

ANEXE 54Crez politic: Noua Republică 54Politikai Hitvallás: AZ UJ KÖZTÁRSASÁG 55Listă contacte Noua Republică (Grupuri de Iniţiativă Locale) 57

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI 58


Mai e CineVa aiCi?

Da.

Noi suntem neresemnaţii. Cei care nu pot pleca, nu se pot obişnui şi nu pot închide ochii.Noi, cei care ştim că România trebuie să arate altfel. Cei care ştim că nu asta e ţara pe carevrem s-o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri. Adormiţi ori scârbiţi de propaganda transmisălive, non-stop, unii au început să creadă că n-avem nicio şansă. Că suntem, prin însăşi naturanoastră, bolnavi, neputincioşi, iresponsabili şi corupţi până-n măduva oaselor.Noi credem altfel. Suntem tot mai mulţi.Vă propunem Noua Rezistenţă, Noul Activism.

E inacceptabil ca o ţară dăruită de Dumnezeu cu oameni vrednici, cu resurse naturale, avândo poziţie strategică importantă, să tremure de frica furtunilor externe și să rămână la coadaEuropei din punctul de vedere al nivelului de trai, al performanţei în educaţie, al serviciilormedicale, al infrastructurii rutiere sau feroviare sau al eficienţei industriei agricole.E revoltător ca vânzarea activelor economiei comuniste să producă doar 150 km deautostradă.Nu putem accepta ca românii să importe mâncare având, totodată, milioane de hectare depământ agricol de cea mai bună calitate, parte dintre ele nelucrate.

E trist că milioane de români strălucesc profesional și prosperă sub raport personal înOccident, fiind adesea întâmpinaţi acasă cu scepticism și reticenţă.Dorim să punem capăt acestor stări de lucruri.Cerem refondarea politica românească plecând de la valorile autentice ale democraţiei,nepătată de moștenirea comunismului și preocupată de viitorul naţiunii într-o lumeglobalizată.Am apărut dintr-o îngrijorare faţă de viitoarele generaţii, dar și din respect pentru jertfeleînaintașilor.Vrem ca pribegii României să se poată întoarce la casa lor.Ne dorim separarea apelor: clasa profitorilor și a corupţilor care merită să înfunde pușcăriile,pe de o parte, românii liberi şi vrednici, capabili să trăiască din munca proprie.

Vă propunem Noua Românie într-o Nouă Republică.


deCalog

• Alege binele, nu doar răul cel mai mic.• Lucrează pentru o cauză mai mare decât tine însuţi.• Batălia pentru valori cere sacrificii.• Aderă la principii şi atunci când ele te dor.• Zideşte pe temelii solide.• Admiră-l pe cel mai vrednic decât tine.• Prosperitatea trebuie să oglindească munca.• Adu-ţi aminte de unde ai plecat.• Dăruind vei dobândi.• Adevărul e mai tare decât calomnia.

Şapte paŞi pentru o nouă roMânie

• Suntem o naţiune formată din cetăţeni, nu doar contribuabili sau consumatori.• Aparţinem unui popor, nu doar unei populaţii fără nume sau destin.• Ne dorim justiţie, nu doar legi pe hârtie.• Protejăm piaţa liberă, fără drept la monopol.• Respectăm credinţa oamenilor, nu doar zidurile exterioare.• Preţuim memoria trecutului, ca și glasul celor nenăscuţi încă.• Vrem o Constituţie și legi egale pentru românii de acasă și de pretutindeni.

despărţirea de fesenisM

Decalogul de mai sus trebuia să guverneze România post-comunistă. N-a fost să fie.Imediat după 1990, Frontul Salvării Naţionale condus de Ion Iliescu a reuşit să blochezerelansarea şi să se infiltreze în principalele partide. A existat o deversare a FSN în FDSN,

VIZIUNEA POLITICĂ


PDSR şi apoi PSD; a existat o contaminare socialistă a PNL prin oameni ca Teodor Meleşcanu& co.; a existat o străpungere în UDMR prin urmaşii lui Géza Domokos; a existat o prelungirea FSN în PD prin parlamentari ca Ioan Oltean, Radu Berceanu şi vechea gardă. FSN esteprezent şi în actualul UNPR. Pe scurt, toate partidele importante din România au o stranie legătură cu principalaformaţiune neo-comunistă din 1990. Ce trist şi revoltător! România merita o soartă mai bună.Morţii de la Revoluţie se cuveneau cinstiţi altfel.Noua Republică nu condamnă adepţii doctrinei social-democrate – căci noi credemfundamental în dialog şi pluralism. Totuşi, socialiştii din România nu s-au pocăit de abuzurileregimului comunist. Iată motivul pentru care cerem mai departe tuturor reprezentanţilorfostului FSN o despărţire categorică de „idealurile” şi practicile vechiul regim.Noua Republică produce o ruptură faţă de acest trecut amestecat şi se întoarce la valorileRomâniei moderne. Vorbim despre principii perene, dar şi despre idei proaspete, despreoameni noi şi alte forme de organizare. Principiile perene sunt parte din moştenirea civilizaţiei Decalogului născută la confluenţadintre tradiţia iudeo-creştină şi cultura umanistă a Antichităţii greco-romane. În virtuteaacestor rădăcini, credem astăzi în puterea legii, în forţa adevărului, în chemarea dreptăţii, înlibertate, efort, decenţă și moralitate.

ideile proaspete ale noii republici vizează: • Stimularea pieţei muncii;• Reforma Statului în direcţia unor instituţii puternice, suple şi transparente, capabile să

slujească cetăţeanul;• Eliminarea rigidităţilor birocraţiei de azi;• Reducerea numărului de ghișee în favoarea modernizării tehnologice; • Votul prin corespondenţă pentru românii din diaspora;• O nouă Constituţie care să garanteze drepturile naturale pentru românii de pretutindeni.• Un cod etic propriu intransigent, dar şi limitarea mandatele primarilor sau ale

preşedinţilor de Consilii Judeţene.• Anularea imunităţilor parlamentare de care s-au bucurat atât timp unii oameni care

aveau probleme cu Justiţia. Pe scurt, ne plasăm dincolo de şantajul baronilor sau tirania mediocrităţii.

Ce a înseMnat tranziţia de la CoMunisM la deMoCraţie?

Relansată pe piaţa mondială a lumii libere, economia României avea în luna ianuarie a anului1990 zero datorii publice. Banca Naţională avea chiar importante rezerve valutare. DacăFrontul Salvării Naţionale condus de Ion Iliescu ar fi sprijinit Statul de drept, justiţiaindependentă de politic, proprietatea privată şi competiţia capitalistă, România s-ar fi aflatastăzi printre cele mai puternice economii est-europene (după modelul Poloniei). Complicitatea venală între politicienii cu imunitate şi un mediu de afaceri corupt a condus lavasta operaţiune de spoliere a bogăţiilor ţării. Filosofia statului asistenţial a menţinutmilioane de români în mizerie şi neputinţă. Captivitatea economică a justificat practicapomenilor electorale, ridicând corupţia la nivel de principiu. Noua Republică acuză iresponsabilitatea clasei politice care a patronat marele jaf naţional


din perioada tranziţiei de la tiranie spre libertate. Rădăcinile feseniste ale tuturor partidelorpolitice aflate astăzi în Parlament explică confuzia valorilor şi neîncrederea faţă de instituţiiledemocratice.Noua Republică recunoaşte existenţa de-a lungul timpului a unor forţe reformiste, atentefaţă de interesul public şi ostile faţă de moştenirea comunistă. Salutăm aşadar contribuţiaunor politicieni responsabili la diminuarea influenţelor oligarhice, la combaterea corupţiei, lareducerea deficitelor structurale și la relansarea unor proiecte de interes naţional (pactul nord-atlantic, integrarea în Uniunea Europeană, desprinderea de sfera de influenţă ex-sovietică).

de la partidele istoriCe la partidele Clientelare

Înnoirea politicii în România post-comunistă reprezintă un vechi deziderat al societăţii civile.Imediat după 1989, politica anti-naţională a fostei nomenclaturi comuniste a marginalizatadevăratele valori. Scârbite de spectacolul vieţii publice, voci importante ale intelectualităţiis-au retras, poate pe bună dreptate, din activitatea politică. Partide istorice de prestigiu, (cum ar fi PNŢ), au fost infiltrate cu persoane compromise moralși profesional. Foşti colaboratori ai Securităţii sau membrii de vază ai Partidului ComunistRomân şi-au menţinut influenţa chiar în guvernele „de dreapta”. Eșecul „Convenţiei Democratice” din 2000 a fost urmat de alte strategii de reinventare adreptei. Naufragiul „Alianţei DA” în 2005 a fost urmat de promiscuitatea tuturoraranjamentelor posibile: PNL (putere) & PSD (opoziţie), PDL & PSD (putere), PDL & UNPR (laputere), PC & PSD & PNL (în opoziţie), PC & PDL (la Capitală), dar cu nepieritorul UDMR situatca „partid-balama” în toate legislaturile. Toate aceste combinaţii s-au înregistrat pe fondul prăbuşirii încrederii românilor faţă de unadintre instituţiile fundamentale ale democraţiei: Parlamentul. Sub 15% din cetăţenii obişnuiţiau respect pentru parlamentari. De ce? Pentru că partidele actuale, situate formal la stângaşi la dreapta, dispreţuiesc cetăţeanul liber şi autonom. Prin corupţie şi incompetenţă greu mascată, partidele actuale preferă să menţină starea desărăcie a societăţii, cumpărând la patru ani voturile necesare pentru obţinerea mandatelorelectorale. Mituiţi electoral prin pomeni de tot soiul, românii sunt înșelaţi de către cei carear trebui să-i conducă. Naţiunea îşi pierde respectul de sine, guvernanţii amanetează viitorulcopiilor noştri şi România e tratată cu dispreţ de numeroase ţări europene. Există, desigur, o anumită diferenţă între partidele deschise parţial reformelor structurale şipartidele mafiotizate, integral opuse marilor schimbări. Există partide care lasă justiţia să-şiofere verdictul, după cum există partide care intimidează şi ameninţă public magistraţii. Cutoate acestea, sentimentul disperării şi al dezgustului se traduce printr-un absenteism masivşi prin replierea fatalistă a majorităţii populaţiei.Noua Republică rupe lanţul aceastei „tradiţii” nefaste. Acolo unde partidele clientelare vorsă facă bani, Noua Republică vrea să facă istorie.

CuM s-a năsCut MișCarea noua republiCă?

În toamna anului 2011, Noua Republică a apărut ca o mișcare exclusiv cetăţenească, inspiratăde un „Crez politic” redactat de Mihail Neamţu şi publicat pe mai multe site-uri de Internet.


Noua Republică are toate şansele să fie primul partid din România conceput în realitateaonline şi născut apoi la firul ierbii. Spre sfârşitul lunii septembrie 2011, Crezul politic „NouaRepublică” şi apoi un foarte disputat „Manual de luptă” au strâns adeziunea a mii de cetăţeniromâni din ţară și din diaspora. La toate întâlnirile publice (Bucureşti, Braşov, Sibiu, Timişoara, Iaşi, Arad, Galaţi, Brăila, etc.),susţinătorii proiectului au cerut naşterea unui partid și s-au poziţionat critic faţă de toţiactorii scenei politice românești. Prin această suită de transformări, Noua Republică a devenitdintr-o idee abstractă o realitate vie – dintr-o mişcare civică cu valori sociale pregnante unproiect politic de sine stătător.Ulterior, s-a născut prin decizie judecătorească şi Asociaţia Noua Republică. Treptat, unnumăr tot mai mare de militanţi şi-au asumat sarcina dezvoltării orizontale şi verticale.Construcţia doctrinară s-a suprapus pe organizarea teritorială de structuri active în toatăţara.

MiŞCare sau partid?

Valorile sociale ale proiectului nostru deschid porţile Noii Republici şi către oameni care nusunt interesaţi de logica partinică şi care preferă acţiunea la firul ierbii. Înainte de toate, NouaRepublică este locul geometric al cetăţeniei active. şi-au dat întâlnire, graţie acestei noiconstrucţii, oamenii care susţin întărirea Statului şi limitarea birocraţiei, dar mai ales o bunăguvernanţă şi o justiţie imparţială și eficientă.Sunt alţi susţinători care, între valorile sociale şi acţiunea politică, preferă calea din urmă(datorită vocaţiei, a temperamentului sau a educaţiei). Susţinătorii Noii Republici înţelegpolitica altfel. Acolo unde majoritatea visează la căpătuirea rapidă, noi punem în faţăapărarea unei ordini a bunului simţ şi a unei vechi civilizaţii europene. Valorile se codifică sub forma legilor. Este nevoie de mişcare, dar şi de partid. Exerciţiulparlamentar înseamnă, între altele, şi apărarea unor valori și instituţii fundamentale pentrudemocraţie, pentru societatea românească și pentru civilizaţia euro-atlantică.

există un preCedent pentru noua republiCă?

Da şi nu. Da, pentru că ideea de „noua Republică” a circulat de câteva decenii în mediile intelectualeși politice din Occident (vezi prestigioasa revistă americană The New Republic). Tradiţiafranceză a consacrat idealul „înnoirii” succesive a proiectului republican. Statele Unite aleAmericii se mândreşte, de asemenea, cu o veche tradiţie republicană bazată pe ideea limităriiputerii Statului şi supremaţia constituţională a poporului. Da, pentru că România a importat conceptul apusean în contextul unor crize constituţionaleconsecutive. Mai mulţi politicieni (precum Valeriu Stoica sau Dacian Ţolea) și profesoriuniversitari (Vladimir Tismăneanu sau Ioan Stanomir) au tematizat ideea de „nouăRepublică” în perioada 2006-2007, plecând de la imperativul despărţirii de Republica lui IonIliescu printr-o nouă Constituţie. Din păcate, în toată perioada dintre 2006 şi 2011, n-a existatnicio instituţionalizare sau concretizare doctrinară a unei idei altminteri generoase.Dezbaterea publică nu s-a materializat.Nu există așadar un precedent pentru proiectul politic Noua Republică – singura mișcare


civică apărută pe internet și coborâtă apoi în stradă. În septembrie 2011, NR apare ca proiect desine stătător, în opoziţie cu actualul establishment. Noua Republică n-a rămas o idee vehiculatăde elitele academice sau un subiect de seminarii, ci a devenit o mișcare reprezentativă pentrumii de cetăţeni nemulţumiţi de aranjamentul constituţional al Statului român. Între timp, Noua Republică a lansat documente doctrinare şi politici publice, acţionînd directla firul ierbii. Astăzi există peste 35 de grupuri de iniţiativă locală.

idealisM sau pragMatisM?

Ronald Reagan spunea că lumea liberă are nevoi de visători pragmatici. Noua Republică afost o stare de spirit care a trezit, a animat zeci şi poate sute de mii de oameni în doar câtevaluni. Noua Republică s-a născut prin miracolul „mâinii invizibile”: nevoia de înnoire existentăpe piaţă a întâlnit oferta credibilă a unor cetăţeni activi şi implicaţi. Noua Republică este omişcare cetăţenească înainte de-a fi un partid cu structuri rigide.Totul pleacă de la atitudinea faţă de viaţa cetăţii. Noua Republică va rămâne un ideal pentruo Nouă Românie – un ideal care animă astăzi zeci de mii de oameni din diaspora şi din ţară.Apariţia unei structuri organizate (Partid) nu trebuie să tempereze entuziasmul unei mişcărila firul ierbii.

Care sunt Valorile noastre esenţiale?

Trei curente doctrinare și sensibilităţi politice își dau întâlnire pe platforma Noua Republică:liberalismul clasic, conservatorismul republican și creștin-democraţia.

• Noua Republică proclamă valoarea universală a libertăţii individuale în corelaţie directăcu exerciţiul responsabilităţii. În orice familie sau comunitate, nu există drepturi fărăîndatoriri.

• Noua Republică se întoarce la cetăţenie, dincolo de etnie sau confesiune. Noua Republicărespectă principiile pluralismului într-o societate bazată pe lege, acceptarea dinamiciicapitalismului modern, dar și respectul faţă de tradiţiile culturale și spirituale alecivilizaţiei iudeo-creștine.

• Noua Republică promovează Statul de drept, valorile şi interesele naţionale și principiiledemocraţiei constituţionale.

• Noua Republică își propune, pe lângă reprezentarea propriului electorat, lansarea noţiuniide cetăţenie activă. Pe lângă elitele politice sau profesionale, toţi cetăţenii trebuie săparticipe la dezbaterea despre viitorul naţiunii române într-o Europă unită.

respeCtă noua republiCă Şi instituţiile MonarhiCe?

Da. Noua Republică respectă contribuţia istorică a monarhiei la renaşterea Românieimoderne.Regele Carol I provenea din prestigioasa dinastie Hohenzollern şi a adus într-o ţară cumoravuri relativiste etica, disciplina prusacă şi viziunea istorică pe termen lung. Dacă în 1814,Ţările Române erau subiect de tranzacţie pentru cancelariile Europei, la 1914, graţie domnieilui Carol I, România conta foarte mult – din punct de vedere militar și economic – pe harta


bătrânului continent. La fel, e incontestabilă contribuţia Regelui Ferdinand la naştereaRomâniei Mari.Noua Republică apreciază aşadar contribuţia importantă a monarhiei la destinul Românieişi deploră falsificările istorice din perioada comunistă. Totuşi, realităţile secolului XXI facimprobabilă revenirea la monarhia dinastică. Noua Republică este deschisă unei consultăriprin referendum care să decidă forma de guvernământ.

Ce este republiCanisMul?

Tradiţia republicană are rădăcini foarte vechi în Antichitatea clasică (Republica romană) șiEvul Mediu târziu (e.g., Republica florentină). Cultural, conceptul de politeia (sau res publica)a fost consacrat de Platon şi Aristotel. „Republicanismul” susţine, prin definiţie, acea „formă de guvernământ în care organelesupreme de conducere sunt constituite din reprezentanţi aleși pe un anumit termen” (DEX). Pentru Statele moderne, limitarea mandatelor executive, legislative şi judecătoreşti esteprincipalul instrument de luptă democratică împotriva tiraniei. Republicanismul este unadintre expresiile acestei tradiţii democratice.

CuM Vede noua republiCă istoria totalitarisMelor din seColul xx?

Noua Republică respectă memoria victimelor fascismului și ale comunismului din Europasecolului XX. De ce? Pentru că, dincolo de cetăţenia particulară, patriotismul republicanrespectă demnitatea intrinsecă și universală a persoanei umane.Noua Republică condamnă fără echivoc orice derapaj al dreptei sau al stângii cătreextremism, colectivism, fascism, comunism, anti-semitism, teoria conspiraţiei, naţionalismtribal sau negarea Holocaustului sau a Gulagului. România aparţine unui destin euro-atlantic.

Ce înţelegeM prin identitatea naţională?

România a trecut brusc de la îngheţ (experienţa traumatizantă a comunismului) la caniculă;de la închistare autarhică la deschiderea către influenţele exterioare. Intensitatea acesteiexperienţe sociale și culturale se datorează vitezei cu care lumea, astăzi, se schimbă. Noifenomene precum migraţia sau revoluţiile tehnologice provoacă transformări masive înmatricea identitară a fiecărei culturi. Societatea românească are dificultăţi în a răspunde laîntrebarea: cine suntem și ce ne ţine împreună?Identitatea oricărei naţiuni e fixată printr-o dublă acţiune: ancorarea într-o memorie istorică(trecutul) și formularea unui proiect de societate (viitorul). Valorile unei naţiuni suntobiectivate printr-un document fondator: Constituţia. Poporul român este depozitarul uneimoșteniri specifice (pe plan spiritual și cultural), dar participă totodată la apărarea șiconstrucţia civilizaţiei europene.Identitatea naţională este creuzetul unde mai multe tradiţii, sensibilităţi și curente de ideiîși dau întâlnire pentru realizarea binelui comun. Fără o raportare la acest bine comun, existăriscul atât al derivei extremist-individualiste (care neagă valorile comunitare), cât și alregresiei spre colectivism (care neagă demnitatea persoanei).Componente vitale ale identităţii naţionale sunt: limba, conştiinţa istorică, încrederea de


sine, familia, tradiţiile şi obiceiurile, morala şi credinţa. Noua Republică pledează nu doar peun patriotism înrădăcinat în gloria trecutului, ci mai ales într-o perspectivă curajoasă asupraviitorului.

liberali, CreŞtin-deMoCraţi sau ConserVatori?

Sub cupola idealurilor republicane pot fi identificaţi liberalii clasici, creştin-democraţii şiconservatorii. La Noua Republică s-au strâns liberalii clasici pentru că noi vrem cu adevărat o piaţă liberă,neîngrădită de reglementări birocratice excesive. Nu acceptăm intruziunea statului care prinlicitaţii dedicate sufocă competiţia între antreprenori şi omoară şansele celor mai buni.Susţinem o piaţă liberă, fără monopol.La Noua Republică au venit adevăraţii creştin-democraţi care respectă demnitatea persoaneiumane, sacralitatea vieţii de la concepţie până la moartea naturală, dar şi rolul social alcredinţei creştine ori raportul de subsidiaritate între centru şi comunitatea locală. În sfârşit, conservatorii autentici sunt cei care preţuiesc patrimoniul, limba română, tradiţiile,obiceiurile pe care poporul român le-a îmbrăţişat de-a lungul secolelor. Desfidem pretenţiafalşilor „conservatori” care moştenesc doar privilegiile fostei Securităţi. Fără să forţeze un „fuzionism” artificial, Noua Republică va găzdui voci articulate, ancorate învalorile de mai sus. Reprezentăm o construcţie modernă de centru-dreapta, suplă şi dinamică,dornică să înnoiască societatea românească, îmbinînd noul şi vechiul într-o sinteză fericită.

populist sau popular?

Gândirea populară este sinteza dintre liberalismul economic, respectul pentru subsidiaritateşi asumarea culturii memoriei. Popularii europeni văd cetăţeanul ca parte integrantă acomunităţii locale sau naţionale. Dimpotrivă, propaganda populistă percepe individul ca pe un element iraţional şi impersonal,dizolvat în masa indistinctă a nevoilor primare. Populismul hrănește iluziile mulţimii, în timpce politica populară se adresează persoanei libere și raţionale, născută într-o comunitateînzestrată cu memorie istorică și aspiraţii.Măsurile populiste din ultimii douăzeci de ani au amanetat viitorul ţării şi au pus pe umeriiviitoarelor generaţii poveri greu de purtat, în primul rând poveri fiscale. Datoriile publice aleRomâniei cresc de la un an la altul, incapacitatea de a reforma statul social este evidentă,opoziţia la reformarea legilor de asistenţă socială pare inflexibilă. Dacă România nu se reformează rapid, riscăm falimentul economic și social. În peste o mie delocalităţi din mediul rural, primăriile nu-şi pot plăti nici măcar cheltuielile de întreţinere. Iatămotivul pentru care ieşirea din populism presupune redescoperirea forţei individuale a persoaneiumane, sprijinită moral de comunitate şi stimulată financiar de către instituţiile Statului.

Ce este și Ce nu este noua republiCă?

Noua Republică este un proiect independent şi mai ales deschis tuturor cetăţenilor careîmpărtăşesc valori precum libertatea, pluralismul politic, munca, responsabilitatea, competiţia,dreptatea, cultura memoriei, morala creștină şi respectul faţă de patrimoniul spiritual.


Noua Republică n-a fost niciodată umbrela, marioneta sau păpuşa cuiva. Finanţarea acestuiproiect e transparentă pe website. Născută la firul ierbii, această mişcare a refuzat să fieanexată de către structuri corupte. Evident, lupta politică presupune raporturi de dialog, colaborare sau chiar anumite alianţetemporare. Dialogul nu înseamnă anexare, ci doar un exerciţiu orientat către câștigareaobiectivelor propuse.

este noua republiCă Vreo albă Ca zăpada?

Nu, nu are nicio legatură. Albă ca Zăpada este un arhetip literar consacrat de Fraţii Grimm. Albă ca Zăpada este unideal al purităţii şi o expresie a nevoii de noutate. Orice om politic integru caută adecvareafaţă de acest ideal, chiar și atunci când eșuează. Virtutea umilinţei trebuie să echilibreze întotdeauna pledoaria pentru puritate.

este noua republiCă parte din MișCarea populară?

Mișcarea Populară este o marcă înregistrată la OSIM. Noua Republică nu e doar o altă marcă înregistrată la OSIM, ci un brand politic autonom. Noua Republica rămâne o construcţie politică de sine stătătoare și refuză disoluţia într-ostructură tolerantă la incompetenţă și corupţie.

CuM a fost priMită noua republiCă?

Apariţia platformei Noua Republică a fost salutată de mai multe persoane publice: jurnaliști(precum Radu Morar), artişti (Grigore Leşe), scriitori sau profesori universitari (precum MirceaCărtărescu, Adrian Papahagi, Radu Preda sau Tom Gallagher), dar și oameni politici (întrecare Monica Macovei sau Sebastian Lăzăroiu). În mod particular, Sebastian Lăzăroiu este uncomentator cu vederi critice la adresa Statului social și a susţinut numeroase puncte devedere valide (reforma administrativă, reforma Constituţiei), fără să angajeze vreodată înmod oficial Noua Republică.

Cine finanţează noua republiCă?

Noua Republică e finanţată exclusiv de membrii şi simpatizanţii acestei mişcări. Uneledonaţii au venit din diaspora, altele ne sunt oferite din ţară.România şi Europa traversează un climat de austeritate. Ne adresăm aşadar sponsorilor careînţeleg că fiecare leu, dolar, euro sau liră sterlină contează. Mizăm pe donaţiile mici darfrecvente, necondiţionate de tratament preferenţial ulterior. În mod special, Noua Republicăare speranţa de-a atrage donaţii de 100 Euro din partea a 20,000 de cetăţeni români dornicisă aibă altfel de reprezentanţi în Parlament. O atare susţinere financiară ar putea fi decisivăîn timpul campaniei electorale.Banii sunt foarte importanţi și o spunem din perspectiva dreptei. Credem că actualelemetode de finanţare trebuie denunţate şi atacate. Trebuie rupt cercul vicios care înseamnăfinanţarea de la privat, urmată de răsplata prin contracte și funcţii de la stat. O nouă lege a


sponsorizării partidelor politice ar trebui să primenească democraţia.

CuM puteM ajuta noua republiCă?

Există posibilitatea trasferului bancar sau a donaţiilor online. Pentru transfer bancar, datele necesare sunt următoarele: Asociaţia Noua Republică, Municipiul București, Aleea Târgu Neamţ, nr.1, bl. D9, sc.B, et.4,ap.20, sector 6.

Cod fiscal: 29478470Cont RON: RO13INGB0000999902834823Cont EUR: RO17INGB0000999902834848Cont USD: RO76INGB0000999902834853 Cod SWIFT/BIC: INGBROBUSucursala: ING Office Cotroceni, str. Zării, nr.13, parter, sector 5, București.

Pentru plăţile online, vă rugăm să vizitaţi http://nouarepublica.ro/doneaza/Toate tranzacţiile şi toate cheltuielile vor fi făcute publice printr-un audit semestrial.

Care sunt adVersarii înnoirii politiCe?

Contestăm toate partidele care prin dicurs, legislaţie, măsuri executive și practici politiceinterne:• nu garantează proprietatea privată• nu încurajează munca• nu recunosc valoarea și nu recompensează vrednicia• subvenţionează risipa• căpușează bunăstarea celor harnici• descurajează cetăţenia activă• încurajează migraţia inteligenţei românești• demotivează efortul personal• elimină competiţia prin licitaţii trucate și contracte aranjate• dispreţuiesc ori subminează valorile familiei tradiţionale • uită memoria eroilor patriei• ignoră lecţia istorică a totalitarismelor (comunism și fascism) secolului XX• evită competiţia electorală corectă şi mizează pe reţele oportuniste şi clientelare.

Noua Republică atacă socialismul rezidual, adică marxismul vopsit în culorile modernităţii,al tuturor partidelor născute din fostul FSN. social-democraţii au refuzat lepădarea de figuri penale (precum Adrian Năstase ori CătălinVoicu). Liberalii s-au vândut socialiştilor şi refuză curăţirea grajdurilor pline de bube,mucegaiuri şi noroi (cazul Morega, Chiuariu & co.). udMr a dezamăgit electoratul maghiar prin cauţionarea faptelor suspecte de corupţie alebaronilor din secuime, atacând totodată instituţii precum Agenţia Naţională pentruIntegritate.


democrat-liberalii îşi asumă nominal aderenţa la doctrina de centru-dreapta (populară), aupromovat câteva reforme importante şi lideri respectabili, dar mizează grosso modo pevechile proceduri ale baronilor pesedişti: şantaj, acces la banul public (prin intermediari),promovarea lichelelor, încetinirea reformelor (vezi Referendumul din 2009).Noua Republică repudiază partidele care găzduiesc interlopi, şmecheri sau nulităţiprofesionale de tot soiul. Până astăzi, electoratul român a avut de ales între o stângairesponsabilă şi o dreapta coruptă, între o stânga falimentară și o dreaptă arogantă. Acumexistă o alternativă.

Ce ne propuneM pe terMen lung?

Noua Republică respinge mitul că românii ar fi „un popor de proşti” (cum spunea SilviuBrucan); mitul că cetăţenii liberi și responsabili ar fi mereu condamnaţi să aleagă răul cel maimic. Alternativa există!Ne dorim schimbarea clasei politice din România prin recursul la competenţă profesională(oameni cu idei novatoare) și integritate etică (bazată pe valori perene). Noua Republicăpledează pentru refondarea politicului, punând demnitatea cetăţeanului înaintea Statului. Noua Republică vă cheamă la reconstrucţia României moderne, plecând de la respectul faţăde moștenirea trecutului (patrimoniul cultural medieval sau proiectul constituţional al părinţilorfondatori din veacul XIX), asumând totodată uriașele provocări ale globalizării din secolul XXI.

Care este raportarea faţă de aCtualele forţe politiCe?

Noua Republică afirmă interesul naţional. Plecând de la acest imperativ, NR acceptă dialogulcu forţele politice responsabile, fără a-şi sacrifica principiile fondatoare. Noua Republicărefuză orice colaborare cu formaţiunile extremiste de stânga sau de dreapta.Noua Republică atrage atenţia asupra poverii morale purtate de actualele partide dinRomânia – mai cu seamă de partidele legate prin oameni, practici şi ideologie de trecutulcomunist. Noua Republică respinge orice alianţe preelectorale, dar rămâne deschisă unor colaborăripostelectorale cu acele forţe politice care susţin piaţa liberă, competenţa şi integritatea.

CuM se raportează noua republiCă la preŞedintele traian băsesCu?

Refuzând mitul președintelui-providenţial, Noua Republică respectă legitimitatea politică avotului direct acordat de către popor șefului statului român. Om politic confirmat de numeroasevictorii electorale, Traian Băsescu va părăsi poziţia de președinte la capătul a două mandate. Noua Republică nu va putea face bilanţul executiv înainte de 2014, însă recunoaştepledoariile şi contribuţiile directe ale președintelui Traian Băsescu la reforma Statului:condamnarea oficială a regimului comunist drept „ilegitim şi criminal”, politica externă pro-NATO, atitudinea pozitivă faţă de Republica Moldova, liberalizarea pieţei printr-un nou codal muncii, deschiderea Consiliului Superior al Magistraturii către societatea civilă,referendumul pentru Parlamentul unicameral, iniţierea demersurilor pentru reformateritorial-administrativă, etc. Noua Republică a exprimat totodată rezerve critice faţă de anumite poziţionări ale persoanei


Traian Băsescu, precum atacul la adresa DNA şi acordarea unor medalii şi titluri onorificeunor persoane cu valoare naţională cel puţin îndoielnică. Tot preşedintelui Traian Băsescu i se poate imputa că dezbaterea publică din România suferăde un exces de personalizare şi psihologizare (cazul Raed Arafat sau controversa privindRegele Mihai I). Noua Republică doreşte ca politica viitorului să presupună dezbaterea desprevalori, proceduri şi instituţii.

CuM se raportează noua republiCă la Minoritatea Maghiară?

Dincolo de etnie sau confesiune, pe locuitorii ţării noastre îi uneşte cetăţenia. Statul trebuiesă respecte persoana umană, nu o abstracţiune.Românii şi maghiarii împărtăşesc aceleaşi îngrijorări privind neajunsurile prezentului şiincertitudinile viitorului. Din lecţia istoriei, ambele comunităţi trebuie să extragă exempleluminoase de colaborare profesională, coeziune socială, toleranţă culturală şi respect inter-religios. Din păcate, cetăţenii români de etnie maghiară au fost trădaţi de jocurilepoliticianiste ale numeroşilor lideri UDMR.UDMR e un partid viciat de toate păcatele tranziţiei post-decembriste. UDMR se opunereformei administrative, reformei Constituţiei, controlului averilor demnitarilor. GyorgyFrunda apără vehement ideea de impunitate a parlamentarilor şi doreşte eliminareainstituţiilor de luptă anticorupţie. Numeroşi lideri UDMR vor să perpetueze divorţul întreRomânia unei elite imune faţă de lege şi cetăţeanul de rând fără privilegii sau imunităţi.Electoratul maghiar are nevoie de o alternativă politică reală, capabilă să pună intereselecetăţeanului şi ale comunităţii locale înaintea ambiţiilor personale ale unor lideri corupţi.

CuM judeCă noua republiCă referenduMul din 2009?

La 22 noiembrie 2011 s-au împlinit doi ani de când 50,94% dintre cetăţenii cu drept de votdin România s-au prezentat la urne în cadrul referendumului naţional. 83,3 % dintrealegătorii prezenţi au votat pentru reducerea numărului de parlamentari la 300 și 72,3 %dintre alegătorii prezenţi au votat pentru trecerea la parlamentul unicameral.Ignorarea referendumului în perioada 2009-2012 reprezintă o crasă încălcare a ConstituţieiRomâniei care precizează: „art. 2, alin. (1) suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercita prinorganele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precumşi prin referendum. (2) nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea înnume propriu.”Suveranitatea poporului român, exercitată prin referendum, este călcată în picioare de clasapolitică, care ignoră concluziile referendumului popular. Chiar şi numai acest dispreţ la adresapoporului descalifică membrii actualului Parlament, care trebuie sancţionaţi.

de Ce VreM sChiMbarea Constituţiei?

O nouă Republică trebuie să plece de la o nouă Constituţie. Am lansat în dezbatereurmătoarele teme:


• Naşterea unei Constituţii pentru „românii de pretutindeni”.• Redefinirea Statului social în sensul recuperării drepturilor naturale.• Reducerea imunităţilor parlamentare.• Revocarea aleşilor locali sau parlamentari de către cetăţeni, în cazul în care aceştia încalcă

contractul politic prin fapte de corupţie, traseism, etc. (În limbaj popular, definimprocedura prin „chemarea la vatră”).

• Limitarea puterii aleşilor locali la doar două mandate consecutive, pentru evitarea„baronizării”.

• Impunerea răspunderii penale, fiscale şi administrative pentru magistraţii care comitabuzuri.

• Confiscarea averilor nejustificate.• O mai clară precizare a suveranităţii naţionale în raport cu organismele Uniunii Europene.

Care sunt preMisele suCCesului pentru noua republiCă?

Competenţa și integritatea combinate într-o formulă care va respira inteligenţă, curajulviziunii și prospeţimea. Aliatul principal al nostru este cetăţeanul care a înţeles că Româniatrebuie să fie spaţiul binelui comun, iar nu terenul de vânătoare pentru politicienii corupţi.Noua Republică este o construcţie pe termen lung. Clasa politică se va înnoi prinredescoperirea unor valori, oameni şi instituţii. Noua Republică e compusă din voci credibile,oameni cu expertiză verificată și personalităţi capabile să depăşească mitul neputinţei,tentaţia fatalismului sau falsul providenţialism, oameni care nu s-au lăsat atraşi de mirajulîmbogăţirii prin politică.Noile mijloace de comunicare ale secolului XXI permit agregarea unor grupuri de presiune şide acţiune convergente. Organizarea post-comunistă a politicii din România a ignorat nevoilecetăţeanului modern.

aVeţi un eleCtorat-ţintă?

Vrem să recuperăm vocea oamenilor care și-au luat viaţa în propriile mâini. Frecvent, la stânga și la dreapta, structurile partidelor parlamentare s-au dovedit surde laglasul românilor vrednici care își câștigă singuri pâinea, al cetăţenilor lipsiţi de imunitate, alcelor liberi de șantajul clanurilor sau al baronilor, al celor fără pată în dosarele vechii Securităţi,al celor competenţi și decenţi, al celor dornici să lase viitoarelor generaţii o altă moșteniredecât povara zdrobitoare a datoriilor Statului.România trebuie să se schimbe şi credem că românii inteligenţi și harnici au înţeles lucrulacesta.

Ce filtre Vor garanta exCluderea oportuniștilor?

Prin statut, vom interzice accesul celor care au avut funcţii de conducere în PCR, care aucolaborat sau au slujit fosta Securitate, a oamenilor condamnaţi sau cercetaţi pentru faptede corupţie, a cetăţenilor aflaţi în închisoare, a indivizilor cercetaţi pentru infracţiuniîmpotriva vieţii, a persoanelor ori a bunurilor acestora. Prin vot democratic, vor putea fiexcluşi, de asemenea, cetăţenii cu reputaţie îndoielnică în comunităţile locale. Selecţia


candidaţilor pentru alegerile parlamentare se va face atât prin consultarea filialelor locale, aforului de conducere, dar și prin participarea la un interviu cu reprezentanţi ai societăţii civile.

CuM sanCţionăM aCtele de Corupţie din interior?

Prin adoptarea şi respectarea strictă a prevederilor statutare, a unui Cod de Integritate foarteexigent și precis. Corupţia este principala ameninţare a stabilităţii economice şi sociale, în special când rezultădin complicitatea cu lumea politică, iar Noua Republică este conștient de ameninţările careprovin atât din exterior cât și din interiorul său, în cazul în care nu va adopta o politică fermăîmpotriva unor astfel de manifestări. Încurajarea şi asigurarea unui grad ridicat de profesionalism precum şi a independenţeiprocurorilor, judecătorilor, precum și a tuturor celor implicaţi în administrarea actului dejustiţie, precum și eliminarea corupţiei în actul de justiţie, constituie obiectivul esenţial îndomeniul justiţiei al Partidului Noua Republică.

CuM ne feriM de iMpostură?

Carierele politice nu trebuie să fie un substitut pentru carierele profesionale. Oamenii fărămeserie nu-și vor găsi refugiul în filialele Noua Republică, după cum nici actele de corupţiesau de compromitere morală a imaginii partidului nu vor fi tolerate.

Ce garanţii oferiM Votanţilor noŞtri?

Votul este un contract politic între două părţi: deputatul ori senatorul trebuie să-și onorezepromisiunile electorale, după cum și cetăţeanul are obligaţia de-a susţine activ, pe toatăperioada mandatului, măsurile executive sau legislative sprijinite de Noua Republică. Fărăaceastă reciprocitate, raportul democratic e viciat. Noua Republică va pune la dispoziţia membrilor săi toate declaraţiilor de avere şi declaraţiilede interese ale viitorilor candidaţi pentru funcţia de primar, parlamentar sau membru înConsiliile locale. Noua Republică va face publică lista donatorilor săi. Statutul partidului vastabili proceduri stricte privind promovarea oamenilor pe criterii de competenţă (expertizătematică, organizare, comunicare, etc).


Cine susţine noua republiCă?

Cetăţeanul Noii Republici este cel care vrea să definească orizontul luminos al naţiuniiromâne – cel care induce optimism acolo unde alţii cultivă depresia, cel care se implică undealţii se resemnează, persoana care-şi respectă meseria şi e prezentă în comunitate, insulcare vrea, crede, simte și se comportă altfel. Susţine Noua Republică omul neresemnat, optimist și generos, capabil să iubească Româniafără să o declare zilnic, dornic să-și ajute semenul fără să aştepte aplauze, interesat să nuofere mită ori să primească şpagă. Cetăţeanul Noii Republici se respectă pe sine şi îi respectăpe ceilalţi. Cetăţeanul nostru e viu și politicos, ferm și ambiţios.

CuM trăiM în CoMunitate?

Dincolo de proiectul politic, Noua Republică promovează o altă atitudine cetăţenească.Credem că doar simţul auto-gospodăririi și ieșirea din logica asistenţialismului va schimbala faţă orașele și comunele noastre. Vrem să trăim într-o ţară unde inimile românilor sunt animate de spiritul iniţiativei, altoleranţei, al demnităţii și al libertăţii responsabile. Acolo unde o minoritate zgomotoasăpromovează mitocănia, opulenţa vulgară și aroganţa banului nemuncit, noi vrem să conversămcu majoritatea tăcută a celor reprezentaţi de cuminţenie, decenţă, vorbă și faptă cuviincioasă. Vom critica comportamentul suburban al celui care scuipă pe stradă, al celui care claxoneazăabuziv, al celui care aruncă gunoaiele la întâmplare. Vrem să ne protejăm comunităţile demizerie, agresivitate şi promiscuitate.

Cine ne reprezintă?

Priviţi atent într-o zi şi vedeţi cine vă reprezintă în presă, la televizor, pe internet: spărgători,ucigaşi, politicieni arestaţi, vameşi corupţi, miliţieni alunecoşi, judecători interesaţi, oameni


VALORI SOCIALE

de afaceri care poartă cătuşele ca domnişoarele bijuteriile. Pe cine nu vedem la televizor şi pe internet şi în ziare: ingineri talentaţi, părinţi vrednici careîşi cresc copiii cu afecţiune şi grijă, IT-işti profesionişti, dascăli care din două salarii aducpâinea pe masă, judecători care nu primesc şpagă, antreprenori hărţuiţi de birocraţie, medicirezidenţi care nu primesc bani de la oameni sărmani şi bolnavi, universitari care îşi văd detreaba lor, scriitori neînregimentaţi politic, oameni de afaceri care plătesc taxe.A venit poate vremea să iasă „pe sticlă” şi cetăţenii normali ai Noii Republici.

Cu Ce ne MândriM Şi de Ce ne este ruŞine?

Suntem milioane de cetăţeni îngrijoraţi de cultura iresponsabilităţii: de pseudo-educaţiaprimită de copiii drogaţi cu imagini televizuale, de indolenţa unor părinţi egoiști sau absenţi.România trebuie să redescopere valorile adevărate. Noua Republică are alţi eroi: dascălii valoroşi, femei-doamne care au deopotrivă familie şicarieră, medicii implicaţi în operaţii grele, micii sau marii antreprenori eliberaţi de complexulşpăgii, oameni dornici să lupte pentru bunăstarea lor și pentru sănătatea morală acomunităţii. Sunt în România cetăţeni care muncesc de dimineaţa până seara, finanţândfără să vrea cheltuieli aberante ale Statului, plătind uneori taxe aberante (cum ar fi „taxa pelinişte” din municipiul Constanţa) şi peticind mereu un sac fără fund. Noua Republică vrea ca oamenii decenţi să-şi recapete dreptul de-a fi reprezentaţi.

despre MinCiună Şi adeVăr

Valorile sociale ale Noii Republici includ respectul pentru adevăr şi ostilitatea faţă deminciună. Prea adesea şi prea uşor, politicienii şi jurnaliştii din România s-au obişnuit sămintă, să ocolească evidenţele, să falsifice, să înşele. Pentru a putea ieşi din marasm, dinblocaj, din boală, terapia trebuie să înceapă prin mărturisirea curajoasă a adevărului: acasă,pe stradă, în piaţa publică, la serviciu. A spune adevărul înseamnă să rosteşti uneori frazedureroase. Fără adevăr, rătăcim.

Ce CredeM despre lustraţie?

Lustraţia trebuie să îi vizeze pe toţi aceia care au avut funcţii de răspundere în perioadaregimului socialist (1946-1989). Acestor persoane trebuie să li se interzică ocuparea uneifuncţii de demnitate publică pe o perioadă de zece ani.Noua Republică susţine necesitatea lustraţiei cu argumente morale și practice. Din punct devedere moral, lustraţia este o măsură tardivă, dar necesară, pentru asanarea spaţiului public.Din punct de vedere practic, lustraţia va asigura o măsură de corectitudine a competiţieipolitice, distorsionată în prezent de resursele și influenţa celor care au servit un regimcriminal și corupt.

Ce Mesaj aVeM pentru tineri?

Unul dintre adevărurile ascunse de politicieni ţine de faptul că tinerii sunt cei care suferă celmai mult din pricina crizei economice. Șomajul în România afectează cu precădere cetăţenii


ieșiţi de pe băncile școlii (în proporţie de peste 20%). şomajul printre tineri înseamnă nudoar sărăcie, ci şi o mai mare tentaţie către haos moral şi delicvenţă. Ne adresăm celor între18 şi 30 de ani, chiar dacă populismul ţintește mai ales spre vârsta a treia.Noua Republică vrea ca tinerii să se implice în dezbaterea şi decizia politică. Statul român,ca şi numeroase alte state europene (Grecia, Italia, Spania, Portugalia), îi va obliga pe ceifoarte tineri să plătească costurile Statului social şi numeroasele pierderi din sistemelebancare, etc. De ce să stai atunci deoparte și să primești în moalele capului un bumerangfiscal?Exodul? Nu mai este o soluţie. În Spania, șomajul este de 40% printre tineri.Criza i-a făcut pe mulţi să înţeleagă că România oferă nu doar frustrări, ci şi şanse. Veziindustria IT & Comunicaţii.Fără implicarea tinerilor, o clasă politică iresponsabilă și coruptă va lăsa nota de plată înseama tinerilor care astăzi, din varii motive, aleg să nu meargă la vot. Tinerii inteligenţi şiresponsabili ştiu că momentul a sosit pentru a trăi din ceea ce producem, că viitorul lorînseamnă educaţie, iniţiativă privată, responsabilitate faţă de sine, faţă de familie şi viitorulcomunităţii.Tot tinerii trebuie să-și manifeste indignarea faţă de cei care au îngropat rezultatelereferendumului din 22 noiembrie 2009. Democraţia este un joc participativ, bazat pe libertateși responsabilitate. Tinerii pot să protesteze pentru faptul că vocea a 83,3 % dintre alegătoriianului 2009 este ignorată și astăzi. Mulţi studenţi au găsit deja în platforma Noua Republicăun vehicul ideal pentru a-şi canaliza energia civică.

de Ce să Mă iMpliC?

Pentru că tinereţea e lipsită de farmec și nobleţe dacă nu are gustul riscului, al dăruirii şi allibertăţii.Tinerii au făcut Revoluţia anticomunistă, având gustul marii aventuri istorice. Tot tinerii,astăzi, trebuie să slujească o cauză mai mare decât ei înșiși.Noua Republică le recomandă tinerilor în general și studenţilor, în particular, o atitudinenecomplexată faţă de lumea occidentală. Este necesară o raportare critică nu doar faţă deRomânia, ci şi faţă de neîmplinirile sau nefericirile altor societăţi europene. Idealismul tinereţii nu trebuie confundat cu elanul utopic. Politica nu e un substitut pentruidealurile vieţii personale, ci un efort de a salva normalitatea pe stradă, în cartier, încomunitate.

CuM înţelegeM faMilia?

În căminul familial se descoperă datele fundamentale ale vieţii. Familia e matriceadeprinderilor sănătoase individuale (contemplaţie, studiu, caritate, muncă, reflexe deresponsabilitate personală), dar o garanţie socială a respectului pentru cei fragili şi vulnerabili(copiii, femeile însărcinate sau bătrânii aflaţi la vârste înaintate). Decenţa și civilitatea uneisocietăţi sunt reflectate de grija acordată familiei.De altfel, familia rezultată prin unirea dintre bărbat şi femeie reprezintă fundamentul oricăreisocietăţi. Familia e spaţiul de articulare al personalităţii, dar şi temelia dăinuirii noastre caspecie umană.


În ultimele decenii, numeroase instituţii ale Statului au lovit în integritatea familieipromovând politici sociale care dizolvă conceptul de autoritate parentală, carevulnerabilizează mama şi copilul, dar și care slăbesc vechile legături de solidaritateintergeneraţională. O viaţă de familie sănătoasă educă simţul de răspundere individuală,întăreşte respectul pentru muncă, dezvoltă sentimentul carităţii și al comuniunii (prinparticiparea la sărbători laice sau religioase).

CuM rezolVăM deMografia negatiVă?

România trece printr-o iarnă demografică: prognoze validate de Academia Românăînfăţișează un scenariu sumbru, cu o ţară locuită de-o populaţie îmbătrânită (aprox. 15 mil.loc.). Sociologi precum Vasile Gheţău și Marian Preda sugerează că, prin actuala dinamicădemografică, populaţia României din 2100 va fi de 10 milioane. Peste jumătate vor fi, foarteprobabil, bătrâni. Dacă de mâine natalitatea ar crește de la 1,3 la 2,1 copii/femeie, abia în 70de ani am opri declinul demografic. Ceva trebuie făcut!Noua Republică va lansa în dezbatere conceptul de natalitate responsabilă (subvenţiile dela stat să depindă, așadar, de angajamentul pe care familia și-l ia pentru a naşte şi pentru acrește copiii).Credem că în școli trebuie disociată educaţia sexuală (care vizează prevenirea bolilor cutransmitere sexuală – vezi cancerul de col uterin, HIV, etc) de invitaţia la promiscuitate, tineriifiind încurajaţi să asume o etică a responsabilităţii. Susţinem, de asemenea, că elevii şistudenţii trebuie expuşi campaniilor de informare ale organizaţiilor Pro-Vita, care explicăimplicaţiile morale şi emoţional-fiziologice ale întreruperilor de sarcină (banalizate după1989).

CuM VedeM Mediul înConjurător?

Respectul pentru patrimoniul cultural și conservarea valorilor artistice din trecut ar însemnaprea puţin fără respectarea mediului înconjurător. Nu doar cultura contează pentruconservatorii de la Noua Republică, ci și natura.Deși nu acceptăm demonizarea exploatării responsabile a resurselor naturale (aflate înperpetuă schimbare), credem că România trebuie să facă progrese semnificative pentruameliorarea mediului înconjurător. Implicarea cetăţeanului și a comunităţii este cel puţin lafel de importantă ca acţiunea directă a Statului.

CuM sCăpăM de gunoaie?

Pentru a deveni cu adevărat „grădina Carpaţilor”, România trebuie să scape de gunoaie. Undele găsim?• În parcarile drumurilor naţionale – în special – şi rigolele aferente.• Pe malurile apelor curgătoare – în special in zonele de deal.• În preajma lacurilor de acumulare, indiferent de mărime.• În zonele de agrement de la marginea localităţilor.• În traseele turistice accesibile.• În zonele cu containere din cartierele de blocuri din micile şi marile oraşe.


Responsabili? Cetăţenii lipsiţi de educaţie, dar şi absenţa unor reglementări precise care săplece de la regimul de proprietate (şi responsabilitatea aferentă). Gunoaiele nu doarameninţă şi compromit experienţa turistică a străinilor şi a cetăţenilor, ci afectează biosfera. Noua Republică pledează pentru simplificarea legislaţiei în domeniu, creşterea puteriicomunităţii locale, campanii agresive la Televiziunea Naţională cu scop educaţional,implicarea asistaţilor social în acţiuni de curăţare a mediului, dar şi pentru întărirea măsurilorcoercitive aplicate cetăţenilor iresponsabili. Acţiuni de tipul Let’s Do It Romania trebuie încurajate pentru un plus de frecvenţă. Româniapoate deveni o ţară curată în mai puţin de 12 luni.

CuM se raportează noua republiCă la proieCtul roșia Montană?

Noua Republică vede exploatarea minieră de la Roșia Montană ca pe un proiect preaimportant pentru a fi decis exclusiv printr-o hotărâre de Guvern. NR propune organizareaunei dezbateri publice naţionale, prin implicarea postului naţional de televiziune. La capătulacestei dezbateri, care va găzdui echilibrat opinii pro și contra, se cuvine organizat unreferendum care să decidă amânarea sau nu a exploatării aurului din Munţii Apuseni.Noua Republică lasă fiecărui membru al platformei libertatea de-a argumenta pro sau contraacestui proiect. Judecata morală și conștiinţa individuală a fiecărui susţinător NR trebuie săprecumpănească într-un eventual referendum sau într-un eventual vot parlamentar.

CuM se dezVoltă Cultura Carităţii Şi filantropia?

Noua Republică crede în puterea de mobilizare a mediului privat în faţa crizelor ecologicesau economice. Prosperitatea individuală a cetăţenilor permite declanşarea unor campaniiumanitare şi apariţia unor gesturi de solidaritate.În luna februarie, Noua Republică a lansat un apel pentru ajutorarea sinistraţilor dintr-olocalitate izolată din judeţul Buzău. Un număr impresionant de donatori din ţară şistrăinătate au facilitat achiziţionarea de hrană şi mijloace de încălzire pentru 300 de familiidin mijlocul Bărăganului, izolate după căderile abundente zăpadă, rămase fără căldură și cuproviziile aproape epuizate. O caravană Noua Republică a fost încărcată cu circa două toneşi jumătate de alimente, plecând în data de 16 februarie din Bucureşti spre satul Cotorca,comuna Glodeanu – Siliștea.Asociaţia Noua Republică îşi va asuma mai departe mijlocirea unor sarcini filantropice prinimplicarea mediului privat.


Ce rol asuMă grupul de iniţiatiVă naţională?

Grupul de Iniţiativă Naţională este o echipă de colaboratori strânşi în jurul Crezului politic NouaRepublică1. Grupul de Iniţiativă Naţională este un organ temporar, dar cu funcţie executivă.Membrii GIN se consultă permanent cu reprezentanţii structurilor teritoriale din ţară.Nici un reprezentant din GIN nu face parte dintr-un alt partid. Fiecare membru GIN are undrept de vot egal cu al celorlalţi. Preşedintele GIN este Mihail Neamţu. Componenţa GIN afost validată de către Adunarea Generală a reprezentanţilor Noua Republică strânsă la Sibiuîn luna decembrie 2011.Până la constituirea partidului Noua Republică, GIN asigură elaborarea de strategii politiceşi de comunicare publică, gândirea politicilor publice sectoriale, procesul de administrare şiorganizare internă, dar şi coordonarea activităţilor organizaţiilor locale.Grupul de Iniţiativă Naţională are cinci reprezentanţi din cele trei provincii istorice aleRomâniei, plus Diaspora şi Republica Moldova. În mod obişnuit, şedinţele GIN se organizeazăsăptămânal la sediul Noua Republică din Capitală (foarte adesea în prezenţa unor invitaţidin organizaţia de Bucureşti).În mod oficial, GIN se întâlneşte lunar cu membrii Consiliului Naţional al Reprezentanţilor(CNR). Din CNR face parte un reprezentant din fiecare filială locală (cu peste 15 membri activi,plătitori de cotizaţie la zi).Principalul scop al GIN este constituirea partidului Noua Republică.

Ce este un grup de iniţiatiVă loCală?

Până la data înregistrării ca partid politic, platforma Noua Republică s-a dezvoltat prinasumarea spontană de către responsabilităţi în interiorul unor Grupuri de Iniţiativă Locală.


ORGANIZARE INTERNĂ

1 La 23 februarie 2012, lista membrilor GIN includea următoarele persoane: Mihail Neamţu, Cristian şoimaru, ştefanVlaston, Mihnea Vasilache, Radu Cujbă, ştefan Bărgăoanu, Nicolae Burchel, Cazimir Ţino, Alex Lupu.

Fiecare persoană din ţară care a dorit să dea naştere unui GIL a contactat mai întâi Grupulde Iniţiativă Naţională. Pe baza unui dialog deschis între GIN şi fiecare GIL, diferite iniţiativeau condus la naşterea unor structuri stabile.

principale obiective ale fiecărui gil sunt: • atragerea de resursă umană de calitate (regula +1);• strângerea unui număr cât mai mare de semnături;• colectarea cât mai multor cotizaţii şi donaţii;• contacte cu societatea civilă şi mediul de afaceri;• organizarea de acţiuni de stradă;• strângerea de fonduri și atragerea unor personalităţi sau oameni de calitate;• redactarea directă sau contribuţii pertinente la documente de politici publice;• susţinerea unor GIL-uri din vecinătate;• comunicarea activă cu presa scrisă şi televiziunea din teritoriu;• lărgirea bazei de date electronice Noua Republică; etc.Toate aceste criterii de lucru sunt deopotrivă cantitative şi calitative. Mandatul coordo -natorilor GIL-urilor Noua Republică se încredinţează și se confirmă prin decizia Grupului deIniţiativă Naţională.

CuM funCţionează ierarhiile într-un gil?

Fiecare Grup de Iniţiativă Locală va organiza propriile sale alegeri interne după dataînregistrării Partidului Noua Republică și doar atunci când în fiecare filială locală va existaun număr minimal de membri, în conformitate cu prevederile viitorului Statut. Competiţia democratică e necesară şi sănătoasă pentru orice organizaţie, însă aceastatrebuie să se desfăşoare în fiecare filială locală pe baza unui Statut agreat de către ConvenţiaNaţională de Constituire a Partidului.În cazul unor disfuncţionalităţi grave în interiorul unui GIL, Grupul de Iniţiativă Naţională poatelua în consideraţie modificarea componenţei grupului de coordonatori ai GIL-urilor, la solicitareaa cel puţin jumătate din numărul membrilor cotizanţi. GIN va analiza solicitarea, va audia, dupăcaz, persoanele implicate şi va da o rezoluţie în termen de 15 zile de la data sesizării.Sub presiunea timpului şi a multitudinii de probleme importante cărora trebuie să le facemfaţă (Organizare & Administraţie, Politici Publici Sectoriale, Fundraising, Comunicare & Mass-Media, IT&C, Project Management, Departament Politic), membrii GIN caută să ascultefiecare voce implicată în Noua Republică şi să respecte contribuţia benevolă a persoanelorvaloroase şi integre din organizaţia noastră.

este noua republiCă o organizaţie elitistă?

Nu. Suntem o organizaţie care sprijină oamenii vrednici şi liberi, apreciind cultura şi buna-creştere,fără să idolatrizeze intelectualitatea. Noua Republică a atras simpatiile tuturor categoriilorprofesionale, de la apicultori, tractorişti, fermieri, bucătari sau cofetari, până la cercetători,medici, dascăli, avocaţi, manageri sau ingineri IT. Oamenii gospodari trebuie să construiască România de mâine. Noua Republică este un


spaţiu al bunei-cuviinţe şi al respectului pentru muncă. Noua Republică mizează pe oameniicu tragere de inimă, integritate morală, umor, inteligenţă, simţ organizatoric, capacitate decomunicare și carismă personală.

Cine poate deVeni MeMbru al partidului noua republiCă?

Poate deveni membru al Partidului Noua Republică orice cetăţean român care, indiferent de rasă,sex, origine etnică sau convingeri religioase, are drept de vot şi îndeplineşte următoarele condiţii:• aderă la valorile şi principiile prevăzute în Statutul şi Programul politic al partidului şi se

angajează să le respecte;• declară în scris, pe proprie răspundere, că nu este membru al unui alt partid politic;• nu se află în situaţiile de incompatibilitate sau de interdicţie prevăzute de legea

partidelor politice; nu a fost activist în organele de conducere ale PCR, sau şi nu a operatîn structurile fostei Securităţi;

• nu a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, la îngrădirea saupierderea drepturilor politice sau cetăţeneşti.

Ce responsabilităţi au MeMbrii partidului?

Membrii partidului au următoarele obligaţii:• să cunoască şi să respecte prevederile Statutului, Codului de Integritate şi ale

Programului politic al partidului;• să promoveze valorile şi principiile de centru-dreapta şi să contribuie, după capacităţi,

la realizarea obiectivelor partidului;• să îndeplinească şi să respecte hotărârile organismelor de conducere ale partidului şi

deciziile Comisiei de Etică, Mediere şi Arbitraj, inclusiv renunţarea la funcţii, atunci cândaceasta constată incompatibilitatea dintre acţiunile sale şi obiectivele funcţiei pentrucare a fost ales sau numit;

• să exercite cu demnitate şi competenţă funcţiile publice în care au fost aleşi sau numiţişi să informeze organismele de conducere competente ale partidului cu privire la modulde îndeplinire a atribuţiilor;

• să păstreze confidenţialitatea documentelor şi informaţiilor cu caracter intern;• să plătească lunar cotizaţia de membru.

Ce drepturi au MeMbrii partidului?

Membrii partidului au următoarele drepturi:• să participe la Adunările Generale şi să activeze în organismele de conducere sau de

dezbatere ale partidului în care a fost aleşi• să îşi exprime în mod liber opiniile şi să supună dezbaterii organismelor competente

proiecte, rezoluţii sau programe pentru îndeplinirea obiectivelor politice ale partidului• să aibă acces la informaţiile referitoare la activitatea organizaţiilor din care fac parte şi

să fie informaţi cu privire la hotărârile organismelor de conducere ale partidului;• să aleagă şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din partid;• să fie propuşi şi promovaţi în funcţii şi demnităţi publice;


CuM se Va organiza noua republiCă?

În filiale judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, filiale locale acolo unde existăsuficienţi aderenţi, conduse de structuri teritoriale şi centrale. Filialele judeţene şi alesectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure, în structura votată,responsabilităţile şi compatibilităţile cu structura centrală Noua Republică.

CuM se aleg organele de ConduCere?

Membrii organismelor de conducere ale Partidului Noua Republică, la toate nivelurile, se alegpentru o perioadă stabilită prin vot deschis sau secret, în conformitate cu Statutul Partidului,de către Adunările Generale, sau de către Congrese.

CuM îŞi atinge obieCtiVele noua republiCă?

Devenind partidul Noua Republică şi participând la alegerile parlamentare, încă din 2012.

de unde îŞi Va proCura noua republiCă banii?

sursele de finanţare ale partidului noua republică provin din:• cotizaţiile membrilor partidului;• donaţii şi legate;• venituri provenite din activităţi proprii;• subvenţii de la bugetul de stat;• alte surse, potrivit legii.Sursele de finanţare ale Partidului Noua Republică vor fi transparente în vederea evităriiconflictelor de interese.

Când se Va însCrie la tribunal partidul noua republiCă?

După strângerea semnăturilor de susţinere prevăzute de lege şi după Congresul deconstituire, conform prevederilor din Legea Partidelor Politice.

de unde Ştiţi Că Veţi aVea suCCes în alegeri?

Exemple de succes pentru partide reformiste există în toată Europa.Noua Republică va avea succes numai prin implicarea dumneavoastră. Buna credinţă,calitatea oamenilor şi prospeţimea ideilor noastre vor triumfa în faţa cinismului. Îi vomconvinge pe români despre onestitatea demersului nostru, precum și de necesitatea adoptăriiacelor politici și măsuri care să permită energiilor creatoare și oamenilor buni și onești ai ţăriisă exploateze la maximum, în beneficiul tuturor românilor, a resurselor materiale și umaneale României.


CuM Vede noua republiCă rolul statului în Viitor?

Statul trebuie să creeze cadrul legislativ şi normativ onest, echitabil pentru toţi cetăţenii, săarbitreze competiţia fără să participe la ea, să supravegheze respectarea legilor şi actelornormative în vigoare și să sancţioneze nerespectarea acestora. Statul nu se amestecă înviaţa privată a cetăţenilor cinstiţi şi corecţi, nu le îngrădeşte în niciun fel iniţiativa şi deciziileprivind viaţa personală, evoluţia profesională, familială, de afaceri. Statul trebuie să aibă unnivel redus de personal și cheltuieli de funcţionare, să fie orientat către servirea cetăţeanuluidin ale cărui taxe sunt plătiţi funcţionarii publici, în vederea creșterii flexibilităţii,profesionalismului și eficienţei și în vederea reducerii birocraţiei.

CuM înţelegeM solidaritatea soCială?

Criza economică actuală provine din filosofia statului asistenţial, care „dă” cui merită şi maiales cui nu merită, ceea ce de fapt nu are, respectiv din împrumuturi a căror restituire păreasă se rostogolească la infinit. Trezirea la realitate s-a produs, iar rezolvarea crizei datoriilorse va face cu costuri şi suferinţe uriaşe.Nicio ţară din lume nu poate să consume mai mult decât produce. Problema ajutorării se vapune doar pentru aceia care din motive medicale nu se pot întreţine singuri, se află în situaţiilimită, sau care sunt în situaţii de care nu ei sunt vinovaţi (copii orfani, mame cu mulţi copiişi fără sprijin, etc.). Fiecărui cetăţean îi va fi creat mediul proprice pentru a-şi lua soarta înpropriile mâini, prin pregătire şi calificare, prin muncă și pasiune și, nu în ultimul rând, prindedicaţie pentru viaţa sa, a familiei sale și a ţării din care face parte.Elevilor şi studenţilor merituoşi trebuie să li se asigure condiţiile esenţiale de studiu, cudiferenţiere, în funcţie de interesul arătat şcolii şi veniturile părinţilor. În orice caz, asistenţasocială nu trebuie să fie susţinută prin împrumuturi, care să greveze soarta generaţiilorviitoare, ci dimensionată strict la posibilităţile reale ale României.


POLITICI PUBLICE

CuM ar putea CreŞte niVelul de trai al roMânilor?

Prin încurajarea, cu toate mijloacele aflate la îndemână a unei producţii de bunuri şi serviciivandabile, cu valoare adăugată mare. Prin atragerea investiţiilor şi investitorilor români şistrăini, care au bani, tehnologii, management performant şi pieţe de desfacere. Statul trebuiesă reducă fiscalitatea (în mod deosebit cea aplicată muncii, pentru a putea crește salariile)și să extindă plata de taxe către toate firmele, în mod deosebit către cele aflate în zona grisau neagră a economiei naţionale.Statul trebuie să ofere subvenţii necesare şi justificate, active şi terenuri aflate în pro prietateasa și să investească în proiecte de interes naţional, numai pe criteriul perfor manţei, eliminândtotal clientela politică. Bunăstarea şi nivelul de trai al fiecărei familii trebuie să aibă ca sursămunca eficientă, de înaltă productivitate, dedicarea și educaţia finaciară de bază.

CuM Va eVolua eduCaţia?

Resursa umană este bogăţia principală a oricărei ţări, cu condiţia să fie educată, săbeneficieze de formare profesională şi calificare la cele mai înalte standarde. Este necesarăo schimbare totală de paradigmă privind aceste domenii de pregătire, o legare de piaţa munciişi de angajatori a întregului proces, o regândire a curriculelor, a cadrului legal şi instituţional,pornind de la actuala Lege a Educaţiei Naţionale şi a rezultatelor obţinute de Comisia Miclea.Trebuie implementate mecanisme şi proceduri de evaluare şi salarizare a personalului legatestrict de performanţă şi de rezultatele muncii, într-o ţară în care cultul muncii şi al lucruluibine făcut a fost compromis de prea mulţi ani de comunism, socialism și nu în ultimul rândde populismul actualei clase politice.

CuM poate fi relansată CerCetarea ŞtiinţifiCă?

Pentru a relansa cercetarea fundamentală în România, trebuie să înţelegem că mareaproblemă în ştiinţa actuală este finanţarea și motivarea.Multă lume ar fi tentată să spună că o ţară dezvoltată, cu un PIB de mari dimensiuni, alocăcercetării, în mod direct, sume uriaşe. Contribuţia sectorului privat la cercetare esteconsiderabilă. Cele mai multe state occidentale nu finanţează în mod direct activitateaştiinţifică ci indirect, prin co-finanţarea unor agenţii care redistribuie sumele necesare pebaza evaluării unor proiecte clare.Se menţine astfel un sistem competitiv care favorizează universităţile să angajeze oamenidinamici, capabili să-și caute propria co-finanţare pentru proiectele pe care le promovează.Din păcate, în România activitatea ştiinţifică a devenit un soi de paravan (în special prinmenţinerea unei dependenţe faţă de resursele bugetare) în spatele căruia unele grupări facbani din manevrarea hârtiilor în timp ce altele caută să urnească cercetarea, dar fără rezultateconcludente. Acest lucru trebuie schimbat!

Care este relaţia între CerCetare Şi Modernizare?

Dezvoltarea cercetării este absolut necesară şi, mai mult decât atât, decalajul pe care îl avemfaţă de alte ţări europene trebuie recuperat cât mai repede. Din acest motiv, o mare


importantă ar avea scăderea dependenţei activităţii ştiinţifice faţă de sumele alocate dinbugetul ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin intermediul CNCS.

iată câteva măsuri susţinute de noua republică:1. Înfiinţarea de către instituţiile care doresc să facă cercetare a poziţiilor de şef de laborator

(aşa numitul Group-leader) şi scoaterea acestora la concurs. Sursele de finanţare ar fi:fonduri europene de cercetare; fonduri alocate de către companii (se ştie că multeconcerne farmaceutice sau de altă factură au tot interesul să colaboreze cu mediulacademic) s.a.m.d.

2. Obligativitatea ca fiecare mare universitate care doreşte să-şi dezvolte un program decercetare să prezinte ministerului un plan de care să cuprindă viitoarele direcţii decercetare. Limitarea finanţării cercetării din bani de la buget, deoarece se ştie că aceştibani sunt de cele mai multe ori cheltuiţi în cu totul alte scopuri.

3. În evaluarea universităţilor, cercetarea să deţină un procent semnificativ (prin atenţiaacordată articolelor indexate ISI).

4. Capitalizarea cercetării ştiinţifice prin crearea unui Fond al Cercetării ştiinţifice. În acestcontext, rolul Ministerului ar fi acela de a convinge agenţii economici şi organizaţiileinteresate ca finanţarea proiectelor ştiinţifice este o prioritate naţională din care ar aveaşi ei de câştigat. În acest fond ar putea intra şi o parte din sumele obţinute dinimpozitarea unor activităţi cum ar fi jocurile de noroc (cazinouri etc…) şi din vânzareaunor produse confiscate în vămi.

5. Creşterea implicării tinerilor competenţi prin transformarea mediului universitar într-unfel de „bursă a ideilor” care să răspundă problemelor societăţii româneşti.

soCietatea CiVilă Şi CerCetarea ŞtiinţifiCă

Este nevoie ca alţi factori responsabili (televiziunea naţională, de pildă) să crească interesulpublicului faţă de cercetarea ştiinţifică. ştiinţa nu înseamnă hrănirea unui orgoliu naţional,ci o formă de adaptare într-o societate globalizată unde inteligenţa şi inovaţia au ajuns lafel de scumpe ca şi resursele naturale.Acest lucru s-ar traduce prin creşterea educaţiei ştiinţifice a populaţiei, lucru care ar trebuiiniţiat încă din ciclul gimnazial:1. Atragerea tinerilor prin crearea unor grupe de elevi din şcoli care să viziteze regulat

laboratoare ştiinţifice (în funcţie de interesul fiecăruia dintre elevi) şi să asiste laexperimente şi seminarii.

2. Instituirea unui Premiu Naţional al ştiinţei unde să fie premiate cele mai semnificativerealizări şi mediatizarea acestuia.

3. Obligativitatea introducerii unei zile „deschise” pe an în care fiecare cetăţean să poatăvizita laboratoare şi / sau Institute de Cercetare.

În orice program ar trebui să existe un loc special destinat reintegrării elitelor din diasporă.Este evident că România nu va putea oferi condiţii materiale similare celor din occident unoroameni super-calificaţi.Acest lucru nu ar trebui să ne sperie deoarece uneori factorul uman este mai puternic decâtcel economic. Iniţiativa ar putea avea succes numai şi numai dacă acestor oameni li s-arasigura un mediu cât se poate de corect în care să-şi poată pune în aplicare ideile.


CuM Va eVolua sisteMul de pensii?

Deficitele sistemelor de pensii dau fiori nu numai guvernanţilor români, dar şi celor din alteţări. Pentru că numărul de salariaţi redus nu generează suficiente resurse pentru susţinereabugetelor de pensii. Pilonii privaţi de pensii, neimpozitarea muncii pensionarilor, deducereadin baza de impozitare a cheltuielilor făcute de copii cu întreţinerea părinţilor, sunt câtevasoluţii ce pot fi avute în vedere, pentru ca suţinerea din împrumuturi a bugetelor de pensiisă nu greveze viaţa nepoţilor pensionarilor de azi.

noua republiCă doreŞte subsidiaritate Şi desCentralizare?

Pledăm pentru o dezvoltare regională, în care comunităţile să aibă un cuvânt de spus, nudoar să li se impună de la centru. Astăzi, practic, deşi foarte activ, Ministerul Dezvoltăriidictează de la centru care sunt priorităţile în setul de nevoi al comunităţilor.Noua Republică este ferm pentru descentralizarea procesului decizional, cu respectareapoliticilor generale ale ţării, întrucât considerăm că decizia este cu atât mai eficace cu cât eaeste luată de cei pe care îi afectează direct.Modul actual de organizare teritorială este ineficient datorită aparatului administrativsupradimensionat ce perpetuează obiceiuri birocratice capabile să blocheze libera iniţiativăde care avem nevoie. Reorganizarea teritorială trebuie să ţină cont de aspecte geografice,economice, culturale şi istorice. Este nevoie de un număr minim de regiuni puternice cupuncte de lucru eficiente. Considerăm oportună comasarea comunelor şi satelor care nureuşesc să îşi acopere prin venituri necesarul financiar.

Ce înţelege noua republiCă prin eConoMia de piaţă?

• Libertatea indivizilor şi autonomia lor faţă de stat.• Pieţe competitive, nedistorsionate de măsuri etatiste şi economia clientelară.• Garantarea constituţională a proprietăţii private, preţuri libere, măsuri antimonopol,

comerţ fără oprelişti în plan intern şi extern.• Statul are următoarele obligaţii: elaborarea cadrului legal şi supravegherea respectării

lui (ex. prevenirea abuzurilor din domeniul financiar-bancar care au dus la actuala crizămondială), solidaritatea socială doar cu cei îndreptăţiţi, asigurarea ordinii publice şipromovarea relaţiilor externe numai în interes naţional.

• Obiectivul principal al Statului este stimularea prin mijloace legale a dezvoltării uneiproducţii de bunuri şi servicii vandabile, cu valoare adăugată mare, singura calegeneratoare de bunăstare şi bogăţie.

• Un mod eficace de utilizare a banilor este plasarea în contract direct a furnizorilor şibeneficiarilor de servicii medicale şi educaţionale, fără intermedierea finaciară a statului,situaţie în care beneficiarii vor avea posibilitatea să verifice şi să pretindă serviciiproporţionale cu sumele plătite.

Cine stiMulează CreŞterea nuMărului loCurilor de MunCă?

Locurile de muncă sunt create de mediul de afaceri privat. În sistemul bugetar numărul


salariaţilor trebuie să scadă, să fie înlocuiţi cu sisteme informatice, care nu cer şpagă, sunteficiente și permit transparentizarea totală a activităţii birocratice. Statul poate stimula angajabilitatea, prin scăderea fiscalizării muncii, investiţii îninfrastructură şi prin sprijin şi ajutoare acordate investitorilor strategici şi IMM-urilor.

Care este rolul religiei în soCietate Şi politiCă?

Statul şi Biserica sunt realităţi ale vieţii publice cu roluri distincte şi meniri bine precizate.Noua Republică respectă caracterul secular al Statului, chiar dacă încurajează permeareasocietăţii de valori spirituale. În particular, Noua Republică recunoaşte contribuţiacreştinismului răsăritean (religia majoritară a românilor), dar şi a altor tradiţii, la şlefuireasensibilităţii noastre comunitare.Biserica Ortodoxă, dar şi alte confesiuni, au contribuit la patrimoniul artistic, intelectual şiarhitectural al României. Statul datorează instituţiilor religioase respectul și protecţia, înspiritul toleranţei și al bunei înţelegeri. Credinţa contribuie în mod esenţial la eticaresponsabilităţii, la respectul pentru muncă şi caritate, la spiritul antreprenorial, la coeziuneafamiliei și a comunităţii locale. Credinţa religioasă promovează integritatea persoanei și menţine solidaritatea întregeneraţii. În momente de criză (inundaţii, foamete sau înzăpeziri), rolul bisericilor localedevine crucial. Credinţa religioasă, alături de limbă şi cultură, se dovedeşte a fi un puternicfactor de sprijin al românilor din diaspora.Există legături puternice între valorile creştine şi moştenirea culturală a Europei și a Americiide Nord. Idealul libertăţii şi principiul egalităţii faţă de lege, dar şi solidaritatea, sunt valorifără de care am fi cu toţii mai săraci. Susţinem o lege a mecenatului care să încurajezeimplicarea mediului privat în acţiuni filantropice.Noua Republică pledează pentru o Biserică liberă într-un Stat liber.

CuM poate fi îMbunătăţit sisteMul sanitar?

În primul rând prin eliminarea găurilor generate de corupţie, prin care două treimi din baniialocaţi sănătăţii se duc în buzunarele afaceriştilor prin metode ilegitime şi ilegale. Apoi, prinsalarizarea personalului în strictă conformitate cu performanţa şi rezultatele prestaţiei,printr-un control riguros, postfinanţare, al modului în care au fost cheltuiţi banii.


o nouă paradigMă fisCală: legea fără exCepţii

noua republică susţine o noua paradigmă fiscală bazată pe cinci piloni:• Echitate• Claritate• Responsabilitate• Stabilitate• Intoleranţă faţă de evaziune

echitate – toţi consumăm bunuri si servicii publice, deci toţi, fără excepţie, trebuie să plătimtaxe şi impozite pentru a asigura finanţarea lor. Noua Republica consideră că excepţiile dinlegislaţia fiscală nu numai că subminează stabilitatea necesară, dar creeză inechitate socialăîntre diverse categorii sociale şi profesionale. Prin eliminarea excepţiilor şi lărgirea bazeiimpozabile, Noua Republică va crea premisele pentru reduceri de impozite si taxe si pentruservicii publice suplimentare si de calitate. Claritate - legile şi normele de aplicare trebuie să fie clare, atât pentru contribuabili cât şi pentruautorităţile fiscale. Necunoaşterea legii nu este o scuză dar claritatea ei este responsabilitatealegiuitorului. Pentru a îmbunătăţi colectarea, dar şi pentru a elimina abuzurile din parteastatului, Noua Republica va statua in legislatia fiscala principiul „in dubio contra fiscum”: princare prevederile neclare din legislatie vor fi interpretate în favoarea contribuabilului. responsabilitate – disciplina fiscală este crucială. Păstrarea deficitului bugetar în limiterezonabile, in conformitate cu acordurile internationale asumate de Romania, este esentialapentru stabilitatea financiara a tarii. stabilitate - Noua Republica consideră ca impozitul pe profit şi impozitul pe venit de 16%sunt la un nivel rezonabil. Cota unică va fi întărită prin eliminarea excepţiilor, dar şi a dubleiimpuneri. Taxa pe valoarea adaugata si contributiile sociale sunt însă impovăratoare şi lalimita de sus in cadrul UE. Ele vor fi reduse. Exista metode pentru a face acest lucru şi elesunt explicate în Pactul Fiscal pentru o Nouă Republică.


ECONOMIE

intoleranţa evaziunii – Evaziunea fiscală este o infracţiune cu grave consecinţe sociale. NouaRepublica susţine înăsprirea sancţiunilor şi pedepselor pentru evaziune fiscală. NouaRepublica va imbunătăţi legislaţia fiscală, va întări rolul activ al organelor de control, pentruprevenirea faptelor de evaziune sau greșita interpretare și aplicare a legislatiei. NouaRepublica va introduce măsuri de confiscare extinsă în cazul persoanelor care se fac vinovatede evaziune.

Ce doMenii pot aduCe Valoare nou Creată în roMânia?

Unele dintre cel mai puţin exploatate sunt industria IT, agricultura modernă şi turismul. Avemteren agricol de foarte bună calitate, care ar putea hrăni, după unele calcule, 80 de milioanede oameni. Cum în perspectivă hrana omenirii va fi principala problemă de rezolvat, Româniase află într-o poziţie excelentă pentru a-şi valorifica acest avantaj. Turismul românesc nu poate lua amploare din cauza absenţei infrastructurii. De îndată ceaceastă problemă va fi rezolvată, frumuseţile naturale virgine, lipsa poluării generate deindustrializări excesive, vor aduce venituri substanţiale dintr-un turism bine orientat şisusţinut și de stat prin politici corespunzătoare. Educaţia, formarea profesională şi cercetarea reprezintă resursele importante şi inepuizabileale oricărei naţiuni, care trebuie sprijinite şi amplificate în condiţii de eficienţă şi modernitate,în concordanţă cu politicile UE și cu cerinţele de pe piaţa mondială.Dezvoltarea infrastructurii, rutiere, informatice, energetice, de utilităţi, reprezintă şi ea oresursă importantă a evoluţiei pozitive a economiei.

Ce înţelege noua republiCă prin egalitatea de Şanse?

Copiii, născuţi în familii sărace, să aibă şanse egale în accesul la educaţie, pentru a nu refacedestinul economic al părinţilor. Pachete minimale de asistenţă medicală şi de urgenţă să fieaccesibile tuturor cetăţenilor. Mai departe însă, destinul economic al fiecărui cetăţeandepinde doar de munca şi performanţa sa în domeniile în care activează. Practicile discriminatorii sunt dezavuate de Noua Republică, dar și implementarea centralist-etatistă a politicilor de tip „acţiune afirmativă”.

CuM ne raportăM la industria it & C?

Noua Republică susţine dezvoltarea industriei de Comunicaţii și Tehnologie a Informaţiei (IT&C).În anul 2010, mai puţin de 80 mii de persoane lucrau în acest domeniu, deși România a exportatzeci de mii de creiere inteligente către Europa occidentală și continentul nord-american.Industria IT&C este un pariu câştigat al României post-comuniste. Dintr-un parc de uzineruginite, România a reușit să devină o ţară ospitalieră pentru inteligenţa tehnică a mii detineri. Între promotorii acestei viziuni se numără dl Varujan Pambucian care, acum zece ani,s-a luptat și a reușit să obţină semnificative facilităţi fiscale (impozit pe salariu zero) pentruprogramatori. Un parlamentar inteligent a știut să susţină un puternic lobby pe lângă marilecorporaţii, determinându-le să-și deschidă filiale și centre de productie în România. Cu greuputem nominaliza vreo decizie relevantă a Ministerului Comunicaţiilor și SocietăţiiInformaţionale (MCSI). Privind la performanţa autonomă a pieţei private, Noua Republică


propune desfiinţarea MCSI.

Care sunt politiCile fisCale Şi de Contribuţii preConizate?

Noua Republică consideră ca nivelul de taxare şi contribuţii sociale este la un nivel prea mareşi doreşte reducerea acestora. În acelaşi timp, trebuie avută în vedere menţinerea unui bugetconsolidat echilibrat. Prin modificarea unor cheltuieli pe anumite capitole bugetare şi prinreducerea (pe baza unor criterii de eficienţă) a numărului de angajaţi la stat, se va putea creaspaţiul fiscal pentru ajustarea nivelului taxelor şi contribuţiilor sociale. În plus trebuie lărgităbaza de impozitare prin scoaterea la suprafaţă a economiei negre și gri, pentru obţinerea înacest fel pentru bugetul de stat a unor sume deosebit de importante care în momentul defaţă sunt cheltuite în economia subterană. Impozitarea suplimentară a dividendelor sauimposibilitatea deducerii de la impozitare a profitului reinvestit, reprezintă impedimente încalea investiţiilor, singurele care pot crea plus valoare şi crea noi locuri de muncă.

Ce obieCtiVe de infrastruCtură sunt prioritare?

România este mult rămasă în urmă în ceea ce privește infrastructura, transporturile,informatica, utilităţile, mai ales în mediul rural, în sisteme de irigaţii, pentru dezvoltareaturismului. Cheltuielile bugetare trebuie să se adreseze cu prioritate acestor investiţii careau drept consecinţă atragerea capitalului privat, sursa principală de venituri bugetare. Poziţiageostrategică şi resursele proprii, îndreptăţesc România să participe la mari proiecte privindproducerea, respectiv tranzitarea, de importante resurse energetice, însă corupţiageneralizată face ca marile investiţii să ocolească România.

Ce rol joaCă proteCţia Mediului în politiCile proMoVate de noua republiCă?

Noua Republică consideră ca armonizarea dezvoltării economice cu protecţia mediuluireprezintă una din mizele majore ale politicilor publice din toate statele dezvoltate. Tăiereahaotică a pădurilor, construcţiile de infrastructură fără avize de mediu, sancţiunile hotărâteîmpotriva poluatorilor de mediu reprezintă sarcini importante ale unui stat responsabil. Înacelași timp, introducerea în unităţile scolare a curriculumui teoretic și practic referitor laînţelegerea importanţei protecţiei mediului, constituie politici publice minimale pentru acestdomeniu sensibil.

CuM poate fi MiCŞorată biroCraţia Care sufoCă Mediul de afaCeri?

Noua Republică consideră că reducerea birocraţiei este un obiectiv de maximă importanţăpentru România, atât din perspectiva înlesnirii desfăşurării activităţilor economice şi a altoriniţiative private, cât şi din perspectiva sporirii calităţii vieţii. Este anacronic şi ineficient cacetăţeanul să continue să fie purtat de la ghişeu la ghişeu, iar numărul avizelor şi stampilelorsolicitate să fie la un nivel aşa de ridicat încât să necesite existenţa unui aparat birocraticsupra-dimensionat. Pentru a fi competitivi în economia globală din contextul actual şi pentrua nu mai "fura" timp şi bani din viaţa cetăţenilor săi, prin această birocraţie excesivă, statulromân trebuie să simplifice procedurile birocratice, să folosească la scară largă sistemele IT


şi să adopte un cadru legislativ simplu și flexibil, nesusceptibil de interpretare din parteacelor de rea credinţă sau a funcţionarilor corupţi.

este neCesară priVatizarea?

Managementul privat este doar un paleativ pentru rezolvarea problemelor unităţiloreconomice încă de stat. Managerii se subordonează Consiliilor de Administraţie, formate totdin politicieni trimişi de miniştri, din clientela politică proprie. Ca urmare, „managerii privaţi”vor răspunde în faţa membrilor Consiliilor de Administraţie așa cum le vor cere aceștia dinurmă, iar rezultatele vor fi pe măsură, respectiv aceleași pe care le avem și acum. Considerămcă soluţia corectă este privatizarea totală și transparentă a companiilor de stat și așezareaacestora pe calea eficienţei economice.

este bună globalizarea pieţelor?

Da, în măsura în care monopoluri internaţionale nu profită de globalizare pentru maximizareaprofiturilor, iar sistemele bancare mondiale nu profită de inconştienţa sau corupţia unorpoliticieni pentru îndatorarea excesivă a unor ţări. Globalizarea pieţei muncii aduce debuşeuriimportante pentru ţările aflate în recesiune temporară, circulaţia mărfurilor şi persoaneloreste o importantă resursă de inovare, dezvoltare economică şi socială a societăţii.

CuM trebuie sprijinite iMM-urile Şi MiCii oaMeni de afaCeri?

Mediul de afaceri poate fi făcut atractiv prin micşorarea numărului de taxe şi impozite, amodului cum sunt acestea gestionate, prin înlocuirea birocraţiei cronofage, corupte, cuaplicaţii informatice şi tehnologii IT. Concesionările de active ale statutului, devenitenenecesare, acordarea de facilităţi fiscale şi stimulente de diferite categorii de afaceri, potatrage şi îndrepta oameni cu spirit întreprinzător spre mediul privat de afaceri, inclusiv prinpărăsirea benevolă a sistemelor de stat.

CuM poate fi sprijinită dezVoltarea agriCulturii?

Fermele mari sunt condiţia necesară pentru o agricultură modernă, sprijinită de tehnologiiperformante. Statul trebuie să încurajeze formarea unor astfel de ferme, să investească însisteme mari de irigaţii, prin cădere gravitaţională, pentru a micşora costurile de utilizare.Tehnologiile moderne, materiile prime și utilajele, ar trebui scutite de o parte din taxe şiimpozite. Lucrările de infrastructură rurală, în primul rând de transporturi, precum șisubvenţiile de stat pentru agricultură, sunt o necesitate fără de care nu putem vorbi de oagricultură competitivă pe plan naţional și internaţional.

Cât de Mari pot fi defiCitele struCturale?

Conform acordurilor la care s-a ajuns cu UE, deficitele structurale pot fi de maximum 0,5%din PIB. Considerăm măsura înţeleaptă, pentru a obliga ţările să reducă cheltuielile defuncţionare ale statului.


uM Vede noua republiCă politiCa externă a roMâniei?

În mod fericit, România face parte din cea mai puternică alianţă militară a lumii occidentale(NATO). Apartenenţa la Uniunea Europeană este, de asemenea, o oportunitate istorică,insuficient exploatată. În același timp, Noua Republică susţine nevoia dezbaterii lucidedespre viitorul Europei, menţinând echilibrul între pluralismul culturilor și al naţiunilor șinevoia de eficienţă economică (prin mecanisme de convergenţă fiscală sau monetară).Solidaritatea europeană nu se poate exprima împotriva intereselor naţionale, după cumpatriotismul nu trebuie să vireze către protecţionismul îngust și auto-suficient al altor state.

Ce Valoare are diaspora?

Românii din străinătate trebuie respectaţi și ascultaţi. Sunt sute de mii de cetăţeni foartebine pregătiţi care au părăsit ţara şi care se uită cu mare îngrijorare la ceea ce se întâmplăacasă, iar aceşti oameni nu numai că au adus bani ţării noastre, dar au dat o plus-valoarefiecărei comunităţi unde au putut să revină. Pentru Noua Republică, românii de pretutindeni sunt destinatarii mesajului. Diasporaînţelege mai bine riscurile sistemice ale României – cazul Greciei fiindu-le binecunoscut. Am primit semnale pozitive şi chiar sprijin financiar din afara ţării (Noua Republică nu efinanţată interesat de către „băieţi deştepţi” din energie – preferăm ajutorul dezinteresatal băieţilor deştepţi din universităţi).

CuM să obţineM toate benefiCiile posibile din apartenenţa la ue si nato?

România are de câştigat din apartenenţa la structurile NATO şi UE. Prin apartenenţa la NATO,România si-a asigurat securitatea militară pentru care nu avea resursele proprii necesare.


POLITICĂ EXTERNĂ ȘIAPĂRARE

Astfel, România se poate concentra pe dezvoltarea economiei naţionale, intrarea pe pieţeexterne, competiţia mondială în producţia de bunuri și/sau servicii. Prin apartenenţa la UE,România are oportunitatea să participe cu propriile produse la comerţul european și mondial,putând să-și valorifice astfel potenţialul uriaș pe cale îl are, de exemplu în domeniul agricolsau turistic. Trebuie însă ca în ţară, guvernanţii să creeze cadrul necesar pentru o astfel dedezvoltare, în așa fel încât companiile românești să poată concura eficient pe aceste pieţe.

Care ar fi pilonii politiCii externe ai roMâniei?

Crizele şi provocările globale pot fi gestionate doar în comun, cu ţări europene careîmpărtăşesc aceleaşi valori şi interese cu România. Legăturile de securitate cu NATO şi SUAsunt importante, în condiţiile în care nu avem resurse pentru a le suplini. Relaţia cu Rusiatrebuie să ţină cont de necesarul de resurse energetice, de situaţia Republicii Moldova, decooperarea în spaţiul Mării Negre şi în cadrul tranzitului de resurse energetice prin România.

CuM ar putea reVeni speCialiŞtii aflaţi aCuM în diaspora?

O bună parte din elitele ţării au emigrat, nu şi-au găsit acasă terenul propice pentru împlinireaprofesională şi a proiectelor. O simplificare a birocraţiei şi crearea cadrului necesar pentruafirmare antreprenorială pot contribui major la revenirea acestora în ţară. În administraţiacentrală și locală, în instituţii guvernamentale, companii de stat și private, trebuie angajaţişi plătiţi corespunzător și specialişti cu studii strălucite în universităţi de renume din Europaşi din SUA.

Ce înseaMnă liMitarea suVeranităţii?

Discuţia este actuală în contextul modificărilor preconizate ale tratatelor Uniunii Europene.Dacă în felul acesta interesele economice şi sociale ale populaţiei României, pe termen lung,sunt mai bine protejate, atunci sunt de acceptat cedări parţiale de suveranitate. Dacă însă,sub umbrela monedei unice, se vor ascunde bancherii pentru a profita în continuare și pentrua obţine câştiguri uriaşe, politica externă care presupune pierdere de suveranitate trebuiereconsiderată și acceptate numai acele măsuri care au sens, justificare și care indubitabil petermen lung vor duce la evitarea derapajelor bugetare și financiare și la bunăstarea generalăa românilor. Apartenenţa la noi construcţii europene are sens doar în măsura convergenţeiintereselor României cu interesele promovate de conducătorii noilor construcţii, convergenţădecisă în urma unei largi dezbateri publice.

sChiMburile eConoMiCe – înCotro?

Nu trebuie neglijate relaţiile comerciale cu ţările asiatice, din Orientul Mijlociu, America deSud şi altele. Este riscant să mizăm totul doar pe cartea europeană, fără să avem odiversificare a relaţiilor economice, inclusiv cu ţările vecine (Rusia), sau mai îndepărtate darcu potenţial de dezvoltare sau cu ritmuri de creștere majore (China, India, Brazilia).


departe și totuși aCasă?

În ultimii 22 de ani, România a suferit cea mai importantă pierdere de capital uman dinistorie. Milioane de compatrioţi și-au părăsit casa, rudele și prietenii în căutarea unei vieţidemne în străinătate. Umiliţi acasă, foarte mulţi cetăţeni români au înfruntat frica denecunoscut, drama despărţirii de cei dragi, dificultatea integrării într-o altă cultură și un altunivers lingvistic, pentru a câștiga un trai mai bun.Noua Republică dă o mare importanţă acestui fenomen sociologic de proporţii, cu mariconsecinţe pentru viitorul politic, cultural și economic al naţiunii române. Știm că unii româniau emigrat într-un mod organizat, eventual instituţionalizat, prin intermediul unor agenţiide plasare a forţei de muncă sau printr-un program de vize. Pentru alţii, în special pentrutinerii plecaţi la studii, ruperea de România s-a produs mai ușor, în absenţa unor legăturifoarte puternice cu ţara.Noua Republică știe că orice român aflat în străinătate este un potenţial ambasador al ţării.Noua Republică știe că majoritatea cetăţenilor plecaţi din România au suferit o dramă și,totodată, că majoritatea acestora au rămas sensibili la problema identităţii românești.Uneori, România te însoţeşte oriunde te-ai afla. Plecarea din spaţiul geografic numitRomânia nu echivalează cu despărţirea de istoria, prezentul și viitorul naţiunii noastre.

Care este diMensiunea pierderii de Capital uMan în ultiMele deCenii?

Istoria diasporei românești nu începe cu anul 1989 și, de aceea, Noua Republică va aduce unomagiu tuturor luptătorilor pentru libertate, demnitate și pentru drepturile omului, izgoniţidin România între 1947-1989. Sute de mii de cetăţeni români – inclusiv etnici germani, evrei,maghiari sau rromi – au părăsit ţara datorită opresiunii totalitare.După 1989, au existat mai multe valuri de exod. Mineriadele anilor 1990-1991 au lovit în stimade sine a unei naţiuni respectate de ţările occidentale pentru sacrificiul de vieţi omenești dindecembrie 1989.


ROMÂNII DE PRETUTINDENI:O AXĂ PRIORITARĂ

Ulterior, între anii 2002 şi 2011, România a înregistrat cea mai dramatică scădere demograficădin istorie, ne-egalată nici măcar de pierderile de vieţi omeneşti din războaiele mondiale. Înanul 2012, populaţia stabilă României a scăzut la 19.04 milioane. Totuși, cei 2,6 milioane de cetăţeni plecaţi din ţară n-au dispărut. Ei au continuat să îşitrăiască vieţile, mulţi trăind cu România în suflet. Majoritatea și-au întemeiat familii, aucopii și îi învaţă limba română, păstrând legătura cu rudele și prietenii din ţară. NouaRepublică preţuiește contactul cu diaspora românească și îi privește pe românii depretutindeni ca pe o resursă extraordinară, insuficient utilizată de Statul român. Mulţi cetăţeni români din afară pot asuma un rol de reprezentare, lobby și acţiune socio-economică directă în favoarea ţării natale.

Care este Contribuţia eConoMiCă a diasporei la dezVoltarea roMâniei?

Muncitorii români din străinătate au trimis acasă în medie 3 miliarde de euro pe an. Sumaacoperă mai mult de un sfert din fondul de pensii (care, la rândul său, contribuie la deficitulstructural al României). Banii trimişi de românii din străinătate se duc spre familiile din ţară şi pentru investiţii privatedirecte.Contribuţia diasporei este și indirectă. Peste 50,000 de tineri români studiază astăzi la mariUniversităţi ale lumii. Există mii de cercetători în marile centre universitare din Europa şiStatele Unite. Toţi aceștia fac onoare prin munca adusă în interesul ştiinţei. Avem zeci de mii de muncitori de înaltă calificare, doctori, bancheri, oameni de afaceri,manageri în mari companii. Contribuţia pe care aceşti cetăţeni o aduc în prima linie a frontuluiimaginii României în lume are o valoare greu de estimat, dar se observă în respectul acordatpe plan geopolitic României şi în investiţiile străine care sunt aduse în România.Diaspora contribuie la creșterea capitalului de încredere a României. Statul român va trebuisă ţină cont de excelenţa profesională a conaţionalilor noștri.

Care este bogăţia uMană a diasporei Şi diVidendul reîntoarCerii în ţară?

Se estimează că românii aflaţi la muncă în străinătate au acumulat averi de 100 de miliardede euro. Pe lângă bani și averi imobile, românii din diaspora au acumulat un capital social șiun capital de cunoaştere pe care diplomaţia românească și, mai ales, pe care mediul deafaceri din ţară trebuie să-l poată utiliza. În 2012, inovaţia şi calitatea muncii fac diferenţa între nivelul de trai al diferitelor popoare,capitalul uman înmagazinat în rândul românilor din diaspora are o valoare care nu trebuiesubestimată.Bogăţia umană a diasporei este, la rândul ei, inestimabilă. Cu aproape 10 milioane de românitrăitori în cele cinci continente ale lumii, ţara noastră are o uriașă oportunitate să-și extindăinfluenţa.

Ce așteaptă roMânii din diaspora?

Românii din spaţiul european, îndeosebi, sunt cei care vor presa pentru asumarea unorpolitici moderne. Iată doar câteva din așteptările diasporei:


• micşorarea corupţiei şi birocraţiei, un cadru legislativ şi instituţional care să apereproprietatea privată, stimulând astfel antreprenoriatul şi crearea de IMM-uri;

• slujbe în sectorul public şi privat prin care să folosească experienţa, competenţele şibogăţia profesională în loc să le inhibe;

• un sistem fiscal atrăgător şi stabil, care să nu le ia oamenilor capitalul câştigat prinmuncă şi greutăţi individuale;

• un sistem de pensii sustenabil care să nu îi expună disproporţionat populismuluicumpărătorilor de voturi de la categoriile de asistaţi sociali prin „politici de redistribuire”;

• un sistem educaţional în care să-şi lase copiii cu mândrie;• un sistem de sănătate performant şi echitabil;• combaterea xenofobiei.

România a beneficiat deja enorm de experienţa unor oameni formaţi în străinătate (inclusivla nivel ministerial) şi contribuţia lor începe să se facă văzută atât în mediul public cât şi încel privat.

Noua Republică susţine eforturile de reintegrare a românilor cu merite profesionale dindiaspora în poziţii de responsabilitate în mediul academic, în structurile administrative alestatului şi în mediul privat.

Susţinem înlocuirea incompetenţei subordonate structurilor de partid din administraţiapublică şi umplerea golului de bună-voinţă şi ambiţie reformistă din organele statului printr-o infuzie de specialişti neafiliaţi politic, formaţi în străinătate.Pledăm pentru reformarea administrativă şi politică a României cu scopul explicit de a creacondiţiile întoarcerii în ţară a sute de mii de români.

„noi, Cetăţenii roMâni de pretutindeni ...”

Reforma constituţională susţinută de Noua Republică va fi marcată de prezenţa într-unpreambul a următoarei formule: „noi, cetăţenii români de pretutindeni”.Români din ţară şi românii din diaspora suntem parte a aceluiaşi corp politic. A sositmomentul ca şi românii expatriaţi să aibă parte de o reprezentare politică demnă de numărulşi contribuţia lor la dezvoltarea României.Noua Republică cere, de aceea, mărirea numărului de colegii electorale pentru diaspora.

noua republiCă – grupul de iniţiatiVă londra

Cel mai important centru Noua Republică în diaspora se află la Londra – oraşul unde,odinioară, Ion Raţiu lansase proiectul Uniunii Mondiale a Românilor Liberi.Spiritul civic şi dragostea de ţară i-a făcut pe mulţi români să se întâlnească şi să promovezecauza Noua Republică în mod direct, prin expertiză, prin donaţii şi prin promovare întreprieteni. A promova Noua Republică este în primul rând o acţiune civică, nu doar politică. Noua Republică – Londra convoacă toţi românii din Marea Britanie şi din diaspora să nesusţină prin voluntariat, implicare organizaţională, contribuţii editoriale, sprijin material şimoral.


roMânia: o ţară fără graniţe sufleteŞti

Românii sunt stăpânii propriului destin şi poporul trebuie să redevină suveran. Trebuie săînvăţăm să punem timpul, munca şi buna credinţă în numele unor idealuri mai mari decâtnoi înşine. Noua Republică invită diaspora să răspundă la exigenţa participării politice directe. Prioritatea zero pentru Noua Republică este introducerea votului prin corespondenţă şiînmulţirea colegiilor electorale pentru ţările din Europa şi America de Nord. Acolo unde Franţa şi alte ţări au reuşit să conceapă un sistem de securitate pentru votul princorespondenţă (100% protejat de fraudă), România trebuie să facă același lucru.A venit momentul marii regăsiri. Români din diaspora, bine aţi venit acasă, în România, oţară fără graniţe sufleteşti.


daniel arfireGrafician, blogger, artist plastic. 5 ani de experienţă în publicitate în companii românești. Adezvoltat branduri locale sau naţionale. Designer, actualmente implicat în vânzări șimarketing IT. Absolvent al Liceului de Artă din Galaţi și cursant al Facultăţii de Artă din Cluj-Napoca. Coordonator GIL Galaţi, Noua Republică.

diana arManuLicenţiată în sociologie, Universitatea Transilvania Braşov. Mamă a trei copii. Cursuri despecializare în biblioteconomie, bazele comunicării şi web 2.0. Bibliotecar SS I la BibliotecaFranceză din cadrul Bibliotecii Judeţene “George Bariţiu”, Braşov. Coordonator GIL Braşov,Noua Republică.

Ştefan bârgăoanuNăscut, crescut și educat la Iași, căsătorit și tată a doi copii. Antreprenor în IT (dezvoltare desoftware) din 2002, manager de proiect certificat internaţional. Pasionat de dezvoltarea desoftware Agile, conservatorism și muzica bizantină. Coodonator al Grupului de IniţiativăLocală Iaşi, Noua Republică.

radu botezatuCăsătorit, 2 copii, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti. 15 ani deexperienţă în mediul de afaceri privat din România şi Europa, atât în companiimultinaţionale, cât şi în companii cu acţionariat românesc. În ultimii ani a fost responsabilde conducerea unor companii cu cifre de afaceri de până la 10 milioane euro anual şi peste100 angajaţi. A fost responsabil de conceperea şi punerea în execuţie a strategii de afaceripentru aceste companii, de elaborarea şi implementarea de politici de resurse umane,financiare şi comerciale. La Noua Republică este responsabil de zona de resurse umane înBucureşti/Ilfov şi este membru al Departamentului Politic.


BIOGRAFII LA NOUA REPUBLICĂ

niColae burChelAvocat, căsătorit, 2 copii. Absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti.Coordonator al Societăţii de Avocaţi “Burchel & Asociaţii”. Reprezentant al mai multorcompanii multinaţionale în chestiuni de drept al afacerilor şi climat investiţional. EMBA alASEBUSS (în colaborare cu University of Washington, Seattle, USA). Consilier de ProprietateIntelectuală autorizat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Oficiul European dePatente, Alicante (Spania). Coordonator al grupului Justiţie al Noii Republici, precum şi alechipei de redactare a Statutului şi a Codului de Integritate. Declaraţie de interese: „Pentru mine, Noua Republica este expresia idealurilor tinereţii.Aveam douăzeci și trei de ani când am plecat la Berlin cu bicicleta, trecând graniţele Românieisocialiste printr-o întâmplare incredibilă. ştiu doar că, după douăzeci de ani de carieră înavocatură, Noua Republică m-a ajutat să redescopăr spiritul aventurii și gustul libertăţiidobândit la 23 de ani. Pare un proiect don-quijotesc, însă Noua Republică îmi dă sentimentulapartenenţei la ţara mea, la un ideal curat. Sunt un om împlinit profesional și familial, decin-am interese ascunse. Îmi justific antreprenoriatul politic printr-o nevoie mai profundă –aceea de-a câștiga respectul de sine ca cetăţean român, alături de oameniliberi şi puternici.Satisfacţiile strict individuale nu mă consolează. Noua Republică este o investiţie în viitorulcopiilor mei. Nu voi regreta niciodată pasul făcut.”

gabriel Cărbunaru Originar din Prahova, „naturalizat” în Bucureşti, 36 de ani, absolvent al Universităţii„Politehnica” Bucureşti, cursuri post-universitare de Management (ASEBUSS). O evoluţieprofesională previzibilă, de la consultant de vânzări IT&C, Inginer Telecomunicaţii în reţeleGSM, Network Administrator, Network Operations Manager în câteva companii din domeniul„Telecom”. Am fost membru, am creat, am unificat, am preluat şi am condus echipe. Reţeta?Un cocktail echilibrat de etică, fermitate, toleranţă, analiză, acţiune, altruism, efort şi bunădispoziţie. Membru activ al organizaţiei de Bucureşti, sector 3.

oCtaVian CiurdariuInginer IT, directorul firmei de software „Satura”. Absolvent al liceului „Moise Nicoară” dinArad şi al Universităţii Politehnice din Timişoara. A copilărit pe dealurile şiriei şi ale Târnoveidin zona Zărandului. Montaniard pasionat de Jeep-uri, dar şi preocupat de echilibrul ecologicdin zona „Roşia Montană”. Coordonator Noua Republică-Arad.

radu Cujbă45 de ani, născut în Braşov, copilărit în Săcele, absolvent de jurnalism, lucrez din ’95 înpublicitate, din 2001 antreprenor. Am două mari bucurii (de 13 şi 10 ani), multă treabă şicâteva mici plăceri. Dintotdeauna pasionat de politică, fără experienţă totuşi, asta dacă nuse pun câteva luni de PNŢ în 1990. Apreciez caracterul. Coordonator al Departamentului deComunicare, Noua Republică.

george dobresCu10 ani de activitate în domeniul vânzării de mobilier produs în Italia pe piaţa româneascăprin firma Id Point şi prin siteul de vânzări online Italiastyle.ro. O experienţă bogată îndomeniul mobilei, vânzările prin această firmă ajungând la valoarea de 6.5 milioane de euro.


A absolvit studiile liceale în Italia şi Universitatea Româno-Americană din Bucureşti. A urmatnumeroase traininguri la TMI prin Qualians. Coordonator GIL Mureş, Noua Republică.

Ciprian Constantin doMnu După terminarea liceului, Ciprian a optat pentru câmpul muncii. După câţiva ani, a ales săemigreze în Italia, unde timp de 7 ani a lucrat în construcţii. Acolo a urmat şi cursuri despecializare în domeniu, a căştigat experienţă în administrarea şi organizarea unui şantierşi mai ales în a forma o echipă de lucru. Actualmente administrează propria firmă de designşi execuţii finisări interioare. Coordonator GIL Neamţ, Noua Republică.

florin drăganLiberal sadea, cu studii la Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economicedin Bucureşti. A obţinut primul grant din Brăila din fondurile SPP (Programul Pilot Sapard)pentru afacerea de familie. Florin se declară un bun cunoscător al mecanismelor infernalecu care se întâlnesc tinerii antreprenori din România. A protestat cu orice ocazie împotrivapoverilor fiscale, denunţînd caracterul complicat al procedurilor de accesare a fondurilornerambursabile. Mesajul politic al lui Florin pleacă de la evaluarea pagubelor produse demafia achiziţiilor publice, a corupţiei generalizate, a inerţiei în gândirea economică şi fiscalăcare ne face ca şi astăzi să avem legi proaste şi interpretări care duc în final la eliminareacelor cinstiţi de pe piaţă şi favorizarea celor „conectaţi”. Coordonator comunicare GIL Brăila,Noua Republică.

gabriel-iulian duMbraVă36 de ani, căsătorit, 2 copii. Absolvent Inginerie Software la Facultatea de Automatică,Calculatoare şi Electronică din Craiova. Programator de peste 20 de ani, olimpic naţional. Alucrat ca programator (inginer software), administrator reţea, asamblare şi vânzarecomputere, comunicaţii şi transmisii date pentru furnizare internet. Ca antreprenor, a fostimplicat în industria software, imobiliare, construcţii şi învăţământ preşcolar. Ca activistcivic, a fost implicat în Uniunea pentru Reconstrucţia României (URR) şi OrganizaţiaStudenţilor Creştini Evanghelici din Craiova. Coordonator GIL Dolj, Noua Republică.

iuliana larisa ispas Economist. 10 ani de experienţă în organizaţii și fundaţii naţionale și internaţionale activândîn domeniile social și cultural. Domenii de specializare: scriere și implementare de proiectedin fonduri naţionale și internaţionale, publice și private, în special management financiar,monitorizare financiară de proiecte din fonduri publice, contabilitate publică. Absolventă aAcademiei de Studii Economice și a Facultăţii de Filosofie a Universităţii din București, Larisaîmbină cu succes în activitatea profesională rigoarea cifrelor cu deschiderea spre valorileculturale. Contribuţii la politicile culturale și de gestionare a fondurilor europene. CoordonatorSector 4, Noua Republică București.

luCian leCa 25 ani, Internet-Officer la Noua Republică, pasionat de liberalism clasic şi conservatorism.Licenţă în ştiinţe Politice şi Master în Relaţii Internaţionale la Universitatea din Bucureşti.


alexandru lupu 42 de ani, căsătorit, 3 copii. Administrator al S.C. HVAC Company S.R.L., societate careactivează în domeniul proiectării, furnizării şi montajului de instalaţii industriale declimatizare, ventilaţie şi încălzire. Specializat în strategii de marketing şi vânzări, politici de“customer satisfaction”, optimizări soluţii tehnice. Spirit întreprinzător, expansiv, perseverentşi orientat spre rezultat.

dan Mădălin Mărgineanu Inginer, licenţiat în exploatări miniere la Institutul de Mine Petroşani. Manager al S.C.Madgom-Exim SRL, cu activitate în domeniul comerţului şi al turismului. Coordonator GILGorj, Noua Republică.

Călin dan Morar Originar din Aiud – leagăn al unor vechi civilizaţii şi oraş unde a şi dobândit pasiunea pentrucărţi prăfuite. Absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj, specializarea roboţi industriali.Certificat în proiectarea asistată de către AutoDesk Inc. Masterand al Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj în administrarea afacerilor şi studii doctorale la aceeaşi universitate. Conducede 11 ani (director general) o reprezentanţă a unei firme germane de echipamente industrialeîn România şi a înfiinţat şi alte mici afaceri, unele vândute integral, altele parţial. Rămânândfidel meseriei, continuă să proiectez echipamente şi dispozitive în domeniul alimentar.Coordonează cu umor şi implicare organizaţia NR-Cluj.

Mihail neaMţuNăscut la Făgăraș (16 aprilie 1978), Neamţu răspunde la apelativul „unchiu Mihai” pentru treinepoţi arădeni: Alexandru-Matei, Iacob şi Radu. Studii la Cluj, Bucureşti, München, Durham,Londra, Washington DC – cu specializare în filozofie, teologie şi ştiinţe politice. Politic,Neamţu a activat între 1994-1995 la organizaţia de tineret a PNŢCD-Arad. A fost marcat decâteva întâlniri cu Ion Raţiu (cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut) sauregretatul Ioan Alexandru.A publicat la 25 de ani o carte personală despre raportul între înţelepciunea tradiţiei şiinteligenţa modernităţii. Au urmat alte volume de studii şi eseuri publicate la edituri din ţarăși străinătate (Oxford UP, Brepols, Ashgate, Humanitas, Polirom, Curtea Veche, etc).Editorialist-invitat la ziarul „Cotidianul” (2007-2009) şi director ştiinţific (martie 2010-septembrie 2011) la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria ExiluluiRomânesc. În septembrie 2011, Mihail Neamţu a lansat documentul „Crez politic”. În jurul acestuia s-austrâns sute şi, apoi, mii de aderenţi. Pe lângă pasiunile bibliofile, Mihai crede în prietenie.La Noua Republică coordonează Departamentul Politic şi testează legătura cauzală dintrelibertate şi adevăr.

augustin ofiţeruCercetător, doctor în ştiinţe Biologice și antreprenor. A studiat la Universitatea București,Institutul Pasteur Paris și Free University Brussels. Căsătorit și tată a doi copii, în 1995 aîntrerupt din motive pecuniare activitatea știinţifică pentru a fonda, pornind de la zero, ocompanie care a promovat, printre primele pe piaţa românească, soluţii integrate pentru


energii alternative. Succesul acestui demers a închis un ciclu de evoluţie de cinci ani care i-apermis să revină în cercetare dintr-un alt unghi, din pasiune și nu ca mod de a-și câștigaexistenţa. A fost implicat în multiple proiecte știintifice, dar și civice sau personale: lider alLigii Studenţilor din Facultatea de Biologie, jurnalist de investigaţii în presa centrală vremede 4 ani, speolog și scafandru amator, inginer constructor pentru propria casă. Spirit inventiv,motivat de raţionalism și înţelegerea mecanismelor intrinseci discrete ce stau în spatelefuncţionării sistemelor, de orice natură ar fi acestea. Coordonator al Departamentului IT&C,Noua Republică.

ioan peCheanu65 de ani, 40 de ani de experienţă în cercetare, în domeniul protecţiei mediului marin dindreptul litoralului românesc al Mării Negre (Sulina-Vama Veche). 50-60 de lucrări şi articolede specialitate publicate în reviste româneşti şi străine. 4 brevete de invenţie eliberate deOSIM Bucureşti, referitoare la substanţe absorbante de produse petroliere deversateaccidental în mediul înconjurător (apă şi sol). Absolvent al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi,Facultatea de Biologie-Geografie, secţia Geochimie. Cercetător ştiinţific principal III şi II laInstitutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, Constanţa. Stagiu depregătire şi perfecţionare în SUA în domeniul poluării chimice a apelor marine (metale grele).Participări la manifestări ştiinţifice în ţară. Consilier municipal în perioada 1996-2000 dinpartea Partidului Pensionarilor din România. Membru GIL Constanţa, Noua Republică.

bogdan popa26 de ani, analist de risc în cadrul unei bănci de investiţii din Londra, trei ani de experienţăîn sectorul financiar. Studii: Universitatea „Politehnica” Bucureşti, Facultatea de Automaticăşi Calculatoare, inginer, promoţia 2009; Ecole Nationale Supérieure d’Informatique etMathématiques Appliquées de Grenoble - Franţa (ENSIMAG), diplomă de inginer şi masterîn finanţe, 2009 (dublă-diplomă UPB); Ecole Normale Supérieure de Lyon - Franţa, masterde cercetare în macroeconomie, 2010; primul nivel al examenului Chartered Financial Analyst.Pasionat de economie, investiţii, istorie şi filosofie politică, muzică clasică şi operă.Coordonator diaspora, Noua Republică.

niColae popaSibian, 46 de ani, soţ și tată. Spirit tenace şi întreprinzător. A absolvit liceul de matematică-fizică Gh-Lazăr din Sibiu promoţia 1984, urmând apoi Institutul Politehnic Cluj Napoca-Facultatea de Construcţii. Șef de șantier la 25 de ani cu experienţă în străinătate (fostaYugoslavia). Patronul firmei Hard Work SRL. Membru al Grupului de Iniţiativă Locală - NRSibiu.

sorin Mihai popesCuInginer, absolvent al Institutului Politehnic Timişoara (Tehnologia Construcţiilor de Maşini),cu o experienţă de 20 de ani în managementul întreprinderii. Din 1991 până în 1998 aadministrat ca preşedinte al CA o fostă firmă de stat, iar din 1998 până în prezentadministrează firma personală şi gestionează un site de vânzări prin care comercializeazăproduse de fabricaţie proprie (gradinamagica.ro). De-a lungul timpului, a obtinutcompetenţe în Managementul Sistemului Calităţii şi Evaluarea Riscurilor în Securitatea şi


Sănătatea în Muncă (curs postuniversitar). Din 2010 este Mediator autorizat şi preşedinte alColegiului Mediatorilor Mehedinţi. Coordonator GIL Mehedinţi, Noua Republică.

bianCa popesCu25 de ani, absolventă a Facultăţii de Cibernetică din Bucureşti, preocupată de propagareamesajului NR în mediul tinerilor. Activează în cadrul departamentului Contabilitate.

Viorel raduAbsolvent al Facultăţii de Geologie în 1980, ultima promoţie de “geologi ciocănari” (prospectori)a Universităţii din Bucureşti. După 1989, a înfiinţat Fundaţia Naţională pentru Călătorii şiExpediţii ştiinţifice, organizând numeroase expediţii care au avut ca rezultat comunicări şilucrări ştiinţifice, lucrări de doctorat, etc. A contribuit la elaborarea zonelor de delimitare arezervaţiilor biosferei şi parcurilor naturale (HG 230/2003). A elaborat prima structură a scoarţeide alterare pe sienite nefelinice din Europa şi a doua din lume; a citat un mineral nou înRomânia. A străbătut Siberia de la Urali la Vladivostok. Specialist în supravieţuire.

Caius râpanu Inginer, absolvent al Universităţii „Politehnica” Bucureşti. A obţinut un MBA de la ColumbiaUniversity din New York. Experienţă de 18 ani pe pieţe financiare internaţionale, în SUA,America Latină, Rusia. Specialist în investiţii în acţiuni pe pieţele emergente globale. Apublicat extensiv rapoarte de analiză pe sectoare economice diverse, cum ar fi energie, utilităţi,metale şi altele. Invitat-permanent în Grupul de Iniţiativă Naţională, Noua Republică.

dana rainoVTraducător şi jurnalist cu veche experienţă în publicistica post-decembristă (a început la„Baricada”, a continuat cu presa sportivă şi a încheiat ca editor la „Ziarul financiar”). A tradusun volum de André Maurois şi cărţi de beletristică. Coordonează o firmă de consultanţă şiactivează în organizaţia NR-Bucureşti, sectorul 3.

andrei rosettiPictor, fotograf, iconar. Născut în 1974, crescut în Hunedoara, Andrei a absolvit Universitateade Vest din Timişoara şi a fondat alături de alţi colegi grupul NOIMA. A participat la multeexpoziţii şi ilustrat mai multe cărţi, între care cea mai recentă: Dan C. Mihăilescu, De ce m-am întors de la Athos?, Humanitas, 2011. Coordonator al Grupului de Iniţiativă, Deva.

daniela rusu Medic specialist medicină de familie, competenţe în homeopatie şi ecografie generală,master în gastroenterologie, participantă la congrese medicale cu lucrări, absolventă acursului de prim ajutor medical specializat-Spitalul Fundeni Bucureşti, absolventă a LiceuluiSanitar Constanţa, studentă anul III Drept-Constanţa. Reprezentant GIL Constanţa înConsiliul Naţional al Reprezentanţilor, Noua Republică.

silVia saVinMedic primar chirurgie generală, Clinica Chirurgie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă dinConstanţa. UMF București – Facultatea de Medicină Generală; Master în Chirurgie generală


(Chirurgie endocrină); Doctor în ştiinţe Medicale (Chirurgie tiroidiană); Atestat de studiicomplementare (Chirurgie laparoscopică, Chirurgie endocrină, Chirurgie uroginecologică,Proctologie, Endoscopie digestivă, Echografie generală). Coordonator GIL Constanţa, NouaRepublică.

Cristian ŞoiMaruJurist, activist social, lider creştin, manager de ONG-uri, networker, coordonator de proiecte,om cu un crez politic de centru dreapta - de factură conservatoare. Director executiv alAsociaţiei Creştină Bucureşti. Director executiv al Asociaţiei Oraşul Speranţei. Membrufondator al Asociaţiei Touched România. Membru fondator şi al Comitetului Director alFundaţiei Peniel. Membru fondator şi Preşedinte al Federaţiei ProChild. Fost membru înconducerea organizaţiei Bucureşti a Uniunii pentru Reconstrucţia României (URR). Membrufondator al Asociaţiei Noua Republică şi Coordonator al Organizaţiei Bucureşti, NouaRepublică.

Mihail ŞtefănesCu22 ani de experienţă în execuţie şi supraveghere lucrări construcţii hidrotehnice, construcţiiindustriale şi construcţii metalice. Antreprenor din 1994. Participant activ la târguriinternaţionale în domeniul utilajelor de construcţii şi prelucrarea metalelor. Experienţă înrealizarea lucrărilor de amenajări piscicole. 5 ani de experienţă în consultanţă şi managemental afacerilor cu proiecte întocmite (programul operaţional de pescuit, fondul european depescuit). Coordonator GIL Brăila, Noua Republică.

laurenţiu theodoruTatăl unui tânăr pianist. 24 de ani de experienţă în telecomunicaţii şi management, asociatşi manager la propria firmă, Theodoru Telecom. Studii: absolvent al Universităţii „Gh. Asachi”din Iaşi, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, promoţia 1987; absolvent al cursurilorde mentenanţă Siemens, la Geneva, Elveţia în 1993; absolvent al studiilor postuniversitarede „Fiabilitatea şi mentenabilitatea sistemelor tehnice” la Universitatea „Politehnica”Bucureşti, în 1994. Coordonator GIL Sibiu, Noua Republică.ca inginer la Romtelecom (1987-1991), apoi 2 ani (1992-1993) ca Director IT&C la o firmă cu capital privat din Sibiu şi, din 1994până în prezent,

ion ţeCuProfesor de matematică, peste 30 de ani de experienţă în învăţământul preuniversitar, douămandate de director al Colegiul Naţional „Radu Greceanu”, Slatina. Absolvent al Facultăţiide Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti, promoţia 1981. Coordonator GIL Olt, NouaRepublică.

Valeriu todiraŞCuAntreprenor originar din Republica Moldova, 42 de ani, căsătorit, 2 copii, absolvent alAcademiei de Studii Economice din Bucureşti. 20 de ani experienţă în domeniul medical dinRomânia. Acţionar majoritar şi manager general al Tody Company Exim SRL (1993),importator şi distribuitor de reactivi şi consumabile de laborator şi Tody Laboratories SRL(2002), producător şi distribuitor de servicii analize la distanţă şi control extern al calităţii,


destinate diagnosticului de laborator. Primul furnizor din România de servicii de controlextern al calităţii destinate laboratoarelor clinice. Primul furnizor din România de serviciilaborator de analize la distanţă în sistem exclusiv angro. Primul magazin online din Româniade produse destinate diagnosticului de laborator (Tody.ro) cu peste 10.000 de reactivi,consumabile de laborator, programe de control extern şi analize la distanţă. Coordonator algrupului Sănătate, Noua Republică.

CaziMir ţinoAromân din Brăila. 39 de ani, căsătorit, doi copii. Cetăţenie română şi canadiană, rezidenţămoldovenească. Specializări: asistenţă socială și drept. Manager în Montreal, Canada (4 ani)la o firmă de sisteme anti-furt. CEO în Chișinău, Republica Moldova (3 ani) la filialabasarabeană a unei multinaţionale cu activitate în domeniul publicităţii stradale. Consultantla reprezentanţa locală a unei firme germane de utilaje agricole. În prezent, Secretar executivşi membru al Grupului de Iniţiativă Naţională. „Am venit în Noua Republica după ani bunide peregrinări prin lume. Simt că avem cu toţii datoria să ne luăm ţara înapoi şi să reclădimoptimismul printre românii învăţaţi mereu să piardă, iar nu să câştige. Nu putem să neconsolăm la nesfârşit cu eşecul nostru ca ţară şi ca societate. Trebuie să redescoperim curajulde-a risca. La Noua Republică ai atâta libertate câtă îţi poţi lua. Cred că a sosit timpul cageneraţia celor de 30-40 de ani să mizeze nu doar pe supravieţuirea biologică. Ca naţiune,avem nevoie de stima celorlalte popoare. Pentru asta, e important să ne reprezinte oameniivrednici şi respectabili pe fiecare meridian.”

Mihnea VasilaChe Peste 15 de experienţă în finanţe petrecuţi la New York pe Wall Street şi în City la Londra. Înultimii ani a fost responsabil de fonduri de invesţii în valoare de mai mult de 2 miliarde deeuro. De-a lungul timpului, Mihnea a fost în mod constant implicat în Europa de Est şiRomânia şi în continuare acordă selectiv servicii de consultanţă strategică şi financiarăpentru mari companii româneşti în situaţii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de laHarvard Business School şi a absolvit cursurile de Matematică şi Economie ale WesleyanUniversity, SUA. Este un mândru absolvent al Colegiului Naţional Sf Sava din Bucureşti.Pasionat de rugby şi sportivitate. Coordonator al grupului Economie, Noua Republică. Acoordonat redactarea Pactului Fiscal pentru o Noua Republică.

andrei VăCaruDupă o carieră militară începută la 14 ani, fiind pasionat de psihologie, literatură şi artagrafică, urmând cursuri financiare şi de leadership la Universitatea Succesului, citindnumeroase cărţi de dezvoltare personală, a ales în 2007 calea antreprenoriatului, semnândDeclaraţia de independenţă personală. Consideră că este datoria fiecăruia să caute excelenţa,împlinirea personală şi independenţa financiară prin intermediul liberei iniţiative. Valorilesale de referinţă sunt: Dumenzeu, familia, patria şi libertatea. Motto-ul său în viaţă: „Cuoameni mici faci lucruri mici. Cu oameni mari şi lucrul mic devine mare!”

Ştefan VlastonProfesor de liceu, director de liceu în perioada 1990-2008. Preşedintele Asociaţiei EDU CER- Educaţie şi Cercetare. Preocupări în domeniul politicilor educaţionale, în privinţa calităţii


educaţiei, a managementului educaţional. Contribuţii în media scrisă şi audiovizuală, peteme privind educaţia, formarea profesională şi cercetarea. Observator şi comentator alactivităţii politice. Coordonator al grupului Educaţie, Noua Republică. Membru-fondator alAsociaţiei Noua Republică.

eduard Wagner 18 ani de experienţă în domeniul editării computerizate de partituri muzicale. A participatla proiecte editoriale muzicale majore (ediţie critică completă a compoziţiilor familiei Strauss– Johann-fiul, Josef, Eduard şi Johann-tatăl). A participat efectiv, prin editare sau corectare,la pregătirea tuturor materialelor de orchestră pentru Concertul de Anul Nou susţinut, înfiecare an pe data de 1 Ianuarie, de Filarmonica din Viena. A lucrat, din postura de colaboratorpermanent al Verlagsgruppe hermann, sau prin propria companie, forte Music Company,cu toate editurile muzicale majore din Europa – Bärenreiter Verlag, Schott Music, CasaRicordi, etc. Este absolvent al SNSPA-Administraţie Publică şi al Colegiului National „I.L.Caragiale” din Bucureşti. Coordonator al Sectorului 2, Bucureşti, Noua Republică.


Crez politiC: noua republiCă

Pentru ca răul să triumfe în vremuri de criză, e suficient ca oamenii buni să stea deoparte şisă nu facă nimic.Sunt cuvintele unui politician şi cărturar care, la marginea Europei apusene, şi-a slujit ţaracu devotament şi ardoare. Vremurile de criză despre care vorbea Edmund Burke sunt şivremurile noastre.În 1989, România a doborât tirania comunistă şi a primit darul libertăţii prin jertfă.Să ne amintim: nu nomenclaturiştii sau oportuniștii au dărâmat dictatura – ci oamenii liberi,vrednici, demni şi buni. La Timişoara, Bucureşti, Arad, Sibiu, Braşov sau Cluj — câteva inimicurajoase au făcut diferenţa pentru alte 23 milioane de suflete.România are nevoie şi astăzi de idealiştii pragmatici care refuză transformarea ţării într-unparadis al mediocrităţii.Sunt milioane de cetăţeni care au ieşit din sărăcie şi deznădejde prin muncă şi solidaritate.Sunt milioane de români care vor să dea ţării un alt viitor: nici colonie economică, nici insulăocolită de marele capital.Sunt milioane de cetăţeni care ştiu că România nu e o cauză pierdută. Ei desfid imposturateleviziunilor şi cinismul politicienilor care seamănă doar zgomot, intrigi, ură sau descurajare.Românii de bună credinţă aparţin unei naţiuni care şi-a luat destinul în propriile mâini.Românii liberi și puternici sunt demni de istoria ţării lor. Ei nu cerşesc privilegii, ci îşi câştigăsinguri pâinea.Românii de bună credinţă ştiu că suntem o ţară protejată de cea mai puternică alianţămilitară şi că aparţinem unui foarte râvnit spaţiu de cultură şi civilizaţie euro-atlantică. şansaeste de partea noastră.Zestrea României de mâine se poate îmbogăţi cu optimism, viziune, competenţăinstituţională şi, mai ales, caractere.Lumea se schimbă şi românii au nevoie de o Nouă Republică: nu republica socialistă a luiGheorghiu-Dej, nici republica tranziţiei lui Ion Iliescu & Antonie Iorgovan. O Nouă Republică


ANEXE

a românilor de pretutindeni.Vom recunoaşte primatul cetăţenilor şi al comunităţilor.Nu vom permite acumularea datoriilor pe umerii viitoarelor generaţii. Nu vom toleraamanetarea viitorului României.O Nouă Republică deschisă participării cetăţenilor la procesele democratice.O Nouă Republică în care votul la referendum devine lege, nu tocmeală.O Nouă Republică în care piaţa liberă premiază munca și meritul, nu lenea şi hoţia.O Nouă Republică pentru cetăţeni liberi și puternici.Libertatea politică de-a spune adevărul oricărei puteri oligarhice. Libertatea civică de-aîntreprinde orice acţiune în interesul comunităţii. Libertatea economică de-a acţionaneîngrădit de controale birocratice. Libertatea religioasă, de-a proclama crezul nobil alînaintaşilor.O Nouă Republică se sprijină pe o Constituţie a libertăţii.O construcţie politică nouă cere lideri nepătaţi. Sub cupola valorilor constiţuţional-democratice avem nevoie de oameni și instituţii care n-au servit structurile PartiduluiComunist; oameni care nu și-au pierdut demnitatea servind bătrâna Securitate.România are nevoie de o construcţie politică în care noul şi vechiul sunt aduse laolaltă:înţelepciunea tradiţiei (care ne învaţă preţul libertăţii) dialogînd cu inteligenţa modernităţii(care ne-a scos din subdezvoltare).Ca oameni, murim singuri şi ne salvăm împreună. Ca naţiune, dăinuim numai răspunzândrobust provocărilor istoriei.Europa trece printr-o criză economică, morală și instituţională fără precedent. Româniamerită lideri capabili să depăşească nivelul parohial al unor discuţii despre supravieţuire.România de mâine are nevoie de valori, instituţii și caractere.Totul începe cu oamenii de calitate. Să ne mişcăm, să-i căutăm şi să-i sprijinim.Stând deoparte nu vom face nimic.Înnoirea dreptei nu e un capriciu, nici o iluzie: e o necesitate.

(Mihail neamţu, septembrie 2011)

politiKai hitVallÁs: az uj KÖztÁrsasÁg

Ahhoz, hogy a rossz a válság idején győzzőn nem kell más, minthogy a jók félreálljanak ésne tegyenek semmit.Ezek egy politikus és tudós szavai, aki Nyugat-Európa határán, odaadással és buzgalommalszolgálta hazáját. Az Edmund Burke által említett válság az általunk megélt időszakra isvonatkozik.1989-ben, Románia legyőzte a kommunista zsarnokságot és ezáltal megszerezte az áldozatáltali szabadság ajándékát.Hadd emlékezzünk: nem a nomenklatúristák vagy az opportunisták döntötték le a diktatúrát– hanem a szabad, méltó és jó emberek. Temesváron, Bukarestben, Aradon, Szebenben,Brassóban vagy Kolozsváron – néhány bátor szív határozta meg más 23 millió lélek sorsát.Romániának ma is pragmatikus idealistákra van szüksége akik elutasítják az ország egyközépszerű állammá való átalakítását.Milliónyi állampolgár van aki a szegénységből és kétségbeesésből munka és kitartás általkerült ki.


Milliónyi román létezik aki az országának más jövőt akar előteremteni: gazdasági kolóniákés a hatalmas tőkék által kikerült szigetek nélkül.Milliónyi állampolgár van akinek tudatában van, hogy Románia nem egy veszett ügy. Őkazok akik kétségbe vonják a zajként, intrigaként, gyűlöletként és bátortalanításként hangzótelevíziók által közvetített csalásokat és a politikusok cinizmusát.A jóhiszemű románok egy olyan nemzedékhez tartoznak akik saját kezükbe vették sorsukat.A szabad és erős románok büszkék országuk történelmére. Ők nem koldulank kiváltságokérthanem maguk keresik meg kenyerüket.A jóhiszemű románok tudják, hogy a legerősebb katonai szövetség által védett országnak alakósai és, hogy egy nagyon sokak által kívánt euro-atlanti civilizációhoz és kultúráhoztartoznak. Az esély a miénk.Románia hozománya akár már a holnapi nap folyamán optimizmussal, vízióval, intézményeskompetenciával és legfőképp karakterrel is gazdagodhat.A világ változik és a románoknak szükségük van egy Új Köztársaságra: nem egy Gheorghiu-Dej típusú szocialista köztársaságára és nem egy Ion Iliescu és Antonie Iorgovan átmenetiköztársaságára. Egy mindenkori románokat képviselő Új Köztársaságra.Elismerjük az állampolgárok és a közösségek elsőbbségét.Nem engedjük a következő generáció terhére való adósságok halmozódását. Nem toleráljukRománia jövöjének jelzálogba-helyezését.Egy Új Köztársaság amely nyitott, hogy az állampolgárok részt vehessenek a demokratikusfolyamatokban.Egy Új Köztársaság amelyben a referendumon való szavazási opció törvény nem pedig alku.Egy Új Köztársaság amelyben a piac a munkát és az érdemet jutalmazza, nem pedig alustaságot és a lopást.Egy Új Köztársaság a szabad és erős állampolgároknak.Egy olyan politikai szabadság amely az igazságot erősítené minden oligarhikus hatalommalszemben. Egy polgári szabadság amely közbelépne minden a közösség érdekében történőcselekmény során. Olyan gazdasági szabadság amely korlátlanul működne a bürokratikusellnőrzésektől. Vallásszabadság amely kinyílvánítja az előljárok nemes hitét.Egy Új Köztársaság amely a szabadság Alkotmányára alapszik.Egy új politikai építkezés amely tiszta vezetőket igényel. Az alkotmányos-demokratikusértékek terhe alatt olyan képviselőkre és intézményekre van szükségünk amelyek nemszolgáltak a Kommunista Párt idején, olyan emberekre akik nem vesztették el méltóságukata régi Securitate-t szolgálva.Romániának egy olyan politikai építményre van szüksége amelyben a régi és a újközreműködik: a hagyomány bölcsessége (amely megtanítja számunkra a szabadság árát)a modern intelligencával (amely kihúzott az alulfejlettségből) közreműködve.Mint emberek egyedül halunk meg de közösen mentjük meg egymást. Mint nemzet csakisa történelem kihívásai ellen életerősen fellépve maradunk meg.Európát példátlan gazdasági, morális és intézményi válság sújtja. Románia olyan vezetőketérdemel akik képesek a túlélésről szóló tárgyalás során túllépni a plébániai szinteket.A holnapi Romániának értékekre, intézményekre és karakterre van szüksége.Minden a minőségi emberekkel kezdődik. Hadd induljunk, kutassuk és támogassuk őket.Félreállva nem érünk el semmit.A jobboldal megújulása nem hóbort és nem illúzió: hanem szükség.



Acest document reprezintă viziunea politică a platformei Noua Republică. El a fost redactatde către Grupul de Iniţiativă Naţională (coordonator: Mihail Neamţu) în directă colaborarecu Grupurile de Iniţiativă Locală. La diferite secţiuni ale lucrării au contribuit membrii şisimpatizanţii noştri, fără a fi nominalizaţi punctual. Le mulţumim tuturor pentru strădanieşi sprijin.Principala destinaţie a Manualului o reprezintă publicul interesat de platforma „NouaRepublică”. Calitatea stilistică şi conţinutul ideatic al textelor de mai sus va putea fi amelioratpe parcursul următoarelor luni. Aprecierile, sugestiile critice şi observaţiile dumneavoastrăpunctuale pot fi transmise pe adresa [email protected]. Manualul de identitate reflectă opiniile majoritare ale membrilor Noua Republică, formulateconsensual în dezbaterile publice organizate „la firul ierbii” în multe oraşe din ţară, dar şi peInternet. Coerenţa partiturii doctrinare a proiectului Noua Republică nu împiedică distribuţiapersonală de accente sau nuanţe, în funcţie de contextul comunicării politice.

Grupul de Iniţiativă Naţională-NRBucurești26 februarie 2012

NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI

Noua Republica Layout 1

Documents

Transcript of Noua Republica Layout 1