Noua Ordine Mondiala - Cateva Informatii Esentiale

8/12/2019 Noua Ordine Mondiala - Cateva Informatii Esentiale

http://slidepdf.com/reader/full/noua-ordine-mondiala-cateva-informatii-esentiale 1/129

"În spatele sistemului perfect al cărţii de credit, al codului de bare, realizat prin computer, se

ascunde o dictatură universală, se ascunde sclavia, robia faţă de antihrist"

(Cuviosul Paisie Aghioritul)

Din „profeţiile” lui Bertrand Russel

„

Reducerea numarului populaţiei este un bine necesar pentru dezvoltarea lumii”.„Pînă acum razboiul n-a avut un efect prea mare asupra creşterii populaţiei, care acontinuat pe parcursul a două războaie mondiale. Poate că războiul bacteriologic ar fimai eficient. aca la fiecare generaţie s-ar răspîndi în lume o ciumă neagră,supravieţuitorii ar putea să procreeze liber fără ca, totuşi, să populeze prea mult planeta.Poate că această stare de lucruri este neplăcută, dar ce dacă! Persoanele cu adevărat

nobile sînt indiferente la fericire, în special a celorlalţi”.

http://foaienationala.ro/din-%E2%80%9Eprofetiile%E2%80%9D-lui-bertrand-russel.html

http://foaienationala.ro/din-%E2%80%9Eprofetiile%E2%80%9D-lui-bertrand-russel.html



"

#n mod gradat, prin reproducere selectivă, diferenţele congenitale dintre conducători şiconduşi vor creşte pînă cînd vor deveni specii aproape diferite. $ revoltă a plebei ardeveni la fel de negîndită ca şi o insurecţie organizată a oilor împotriva practicii de amînca carne de oaie. "

"ieta, in%ecţiile şi interdicţiile se vor combina, de la vîrstă foarte timpurie să producăacel tip de caracter şi tip de credinţe pe care autorităţile îl consideră dezirabil şi oricecritică serioasă a puterii va deveni imposibilă psi&ologic."

"Populaţia nu va cunoaşte felul în care i se inoculează convingerile. 'înd te&nica se va fiperfectat, fiecare guvern care a educat generaţii de oameni în acest fel va putea sacontroleze întreaga populaţie în mod eficient şi sigur, fără a fi nevoie de armate saupoliţie( Propaganda educaţională, cu a%utorul guvernului, va putea să obţină rezultate într-o singură generaţie. )*istă însă două puternice forţe care se opun uneiastfel de politici+ una este religia, iar cealalta este patriotismul( $

societate ştiinţifică nu poate fi stabilă decît sub conducerea unui guvernmondial.”

ertrand !ussell,laureat al Premiului obel,#n $mpactul %tiinţei #n societate, &'

****************************************

+ursa http--savatie./ordpress.com-

Noua Ordine Mondială- câtevainforma ț ii esen ț iale

http://savatie.wordpress.com/

http://foaienationala.ro/noua-ordine-mondiala-cateva-informa%C8%9Bii-esen%C8%9Biale.html






http://savatie.wordpress.com/





'onducătorii lumii încearcă să convingă întreagaumanitate că singura soluţie în stabilirea şi menţinerea "păcii mondiale” este crearea

oii $rdini ondiale, prin unificarea tuturor superputerilor lumii. #n realitate, NouaOrdine Mondială #nseamnă planuri masive de reducere apopulaţiei, sfâritul democraţiei i distrugerea suveranităţiinaţiunilor.

acă aceste sc&imbări ar fi anunţate desc&is, ar genera aproape sigur proteste masive şi violenţe la scară mondială. e aceea, planurile conducătorilor din umbră sunt păstratesecrete şi implementate gradat. Populaţia este masiv dezinformată prin mass-media.

tilizarea puternicelor grupuri de presiune şi a avanta%elor financiare pentru coruperea

politicienilor, folosirea unei reţele de activişti poziţionaţi strategic şi utilizareami%loacelor de informare corporatiste pentru muşamalizarea adevărului şi răsp/ndireapropagandei, dovedesc că pregătirile pentru întreaga operaţiune au necesitat mult timpşi planificare. 0ipsa opoziţiei substanţiale în interiorul sistemului dovedeşte prezenţaunei reţele de colaboratori benevoli care au infiltrat sistemul şi prestează "muncamurdară” pentru aşa-zisa )lită mondială.

eseori este greu de crezut că elitele au reuşit să-şi e*tindă puterea peste at/t de multeposturi de control, peste spectrul combinat al economicului, politicului şi vieţii sociale. 1ici îşi au originile scepticismul şi sintagma "teoria” conspiraţiei. in nefericire, faptul

că toate sc&imbările se îndreaptă într-o singură direcţie e*clude posibilitatea uneicoincidenţe. $portunismul şi conformismul sunt larg răsp/ndite într-o societate carecontinuă să se elibereze de orice restricţie, inclusiv de valorile morale.

oua $rdine ondială nu mai este astăzi un concept vag formulat. #n plină crizăeconomică, oua $rdine ondială devine sub oc&ii noştri o realitate care, treptat,prinde contur. 'riza financiară vine din marile centre comerciale 2 e3 4or5, 0ondra,



Paris, 6o57o, 8ong 9ong. Potrivit studiului ":lobal 'ities ;nde*”, realizat de cercetătoriide la compania americană de consultanţă în management 1.6. 9earne7 împreună cu<oreign Polic7 şi 6&e '&icago 'ouncil of :lobal 1ffairs, în cele cinci orase puternicglobalizate s-a înregistrat cea mai mare perturbare a indicilor bursieri.

"#n prezent, succesele şi eşecurile globalizării sunt percepute cel mai acut la nivelulmarilor metropole", se arată în studiul 1.6. 9earne7. $raşele care figurează în topulglobalizării sunt şi cele mai afectate din punct de vedere al falimentelor şi al şoma%uluidin industria financiară. #n marile centre urbane se află epicentrul crizei actuale. #n fazaa doua a crizei, pe măsură ce aceasta se e*tinde către industrii, criza va atinge şi marilecentre industriale.

<ondul onetar+ "=reţi bani! =om tipări mai mulţi bani>”

#n cur/nd, <ondul onetar ;nternaţional ar putea a%unge la fundul sacului de bani, în

condiţiile în care numarul ţărilor care solicită fonduri de a%utor este tot mai mare. 1stfelde cereri vin din toate colţurile lumii, de la )uropa de )st p/nă la 1merica 0atina, 1fricaşi 1sia. ?rad @etser, e*pert la faimoasa organizaţie francmasonică 'ouncil for <oreignRelations A'<RB declara că nevoia de finanţare e*ternă a tuturor ţărilor vizate de <;a%unge la CDD-EDD de miliarde de dolari, şi atenţionează că "suma ar scufunda complet<ondul onetar".

Pentru a obţine lic&idităţi, <ondul poate emite obligaţiuni în nume propriu, pe pieţelefinanciare. ;nstitutia nu a apelat însă, niciodată la această opţiune. 1 preferat să solicitedepozite din partea celor FGC de state membre.

$pţiunea de forţă ma%oră este de a tipări bani, prin emisiuni tip @pecial ra3ing Rig&ts,instrument financiar preferat şi de%a folosit de <; şi de ?anca ondială. 1sta nu ealtceva dec/t o invitaţie "fără perdea” pentru ca inflaţia să crească şi mai mult. #ncur/nd, nicio monedă financiară nu va mai valora nimic, fie ca se numeste dolar, eurosau 7en.

ictatura financiară, soluţia-miracol a grupului ?ilderberg pentru rezolvarea crizeiactuale

"'rizele economice au fost şi vor fi deseori provocate cu abilitate c&iar de noi cu scopul

de a retrage Apentru noi 2 n. red.B bani din circulaţie". 1cesta este un citat din al HH-leaprotocol secret francmasonic.

Primul-ministru al arii ?ritanii, preşedintele <rantei şi înalţi oficiali internaţionali cerinstaurarea unei dictaturi financiare pentru a rezolva actuala criză economică. e dataaceasta, şi cei mai sceptici vor trebui să recunoască evidenţa+ actuala criză financiară



este folosită de cei care urmaresc să conduca această planetă, pentru a instaura oua$rdine ondială.

@oluţia de creare a unei autorităţi financiar-bancare unice, la care s-a a%uns c&ipuriledupă mai multe înt/lniri ale liderilor mondiali, a fost de fapt decisă la înt/lnirea

?ilderberg din iunie IDDG.

@cenariul prin care s-a a%uns aici nu este nici pe departe unul nou+ el a mai fost utilizat în FGFC, în FJDK, în FJIJ, în FJLL şi în FJKF sub acelaşi prete*t+ asigurarea stabilităţii şicreşterii economice. e fiecare dată a urmat însă o nouă criza, şi mai amplă, şi maigravă, care a mărit tot mai mult puterea guvernului financiar din umbră.

J iunie IDDG 2 Preşedintele ?ăncii <ederale din e3 4or5, cere implementarea unuiorganism unic de control al băncilor de pe întreaga planetă.

0a înt/lnirea ?ilderberg de anul acesta au participat foarte multe persoane c&eie dinsistemul bancar şi financiar+ 6imot&7 :eit&ner Apreşedintele ?ăncii <ederale din e3 4or5B, ?en ?ernan5e Apreşedintele <ederal ReserveB, 8enr7 Paulson A@ecretarul6rezoreriei @1B, Mean-'laude 6ric&et Apreşedintele ?ăncii 'entrale )uropeneB, RobertNoellic5 Apreşedintele ?ăncii ondialeB.

nii autori care au avut cura%ul să facă dezvăluiri despre conspiraţia mondială auavertizat atunci Aîn iunie IDDGB că scopul înt/lnirii ?ilderberg de anul acesta estediscutarea modalităţii de implementare a guvernului unic mondial utiliz/nd o crizăfinanciară.

ici nu se înc&eiase bine înt/lnirea ?ilderberg Adesfăşurată la Oas&ington între C şi Giunie IDDGB ca 6imot&7 :eit&ner se pl/ngea în <inancial 6imes de gravele problemefinanciare create de actualul sistem. "=ina o poartă e*istenţa băncilor centrale, iarproblema se va rezolva doar prin instaurarea unui unic organism, care să controleze întregul sistem bancar.”

@istemul băncilor centrale sau nationale a fost însă creat tot de cei care acum vor AnumaiaparentB să îl distrugă Adar în realitate, vor sa îl e*tindăB. Prima din aceasta serie a fost<ederal Reserve din @1. $rice bancă centrală are puterea de a emite bani pentru o întreagă naţiune şi, prin acest mecanism, controlează rata dob/nzilor, rezervele de

monedă şi stabileşte, retrag/nd sau lans/nd bani lic&izi pe piaţă, valoarea monedeinationale. $ bancă centrală poate da bani cu împrumut guvernului, însă evident că faceaceasta în sc&imbul unei dob/nzi. 1tunci c/nd dă cu împrumut dolarii produşi astfel,<ederal Reserve cere o dob/ndă, care intră buzunarul celor care o conduc, şi determinăo creştere a cantităţii de bani pe care aceştia o pot apoi din nou împrumuta. ) un cerc vicios fără sf/rşit, iar la ora actuală nu e*istă niciun alt mecanism mai ingenios şi mai



diabolic de îmbogăţire. #n lăcomia şi inconştienţa lor, cei care l-au creat îşi doresc acumsa îl e*tindă la nivel planetar.

IC septembrie 2 Meffre7 :arten, membru '<R, cere crearea 1utorităţii onetare:lobale A:lobal onetar7 1ut&orit7, :1B

Meffre7 :arten, membru '<R A'ouncil of <oreign RelationsB a participat şi el la înt/lnirea ?ilderberg şi îşi aduce aportul la punerea în aplicare a celor decise de acestguvern mondial din umbră. #ntr-un articol din <inancial 6imes av/nd ca titlu "1vemnevoie de o nouă 1utoritate onetară :lobală” AOe need a ne3 :lobal onetar7 1ut&orit7B anunţă că omenirea se confruntă cu o criză globală, care cere soluţii globale.

;ată ce scrie el în <inancial 6imes+ "'&iar dacă operaţiunea de pompare masivă defonduri din partea statului are succes, ea va trebui să fie urmată de o soluţie pe termenlung+ instaurarea unei 1utorităţi :lobale onetare. Oas&ingtonul recunoaşte că această

criză a devenit globală. ?ăncile centrale au început de%a să realizeze acţiuni sincronizatede in%ectare de fonduri în pieţele de capital. 1ceasta ar trebui să ducă la un răspunsinternaţional coerent Aadică toată lumea să faca la felB, menit nu doar să stingă focarelecreate, ci şi să reconstruiască şi să menţină pieţele de capital pe termen lung. Propusa 1utoritate onetară :lobală A:1B va superviza la s/nge activităţile autorităţilornaţionale, mai acerb dec/t <;-ul, şi va controla implementarea unor reglementăriglobale. =a acţiona ca o 'urte de %udecată a falimentelor pentru companiile globale de oanumita mărime. 'ele mai mari companii financiare globale vor trebui să se înregistrezela :1 şi vor fi obligate să se supună monitorizării acestuia. 'omitetul de conducere al:1 va include banc&eri din @1, area ?ritanie, niunea )uropeană, Maponia,

'&ina, 1rabia @audită şi ?razilia. =a fi finanţat prin contribuţii obligatorii de fiecare ţaracare se va anga%a la aceasta şi de prime de tip asigurare plătite de companiile financiareglobale, publice sau private.”

'eea ce Meffre7 :arten descrie în articolul său este de fapt o dictatură financiară globală.i nu este doar o teorie, ci un plan care începe să fie pus în aplicare.

FQ octombrie 2 :ordon ?ro3n, primul ministru al arii ?ritanii cere "o nouăar&itectură financiară mondială pentru o eră globală".

"neori este nevoie de o criză, pentru ca oamenii să accepte, că ceea ce era de mult

evident şi ar fi trebuit făcut încă de mulţi ani, nu mai poate fi am/nat acum,” spune:ordon ?ro3n într-un discurs. "6rebuie să creăm o nouă ar&itectură financiarăinternaţionala pentru o eră globală. 6rebuie să avem un nou sistem ?retton Ooods, săconstruim o nouă ar&itectură financiară internaţională pentru anii ce vor urma.”

1cordul ?retton Ooods a fost adoptat în iulie FJLL pentru a reconstrui sistemuleconomic internaţional după al oilea Război ondial. )l stabilea un cadru de



administrare monetară, dict/nd regulile pentru sc&imburile comerciale şi financiare între ţările industrializate. 1şa au fost create <ondul onetar ;nternaţional şi ?ancaondială, ca organisme menite "să garanteze stabilitatea financiară şi creştereaeconomică la nivel internaţional” Aadică e*act acelaşi prete*t care este servit şi astazi 2şi iată unde am a%unsB.

FC octombrie 2 icolas @ar5oz7, preşedintele <ranţei cere un "guvern financiar mondial"

icolas @ar5oz7 este un alt persona% c&eie în acest %oc. ;nstaurat în fruntea <ranţei cuspri%inul masoneriei şi al ';1-ului Aîn spatele său se află 1lain ?auer, fost are aestrual arelui $rient al <ranţei şi agent ';1B, @ar5oz7 conduce acum grupul lideriloreuropeni. eloc înt/mplator, <ranţa se află acum la preşedenţia 'omisiei )uropene,e*act în perioada deznodăm/ntului actualei crize financiare. ici nu se putea om maipotrivit pentru a aduce ţările )uropei la linia trasată de grupul ?ilderberg..

0a ultima înt/lnire care a avut loc pe FC octombrie la ?ru*elles cu liderii ţărilor membre), icolas @ar5oz7 a vorbit de un guvern financiar mondial+ "propun ca, la finalulacestui 'onsiliu, să venim cu un mesa% unitar. #n acest spirit am propus un summitinternaţional p/nă la finalul acestui an, de preferinţă la e3 4or5, acolo unde a începuttotul, pentru refondarea sistemului financiar internaţional. oresc ca, în ceea ce priveşteacest subiect, noi, europenii, să fim deplin uniţi. 'riza actuală este criza prea-multului.6rebuie să refondam sistemul, iar această refundamentare trebuie să fie globală. icioinstitutie financiară nu trebuie să scape reglementarii şi supraveg&erii.”

Principalul consilier economic al preşedintelui @ar5oz7, <ranois Perol, a e*plicat preseică "pentru a răspunde crizei financiare trebuie să lucrăm în trei direcţii. 1cest nou acord va implica în primul r/nd un sistem de reglementare financiară bazat pe controlultuturor agenţilor financiari, a fondurilor de protecţie împotriva riscurilor A&edge fondsB,a agenţiilor de rating şi a băncilor". 1celaşi lucru îl spunea şi Meffre7 :arten>

1l doilea punct propus de <ranţa este "crearea unui guvern economic Scu adevăratTmondial, care să nu fie redus la :G, pentru că din acesta nu fac parte două dintre ţărilecele mai populate din lume, '&ina şi ;ndia, şi nici ?razilia, e*ic sau vreo ţară africană.”P/na aici nicio noutate.

i al treilea punct+ ";nstituirea unui sistem de cooperare monetară între marile state,

pentru că unul dintre motivele actualei crize îl constituie dereglările monetare din aniiUJD şi de la începutul anilor IDDD, care au determinat @tatele nite, '&ina şi )uropa,fiecare pentru sine, să elaboreze o politică diferită". 1dică toată lumea să "%oace” dupăregulile lor. <ără e*cepţii.

'oncluzia!



'oncluzia acestei mascarade! #n urma summitului de la ?ru*elles, liderii ) au făcutpresiuni asupra Oas&ington-ului pentru ca acesta să reformeze rapid şi în profunzimesistemul financiar actual. ;ar Oas&ington-ul a fost e*trem de mulţumit să subscrieplanului care fusese lansat c&iar de el, ca instrument docil al ?ilderberg.

;storia se repetă sub acelaşi slogan+ "$rdo ab c&ao” Ala ordine prin &aosB

6oate cele de mai sus nu sunt altceva dec/t repetarea pas cu pas a unei vec&i strategii,care a mai fost utilizată de c/teva ori de-a lungul istoriei, cu aceleaşi consecinţedezastruoase pentru omenire. e fiecare dată scenariul a fost identic+ s-a creat o situaţiede criză, s-a oferit o soluţie Ac&ipurile pentru a menţine stabilitateaB şi apoi au fostimplementate măsuri care au creat un şi mai mare control din partea aşa-zisei elitemondiale.

'onspiraţioniştii numesc această strategie "dialectica &egeliana a tezei, antitezei şi

sintezei". asonii o numesc "$rdo ab c&ao” Ala ordine prin &aos sau mai bine spus laoua $rdine ondială prin &aosB. 1u instaurat-o c&iar ca deviză a celui mai înalt graddin Ritul @coţian, gradul QQ.

Puţină istorie ne face mai deştepţi+ Rot&sc&ild, organ, Roc5efeller

#n FGFC, at&an Rot&sc&ild a preluat controlul asupra economiei europene, provoc/nd ocădere a bursei din 0ondra. #n acel moment, )uropa era sătula de război, iar viitorul întregului continent depindea de deznodăm/ntul bataliei de la Oaterloo. acă armatalui apoleon ieşea victorioasă, ;mperiul francez urma să deţină puterea asupra )uropei.acă, din contră, c/ştiga armata coalitiei anglo-pruso-olandeze, condusă de ducele de Oellington, a%ungea 1nglia într-o pozitie de putere. $ricum Rot&sc&ild nu avea nimic depierdut, întruc/t finanţase ambele tabere. upă cum se ştie, bătălia de la Oaterloo aavut ca rezultat înfr/ngerea lui apoleon.

'el care a finanţat reconstrucţia )uropei şi stabilizarea sistemului economic dupărăzboaiele napoleoniene a fost Rot&sc&ild. <ondurile din care el a împrumutatnaţiunilor )uropei, îndator/ndu-le, au provenit dintr-o înşelăciune celebră. tiliz/ndreţeaua sa de spioni, at&an Rot&sc&ild a aflat înaintea celorlalţi englezi care erarezultatul importantei bătălii de la Oaterloo. 0e-a transmis agenţilor săi de la bursă să v/ndă puternic acţiuni, lucru care i-a determinat pe ceilalţi să creadă că el ştie ceva şi că

ducele de Oellington a pierdut bătălia de la Oaterloo. 6oată lumea a intrat în panică,grăbindu-se să scape de acţiunile britanice "fără valoare”, pentru a-şi salva măcar oparte din averi.

upă c/teva ore, bursa din 0ondra se prăbuşise total. '/nd a sosit ştirea oficială că Oellington c/ştigase de fapt bătălia de la Oaterloo, era de%a prea t/rziu. Rot&sc&ildcumpărase cea mai mare parte din piaţă pe o sumă de nimic. #n c/teva secunde,



acţiunile britanice au crescut peste valoarea lor iniţială şi iată cum peste noapte, avereade%a fabuloasă a lui Rot&sc&ild s-a multiplicat de ID de ori. in aceşti bani, clanulRot&sc&ild a dat apoi împrumuturi Aevident cu dob/nzile de rigoareB ţărilor europene,at/t de dornice să se refacă după lunga perioadă de război Afinanţat tot de Rot&sc&ildB şisă a%ungă la( stabilitate economică.

6ot stabilitatea economică a fost invocata şi pentru a %ustifica crearea <ederal Reserve.Prima bancă supranaţională din lume a apărut în urma unei false crize financiare,declanşate de un alt membru al elitei, banc&erul M. P. organ. #n FJDK, M. P. organ a început să răsp/ndească zvonul că băncile au dificultăţi şi nu vor mai putea facerambursări. 'a şi în e*emplul anterior cu at&an Rot&sc&ild, acest zvon a căpătatcredibilitate pentru că venea de la o persoană despre care se presupunea că ştie cespune. @-a creat panică, toată lumea s-a îng&esuit să îşi retragă depozitele din bănci,lucru ce a dus la falimente în lanţ Aaproape CLDD de bănci au dispărut atunciB.

1poi 'ongresul american a demarat o anc&etă pentru a stabili care este cauza acestuidezastru şi cum poate fi el evitat. 'omisia însărcinată cu această misiune era condusa desenatorul elson 1ldric&. 1cesta era liderul partidei republicane din @enat, dar şitrezorier al lo%ii masonice din R&ode ;sland şi omul banc&erilor Ade altfel avea să devinamembru al clanului Roc5effeler, fiica sa 1bb7 :reene 1ldric& căsătorindu-se cu Mo&n .Roc5efeller Mr.B. 1ldric& a propus ca soluţie "salvatoare” crearea unei ?ănci 'entralecare să veg&eze pentru ca dezastrul din FJDK să nu se mai repete niciodată. ;storia aarătat că el s-a mai repetat de atunci de mai multe ori.

#n FJFD, <ederal Reserve 1ct a fost semnat iniţial, nu de legislatorii americani aşa cum

era firesc, ci de banc&eri, în cadrul unei înt/lniri secrete, organizate în casa lui M.P.organ din Me57ll ;sland. 1poi documentul i-a fost dat lui 1ldric& care l-a prezentat'ongresului. ;niţial nu a avut sorţi de izb/ndă, dar în FJFQ, c/nd Ooodro3 Oilson adevenit preşedinte al @1, a fost aprobat. #n sc&imbul susţinerii financiare şi politice înalegeri, Oilson le promisese banc&erilor că, odată a%uns preşedinte, va aproba fără săclipească constituirea <ederal Reserve. 'u două zile înainte de 'raciun, c/nd o mareparte din membrii 'ongresului american nu erau prezenţi, <ederal Reserve 1ct a fosttransformat în lege, fiind aprobat de 'ongres şi de preşedintele @1.

upă mulţi ani, Ooodro3 Oilson scria cu regret+ "aţiunea americană este controlatăde sistemul de credit. @istemul de credit este unul privat, creşterea naţiunii şi toateactivităţile noastre sunt în m/inile a doar c/ţiva oameni, care nu fac altceva dec/t săcontroleze şi să distrugă libertatea economică. 1m a%uns să fim una din cele mai prostguvernate, cele mai complet controlate şi mai dominate guverne din lumea civilizată. uavem un guvern cu opinie liberă, m/nat de propriile convingeri, ci un guvern aservitopiniei şi supus presiunilor unui mic grup de oameni care îl controlează.”



@enatorul 0ouis c<adden spunea în FJQI în 'ongresul american+ "Prin constituirea<ederal Reserve a fost construit un sistem bancar mondial. n superstat, controlat de banc&erii internationali care acţionează împreună pentru a transforma lumea în sclavullor. <ederal Reserve a uzurpat guvernul".

Publicului i s-a spus atunci că <ederal Reserve este soluţia ideală şi unică pentru amenţine stabilitatea economică Asună cunoscut, nu-i aşa!B. @trăzile şi ziarele erau plinede afişe în care americanilor li se arăta cum inflatia, şoma%ul şi criza economică sunt deacum de domeniul trecutului, datorită apariţiei <ederal Reserve. 1 urmat însă mareacriza economică din FJIJ A6&e great depressionB, care a predat @1 cu totul în m/inile banc&erilor.

#n FJLL a fost implementat sistemului ?retton Ooods pentru a restabili economia dupăal oilea Război ondial Ao altă criză generată cu finanţarea aceloraşi banc&eriB. 'uacest prile% au apărut alte instituţii financiare de genul <ederal Reserve, dar pe scară mai

e*tinsă+ <ondul onetar ;nternaţional şi ?anca ondială.

<ederal Reserve a oprit în FJKF convertibilitatea dolarului în aur, produc/nd o nouă crizăpe piaţă, care a transformat dolarul american în principala monedă de sc&imb Amai alespentru comerţul cu petrolB a planetei. e fiecare dată s-a invocat nevoia de stabilitateeconomică.

0ista utilizării acestui scenariu este lungă şi se înc&eie AsperămB cu actuala crizăfinanciară, orc&estrată de aceeaşi banc&eri din umbră prin intermediul organizaţiilorlor+ <ederal Reserve, ?anca ondială, <; şi băncile centrale AnaţionaleB ale celor maimari puteri ale lumii.

1plic/nd cu scrupulozitate scenariul cunoscut, acestea au creat acum panica necesarăacceptării unei noi autorităţi financiare, unice la nivel mondial, conduse de acelasi gruprestr/ns care vrea să domine întreaga planetă.

<inal

Poate că toate aceste detalii financiare vă obosesc( in pacate, guvernul mondial ne-aobisnuit să lăsăm c&estiunile economice şi financiare, at/t de complicate, pe seama"e*perţilor” Acare sunt instruiţi să g/ndească şi să acţioneze numai în interesul "elitei”

mondiale, fiind nişte instrumente ale guvernului din umbrăB.

Pentru cei pe care detaliile îi ostenesc Aşi mai ales pentru a-i convinge de importanţaacestoraB merită să citiţi cu atenţie următoarea poveste care rezumă ce este greşit cuactuala criză financiară, cum a fost ea creată de guvernul din umbră, şi cum singurii careau de pierdut de pe urma ei nu sunt nici institutiile financiare aflate în aşa-zis faliment,



nici ?anca ondială, nici preşedinţii şi miniştrii care fac %ocurile lor, ci fiecare dintrenoi.

#ntr-un sătuc de c/mpie, a venit un investitor însoţit de secretarul lui. 1 bătut la primapoartă înt/lnită în cale şi i-a spus proprietarului+ "ite, eu sunt colecţionar de broscuţe.

aca îmi aduci o broscuţă, am să îţi dau pe ea FD euro. Văranul a fugit repede la baltadin spatele casei şi a luat o broscuţă. ;-a dat-o investitorului şi a primit cei FD euro. 1poile-a povestit vecinilor ce afacere bună a făcut el. 1 doua zi, fiecare ţăran s-a dus lainvestitor cu c/te o broscuţă, pe care a v/ndut-o cu FD euro.

upă c/teva zile, investitorul le-a spus sătenilor+ "=ăd ca afacerea merge. e azi, pentrufiecare broscuţă am să vă plătesc c/te ID de euro.”

Văranii, bucuroşi nevoie mare, au dat fuga la baltă, au cules c/te broscuţe au putut, şi ile-au predat investitorului, primind fiecare c/te ID de euro pe bucată. upă alte c/teva

zile, acesta s-a întors acasă la el şi l-a lasat pe secretarul său să mai adune broscuţe încădouă săptăm/ni.

#nainte de a pleca, le-a spus+ "ragii mei, sunt nevoit să mă întorc urgent la mine acasăca să mă ocup de afaceri. =ă promit însă că la întoarcere, am să cumpar de la voi broscuţele cu ED de euro bucata”. i a plecat, în uralele sătenilor.

1 doua zi, secretarul investitorului i-a adunat pe săteni şi le-a ţinut următorul discurs+"<raţilor, m-am g/ndit la o afacere pentru voi. eful meu se va întoarce peste douăsăptăm/ni i vă va plati c/te ED pe euro de broscuţă. acă vreţi, eu vă pot vinde înapoi broscutele pe care mi le-ati dat, pentru QC de euro bucata, iar voi le veţi vinde cu ED şi veţi c/ştiga astfel c/te IC de euro. Profitul vostru va fi frumusel şi fără niciun efort. 'espuneţi!”

@ătenii s-au adunat la sfat şi au decis că o aşa afacere nu mai prind ei cur/nd. 1u pusm/nă de la m/nă, s-au împrumutat care pe unde a putut şi au cumparat broscuţele înapoi cu QC de euro bucata. @ecretarul investitorului a luat banii şi s-a făcut nevăzut. ;arsătenii au rămas cu broscuţele, cu banii daţi şi cu datorii la creditori.

avid Roc5efeller recunoaşte că face parte din conspiraţia care a pus la cale globalizarea

avid Roc5efeller a condus multă vreme ?anca '&ase an&attan, este membru alsocietăţii secrete ;lluminati şi al "1ristocraţiei egre” planetare. #mpreuna cu Nbignie3?rzezins5i, a pus bazele 'omisiei 6rilaterale şi este unul din cei mai importanţireprezentanţi ai aşa-zisei ")lite mondiale” care a pus la cale planurile globalizăriimondiale.



#n octombrie IDDI, avid Roc5effeler şi-a publicat emoriile, în care povesteşte,printre altele, cum a activat în serviciile secrete militare în timpul celui de-al doilearăzboi mondial, dezvolt/ndu-şi "abilitatea de a construi o reţea de surse de informare şide influenţă.”

#nsă pasa%ul cel mai interesant din aceste emorii se găseşte la pagina LDC. Roc5efelleradmite aici că face parte dintr-o conspiraţie secretă internaţională, care are ca scopglobalizarea+

"6imp de mai bine de un secol, e*tremişti ideologici aparţin/nd întregului spectrupolitic s-au folosit de ocazia unor incidente mediatizate pentru a ataca familiaRoc5efeller şi a pretinde că aceasta are o e*agerată influenţă asupra institutiilor politiceşi economice americane. nii dintre ei cred c&iar că facem parte dintr-o conspiraţiesecretă care lucrează împotriva intereselor 1mericii. e caracterizează pe mine şifamilia mea ca fiind "internaţionalişti” care conspiră la crearea unei structuri politice şi

economice unice globale, o nouă lume, dacă vreţi. acă aceasta este acuzaţia, pledez =;$=16 şi sunt m/ndru de asta.”

OUA ORDI E MO DIALĂScris de SACCSIV

http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-34/item/402-noua-ordine-mondial%C4%83

http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-34/itemlist/user/98-saccsiv

http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-34/item/402-noua-ordine-mondial%C4%83

http://axa.info.ro/arhiva/anul-iii/axa-34/itemlist/user/98-saccsiv



V propun în cele ce urmeaz un istoric al activit ilor celebrei familii, al c ruiă ă ăţ ă

singur scop faptic i declarat a fost, este i va fi construirea unui guvern mondialş ş

unic, a unei societ i omene ti planetare ghidat de doctrina „Ilumina ilor”ăţ ş ă ţ

formulat acum peste 200 de ani, un imperiu global preg tit pentru a fi închinată ă

Antihristului ce va s vin .ă ă

Ac iunile rockefeller-ilor nu s-au limitat la o uria acumulare de capital dinţ şă

industria petrolier i b nci. Nu exist domeniu de activitate fundamental deă ş ă ănatur s strice valorile reale ale umanit ii în care s nu fie implica iă ă ăţ ă ţ

(homosexualitate, eugenie, avorturi) i nu au ratat, începînd din secolul 19, niciş

una din etapele edific rii NOII ORDINI MONDIALE la care s nu- i aducă ă ş ă

contribu ia în mod major i uneori determinant (Liga Na iunilor, finan areaţ ş ţ ţ

industriei naziste, ONU, Banca Mondiala, FMI, UE, Consiliul Mondial al

Bisericilor). Au fondat i finan at organisme financiare i politice interne iş ţ ş ş

interna ionale aflate în vârful piramidei decizionale ce sfor resc conduc toriiţ ă ă

na iunilor i sistemul economic mondial (Federal Reserve, Council on Foreignţ ş

Relations, Asia Society, Bilderberg, Population Council, Comisia Trilateral , Northă

American Free Trade Agreement - NAFTA, Group of Thirty). Au fondat universit iăţ

i au finan at centre de înv mînt, adevarate fabrici de pregatit marioneteş ţ ăţă

ascult toare fidele sistemului.ă

http://axa.info.ro/media/k2/items/cache/bbdd9bab523659f72e79235cef0a8565_XL.jpg



Pentru o mai bun în elegere a activit ii lor p pu re ti generale, s facem însă ţ ăţ ă şă ş ă ă

o scurt incursiune în istoricul acestei familii:ă

C m t riaă ă ă

Unii din precursorii sistemului financiar bancar modern au fost Templierii. S-a putut constata astfelc cei ce sunt la butoanele acestuia nu doar c strâng averi colosale, dar influen eaz masivă ă ţ ă

politicul, pot declan a r zboaie, pot determina însu i cursul istoriei. Dar ei au fost doar deschiz toriş ă ş ă

de drum în acest domeniu i nu aveau destul experien acumulata, astfel încât partea v zut aş ă ţă ă ă

ordinului a sfâr it tragic. Dar cei interesa i au avut ce înv a i au dedus c nu e de ajunsş ţ ăţ ş ă

influen area puterii politice, ci trebuie ca îns i vechea putere politic s fie înlocuit cu un sistemţ ăş ă ă ă

politic marionet . Mai mult, c trebuie distrus i puterea bisericii. Primul care a pus în practică ă ă ş ă

experien a acelor deschiz tori de drum în domeniul financiar bancar politic a fost Mayer Amschelţ ă

Rothschild (1744–1812), fondatorul imperiului bancar al familiei Rothschild, cea mai de succesfamilie din istorie. Mayer Amschel Rothschild zicea: „Da i-mi controlul banilor unei na iuni i nu-miţ ţ ş

mai pas cine îi face legile.”ă

Acesta i mai apoi fiii s i au creat acest imperiu cu intindere european determinînd exploziaş ă ă

revolu iei industriale pe continent, au influen at dezvoltarea sa economic pe direc ia folosiriiţ ţ ă ţ

combustibililor fosili, inclusiv dezvoltarea transporturilor, au modernizat i st pânit sistemul bursier,ş ă

au finan at mereu ambele tabere ale unui r zboi, au pus la punct un sistem continental de informa iiţ ă ţ

rapide etc. La sfâr itul secolului 19 controlau peste jum tate din întreaga bog ie a planetei.ş ă ăţ

Desigur, ei au fost vârful unui iceberg, partea v zut a unui sistem piramidal în care au fost ajuta iă ă ţ

de prieteni mai pu in v zu i. În SUA, i-au finan at pe colo ii Rockefeller (petrol), Andrew Carnegieţ ă ţ ţ ş

(o el), Harriman (c i ferate), J. P. Morgan i pe bancherii ce au pus bazele Rezervei Federale.ţ ă ş

S urm rim acum un scurt istoric al evolu iei prietenilor din SUA ai familiei Rothschild. După ă ţ ădeclararea independen ei, timp de peste un secol, preocuparea gigantului a fost extindereaţ

teritorial la nivel nord-american i dezvoltarea economic . Influen a sa interna ional în acest timpă ş ă ţ ţ ă

a fost minimal . Au ap rut astfel câ iva gigan i în petrol, o el, c rbune, c i ferate, b nci, etc.:ă ă ţ ţ ţ ă ă ă

John Davison RockefellerJohn Davison Rockefeller (1839–1937) fondeaz în 1870, împreun cu fratele s u Williamă ă ă

Rockefeller (1841–1922), mega-colosul Standard Oil, care cuprinde Standard Oil of New Jersey(SONJ) (companie redenumit Exxon, acum parte a ExxonMobil, corpora ie membr în Council onă ţ ă

Foreign Relations), Standard Oil of New York (redenumit Mobil, acum parte a ExxonMobil),ă

Standard Oil of California (redenumit Chevron, corpora ie membr în Council on Foreignă ţ ăRelations), Standard Oil of Indiana (redenumit Amoco, acum parte a BP, corpora ie membr înă ţ ă

Council on Foreign Relations), Standard Oil of Ohio sau Sohio (acum, parte a BP), Anglo-AmericanOil Co. (acum, Esso UK), South Penn Oil Co. (devenit Pennzoil, acum parte a Shell-ului, corpora ieă ţ membr în Council on Foreign Relations). Acest Rockefeller este considerat a fi fost cel mai bogată

om al tuturor timpurilor. A fost de asemenea fondatorul Universit ii din Chicago i al Universit iiăţ ş ăţ



precum Morgan & Co., Lehman Brothers i Kuhn & oeb. Pîn în 1895, New York ajunsese sediulş ă

principal al corpora iilor din SUA. Aproape jum tate din milionarii americani locuiau în metropolaţ ă

New York. Morgan controla cartelul Wall Street, considerat în perioada respectiv (a a cum este iă ş ş

astazi) „cea mai mare putere financiar din istorie”.ă

La începutul anilor 1900, în culmea puterii sale, Morgan domina 100 de corpora ii cu active de pesteţ22 miliarde USD. (Iar un milard din acea vreme echivala cu aproximtiv 190 miliarde de azi. Decivorbim de aproximativ 4 200 de miliarde...) Edificator este c , la moartea sa, averea din testamentă

era foarte mic ... Unde s-a dus restul? Unde trebuia, el fiind unul dintre principalii locotenen i ai luiă ţ

Rothschild la acea vreme. Morgan a mai avut strânse rela ii de afaceri cu Nelson W. Aldrich iţ ş

familia Warburg.

Familia WarburgPaul Warburg (1868–1932) împreun cu fra ii s i Max (1867–1946) i Felix (1871–1937) au fostă ţ ă ş

proprietarii firmei M. M. Warburg & CO din Germania. Max a r mas în Europa iar Paul i Felix auă ş

înfiin at în SUA Kuhn, Loeb & Co, împreun cu Jacob Schiff, la care se al tur i Otto Hermannţ ă ă ă şKahn (1867–1934). Paul Warburg a fost i pre edinte al Bank of Manhattan. De asemenea, primulş ş

director al a a-zisului Council On Foreign Relations (CFR).ş

Max Warburg a fost i unul dintre industria ii de la IG Farben. Mega compania german IG Farben aş ş ă avut strânse i scandaloase leg turi de afaceri cu Bank of Manhattan condus de Paul Warburg.ş ă ă

Mai mult, Max a fost acuzat c a finan at puterea na ional-socialist .ă ţ ţ ă

James WarburgJames Warburg (1896-1969) (fiul lui Paul), consultant financiar al pre edintelui Franklin D.ş

Roosevelt, declara în fa a Senatului SUA pe 7 februarie 1950: „Vom avea un Guvern Mondial fie cţ ăne place, fie c nu ne place. Singura întrebare este dac acest Guvern Mondial va fi adoptat prină ă

cucerire sau prin accept.”

Nelson AldrichNelson W. Aldrich (1841–1915), politician i bancher. Strânse leg turi de afaceri cu J. P. Morgan iş ă ş

Paul Warburg. Vizionarul care a n scocit Federal Reserve Act. Foarte activ mason. Fiica sa, Abbyă

Aldrich, a fost mama lui David Rockefeller.

inînd seama de toate acestea, înc de la începutul secolului al XX-lea, jurnali ti de înalt clasŢ ă ş ă ă

precum Lincoln Steffens i Ida Tarbell observau pentru prima dat faptul c America nu mai eraş ă ă

condus de politicieni, ci de marii oameni de afaceri.ă

Crizele economice i înfiin area Rezervei Federaleş ţDup aceast enorm acumulare de capital, s-a trecut la crearea unui organism care s controlezeă ă ă ă

întregul sistem financiar-bancar al SUA.



Astfel, în 1907 Jacob Schiff (socrul lui Felix Morgan) declara într-un discurs la New York c , f r oă ă ă

banc central care s aib un control adecvat, ara va aluneca înspre cele mai severe crize dină ă ă ă ţ

istorie. Apoi - dup criza artificial din 1907, „rezolvat ” de J. P. Morgan - în 1908 Congresul îlă ă ă

îns rcineaz pe Nelson W. Aldrich cu cercetarea cauzelor i cu c utarea solu iilor pentru prevenireaă ă ş ă ţ

crizelor… Acesta, dup o vizit la greii din finan e europeni (Rothschilds i prietenii), se întâlne te înă ă ţ ş ş

noiembrie 1910 la Jekyll Island Club cu Paul Warburg (Kuhn, Loeb & Co.), Frank A. Vanderlip (dinpartea National City Bank of New York), Henry P. Davison (din partea companiilor J. P. Morgan),Charles D. Norton (din partea First National Bank of New York), Benjamin Strong (reprezentant J. P.Morgan), în cel mai mare secret posibil, i pun bazele Rezervei Federale (Federal Reserve), înş

conformitate cu în elegerea prealabil dintre Aldrich, Warburg, J. P. Morgan, Rockefeller. Secretulţ ă

era necesar, deoarece opinia public nu ar fi acceptat o „banc na ional ” înfiin at de b nci private.ă ă ţ ă ţ ă ă Federal Reserve este recunoscut oficial abia în 1913, de c tre Woodrow Wilson, influen at fiind deă ă ţ

Bernard Mannes Baruch.

Presedin ii SUA nu erau de capul lor nici pe atunci, avînd ca i azi sf tuitori i supraveghetori, cum aţ ş ă ş

fost i Bernard Mannes Baruch (1870–1965). Acesta, dup ce i-a p r sit afacerile, a devenitş ă ş ă ăeminen a cenu ie sf tuitoare a pre edin ilor Woodrow Wilson i Franklin D. Roosevelt pe problemeţ ş ă ş ţ ş

economice (ap rea în momentele importante generate de implicarea Statelor Unite în cele două ă

r zboaie mondiale). În timpul primului r zboi mondial, a fost pre edinte al War Industries Board,ă ă ş

jucînd un rol principal în efortul industrial de r zboi i avantajînd enorm US Steel. L-a secondat peă ş

Woodrow Wilson la Conferin a de Pace de la Versailles. (ATENTIE! - nici nu se terminase r zboiul,ţ ă

i se faceau deja planurile Societ ii Na iunilor.) Membru Brain Trust, în timpul celui de al doileaş ăţ ţ

r zboi mondial a fost consultant economic al pre edintelui Franklin D. Roosevelt. În 1946, a fostă ş

reprezentantul SUA la United Nations Atomic Energy Commission.

Acest pre edinte Woodrow Wilson, chiar dac ascult tor, a spus totu i ceva remarcabil: „Unii dintreş ă ă ş

cei mai mari oameni din Statele Unite din domeniul comer ului i produc iei se tem de ceva. Ei tiuţ ş ţ ş

c undeva exist o putere atât de organizat , atât de subtil , atât de atent , atât de complet , deă ă ă ă ă ă

perseverent încât nu au curajul s o vorbeasc de r u sau s o condamne decât în oapt .”ă ă ă ă ă ş ă

Cele trei r zboaie mondialeăP PU ARII au pricinuit crize i r zboaie i au finan at mereu ambele tabere. Se spune ca Ilumina iiĂ Ş ş ă ş ţ ţ

doreau trei r zboaie mondiale pentru a ezarea lucrurilor pe f ga ul dorit de ei. Albert Pike a iă ş ă ş ş

confirmat-o. Primul r zboi a fost declan at pentru destr marea marilor imperii suspecte ca fiindă ş ă

neloiale noii puteri, pentru capitalizarea P PU ARILOR, pentru preg tirea celui de al doilea r zboiĂ Ş ă ă

i pentru primul pas spre GUVERNUL MONDIAL, anume Liga Na iunilor (1919). Al doilea r zboi aş ţ ă

pornit în jurul chestiunii evreie ti, ELITELE folosind, dup terminarea lui, rasa precum un zidş ă

protector, un formidabil sistem datorit c ruia nu po i spune ceva împotriva lor, c ci se pornescă ă ţ ă

automat reac ii de combatere a „anti-semitismului”. S ne amintim aici de dr. Nahum Goldman,ţ ă

(1894-1982), pre edinte al World Zionist Organization, ce spunea a a (în 1958, la World Jewishş ş

Conference în Geneva):



„Un declin al curentului anti-semit sincer ar putea constiutui un nou pericol pentru supravie uireaţ

evreiasc . Dispari ia anti-semitismului va avea efecte foarte negative asupra activit ii noastre.”ă ţ ăţ

Apoi, al doilea r zboi a dus la înfiin area ONU (1945) i a tuturor organismelor mondiale din ce în ceă ţ ş

mai centralizate: Banca Mondial (1945), FMI (1944), Consiliul Mondial al Bisericilor i Uniuneaă ş

European .ă

Al treilea r zboi mondial va fi i cel mai cumplit, fiind legat de, i petrecîndu-se simultan cu crizeleă ş ş

financiare, alimentare, cu marile mi c ri de strad . El va fi necesar pentru oferirea „solu iei”:ş ă ă ţ

GUVERNUl MONDIAL al NOII ORDINI MONDIALE.

A a au f cut i înainte de al doilea r zboi, precum recuno tea Ben Bernanke, pre edinteleş ă ş ă ş ş

consiliului guvernatorilor Rezervei Federale, de care s-a tot auzit în ultima vreme: „Referitor la MareaDepresie (Great Depression, din anii ‚30 ai veacului trecut), ave i dreptate, noi am f cut-o. Ne pareţ ă

r u.”ă

Crizele duc la cre terea enorm a puterii celor care le provoac . Astfel, în timpul Marii Depresii,ş ă ăJohn Davison Rockefeller Jr. devine cel mai mare proprietar imobiliar din New York, dezvoltîndRockefeller Center. Cu timpul, acolo s-au stabilit colo ii GE (General Electric Company), RCAş

(Radio Corporation of America), NBC (National Broadcasting Company), RKO (Radio-Keith-Orpheum Pictures), Standard Oil of New Jersey (Esso), Associated Press, Time Inc., ChaseNational Bank (acum, JP Morgan Chase). A finan at masiv programe ale Ligii Na iunilor. Ecumenistţ ţ

îndârjit, a finan at de asemenea enorm cultele protestante i baptiste: Interchurch World Movement,ţ ş

Federal Council of Churches, Union Theological Seminary, Riverside Church i World Council ofş

Churches. A finan at construc ia a ez mîntului Palestine Archaeological Museum i Rockefellerţ ţ ş ă ş

Museum, ce azi ad poste te i celebrele manuscrise de la Marea Moart .ă ş ş ă

Înainte de aceasta îns , în 1928, Rockefeller preg te te dezastrul din 1929. Rockefellerii au vândută ă ş

ac iunile companiei gigant Amalgamated Copper Mining Company (sau Anaconda, care controlaţ

exploatarea cuprului, zincului i aluminiului), pe care mai apoi tot ei le-au cump rat. Fluctua ia a fostş ă ţ

uria , de la 40 la 128 dolari per ac iune în trei luni. A fost considerat cea mai mare fraud dinşă ţ ă ă

istoria bancar de pân atunci i cauza declan rii MARII CRIZE.ă ă ş şă

Vorbeam la începutul articolului de necesitatea ca aceia ce domin sectorul financiar-bancar (deciă

toat economia) s stapâneasc i politicul. Lucru care s-a i întâmplat, dup cum vom vedea înă ă ă ş ş ă

continuare.

Council On Foreign Relations (CFR) (ConsiliulPentru Rela ii Externe)ţ

A fost înfiin at în 1921, primul director fiind Paul Warburg. Cei care au stapânit consiliul înc de laţ ă

început sunt Rockefellerii, prin John D. Rockefeller Jr., care l-a i finan at enorm. Finan rile auş ţ ţă

continuat prin Rockefeller Brothers Fund. În 1949, David Rockefeller devine cel mai tân r director ală

Consiliului, pe care de atunci îl st pâne te. Consiliul a ini iat i preg tit figuri importante ale politiciiă ş ţ ş ă

interna ionale americane, care TO I sunt obligatoriu membri ai consiliului.ţ Ţ



Consiliul public bilunarul Foreign Affairs. Elihu Root, cel care a fost primul pre edinte al Council onă ş

Foreign Relations, spunea despre publica ie c este un ghid pentru opinia public . Consiliul esteţ ă ă

strâns legat de David Rockefeller Studies Program. Joseph Kraft, fost membru al CFR i al Comisieiş

Trilaterale, spune despre Consiliu c este Elita Puterii, condus de oameni cu interese i viziuniă ş

similare afla i în spatele „scenei” ce creaz evenimente de pe pozi ii invulnerabile. Chester Ward -ţ ă ţ

amiral i fost judec tor în Marina Militar a SUA, membru în CFR timp de 15 ani - spunea: „Scopulş ă ăprincipal al CFR este sl birea suveranit ii SUA i a independen ei na ionale i supunerea ei unuiă ăţ ş ţ ţ ş

guvern unic mondial.”

Experimentul nazistPentru declan area celui de al doilea r zboi mondial i atingerea scopului pentru care a fost pus laş ă ş

cale, P PU ARII au finan at în chip tic los partidul nazist, denumit de fapt NationalsozialistischeĂ Ş ţ ă

Deutsche Arbeiterpartei, adic Partidul Na ional Socialist al Muncitorilor din Germania, care doreaă ţ

dezvoltarea rii într-o Volksgemeinschaft (comunitate a poporului). Antisemitismul i rasismul erauţă ş

îmbr i ate de germani înainte de a fi fluturate de Hitler. Acestea - al turi de socialism, de dorin a deăţ ş ă ţ

a- i recâ tiga demnitatea na ional i de neo-p gânism - i-au condus pe nazi ti la putere prinş ş ţ ă ş ă şsus inerea maselor. În aceste condi ii, începuse s se pun în discu ie problema evreiasc i s seţ ţ ă ă ţ ă ş ă

caute solu ii pentru ca ace tia s plece, înfiin îndu-se un stat al lor. Solu iile propuse au fost multe,ţ ş ă ţ ţ

dar nu s-a facut nimic concret. În schimb, to i evreii „importan i” - c m tari de nivel planetar,ţ ţ ă ă

industria i, savan i - au plecat. (În leg tur cu ultimii, putem face o parantez mai mult decâtş ţ ă ă ă

interesant . Nazi tii considerau fizica atomului o tiin evreiasc , precum i este. Astfel, savan iiă ş ş ţă ă ş ţ

evrei au plecat în SUA, au f cut bomba atomic i dezastrul ce a urmat îl tim cu to ii.)ă ă ş ş ţ

Unul dintre cei mai activi lupt tori împotriva Rezervei Federale a fost politicianul republican Louisă

Thomas McFadden (1876-1936), pre edinte al United States House Committee on Banking andş

Currency 1920-1931. Iat o mostr din discursul s u anti-ELITE din perioada trimfului nazist dină ă ăGermania: „Dup primul r zboi mondial, Germania a c zut în mâinile bancherilor interna ionali, careă ă ă ţ

acum o conduc i o aprovizioneaz , dar o i imobilizeaz . I-au cump rat industria, i-au luatş ă ş ă ă

resursele, îi controleaz utilit ile publice. Bancherii interna ionali subven ioneaz actualul guvern ală ăţ ţ ţ ă

Germaniei i de asemenea dau fiecare dolar din banii pe care Adolf Hitler i-a folosit în campania saş

risipitoare. Prin intermediul Federal Reserve Board, peste 30 de miliarde dolari din banii americanilorau fost pompa i spre Germania. Cu to ii a i auzit de cheltuielile din Germania: locuin e moderniste,ţ ţ ţ ţ

marele ei planetarium, s lile ei de gimnastic , bazinele de înot, autostr zile ei, fabricile ei perfecte.ă ă ă

Toate acestea au fost f cute cu banii no tri, toate acestea au fost d ruite Germaniei prin intermediulă ş ă

Federal Reserve Board. Federal Reserve Board a pompat atât de multe miliarde de dolari spre

Germania, încât nici nu îndr znesc s spun suma total .”ă ă ă ă

Tot el acuza bancherii de pe Wall Street c au subven ionat revolu ia bol evic prin intermediulă ţ ţ ş ă

Federal Reserve Board i c au cauzat deliberat Marea Depresie. (A pl tit îns pentru lupta sa:ş ă ă ă

odat , s-a tras asupra lui, iar mai apoi a fost otr vit.)ă ă



Să trecem în revist câ iva dintre finan atoriiă ţ ţnazismului:

Henry Ford (1863–1947), fondator al Ford Motor Company i „p rintele” liniei de asamblare folositş ă ă

în produc ia de mas . Mason. (Prima conferin Bilderberg din SUA, din 1957, a fost sponsorizatţ ă ţă ă

de Ford Foundation. Iar familia Ford face parte din cercul prietenilor apropia i ai familiei Rockefeller.)ţ Mega compania nazist IG Farben a avut strânse i scandaloase leg turi de afaceri cu Ford Motoră ş ă

Company. Mai mult, Henry Ford a fost un sus in tor anti-semit al lui Hitler. Iar Hitler a fost, la rândulţ ă

sau, profund influen at de scrierile lui Ford, care i-au servit ca surs de inspira ie pentru Mein Kampf.ţ ă ţ Mai apoi, chiar l-a decorat prin diploma ii s i.ţ ă

William Averell Harriman (1891–1986), politician, afacerist i diplomat. Fiul baronului din transporturiş

E. H. Harriman. Ministru al comer ului sub pre edintele Harry S. Truman i guvernator al New York-ţ ş ş

ului. Membru Skull and Bones. Trimis special al pre edintelui Franklin D. Roosevelt în Europa,ş

ambasador în Uniunea Sovietic i Marea Britanie. A fost cas torit cu fosta so ie a fiului lui Winstonă ş ă ţ

Churchill. În 1922. întemeiaz banca W. A. Harriman & Co. În 1927, i se al tur fratele s u, aceastaă ă ă ădevenind Harriman Brothers & Company, care în 1931 se une te cu Brown Bros. & Co., devenindş

gigantul de mare succes Brown Brothers Harriman & Co., care i-a avut ca angajati apropia i i peţ ş

George Herbert Walker i ginerele s u Prescott Bush. Printre propriet ile lor, mai putem enumeraş ă ăţ

Union Pacific Railroad, Merchant Shipping Corporation, Polaroid Corporation. Banca lor a fostimplicat în finan ri i rela ii de afaceri cu companii germane, inclusiv cu unul din cei mai mariă ţă ş ţ

finan i ti ai nazismului, industria ul Fritz Thyssen. Acestea au continuat i dup ce Hitler a declaratţ ş ş ş ă

r zboi Statelor Unite. Membru marcant al Consiliului pentru Rela ii Externe (Council Of Foreignă ţ

Relations).

Prescott Sheldon Bush (1895–1972), senator al Statelor Unite, tat l fostului pre edinte George H.ă ş

W. Bush, bunicul lui George W. Bush. Membru al Zeta Psi i Skull and Bones. Împreun cu Brownş ă

Brothers Harriman, fondeaz Union Banking Corp.-New York, care a finan at regimul nazist. În 1924,ă ţ este f cut vicepre edinte al A. Harriman & Co. de c tre socrul s u, George Herbert Walker. apteă ş ă ă Ş

ani mai târziu, devine partener fondator al Brown Brothers Harriman & Co.. Leg turi apropiate cuă

Liga American a Controlului Na terilor (American Birth Control League) din 1942 i mai apoi cuă ş ş

Planificarea Na terilor (Planned Parenthood) în 1947.ş

Spa iul german a devenit de asemenea i zona de lucru a laboratoarelor experimentale a douţ ş ă

componente indispensabile viitoarei societ i dorite de ei: 1) supravegherea, monitorizarea,ăţ

îndosarierea plebei (precursoarele implanturilor cu microcipuri); i 2) eugenia.ş

1) Gigantul IBM (International Business Machines), cu filiale deschise i în Germania, a creat pentruş

nazi ti un sistem foarte complex, pe baz de carduri perforate, pentru a avea control asupra datelorş ă

personale. Imediat ce invadau o ar , nem ii verificau sistemul de recens mânt cu ajutorul cardurilor,ţ ă ţ ă luînd astfel urma fiec rui non-arian. IBM este companie membr a Council on Foreign Relations. Deă ă

fapt, a avut mereu rela ii strânse cu P PU ARII. Fondatorul ei - Thomas J. Watson (1874–1956),ţ Ă Ş

mason, fost membru al Carnegie Endowment for International Peace, membru al cultului BohemianGrove - a fost medaliat de Adolf Hitler.



2) Cea mai tic loas fa a nazismului a fost îns eugenia, pe care nu nem ii au inventat-o. Unulă ă ţă ă ţ

dintre cei mai importan i eugeni ti, Charles Benedict Davenport (1866–1944), a devenit director alţ ş

Cold Spring Harbor Laboratory în 1910, când a fondat i Eugenics Record Office. În 1911, acestaş

scrie cartea sa de referin Heredity în Relation to Eugenics. În 1904, The Cold Spring Harborţă

Laboratory este finan at de Carnegie Institution of Washington, iar în 1921 este reorganizat ,ţ ă

numindu-se Carnegie Institution Department of Genetics. Între 1910–1940 g zduie te Eugenicsă şRecord Office a lui Charles B. Davenport i a asistentului s u Harry H. Laughlin. Eugenics Recordş ă

Office a fost finan at îns ini ial de Mary Harriman, v duva lui E. H. Harriman, iar apoi de Carnegieţ ă ă ţ ă

Institution. Institutul este r spunz tor pentru legile ce au dus la multe steriliz ri for ate în SUA.ă ă ă ţ

În 1911, familia Rockefeller export eugenia în Germania prin rul ri de bani c tre Institutul Kaiseră ă ă

Wilhelm, care mai târziu va fi stâlp central al celui de-al treilea Reich. Institutul Kaiser Wilhelm(Kaiser Wilhelm Gesellschaft) a fost fondat în 1911 i i-a avut printre directori pe Walther Bothe,ş

Peter Debye, Albert Einstein, Fritz Haber i Werner Heisenberg. Finan ri majore au venit din parteaş ţă Rockefeller Foundation. Între 1937–1940 pre edinte a fost Carl Bosch (1874–1940), laureat în 1931ş

al premiului Nobel pentru chimie, care din 1935 devine pre edintele IG Farben.ş

În 1916, iubita lui H. G. Wells, Margaret Sanger, a început promovarea eugeniei în SUA. În 1923,Sanger prime te fonduri masive din partea familiei Rockefeller. Sanger a fost amic i colaboratoareş ă ş a feministei anarhiste Emma Goldman (1869 - 1940). John Davison Rockefeller Jr. a ajutat-o iş

finan at-o masiv pe Margaret Sanger cu a ei American Birth Control League, devenit mai tîrziuţ ă

Planned Parenthood. Clarence J. Gamble, stapânul mega companiei Procter and Gamble a fost i elş foarte activ în uciderea de prunci nen scu i. Împreun cu Margaret Sanger i Robert Latouă ţ ă ş

Dickinson a reu it r spândirea avortului în întreaga SUA, dup care i-a început o intens activitateş ă ă ş ă

de promovare a lui la scar global . În 1924, Hitler a scris „Mein Kampf” (sau „Lupta Mea”), în care i-ă ă

a creditat pe eugeni tii americani ca fiind sursa lui de inspira ie. Hitler chiar i-a scris eugenistuluiş ţ

american i conservator Madison Grant, numind „biblie” a sa cartea acestuia „Trecerea marii rase”.ş

În perioada sa de glorie, Adolf Hitler declara: „Socialismul Na ional se va folosi de propria revolu ieţ ţ

pentru stabilirea unei noi ordini mondiale”. Dar nu el a avut parte de Noua Ordine Mondial , nefiindă

decât o marionet într-o etap premerg toare. Bilderberg Group, Trilateral Commission, Council onă ă ă

Foreign Relations sunt cele ce o preg tesc acum în forma sa final .ă ă

După al doilea r zboi mondialăLa sfâr itul celui de al doilea r zboi mondial, s-a instaurat o nou important etap în edificareaş ă ă ă ă

GUVERNULUI MONDIAL: s-au întemeiat FMI (1944), Banca Mondial i ONU (1945), iar mai apoiă ş

altele. În 1946, Nelson Rockefeller i tat l s u John D. Rockefeller Jr. cump r un teren de laş ă ă ă ăWilliam Zeckendorf, pe care îl doneaz Organiza ie Na iunilor Unite, unde se construie te sediulă ţ ţ ş

acesteia. S urm rim i activitatea altor membri ai familiei:ă ă ş

John D. Rockefeller al treilea (1906–1978), membru al Council on Foreign Relations, Foreign PolicyAssociation i Institute of Pacific Relations. Pre edinte al Rockefeller Brothers Fund (1940–1956) iş ş ş

Rockefeller Foundation. În cadrul vizitei în Japonia din 1950 pentru concluziile tratatului de pace,



Actualul patriarh al familiei Rockefeller este David (1915 -) fondator al Bilderberg Group, membru alBohemian Grove. ef al Rockefeller Foundation i Rockefeller Center. Director al CarnegieŞ ş

Endowment for International Peace al turi de Alger Hiss, John Foster Dulles (Central Intelligenceă

Agency), Dwight D. Eisenhower i fondatorul IBM Thomas J. Watson. În 1949, devine cel mai tîn rş ă

director al Council on Foreign Relations, pe care de atunci îl stapâne te. A ini iat Marshall Plan.ş ţ

Printre apropia ii lui David Rockefeller: Rothschild, generalul George C. Marshall, membrii familieiţ

Ford, Bill Clinton, Henry Kissinger, Riley P. Bechtel (Bechtel Group), Gianni Agnelli (Fiat), JohnLoudon (Royal Dutch-Shell), C. Douglas Dillon, David Packard (Hewlett-Packard), familia Dulles,Katharine Graham (Washington Post), Brooke Astor (Waldorf-Astoria Hotels), Peter G. Peterson(pre edinte al Blackstone Group, fost pre edinte al Council on Foreign Relations), Arthur Ochsş ş

Sulzberger Jr. (pre edinte al New York Times).ş

Banca s are strânse leg turi cu World Bank. Trei dintre pre edin ii acesteia, John J. McCloy,ă ă ş ţ

Eugene R. Black Sr. i George Woods au lucrat pentru el. James D. Wolfensohn este chiar asociatş

apropiat al familiei, fiind director al Rockefeller Foundation i al altor organisme Rockefeller. Deş

asemenea, familia a gazduit pe propiet ile sale numeroase întâlniri regulate cu guvernatori de b nciăţ ă na ionale sau ale World Bank i FMI. Un alt apropiat al familiei, Joseph Verner Reed Jr, a fostţ ş

asistentul lui Eugene R. Black Sr. (al c rui tat a fost pre edinte al Federal Reserve).ă ă ş

David Rockefeller a dezvoltat leg turi apropiate cu Central Intelligence Agency (CIA) înc din aniiă ă

`50, prin: Allen Dulles, directorul Richard Helms, Archibald Roosevelt Jr., Kermit Roosevelt Jr.,William Bundy.

În 1965, David Rockefeller i câ iva oameni de afaceri au fondat Council of the Americas, fondat înş ţ ă

1965 ca organiza ie de afaceri pentru promovarea comer ului liber, a democra iei i a pie ei libere peţ ţ ţ ş ţ

întreg cuprinsul continentului. Membrii s i din SUA sunt mari corpora ii cu interese de afaceri înă ţAmerica Latin , pre edin i, mini tri, b nci centrale, politicieni, afaceri ti i finan i ti. Consiliul a fostă ş ţ ş ă ş ş ţ ş

un suporter i un instrument în conceperea acordului North American Free Trade Agreementş

(NAFTA) i Central American Free Trade Agreement (CAFTA), ambele promovate puternic de Davidş Rockefeller. În 1973, a fost creat la ini iativa sa Comisia Trilateral . Al i membri fondatori au fostă ţ ă ţ

Alan Greenspan i Paul Volcker, ambii fo ti capi ai Federal Reserve. De asemenea, Zbigniewş ş

Brzezinski, care a fost i director.ş

În vara lui 1964, David Rockefeller are o întâlnire de dou ore i jum tate cu Nikita Hrusciov. Apoi iă ş ă ş

cu succesorul s u, Leonid Brejnev. În mai 1973, Chase Manhattan Bank deschide la Moscova ună

birou în pia a Karl Marx. David Rockefeller a fost pre edinte al Overseas Development Council ofţ ş

the US-USSR Trade i al Economic Council, Inc., fost fondat tot în 1973. În ianuarie 1989, oş

delega ie a Comisiei Trilaterale - format din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-ţ ă

pre edintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller i fostulş ş

secretar de stat al SUA, Henry Kissinger - s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge că

URSS trebuie s se integreze în marile institu ii financiare ale lumii: GATT, FMI i Banca Mondial .ă ţ ş ă

Potrivit lui Bukovsky, la un moment dat Giscard d’Estaing a luat cuvântul i i-a spus lui Gorbaciov:ş

„Domnule pre edinte, nu pot s v spun exact când se va întâmpla - probabil într-un interval de 15ş ă ă



ani - dar Europa va fi un stat federal i trebuie s v pregati i pentru aceasta.” Bukovsky nu i-aş ă ă ţ ş

putut re ine uimirea fa de capacit ile profetice ale lui Giscard d’Estaing: „Asta se întâmpla înţ ţă ăţ

ianuarie 1989, într-o vreme în care tratatul de la Maastricht din 1992 nici m car nu fusese schi at.”ă ţ

În 1992, David Rockefeller a fost desemnat s conduc Russian-American Bankers Forum, grupă ă

consultativ ce a sf tuit Rusia în privin a moderniz rii b ncilor.ă ţ ă ă

Edificator pentru ce are în cap sunt înse i declara iile sale. În august 1973, într-un articol pentru Newş ţ Yorker Times, zicea: „Experimentul social din China lui Mao este unul din cele mai importante i deş

success din istorie.” Aceasta pentru c i China le-a servit i le serve te drept laborator de studiuă ş ş ş

pentru societatea de mâine dorit de ei. La Consiliul de Afaceri al Na iunilor Unite din 14 septembrieă ţ

1994, zicea: „Dar aceasta fereastr de ocazii în care putem construi o ordine mondială ă

interdependent nu va fi deschis pentru mult timp. Deja sunt for e puternice care lucreaz iă ă ţ ă ş

amenin s distrug toate speran ele i eforturile noastre de a ridica o structur rezistent deţă ă ă ţ ş ă ă

interdependen global .” i, zicerea lui cea mai cunoscut : „Tot ce avem nevoie este o crizţă ă Ş ă ă

major , i na iunile vor accepta Noua Ordine Mondial .”ă ş ţ ă

Sub impulsul lui David Rockefeller, Grupul Bilderberg se întrune te pentru prima dat la „Hotel deş ă

Bilderberg”, de unde i denumirea, lâng Arnhem, între 29 i 31 mai 1954. Emblematic pentruş ă ş

scopul i modalitatea de lucru a celor ce se întrunesc periodic la aceste întâlniri este declara ia de laş ţ 5 iunie 1991 a fondatorului David Rockefeller (din partea Council for Foreign Relations) cu privire lapresta ia presei fa de deciziile Bilderberg: „Suntem recunosc tori conducerilor publica iilor Theţ ţă ă ţ

Washington Post, The New York Times, Time Magazine i altor mari publica ii ai c ror directori auş ţ ă

participat la întâlnirile noastre i au respectat promisiunea lor de discre ie pentru ultimii 40 de ani. Arş ţ

fi fost imposibil pentru noi s dezvolt m planul nostru global dac am fi devenit subiec i ai luminiloră ă ă ţ

presei în to i ace ti ani, dar lumea este mult mai sofisticat i mai pregatit acum s înainteze spre oţ ş ă ş ă ă

guvernare global ...”ă

Un alt membru al familiei este Jay Rockefeller (1937 -), senator, nepot al lui Nelson W. Aldrich.Împreun cu fiul s u sunt greii trustului Asia Society, creat de tat l s u. Membru al Council onă ă ă ă ă

Foreign Relations, participant la Bilderberg Group, pre edinte al Intelligence Committee, careş

include: Office of the Director of National Intelligence, Central Intelligence Agency, DefenseIntelligence Agency, National Security Agency, National Geospatial-Intelligence Agency, NationalReconnaissance Office; componentele de informa ii din: Department of State, Federal Bureau ofţ

Investigation, Department of the Treasury, Department of Energy.

Mai de ine urm toarele func ii: vicepre edinte al comisiei senatoriale Oversight of the Terroristţ ă ţ ş

Surveillance Program, pre edinte al comisiei senatoriale Aviation Operations, Safety, and Security,ş

pre edinte al comisiei senatoriale. În 2002, face o vizit oficial în Orientul Mijlociu, unde vorbe teş ă ă ş

despre invazia Irakului sub pretextul armelor de distrugere în mas . Se pronun pentru o strânsă ţă ă

leg tur între companiile de telecomunica ii i National Security Agency (NSA) pentru monitorizareaă ă ţ ş

cet enilor. De asemenea, pentru tortura practicat de CIA. Tot el este ini iatorul documentuluiăţ ă ţ

CYBERSECURITY, legea Internetului.



!mperiul financiar Rot"sc"ild

e peste IDD de ani, banca Rot&sc&ild este inima finanţelor mondiale. 1re o reţea de LDde birouri în mai mult de QD de ţări din )uropa, 1merica şi 1ustralia. )dmond deRot&sc&ild AFJIE-FJJKB spunea + W n Rot&sc&ild care nu este bogat, evreu, filantrop, banc&er şi care nu duce un anume stil de viaţă, nu este un Rot&sc&ild X. ;storia esteaceeaşi ca a oricărei alte familii de industriaşi din @1 sau din 1ngliaY numai că trebuierecunoscute circumstanţele puţin favorabile în care s-a produs ascensiunea ei. <amiliaRot&sc&ild, provenind din evrei din :ermania, s-a impus încă din secolul H=; îndomeniul bancar şi financiar şi filantropic. 0a sf/rşitul secolului H;H, a susţinutsionismul, pe care )dmond Rot&sc&ild îl e*plica astfel + ” n evreu american care dă bani unui evreu englez pentru a aduce un evreu polonez în Palestina”.

<ondatorul familiei,"tatăl pieţii financiare internaţionale” 1msc&el a7er Rot&sc&ild s-a născut la IQ februarie în FKLL la <ranc5furt, ca fiu al luioses 1msc&el ?auer. )l a transformat comerţul cu v/nzare pe datorie, practicat detatăl său, într-o bancă. 1verea lui a7er a avut ca punct de plecare afacerile acestuia cuaristocratul :uillaume, care moştenise una dintre cele mai uriaşe averi din )uropa şicare i-a cerut lui a7er să i-o gestioneze. e altfel, :uillaume a şi plecat timp de maimulţi ani într-un fel de e*il, av/nd încredere totală în Rot&sc&ild. 1msc&el avea K copii, din care cinci erau băieţi. <iecare dintre ei, cum împlinea IC deani, a fost trimis să creeze sau să preia conducerea unei filiale a băncii Rot&sc&ild din

0ondra, Paris, =iena, apoli şi <ranc5furt, operă a tatălui lor. 1şa au apărut cele cinciramuri ale familiei. 0a IJ septembrie FGII, împăratul 1ustriei <ranois ;er îi ridică larangul de baroni pe toţi cei cinci fii ai lui a7er, astfel că descendenţii lor legitimi pelinie masculină poartă titlul, indiferent de naţionalitate. #n IDDC, a7er a ocupat locul Kpe lista celor mai influenţi oameni din întreaga istorie, potrivit revistei <orbes, care l-adeclarat "tatăl pieţii financiare internaţionale”.'ăsătoriile dintre ramuri au permisfamiliei să păstreze controlul asupra averii şi să se dezvolte în mai multe domenii ale

http://foaienationala.ro/imperiul-financiar-rothschild.html

http://foaienationala.ro/imperiul-financiar-rothschild.html



activităţii bancare, capacitatea lor de a finanţa, oferind oportunităţi de investiţii. #nsecolul H;H, au devenit importanţi finanţatori şi acţionari în e*ploatări miniere şi îndezvoltări de căi ferate, două paliere ale dezvoltării industriale din )uropa. @c&imbărilede guverne şi evenimentele politice au %ucat, după împre%urări, un rol pozitiv sau negativasupra averii Rot&sc&ild. Revoluţia din FGLG, criza din anii ZQD şi apariţia nazismului au

marcat serios istoria clanului.

Putere financiară şi politică 1stăzi, mai e*istă doar ramurile franceză şi engleză ale familiei, celelalte trei- germană,austriacă şi italiană-dispăr/nd. e-a lungul anilor, c&iar dacă e*pansiunea Rot&sc&ildera o realitate, decala%ul dintre ramuri a început să apară, provocat de viaţa din ce în cemai decadentă şi plină de snobism şi aroganţă , manifestate de membrii generaţiei atreia de după fondator. )i şi-au folosit întreaga putere financiară şi politică pentru a-şi învinge concurenţii şi pentru a se instala în noile sectoare industriale create de revoluţiaindustrială de la mi%locul sec. H;H. 'ra&ul din FJIJ, cu un impact puternic asupra

finanţelor, l-a determinat pe baronul 0ouis von Rot&sc&ild să încerce, fără succes,consolidarea 'reditanstalt, prin fuziune cu filiala băncii Rot&sc&ild. 1şa că înFJQG şi-aabandonat afacerea şi a părăsit 1ustria. Palatele Rot&sc&ild au fost confiscate şi distrusede nazişti. #n FJJJ, guvernul austriac a returnat celebrei familii ICD de opera de artăfurate de regimul lui 8itler şi care s-au regăsit în muzeele vieneze. #n ;talia, odată cureunificarea ţării din FGEF, bănca Rot&sc&ild s-a înc&is. ici ramura germană n-a fostmai norocoasă. Oil&em 'arl von Rot&sc&ild AFGIG-FJDFB a fost ultimul banc&er alfamiliei la <ranc5furt.;nstalat la 0ondra, at&an a7er Rot&sc&ild AFKKK-FGQEB, fondator al băncii londoneze,ar fi făcut avere, fiind informat înaintea tuturor, printr-un porumbel voia%or, de victoria

englezilor de la Oaterloo, ceea ce i-a permis speculaţii financiare avanta%oase. 1ceasta,pentru că avusese inspiraţia de a finanţa campania ducelui de Oellington împotriva luiapoleon.ouă titluri de nobleţe au fost create pentru a-i răsplăti pe membrii familieiRot&sc&ild + cel de baronet şi cel de baron. 0ionel de Rot&sc&ild AFGDG-FGKJB va finanţaguvernul britanic pentru participarea la lucrările de la canalul @uez şi se va lansa îndezvoltarea căilor ferate din <ranţa, iar fiul său, 1lfred, va conduce ID de ani bancalondoneză. <raţii Rot&sc&ild au preluat şi controlul companiei miniere spaniole, Rio6into, devenind acţionari principali ai minelor de diamant din 1frica de @ud.

?aronul :u7, patriar&ul clanului#n <ranţa, Mames de Rot&sc&ild AFKJI-FGEGB a instalat prima bancă a familiei pe strada0affite din Paris.are colecţionar de artă, pasionat de cai, vin şi recepţii filantropice, el aconstruit castelul e <erri[res. 'u trecerea anilor, familia a trebuit să facă faţă şiantisemitismului, moment gestionat cu m/nă de fier de baronul :u7 de Rot&sc&ild. 1verea i-a fost confiscată de regimul de la =ic&7 şi de nemţi. upă eliberarea <ranţei, banca Rot&sc&ild s-a relansat, dar a fost naţionalizată înFJGF. ;n replică, :u7 a părăsit<ranţa, stabilindu-se o vreme la e3 4or5 şi acuz/ndu-i pe francezi de antisemitism.Patriar&ul familiei Rot&sc&ild, cum era denumit :u7, s-a născut pe IF mai FJDJ şi şi-a



petrecut o bună parte din copilărie într-un castel al familiei, at/t de somptuos înc/t sespune că un monar& european ar fi e*clamat+”n rege nu şi-ar putea permite aşa ceva.oar un Rot&sc&ild poate”. ai t/rziu, după revenirea la Paris, avea să declare+ "-amdus în 1merica pentru că fusesem e*pulzat din lumea afacerilor în <ranţa. 1cum, se ştiecă noi contam la fel de mult ca verii noştri englezi”. <iul său, avid de Rot&sc&ild, atunci

în v/rstă de QJ ans, a decis să creeze o nouă bancă la Paris. #n IDDQ, el preia conducerea" Rot&sc&ild”. eşi a susţinut o politică de investiţii în companii ca ic&elin, e?eers şi ;?, despre baronul de Rot&sc&ild s-a spus că a avut marele rol de a prevedeae*tinderea agresivă a investiţiilor în afara $ccidentului, inclusiv a e*ploatărilorpetroliere din @a&ara şi a celor miniere din auritania, la care se adauga finanţărileacordate de Rot&sc&ild unor mine de plumb din Peru. #n FJGD, familia Rot&sc&ild avea în <ranţa I.DDD de anga%aţi şi controla afaceri cu un profit anual pe atunci de peste FFmiliarde de dolari. 6ot în IDDD, <rance 6elecom primea sfaturi de la Rot&sc&ild\'o înac&iziţia $range. umai din consultanţa financiară, Rot&sc&ild a dominat piaţa franceză în perioada respectivă, adun/nd FK miliarde de euro din ID de contracte şi încă FD

miliarde din alte opt contracte gin IDDF.

)lie Robert avea IC] din averea familiei 1nul trecut, celebrul clan Rot&sc&ild, a fost de două ori în doliu. upă moartea baronului :u7 de Rot&sc&ild, s-a stins şi baronul )lie Robert de Rot&sc&ild AJD de aniB.'unoscut drept unul dintre membrii eminenţi ai ramurii franceze a clanului de mari banc&eri, )lie a murit în urma unui atac de cord, survenit la o partidă de v/nătoare, pedomeniul său de l/ngă ;nnsbruc5.)lie a luptat în cel de-al oilea Război ondial, întrupele aliaţilor şi împreună cu regimentul său, 1nciens 'uirassiers, el a fost capturat dearmata germană. 1 fost dus la ienberg, dar, după ce a fost descoperit că avea planuri

de evadare, a fost mutat într-unul din cele mai dure lagăre, din 0ubec5. 1colo s-a înt/lnit cu fratele său, 1lain, ambii bucur/ndu-se de şansa de a fi trataţi ca ofiţericapturaţi, reuşind să scape de lagărele de e*terminare.Revenit în <ranţa, el a contribuitintens la prosperitatea afacerilor familiei. @-a ocupat de celebrele podgorii '&/teau0afite Rot&sc&ild, care se întind pe FDD &a. ?aronul )lie Robert a deţinut IC] dincapitalul imperiului bancar şi a diri%at reconversia companiei feroviare Paris-07on-arsilia într-un lanţ de &oteluri şi restaurante, înainte de a prelua conducereapodgoriilor din regiunea ?ordeau*. n e*pert degustător de vinuri, baronul a înfiinţat'&/teau 0afite Rot&sc&ild, în anii FJCD.

n veritabil Rot&sc&ild acumulează averiupă IDD de ani de la înfiinţarea dinastiei, at&aniel Rot&sc&ild, QE de ani, e pe punctulde a deveni cel mai bogat descendent al renumitei familii.'/ştigurile obţinute de cel de-al cincilea baron de Rot&sc&ild vor atinge în cur/nd pragul de un miliard de dolari.;nvestiţiile din craina, )uropa de )st şi, cel mai important, acţiunile deţinute la <ondulde investiţii 1tticus 'apital, evaluat la FL mld. euro, îi asigură un loc confortabil întremiliardarii lumii.1semeni strămoşilor, at&aniel preferă să fie o prezenţă discretă în viaţa publică. )l este principalul consilier al lui $leg eripas5a, unul dintre cei mai



bogaţi oligar&i din Rusia, proprietarul gigantului de aluminiu Rosal, care a fuzionatrecent cu alte două grupuri pentru a crea cea mai mare companie de aluminiu la nivelmondial.i ca un Rot&sc&ild veritabil, lui at&aniel îi place să trăiască viaţa la ma*imum+ sc&iorpasionat, are reşedinta principală în 9losters, )lveţia, şi foloseşte avionul personal

pentru a a%unge la celelalte locuinţe din Paris, oscova, 0ondra, e3 4or5 şi :recia. @e înt/lneşte cu actriţe celebre şi cu fotomodele, este membru al '1 al ?roo5ings;nstitution, organizatia de cercetare din Oas&ington, şi bea vinuri doar din podgoriileRot&sc&ild. "1 face parte din familie înseamnă enorm. at ştie că îşi va îndeplinimisiunea de baron Rot&sc&ild doar dacă va acumula mari averi”, spune Meffre7 0eeds,un apropiat al baronului. e altfel, povara de a fi urmaşul dinastiei Rot&sc&ild estedestul de grea. #n FJJE, unuia dintre nepoţii Rot&sc&ild, lui 1msc&el,LF de ani, i s-acerut să conducă banca familiei din 0ondra. 1 fost găsit sp/nzurat în camera de &otel(Patru ani mai t/rziu, Rap&ael de Rot&sc&ild a murit pe o stradă din e3 4or5 din cauzaunei supradoze de &eroină.

de Lucia Ivănescu

+ursa &ttp+^^333.independent-al.ro

Banc"erii evrei #mpotriva României Mari

Rot"sc"ild i Baruc" la $onferinţa de pace de la %aris, &'&'

eşi victorioasă după primul război mondial, Rom/niei nu i s-a permis să participe lamasa negocierilor de pace de la Paris, în calitate de partener, în cadrul aşa-zisei"'onferinţe de Pace” din FJFJ. 1ceastă întrunire a fost de fapt coordonată şi condusă dinumbră de către "consilierii” secreţi evrei ai reprezentanţilor celor trei mari puteri+@tatele nite ale 1mericii, 1nglia şi <ranţa."'onsilierul” preşedintelui @..1., Ooodro3 Oilson, a fost banc&erul evreu american?ernard ?aruc&, care a avut un rol deosebit de activ în întreg scenariul primului războimondial. #n acelaşi timp "consilierii” primului ministru al 1ngliei, avid 0lo7d :eorge,era un membru al familiei Rot&sc&ild, anume P&ilip @assoon, iar al primului ministrufrancez, :eorges 'lemenceau, era c&iar banc&erul evreu Meroboam Rot&sc&ild Adeg&izatsub numele :eorges andelB.eşi înregimentat în tabăra ocultei iudeo-masonice, preşedintele american Oilson,dezvăluise cu c/ţiva ani mai devreme, în FJFQ, situaţia de fapt+

http://www.independent-al.ro/


http://foaienationala.ro/bancherii-evrei-impotriva-romaniei-mari.html


http://foaienationala.ro/bancherii-evrei-impotriva-romaniei-mari.html



"e c/nd am intrat în politică, mulţi oameni mi-au încredinţat opiniile lor. nii din ceimai importanţi oameni din @tatelor nite ale 1mericii se tem de ceva sau de cineva. )iştiu că e*istă undeva o putere at/t de organizată, at/t de solidă, de atentă, de concretă,universală, înc/t preferă să vorbească în şoaptă atunci c/nd îşi e*primă dezaprobarea”AO. Oilson, 6&e e3 <reedomB.

a%oritatea analiştilor consideră mărturisirea voalată a preşedintelui @..1., Ooodro3 Oilson, drept mărturia faptului că în FJFQ @tatele nite 1mericane erau de%a lac&eremul ocultei universale.?en%amin <reedman, un evreu creştinat, este cel care a demascat, la nivelul istoriei,marea conspiraţie "5&azară”, prin care evreii sionişti acţionează pentru a-şi subordona întreaga civilizaţie. ?. <reedman şi-a petrecut viaţa în oligar&ia şi în cercurile sionisteevreieşti şi, astfel, fusese str/ns asociat cu ?ernard ?aruc&, cu @amuel nterma7er şi cupreşedinţii marionete ai @..1. m/nuiţi de aceştia.;ată dezvăluirile lui ?en%amin <reedman referitor la situaţia primului război mondial şila rolul ocult %ucat de evreimea sionistă+ :ermania a oferit la un moment dat arii

?ritanii condiţii de pace e*trem de avanta%oase+ înc&eierea păcii cu revenirea la situaţiade dinainte de război, favorabilă 1ngliei. :uvernul britanic se g/ndea serios să leaccepte, c/nd în octombrie FJFE sioniştii din 0ondra, reprezentanţi ai evreimii est-europene Ainclusiv din Rom/niaB, au împiedicat înc&eierea păcii, promiţ/nd arii?ritanii o victorie care va fi obţinută de @tatele nite ale 1mericii Acare, la acea dată, nuintraseră în primul război mondial şi nu erau în conflict cu nimeniB, cu condiţia caarea ?ritanie să le dăruiască sioniştilor Palestina A;sraelul de aziB, la care nici area?ritanie, nici evreii din )uropa răsăriteană Aevrei 5&azariB nu aveau nici un dreptnatural.#n @tatele nite ale 1mericii, zice ?en%amin <reedman, evreii deţineau pe atunci, Aca şi

acumB presa de mare circulaţie. )i urau Rusia ţaristă Acare îi oprea pe evrei să acceadă laputereB şi-i doreau înfr/ngerea, motiv pentru care banc&erii evrei de pe Oall @treet,precum 9u&n şi 0oeb, refuzau să finanţeze aliaţii Rusiei+ 1nglia şi <ranţa. ar imediatce sioniştii au obţinut promisiunea că li se va "dărui” patria palestinienilor Ape care îi vorputea masacra şi izgoni pentru a-şi putea întinde statul lor "mesianic”B, imediat, deci,toată presa americană, ce fusese p/nă atunci pro-germană, dintr-o dată a descoperit cănemţii sunt "&uni”, că taie m/inile copilaşilor de ţ/ţă cu baionetele şi alte asemeneafantezii. u se putea citi nimic altceva în presa americană dec/t despre cauza sf/ntă arăzboiului împotriva :ermaniei. arionetă a talmudiştilor, preşedintele @tatelor niteale 1mericii, Ooodro3 Oilson, a declarat război :ermaniei, iar la 0ondra a fost

semnată "eclaraţia ?alfour”, prin care s-a dat sentinţa de moarte poporuluipalestinian.in acel moment, în @..1., ziarişti, scriitori, politicieni, banc&eri evrei sau însubordinea acestora, se în&amă la construcţia oii $rdini ondiale, războiul mondialAprimul război mondialB fiind considerat p/rg&ia necesară demarării efective a bazelornevăzute ale acesteia . #n fond generoasă ca idee, noua ordine mondială cu un guvernmondial, era construită Aşi încă mai esteB de evrei pentru evrei, fiind forma cea mai îndrăzneaţă şi fanatică a naţionalismului religios israelit, sionismul. oua $rdine



ondială nu a fost concepută pentru a oferi şanse egale tuturor naţiunilor, cisupremaţia uneia singure, cea evreiască.'e puteau însemna interesele naţionale ale rom/nilor la FJFJ pentru aceşti mari regizoriai istoriei universale dec/t un moft, un obiectiv neînsemnat sau, poate, c&iar o piedică înscopurile "marelui plan”! #nvingători pe frontul de luptă armat, rom/nii nu puteau

accepta că de fapt alţii sunt "adevăraţii” învingători, cum se auto-considerau evreiisionişti. ai mult, deveniseră de%a foarte incomozi prin marşul armatei rom/ne prin6ransilvania, care s-a înc&eiat doar la ?udapesta prin răsturnarea regimului iudeo- bolşevic AcomunistB al lui ?ela 9un. $r, comunismul era una dintre formulele demoment ale sionismului de a cuceri dominaţia lumii.Preşedintele @..1. însuşi, Ooodro3 Oilson, se anga%ează în lucrarea ocultei iudaice deplanificare a lumii postbelice, încă din anul FJFK, anul revoluţiei iudeo-bolşevice dinRusia şi al intrării @..1. în primul război mondial. "'oincidenţa” este considerată deunii autori ca menită să zdrobească :ermania spre a se da m/nă liberă iudeo- bolşevismului Acum am arătat, o variantă cameleonică a sionismului de a cuceri lumeaB

spre )uropa, politică repetată fără nici o imaginaţie şi în al doilea război mondial, c/ndieşirea @..1. din neutralitate a decis victoria iudeo-bolşevismului în )uropa şi acomunismului în '&ina, 'oreea şi =ietnam.in FJFG, încep/nd cu e3 4or5 Oorld, presa din @..1. spri%inea revoluţia iudeo- bolşevică, fără a lua poziţie pentru apărarea drepturilor omului "călcate sub cizmoacelepline de s/nge ale comisarilor iudei”. 1sasinarea a milioane de ruşi şi a altor naţii ce seopuneau comunismului era indiferentă presei americane, aservită cauzei evreieşti . aimult, un director al <ederal Rezerve ?an5 scria în anul marilor masacre din Rusia, înziarul mai sus citat+ "Rusia ne arată drumul spre mari şi impetuoase sc&imbări alelumii( mă bucur că se înt/mplă aşa>”

'onsilierul şi confidentul preşedintelui american Oilson era un anume "colonel”)d3ard andel 8ouse, care de%a lansase din FJFI ideea răsturnării guvernelor şi a înlocuirii cu regimuri socialiste. 1m arătat că tot sub acelaşi nume de andel, la"'onferinţa de Pace” de la Paris participase la culisele întrunirii, în calitate de "consilier”al prim-ministrului francez, banc&erul evreu M. Rot&sc&ild, ceea ce ne îndreptăţeşte săcredem că între cei doi a e*istat o legătură necunoscută istoriei. $ricum, în urma"'onferinţei” de la Paris, la FD ianuarie FJID, sub presiunea preşedintelui @tatelor niteale 1mericii s-a înfiinţat prima structură mondialistă, 0iga aţiunilor, al cărei pactRom/nia a fost nevoită să îl semneze. 'ea mai mare contribuţie la acest eveniment aavut-o, la Paris, c&iar andel 8ouse, acelaşi persona% care, ulterior, în @..1., a

reorganizat ;nstitutul de 1faceri ;nternaţionale sub numele de 'onsiliul pentru Relaţii)*terne Acunoscutul '.<.R.B, organizaţie care şi astăzi este unul dintre cele mai eficientemecanisme de acţiune pentru instaurarea "Republicii niversale” condusă din umbră deevreii sionişti. Prin periodicul organizaţiei, <oreign 1ffairs, se susţine, din FJII, ideeaunui guvern mondial, iar ofensiva ideologic-propagandistă se desfăşoară tot aici, peplanuri largi, cu începere din FJIG+ doctrinarii, ideologii, filozofii, sociologii, esteticieniiiudei sau în solda iudaismului încep să precizeze conceptul de ouă $rdine ondială .



(ionismul a cunoscut întotdeauna două curente+ primul dădea întîietate meniriimesianice a poporului evreu de a domni asupra tuturor celorlalte popoare ale lumii, iaral doilea 2 "refacerii” statului evreu, distrus din voinţă divină pentru nerecunoaşterea decătre evrei a <iului lui umnezeu, ;isus 8ristos. 'ele două curente au cunoscut partizanicare s-au luptat între ei pentru supremaţie în cadrul colocviilor evreieşti, dar

întotdeauna au a%uns prin a coe*ista şi c&iar prin a se spri%ini reciproc, astfel înc/t,finalmente, cele două tendinţe sunt mai degrabă două direcţii ale acţiunii sioniste. 1stfel, la "'onferinţa de Pace” de la Paris din FJFJ a participat la un moment dat şi o"delegaţie” compusă din FFK evrei şi condusă de ?ernard ?aruc& Acare mai avea şi rolulocult de consilier al preşedintelui american, de unde rezultă regia evenimentelorB.Relatarea îi aparţine lui <reedman+"1m fost unul dintre ei şi ştiu cum s-au petrecut lucrurile. elegaţia a scos la ivealăeclaraţia ?alfour prin care i se promisese Palestina, iar nemţii şi-au dat atunci seamacă tot măcelul pe care-l suferiseră şi toată suferinţa la care erau supuşi, cu ţara ciop/rţităşi populaţia epuizată de birurile crunte impuse nemţilor ca reparaţii de război îşi au

rădăcina în t/rgul în virtutea căruia evreii din răsăritul )uropei puteau folosi forţafinanciară şi militară a marilor puteri pentru ca să practice genocidul împotrivapalestinienilor”.

#nsă manipularea "'onferinţei de Pace” de la Paris de către evreii sionişti nu era îndreptată doar împotriva nemţilor sau palestinienilor, ci împotriva întregii civilizaţiicreştine, ale cărei rosturi trebuiau reaşezate astfel înc/t oculta evreiască internaţionalăsă facă un pas important către dominarea şi subordonarea întregii lumi. $ astfel desoartă îi era rezervată şi Rom/niei, învingătoare în război, cu sute de mii de morţi, darale cărei interese erau tratate ca secundare faţă de cele ale evreilor din ţară.

ar iată mecanismele acestei mari regizări a istoriei moderne a lumii, regie şiconspiraţie ce a condus la înfiinţarea 0igii aţiunilor nite, embrionul unui viitorguvern mondial condus din umbra de casta ocultă a banc&erilor şi sioniştilor evrei şiimpusă de preşedintele american Oilson prin "eclaraţia” în FL puncte, concepută casistem de principii al "'onferinţei”+ Pentru coordonarea lucrărilor 'onferinţei a fostinstituit, ca autoritate supremă, un 'onsiliu "de Nece”. )l era alcătuit din c/te doireprezentanţi 2 primul ministru şi ministrul de )*terne 2 ai celor cinci mari puteri învingătoare+ <ranţa, 1nglia, @tatele nite, ;talia şi Maponia. 0a sf/rşitul lunii martie însă, din 'onsiliul "de Nece”, şi-a făcut apariţia un 'onsiliu @uprem, denumit 'onsiliul,celor Patru”, format din :eorges 'lemenceau A<ranţaB, Ooodro3 Oilson [email protected],avid 0lo7d :eorge Aprim-ministru al 1nglieiB şi )manuele $rlando Aprim-ministrul;talieiB. 'a un fapt nu lipsit de importantă, este de reţinut că "'ei Patru” făceau parte, cugrade înalte, din organizaţiile masonice ale ţării lor.0a Paris, stilul dictatorial a fost folosit şi faţă de aliaţii mai mari, dar cu at/t mai multfaţă de cei mai mici, aşa cum a fost cazul Rom/niei, iar cei care au dictat "Pacea”, autrasat graniţele )uropei şi au impus sisteme şi practici politice pe măsura intereselor lorau fost 'lemenceau, Oilson şi 0lo7d :eorge, fiecare dintre ei fiind însă asistat deconsilierii de taină evrei, a căror contribuţie a fost &otăr/toare în deciziile impuse de



"'ei 6rei ari”.#n aparenţă, delegaţia americană era condusă de preşedintele Oilson, dar cel fărăconsimţăm/ntul căruia nu se lua nici o &otăr/re era "colonelul” 8ouse, un persona%misterios, reprezentantul intereselor organizaţiilor masonice americane. n al doileaconsilier al preşedintelui Oilson a fost ?ernard ?aruc&, banc&erul american-evreu care

în timpul ostilităţilor avusese în subordine departamentul industriei de război, iar laalegerile din FJFI şi FJFE finanţase campania electorală pentru alegerea preşedintelui.'onsilierul de taină al lui 'lemenceau era :eorges andel, numele lui adevărat fiind însă Meroboam Rot&sc&ild, iar 0lo7d :eorge îl avea alături pe @ir P&ilip @assoon,descendent în linie directă din 1msc&el Rot&sc&ild, întemeietorul binecunoscuteidinastii de banc&eri evrei. 0a lucrările 'onferinţei el purta titlul de secretar particular alprimului ministru şi în această calitate lua parte la cele mai secrete consfătuiri ale"'onsiliului @uprem” al 'onferinţei de Pace.Rom/nia era reprezentată de primul ei ministru, ;on ;.'. ?rătianu, dar "1liaţii”contestau legitimitatea pretenţiilor noastre teritoriale. )i nu erau dispuşi să recunoască

unirea ?asarabiei cu Rom/nia, nu erau dispuşi să recunoască apartenenţă ?anatului laRom/nia. :reutăţile cu care s-a confruntat delegaţia rom/nă au fost provocate, îngeneral, de "@tatutul inorităţilor” care ne-a fost impus, şi în special de veşnicaproblemă a încetăţenirii evreilor, la care aceştia aspirau pentru a-şi putea asigura averiledob/ndite prin camătă, speculă şi negoţ.0a FI februarie FJFJ, ?rătianu scria de la Paris către ?ucureşti+")vreii de aici, sub influenţa sugestiilor şi a documentării primite Sde la evreiiT dinRom/nia, consideră decretul nostru de naturalizare ca neîndestulător. )i obiectează cănaturalizarea răm/ne individuală, pentru că e supusă la formalităţi complicate( 1mavut lungi convorbiri în această privinţă cu )douard de Rol&sc&ild şi cu ;srael 0ev7,

marele rabin al <ranţei( '&estiunea evreiască, problemă internaţională prin definiţie,cu multiplele şi variatele ei legături, care îngreuiase at/t de mult situaţia Rom/nieiici la 'ongresul de la ?erlin, se aşează acum în calea noastră la 'onferinţa de Pace dinParis”.0a r/ndul său, 'onstantin 9iriţescu în ;storia războiului venirii reîntregirea Rom/niei,scria+"'uloarele 'onferinţei de Pace Sde la ParisT erau pline de oameni de afaceri careadulmecau în Rom/nia o pradă bogată şi uşor de apucat, dacă se e*ploatau greutăţilepolitice în care se zbătea. )i erau susţinuţi în prima linie de 8oo3er, dictatorulalimentaţiei, care nu se sfiia să ameninţe făţiş cu suprimarea a%utorului alimentar pe

care @tatele nite îl acordă Rom/niei -ca, de altfel, şi altor state aflate în suferinţă SdupărăzboiT 2 dacă aceasta manifestă intransigenţă la propunerile oamenilor de afaceriamericani. #n special, petrolul rom/n e*cita, în primul r/nd, interesul businessmen-iloramericani, în cap cu influenta, societate @tandard $il Scomponentă a ocultei financiareT, în culisele 'onferinţei, pluteşte un pronunţat miros de emanaţii de petrol”.ar cea mai categorică descriere a situaţiei aparţine profesorului englez R.O. @eton Oatson de la niversitatea din 0ondra, care, referindu-se la "tendinţele încă nelămuriteale 'onferinţei de la Paris”, o aminteşte şi pe aceea de "încercare de a smulge Rom/niei



concesiuni industriale foarte însemnate în folosul unui grup de financiari evreiamericani, sub ameninţarea de a pierde spri%inul 1mericii la 'onferinţă”. 1proape concomitent cu desfăşurarea acestor evenimente de la Paris din FJFJ, soldatecu importante capitulaţii rom/neşti, în Rom/nia se năştea 0egiunea 1r&ang&eluluii&ail, organizaţie condusă de 'orneliu Nelea 'odreanu, anti-sovietică şi anti-evreiască,

care avea să se implice într-un război s/ngeros cu oculta evreiască mondială.'onsiliul 1facerilor )*terne A'.<.R.B, cu adresa actuală în 8arold Pratt 8ouse pe )astEGt& @treet în e3 4or5, a fost înfiinţat în FJIF. in anul FJII, '.<.R a demarat editareapublicaţiei 1faceri )*terne.'onform paginii de internet a 'onsiliului A&ttp+^^foreignaffairs.orgB, acesta s-a înfiinţatatunci c/nd "c/ţiva participanţi americani la 'onferinţa de Pace de la Paris au decis căeste cazul să se familiarizeze c/t mai mulţi americani cu responsabilităţile şi obligaţiileinternaţionale în continuă creştere ale @tatelor nite”. #n FJIF, c/nd a fost fondat,'onsiliul 1facerilor )*terne A'.<.R.B era dominat de banc&erul M.P.organ, care lar/ndul său era un tentacul al caracatiţei Rot&sc&ild. 'onsiliul a fost creat de evrei, care

au manipulat 'onferinţa de Pace de la Paris din FJFJ, iar la ora actuală este în spateleacţiunilor mondialiste, fiind încă controlat de evrei. ";nstituţiile internaţionaleconcepute în FJLC+ $..., ?anca ondială şi <ondul onetar ;nternaţional, au fostanticipate în studiile făcute de 'onsiliul 1facerilor )*terne.” Ae3 4or5 agazine, K$ctombrie FJJEB.upă cum rezultă din raportul anual al '.<.R., IGL din membrii săi sunt oficiali aiguvernului @tatelor nite."$rice organizaţie care se poate lăuda că IGL dintre membrii săi sunt oficiali aiguvernului @atelor nite ar trebui să fie bine cunoscuta. i totuşi ma%oritateaamericanilor nu au auzit niciodată de 'onsiliul 1facerilor )*terne. na dintre

e*plicaţiile acestei situaţii este faptul că FKF de %urnalişti, corespondenţi şi directorie*ecutivi în comunicaţii sunt în acelaşi timp membri ai 'onsiliului 1facerilor )*terne şinu scriu despre organizaţie.” AMo&n canus, 'ine conduce 1merica!B

Mentalitatea francmasonică

http://foaienationala.ro/mentalitatea-francmasonica.html

http://foaienationala.ro/mentalitatea-francmasonica.html



de Mircea )liade

u cunosc nici un francmason si din toate cartile pe care le-am citit n-am inteles nimicasupra francmasoneriei. u stiu ce vor acesti oameni, cine le-a bagat in cap ca isi tragdoctrinele de la @olomon si de la Piramide, si de ce sint atit de misteriosi cu "secretele”lor pe care le publica totusi in sute de carti de propaganda. ar un lucru am invatat dincomertul meu cu literatura aceasta aiurita+ am invatat sa cunosc mentalitateafrancmasonica.

=a veti mira, poate, aflind ca acord o mentalitate francmasonica unor oameni care n-aunimic de-a face cu aceasta societate secreta. ;ntr-adevar, uimitor cit de multi intelectuali %udeca lumea, spiritul si istoria cu o asemenea mentalitate francmasonica. Pe care asputea-o rezuma astfel+ fel simplist de a vedea lucrurile, criterii abstracte de %udecareaistoriei. n mar*ist, de pilda, e*emplifica de minune mentalitatea aceastafrancmasonica. Pentru mar*ist, toate lucrurile sint clare, toata istoria este un %oc deforte economice, rigide, simpliste pina la absurd, abstracte pina la confuzie. 'u unmar*ist nu poti discuta. 'u nici un intelectual de formatie "francmasonica” nu poti

discuta. ;n capul lui e prea multa "lumina”, sint prea multe "certitudini”Y problemele serezolva, toate, cu aceeasi ecuatie, necunoscutele sint, toate, de acelasi grad, pe acelasiplan.

1m inceput sa ma gindesc serios ca parado*ul acesta 2 mentalitate francmasonica 2 nueste un simplu parado*, dupa ce am cunoscut in mai deaproape mentalitatea mar*ista.n mar*ist este un om cu o mie de certitudini si care accepta un singur miracol+ operalui 9arl ar*. Pentru el istoria se rezolva in citeva formule simple, care e*plica tot,

satisface orice curiozitate, preintimpina orice controversa-irationalul, imprevizibilul,ireductibilul 2 toate acele forte obscure si peste putinta de anticipat care fac istoria uneitari sa se deosebeasca net de istoria altei tari 2 pentru un fericit mar*ist cu mentalitatefrancmasonica nu e*ista.

Ceea ce caracterizeaza aceasta mentalitate francmasonica este straniaconjugare a abstractului si a grosolanului. ;ntr-adevar, un spirit francmason



%udeca lumea si istoria intr-un c&ip abstract Aadica fara atingere directa cu realitatile,fara e*perienta timpului, fara priza asupra prezentuluiB. n francmason pur singe, arspune de pilda cam astfel+ i&ai =iteazul a reprezentat cutare <orta si a %ignit cutaresimbolY din aceasta cauza, lipsindu-i a%utorul aestrului 6rei @tele, si-a gasit moarteaasa cum era de asteptat. A1m pe masa, acum cind scriu, o serie intreaga de carti ale

"magistrului” Ragon. aca cineva se indoieste de felul cum am rezumat %udecatamasonica asupra istoriei, pot cita din Ragon. @i %ocul poate continuaB.

1ti observat cit de "abstract” si cit de grosolan totusi %udeca un mason 2 sau un mar*ist,unul cu mentalitate masonica 2 istoria, lumea, viata. u e*ista concret pentru eiY nue*ista fapte, pur si simplu fapte, adica evenimente imprevizibile, ireductibile, irationale.)i poseda o sc&ema simplista 2 adica semidocta, adica pseudorationala, lipsita depatrundere filosofica si in acelasi timp lipsita de intuitia directa a faptelor, a realitatilor2 si cu aceasta sc&ema rezolva totul. Pentru un fericit participant la mentalitateamasonica nu e*ista enigma dupacum nu e*ista destin. 6oate se pot prevedea, toate se

pot e*plicaY toate si pentru oricine.

<reud si psi&analiza alcatuiesc inca un admirabil e*emplu de ceea ce numescmentalitate francmasonica. <reud laicizeaza Absolutul , adica pune la indeminaoricui o c&eie unica prin care, crede el, se e*plica toate cele sufletesti. e unde inainteintelegerea 1bsolutului Aadica a sensului e*istentei, sufletului, a realitatilor suprafirestiBpresupunea efort, asceza, inteligenta 2 deci inegalitate 2 psi&analiza ofera tuturoraceasta intelegere in sc&imbul a trei sau patru carti, accesibile oricui, costindapro*imativ FDDD lei. <reud este un grav e*emplu de tradare a spiritualitatii iudaice 2adica de monovalenta transferata si de laicizare a 1bsolutului. e altfel, ar fi interesant

de studiat aparitia elementului dramatic in spiritualitatea iudaica Aunde n-a e*istatniciodata, unde liturgia era singurul dinamism acceptat in e*perienta spirituluiB 2 caredupa parerea noastra coincide cu aceasta laicizare a 1bsolutului.

u mai e nevoie de efort, de inegalitate, de inteligenta deci 2 caci sc&ema e la indeminaoricui. ;nvata un simbol in plus, si ai inteles )vul ediu. 'itesti un volum din"'apitalul” lui ar* si ai inteles feudalismul. Platesti inca o ta*a la 0o%a si inveti un aldoilea simbolY intelegi atunci misterul secolului al H=;;;-lea. 'itesti un al doilea volumdin "'apital” 2 si intelegi Revolutia <ranceza.

Poate ca cele ce scriu par vorbe glumete. @i n-as vrea sa para asa. 0ucrurile sunt preaserioase si prea triste. u stiu ce e aceea societate sau lo%a masonica, dar mi se pare caspiritul masoneriei-simplism, anti-istorie, abstractiune versus grosolanie 2 a patruns sia rascolit intreaga mentalitate europeana. @int clase intregi de oameni atit de siguri caposedac&eia universului, clavis abs conditorum, incit nici nu mai poti sta de vorbacu ei. @i observati ca aceasta certitudine nu se refera la principii, la esenta lucrurilor, laun domeniu propriu filosofiei sau religiei 2 ci se refera la un domeniu de realitati



fenomenologice, in vesnica prefacere, in evanescenta revenireY viata, istoria, omul detoate zilele si omul faptelor mari.

u stiu daca ati intilnit si dumneavoastra asemenea "intelectuali” de formatie masonica,oameni cu care nu poti sta de vorba asupra lucrurilor de toate zilele, ci cu care trebuie sa

te intilnesti pe un teren neutru de discutie. Priviti cu mai multa luare aminte asemeneaoameni. =eti observa ca ei toti accepta un miracol in centrul intelegerii lor universale. )iadmit ca, in cursul istoriei, a intervenit la o anumita data un eveniment unic, singular,ireversibil 2 prin care se e*plica totul si pentru toata lumea. )ste un proces invers, dedegradare, a ceea ce am putea numi mentalitatea crestina, daca crestinismul ar ficeva abstract si nu s-ar contopi, in cazurile sale autentice, cu insasi firea omului, cuomenia. @i un crestin admite ca prin faptul istoric al venirii Mintuitorului pe pamintlumea s-a sc&imbat. @i acest fapt este ireversibil si este un miracol. ar observati citedeosebiri de mentalitatea laica moderna, de mentalitatea masonica. ;n primul rind,crestinul religios in generalAfilosoful, moralistulB, accepta &arul, mintuirea, destinul,

istoriaY accepta o economie spirituala paralela cu economia, sa mi se ierte e*presia,"economica”. 'ontinuati dumneavoastra si veti gasi cite deosebiri veti voi.

)*ista un lucru pe care mentalitatea masonica il refuza indir%it+ subtilitatea, disociereaplanurilor. n socialist stie una si bunaY un teozof stie trei si bune. ar numai UNA, saunumai TREI . iciodata altceva, niciodata altfel. =eti spune+ bine, dar acesta este insasiscopul ratiunii Aal gindirii stiintifice sau filosoficeB, de a gasi numai o lege, numai uncriteriu de intelegere al lumii.

<oarte %ust. umai ca ratiunea cauta o lege care sa se refere la principii, la esenta.

nitatea ratiunii consta in coerenta, nu in monovalenta. entalitatea masonica,dimpotriva, ignora coerenta, ocupindu-se numai de monovalenta. 1dica, in loc de a %udeca lumea organic AcoerentB, o %udeca simplist Aconstrins, monovalentB.

u stiu, si nu intereseaza orientarea acestor note, daca e*ista vreo legatura istorica intrefeluritele manifestari ale mentalitatii masonice in lumea moderna Ailuminism, mar*ism,teozofism, anti-istorism etc.B. e altfel, mentalitatea masonica se manifesta si in afaracadrelor mentionate mai sus. 1m un e*celent prieten care %udeca lumea masonic, fara afi nici mar*ist, nici teozof. )ste numai simplist, si putin cam semidoct. 'u cit stii maiconvins "una si buna”, cu atit te apropii de mentalitatea masonica.

;ata, de pilda, istoria politicii romanesti de la pasoptism la FJQQ. Peste tot nu intilnestidecit legi abstracte, fapte iluministe, gindire grosolana. 0ipseste cu desavirsire simtulrealului, al concretului, al omeniei, intuitia de toate zilele. @i lista e*emplelor poatecontinua.

(01remea2, &3 septembrie &'4)



N*$* %aulescu+ (piritul divin al adevrului va apra #n veci omenirea

#n rezumat, 6almudul 2 legislatia politico-religioas_ a ovreilor 2 în loc s_ combat_, ca)vang&eliile, patimile de proprietate si de dominatie, el împinge din contr_ aceste viciila o culme nemaipomenit_, pentru ca s_ realizeze visul lui ;uda de a fi, în acelasi timp, siproprietarul întregului p_m/nt si st_p/nul întregii omeniri.

ar, 2 pe c/nd apostolii crestini predicar_ idealul lor în fata cerului, 2 6almudul seascunde+ iat_ cele dou_ apendice ale sale, 'a&alul si <rancmasoneria, sunt înc_ si mai vizibile ca d/nsul.6us-trei întrebuinteaz_, pentru a r_m/ne în întuneric, un mi%loc sc/rbos si blestemat,adic_ minciuna.inciuna este deci baza sistemului %idovesc, c_ruia i se poate zice+ „vorbesti, deci minti.ar minciuna are un dusman pe care-l ur_ste de moarte, anume adev_rul.$r, adev_rul este tr_s_tura distinctiv_ a 'restinismului. 8ristos a zis+ „)u sunt adev_rul”si de aceea doctrina lui este în e*ecratie înaintea lui ;srael.inciuna, din contr_, caracterizeaz_ ceea ce se numeste „@piritul r_ului” sau iavolului. 1stfel ;isus, adres/ndu-se ovreilor, le zise+„=oi din tat_l vostru iavolul sunteti si poftele tat_lui vostru voiti s_ faceti. 1celaucig_tor de oameni a fost dintru început si întru adev_r n-a st_tut, c_ci nu este adev_r întru d/nsul”.'/nd gr_ieste minciuna, dintre ale sale gr_ieste, c_ci mincinos este si tat_l ei.P_r_sind lumea, 8ristos a trimis ucenicilor s_i o arm_ invincibil_, adic_ u&ul @_u.@piritul divin al 1dev_rului, care va ap_ra în veci omenirea, în contra spiritului diavolescal minciunii.

http://foaienationala.ro/n-c-paulescu-spiritul-divin-al-adevarului-va-apara-in-veci-omenirea.html






#naintea acestui @pirit al 1dev_rului m_ înc&in, strig/nd din ad/ncul sufletului+ 'R)# 80 @<`6>

(Prof. 5r. . C. Paulescu, din 6iziologia 6ilozofic7. 8almudul, Cahalul, 6ranc9 :asoneria, vol.$$, uc. &'&, pag. 3393&)

Dr* N*$*%aulescu si ovreimea

!storia o fac i #nvingătorii i #nvinii* Deopotrivă* .nsă, de scris o scriunumai #nvingătorii* ?ineînţeles potrivit voinţei lor. e c/te ori voiesc ei 1devărul!(e c/te ori le convine ca acesta să fie aflat!( $ri măcar căutat(

1l doilea Război ondial a sc&imbat faţa lumii. i s-a sf/rşit acum mai bine de o %umătate de veac.ar ştiţi şi cine l-a c/ştigat! 'ine l-a c/ştigat în fapt! 'ine-i realul lui c/ştigător!(.ncă #n &'/& %rofesorul Doctor Nicolae $onstantin %aulescu (&;4'9&'&) descoperă insulina. @ubstanţa care, an după an, salvează vieţile a milioane şimilioane de suferinzi de diabet. 'are îi este brevetată de inisterul ;ndustriei şi'omerţului la FD aprilie FJII, sub denumirea de WpancreinăX. ar pentru care ?antingşi c0eod primesc, în FJIL, Premiul obel.

La !"# luni de la a$ari%ia rezultatelor definitive ale lui N&C& 'aulescu (n $resa )tiin%ifică interna%ională*+, -&C& .anting )i C&/& .est0 lucr1nd (nlaboratorul de fiziologie al $rofesorului McLeod de la Universitatea din

Toronto0 fac $ublice rezultatele ob%inute (n aceea)i direc%ie )i revendicateca fiind ale lor& Adevăratul desco$eritor $rotestează )i $roduce dovezilenecesare0 s$rijinit de o $arte a lumii )tiin%ifice a vremii0 dar nu mai $oate(m$iedica marea nedre$tate abil regizată de forurile occidentale*$robabil )i sub anumite $resiuni evreie)ti0 av1nd (n vedere $roastare$uta%ie de antisemit $e care )i"o crease savantul rom1n,& .anting )i

http://foaienationala.ro/dr-ncpaulescu-si-ovreimea.html

http://foaienationala.ro/dr-ncpaulescu-si-ovreimea.html



McLeod $rimesc 'remiul Nobel*+,& 2e comitea astfel0 cu o abjec%ie senină0 $robabil cea mai mare escroc3erie din istoria )tiin%ifică a secolului 44&5

(!ăzvan Codrescu, 5octorul icolae C. Paulescu sau %tiinţa lui +cio 5eum <sse, #nvolumul 5octorul icolae C. Paulescu sau =tiinţa mărturisitoare, Crestomaţie, note %i

tablou bio9bibliografic de !ăzvan Codrescu, <ditura Christiana, ucure%ti, >33>, pag.&'9>3)

)scroc"erie nici până astă0i reparată1 2Oare de ce345 )scroc"erie desprecare Dr* 6* 7rifu mărturisete pu8lic #n &'99+

medici evrei m"au rugat să intervin $e l1ngă $rofesorul 'aulescu )i să"lrog să nu mai combată jidovimea0 ca să $oată (ntre$rinde ei0 evreii0 ocam$anie de $e urma căreia d1nsul va ob%ine0 cu siguran%ă0 'remiul

6Nobel7& 8ar $rofesorul a refuzat categoric )i a $referat să se lase furat&5

(5r. 1. 8rifu, Profesorul Paulescu &;4'9&'&, $ntroducere la volumul 5r. .C. Paulescu, 6iziologie filosofică, vol. $, oţiunile de ?+uflet2 %i ?5umnezeu2 #n 6iziologie, <diţie #ngri@ită de 5r. 1. 8rifu, 6undaţia regală pentru iteratură %i Artă, ucure%ti,&'BB, pag. >4)

:(ă nu mai com8ată ;idovimea<1Dară cum anume o :com8ătea<3

„= adresat, #n &'/&, o lungă :(crisoare către ovrei< 2%aulescu, $ele patrupatimi, > :(crisoare către Ovrei<, pag* &?/-/&&5, #n care le arăta, cupropriile lor mărturii, intenţiile criminale i viţiile, #n care s-au scufundat,> de ce sunt urâţi de lume, > ce soartă nenorocită #i ateaptă*@e vor8ia despre legea divină a !u8irii i-i c"ema #n sânul Bisericii lui$"ristos”.(5r. 1. 8rifu, opera citată, pag. B)„Nu mai c"inuiţi Omenirea, #ntreţinând Discordia i provocând revoluţii iră08oaie*@ăsaţi lumea #n pace, > i 8inefacerile %ăcei se vor revărsa asupra voastră*Dar, mai presus de toate, cereţi lui Dumne0eu să ai8ă milă de voi i să vă

dea puţină #nţelepciune, ca să nu mai persecutaţi $retinismul, i c"iar să vă #ntoarceţi la Doctrina su8limă a lui $"ristos4 pe care, #n starea actualăde turpitudine morală, #n care putre0iţi, n-o puteţi pricepe”.(icolae C. Paulescu, Cele patru patimi %i remediile lor, <ditura Cartea !omnească, ucure%ti,&'>&, pag. >&&)

„W$vreii au rămas o naţie. 1ceastă naţie e convinsă că ;mperiul lumii îi aparţine.



)a nu are ca mi%loc de a realiza aceasta, dec/t corupţia spiritelor care duce ladescompunerea socială.Pentru a conc&ide, zicea arc&izul de la 6our du Pin, cu două decenii înainte Aaruisde la 6our du Pin+ =ers un $rdre social c&rtien AFJDKB, citat de 0eon de Poncins în 0am7strieuse international %uive, Paris FJQE, pag. IKIB, emanciparea noastră depinde de

sistemul Părinţilor noştri+ 1 nu se trata $vreii dec/t ca străini, şi ca străini prime%dioşi.@ă se recunoască şi să se ab%ure toate erorile filosofice, politice şi economice cu care eine-au otrăvit.@ă se reconstituie în ordinea economică, ca şi în ordinea politică, organele vieţii proprii,care ne făceau independenţi faţă de ei, şi stăp/ni la noi acasăX.;ar 6oltaire, care, deşi nu era nici ateu, nici materialist, voia să combată totuşi'atolicismul, 2 ca să placă asociaţiei oculte a asoneriei, 2 nu s-a putut împiedica săscrie categoric, cu aproape două veacuri înainte, în Wictionnaire P&ilosop&iueX+

:Ovreii cred că #ntr-adevăr, #ntr-o 0i, pre0icerile oracolelor lor se vor #ndeplini i că ei vor avea #mpărăţia pământului*<

Profesorul Paulescu era mult mai puţin ve&ement ca alţii. 6otuşi, o adevărată furie acuprins pe conducătorii ;udaismului, şi, fireşte, pe numeroşii lor WprieteniXAYB.6otuşi, medicii evrei continuau să-i trimită pe coreligionarii lor, pentru ca profesorulPaulescu, bun şi iertător, în faţa durerii, să le descurce cazurile ine*plicabile şi să încercesă vindece pe cele disperate.”(5r. 1. 8rifu, opera citată, pag. B4)Profesorul Paulescu, căruia „'linica, ?iologia şi <iziologia i-au revelat cu o splendidăclaritate, pe 'reator, 2 W'auza primarăX+

68emonstra%ia e9isten%ei unei cauze $rimare a vie%ii0 nematerială0 unică0(n%elea$tă0 este termenul sublim la care ne conduce -iziologia&AceastăCauză $rimară este 8umnezeu7

, proclama Paulescu în faţa studenţilor săi uimiţi şi fermecaţi. (Paulescu, oţiunile deD+ufletE %i D5umnezeuE #n 6iziologie F lecţie făcută la &; februarie &'3, la 6acultateade :edicină din ucure%ti)2 (5r. 1. 8rifu, opera citată, pag. 3)

orinţa curată şi fierbinte de a #i slu%i lui umnezeu+ iată ce-i leagă întreolaltă pe

profesor şi pe tineretul naţionalist Rom/n>

'/nd,la IQ martie FJIL începe la 'urtea cu Muraţi din ?ucureşti %udecarea aşa-zisuluicomplot al @tudenţimii împotriva propriului guvernAYB, are loc celebra depoziţie demartori din partea ;storiei şi din partea ivinităţii a prof. dr. icolae Paulescu+



AOnorată $urte1Onoraţi ;uraţi1

$au0a a;unsă #n ;udecata domniilor d-voastră nu este tentativa decisă sauintenţia neconcreti0ată a unor tineri studenţi de a #ntre8uinţa violenţa #n

raporturile dintre guvernaţi i guvernanţi*$au0a a;unsă #n ;udecarea domniilor d-voastră nu este vreo ostilitate maimult sau mai puţin antisocială #mpotriva populaţiei evreieti panice,

muncitoare i până la pro8a contrară pre0umată a fi loială cu statul care ogă0duiete i #n care trăiete*

Naţiunea Română a creat (tatul Român* Naţiunea Română este singurarăspun0ătoare #n !storie* Dacă piere România, nu alţii, ci singuri noi,

românii, vom fi vinovaţi*Responsa8ilitatea aduce dreptul de a conduce i, #nainte de aceasta, dreptul

la apărare*Românii sunt un popor panic i o naţiune contientă* (untem toleranţi cu

străinii pentru că avem legitimitate pe pământul strămoesc i pentru că nune lipsete capacitatea de a asimila de 8ună voie*

Onorată $urte1Onoraţi ;uraţi1

$au0a a;unsă #n ;udecata domniilor d-voastră este cea mai mare prime;dienaţională i socială din istoria de două milenii a poporului nostru*

$au0a a;unsă #naintea domniilor d-voastră este conspiraţia orţelor Ocultemondiale de a ni se lua dreptul la suveranitate i de a fonda aici #n spaţiul

carpato-ponto-dunărean !sraelul european*!sraelul european+ stat 8i-naţional cu evreii clasă conducătoare i

eCploatatoare #n calitate de naţiune #nvingătoare i cu noi, românii, clasăsu8ordonată i eCploatată #n calitate de naţiune #nvinsă*

.n România nu eCistă antisemitism nativ scop #n sine din ură de rasă sauură de religie* .n România eCistă numai un antisemitism reactiv de legitimăapărare #mpotriva unei agresiuni din eCterior #n complicitate cu trădare din

interior*Onorată $urte1

Onoraţi ;uraţi1.nainte de a vă retrage #n camera de deli8erare i #nainte de a lua o deci0ie,

vă adrese0 o rugăminte* 6ă adrese0 rugămintea să vă gândiţi că sunteţieCponenţii unei naţiuni căreia Dumne0eu #i inter0ice a se sinucide*

Rugămintea că n-aveţi c"iar dreptul să uitaţi cele 9 generaţiipremergătoare de români care vă privesc din cer i din pământ*

Rugămintea să vă gândiţi că nu aveţi c"iar #ntreg dreptul de a nu ţine seama



de ce ateaptă i de ce nădă;duiesc de la d-voastră următoarele generaţii deromâni*


(unteţi #ndreptăţiţi să ;udecaţi după legile #n vigoare i după propria d- voastră contiinţă*Emila mea rugăminte i mare rugăminte a istoriei sunt ca la criteriul legii i

la criteriul contiinţei să adăugaţi criteriul Naţiunii care nu vrea să moarăi care nu tre8uie să moară*


6ă #nsoţete rugămintea mea i eu alături de #ntreaga Naţiune avem #ncredere #n domniile d-voastră*”

(5r. =erban :ilcoveanu, Pentru ce a fost asasinat Corneliu Gelea CodreanuH 3noiembrie &';, vol.$, <Ipunerea cronologică a faptelor, <ditat fără scop lucrativ de Asociaţia fo%tilor pre%edinţi ai +tudenţimii persoană @uridică %i iga pentru apărarea Adevărului istoric persoană @uridică, ucure%ti, >33J, pag. &9&)

,,(?ucuria vieţii tale<ost-a să găseşti0eacurile ideale<irii omeneşti(”

rezuma, după zece ani de la trecerea în eternitate a savantului, vărul său primar,'incinat Pavelescu.'ompleta-vom oare astăzi+

W@tăruinţa faptei noastre)ste să le-urmăm.X!

Radu Mi3ai Cri)an .ucure)ti0 :; se$tembrie <==#



Ion Antonescu desconspira Francmasoneria

http://foaienationala.ro/ion-antonescu-desconspira-francmasoneria.html

http://foaienationala.ro/ion-antonescu-desconspira-francmasoneria.html



Ră08oiul =lianţei !sraeliţilor cu Românii

.mpotriva României ca stat*

ouă mari organizaţii evreieşti s-au implicat direct şi e*trem de activ în obţinerea dedrepturi pentru evreii ce invadaseră Principatele nite AVările Rom/neştiB, îndeosebi

oldova, mica ţară rom/nească ce devenise "debuşeul etnic” al marilor puteri europene în privinţa evreilor. upă ce reuşiseră să acapareze controlul economic în oldova,evreii, fără a avea nici un drept natural, din simplii refugiaţi, solicitau acum"împăm/ntenirea”, adică statutul de rom/ni Asau cetăţeniaB, pentru a avea accesnesting&erit de la p/rg&iile economice p/nă la cele mai înalte funcţii administrative alet/nărului stat rom/n. ;mplicarea organizaţiilor evreieşti mondiale a coincis cumomentul creării în secolul al FJ-lea a statului rom/n modern, acestea obstrucţion/ndpe orice cale realizarea dezideratelor naţionale rom/neşti.'ele două organizaţii implicate erau 1lianţa ;sraelită niversală şi #naltul $rdin ?Znai?Zrit&. @ediul central al 1lianţei ;sraelite Ade la înfiinţarea din FGEDB se găsea la Paris, iar

al ?Znai ?Zrit& la e3 4or5 Ade la înfiinţarea din FGLQB. e altfel, 1lianţa ;sraelită a fost înfiinţată c&iar de către ?Znai ?Zrit&.;ată apelul lansat către întregul "popor israelit” de către cei doi fondatori ai 1lianţei;sraelite niversale, 'remieu* şi ontefiore Amandataţi de ?Znai ?Zrit&B, din care reieseca 1lianţa nu a fost dec/t o altă etapă a sionismului secular al evreilor+>Alian%a noastră nu este nici euro$eană0 nici asiatică0 nici africană0 niciamericană0 nici australiană0 ea este universală0 (m$ră)tia%i (n mijloculunor $o$oare care sunt du)mane dre$turilor )i intereselor noastre0 vomrăm1ne membri ai $o$orului ales& Na%ionalitatea noastră este religia $ărin%ilor no)tri )i nu recunoa)tem alta& Trăim (n %ări străine )i nu ne $utem (ngriji de interesele vremelnice ale acestor %ări0 (ntruc1t intereselenoastre morale )i materiale sunt (n $rimejdie& Religia lui Israel trebuie săcu$rindă i (ntr"o zi (ntreg $ăm1ntul& Cre)tinismul0 du)manul nostru deveacuri0 zdrobit (n lu$tă0 e a$roa$e să (ngenunc3eze& 'e zi ce trece0re%eaua cu care evreii (mbră%i)ează (ntreg $ăm1ntul se (ntinde0 iarmăre%ele $rofe%ii ale căr%ilor noastre sfinte se vor (m$lini& Nu este de$artetim$ul (n care toate bogă%iile 'ăm1ntului vor fi ale noastre&5

http://foaienationala.ro/razboiul-aliantei-israelitilor-cu-romanii.html

http://foaienationala.ro/razboiul-aliantei-israelitilor-cu-romanii.html



Primul succes al 1lianţei ;sraelite asupra rom/nilor a fost răspunsul favorabil aldomnitorului 1l.;.'uza, care în FGEL a declarat+ >?uvernul va lua măsuri curente $entru emanci$area rom1nilor de rit israelit5& ai mult, 'uza concesioneazăevreilor dreptul de a înfiinţa ?anca Rom/niei, cu dreptul de a emite monedă

rom/nească Aa se vedea capitolul următorB.Problema însă s-a acutizat cu ocazia publicării în presă a proiectului 'onstituţieiRom/niei din FGEE. $pinia publică rom/nească, de%a îngrozită de faptele evreilor, s-arevoltat atunci c/nd a citit 1rticolul E al proiectului acestei 'onstituţii, conform căruia"religia nu poate fi un obstacol la împăm/ntenire”. oldovenii, cei mai năpăstuiţirom/ni în faţa rapacităţii evreilor, au înaintat proteste 1dunării 'onstituante, cer/nd sănu se dea drepturi politice evreilor şi să nu fie împăm/nteniţi. $ serie de manifestaţiianti-evreieşti s-au lăsat cu arestări, iar evreul francez ;saac 1dolf 'remieu* Apreşedinteal 1lianţei ;sraelite şi fost ministru în "guvernul provizoriu” de la FGLG din <ranţaB sedeplasează la ?ucureşti şi are o consfătuire intimă cu deputaţii rom/ni în sediul

'amerei, oferind Rom/niei suma de IC milioane franci în sc&imbul adoptării unei'onstituţii favorabile încetăţenirii evreilor infiltraţi între graniţele ţării.Prezenţa israelitului ;saac 'remieu* în 'amera Parlamentului a scos însă populaţia?ucureştiului în stradă, încon%ur/nd clădirea cu pricina şi ameninţ/nd cu strigăte împotriva evreilor. eşi la şedinţele din 1dunarea 'onstituantă cei mai categoricideputaţi împotriva evreilor erau cei din oldova, populaţia ?ucureştiului a dovedit osolidaritate de e*cepţie cu aceştia pentru cauza naţională, merg/nd p/nă acolo înc/tmanifestaţia anti-israelită a culminat cu devastarea sinagogii din ?ucureşti. @-ar puteaspune că ;on ?rătianu este cel care a pus capăt acestei situaţii, prin declaraţia+ ")vreii audevenit o plagă socială pentru Rom/nia şi, c/nd naţiunea este ameninţată, se deşteaptă

şi devine nu intolerantă, ci prevăzătoare>”.

eputaţii rom/ni au votat în unanimitate 'onstituţia Rom/niei la QD iunie FGEE cuurmătorul te*t al 1rticolului K Afostul 1rticol E al proiectului 'onstituţieiB+ "umaistrăinii de rit creştin pot dob/ndi împăm/ntenirea”. 1v/nd în vedere motivaţiareligioasă a evreilor pentru stăp/nirea lumii, renunţarea la ritul mozaic era imposibilăpentru aceştia, ceea ce a însemnat declanşarea unui război ocult al evreilor împotrivanaţiunii rom/ne şi, după FQ ani de presiuni şi uneltiri, au reuşit revizuirea 'onstituţiei,dar nu e*act cum voiseră.)vreii 5&azari nu se puteau împăca cu ideea că un "popor neînsemnat” li se poate opunetocmai pe meleagurile unde întrevedeau posibilitatea creării unui fel de ou ;srael, încare ei să reprezinte aristocraţia privilegiată, iar băştinaşii rom/ni, forţa brută demuncă.?ogdan Petriceicu 8aşdeu publica, tot în anul adoptării 'onstituţiei, FGEE, la ?ucureşti,lucrarea @tudii asupra iudaismului, în care arăta că evreii, nu numai de la noi, dar din întreaga lume, sunt caracterizaţi de &idoasa cununie a trei calităţi negative+ tendinţa dea c/ştiga fără muncă, lipsa simţului de demnitate şi vră%măşia contra tuturor popoarelor.6otodată, evreii se ocupă cu specula, cu cămătăria şi sc&imbul banilor, iar acolo unde a



pătruns un evreu, e greu să-i fie concurent un creştin, căci evreii formează o adevăratăasociaţie de a%utor împotriva restului lumii.?rătianu este atacat şi acuzat de organismele evreieşti mondiale. $pinia publică străinăeste asaltată de blamări asupra rom/nilor. 1par însă şi articole de apărare a Rom/niei.)ugen 'arada publică în FGEK, în periodicul 0e @iecle, studiul 0eş israelies, le

vagabondage et le ministre ?ratiano. #n acelaşi an, )rnest es%ardins publica, tot laParis, lucrarea 0eş Muifs de oldavie, arăt/nd că evreii răm/n cu totul străini de viaţanaţiunii în s/nul căreia trăiese, că nu vor să urmeze şcolile rom/neşti, că se sustragserviciului militar şi se ocupă cu camătă.<aţă de acuzele ce îi erau aduse din afara ţ_rii în "c&estiunea %idoveasc_” ca inistru de;nterne, i&ail 9og_lniceanu r_spunde în iunie FGEJ inistrului de )*terne alRom/niei+"#n Rom/nia, c&estiunea evreilor nu este o c&estiune religioasăY ea este o c&estiunenaţională şi totodată o c&estiune economică. #n Rom/nia, %idovii nu constituie numai ocomunitate religioasă deosebităY ei constituie în toată puterea cuv/ntului o naţionalitate,

străină de rom/ni prin origine, prin port, prin moravuri şi c&iar prin sentimente( 6oţiacei care au vizitat Principatele SRom/neT, şi îndeosebi oldova, s-au înspăim/ntat deaspectul trist, spre a nu zice mai mult, ce-l înfăţişează israeliţii polonezi care împovărează oraşele noastre. '/nd ei au cercetat mai în fond comerţul, industria şimediile de convieţuire a acestei mulţimi, aceşti călători s-au spăim/ntat şi mai mult, căciau văzut că %idovii sunt consumatori fără a fi producători. i că marea, şi pot zice,singura şi principala lor industrie, este debitul băuturilor( iniştrii ai Rom/niei, aiunei ţări cu un regim constituţional, noi nu putem guverna dec/t conform cu voinţanaţiunii. @untem datori a ţine seama de trebuinţele, de păsurile şi, p/nă la un oarecarepunct, c&iar şi de pre%udiţiile ei( 1ceasta dovedeşte marea iritaţiune din partea

populaţiunilor rom/ne, provenită din grele suferinţe şi din o legitimă îngri%ire, căci este vocea unei naţiuni ce se simte ameninţată în naţionalitatea şi în interesele saleeconomice. 1ceastă voce o pot înăbuşi, dar nu este permis nici unui ministru rom/n, deorice partid ar fi, de a nu o asculta. e aceea, nu de astăzi, ci de pururea, în tot timpul şisub toate regimurile, toţi omnii, toţi bărbaţii de stat ai Rom/niei, toţi acei ce poartă uninteres viu pentru ţara lor, s-au preocupat de necesitatea de a opri e*ploatarea poporuluirom/n printr-un alt popor străin lui, prin %idovi.”0a r/ndul s_u, Principele Rom/niei, 'arol ;, viitorul rege al ţ_rii, îi scria tat_lui s_u, înFGKI+"-am dec/t o team_, ca evreii s_ nu sfredeleasc_ i s_ st_ruiasc_ at/t de mult pe l/ng_

puteri spre a c_p_ta drepturi politice pentru coreligionarii lor din Rom/nia, înc/t s_ nesileasc_ a li le da. 1sta ar duce la c_derea actualului minister AguvernB. 1cum c/teva luni,izraeliţii se mai bucurau aici de c/teva simpatii în unele cercuri, dar de c/nd au f_cutat/ta t_mb_l_u în )uropa, de c/nd presa evreiasc_ din toate ţ_rile atac_ cu înverunareRom/nia i vrea s_ obţin_ cu sila emanciparea evreilor, ei n-au nimic de sperat aicideocamdat_”.#n februarie FGKQ 'arol ; îi scrie din nou tatălui său+"@untem învinuiţi prin ziare că prigonim pe evrei, fiindcă noua lege a licenţelor opreşte



pe evrei de a ţine debite la ţară. ar aceasta este o măsură înţeleaptă şi suntem &otăr/ţia respinge orice reclamaţie sau intervenţie în privinţa aceasta. 6rebuie să cunoascăcineva satele din oldova, ca să poată aprecia ce acţiune vătămătoare are evreul asuprapopulaţiei ţărăneşti cu rac&iul lui falsificat”.0upta era însă inegală> Posibilitatea evreilor de acces la urec&ile presei şi a puterilor

europene era superioară celei a rom/nilor sau a prietenilor lor. 1tacurile contraRom/niei continuă şi se înteţesc mai ales în perioada Războiului de ;ndependenţă alRom/niei. )vreul ;sidor 0oeb publica în FGKK, la Paris, lucrarea 0a situation des;sraelites en 6uruie, en @erbie et en Roumanie, înşel/nd publicul că evreii suntpersecutaţi de către rom/ni, e*pulzaţi şi înecaţi în unăre, ceea ce determina ziarulitalian <anfulla să scrie la ID octombrie FGKK că rom/nii, în timp ce luptă cu ;mperiul$toman pentru obţinerea independenţei, sunt atacaţi pe la spate de lumea civilizată "cu vec&ea artilerie a c&estiunii israelite”. 1sta nu a fost tot> 1nul următor, deşi învingători alături de ruşi în Războiul de ;ndependenţa, numit deeuropeni şi războiul ruso-turc sau războiul din ?alcani, rom/nii s-au trezit blocaţi de

evrei în recunoaşterea independenţei lor de către puterile occidentale. 0eon :ambettatrimite o scrisoare fermă guvernului rom/n+ "<ranţa nu va recunoaşte independenţaţării voastre fără ca voi să fi recunoscut drepturile civile tuturor evreilor, fără nici odistincţiune”.Prile%ul umilirii Rom/niei de către 1lianţa ;sraeliţilor şi de către ?Znai ?Zrit&, a fost oferitde către 'ongresul de la ?erlin din FL iunie FGKG. 0a acest 'ongres, reprezentanţilorRom/niei învingătoare Acare făcuse mari sacrificii materiale şi %ertfe umane în războiulcontra turcilor din FGKK-FGKGB, ;on ?rătianu şi i&ail 9ogălniceanu, li s-a permis să iaparte numai ca informatori, ca să prezinte punctul de vedere al rom/nilor într-o singurăşedinţă şi apoi să părăsească sala. Rom/nia nu era tratată ca o ţară învingătoare

deoarece interesele evreilor nu erau satisfăcute de legislaţia internă, îndeosebi de'onstituţie.

A=ntisemitismul” lui )minescu *

#n acea vreme, marele poet naţional i&ai )minescu era anga%at politic ca redactor şefal ziarelor 'urierul de ;aşi şi 6impul din ?ucureşti, poziţie din care a devenit un inamicpublic al "1lianţei izraelite” prin atitudinea pe care a luat-o împotriva 'ongresului de la?erlin şi a articolului LL adoptat de acest 'ongres care impunea Principatelor niterom/ne, în sc&imbul recunoaşterii independenţei, modificarea 'onstituţiei în favoareaevreilor, îndeosebi prin aceeaşi modificare a articolului K. in acest motiv i&ai)minescu anga%ează ziarele pe care le conducea, mai ales 6impul, în campania de presă împotriva modificării 'onstituţiei şi a emancipării evreilor ca rom/ni, în condiţiile încare aceştia intenţionau să îşi păstreze religia, cultura, graiul, limba şi obiceiurile.<ără a fi pregătită economic, Rom/nia era de%a invadată de valuri de "imigranţi”clandestini evrei ce se strecurau neîncetat din trei direcţii+ Rusia A;mperiul ţaristB,6urcia A;mperiul otomanB şi ngaria A;mperiul austro-ungarB. 1u ocupat mai înt/ioraşele şi satele din ?ucovina ca să treacă în oldova şi apoi în untenia, p/nă la



?ucureşti. 1%ung/nd în ?ucovina şi oldova, evreii au acaparat comerţul şi s-au e*tinsla sate, spre a practica pe scară largă c/rciumăritul. e aceea, aici avea să izbucneascărăscoala ţăranilor asupriţi în anul FJDK, răscoală care s-a e*tins în toată ţara.)vreii veniţi din imperiul austro-ungar Adin ngariaB, dar nu numai aceştia, deşistabiliţi permanent în Rom/nia, se declarau "sudiţi”, adică supuşi austro-ungari, şi se

puneau sub protecţia reprezentanţelor diplomatice ale imperiului. 1stfel nu plăteauimpozite şi erau scutiţi de orice obligaţii către statul rom/n, în acest mod ei prosperau îndauna rom/nilor plătitori de ta*e şi impozite. 6oată această situaţie a fost atacată cu oe*traordinară energie de către ideologul Partidului 'onservator, publicistul i&ai)minescu. )l pleda pentru acordarea către evrei a cetăţeniei doar individual, şi nu în bloc, aşa cum solicitau aceştia, deoarece tot individual se acorda şi pentru rom/nii dinafara graniţelor de atunci ale ţării. 0a capătul unor îndelungate şi aprinse dezbateri din 1dunarea eputaţilor, din @enat şi din presă, triumfă c&iar punctul de vedere al luii&ai )minescu. e altfel, aceasta a fost una dintre puţinele campanii de presăsusţinute de )minescu în 6impul, şi încununate de succes. $ singură e*cepţie a fost

făcută pentru evrei privind acordarea cetăţeniei rom/neşti în grup, fiind vorba doar deacei GGQ de evrei care şi-au dovedit loialitatea faţă de cauza naţională rom/nească şi auparticipat la războiul de independenţă ca voluntari. )ste drept că serviciile acestora nus-au manifestat în prima linie, ci în spatele frontului, dar gestul lor a fost e*traordinar,comparativ cu lipsa de loialitate generală a evreilor. odul cum evreii au trădat însecolul următor armata rom/nă, a făcut ca, după primul război mondial, să primeascăcetăţenia rom/nă doar evreii care semnau un anga%ament de loialitate faţă de statulrom/n.Pentru a înţelege problemele pe care le crea i&ai )minescu, at/t 1lianţei ;sraelite, c/tşi guvernanţilor, vom reda c/teva din r/ndurile ce le semna în campania sa de presă din

cotidianul de opoziţie 6impul, unele deosebit de dure şi pline de patimă+")vreii, de la FGLG şi p/nă astăzi, din QD.DDD s-au înmulţit prin imigraţiune laCCD.DDD( oi, din parte-ne, ştim bine că )uropa cunoaşte pe deplin c&estiuneaevreiască din Rom/niaY o cunoaşte mai cu seamă )uropa cea c&emată a o cunoaşte,lumea diplomatică şi cea oficială, înc/t art.LL al 6ratatului de la ?erlin a fost înscris îninstrumentul păcii cu deplină cunoştinţă de cauză, cu deplină cunoştinţă a greutăţilor şirelelor ce va produce( $ricum am întoarce c&estiunea evreilor şi din orice latură amprivi-o, caracterul ei ad/nc imoral nu i se poate lua( iciodată pericolul uneidominaţiuni străine sub forma ei cea mai sc/rboasă n-a fost mai mare dec/t tocmaiastăzi. acă toţi evreii 2 străini şi păm/nteni 2 vor căpăta deplinătatea drepturilor

civile, oldova nu mai are de trăit dec/t zece ani, Vara Rom/nească treizeci poate Se*actpeste treizeci de ani - în FJDK - va avea loc marea răscoală ţărănească împotrivae*ploatării evreieştiT. @e va începe atunci acea luptă de e*ploatare fără milă 2 at/t defavorizată de legislaţiunea liberală( omnia fanarioţilor a fost o epocă de aur încomparaţie cu domnia de tină a evreilor şi să nu uite nimeni că evreii fiind clasă demi%loc şi legislaţiunea liberală fiind e*clusiv în favorul acestei clase, ei vor deveni acistăp/ni privilegiaţi şi rom/nul slugă la %idan. Rom/nia nu e datoare nimic evreilor dec/tdoar cu o bună recoltă de c/nipă şi cu c/ţiva ţăruşi ciopliţi anume pentru membrii



păm/nteni ai 1lianţei ;zraelite. ;ar )uropa( a făcut din c&estiunea izraelită o c&estiunede recunoaştere a independenţei noastre. ar, de va recunoaşte-o sau nu, pericoleleinternaţionale ale e*istenţei noastre naţionale şi de stat răm/n aceleaşi. imic n-a a%utatneutralitatea garantată, nimic nu va a%uta independenţa recunoscută, dacă pericole într-adevăr e*istă. @au e organul guvernului at/t de naiv să creadă că, prin admiterea la

drepturi civile a o %umătate milion de vagabonzi, teritoriul Rom/niei devine sacrosanctşi, dacă nu s-ar putea menţine un stat apărat de badea 6oader, se va putea menţine unultrădat din capul locului de ;ţic şi de 0eiba! 1şadar 2 cu sau fără evrei 2 pericoleleinternaţionale e*istă.

)vreii sunt un pericol imediat, pipăit şi văzutY ei formează acea nenumăratăpopulaţie cu desăv/rşire improductivă care trăieşte din precupeţirea muncii şi sănătăţiirom/nului( Populaţia evreiască creşte înpătrit, a noastră dă îndărătY cea dint/i de la începutul secolului şi p/n-acum a devenit de cincizeci de ori mai mare at/t prin naşteric/t şi prin imigraţiuneY ei au început a se aşeza prin locuri unde n-a călcat de secole

picior de evreu, prin '/mpulung şi 6/rgu-Miu bunăoară, ei ameninţă a împ/nzi toatăţara şi a o preface într-o altă :aliţie, înc/t numărul lor înspăim/ntător vorbeşte de lasine şi naţia are oric/nd înaintea oc&ilor pericolul întreg. oi nu suntem 2 izraeliţii oştiu bine 2 inamicii cauzei izraelite, dar amici înc/t să renegăm s/ngele nostru şi săpericlităm interesele poporului, care de sute de ani a apărat şi ţinut aceste ţări, aşa amicinu suntem( 'el mai practic mi%loc pentru ca deputaţii din Vara Rom/nească să vadă cuoc&ii proprii pericolul ce ameninţă oldova înt/i, apoi ţara întreagă, ar fi ca un trene*pres să plece cu toţi in corpore în oldova, să vadă de aproape ?otoşanii, ?acăul,6/rgul <rumos, ;aşii şi să treacă apoi în c/teva sate ca să vadă &alul la care a a%unspopulaţia rurală( oldova are sute de mii de evrei, Vara Rom/nească numai zeci de

miiY în oldova nu e oraş în care evreii să nu formeze ma%oritatea sau cel puţin %umătatea populaţiei(”.0a scurt timp, ca lider al opiniei publice şi ideolog al Partidului 'onservator, )minescueste nevoit să revină+"e e silă de c&estiunea izraelită, întruc/t consistă din e*igenţe %idoveşti, şi nerezervasem ca, măcar în timpul c/t nu se reîntrunesc 'orpurile legiuitoare, să nu vorbimde ea dec/t atunci c/nd ţara noastră ar fi ţinta unui atac, fie dinlăuntru, fie dinafară. 1solicita SînsăT intervenirea diplomatică sau armată a străinilor contra ţării în caretrăieşti este un act de înaltă trădare comis împotriva acelei ţări. 1lianţa izraelită solicităpe toate căile această intervenire. ii de evrei din ţară fac parte din 1lianţă. eci mii deevrei din ţară sunt trădători(”. 1răt/nd primele veniri în oldova ale migraţiei evreieşti, )minescu arată că+"6oţi scriitorii timpului aceluia depl/ng invaziunea evreilor din :aliţia şi Rusia, care,fugind de serviciul militar, veneau ca roiurile de lăcuste, ca şi astăzi, fără paşapoarte, fiepe vadurile Prutului, unde corupeau graniţa rusească mai bine păzită, fie pe cărări demunte, necunoscute grănicerilor austrieci. e altminteri, şi ruşii şi austriecii erau bucuroşi să scape de ei, ca şi astăzi.”"eav/nd alte temeiuri de drept întru apărarea cauzei sale, 1lianţa ;zraelită, prin



organele sale, alesese ca temei umanitarismul . oi, rom/nii, vedem pe zi ce mergerăpinduni-se tăr/mul nostru economic, în propria noastră ţară, de invazia mereucresc/ndă a evreilor străini”.#n argumentaţia sa, i&ai )minescu citează ziarul francez 0e @oleil, în care despremeleagurile rom/neşti, se scria astfel+

"1m cunoscut personal pe un inginer francez stabilit în regiunile acelea care-mi zicea cuo întristare adevărată+ Wîmi e aproape cu neputinţă să ţin mai mult timp pe aceiaşilucrători, îndată ce-i întrebuinţez la lucrări care constr/ng să şadă la c/mp, suntpierduţi. )vreii vin, le scontează cu mult înainte salariul săptăm/nii şi-i înveninează întoată puterea cuv/ntului cu băuturi de toate felurile. @unt printre lucrători unii căroradin aceasta li se trage moarteaY alţii pierd repede gustul munciiX.eşi evreii au reuşit în cele din urmă modificarea art.K din 'onstituţie, prin activitateapolitico-%urnalistică a lui i&ai )minescu, Partidul 'onservator repurtează două mari victorii împotriva intereselor evreieşti+ 0egea pentru neînstrăinarea păm/nturilorţărăneşti, care lua celei mai numeroase pături sociale, ţărănimea, posibilitatea să îşi

v/ndă evreilor păm/ntulY şi 0egea contra itzurei AcameteiB, care îl împiedica pecămătarul evreu să abuzeze total de ţăranul rom/n.#n decembrie FGKE şi în ianuarie FGKK la 'onstantinopol, în 6urcia, are loc 'onferinţamarilor puteri privitor la soarta popoarelor de sub stăp/nirea ;mperiului $toman. i cuaceastă ocazie 1lianţa ;sraelită se implică pentru ca evreii din ţările rom/ne să-şiconsolideze poziţia faţă de rom/ni. e aceea, i&ai )minescu se mobilizeazăcontracar/nd şi lovind c&iar şi în "marile puteri”, dispuse a crea privilegii evreilor înteritoriile rom/neşti. 0imba%ul său incomod avea să atragă asupra sa atenţiaambasadorilor acestor puternice state, care au raportat situaţia cancelariilor europene.#n ianuarie FGKK, )minescu publica seria de articole )vreii şi 'onferinţa, încep/nd

astfel+"$ seminţie care c/ştigă toate drepturile fără sacrificii şi muncă e cea evreiască( 'eservicii a adus omenirii îndărătnicul şi egoistul neam evreiesc. $cup/ndu-sepretutindeni numai cu traficarea muncii străine, aleg/ndu-şi de patrie numai ţările aceleunde prin deosebite împre%urări s-a încuibat corupţia, ei urmează în emigraţia lor pepăm/nt tocmai calea opusă omenirii întregi( )vreul trece din :ermania în Polonia, dinPolonia în Rusia, din 1ustria în Rom/nia şi 6urcia, fiind pretutindeni semnul sigur,simptomul unei boli sociale, a unei crize în viaţa poporului, care, ca la Polonia, sesf/rşeşte c/teodată cu moartea naţionalităţii(Prin ce muncă sau sacrificii şi-a c/ştigat dreptul de a aspira la egalitate cu cetăţenii

statului rom/n! )i au luptat cu turcii, tătarii, polonii şi ungurii! 0or le-au pus turcii,c/nd au înfr/nt tratatele vec&i, capul în poală! Prin munca lor s-a ridicat vaza acesteiţări, s-a dezgropat din învăluirile trecutului această limbă! Prin unul dinStreT ei şi-ac/ştigat neamul rom/nesc un loc la soare! e c/nd rac&iul este un element decivilizaţie!( 1stăzi, c/nd un prefect opreşte de la acest trafic pe un evreu, Pest&er-0lo7d, organredactat de evrei, şi după el Mournal des ebats descriu scene sălbatice din 6ur5estan capetrec/ndu-se în Rom/nia. <ie liniştiţi> n fir de păr din capul suditului SevreuT



c&ezaro-crăiesc n-a fost atins de nimenea, nici averea lui mistuită de m/inile populaţieirom/neşti.n agent al guvernului unguresc zv/rle dintr-o şcoala zidită de rom/ni băncile afară,demite pe învăţător şi pe preot, îşi bate %oc de un sat(, făcut-au caz presa austriacă deaceasta! ici vorbă> ar SdacăT un prefect în Rom/nia cutează a opri pe un evreu de a

vinde băuturi spirtoase într-un sat! Persecuţie, pradă, nelegiuire>@e-nţelege> Pun/nd o dată m/na pe presa europeană, care în genere nu mai are de ţintăluminarea, ci e*citarea urelor între clase şi popoare, uşor li-e SevreilorT să spună, oriceminciună patentată. Publicul cafenelelor, blazat pe ipercultura europeană şi setos denoutăţi de senzaţie, găseşte plăcere în citirea monstruozităţilor ce se vor fi petrec/nd înRom/nia. )vreii fac din %urnalistica europeană ceea ce au făcut din băuturile spirtoase lanoi 2 otravă.)vreul nu merită drepturi nicăiri în )uropa, pentru că nu munceşteY iar traficul şiscumpirea artificială a mi%loacelor de trai nu este muncă, şi aproape numai din aceastaconsistă evreul. )vreul nu cere libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. )l e

veşnic consumator, niciodată producător şi desigur că numai cu foarte rară e*cepţie se va găsi într-adevăr c/te un evreu care să producă( 'el mai solid meseriaş e şi aici înţară, rom/nul sau germanul sau ce&ul, niciodată evreul. )l reprezintă concurenţanesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă şi temeinică. ;eftin şi rău edeviza evreului p/nă ce ruinează pe lucrătorul creştin, scump şi rău e deviza evreuluic/nd răm/ne stăp/nul pieţei(omnia fanarioţilor a putrezit clasele noastre socialeY aristocraţia noastră, dinrăzboinică şi m/ndră ce era, a devenit în cea mai mare parte servilă( Prin urmare clasa înaltă a societăţii noastre, care luase de la grecul constantinopolitan toată lenea, tot bizantinismul, se lasă înăduşită de ciocoimea ei, de fostele ei slugi, care, fără nici o

muncă merituoasă pentru societate, se urcă repede în locul vec&ii aristocraţii, ce dăduseaşa de tare îndărăt( Răm/nea deci o singură clasă muncitoare, din a cărei e*ploataretrebuia să trăiască toată societatea rom/nă+ ţăranul. ar c&iar e*ploatarea directă era omuncă prea grea pentru aristocraţia foştilor cafegii şi ciubuccii, de aceea şi-au introduspretutindeni c/te un asociat activ c&ezaro-crăiesc, c/te un evreu(Pericolul nu este în împre%urarea că evreii ar acapara toată proprietatea, ci în aceea cănu sunt^nu pot fi rom/ni, precum în genere nu sunt, nici pot fi, germani, franţu%i,italieni. e ce să ne înşelăm de bună voie, arăt/nd că înlăuntrul altor naţii ei au a%uns lacutare sau cutare grad de cultură! u vedem astăzi că simţăm/ntul de rasă e maiputernic în ei dec/t patriotismul, dec/t iubirea pentru naţia în mi%locul căreia trăiesc!(

ar ce reprezintă 1lianţa ;zraelită cu filialele ei din 1merica, 1nglia, 1ustro-ngaria,<ranţa, ;talia, Rom/nia! @e pretinde că fiind evreii pretutindeni oprimaţi, aceastăalianţă are de scop să-i scape de opresiune. @ă vedem ce grozav de oprimaţi sunt la noi.'omerţ şi capital în m/inile lor, proprietatea funciară urbană în cea mai mare parte înm/inile lor, arenzile de moşii în oldova idem, pe sub m/nă tot debitul tutunului şi al băuturilor spirtoase, negoţ de import şi e*port, cu un cuv/nt toate arterele vieţiieconomice care se bazează pe speculă> #n ce constă grozava opresiune de care se pl/ng!i, dacă se pl/ng, de ce nu aleg alte terenuri dec/t Rom/nia, alte ţări unde sunt egali în



toate cu cetăţenii statului! e ce nu 1ustria, <ranţa, :ermania ş.a. !(1poi sunt totdeauna o armă a străinilor în contra noastră. P/nă şi ungurii 2 carenumai în gropi nu dau de cuminţi -îşi înc&ipuiau într-un r/nd o stăp/nire a oldoveiprin evrei şi ceangăi, pentru că ştiau că evreul s-ar asocia cu orişicine împotrivapoporului rom/nesc.

i astăzi, c/nd poate e*istenţa noastră e în %oc, c/nd ni se dispută drepturi seculare,emanate din capitulaţiile luminaţilor omni ai acestor ţări, tot ei, şi prin uneltireaalianţilor, ni se îngreunează poziţia, trec/nd peste capetele noastre, cer/nd drepturi dela străini, de la duşmanii noştri c&iar.”Pentru a-şi argumenta susţinerile, )minescu reproduce totodată în 6impul ştireaapărută în ;ndependence belge+"1lianţa niversală ;sraelită s-a unit de cur/nd cu ideea unei conferinţe evreieşti, a căreiiniţiativă o luase nu de mult 1nglo-Me3is& 1ssociation( )a va avea loc la Paris, la FFdecembrie SFGKKT, sub preşedinţia d-lui 'remieu*, membru al @enatului şi preşedinte al 1lianţei ;sraelite( 'onferinţa ar fi adoptat de%a un program S...T asupra termenilor

căruia delegaţii trebuie să se înţeleagă pentru a reclama în favoarea evreilor stabiliţi înprovinciile 6urciei toate drepturile civile, politice sau religioase ce se cer pentru supuşiicreştini ai Porţii( )vreii din Rom/nia trebuie să aibă partea lor din aceste beneficii întocmai ca şi cei din @/rbia. Rom/nia mai ales va da loc la o discuţie cu totul specială îns/nul conferinţei. @e pare că evreii din Rom/nia sunt privaţi de drepturile civile şipolitice, cu toate că termenii 'onstituţiei nu prescriu nimic de felul acesta în privinţalor( Me3is& '&ronicle propune ca primele şedinţe ale acestui congres să se ţină cu uşile înc&ise”.)minescu contraatacă, scriind+

ADin cele mai sângeroase sacrificii ale omenirii, neamul care s-a folosit maimult, fără să rite nimic, au fost evreii* 6a să 0ică de aceea ar fi c"eltuitRusia 0eci de milioane de ru8le i ar fi pus #n micare sute de sufletecretineti, de aceea i-ar fi pierdut (âr8ia floarea tineretului, de aceeac"eltuim noi cu #ntreţinerea armatei aproape de /FG*GGG lei noi pe 0i,pentru ca din aceste sudori amare ale ţăranului nostru, a celui sâr8, aoierului muntenegrean, a rusului, să se folosească #n mod egal evreii, eicare #n presă au fost contra cretinilor, ei care ne-au 8at;ocorit pe noi, pesâr8i, pe rui, ei care prin ;urnalistica lor făţarnică i mincinoasă nenumesc semiasiaţi, semi8ar8ari* =poi să ne ierte dumnealor1 $onferinţaHde la $onstantinopolI s-a adunat pentru a regula starea celor care ausuferit i s-au sacrificat, nu a acelora care din aceste suferinţe i sacrificii s-au folosit i astă0i ca totdeauna4 $ine nu-i varsă sângele pentru peteculsău de pământ strămoesc poate să precupeţească #nainte c"i8rituri i vaC,dar va face 8ine să ne lase #n pace4 %entru români egala #ndreptăţire a



JGG*GGG de lipitori i precupeţi HevreiI este o c"estiune de moarte i viaţă,i poporul nostru cred c-ar prefera moartea repede prin sa8ie decâtmoartea lentă prin vitriol*$oncedem că #ntre aceti JGG*GGG va fi unul la sută care să producă ceva

prin sine i să ţină la ţară i popor, dar când #n ţară avem KGG*GGG delucrători care produc, ţăranii, nu #nţeleg, alături de acetia JGG*GGG despeculanţi ai productelor, #ncât fiecare evreu să trăiască din precupeţireamuncii unui singur ţăran român* Drepturile dumnealor, civile i pu8lice,nu #nseamnă decât dreptul de a eCploata poporul nostru #n 8ună voie4 (ămai fie #ncă apte alianţe, ca cea universală HisraelităI, care să conspire cuuile #nc"ise #n contra naţiei româneti, noi vom ti să le arătăm totdeaunalungul nasului, căci nu ne speriem nici de #n;urăturile presei ;idoveti, nicide declamaţiile oratorilor idealiti, câtă vreme e vor8a de eCistenţapoporului nostru* Dacă voiesc să ne cucerească, n-au decât s-o facă4 făţi,ca toate naţiile, cu arma-n mână* Dar cu tertipuri i apucături nu mergedeocamdată, #n numărul #n care sunt la noi evreii, rămân străini de ritnecretin, ce nu se pot nici contopi cu poporul nostru, nici pot pretinde maimult decât de a fi suferiţi HtoleraţiI, i ne pare că n-au nici o cau0ă de a seplânge de toleranţa noastră4Oriunde e teren pentru neagra speculaţie, evreul e acasă, iar vaietele iplângerile contra persecuţiei sunt mofturi care să acopere de mai #naintemodul neomenos #n care sug pe cei pe care au că0ut ca lăcusta*”

'um e*plica, însă, i&ai )minescu brusca prezenţă, masivă, a evreilor în Rom/nia! )larăta că ţarul rus 1le*andru al ;;;-lea, nevoit să reacţioneze la ruinarea şi împovărareaţăranului rus, e*ploatat de evrei, i-a împins pe aceştia în afara Rusiei+ "e acolo măsura, buna poate pentru Rusia, rea pentru noi, de-a e*pedia c/rduri întregi Sde evreiT înRom/nia cu paşapoarte în regulă, de-a împinge pe alţii să treacă noaptea fără paşaportgraniţele ţării noastre.u trebuie să fie cineva un observator tocmai ad/nc pentru a vedea că Rom/nia geme deevrei ruseşti. oaptea, uliţele ?ucureştilor sunt pline de figuri cu totul străine, la carerecunoşti numaidec/t că abia de ieri li s-a comandat de a-şi rade barba şi de a-şi tăiaperciunii. 6oate colţurile de uliţă sunt pline de colportori şi precupeţi, pe care nimeni nu

i-a văzut p/nă în anul acesta, cu un cuv/nt suntem ameninţaţi de a vedea şi ?ucureştiiprefăc/ndu-se într-un murdar cuib %idovesc, cum sunt ;aşii astăzi( =ai de evreii din Rusia în ziua în care 1lianţa ;zraelită ar îndrăzni să intervină înfavoarea lor. 1r fi semnalul pentru un tratament şi mai energic dec/t cel de p/nă aziSpentru reprimarea atitudinii lorT. ar aici, unde nimeni nu se atinge de persoana, deavutul lor, aici, unde nu e vorba dec/t de a abate emigraţia lor stricăcioasă, prin mi%loacecu totul umane, care sunt dreptul oricărui popor, aici 1lianţa ;zraelită îndrăzneşte ainterveni şi a calomnia din nou Rom/nia.



1lianţa ;zraelită are o mulţime de membri în Rom/nia( 1 fost o urmare naturală cătocmai membrii cei mai influenţi ai 1lianţei din Rom/nia să fie încetăţeniţi. umaiVepeş n-ar fi găsit destui pari pentru a le mulţumi pentru modul la care SseT pricep a firom/niY noi suntem cu mult mai îngăduitori(acă e cineva în stare de a face pe rom/ni să uite p/nă şi interesele statului lor, apoi

desigur aceştia sunt evreii, ei care nu cutează a combate o putere mare cum e Rusia, darse aruncă cu toată insolenţa lor cunoscută asupra unui stat mic, care a avut naivitatea dea-i îngădui să fie cum sunt.oi ştim bine că trei zile ar fi de a%uns pentru a regula at/t de definitiv c&estiuneaizraelită, înc/t 1lianţa să nu mai aibă pentru cine interveni. oi cunoaştem poporul, înaparenţă at/t de bl/nd şi de guvernabil, are o margine blăndetea lui, pe care eprime%dios de a o trece.”SPentru completa imagine a campaniilor %urnalistului i&ai )minescu referitor la'&estiunea ;zraelită, recomandăm antologia de te*te realizată de . =atamaniuc+i&ai )minescu, '&estiunea )vreiască, ?ucureşti, IDDDT

Despre na0ism, comunism i masonerie

5ialog cu dr. 6lorin :atrescu, autorul cartii 0Kolocaustul !osu2

octorul <lorin atrescu provine dintr-o familie de luptatori anticomunisti.Personalitate puternica, în timpul regimului comunist, <lorin atrescu avea sa intre înconflict cu directorul @pitalului unicipal ?ucuresti, socrul lui @orin $prescu Aactualulsenator P@B. 1tunci a &otar/t sa plece în :ermania <ederala, unde avea sa fie medic

http://foaienationala.ro/despre-nazism-comunism-si-masonerie.html

http://foaienationala.ro/despre-nazism-comunism-si-masonerie.html



peste ID de ani. 1colo a continuat sa dezavueze dictatura comunista din Rom/nia. Prineforturi deosebite si pe banii lui. 1 contribuit la organizarea rezistentei anticomunistedin :ermania, iar dupa caderea sistemului bolsevic, s-a întors în tara. #nca mai aveailuzii. 1 tradus 'onstitutia :ermaniei <ederale si a oferit-o spre studiu si aplicareconducatorilor 'onventiei emocrate. ;nutil fiindca toti cei FCDDD de specialisti stiau ce

aveau de facut. lterior, si-a oferit serviciile ca doctor cu practica într-o lume cu mariperformante în domeniu. 'onfratii l-au primit cu suspiciune.

#n paralel, doctorul <lorin atrescu a ramas un observator atent al fenomenelor politicecontemporane. 'artea 8olocaustul rosu este rezultatul acestor cercetari personale, care,prin sagacitatea lor, neconventionala astazi, îl marc&eaza pe oricare cititor. Pe data de Kseptembrie IDDE, <lorin atrescu, împreuna cu alti intelectuali rom/ni, a realizat la'lu% un autentic proces al comunismului. 1ctiune care, din nefericire, nu s-a bucurat deatentia cuvenita din partea presei si a prietenilor lui =ladimir 6ismaneanu, inc&izitorul"epocii de aur”. -a înteles atunci ca "tot noi” trebuie sa facem rec&izitoriul

"&olocaustului rosu”(

- omnule doctor <lorin atrescu, ati realizat o carte fundamentala pentru întelegereaistoriei moderne si contemporane a Rom/niei, a )uropei si c&iar a lumii. e ce i-ati spus"8olocaustul Rosu”!- #ntrebarea este legitima pentru ca aceasta sintagma îmi apartine, fara lipsa demodestie. u a fost asa de greu sa gasesc aceasta sintagma. u cred ca este rezultatulcautarii mele, c/t al faptului ca am avut cura%ul sa folosesc acest termen care era rezervat în e*clusivitate "&olocaustului negru” sau "&olocaustului nazist” si de aici paralela cuceea ce au facut comunistii mi s-a parut absolut fireasca. 1proape nu-mi vine sa cred ca

sunt primul care m-am g/ndit la aceasta sintagma. -a fost o c&estiune de inovatie, c/tmai mult o problema de cura%. <iindca în lumea vestica 2 ma refer în special la:ermania 2 se spun at/t de multe lucruri despre tragedia nazismului si despre&olocaustul fascist, înc/t aproape nimeni nu are cura%ul sa vorbeasca despre cealaltatragedie care i-a urmat nazismului.

CompleIul vinovatiei

- e ce!- Pentru ca în :ermania, comple*ul vinovatiei se cultiva într-un fel. n autor celebru siun om de mare corectitudine 2 este vorba de orman <in5elstein 2 a avut cura%ul c&iarsa scrie o carte despre ;ndustria &olocaustului 2 reflectii cu privire la e*ploatareasuferintei evreilor. )*ista cercuri care, din aceasta tragedie a poporului evreu, au facutun obiect aducator de bani. =a reamintesc ca, în afara de Procesul de la renberg, carea fost, în principal un proces împotriva poporului german, vinovat de &olocaustul negru,s-au adaugat despagubirile date nu numai evreilor care au suferit direct, dar sigeneratiilor care au urmat si care însumeaza de%a circa FGD de miliarde de euro. ?aniplatiti de-a lungul timpului. '/nd ai în urma un asemenea trecut istoric tragic, aducator



de bani si daca îti întareste si pozitia în societate, este firesc sa-ti aperi cu dintii aceastalume ciudata a &olocaustului. ?a c&iar s-a deviat mai mult si s-a spus ca, daca cineva ar îndrazni sa compare &olocaustul cu alta tragedie din istoria omenirii, înseamna carelativizeaza un soclu de care n-ai voie sa te-atingi. Rezulta de-aici o anumita teamapentru istoricii de mare faima care au încercat sa compare cele doua tragedii. )*ista

c&iar un caz celebru al unui mare istoric german actual, 8elmut& von ollte, care spuneca n-ar fi e*istat fascismul fara procesiunea comunismului. 'a fascismul a fost ocontrareactie la comunizarea )uropei.- )ste %ustificata o asemenea perceptie!- )ste oric/nd de discutat, cu argumente pro si contra. )ste foarte greu de spus daca este în întregime adevarata si cred ca aici e c&eia problemei. <ara îndoiala ca ollte are înparte dreptate, dar nu sunt istoric si nici contemporan cu cele doua tragedii. u stiudaca c&iar asa a fost. #n orice caz, este evidenta asemanarea dintre doctrinelefascismului si comunismului si mai ales mentinerea acestor regimuri la putere printr-unaparat de teroare, cu o componenta specifica fascismului. 8itler, spre deosebire de

@talin, a dus la început o politica economica benefica pentru :ermania. 1 rezolvatproblema celor sapte milioane de someri, a restabilit putin demnitatea poporuluigerman, foarte umilit prin Pacea de la =ersailles, a creat locuri de munca, a facutautostrazi, o masina pentru popor 2 =ol5s3agen etc. anipularea multimii prindoctrina, alaturi de acoperirea monstruozitatii 2 ma refer la lagare, la 1us&c3itz sicelelalte 2 i-au creat o oarecare popularitate legitima. 'e popularitate aveau 0enin sau@talin care au provocat o întreaga tragedie!

5umnezeu si propaganda

- 6otusi, e*ista astazi rusi care-i fac din nou statuie lui @talin, pe care îl vad ca pe unerou al niunii @ovietice. 'a el ar fi salvat niunea @ovietica de la disparitie, ca daca n-ar fi fost el, 8itler ar fi reusit sa distruga R@@. )*ista si o asemenea perceptie înRasarit.- 6eza aceasta are si ea un dram de legitimitate. umai ca este si aici o imensamanipulare. @a vedem legitimitatea. @talin a stiut sa mobilizeze poporul rus într-un modfoarte abil, în acea parte a razboiului c/nd nemtii au a%uns la portile oscovei. )ste vorba de acel act de tradare, decisiva pentru razboi, c/nd armata germana în loc saprinda ca într-o punga zeci de divizii sovietice, printr-un avertisment de la $rc&estraRosie din )lvetia, sovieticii au fost preveniti, au început atacurile de artilerie maidevreme si asa au evitat o catastrofa militara de proportii, care probabil ar fi desc&is întreaga Rusie armatei germane. 1u fost deci erori militare, dar si imense greselipolitice, care nu se datoreaza Oermac&tului, c/t aparatului de propaganda al @@. @ianume politica rasiala, de discriminare a oamenilor si de tratare a rusilor ca poporinferior, ca neoameni, desi sunt rasa nordica, la fel ca germanii. @unt înruditi.- )ste interesant ca germanii de astazi ar avea suficiente motive sa vorbeasca despre"8olocausutul Rosu”, dar totusi n-o fac.- 1sa e. Prin urmare, au fost greseli militare, au fost erori politice îngrozitoare fata de



poporul rus. ;ar @talin si-a tras de partea lui, printr-un discurs demagogic, ?iserica. )cunoscuta demonstratia facuta cu trei mii de preoti devotati 9:?-ului, care s-au rugat laumnezeu, în Piata Rosie, pentru atus5a Rossia. ;deea ca @talin apara Rusia, ca are departea lui pe umnezeu si ?iserica pravoslavnica a fost un factor de propaganda foarteimportant. eci, în afara de aceasta efervescenta a fermentului national rus în fata

agresiunii germane, imperiul sovietic avea o e*perienta tragica de pe urma lui @talin. Pede alta parte, masele reactioneaza identic la victorie sau la înfr/ngere. esi tara eradistrusa, c&iar daca QGDDD de militari de elita fusesera casapite de @talin înainte derazboi, desi economia era la pam/nt, R@@ a supravietuit numai cu infuzie de capital site&nologie occidentala. 'el mai mare transfer venea din 1merica.

America, o tara de stnga

- e ce credeti ca, dintre cele doua rele, americanii, care faceau comert si cu R@@, si cu:ermania nazista, au optat în final pentru ciuma rosie!

- #ntrebarea nu este asa de simpla. #n primul r/nd, nu este cunoscuta o atitudine dedreapta a @tatelor nite în secolul HH. 1merica a facut permanent caz de democratie sis-a pretins tara cu cel mai democratic regim din lume, c&iar daca un asemenea statut deob/rsie a democratiei apartine 1ngliei. 1merica nu a avut niciodata o înclinatie spreceea ce noi numim "centru-dreapta”. @i mai ales, catre o doctrina crestina. u putemdefini nici acum curentele politice din @1. @tim ca e*ista doua partide care alterneazala putere, dar mi-ar fi greu sa încadrez politica dusa de republicani sau de democrati într-un curent politic sau doctrina. 'eea ce este sigur 2 democratii au fost asezati mai last/nga dec/t republicanii. 1tunci avem dintr-odata o tara care, la aparitia comunismului în )uropa, n-a reactionat cum ar fi trebuit sa reactioneze o tara crestina. 1merica este

un stat în care ?iserica este secularizata, unde religia nu se preda în scoli, unde sedepune %uram/nt masonic de multe ori, dar nu se %ura pe ?iblie. Prin urmare, americaniinu au avut imediat o reactie de respingere a comunismului.

#n al doilea r/nd, destule cercuri americane au sustinut financiar comunismul. e la6rot5i si 0enin. Prin urmare, a fost colaborare, nu s-a cultivat repulsia fata decomunism. ;mediat dupa Revolutia din $ctombrie, Roc5efeller avea e*ploataripetroliere în 'aucaz. 1vea banca în centrul oscovei, e*istau sc&imburi comerciale si dete&nologii. umai pentru opinia publica sovietica, 1merica a fost prezentata ca unadversar al comunismului. #n realitate, între cele doua razboaie mondiale, a e*istat ocolaborare perfecta între R@@ si @1. 1proape ID de ani. @-a adaugat apoi un prete*t,un alibi e*traordinar pentru americani+ a%ut/ndu-i pe sovietici, s-au opus fascismului. 1cest alibi le-a favorizat sa continue a%utorul masiv pentru R@@, carte trebuia sa sementina pe linia de plutire. 'um a a%uns un sistem falimentar la o asemena fortamilitara! u doar printr-un buget militar urias. )*istau apoi FK orase din seria "H”, careau adus prizonieri germani din toate orasele :ermaniei cucerite. 6oata intelig&entiagermana era adusa dupa invazia sovietica în aceste orase cu circuit înc&is, cu unele



conditii de viata c&iar foarte bune. 1sa au a%uns sovieticii la o te&nica militara, care sa-iconcureze pe americani.

are parte din te&nologia nucleara au furat-o. )ste un adevar a*iomatic. 6oti erauagenti 9:?. 1u fost cercuri de st/nga din @1, care puteau ceda din convingere.

emonstrate sunt multe, cum a fost procesul sotilor Rosenberg, condamnati la moartepentru te&nologia furata, fiindca aveau resentimente fata de 1merica. @e adaugafizicienii germani, confiscati dupa razboi. )*ista documente ca americanii acordaua%utoare R@@ în domeniul nuclear, c&iar si ulterior.

Luramntul masonic

- 1ti vorbit de %uram/ntul masonic în societatea americana. 0a ce va referiti!- 0a un lucru foarte simplu. u e*ista 1merica fara masoni. )ste statul masonic ideal. #nnici un alt stat din lume, lo%ile masonice nu e*ercita o influenta mai mare în tot ce se

numeste viata politica, economica, financiara, sociala. #n calatoriile mele prin toatalumea, nu am vazut nici un oras în care, în centrul localitatii sa fie temple masonice derit scotian, etalate precum catedralele în )uropa crestina. 1m vazut la intrarea în orasul@edona din 1rizona, pe o placa de lemn, ziua si locul unde au loc întrunirile lo%ii. )ste denotorietate. n stat care se pretinde crestin are peste LDD de religii si culte. =icepresedintele ic5 '&ene7 a fost fotografiat c/nd depunea %uram/ntul+ avea celedoua coloane masonice ale templului lui @olomon în spate.- ai este valabil astazi %uram/ntul masonic, de care vorbeste icolae Paulescu, ritualulcu tapul pe care ciracul, legat la oc&i si în patru labe, trebuie sa-l sarute sub coada!- <ara îndoiala. ulti americani obisnuiti cred ca tara lor este crestina, dar ei stiu ca

trebuie sa faca si compromisuri ca sa promoveze într-o functie. 6rebuie sa ai un anumitloc în ierar&ia masonica, altfel nu poti promova în @tatele nite. 1casa, americanulpoate sa fie un bun tata de familie, sa-si doreasca sa aiba copii, sa-si creasca familiaconform moralei crestine. )*ista deci o duplicitate pe care noi am trait-o în comunism.- $ asemenea duplicitate a început sa se e*porte si în Rom/nia dupa FJJD.- )*act. u este o acuza la adresa poporului american, un conglomerat de natiuni, undeputem gasi orice stare de fapt, ca în orice tara. 'u siguranta însa, politica americana seface la nivelul lo%ilor. #ntr-un interviu, an 0azarescu spunea ca nu poporul american îsialege presedintele, ci lo%ile din Oas&ington si ?altimore. Procesul electoral nu are nimicde-a face cu democratia. 1sa cum :eorge ?us& si Mo&n 9err7 au facut parte din lo%a"$asele si 'raniul”. emocratia este un %oc pentru multime. #n realitate, &otar/reaapartine lo%ilor. 'e se înt/mpla cu pa* americana nu are nici o legatura cu ce credepoprul american despre politica. 1m fost în 1merica de sase ori. 1m înteles ca pe 'oasta 1tlanticului este ingerinta lo%ilor de st/nga sau a arelui $rient. 'oasta Pacificului econtrolata de masoneria de dreapta, are tot o politica straina poporului american, pecare-l gasim în orasele mici, în ferme, acolo unde oamenii nu sunt contaminati depolitica.



Cupola Mcultei

- u este falsa dis%unctia masonerie de dreapta 2 masonerie de st/nga!- #n parte, da. #ntre ei, e*ista, prin definitie si prin regulamente, o armonie, cuv/nt auzit

frecvent în televizor, un semnal care arata ca în subteran noi ne întelegem si putemdiscuta orice tema din politica lumii. 'oncurenta apare numai atunci c/nd vine vorba dearia de actiune si influenta, de teritoriu. eci o adevarata lupta între ei apare numaic/nd se creeaza grupuri de interese. #n subsol, acolo unde se înt/lnesc cei de gradul QQde Rit @cotian sau arele $rient, este o concordanta totala. e fapt, la masa dintre celedoua ordine care guverneaza lumea, are loc o împartire a teritoriului. $ sa spuneti caeste o fabulatieY e dreptul dumneavoastra.- #n perioada interbelica, s-au realizat studii care arata ca 0o%a ?Znai ?Zrit& de la e3 4or5 ar fi capacul universal pentru toate aceste %ocuri, cu aparenta de st/nga sau dedreapta. 'are este adevarul!

- )ste o afirmatie incorecta ca ?Znai ?Zrit& ar fi v/rful ierar&iei. oi stim ceva despreierar&ia masonica mondiala dupa aparitia descrierii piramidei masonice a unui individ,Mo&n 6odd, care a fost mason de gradul QQ si a facut parte din 6ribunalul Rotsc&ild 2 ogrupare de FQ 2 forul suprem al masoneriei mondiale. )l a atras atentia ca pe dolarulamerican se afla treptele piramidei masonice, care detin puterea mondiala suprema.'am doua treimi din aceasta piramida o formeaza asa numitii iluminati+ ei detin putereaefectiva a masoneriei mondiale 2 cam CDDD de persoane. )stimari relative din literaturade specialitate. ?Znai ?Zrit& este ordin e*clusiv 5azar. u are nici o legatura cu evreii.9azarii sunt o populatie turcica, trecuta la mozaism, în secolele =;;;-;H. 1re camCDD.DDD de membri în lume si se încadreaza în treptele superioare ale masoneriei a lui

6odd, deci nu se afla în v/rful piramidei. 1 doua mentiune+ e*ista însa structurimasonice în care 5azarii au o reprezentare prevalenta, dar nu avem spatiu aici. 0a întrebarea c/t de puternic este ordinul 5azar în structura masoneriei mondiale,raspunsul este+ cov/rsitor.- 1sadar, masoneria este implicata în toate procesele politice mondiale, inclusiv înconstruirea comunismului, a epocii de aur. u le atribuim prea multe masonilor!- )ste un lucru pe care l-am aflat destul de t/rziu. @loganul era ca tancurile rusesti 2rareori spuneam "tancurile sovietice” 2 ne-au adus comunismul.6aranul rom/n a venit în contact direct cu mu%icul rus, care avea mitraliera, prada, viola.)l nu stia cum arata un 9=-ist. #n sc&imb, acelasi taran rom/n, contrar propagandeicomuniste, a ramas cu o imagine rezonabila, c&iar frumoasa, despre soldatul german,care platea fiecare gaina, fiecare litru de vin.@istemul nazist a fost un epifenomen, doar de c/tiva ani. 1ctele de cruzime au fost operaunui numar redus de germani. Pe c/nd sistemul sovietic si doctrina bolsevica, cu ;lia)renburg 2 un ucigas cu s/nge rece prin instigare la crima 2 au creat un soldat bolsevicreeducat, cu o morala de lupta îngrozitoare. 1 ucide facea parte din doctrina de ocupanta soldatului sovietic. Pe c/nd armata germana a venit ca partenera în Rom/nia. '/nd unneamt aparea în tramvai, cei din %ur aveau senzatia de securitate. @i c/nd intra soldatul



sovietic, sareau pe geamuri, ascundeau femeile, tuica era rasturnata în sant. @econfruntau doua civilizatii doua armate.- 'artea 8olocaustul Rosu demonstreaza ca sistemul comunist este un e*periment dedistrugere sociala. e ce!- ici un sistem politic nu se poate edifica fara o baza materiala. ;dei politice, de

transformare revolutionara, au avut si altii în istoria lumii. Pentru a trasnforma oideologie în dorinta de a acapara un teritoriu, de a lua puterea politica de la altcineva,trebuie multi bani si forta materiala. '/nd am vazut ce se înt/mpla în lumea vestica, m-am întrebat imediat+ 'ine a finantat comunismul! Pentru ca eu, organiz/nddemonstratii anticomuniste cu doar c/teva zeci de oameni, initial, fac/nd un sediu al'ongresului ondial Rom/nesc si al atiunilor 'aptive, platind c&iria pentru aceacamera, organiz/nd ziua natiunilor captive pe banii mei si o conferinta de presa la carenu venea nimeni si vaz/nd c/t ma costa, normal ca mi-am pus întrebarea fireasca+ dacanoi, pentru o eficienta at/t de redusa, depunem eforturi financiare at/t de mari, oare ce-a însemnat sa organizezi revolutia bolsevica! 6rot5i n-a venit cu o gentuta în )uropa, ci

a traversat 1tlanticul însotit de circa CDD de camarazi, care de fapt erau ostasi de elita,instruiti pe un teren oferit de Roc5feller. 1stfel înc/t, dintr-un idealist cum parea 6rot5i2 pentru ca idealistul poate avea toate culorile 2 am vazut dintr-odata o persoanapragmatica, pregatita pentru a face revolutie, cu o mica armata l/nga el. @-au adaugatulterior finantarea americana pentru statul sovietic, fondurile alocate pentru partidelecomuniste. #n :ermania, la un moment dat, fonduri ale ?isericii )vang&elice eraudeturnate catre sandinistii din icaragua. intr-o discutie la televizor a rezultat ca bietul contribuabil german îsi vedea donatiile facute pentru ?iserica merg/nd spre omiscare de g&erila comunista. 1sa s-a înc&egat mecanismul e*plicarii punerii pe scena acomunismului, mentinerea lui ca sistem si mai ales e*tensia lui, printr-o finantare care

tine de anumite cercuri financiare. #ncerc/nd sa esalonam cronologic e*pansiuneaacestui monstru, m-am lamurit ca revolutia bolsevica nu este o miscare spontana, într-osituatie speciala 2 o armata tarista vlaguita de razboi, mu%icul rus satul de saracie si derazboi 2 a e*istat un factor subiectiv, au fost agitatorii care au dat sc/nteia, au stiut undesa actioneze pentru a face revolutie.

5octrina si ingineria sociala

- in cartea dumneavoastra rezulta clar ca de e*perimentul comunist tot masonii se fac vinovati si tot ei l-au distrus, pe principiul ")u te-am facut, eu te omor>”. )ste aici oanume continuitate!- <ara îndoiala> 1sta pentru ca a intervenit altceva. )ste continuitate, dar cu altemi%loace. ai înt/i afirmatia ca nu e*ista doctrina masonica de dreapta. '&iar lo%ile deRit @cotian din care fac parte familiile regale din )uropa sau Ritul @cotian din 1merica,mult mai de dreapta dec/t arele $rient.- u este tot o iluzie întretinuta! 1m înt/lnit masoni rom/ni care pretind ca fac partedin lo%a de dreapta "?u%or @ion”(- u, nu este o iluzie. )ste în parte si un act de manipulare. )u trebuie sa demonstrez



alegatorului ca am ceva cu dreapta sau ca sunt opus st/ngii macar. 1ltfel, cum s-ar înt/mpla ca în lo%i masonice de dreapta au intrat o multime de ofiteri de securitate! Prinurmare, este un %oc politic.)*perimentul comunist are legatura cu ideologia masoneriei, care este atee siinternationalista. eci nu are cum sa fie de dreapta.

- aca parcurgem toate etapele, de la Revolutia <ranceza p/na la constructia europeanaactuala, care este scopul politic discret al masoneriei!- ici nu mai este discret pentru cei care citesc. 1m facut comunismul fiindca este foarteapropiat de ideologia masoneriei, care tinde spre un guvern mondial si un stat masonicunic. ;ar pasii catre acest stat masonic unic sunt @tatele nite ale 1mericii si @tatelenite ale )uropei. ;ar ce va urma este un guvern mondial cu dependinta politicasocialista sau comunista, conform ritualurilor masonice. Prin urmare ne îndreptam spreun guvern mondial, care nu va avea alaturi ?iserica, în calitate de sfatuitor. e îndreptam catre un stat care tinde catre distrugerea natiunilor, a familiei si a religiei. @edoreste concentrarea puterii într-un singur centru sau în c/teva centre de putere. e

aceea, internationalistii, mondialistii, globalistii nu sunt în nici un caz de dreapta. )idoar mimeaza un %oc al dreptei. Problema vizeaza doar concentrarea puterii.

Consumismul

- #n aceasta lupta teribila pentru putere, care mai este adversarul redutabil almasoneriei!- ationalismul.ai înt/i trebuie însa precizat ca sucombarea imperiului comunist a fost un act deliberatsi calculat. @istemul nu mai functiona, îsi facuse de%a datoria. na din misiuni era sa

mentina o mare parte a :lobului într-o stare de subdezvoltare, de dictatura, provoc/nderodarea statului national. @a ne imaginam ca, daca tari mici, ca @ingapore sau 'oreeade @ud, au devenit concurenti comerciali puternici pe piata mondiala, ce-ar fi fost tari cutraditie ca Rom/nia, Polonia sau '&ina, ce concurenta uriasa ar fi creat aceste statepentru cei vreo CDDD de indivizi care vor sa tina în m/ini puterea lumii! aca acestestate ar fi beneficiat de un regim democratic! )*perimentul comunist de ingineriesociala a tinut în mare parte din lume nu numai sub dictaturi odioase, care au distrusdestine individuale, dar care au ani&ilat economiile nationale. Prin tratate comercialesubterane, bogatille acestor tari au fost spoliate. e aflam într-o tara de unde s-audefrisat padurile, s-au furat resursele de uraniu si de alte rezerve strategice. @cenariuleste valabil pentru toate statele e*-comuniste. #n acest timp, lumea occidcentala aprogresat. ivelul de bunastare a crescut. 'oncomitent, statul masonic bine organizatare gri%a sa satisfaca niste nevoi elementare ale omului obisnuit. 1sta este deosebireacolosala între )uropa $ccidentala si tarile post-comuniste. 1sa s-a a%uns ca nivelul de viata al omului mediu din vest sa fie cu mult superior fata de conditiile de viata aleindividului din spatiul comunist.- @a întelegem ca se pregateste un imperiu mult mai subtil, mai pervers dec/tcomunismul, un imperiu al consumismului!



- n imperiu mondial, iar consumismul si datoria 2 traitul "înainte” pe carti de credit 2a te face dator, a te împovara p/na la sf/rsitul vietii pentru casa, pentru masina, pentrustudiile copiilor 2 pe de o parte, este singura sansa a oamenilor tineri, pe de alta parte îi împovareaza tot restul vietii cu rate lunare si vor avea foarte putin spatiu de respiratie.;ar dob/nzile de la leasing, de la credite, care sunt uriase, în comparatie cu averile

acumulate, nu fac dec/t sa-i îndatoreze pe tineri. 1numite drepturi ale omului se reducsi mai mult. #n comunism, îmi era frica sa vad daca nu s-a oprit masina neagra a@ecuritatii în fata casei, ca sa-l aresteze pe tata, pe bunicul sau pe un vecin. asinaneagra dispare acum. 'ei care vorbesc limba%ul politic corect sau care se comportapolitic corect vor fi oamenii viitorului, pe care mondialistii se spri%ina. )ste o varianta alui &omo sovieticus.

+trategia

- e ce mondializarea este perceputa de unii observatori drept marea revansa, ultima,

fata de toate natiunile lumii!- <ara îndoiala ca este o perceptie corecta. 1sa cum masoneria a contribuit si la faurireastatului rom/n. ar atunci ne aflam în momentul în care se lucra la erodarea imperiilor,a regatelor si trebuiau stimulate statele nationale. eci acceptarea statelor nationale eraun pas fiindca dusmanul numarul unu al masonilor atunci erau imperiile. #n acelconte*t, Rom/nia si-a dob/ndit independenbta nationala. upa ce-am terminatimperiile, am a%uns la faza în care avem în fata natiunile. #nt/i monar&iile, pe care, dacanu le-am terminat, le distrugem din interior prin compromiterea familiilor regale.Printesa iana a fost transformata, dintr-o posibila purtatoare a coroanei regale britanice, într-o femeie de proasta calitate. #n familiile regale din @uedia, anemarca,

orvegia, au patruns prin casatorii 2 probabil diri%ate 2 componenti ce nu fac cinsteacestor familii. 'uv/ntul "regalitate” nu mai trezeste respect total si supunere ca oamenidati de umnezeu pentru conducerea natiunii. onar&ia devine un dusman de baza,dar din ea n-a ramas mare lucru. @a nu uitam ca seful de la 0ondon 'it7, care este maremason, merge înainte, iar regina )lisabeta a ;;-a vine dupa el. Prin urmare, regii ramasiau putere consultativa, drepturile lor s-au redus foarte mult. Regele @paniei colaboreazamult cu prim-ministrul, are discutii private, dar &otar/rile guvernului socialist nu seluau de acord cu regele. @ocialistii fac tot ce se spune de la lo%ile superioare. e aceea, siregelui i&ai, care face si el parte din Ritul @cotian, nu i s-a dat dreptul sa ram/na înRom/nia. 1m convingerea ca asa a fost. '/nd s-au adunat un milion de oameni în fatalui, putea sa ram/na în Rom/nia. ar se &otar/se sa nu mai fie regalitate. upadistrugerea monar&iilor, se ani&ileaza natiunile. 1cesta este procesul la nivelmacroscopic. 0a scara microscopica, institutiile care ne sunt adversare si care trebuie sadispara sunt ?iserica, 1rmata si <amilia. 1ceasta erodare continua arata planul foarteclar al unei institutii ce nu are a face cu morala noastra crestina.

Aurul lumii



- )*ista în =ec&iul 6estament un dicton straniu+ "=oi veti îng&iti aurul lumii>”. ici onatiune nu are înscris ceva similar în cartea ei fundamentala. nde merge aurul lumiimoderne!- 0a ora actuala, nu s e mai poate raspunde simplu, nici cunoscatorii nu pot spune undeeste trezorierul principal. 'a sa evaluam unde se concentreaza banii, va amintesc un

lucru. aca vrei sa faci o e*cursie în @tatele nite, am cerut bani de la banca în dolari.e fiecare data, primeam bancnote noi. 6oti turistii germani, care pleaca peste 1tlantic,primesc bani noi. olarul circula în întreaga lume. 'um sa tiparesti at/tia dolari noi!6rebuie sa ai acoperire. ici o tara din lume nu are însa acoperire în aur, platina sauactiuni bancare pentru emisiunea de dolari. Prin urmare, emisiunea de dolari costa doar&/rtia, cerneala si manopera. u mai are nici o acoperire. @i atunci, cum raspundem la întrebarea unde este depozitul bancar al lumii! #nainte se facea trimiterea la depozitulde lingouri din aur al ?ancii ationale. 1stazi, vedem niste virgule care se muta încomputer. 1m trait în :ermania un episod interesant. <ara sa dau detalii, o anumitafirma avea o datorie foarte mare si era în pericol de faliment. Printr-un simplu %oc cu

mouse-ul, datoria s-a transformat dintr-o suma fabuloasa într-una ridicola, a uneifamilii obisnuite. eci se %oaca cum vor ei cu bunastarea unei tari. 1m devenit tributaricartilor de credit si manipularii financiare prin banca. ?anul ca atare îl folosim pentrucumparaturi marunte. @e dau de%a pensii pe carduri si în Rom/nia.- #nseamna ca nu trebuia sa aruncam cartile de mar*ism, în care se scria ca banii vordisparea, natiunile vor disparea(- @igur ca da, se lucreaza de%a. @e vor implanta cipuri sub piele si vom arata în fatacititorului electronic si vom beneficia de cumparaturi în toate magazinele. <ara bani.'artea de credit este o etapa intermediara. upa cum numerele recente de înmatriculareale masinilor sunt urmarite prin satelit. u sunt povesti.

:asoneria si democratia

- nde este salvarea, domnule doctor!- 6rebuie o precizare. 'a sa a%ungi la etapa în care te dizolvi în creuzetul globalizarii,trebuie sa fi trecut prin etapa democratiei. emocratia este asociata de rom/ni cunotiunea de bunastare. )i nu vor doar sa-si e*puna liber opiniile, fara sa scoata cinevapistolul pe masa. emocratia presupune, c&iar în regulile fi*ate de masonerie, orealizare c/t de c/t a individului. e ce! n mason care conduce un trust international 2si ei le conduc în totalitate 2 nu-si poate permite sa aiba salariati niste incapabili.otiunea de concentrare a puterii si de acumulare a banilor se leaga de competentasubordonatilor. n sef de firma este foarte important 2 cazul 9ruppului. ltimuldescendent al trustului era un &omose*ual si voia sa transforme ;nsula 'apri într-unparadis al &omose*ualilor. u a trezit rezonante favorabile în familie. -a fostdezmostenit, a primit o renta viagera, dar n-a ramas conducator. 9ruppul s-a desfiintatsi a devenit societate pe actiuni. Preluata de masoni, fara îndoiala. Prin urmare,democratia în lumea vestica a însemnat competenta, eficienta. @ocietatea a produs banisi a permis un nivel de viata. in considerente de calcul politic, nu din considerente



crestine, masonii vorbesc frecvent de liniste sociala. 'a sa le ti&neasca procesul lent decucerire a lumii, nu e nevoie de demonstratii în strada.- u au învatat asta de la mar*isti!- Posibil. Rezultanta a fost însa un nivel de trai ridicat.- 'eausescu a fost mason!

- 1sa zic unii. )u nu stiu nimic concret. @e zice ca era în masoneria albastra, care nicimacar nu este structura masonica. )ste o organizatie pentru prostirea prostilor, care siasa sunt prosti. asoneria albastra acorda trei grade+ este vorba de oameni care platesccotizatie la masonerie, le satisfac vanitatile ca au intrat si ei într-o organizatie secreta,care conduce lumea, de care au auzit si ei de la a saptea m/na. #n realitate, nu au nici unfel de acces la operatiunile de împartire a profitului.

+ecreta, nu 0discreta2

- @e alimenteaza de%a discret iluzia ca numai intr/nd în masonerie poti sa ai parte de

afaceri manoase, de cariera stralucita, numai asa poti sa ai acces la functii în stat, c&iarla recunoasterea valorii artistice a operei(- #n parte, este valabil. Pare de necrezut, dar eu, care sunt un om foarte obisnuit, amprimit invitatia sa fac parte din lo%a Paneuropa, în care se afla $tto de 8absburg, ultimulurmas al dinastiei. 1m refuzat si am fost admonestat într-o situatie îngrozitoare de unmason din e3 4or5. 'um de mi-am permis sa refuz!> i-a cerut c&iar si scrisoarea înapoi. ;-am restituit-o. 1m refuzat de patru ori sa fac informari pentru @ecuritatepentru a putea pleca în strainatate, tot asa am refuzat si intrarea în masonerie. <iindca oconsider la fel de pernicioasa. aca noi, rom/nii, dorim sa ne însusim democratia, saconstruim un stat democratic, o facem în speranta sa ne putem e*prima opiniile, sa nu

mai vedem monstruozitatile de nedreptate sociala de astazi, sa avem un nivel de traicomparabil cu al statelor occidentale. ar pentru asta nu trebuie platit tributul de atrece de la calitatea de membru de partid comunist la membru de lo%a. <iindca astaec&ivaleaza cu tradarea sistemului nostru de educatie, a credintei noastre în umnezeu. 1r însemna sa subordonam interesele prin lo%a care îsi zice nationala unor lo%iinternationale. u pot ca intelectual sa accept formularea masonica a laboratoarelor deidei. #ntrunirile din lo%i se numesc "laboratoare de idei”. @orin Rosca @tanescu îsi puneca motto la editorial "nele idei, înainte de a deveni evenimente, sunt pregatite înlaboratoare”. n cuv/nt care nu e ales înt/mplator. @i-atunci te-ntrebi ce rost mai aupartidele! in moment ce, parasind Parlamentul, :uvernul, ?iserica, 6ribunalul, ?ancaationala, ne înt/lnim în lo%a, unde se iau realele &otar/ri! aca optam pentru osocietate democratica desc&isa, cu egalitate, fraternitate, cu libertate, atunci de ce vaascundeti, domnule! e ce va faceti adunarile în locuri inaccesibile publicului! e ce nuse iau notite, în afara de protocoalele înc&eieate, pe care nu le vede nimeni! #n e3e*ic, la @anta <e, am vazut un centru masonic, unde scria mare "1ccesibil publicului între orele cutare si cutare”. e trei ori, am fost acolo în intervalul orar indicat+ tottimpul era înc&is. $mul obisnuit, c/nd vede afisul, c&iar crede ca se poate intra acolo,dar nu-l intereseaza problema pentru ca are alte gri%i. ;ar arele $rient din <ranta face



si spectacole de vizionare. #si permite uneori sa arate ca ar fi desc&isi publicului si seconsidera societate discreta, iar nu secreta. )ste o cacealma. #n concluzie, eu zic sa numai vorbim despre democratie, îi lasam în plata omnului, desfiintam partidele politice, îi lasam sa tipareasca dolari cu ce vor, &otar/ti împartirea tarilor, demolati biserici,faceti ce vreti>

Pionul

- in cartea dumneavoastra rezulta ca :eorge @oros are un rol deosebit în construireasocietatilor dcesc&ise. e ce-l preocupa un asemenea obietiv!- #n momentul de fata, îl consider pe @oros principalul pion al %ocurilor financiaremondiale. )ste un om care aduce un folos urias pentru masonerie.- )ste un altruist!- 1sa zice el. )u nu cred. )l ofera o capcana foarte atractiva+ bursele @oros. <oarte multitineri straluciti din tarile e*-comuniste, încatusati de neociocoimea rosie, nu au nici o

sansa de promovare. 6rebuie sa plece. Putine firme îi cauta. @i atunci agentii lui @oros lefac aceasta oferta, care presupune completarea unui formular. 6rebuie sa raspunda la întrebari privind atitudinea fata de ?iserica, de familie, monar&ie, fata de principiilemorale. umai o parte sunt apoi racolati ca bursieri si dintre acestia aproape toti intra în mecanismul masoneriei mondiale. ;nitial, în lo%ile de tineret, apoi li se dau functii totmai mari. 'azul lui i&ai Razvan ngureanu, ministrul de )*terne, este cunoscut. 6ot;asiul stie ca este mason, ca a beneficiat de numeroase burse de care nu au beneficiat altitineri. )i trec din burse-n burse, iar copiii nostri sunt prosti>- u ati primit nici un avertisment elegant din partea discretilor lumii!- -am primit, probabil pentru ca nu ma considera o persoana at/t de importanta, înc/t

sa strice glontul pe mine. ;ar eu nu sunt un veleitar. Pot cugeta si asta am facut toata viata si am avut cura%ul s-o fac în scris. imeni nu-mi poate lua dreptul de a spuneadevarul si de a ma oferi tarii mele pentru un guvern care ar avea realmente nevoie desfaturile mele. ai ales în domeniul sanitar, pentru învatam/ntul medical superior, darniciodata încolonat în organizatiile lor.

A consemnat 1iorel Patrichi

@ne Res$onse To >8es$re Nazism0 Comunism i Masonerie5

&* a8ian (aLs+

Novem8er &&, /GG' at 9+FG pm

"care mai este adversarul redutabil al masoneriei!- ationalismul.”

http://foaienationala.ro/despre-nazism-comunism-si-masonerie.html/comment-page-1#comment-150

http://foaienationala.ro/despre-nazism-comunism-si-masonerie.html/comment-page-1#comment-150



'um arata dl atrescu, nationalismul este temutul adversar al maoneriei,alcomunismului, al neocomunismului de azi. u vedeti ca daca azi faci un parastas pt ceimorti in comunism, esti numit "e*tremist,fascist”! iar nationalismul este si azi groapade gunoi a societatii asa zis "democratice”.aca arunci cu gunoaie in poporului roman sau in creedinta crestina, n-ai nimic 2 cumfac domnii Patapievici, ?adilita, :abriel 1ndreescu, ?acons5i, 1ndrei ?adin etc. ardaca iti aperi neamul si credinta de atacurile lor, esti "antisemit”, ii arzi ca pe draci( defapt c&iar îi ardem pe dracii din ei cand vorbim de nationalism si $rtodo*ie. <elicitari ptcura%, dle atrescu> felicitari pt cura%, celor din acest blog>

uvernele masonice ale României

+ursa http--proortodoIia./ordpress.com

Motto+ Tendin%a din ce (n ce mai vizibilă a masoneriei de a aca$ara toate func%iile im$ortante (n stat re$rezintă un $ericol $entru Rom1nia&5 B Radu 7imofte, fost director (R!, senator %(D #n (enatulRomâniei

'ărţile de propagandă masonică sunt ticsite cu e*emple de oameni politici care înultimii IDD de ani au făcut parte din această sectă satanică, <rancmasoneria. '/nd este vorba despre trecut, masonii nu se sfiesc să se laude c/t de mult au influenţat eiprincipalele evenimente din istoria modernă. '/nd vine însă vorba despre prezent, eiadoptă e*act poziţia contrarie. @pre e*emplu, oria Nestorescu-Bălceti, masonde grad #nalt i director al $entrului Naţional de (tudii rancmasonice,afirma iritat #ntr-un interviu #n septem8rie /GGK+ Re$et $entru a miaoară -rancmasoneria nu $une guverne )i nu dă jos mini)tri&5 asoneria,susţin ei cu neruşinare, este o organizaţie de caritate, total inofensivă, care nu facepolitică. #ntr-adevăr, în faţa publicului, ea se fereşte să ia apărarea unui partid sau aaltuia. #n culise însă trage sforile tuturor %ocurilor politice. $amenii care alcătuiesc

http://foaienationala.ro/guvernele-masonice-ale-romaniei.html

http://proortodoxia.wordpress.com/

http://foaienationala.ro/guvernele-masonice-ale-romaniei.html

http://proortodoxia.wordpress.com/



această sectă satanică fac tot timpul politică. i încă la nivel înalt, fiind plasaţi în poziţiic&eie în mai toate ţările lumii. Rom/nia nu face e*cepţie.

Nuvernele postdecembriste au fost mereu conduse de prim9mini%tri masoni

Din cele opt guverne care s-au succedat #n România după evenimentele dindecem8rie &'?' 2fără a le lua #n calcul interimatele5, cel puţin cinci au fostconduse #n mod cert de prim-minitri a căror apartenenţă lafrancmasonerie este confirmată*

%etre Roman a condus primele două guverne postdecem8riste* Mason denivel #nalt, intens susţinut de Marele Orient al ranţei i de lo;ile italiene,%etre Roman participă activ #n septem8rie &''G la #ntâlnirile cu Marele(uveran al masoneriei italiene, )lvio (c"u88a* n document inedit, publicat înFJJD, demonstrează apartenenţa sa la masonerie. )ste vorba despre o scrisoare care îi

poartă semnătura, alături de menţiunea strict secret, adresată ca de la frate la frate,ambasadorului Rom/niei la 'airo, ;on 1ngelescu. 2unte%i autorizat5 , scrie PetreRoman, ca imediat du$ă $rimirea la $re)edintele MubaraD0 să (l asista%i laceremonia afilierii (n loja Mem$3is"Misraim din Cairo $e trimisul nostru0 fratele ?elu oican0 ade$t al @rdinului nostru cu gradul de Cavaler Fados30 (n Loja de Rit sco%ian0 rectificat )i acce$tat (n care a%i $rimit Lumina5& <ratele :elu =oican la care face referire ordinul lui Roman este nimeni altuldec/t :elu =oican =oiculescu. 1cesta ocupa pe atunci funcţia de viceprim-ministru,adică era ad%unctul lui Roman. Deputatul 6asile Matei a de0văluit ulterior, #nfe8ruarie &''?, că %etre Roman i =drian Năstase 2ministru de eCterne #n al

doilea guvern Roman5 nu fac parte din aceeai lo;ă masonică, dar suntamândoi francmasoni*

Din &''? până #n &''', România are un alt prim-ministru mason, darprovenit de pe o altă filieră+ Radu 6asile* upă ce se converteşte peste noapte lacatolicism şi intră în masoneria italiană, Radu =asile are o ascensiune subită. @eremarcă prin mai multe „performanţe” în premieră în Rom/nia. @pre e*emplu, esteprimul rom/n care ocupă o poziţie de conducere în organismele europene, devenind vicepreşedinte al 1dunării Parlamentare a 'onsiliului )uropei. O altă premieră apremierului Radu 6asile este vi0ita %apei #n România* Relaţiile sale cu lo;ileitaliene i cu Opus Dei 2sectă teroristă din interiorul Bisericii $atolice5 #l facsă susţină curentul masonic ecumenist din cadrul Bisericii i săintermedie0e, #n mai &''', prima vi0ită reali0ată de un (uveran pontif #ntr-o ţară ortodoCă, după sc"isma religioasă din anul &GF9* 'u aceastăocazie, %atriar"ia Română primete de la Opus Dei o donaţie #n valoare de/GG*GGG de dolari pentru construirea $atedralei Mântuirii



Neamului* Relaţiile sale de înalt nivel cu masoneria italiană fac să fie şi primul rom/nprimit în audienţă privată de Papa ;oan Paul al ;;-lea Acare şi el a fost masonB, nu o dată,ci c&iar de patru ori. e altfel, Radu =asile este cel care a tradus în limba rom/nă?iografia Papei ;oan Paul al ;;-lea.

.ntre &''' i /GGG uvernul României este condus de un alt masonrecunoscut, Mugur !sărescu* #ntr-un mod ine*plicabil pentru cei care nu cunoscapartenenţa sa la masonerie, ugur ;sărescu este de FK lungi ani guvernator al ?ănciiaţionale a Rom/niei, poziţie pe care a rămas în ciuda sc&imbărilor de pe scena politicărom/nească. Puţini ştiu faptul că ugur ;sărescu a fost menţinut pe această poziţie lapresiunile unor organisme financiare mondiale, care au ameninţat că îşi retrag împrumuturile acordate Rom/niei, de fiecare dată c/nd s-a pus problema sc&imbării dinfuncţie a lui ;sărescu. )*plicaţia acestei susţineri trebuie căutată în perioada c/t acesta alucrat la ;nstitutul de )conomie ondială din ?ucureşti. atorită acestei poziţii,;sărescu mergea deseori în @1 încă dinainte de FJGJ. 1colo a fost racolat de 'onsiliul

pentru Relaţii )*terne A'ouncil of <oreign RelationsB care avea nevoie să-şi implanteze în Rom/nia un om pe care să se poată baza. upă evenimentele din decembrie FJGJ;sărescu a fost imediat activat. 1 petrecut o scurtă perioadă ca reprezentant comercial alRom/niei la 1mbasada din Oas&ington, apoi a devenit guvernator pe viaţă al ?ănciiaţionale. isiunea sa era să se asigure că Rom/nia va face împrumuturi înrobitoare,care să o facă dependentă de organismele financiare internaţionale+Banca Mondială,Banca )uropeană de !nvestiţii, Banca )uropeană pentru Reconstrucţie iDe0voltare i ondul Monetar !nternaţional. i-o îndeplineşte peste aşteptărilestăp/nilor săi. Dintr-o ţară care #n decem8rie &'?' nu avea deloc datorii,România are #n iulie /GG? datorii eCterne declarate de 9F,J9 miliarde de

euro* Puţini ştiu şi că ugur ;sărescu este membru al grupării masonice care face %ocurile în economia mondială 2 'omisia 6rilaterală. e altfel, ;sărescu a avut gri%ă să se încon%oare la ?R de mulţi masoni. 'el mai evident e*emplu este cel al lui eorge 6irgil (toenescu, mem8ru #n $onsiliul de administraţie al Băncii Naţionale,dar i Mare (ecretar eneral al $onsiliului de grad al Ritului (coţian dinRomânia*

)ste de%a de notorietate faptul că =drian Năstase, prim-ministru al României #ntre /GGG i /GG9 este mason de grad , cavaler de Malta i face parte din$lu8ul RotarL* #ntr-un interviu din anii UJD, 1drian ăstase vorbeşte despre faptul căeste cavaler de alta, lucru pe care îl menţionează şi în '=-ul postat pe site-ulParlamentului. )ugen Ovidiu $"irovici, actualul Mare Maestru al Marii @o;iNaţionale, a fost consilier pe pro8leme economice #n ca8inetul lui =drianNăstase*

@a fel stau lucrurile i cu actualul prim-ministru, $ălin %opescu 7ăriceanu*(e tie că acesta este fiul adoptiv al masonului Dan =medeo @ă0ărescu,desemnat #n &''G (uveran Mare $omandor al (upremului $onsiliu de Rit



(coţian =ntic i =cceptat al României* 6eoria neimplicării masoneriei în politicăeste un basm de adormit copiii, dacă ţinem cont doar de faptul că Dan =medeo@ă0ărescu este unul dintre cei care au reînfiinţat Partidului aţional 0iberal dupăFJGJ şi a deţinut funcţia de vicepreşedinte al P0 timp de şapte ani. Pe vremea c/nd6ăriceanu era ministru al industriei şi comerţului în guvernul 'iorbea, l-a ales ca PR pe

un coleg de masonerie, $orneliu 6ioianu, conducătorul Marii @o;i a României.0a r/ndul lui, 'orneliu =işoianu este foarte bun prieten şi partener de afacericu Bogdan Bu0oianu, mason #n @o;a =lpina din )lveţia i %ro Mare Maestru #n Marea @o;ă a României, unul dintre „8ăieţii detepţi” din afacerile cuenergie electrică, patron la )nergL olding i prote;at al premierului7ăriceanu. 6aleriu (toica, vicepreedinte al %N@ până #n /GG& i preedinte%N@ #n perioada /GG&-/GG/, a declarat, de altfel, că 7ăriceanu este mem8rual Marii @o;i a României i că a #ncercat să #i racole0e pe toţi liderii %N@ #naceastă grupare*

;ată deci că cinci din cei opt prim-minitri ai României fac #n mod cert partedin francmasonerie* '/t despre ceilalţi trei, nu s-a afirmat p/nă acum e*plicit căsunt masoni. <otografiile-semnal îl dau însă de gol pe icolae =ăcăroiu, prim-ministru între FJJI şi FJJE. #n IDDK, el va fi utilizat de fraţii de lo%ă pentru a-l înlocui pe 6raian?ăsescu, suspendat temporar din funcţia de preşedinte al ţării de // 2numărul lo;ei(ullPBones5 de parlamentari. #nainte de numirea sa ca preşedinte interimar, 0iarulmasonic Qiua publica o poză-semnal. ;maginea înfăţişa un =ăcăroiu diabolic, în aicărui oc&elari se reflecta un cerc alcătuit din m/ini reunite 2 simbol al frăţiei maleficemasonice.

7"eodor (tolo;an, premier al României #n perioada &''&-&''/, povestetecă a fost curtat de Marea @o;ă a României, din care face parte7ăriceanu+ Gmi amintesc că acest domn i)oianu a venit la mine )i mi"a $ro$us să intru (ntr"o lojă masonică& I"am zis să mă lase (n $ace cu $rostiile5 . Puţin probabil ca @tolo%an să fi refuzat totuşi pactul cu masoneria, fie ea alui '&irovici, fie a lui =işoianu. 'ert este că în perioada c/t a fost prim-ministru s-aremarcat prin eforturile de a distruge economia rom/nească alături de guvernatorul?ăncii aţionale, masonul ugur ;sărescu. e altfel, (tolo;an a fost ulterioranga;at la Banca Mondială*

En mason, doi masoni, trei masoni4 un guvern

<rancmasoneria nu şi-a plasat degeaba oamenii în această poziţie c&eie. Primul-ministru are privilegiul de a alege membrii guvernului. 'onsecinţa imediată a acesteimanevre a fost că prim-miniştrii masoni şi-au ales ec&ipa din r/ndul propriilor colegi delo%ă. 1ceasta a făcut ca în toate guvernele să e*iste cel puţin doi, trei sau c&iar mai mulţiminiştri, despre care se ştie cu certitudine că sunt masoni.



0a o privire de ansamblu asupra guvernelor rom/neşti de după UGJ se observă c&iar căanumite nume se repetă. 0ipsă de persoane pregătite şi dispuse să conducă un minister!icidecum. eloc înt/mplător, cei care apar în mod repetat pe posturile de miniştri sunte*act cei care fac parte din francmasonerie.

nul dintre „veterani” este (orin run0ăverde. #ntr-o emisiune difuzată de Realitatea6=, el a recunoscut că este mason. 1ceasta l-a făcut de nelipsit în ma%oritatea guvernelormasonice de după UGJ+ ministru al ediului în :uvernul 'iorbea, ministru al 6urismului în :uvernul Radu =asile şi de două ori ministru al 1părării în :uvernele ;sărescu şi6ăriceanu. 1poi, c/nd nu a mai fost ministru, @orin <runzăverde a primit o călduţăpoziţie de deputat în Parlamentul Rom/niei şi mai nou este europarlamentar.

Masonul 6ictor Ba8iuc apare şi el constant în guvernele postdecembriste, c/nd laun minister, c/nd la altul. inistru de Mustiţie în al doilea guvern Roman, ministru de;nterne în :uvernul @tolo%an, ministru al Reformei în FJJG, de trei ori ministru al

1părării în :uvernele 'iorbea, ;sărescu şi Radu =asile. 'a şi <runzăverde, c/t nu a fostministru a fost deputat, iar din IDDC a fost numit preşedinte al 'amerei de 'omerţ şi;ndustrie a Rom/niei, poziţie pe care a ocupat-o p/nă în IDDK. espre apartenenţa lui lamasonerie s-a discutat şi în 'amera eputaţilor în FJJG. Deputatul %etre urleaafirma atunci, contestând ridicarea colonelului Nicolae =leCandru, senatorde %ra"ova, la rangul de general de 8rigadăH 8omnul Nicolae Ale9andruintră (n '8 (n :<& Gn $erioada :<":J0 este de$utat din $artea '8+ din :J0 senator din $artea '8& 8omnul Nicolae Ale9andru intră (nmasonerie (n :!& Tot domnul Nicolae Ale9andru este ridicat la gradul degeneral0 (n :#0 (n tim$ ce ministru al a$ărării na%ionale este domnul

ictor .abiuc0 )i el membru al '80 )i el membru al masoneriei&5

.n unele ministere apartenenţa la masonerie a devenit o tradiţie*

Din cei nouă minitrii de eCterne care au activat până #n pre0ent se tie cucertitudine că apte sunt masoni* =drian Năstase a fost ministru de eCterneatât #n guvernul Roman, cât i #n guvernul (tolo;an* !-a urmat, #n guvernul 6ăcăroiu 2&''/-&''J5, 7eodor Melecanu, coleg de lo;ă cu Dinu %atriciu i$ălin %opescu 7ăriceanu* !-a urmat =ndrei %leu, care a rămas #n aceastăfuncţie preţ de două guvernări* uvernul $ior8ea 2&''J-&''K5 l-a avut caministru de eCterne pe =drian (everin i el mem8ru al francmasoneriei* .nguvernul lui !sărescu, i-a urmat masonul %etre Roman* En alt mason,Mircea eoană a devenit apoi ministru de eCterne #n guvernul Năstase*Mi"ai Ră0van Engureanu, ministru de eCterne #ntre /GG9 i /GGK aparţinetinerei generaţii i a fost format din familie #n spiritul masonic* 7atăl său,prof* dr* Stefan Engureanu este i el mason i a ocupat po0iţia de viceprimar al municipiului !ai* Si cum masoneria nu #i uită oamenii #ncare investete, #n noiem8rie /GGK, când nu a mai fost ministru, Mi"ai



Ră0van Engureanu a fost propus ca director al (erviciului de !nformaţii)Cterne, funcţie pe care o ocupă i #n pre0ent*

@a fel stau lucrurile la Ministerul de interne+ 6ictor Ba8iuc 2uvernul(tolo;an5, Doru !oan 7ărăcilă 2uvernul 6ăcăroiu5, !oan Rus 2uvernul

Năstase5 apar toţi trei pe listele de mem8ri ai Marii @o;i Naţionale*

En alt mason declarat, !on $aramitru a fost Ministru al $ulturii timp de treiguverne+ $ior8ea , Radu 6asile i Mugur !sărescu*

Ministrul ;ustiţiei din guvernul 6ăcăroiu, avril !osif $"iu08aian este i elmason* 1 fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a @upremului 'onsiliu al $rdinuluiasonic Rom/n, „1l.;. 'uza Princeps”. !oan 7alpe, fost ministru de stat pentrucoordonarea activităţilor din domeniile apărării naţionale, integrăriieuropene i ;ustiţiei este i el mason* @a fel Dan !oan %opescu, ministrul

industriei, economiei i comerţului din guvernul Năstase*

0ista poate continua, întruc/t subiectul nu a fost epuizat. 1ceste c/teva e*emple sunt însă suficiente pentru a demonstra că masoneria minte cu neruşinare c/nd susţine că nuse implică în politică.

de :ihaela Nheorghiu

=*$* $u0a-(tiinta antisemitismului

http://foaienationala.ro/a-c-cuza-stiinta-antisemitismului.html

http://foaienationala.ro/a-c-cuza-stiinta-antisemitismului.html



#nc_ o împerec&ere de vorbe, oribil_+ stiinta antisemitismului. 'um poate fiantisemitismul, stiint_! @e vor întreba indignati savantii cu „rocele”, savantii cu „focele”,savantii cu „i*ele”, savantii cu „sufi*ele”, savantii cu fi*ele lor pretinse „idei” de cultur_! 1ntisemitismul! Pentru savantii acestia e doar numai o s_lb_ticie+ manifestatie oarb_ deinstincte brutale, r_m_site ale unor timpuri preistorice. $ rusine în mi%locul civilizatiei

noastre, pe care o condamn_ deopotriv_ stiinta si constiinta luminat_ a omului liber depre%udec_ti si patimi. 1ceasta este „atmosfera” pe care au creat-o, mai cu deosebire %idanii 2 si pe care o întretin %id_nitii 2 în %urul antisemitismului, prostind pe naivi sau e*ploat/nd naivitateacelor prosti, cu pretentii+ de a fi si ei „la în_ltimea civilizatiei moderne”. @i cine nu voieste s_ fie!e pild_, e un caz interesant al unui %id_nit, de origine el însusi %um_tate %idan, vorbindcu c/tiva ani mai înainte, cu aere de strasnic savant despre antisemitismul nostru, careera si pe vremea aceea ceea ce este acum, nesc&imbat.@i iat_ ce ne spune acest autor, nomen-odiosum 2 tr_d_tor atunci al g/ndirii nationale,

precum a fost mai pe urm_, tr_d_tor al actiunii nationale, în timpul r_zboiului 2 înrevista „=iata Rom/neasc_”, anul ;;, nr.FF, din oiembrie FJDK Apag. FGE, IDL-IDKB. =reau s_ vorbesc despre c&estiunea evreiasc_( cu des_v/rsire denaturat_ de iudofagia vulgar_ si feroce a antisemitilor nostri, care astfel( ne compromit în fata lumiicivilizate('u armele ruginite, scoase din arsenalul prigonirilor medievale cu propaganda de ur_,cu p_timasa at/tare la e*cese, cu r_scolirea în masele populare a instinctelor bestiale(se poate numai compromite o cauz_ dreapt_, 2 care nu este numai cauzaantisemitismului(

1 da, îns_ acestui conflict( un aer fals de prigonire a unei rase, de prigonire religioas_,de antisemitism într-un cuv/nt, poate servi numai cauza adversarilor, bucurosi s_e*ploateze divag_rile c/torva maniaci( scandalagii antisemiti, provoac_ punerea laordinea zilei a întregii c&estiuni prematur(ici un popor, cu at/t mai putin al nostru, nu se poate îngr_di p/n_ la infinit, f_r_pedeaps_, împotriva ideilor moderne si nici împotriva actiunii politice din afar_(APuncte. Punctele de la urm_ sunt ale autoruluiB. 1sadar nu suspensive, ciamenint_toare, p_r/nd a cuprinde o strasnic_ prevedere politic_, n.r.B 1 pune, deci, c&estiunea noastr_ pe terenul antisemitismului, pe al urii de ras_, înseamn_ a ne duc e la o înfr/ngere rusinoas_ si fatal_ pentru noi( Porniri asiatice(demagogie violent_, agitatiune nes_n_toas_( încercare de a specula asupra patimilor întunecate( APuncte. Punctele de la urm_ sunt iar ale autorului, cuprinz/nd aceeasiamenintare+ pentru asemenea oribile crime, ale antisemitismului nostru, n.r.B 1m reprodus aceast_ conceptie tipic_ a tuturor %id_nitilor. i se vede la ce se reduce+clisee Alumea civilizat_, ideile moderneB, dar mai cu deosebire in%urii Aiudofagia vulgar_si feroce, arme ruginite, instincte bestiale, divag_rile c/torva maniaci, scandalagiiantisemiti, porniri asiatice, patimi întunecateB.



1semenea „aprecieri”, le g_sim nu numai la %id_nitii vulgari, ci uneori c&iar la uniireprezentanti de altfel distinsi ai culturii, în alte domenii. 1stfel, de pild_, eminentul %urisconsult, profesor universitar, orator, om politic, fost ministrual instructiei publice,d. '. 1rion, mi-a servit din cauza antisemitismului meu, în plin_ adunare a deputatilor,apostrofa 2 putem zice celebr_, venind de la un b_rbat ca acesta 2 numindu-m_+ omul

cavernelor.'/t pentru %idani 2 e*plicatia pe care o dau ei antisemitismului este înc_ si maicaracteristic_. Pe l/ng_ obisnuitul cliseu, cu s_lb_ticie si ur_ 2 fireste, f_r_ motiv, c_ci nule convine s_ discute motivele 2 antisemitismul este dup_ d/nsii+ o nebunie, odegenerare intelectual_, o boal_ a spiritului. #n modul acesta consider_ unul dintre„intelectualii” moderni cei mai distinsi ai %idanilor, r. 9. 0ippe, de ilustr_origine, castr_nepot al vestitului comentator al 6almudului, Rasi, din veacul de mi%loc 2 cel cu „tobsebegoim &arog”, pe cel mai bun dintre goimi, omoar_-l.ed. r. 9. 0ippe, prip_sit la noi din :alitia si stabilit la ;asi 2 unde a fost înc&is,omor/nd prin avort o crestin_ 2 a publicat c&iar o scriere special_ cu titlul+ „@imptome

ale boalei mintale antisemite” A„@imptome der 1ntisemitisc&en :eistes 9ran5&eit”,;ass7 FGGKB.@i ca o dovad_ c_ argumentele de care se servesc %idanii paraziti, împotrivaantisemitismului, sunt de o e*trem_ s_r_cie 2 ca si ale %id_nitilor si pururea aceleasi 2iat_ ce spune, c&iar acum în urm_, 'urierul ;sraelit, oficialul organ el niunii )vreilorp_m/nteni, în articolul de fond al num_rului s_u de =ineri, FC @eptembrie FJII,sub titlulin%urios pentru noi, care scriem la 1PR1R)1 1t;$10, numindu-ne o band_ demisei+„)ste la antisemiti o stare de degenerare intelectual_ a%uns_ la perversitatea simturilor,un fel de sadism mental, de care cei loviti sunt împinsi la minciun_ si calomnie”.

'um vedeti, este o e*plicatie foarte simpl_ dar si e*trem de naiv_+ tot ce se spune contra %idanilor este minciun_ si calomnie, datorit_ unor degener_ri intelectuale specifice.efinitia antisemitismului 2 de c_tre %id_niti si %idani 2 se rezum_, dar, în aceste dou_cuvinte+ s_lb_ticie si nebunie+ se întelege+ ale antisemitilor. '/t pentru %idani 2 cafenomen social 2 ei nici nu intr_ în e*plicatia aceasta. 'a si cum nu ar fi.„@_lb_ticia” si „nebunia” au f_cut ca toate popoarele, în toate timpurile, egiptenii, persii,grecii, romanii, arabii precum si natiile moderne p/n_ în ultimul timp, s_ considere pe %idani ca un pericol national si s_ ia m_suri împotriva lor.„@_lb_ticia” si „nebunia” au întunecat întelegerea celor mai str_luciti reprezentanti aiculturii tuturor natiilor, ca 'icero, @eneca, 6acit, o&amed, artin 0ut&er, :iordano

?runo, <riederic& cel are, =oltaire, apoleon ;, :oet&e, 8erder, ;mmanuel 9ant,<ic&te, @c&open&auer, '&erles <ournier, 0ud3ig <euerbac&, Ric&ard Oagner, ?ismarc5, Rudolf =irc&o3, 6&eodor ?illrot&, )ugen u&ring, si altii nenum_rati, în toatedomeniile, ca s_ se pronunte contra %idanilor.„@_lb_ticia” si „nebunia”, în sf/rsit, e*plic_ antisemitismul celor mai alesi reprezentantiai culturii noastre, ca @imeon ?_rnut, ?. P. 8asdeu, =asile 1lecsandri, =asile 'onta,i&ail )minescu.@_lbatici si nebuni+ toti acestia. 'ivilizati si cuminti+ %id_nitii. ;ar %idanii+ ine*istenti.



1semenea aberatii se sfarm_ de la sine. 'u toate acestea, pentru a confuziona spiritulmaselor, ele se produc necontenit. e aceea tocmai si pentru c_ asemenea „teorie” 2 vrednic_ de capul %idanilor si de imbecilitatea si venalitatea %id_nitilor 2 nu este capabil_s_ înteleag_ antisemitismul, ca fenomen social, noi îi vom spune „teoriaantisemit_”.

up_ aceast_ teorie, a noastr_, în alc_tuirea antisemitismului trebuie s_ deosebim treimomente+ instinctul, constiinta, stiinta.;nstinctul a f_cut ca întotdeauna multimea, care se preocup_ în primul r/nd deinteresele sale materiale imediate, s_ se împotriveasc_ parazitismului %idanilor, prinmisc_ri populare, adeseori s/ngeroase, si generale, precum a fost între altele multe,pretutindeni, teribila miscare a cazacilor, din craina, condus_ de ?ogdan 8melnisc&7si în care au pierit peste ICD.DDD de %idani în FELJ.'onstiinta pericolului %idovesc se trezeste treptat, mai înt/i în clasele culte, si apoi se întinde la tot mai multi, care se unesc cu multimea, spri%inind revendic_rile ei, ele înseledevenind constiente.

@tiinta începe cu cercet_ri partiale, p/n_ c/nd a%unge 2 abia în zilele noastre 2 ladeterminarea obiectului ei, cercet/nd iudaismul ca fenomen social, desp_rtit de mediul în care caut_ s_ se confunde si constat/nd c_ el este o problem_ uman_, si cea mai mare,a c_rei solutie trebuie g_sit_.'ercet_rile partiale, prin rezultatele la care a%ung, am putut zice c_ formeaz_antisemitismul stiintei. 1ceasta este baza, care nu se confund_ îns_, cu stiintaantisemitismului. 'eea ce le deosebeste este obiectul lor diferit. @i iat_ definitia 2 prindeterminarea obiectului 2 a acestei stiinte, care se vede c_ este o adev_rat_ stiint_ cudomeniul ei propriu+ „@tiinta antisemitismului are ca obiect iudaismul ca problem_social_, fiind astfel, în mod necesar, sinteza tuturor stiintelor care pot contribui l a

solutia ei”.'are sunt aceste stiinte, care prin cercet_rile lor partiale contribuie la cunoastereaiudaismului, am v_zut. @i iat_ în ce fel stiinta antisemitismului se foloseste de rezultatelelor, pentru a îndruma solutia ei.;storia+ constat_ c_ de la început %idanii sunt un popor r_t_citor printre celelaltepopoare, nomad, f_r_ patrie. @tiinta antisemitismului stabileste c_ acest nomadism estecontrar e*istentei popoarelor sedentare agricole si nu poate fi tolerat. 1ntropologia+ constat_ c_ %idanii sunt un amestec de rase diferite între d/nsele,neînrudite, ca semitii, arianii. negrii, mongolii. tiinta antisemitismului e*plic_sterilitatea natiei %id_nesti în domeniul culturii, ca un efect al acestei corciri si arat_ c_

aceast_ corcitur_ nu poate ser vi cu nimic cultura celorlalte natii, pe care numai ofalsific_, denatur/nd caracterele ei.6eologia+ constat_ c_ religia %id_neasc_ este o religie particularist_, bazat_ pe leg_m/ntulspecial înc&eiat de umnezeul lor, ;a&ve, cu %idanii, considerati ca popor ales, ca poporsf/nt Aam codesB, desp_rtit de celelalte popoare.@tiinta antisemitismului deduce cu rigurozitate c_ o asemenea conceptie e*cludeposibilitatea oric_rei conlucr_ri pasnice si a oric_rei asimil_ri cu %idanii.Politica+ constat_ c_ pretutindeni, în mi%locul celorlalte natii, %idanii au organizatia lor



social_ deosebit_, constituind stat în stat. @tiinta antisemitismului conc&ide c_ %idaniisunt un element anar&ic, periculos e*istentei tuturor statelor.)conomia politic_+ constat_ c_ %idanii au tr_it în toate timpurile, c&iar în Palestina, capopor suprapus celorlalte natii, e*ploat/nd munca lor, f_r_ ca ei s_ fie directproduc_tori. @tiinta antisemitismului zice c_ orice natie are dreptul s_-si apere munca sa

productiv_ de e*ploatarea %idani lor, care nu pot fi tolerati a tr_i ca paraziti,compromit/nd e*istenta popoarelor.<ilosofia+ constat_ c_ conceptia iudaismului despre viat_ este un anacronism contrarprop_sirii umane. @tiinta antisemitismului impune , ca o datorie c_tre civilizatie, caaceast_ monstruozitate cultural_ s_ fie înl_turat_ prin silintele unite ale tuturor natiilor.Pe constat_rile obiective ale diferitelor stiinte speciale 2 deosebite de d/nsa, stiintaantisemitismului 2 îsi bazeaz_ concluziile ei, care toate duc, cu necesitate, la aceeasisolutie+ eliminare %idanilor din mi%locul celorlalte popoare, pun/nd cap_t e*istentei lornefiresti, parazitare, datorate unor conceptii anacronice, contrar_ civilizatiei si linistiituturor natiilor si pe care ele nu o mai pot tolera.

1cea st_ teorie antisemit_ difer_, cum se vede, de teoria %id_neasc_ si a %id_nitilor, carereduce e*plicatia antisemitismului la cele dou_ manifestatii sufletesti, individuale, sicare de îndat_ ce se manifest_ în mas_, sunt ele îns_si o problem_ social_+ s_lb _ticie siur_. @i o e*plic_ numai pe aceasta.;nstinctul antisemitismului+ poate fi însotit uneori de s_lb_ticie si ur_. Pentru c_instinctul e orb 2 cum se zice 2 desi e asa de sigur în ap_rarea vietii.'onstiinta antisemitismului se adaug_, îns_, instinctului, înt_rind pornirile lui, oric/t arfi de „s_lbatice”. '_ci pentru a fi „civilizat”, trebuie mai înt/i s_ e*isti.@tiinta antisemitismului+ vine, în sf/rsit, si e*plic_ fenomenul, lumin/nd tot mai multeconstiinta multimii si d/nd satisfactie deplin_ instinctului ei, cu izbucnirile lui violente,

pe care le legitimeaz_, dezv_luind cauza lor, în parazitismul %idanilor. 1stfel, ea ne d_formula solutiei stiintifice, a problemei iudaismului 2 pe care nu ne mai r_m/ne dec/t s-o punem în functie, pentru a o realiza. 1ntisemitismul modern întruneste dar toate energiile+ energia instinctului, energiaconstiintei, energia stiintei, a adev_rului deplin dovedit, form/nd o formidabil_ puteresocial_, capabil_ desigur s_ rezolve cea mai mare problem_ a civilizatiei timpului nostrucare este problema %id_neasc_. @i cu ce se ap_r_ %idanii si %id_nitii împotriva acesteiputeri uriase, c_ut/nd s_ prelungeasc_ e*istenta condamnat_ a parazitismului lor! 1m v_zut+ clisee, in%urii si mofturi.;udeofagia vulgar_ si feroce a antisemitilor nostri( ne compromit în fata lumii

civilizate( arme ruginite scoase din arsenalul prigonirilor medievale( R_scolirea înmasele populare a instinctelor bestiale( porniri asiatice( ebunie( @adism mental( 1cestea sunt toate argumentele 2 c_ci altele nu au 2 pe care le opun antisemitismuluinostru, crez/nd a-l înl_tura cu prostii.Pe c/nd în s/nul tuturor natiilor, revoltate împotriva parazitismului ;udei nomade,clocotesc energiile r_zbun_toare(

A.C. Cuza, Ap7rarea ational7, nr.&4, & ov. &'>>, an $)



One Response To “A.C. Cuza-Stiinta Antisemitismului”

1. Lancier14 Says:

October 7, 2009 at 12:27 pm

Felicitari pentru postarea materialului semnat de AC Cuza, apostolul nationalismului romanesc, astazi uitat de cei maimulti dintre nationalistii romani.Traiasca AC Cuza!

Regele, amanta i @egiunea =r"ang"elului Mi"ail

in cuprins+• Puterea monar&ică pe m/na evreilorY• esa%e divineY

• aşterea opoziţiei ultranaţionalisteY

• 'odreanu le cerea legionarilor pregătirea pentru luptă prin asceză activă,princredinţă,post şi rugăciuneY

•

Portretul unei evreice periculoaseY• ":1R1 $1R), 1R @) PR)h>”Y

• "Rebeliunea legionară”, diversiune evreiască.

http://ac-cuza.info/

http://foaienationala.ro/a-c-cuza-stiinta-antisemitismului.html/comment-page-1#comment-123

http://foaienationala.ro/regele-amanta-si-legiunea-arhanghelului-mihail.html


http://ac-cuza.info/

http://foaienationala.ro/a-c-cuza-stiinta-antisemitismului.html/comment-page-1#comment-123





Puterea monar&ică pe m/na evreilor.

#n mai-iunie FJIJ, într-o notă informativă a unui agent al @iguranţei rom/ne se arată cănumeroşi ofiţeri din armată sunt recrutaţi în interiorul lo%ilor masonice din Rom/nia decătre publicistul i&ail egru Arecte i&ai Nussman, secretar de redacţie al ziarului

niversulB, unde "sunt luaţi în primire şi convinşi la ideea că prinţul 'arol trebuie să vina în ţară, că sunt datori să îşi prelucreze camarazii spre a-i c/ştiga în favoarea acesteiidei întruc/t starea rea de lucruri actuală nu poate fi înlăturată dec/t de un rege ma%or şienergic care nu roate fi dec/t prinţul 'arol.S...T @unt mulţi evrei în această lo%ăSmasonică, @teaua PolarăT şi convingerea Sagentului @iguranţeiT este că evreii sunt aceiacare au pus la cale totul pentru aducerea prinţului 'arol, întruc/t sunt siguri de el că-i vaprote%a în orice împre%urare(” 1celaşi Nussman Aalias i&ail egruB prezidasăptăm/nal, în aceeaşi perioadă, şi lo%a 'avalerii @teagului din ?ucureşti, milit/ndpentru readucerea lui 'arol al ;;-lea în fruntea statului.<iu al regelui <erdinand al Rom/niei, prinţul 'arol al ;;-lea renunţase la tronul

Rom/niei în favoarea relaţiei amoroase cu evreica )lena 0upescu Anăscută :runbergB.

#ntre cei doi, totul a început la o cursă de autoturisme şi primul pas l-a făcut )lena:runberg, care a reuşit destul de uşor să îl seducă pe prinţul moştenitor al tronuluiRom/niei. #nainte de a lua startul în cursa de autoturisme la care participa, o frumoasădoamnă a aruncat în maşina prinţului un buc&et de flori şi i-a urat succes, z/mbindu-i şiprivindu-l provocator, ceea ce l-a determinat pe 'arol să a%ungă imediat în patul ei,c&iar după cursa auto. @e c&ema atunci )lena 6/mpeanu, după numele soţului, maiorul6/mpeanu, dar era fiica evreului "industriaş” u&am :runberg. Pentru a nu scăpa

ocazia apărută, de a-l manipula pe viitorul şef al statului rom/n, pe care îl sub%ugase şipe care îl domina, evreica l-a părăsit pe maiorul 6/mpeanu, revenind la numele săurom/nesc după rată, 0upescu.@ocotelile evreilor nu au ieşit de la început. Regele <erdinand al Rom/niei a condamnatrelaţia adulteră a celor doi amanţi, iar prinţul 'arol, care era de%a căsătorit, a preferat sărenunţe la succesiunea la tron şi la căsnicie, dec/t la farmecele evreieşti, plec/nd cu0upeasca în străinătate, de unde însă nu a încetat, mai ales după moartea regelui, săuneltească şi să tragă sfori pentru a relua tronul. Pentru evrei, 'arol al ;;-lea trecusee*amenul de foc. Renunţase la tron pentru una de-a lor. 'e garanţie mai mare puteauavea că, odată venit pe tron, le va susţine interesele! i nu s-au înşelat. ;-au acordat totspri%inul pentru preluarea tronului, folosindu-se de lo%ile masonice din Rom/nia.e%a în cadrul lo%ilor masonice din ?ucureşti erau atraşi şi activaţi în această misiuneamiralul ag&iotant regal Păiş, comandantul <undăţeanu, generalul :eorgescu,comandorul ?uc&olzer, colonelul =. ?ădulescu, colonelul atropol, ofiţeri din aviaţie şimarină.@pre deosebire de amanta sa, prinţul 'arol nu a divorţat dec/t foarte t/rziu, negli%/ndu-şi însă în totalitate soţia, mama fiului său, prinţul i&ai. 0a c/ţiva ani de la plecarea dinţară, 'arol începuse să uneltească, spri%init de evrei, pentru recuperarea tronului



Rom/niei. Primul-ministru ;on ;.'. ?rătianu se opunea însă la întoarcerea pe tronulţării a unui aventurier, av/nd c&iar cura%ul să declare că dacă lucrurile nu se opresc, el va declara Rom/nia republică, abrog/nd monar&ia. 1şa se face că întoarcerea lui 'arolşi a )lenei 0upescu-:runberg la conducerii ţării s-a făcut după căderea de la guvernare aPartidului 0iberal şi după moartea lui ;.'. ?rătianu.

'&iar regina-mamă, Regina aria era, la un moment dat, o piedică în calea întoarceriilui 'arol al ;;-lea deoarece, după moartea regelui <erdinand, împreună cu prinţul ?arbutirbei, trebuia să preia şi să asigure regenţa ţării, urmaşul legitim la tron, prinţul i&ai,fiind minor. e aceea, interesele evreilor cereau ca regina să fie denigrată în faţapublicului şi cineva trebuia să se ocupe de acest lucru. ;ată ce consemna în %urnalul săuintim, în acest sens, @imona 0a&ovar7, care făcea parte din suita reginei+ "'ampania dedenigrare împotriva reginei este alimentata în primul r/nd de :rigore <ilipescu(, apoide ziariştii şanta%işti( 'onfuzia domneşte şi în capetele oamenilor, in primul r/ndpentru că fiecare g/ndeşte, c&iar dacă nu conştient+ We ce n-aş fi eu dictator sauregent!X Puterea supremă, în trecut regală şi de neatins, este acum obiectul tuturor

poftelor, datorită poznelor principelui 'arol( 'ei care spun că virtual suntem orepublică, continuă să-şi spună că am putea fi cu adevărat, ceea ce ar fi mai simplu şimai puţin costisitor. 'onfuzia a pătruns şi în mintea lui 1ristide ?lan5. $ ridică în slăvipe regină, dar finanţează mişcarea W=lad 6epeşX, condusă de :rigore <ilipescu( s-arputea ca fondurile de la 6epeş să alunece uneori la SziarulT )poca” Adin agazin ;storic,mai FJKLB. Rezultă din %urnalul curtezanei 0a&ovar7 că cel mai mare banc&er al ţării,evreul 1ristide ?lan5 Aposesorul băncii armorosc&-?lan5B îi făcea în mod ocult serviciilui 'arol al ;l-lea, finanţ/nd fundaţia liberalului :rigore <ilipescu, care, la r/ndul său,conducea campania de denigrare a reginei-mamă, inclusiv prin presă 2 deşi, cufăţărnicia binecunoscută, pe faţă, 1ristide ?lan5 o "ridica în slăvi pe regină”.

:rigore <ilipescu făcea parte dintr-un lung şir de ascendenţi masoni, cel mai renumitfiind :&eorg&e <ilipescu Aag&iotant al domnitorului 'uza şi mareşal al 'urţii regelui'arol ;B cu gr. JL în $rdinul de emp&is, supraveg&etor al lo%ii @teaua Rom/niei şi venerabil al lo%ii #nţelepţii din 8eliopolis Alo%i de obedienţă evreiascăB. e aceea, nutrebuie să ne mire că evreul 1ristide ?lan5 finanţa organizaţia lui <ilipescu, W=lad6epeşX, care avea să se transforme mai t/rziu în Partidul 'onservator, c/nd regele 'arolal ;;-lea avea să aibă nevoie de o diversiune pentru a diminua la alegeri puterea mişcăriilegionare.#n c/ţiva ani de la preluarea tronului Rom/niei s-a văzut că tandrul duet 'arol-)lena:runberg a venit la conducerea ţării să o spolieze în favoarea lor şi a acoliţilor lor, în

general evrei. #n acest sens este elocventă scrisoarea pe care soţia generalului erou)remia :rigorescu i-a adresat-o direct evreicei+"1m luat &otăr/rea să-ţi scriu aceste r/nduri copleşită de o imensă durere. #ţi scriu carom/ncă care îşi iubeşte profund ţara( 6oţi ţipă că orice se face în politica ţării, îneconomia ei, în sc&imbările de guvern, în cumpărarea de materiale pentru ţară,contracte pentru întreprinderi sau concesiuni etc., etc., toate trec numai prin oficina ta,care a a%uns să diri%eze întreaga viaţă a ţării, şi implicit te face să devii cauza tuturormizeriilor, a sărăciei financiare(



(@e spune că regele, în prima linie doreşte ca să-i aduni bani(, că regele a venit în ţarădec/t să-şi refacă situaţia materială(, că el ar fi venit în zile ca cele de azi sa sacrificeţara pentru o femeie( 6u, şi prin tine întreaga ta familie, pe care poporul nu vă poateadmite ca factori influenţi în conducerea destinelor lui, at/rnaţi ca plumbul de capul şide braţele regelui”.

1proape întreaga societate rom/nească o ura pe )lena 0upescu-:runberg, pentru rolulnefast ce îl %uca pe l/ngă rege. #ntr-un raport al @iguranţei trimis acesteia Ade unde se vede că evreica îşi aservise şi o parte a serviciilor secrete, ceea ce demonstreazăadevărata ei poziţie în statB se arată că marele filozof ae ;onescu ar pune "la caleeditarea în ţară a unei broşuri care să trateze felul dumneavoastră de viaţă, at/t anteriorcunoaşterii prinţului 'arol, c/t şi după aceea(” #ncet, încet, oamenii de încredere airegelui au devenit fie evreii, fie persoane agreate de aceştia. e e*emplu, postul desecretar particular al regelui a fost preluat de )ugen ?u&man.#nainte de preluarea conducerii ţării de către 'arol, Rom/nia a fost la un moment dat pepunctul de fi guvernată prin regenţă de către prinţul icolae. #n urma unui consiliu de

coroană, însă, în FJQK, 'arol reuşeşte c&iar e*pulzarea prinţului icolae din familiaregală şi din ţară. )ste adevărat, totuşi, că prinţul icolae făcea parte şi din mişcarealegionară, care se opunea activităţii evreieşti din Rom/nia, împre%urările îndepărtăriisale din familie au fost ţinute în secret de către casa regală, însă revista 6ime relataastfel faptele+ "Ruptura finală dintre 'arol şi icolae s-a înt/mplat la o petrecere înfamilie, la Palatul 'otroceni, c/nd 'arol a propus un toast în cinstea roşcovanei intruse,madame 0upescu S:runbergT. Prinţul de FC ani, i&ai, a scăpat %os pa&arul deşampanie. 'arol i-a tras un picior. icolae a intervenit. $ armă, se pare că a lui icolae,a detunat. Regina aria, care a primit glonţul în piept, a început să scuipe s/nge”. upăun an de zile, regina mamă ăria a încetat din viaţă, fără a se da publicităţii cauza

morţii. 6ot revista 6ime relata peste două luni de la primul eveniment+ "#n Rom/nia, acărei familie regală n-a fost niciodată considerată bogată ca să ţină un ia&t de F.QCD.DDDdolari, cu at/t mai mult să cumpere unul, cumpărarea acestuia Sa ia&tului lui )duard al =;;;-leaT a dus la concluzia zdrobitoare că )lena 0upescu S:runbergT este cea maişireată făcătoare de bani din Rom/nia. @e spune că ea şi-a format capitalul de la oameniicare voiau să obţină ceva de la 'arol al ;;-lea, că a început să-şi depună la băncile din?ucureşti averea mobilă şi, în sf/rşit, să aibă participare la industria-c&eie a Rom/niei, în special cea controlată de guvern( @ăptăm/na trecută, abila fiică a negustorului de vec&ituri Su&am :runbergT părea să-şi realizeze o ambiţie măreaţă+ o a doua croazierăScu ia&tulT Wa&linX, care s-o facă cunoscută în întreaga lume”.

<avorurile economice şi protecţia regală acordate de cuplul 'arol al ;;-lea )lena:runberg veneau direct proporţional cu sumele de bani încasate de la oamenii de afaceri veroşi, recomandaţi de către roşcovana )lena, în general evrei. nul dintre aceştia a fostc&iar magnatul evreu a* 1usc&nitt, căruia i s-a desc&is uşa palatului regal împreunăcu icolae ala*a.a* 1usc&nitt era fiul evreului $sias 1usc&nitt, care deţinea în secolul al FJ-lea, la:alaţi, o firmă comercială de importat tablă. a* a mutat afacerea la ?ucureşti unde,corup/nd în dreapta şi în st/nga, a reuşit să-şi impună firma, agazinele unite de



fierărie, ca deţin/nd monopolul importului de tablă pe întreaga ţară. 'umpăr/ndacţiuni, a%unge în consiliul de administraţie al @ocietăţii Reşiţa, alături de ala*a, undea reuşit să oprească fabricarea tablei subţiri, foarte solicitată pe piaţa internă,impun/ndu-şi astfel propriul monopol şi asupra acestei producţii, în timp ce ala*a areuşit, la r/ndul său, să bloc&eze producţia de locomotive la Reşiţa, spre a o dezvolta la

uzinele sale din ?ucureşti."1telierele de reparat locomotive ale lui ala*a şi agazinele unite de fierărie ale lui 1usc&nitt 2 se scria în presa vremii 2 îşi dau consultaţii mutuale te&nico-financiare,agrementate de cele ale %uriştilor, spre a se putea strecura cu abilitate prin coclaurile'odului Penal”. 6otuşi, pentru a-şi putea păstra monopolul afacerilor şi a-şi asiguraprotecţia faţă de caracterul ilicit al afacerilor lor, evreii erau nevoiţi să facă şi sacrificii băneşti. 1stfel, în iunie FJQF, cu ocazia împlinirii unui an de la instalarea pe tronulRom/niei a lui 'arol al ;;-lea, ala*a şi 1usc&nitt, prin mi%locirea )lenei 0upescu-:runberg şi a secretarului particular al regelui, participă la ceremonia de la palat, undeţin un discurs şi înm/nează lui 'arol o servietă în care se afla un '.).'. de o sută de

milioane de lei, "pentru tot ce aţi făcut pentru industria grea”, mulţumeau escrocii. "ăaşteptam să urmeze scena cea mare cu darea noastră afară din Palat Arelata ulteriorala*aB. ar nu s-a înt/mplat nimic. 'arol al ;;-lea ne-a str/ns m/na pe r/nd şi apoi ne-a decorat”. in acel moment s-a ştiut că regele "primeşte” Aconform asigurărilor date de"uduia” :runbergB, iar pe viitor au fost evitate întrunirile publice pentru plasarea"darului”. 'ooperarea s-a dovedit a fi foarte rodnică. ala*a şi 1usc&nitt i-au asiguratregelui QD-QC] din totalul acţiunilor la zinele ala*a, ceea ce a condus la realizareaunor profituri e*orbitante, şi pentru 'arol al ;;-lea, şi pentru ei. 0a r/ndul ei )lena0upescu-:runberg a primit acţiuni şi atenţii în valoare de mai multe milioane de lei,precum şi vila ce aparţinuse prinţului ?arbu tirbei, ferma de la @ăftica, tablouri de

:rigorescu şi 0uc&ian. ala*a şi 1usc&nitt se simţeau, iarăşi, obligaţi să piardă milioanela partidele de poc&er %ucate cu )lena :runberg şi 'arol al ;;-lea, pentru că apoi îşiscoteau însutit paguba din afacerile făcute pe seama bugetului statului. in întreprinderile aflate în străinătate, care spoliau bugetul statului rom/n sub bag&etaevreului 1usc&nitt, cu complicitatea şi cointeresarea tandemului 'arol-:runberg,amintim+ Oic5ers-1mstrong din 0ondra, andelso&n din 8aga, @treg din =iena,'.).P.;. din onaco sau 9a&n din 1le*andria-)gipt.odul de transferare a banilor proveniţi de la cetăţenii rom/ni pentru bugetul statului,transfer către buzunarele reţelei de afacerişti prote%aţi de )lena 0upescu-:runberg eradestul de primitiv. ;ată c/teva e*emple> 6uburile de oţel contractate de stat cu zinele

ala*a au costat cu LD] mai scump dec/t cele ce puteau fi procurate din altă parte, #nanul FJQF, cu finanţarea băncilor evreieşti americane Aîmprumuturi ce au trebuitrestituite de către statul rom/n cu tot cu marile dob/nziB, au fost construiţi de către ofirmă suedeză FQD 5m de şosele. eşi au costat mai mult dec/t dublu dec/t dacă ar fi fostconstruite cu antreprenori rom/ni, ele au fost e*ecutate at/t de necorespunzător, înc/tiniţial li s-a refuzat recepţia. 'oncesionarea telefoanelor în aceeaşi perioadă către ofirmă evreiască americană a condus la pierderea anuală de către statul rom/n a c/te osută de milioane de lei.



#nsă desăv/rşita spoliere a statului rom/n a fost falimentul aran%at al marii bănciievreieşti armorosc&-?lan5 Aa se vedea capitolul "?ăncile Rom/neşti”B, al cărei deficitdescoperit în FJQF-FJQI era de F.EDD.DDD.DDD lei. ?anca, cea mai mare bancăcomercială din Rom/nia, era tentaculul economic al ?Znai ?Zrit&, iar evreul 1ristide?lan5, patronul băncii, se înv/rtea ca peştele prin apă la Palatul Regal, sponsoriz/nd în

dreapta şi în st/nga. ;ngineria pusă la cale mai făcea ca falimentul băncii să atragă şifalimentul mai multor întreprinderi în care 'arol al ;;-lea şi )lena 0upescu-:runbergfuseseră special cointeresaţi prin cedare de acţiuni. Pentru salvarea băncii a intervenit la'arol c&iar tatăl roşcatei sale amante, icolae 0upescu Aa&am :runbergB. $ricum,'arol al ;;-lea îi era însă obligat direct c&iar lui 1ristide ?lan5. e aceea, regele a obligat?anca aţională a Rom/niei să acopere deficitul Atrebuie arătat că itiţă'onstantinescu, guvernatorul ?ăncii aţionale a Rom/niei era în acelaşi timp şiministru de finanţe, deci o marionetă perfectă în m/na lui 'arol al ;;-leaB, Primăria?ucureştiului să cumpere pentru o %umătate de miliard de lei un teren de la $topeni allui 1ristide ?lan5, iar guvernul să concesioneze Regia onopolului de @tat băncii

evreieşti. "'um molo&ul iudeu n-a fost sătul, regele dispune finalmente ca statul să preiaactivul şi pasivul băncii armorosc&-?lan5Y asta însemn/nd că afacerile oneroaseevreieşti să fie suportate de contribuabilii rom/ni” ARadu 6eodoruB.

Mesa;e divine*

'iobanului analfabet Petrac&e 0upu din aglavit, i s-a arătat înt/ia dată oşulAumnezeuB în mai şi în iunie FJQC, în perioada sărbătorii Rusaliilor, acest evenimentsc&imb/ndu-i întreaga viaţă, în urma acestei apariţii Petrac&e 0upu s-a însănătoşitsubit, fiind p/nă atunci surdo-mut.

'ea mai interesantă comunicare a oşului făcută ciobanului, a fost aceea că "acă varedeveni centrul spiritual al lumii ", dacă poporul se va pocăi. "acă ne pocăim, oşulne dă sănătate, ne dă gr/u, ne dă porumb(” 2 spunea Petrac&e 0upu. )l a dob/ndit înscurt timp faima de mare profet popular, iar la locul apariţiilor oşului de la aglavitse făceau adevărate pelerina%e, mulţi oameni găsindu-şi vindecarea trupească şisufletească. ulţi dintre cei care l-au însoţit pe ciobanul predicator în acea perioadă, vedeau o flacără ca de foc în %urul trupului său. Petrac&e 0upu nu dob/ndise doar vederea trupească. )l citea g/ndurile celorlalţi şi le cunoştea trecutul. ?ăg/ndu-şi m/na în foc, nu i-a ars deloc, iar cu altă ocazie, afl/ndu-se în fruntea unei procesiuni populare în c/mp, pentru a invoca ploaia, a mers cu o lum/nare aprinsă în bătaia puternică a v/ntului, fără ca aceasta să se stingă. #ntr-o altă împre%urare, s-a rugat de oş şi ploaia afost îndepărtată de la locul unde avuseseră loc arătări ale oşului, şi unde în acelmoment se afla o mare mulţime de oameni. espre vindecările de la aglavit, a se vedealucrarea noastră 0eacuri şi remedii magice din 'arpati.Petrac&e 0upu prevestea totodată apropierea războiului şi a altor necazuri pentru popor.;mportanţa socială a predicilor ciobanului de la aglavit, care din îndemnul oşuluicerea rom/nilor să se lase de &oţii, de bogăţii şi de vră%măşii, a fost înregistrată deziarele vremii, care constatau că >lumea s"a lăsat (ntr"o mare măsură de 3o%ii )i



de omoruri0 s"au (m$u%inat judecă%ile )i o influen%ă moralizatoare seresimte asu$ra vie%ii %ărănimii oltene)ti0 de $e urma Maglavitului5&eşi devenise prima autoritate mistică şi morală a poporului, Petrac&e 0upu nuobişnuia să peregrineze sau să călătorească. 0umea venea la el. 6otuşi, el a venit osingură dată în capitala ţării, la ?ucureşti, în anul FJQG. @copul prezenţei lui la ?ucureşti

a rămas un mister timp peste CD de ani. @e ştie că Petrac&e 0upu s-a oprit în paro&ia?isericii $borului =ec&i, l/ngă 'alea oşilor, deci în acel loc al oraşului unde se celebra@ărbătoarea oşilor Asub numele de 6/rgul oşilorB. @e mai ştie că l-a vizitat la Palat pe'arol al ;;-lea şi că a prezis că într-o zi va cădea pe păm/nt o stea care va arde cu foc larăsărit şi la apus, la mi%loc vor fi cărbuni şi %ar şi vor veni dureri grele, care nu vor fi înlăturate dacă lumea nu se va trezi moral.$ dată cu moartea lui Petrac&e 0upu, în FJJL, a fost dezvăluit şi scopul real al vizitei salela ?ucureşti, preotul ;. ;onescu dezvăluind presei următoarele+ #n toamna anului FJCG, în plin regim comunist, preotul ;onescu, ca reprezentant al episcopiei 'raiovei, a reuşitsă aibă o discuţie clandestină cu Petrac&e 0upu, noaptea t/rziu, în casa ciobanului Acare

era păzit de @ecuritate pentru a-i fi împiedicat orice contactB. Preotul ;onescu l-a rugatpe cioban să-i spună cum a a%uns la regele 'arol al ;;-;ea, la ?ucureşti, şi ce i-a spusregelui. Petrac&e 0upu i-a povestit că şi-a v/ndut două oi din curte, s-a dus la ?ucureştişi a fost primit de rege, căruia i-a spus că oşul l-a trimis să-i spună să-şi întrerupărelaţia adulteră cu evreica, să-şi la înapoi nevasta părăsită şi să fie în r/ndul lumii, cădacă nu face aşa îşi va pierde tronul şi este rău pentru ţară. >A lăsat ca$ul (n jos KCarol al II"Iea )i n"a s$us nimic0 )i eu am $lecat0 dar a venit ce"a venit )i $este el )i $este %ara0 fiindcă n"a ascultat ce i"am s$us din $artea Mo)ului5$ dată cu instalarea iudeo-comunismului în Rom/nia, Petrac&e 0upu a fost ridicat de

@ecuritate şi dus la cercetări penale, irecţia @ecurităţii, la ?ucureşti. 1şa cum vomarăta în capitolele următoare, această secţie a @ecurităţii era controlată de evrei.Petrac&e 0upu a fost întrebat la interogatoriu dacă a fost surdo-mut, cum s-a vindecat,ce-a spus el la lume şi cine l-a pus să vorbească. 0e-a răspuns că toată lumea din sat ştiecă nu putea să vorbească şi să audă p/nă nu i s-a arătat oşul şi i-a spus ce să spună lalume. R/z/nd, unul dintre ofiţerii anc&etatori l-a întrebat unde este steaua căzută dincer asupra Rom/niei. Petrac&e 0upu i-a răspuns arăt/ndu-i steaua roşie comunistă pecare o purta pe c&ipiu şi pe umeri, spun/ndu-i că aceasta era steaua pe care a anunţat-oel că va veni.

Naterea opo0iţiei ultranaţionaliste*

0egiunea 1r&ang&elului i&ail a luat fiinţă în primăvara anului FJFJ, în pădureaobrina, la iniţiativa celui care avea să îi devină 'ăpitan, 'orneliu Nelea 'odreanu.$rganizaţia a mai fost denumită şi işcarea 0egionară sau :arda de <ier. ;niţial,membrii grupului erau adolescenţi din ;aşi care %uraseră să lupte p/nă la moarte pentrucauza creştină şi împotriva bolşevismului AcomunismuluiB ateist agresiv ce izbucnise înRusia, fiind promovat de elemente evreieşti Aşi av/nd tendinţa de a se e*tinde şi asupra



Rom/nieiB. #n acea epocă muncitorii rom/ni aveau toate motivele să ridice steagul luptei împotriva unei e*ploatări capitaliste sălbatice, patronată parado*al tot de către evrei. @epoate spune că ei erau seduşi în mod natural şi %ustificat de către ideile comuniste, însăprintre agenţii comunişti care aţ/ţau în Rom/nia ideile comuniste şi anar&iste, "s/ngelerom/nesc era o mare raritate, căci în marea lor ma%oritate erau sau evrei aşezaţi pe

păm/ntul rom/nesc şi necinstiţi cu Sfaţă deT omenia de care este capabil neamul nostru,sau ruşi strecuraţi de peste istru” Aafirmaţie legionarăB. $fensiva comunistă încon%uraRom/nia. 0a vest, în ngaria se proclamase de%a prima republică comunistă din )uropacentrală, iar în Polonia, la nord, înaintau armatele roşii sovietice. 1cţiunile diversioniste coordonate de la oscova asupra Rom/niei erau coordonate de9omitern A;nternaţionala 'omunistăB şi de .9.=.. Aserviciile secrete ruseB, ambeleconduse şi coordonate de către evrei, ceea ce dovedeşte că legionarii cam aveau dreptate.9omintern-ul era condus de :r. ). Radomils5i, pe numele său real 1pelbaum. )l adispus "combinarea acţiunii legale cu cea ilegală” şi "crearea de nuclee comuniste însindicatele muncitoreşti” din statele vecine Rusiei. 1v/nd în vedere că în FJFJ, armata

rom/nă intervenise în ngaria şi înfr/nsese revoluţia bolşevică, Rom/nia era principalulinamic al Rusiei comuniste, asupra ei concentr/ndu-se cu precădere acţiunilediversioniste. Principalul adversar social al agenţilor .9.=.. devenise astfel mişcarealegionară şi liderul ei, 'orneliu Nelea 'odreanu. "'ăpitanul” începuse, de aceea, a douafază a luptei sale+ demascarea agenţilor comunişti şi în%g&ebarea unui front de luptărom/nesc. #n lupta de demascare a agenţilor comunişti, 'odreanu îi semnalează înprimul r/nd pe evrei. )l însă a ţinut să precizeze+"@ă nu vadă nimeni în noi nişte asupritori de evrei sau nişte m/ncători de %idani din urăreligioasă( inorităţile conlocuitoare urmează să se bucure de toate drepturile înmăsura loialităţii de care vor da dovadă faţă de @tatul Rom/n”.

@inteza "antisemitismului” legionar este prezentată la modul următor de către c&iarmişcarea legionară Arevista 'arpaţii, noiembrie-decembrie FJKG, adridB+";ntr/nd în luptă cu comunismul la noi şi studiindu-i problema, 'ăpitanul o găseştestr/ns legată de problema evreiască( 1%utorul evreiesc la pătrunderea mar*ismului la noi în tară se canaliza pe mai multedirecţii+ )conomic. 1capar/nd pe îndelete, fiind deţinători de fonduri internaţionale, sfereimportante din economia ţării, pe care apoi le e*ploatau nu în direcţia promovării uneieconomii sănătoase, cu participarea maselor rom/neşti la beneficiile ei, ci în direcţia puregoistă, îmbogaţindu-se din ce în ce mai mult elementele evreieşti în detrimentul

rom/nului. ?a mai mult, cantităţi importante din această bogăţie a @tatului eraudeturnate şi e*patriate pentru a%utorarea cauzei evreieşti în lume. edreptăţile socialeprovocate astfel, dădeau naştere la nemulţumiri legitime în clasele nevoiaşe rom/neşti,care văz/ndu-se nea%utorate şi neapărate în faţa acestor abuzuri e*ploatatoare, cădeaupradă demagogiei mar*isteY Politic. eţinători ai bogăţiilor ţării puteau foarte uşor săinfluenţeze în toate domeniile de afirmare rom/nească, în sensul vederilor şi intereselorlor. Prin corupere şi cumpărări de conştiinţe în aria politicianistă rom/nă, evreii punm/na practic, pe conducerea politică a ţării pe care o diri%ează prin acoliţii lor. Procesul



se maturizează cu introducerea în palatul regelui ţării a nefastei )lena 0upescu, evreicăşi ea, prin care evreii pun stăp/nire pe voinţa regelui 'arol al ;;-leaY 'ulturală. )vreiipromovau şi susţineau în Rom/nia, printr-o bogată reţea de ziare şi reviste create de ei,ideile cele mai periculoase at/t din punct de vedere naţional, c/t şi creştin şi moralY Prinactivitate directă. area ma%oritate a agitatorilor şi a propagandiştilor comunişti, at/t

între studenţi c/t şi între muncitori, erau evrei.”"0upta care se apropie 2 spunea 'odreanu 2 nu va fi numai o încleştare dintre douasisteme politice( =a fi mai mult dec/t at/ta. =a fi o luptă între doua concepţii de viaţă, între două spiritualităţi antagonice. Pe deoparte lumea noastră creştină, aruncată în;storie de aşterea, răstignirea şi învierea /ntuitorului, pe de cealaltă parte, lumeadescreştinată în lupanarele ateismului şi aruncată în luptă de forţele oculte ce s-au opus întotdeauna îndumnezeirii omului”.

$odreanu le cerea legionarilor pregătirea pentru luptă prin asce0ăactivă,prin credinţă,post i rugăciune*

anifestarea sa împotriva "politicianismului” se îndrepta împotriva ataşamentelorinternaţionale ale acestuia, c/t şi %ocului de interese personale din care politicienii îşifăcuseră o religie, şi care îi îndepărta de pulsul poporului lor+ "etaşaţi de anteneleneamului lor, aceşti oameni rătăcesc stupid pe sălile organizaţiilor internaţionale aleepocii, lu/nd contacte, înc&eind pacte ce nu vor funcţiona niciodată”.0egiunea 1r&ang&elului i&ail avea numai şase ani de e*istenţă c/nd s-a &otăr/t, înFJQQ, din ordinul forţelor oculte şi al Palatului, să fie distrusă definitiv. 1cest rol a fost încredinţat primului-ministru liberal ;on :&. uca. u este lipsit de importanţă a se ştică acest om de afaceri a făcut parte şi din consiliul de administraţii al ?ăncii

armorosc&-?lan5, fiind astfel racolat de oculta evreiască. Relativ la numirea lui ;.:&.uca în funcţia de prim-ministru s-a acreditat la acel moment părerea că "un rolimportant l-a %ucat doamna 0upescu, care lăsa să se creadă că ;.:&. uca îi era un bunamicY se ve&icula şi ideea că, de fapt, uca era atras într-o cursă fără să-şi dea seama şi,care, în fond, avea să-l ducă la pieire”.#naintea numirii sale ca prim-ministru, în cadrul Partidului 0iberal e*istau propuneridin partea grupării lui :rigore <ilipescu Acare dădea semne să-şi fi revenit din atitudineasa e*agerat carlistă, de unealtă a evreilorB pentru aplicarea unui "plan de luptă” care să-iunească pe politicienii rom/ni în efortul de a-i impune lui 'arol al ;;-lea "să devină unrege constituţional, să domnească şi să înceteze de a mai guverna” Aam citat din c&iarraportul ce fusese înaintat regelui şi amantei sale de către agentul 8..B. e aceea, ucatrebuia atras, folosit şi aruncat. 1stfel, în cadrul unei călătorii la Paris, ;. :&. uca şi-aluat obligaţia de a desfiinţa 0egiunea şi pe legionari. #n spatele acestor aran%amente dela Paris s-au, aflat forţele evreieşti internaţionale, care vedeau un pericol în apropiereade :ermania nazistă a mişcării legionare rom/neşti.0a FD decembrie FJQQ, ;.:&. uca a &otăr/t dizolvarea mişcării legionare şi a interzisparticiparea acesteia la alegerile ce trebuiau să aibă ;oc pentru Parlament. 0a IJdecembrie FJQQ o ec&ipă de trei legionari l-a asasinat pe ;. :&. uca, în condiţiile în care



fusese c&emat de rege la @inaia şi fără a i se asigura protecţia. ;mplicarea )lenei0upescu-:runberg a apărut odată cu dezvăluirea notelor secrete ale @iguranţei şi aleserviciului secret personal creat de amanta evreică a regelui.;ată nota secretă, adresată la l decembrie FJQL ,uduiei” )lena de către Pitulescu+":uvernul 6ătărăscu, născut din voinţa dumneavoastră după asasinarea acelui temut

duşman al dumneavoastră, ;on :&. uca, are o importare, mai ales în ultimul timp,stranie şi care se depărează de aşteptările ce v-aţi manifestat”.

Masoneria ca armă a )lenei @upescu-run8erg*

6rebuie arătat că nu doar ultranaţionaliştii legionari se opuneau oligar&iei evreieşti, darşi mulţi oameni politici cu înaltă prestanţă morală, aşa cum au fost ?rătienii şi icolae6itulescu în cadrul partidului liberal, sau ;uliu aniu la ţărănişti. )forturile acestoraerau însă subminate constant de acţiunea masoneriei evreieşti. =om reproduce din aceeaşi notă secretă a lui Pitulescu, care conducea serviciul secret

personal al )lenei 0upescu-:runberg+ "'el care întreţine însă spiritul actualeicomportări a guvernului faţă de dumneavoastră este tot duşmanul dumneavoastră demoarte, dl. 6itulescu. 'u toată strădania d-lui <ranasovici de a-l înlătura pe acest om din viaţa politică a ţării şi a Partidului 0iberal, totuşi el răm/ne tare pe poziţia politică”.ota secretă a lui Pitulescu mai arată că icolae 6itulescu, cu a%utorul unor birouri deinformaţii din ţară urmărea orice acţiune a )lenei 0upescu. atele cu privire la relaţiileintime dintre )lena 0upescu şi rege îi erau furnizate de către însuşi mareşalul Palatului.#n străinătate, 6itulescu finanţa toate ştirile ce apăreau în legătură cu )lena 0upescu-:runberg. in supraveg&erea convorbirilor şi a informaţiilor "obţinute din reţea”,Pitulescu o mai informa pe amanta regelui că 6itulescu, de c/te ori lua contact cu regele

nu pierdea din vedere să-i atragă atenţia asupra dezastruoaselor consecinţe alecontinuării legăturii cu )lena 0upescu. 1şadar evreica îndrăznea să-şi urmărească înscop de control c&iar şi amantul regal.)forturilor e*terne ale liberalului 6itulescu se con%ugau cele interne ale lui inu?rătianu, adversar în partid al primului-ministru 6ătărăscu. )l da un interviu ziaruluiniversul, în care arăta că în FJQC guvernul marionetă regală a făcut o comandăfrauduloasă de armament către firma @5oda, QD] din plata de la buget intr/nd de fapt"în buzunarele fără fund ale camarilei” Atandemul 'arol al ;;-lea 2 )lena :runbergB. aimult, inu ?rătianu arăta că, în urma vizitei făcute la zinele Reşiţa, ;.1.R.-?raşov şi'ugir, a constatat că acestea aveau posibilitatea să fabrice toate tipurile de arme pe careguvernul le-a comandat la @5oda, în 'e&ia.@pri%init de palat, 6ătărăscu l-a învins în partid pe inu ?rătianu în FJQE, iar acestedispute politice intestine i-au permis lui 'arol al ;;-lea, în&ăitat cu magnaţii evrei aieconomiei rom/neşti, să devină cel mai bogat rege din lume, împreună cu concubina sa.Preţul menţinerii la putere a lui 6ătărăscu a fost însă facilitarea de către acesta ainstaurării dictaturii personale a lui 'arol al ;;-lea.Pentru instalarea dictaturii regale şi a unei noi 'onstituţii, acţiona cu precădere MeanPangal, marele comandor evreu al arii 0o%i aţionale din Rom/nia, intr-o notă



informativă a @iguranţei din mai FJQL reieşea că la locuinţa lui Mean Pangal a venitmasonul Petre Papacostea, secretarul mareşalului 1verescu Apreşedintele PartiduluiPoporuluiB şi i-a spus că a văzut la mareşal un raport al @iguranţei în care erau înfăţişateunele aspecte ale activităţii şefului masonilor, între care şi aceea relativ la 'onstituţianouă la care a lucrat Pangal, iar notiţele de m/nă "erau e*trase din 'onstituţia %aponeză,

din care dl. Pangal s-a inspirat şi din care a preluat aproape toate prerogativele regelui”.#n primăvara anului FJQL, Mean Pangal era c&emat telefonic la 'arol al ;;-lea şi de c/tetrei ori pe săptăm/nă, de către secretarul particular )ugen ?uc&man. 0a acea vremeşeful masoneriei rom/ne Aaripa obedientă evreilorB, Mean Pangal, îi recomanda regeluiformarea unui guvern cu prim-ministru în persoana mareşalului 1verescu. $ altă notă a@iguranţei arăta că Mean Pangal s-a adresat celorlalţi masoni în templul din strada'/mpineanu, astfel+"u aveţi de ce vă teme, fiindcă nimeni nu ştie, s-a ţinut în secret faptul ca guvernul 1verescu va fi în realitate mason. '&iar dacă s-ar bănui prezenţa c/torva masoni, este dlmareşal care acoperă şi spulberă orice bănuială cu prestigiul său. 1cela care va răspunde

de sc&imbarea 'onstituţiei şi de tolerarea dictaturii noastre este regele şi, în cel mai răucaz, el va plăti oalele sparte”.evine evident că instalarea dictaturii regale era pregătită de masonii evrei ca odictatură masonică. 6otuşi, mareşalul 1verescu nu numai că nu a mai vrut să facă %oculmasonic, dar a intrat în conflict direct cu tandemul 'arol al ;;-lea )lena 0upescu-:runberg, instalarea dictaturii am/n/ndu-se astfel cu trei ani.<aptul că masonul evreu Mean Pangal avea un cuv/nt de spus în acţiunile politice celemai importante ale regelui 'arol al ;;-lea, rezultă din situaţia că atunci c/nd a devenitministru 'onstantin 1rgetoianu a dăruit 6emplului asonic din str. '/mpineanu LCAunde prezida Mean PangalB suma de un milion de lei. e altfel, urmărirea carierei lui

1rgetoianu, mason cu gradul QQ, ne arată importanţa masoneriei pe l/ngă 'arol al ;;-lea+ în FJQG ministru la industrie şi comerţ Acel mai bun loc pentru manevre pe seama bugetului statuluiB şi consilier regal, iar în FJQJ prim-ministru. 6otul o dată cuinstalarea dictaturii regale 2 "dictatura masonică” cum o numea Pangal 2 şi a noii'onstituţii, pregătită de acelaşi Pangal. #n tot acest timp a e*istat o neîmpăcată ură întreasonerie şi işcarea 0egionară, semănată fie cu crime, fie cu devastări de templemasonice.

%ortretul unei evreice periculoase*

)lena 0upescu-:runberg era, la data c/nd l-a sedus pe 'arol, soţia celui mai bun prietenal acestuia şi fost camarad de arme în timpul primului război mondial. ;nteligentă, earidica veniturile familiei prin organizarea de partide de po5er în propria-i casă, invit/ndtinerii ofiţeri, mulţi atraşi de frumuseţea şi vioiciunea ei.6alentul )lenei la %ocul de cărţi era ieşit din comun. "0ucru rar la femei, era o %ucătoarece nu trăda, nici prin tremurul m/inii, nici prin vreo sc&imbare pe c&ip, dacă îi mergea bine sau nu la %oc. )ra renumită printre ofiţeri ca %ucătoare de po5er şi, din acelaşimotiv, detestată de soţiile lor. @e spunea, nu fără oarecare motiv, că generoasa



ospitalitate a casei, imposibil de susţinut prin solda şi modestele venituri ale căpitanului6/mpeanu, se datora c/ştigurilor ei la cărţi. u o dată, musafirii îşi plăteau regeştemesele printr-o e*tracţie fără dureri, la po5er, a banilor din buzunarele lor( rmărind %ocul cu oc&ii mari, verzi-cenuşii, cu c&ipul neted asemenea porţelanului fin, nu aveaniciodată aerul %ucătorului fără scrupule(” A?arbara 'artland, =iaţa scandaloasă a

regelui 'arolB#n conte*tul acestui mercantilism specific rasei, pentru evreica din ;aşi, principele 'arolreprezenta în primul r/nd o partidă cu o imensă miză financiară. '/t timp s-au aflat îne*il, după renunţarea la tron de către 'arol, alocaţiile băneşti din ţară veneau doarsporadic, ceea ce o deran%a pe )lena, învăţată de%a să afişeze un lu* orbitor. in acestmotiv ea, se certa adesea cu el, iar vecinii începură să povestească, nu fără temei, desprestrigătele şi ţipetele isterice pe care le auzeau noaptea. Principalul subiect de reproş al)lenei era că caracterul slab al lui 'arol, care nu acţiona eficient pentru a recuperatronul Rom/niei+- <ii bărbat> insista ea, ameninţ/ndu-l permanent că îl va părăsi.

0a un moment dat, c/nd în 1nglia @cotland 4ard-ul le-a dat peste cap planul detrimitere a două avioane cu manifeste în Rom/nia, )lena :runberg s-a înfuriat pestemăsură pe 'arol, pe care îl acuza de slăbiciune, spun/ndu-i+- Pe tine te-au e*pulzat englezii, nu pe mine> Realitatea era alta. '&iar ea era cauzaproblemelor lui 'arol, motivul pentru care pierduse şi tronul, motivul pentru care nu erasusţinut să îl rec/ştige. 'el mai mare gazetar al ţării, după regretatul i&ai )minescu,influentul Pamfil eicaru, l-a vizitat pe 'arol la Paris pentru a discuta o eventuală viitoare campaniei de presă în favoarea întoarcerii lui la tron, dar l-a prevenit că arepuţine şanse dacă nu renunţă la legătura cu )lena :runberg. 'arol a protestat furibund,arăt/nd că )lena era la fel de bună ca orice altă femeie.

- @ire, dintr-o zdreanţă murdară nu se poate face steag, i-a răspuns eicaru.#n acel moment, )lena :runberg, care conform obiceiului asculta din spatele unei uşi, anăvălit în cameră, spun/ndu-i ziaristului că Rom/nia nu o merită pe ea şi l-a dat afară.#n cele din urmă, c/nd 'arol reuşeşte să se întoarcă în ţară şi să reia tronul, )lena0upescu-:runberg era singura persoană căreia 'arol îi permitea să-l influenţeze în ceeace privea conducerea ţării, din care motiv regina mamă aria, a fost uşor îndepărtată,iar regina )lena, mama prinţului i&ai, alungată din ţară.n episod e*emplar pentru ce putere avea )lena :runberg, a fost cruzimea persecuţieiprinţului 'antacuzino. embru al uneia din cele mai vec&i şi mai mari familii nobiliarerom/ne, acesta îşi pierduse cea mai mare parte a averii prin aşa-zisa reforma agrară. 0a

un moment dat el a fost trimis în %udecată sub acuzaţia de complot împotriva vieţii)lenei :runberg. în instanţă el a declarat însă că a fost amantul )lenei, iar aceasta l-a înşelat şi, ca om de onoare, a vrut să se răzbune. "@pectatorii de la tribunal, la fel ca şi %uraţii, erau înc/ntaţi de această ingenioasă apărare. nii c&iar crezură povestea( '&iarşi aşa era de admirat modul abil în care prinţul întorsese %ocul împotriva regelui. Muraţiidădură verdictul "nevinovat”( Puţin după aceea, prinţul muri într-un misterios accidentde maşină, iar 'arol o ţinu pe bătr/na mamă a acestuia, prinţesa 1le*andra, prizonierăla domiciliu. #n ciuda protestelor oficiale făcute în scris de regina aria, prietenă



apropiată a bătr/nei, ferestrele acesteia au fost zăbrelite, apa întreruptă şi nici unuiavocat nu i se permise s-o vadă”. Aop. citat.Bna din primele perocupări ale evreicei a fost aceea de a se înavuţi pe sine şi pe cei deun neam cu ea. 1proape nimeni nu ştia că a&am :runberg, tatăl )lenei, locuia la?ucureşti şi că devenise e*trem de bogat, profit/nd de pe urma afacerilor ce i se

prezentau datorită fiicei lui. #n casa acestuia se aran%au cele mai secrete afaceri politice.)lena, împreună cu 'arol, comandase şi folosea o serie de tuneluri subterane prin carese deplasau la şi de la Palat la casa )lenei sau a tatălui ei, ori la casa regelui. )vreul:runberg aducea clientela cu bani din lumea evreiască pentru afaceri pe seama bugetului statului, care astfel umpleau buzunarele )lenei.'ea mai sinistră şi cinică figură din antura%ului evreicei şi al regelui era însă un apropiatal acesteia, propulsat brusc ca şef al Palatului. 'u origine cosmopolită ca şi ea, )rnestrdăreanu avea un important filon de s/nge evreiesc în ascendenţa sa, adică era un"%idan”, cum îi numeau rom/nii pe evreii proveniţi din căsătorii mi*te. )ra industriaş, banc&er şi director al unui mare număr de companii ale căror interese acopereau practic

toată viaţa comercială a ţării. 0a vremea c/nd )lena :runberg l-a racolat pentru a-i serviscopurile de rapidă înbogăţire, el avea QC de ani. )ra mic de statură, brunet, şi se îmbrăca îngrozitor. '&ipul, dat cu ru% şi pudrat, spunea multe despre starea lui mentală. 1 reuşit să atragă asupra lui mai multă duşmănie populară dec/t regele şi amanta saevreică. )ra foarte viclean şi lipsit de scrupule, ceea ce îl scutea de lu*ul de a mai fi şiinteligent. 'a şi pe acoliţii săi, îl interesa îndeosebi prezentul, să poată fura c/t mai mult,motiv pentru care rom/nii îl porecliseră "urdăreanu”.0a cererea )lenei, 'arol l-a numit mai înt/i pe acest rdăreanu secretar şi ag&iotantpersonal, apoi şef al Palatului. )l a preluat funcţia )lenei :runberg de a-i di%mui pe toţicei care aveau audienţă la rege şi care altminteri nu puteau trece. ita preferată erau

banii. "Pe bună dreptate 2 scria un comentator britanic 2 se spune că aurul strălucitor alcoroanei Rom/niei este at/t de pătat şi şters înc/t abia dacă se mai vede. 'ă frumoaselem/ini albe ale )lenei 0upescu S:runbergT ţin în ele viaţa şi moartea, iar g&earele lacomeşi apucătoare ale lui rdăreanu ţin destinul ţării, încet dar sigur, 'arol alunecă spredezastru, trăg/ndu-şi după el regatul.”atorită lăcomiei ei tot mai mari, )lena :runberg a%unsese să coste Rom/nia o enormăsumă de bani, numai pentru întreţinere. Primea anual din partea regelui ec&ivalentul aFI.DDD de lire sterline, doar pentru toalete, iar bi%uteriile primite erau asigurate pentruCD.DDD de lire sterline. ")vident, era femeia cea mai elegantă din Rom/nia 2 scria?arbara 'artland -, dacă nu c&iar din întreaga )uropă a acelei vremi. 'u un gust

înnăscut şi cu talentul de a se pune c/t mai mult în valoare, nu se îmbrăca dec/t înnegru. a%oritatea toaletelor ei erau de la '&anel. iscuta zilnic cu croitorii, cumodistele şi cu corsetierele ei de la Paris”.)lena 0upescu-:runberg a%unsese adevărata putere din spatele tronului. 1 montat ocentrală telefonică proprie pentru interceptarea convorbirilor telefonice, iar şeful Poşteii se subordona direct, pentru a-i raporta rezultatele violării corespondenţei. 'u a%utorullui ala*a, evreica trimitea în conturi din străinătate, în )lveţia şi unele state din 1merica 0atină, banii e*torcaţi de ea şi de rege.



#n iarna anului FJQL, 'arol al ;;-;ea a dat petrecere particulară la Palat, av/ndu-o alăturide sine pe amanta sa. oi dintre invitaţi erau şi generalul ;on 1ntonescu, împreună cusoţia sa. "oamna 1ntonescu făcea parte din vec&ea aristocraţie rom/nească 2 relata?.'., familia ei fiind cunoscută pentru antisemitismul ei. =ăz/nd-o pe )lena 0upescuS:runbergT, ea se pl/nse cu glas tare soţului ei de insulta ce i se adusese prin invitarea la

aceeaşi masă cu o evreică, îşi ceru &aina, iar soţul ei nu mai putu face altceva dec/t s-aducă acasă.” #n altă variantă soţia generalul 1ntonescu a protestat că a fost invitată laPalat de către o stricată ce a destrămat familia regală. 1 doua zi, generalul 1ntonescu, pe atunci şef al @tatului a%or la armatei rom/ne, s-atrezit demis din funcţie şi trimis la o garnizoană de pe graniţă. 1 fost pe loc înlocuit cuun evreu pe nume @amsonovici, prieten de al )lenei :runberg din vremea petrecută la;aşi.@ub presiunea rezultatelor alegerilor, opţiunea populaţiei rom/neşti din perioadainterbelică merg/nd înspre naţionalismul făţiş, 'arol al ;;-;ea l-a numit prim-ministrupe liderul Partidului aţional 'reştin, poetul $ctavian :oga, ca o variantă preferabilă la

o guvernare legionară. 6otuşi acest episod a dus la ruptura de )lena :runberg, care aplecat la Paris, neaccept/nd sub nici un motiv o guvernare a "antisemitului” şi"demagogului megaloman” :oga, care afirmase că dacă din Rom/nia ar dispărea măcaro %umătate de milion de evrei, aceasta ar reveni la prosperitate. na dintre primelemăsuri luate de $ctavian :oga a fost aceea de readucere în fruntea inisterului deRăzboi a generalului 1ntonescu.#nsă, ced/nd propunerilor şi pregătirilor cercurilor evreieşti şi masonice, într-o searăt/rziu, 'arol îl c&emă la Palat pe primul său ministru :oga şi îl anunţă că, încep/nd dela miezul nopţii, încetează să mai fie premier, guvernul fiind demis. :oga tocmaipromovase o legislaţie care îi scotea pe evrei din numeroase profesii şi profesii.

:oga stătu c/teva clipe încremenit, p/nă a înţeles ce se înt/mplase, după care revoltat i-a întors spatele regelui şi a plecat strig/nd+- ;srael a triumfat>e a doua zi, printr-un discurs radiodifuzat, 'arol şi-a instituit dictatura personalăasupra ţării şi a scos în afara legii ":arda de <ier” A0egiunea 1r&ang&elului i&ailB. #nQE de ore, )lena :runberg a fost din nou l/ngă 'arol, venind într-un suflet de la Paris. 1u urmat doi ani de virulentă opoziţie populară la regimul 'arol ;;-:runberg-rdăreanu, ce au culminat cu declanşarea războiului mondial şi cu ultimatumul privindcedarea ?asarabiei şi a 6ransilvaniei. 'arol ;; era practic rupt de armata rom/nă şi declasa politică c/nd a decis cedarea ?asarabiei ruşilor, fără luptă. 'u toate acestea,

generalul ;on 1ntonescu a încercat să discute cu regele pentru a salva situaţia.#n c&iar ziua în care 'arol ;; a întrunit 'onsiliul de 'oroană, IG iunie FJLD Aav/ndu-l îndreapta sa pe rdăreanuB şi a decis cedarea ?asarabiei către sovietici, după plecareamembrilor 'onsiliului rdăreanu a intrat şi a anuţat că generalul 1ntonescu cere oaudienţă. )lena :runberg, care se afla la rege pentru a-l alinta pe canapeaua din biroulsău, nu voia să uite şi să ierte "insulta” primită din partea soţiei generalului, de aceeaacestuia i s-a refuzat "audienţa”. 'a atare, rdăreanu, cu un r/n%et de triumf, iese pe&olul de intrare şi îi spune generalului, la modul cel mai insultător, că nu este primit.



;on 1ntonescu, care considera că într-un astfel de moment pentru ţară, a%utorul său nuputea fi respins de către rege, indiferent de trecut şi de ostilitatea )lenei :runberg, l-a întrebat pe rdăreanu care este motivul pentru care nu este primit. Midanul i-a răspunstrufaş că el ar fi &otăr/t în numele regelui să nu i se acorde nici o audienţă. 'a replică,generalul 1ntonescu i-a aplicat o palmă lui rdăreanu, acesta a sărit la bătaie, baz/ndu-

se şi pe spri%inul slu%itorilor de la Palat, care însă au fugit. Rezultatul a fost o încăierare bir%ărească, generalul l/s/ndu-l lat în bătaie pe şeful Palatului, pe care l-a bătut p/nă n-amai suflat. 1fl/nd despre înt/mplare. )lena :runberg a cerut pedepsirea generalului. 1 doua zi ;on 1ntonescu reuşeşte totuşi să pătrundă la Palat şi să se adreseze regelui,cer/ndu-i să-l lase să apere graniţele tării, şi să nu cedeze sovieticilor ?asarabia şi?ucovina.- aiestate, Rom/nia se prăbuşeşte în ruine. @cenele din regiunile regatului nostru pecare le-aţi cedat armatelor sovietice sunt de o zguduitoare tragedie. <uncţionarii civilicare au încercat cu credinţă să vă e*ecute ordinele au fost abandonaţi, iar militarilor li s-au smuls gradele şi li s-au luat amele. 'apturarea acestor bogate teritorii s-a făcut

înainte de str/ngerea recoltei, iar o mare parte din &rana necesară pentru trupele şipoporul nostru la iarna viitoare s-a pierdut( )ste o datorie de onoare şi un privilegiupentru mine de a vă spune, @ire, că poporul de dincolo, din teritoriul ane*at de Rusiaeste acum total lipsit de orice încredere în membrii guvernului vostru. '&iar în acestoraş, în ?ucureşti, ura împotriva celor vinovaţi de a vă sfătui greşit şi de a fi făcut acestlucru mişelesc creşte cu fiecare clipă(upă c/teva momente de tăcere, generalul a continuat+- =reau doar să salvez ceea ce se mai poate salva din coroana aiestăţii =oastre, din ţaraşi graniţele noastre( =ă implor, aiestate, să mă ascultaţi în această clipă îngrozitoarea istoriei noastre( =ă implor să nu-i mai ascultaţi pe cei a căror credinţă a fost

cumpărată de politicienii de dincolo de graniţele Rom/niei.@-a aşternut o tăcere de c/teva minute, timp în care 'arol ;; se g/ndea la faptul căgeneralul îi cerea pur şi simplu să renunţe la relaţiile cu )lena :runberg, cu rdăreanu,la relaţiile cosmopolite cu legături internaţionale, apoi, uit/ndu-se ţintă la general, îirăspunse+- =ă admir cura%ul de a veni să-mi spuneţi toate acestea. -am să vă uit cuvintele>ouăzecişipatru de ore mai t/rziu, membrii gărzii personale a regelui s-au deplasat ladomiciliul generalului 1ntonescu, l-au arestat şi l-au azv/rlit în înc&isoare fără a fi %udecat.'u arma în m/nă. Prin gestul asasinării lui ;. :&. uca, legionarii considerau că

demonstrează modul eroic în care înţeleg să activeze în planul social şi să arate că"Rom/nia nu mai este moşia clicii a%unsă la guvern>”. in păcate căzuseră în cursa întinsa şi lor, şi lui uca, de către )lena 0upescu-:runberg. 1u urmat momente grelepentru legionari, prigoana şi crima fiind metodele care li s-au aplicat, şi cu care aurăspuns, în această confruntare fiindu-le ucis c&iar 'ăpitanul.#n decembrie FJQK, 'arol al ;;-lea a fost consternat c/nd a văzut că la alegerileparlamentare cei spri%iniţi de el nu au obţinut ma%oritatea necesară formării unuiguvern. ai mult, legionarii reorganizaţi sub numele Partidul 6otul pentru Vară,



obţinuseră EE de locuri de deputaţi, în aceste condiţii, aşa cum se va vedea mai %os,regele aboleşte sistemul parlamentar, abrogă 'onstituţia şi instaurează dictatura.$ficial, işcarea legionară prezintă astăzi astfel situaţia de atunci+ "#n Rom/niastăp/nea voinţa regelui 'arol al ;;-lea şi-a ocultei semite SevreieştiT din %urul tronului(egalomania regelui 'arol al ;;-lea era punctul de convergenţă al acestor presiuni

obscure+ camarila palatului, în frunte cu )lena 0upescu şi rdăreanuY clica politică înfrunte cu 1rmand 'ălinescu Aministru de interneBY mafia iudaică, în frunte cu<ilderman.” AOil&elm <ilderman, are aestru al 0o%ii 1mericano-Rom/ne 2 în faptacoperire pentru ?Znai ?Zrit& -, preşedinte al niunii )vreilor din Rom/nia, membru alMe3is& 1genc7B.<aptele s-au desfăşurat cu rapiditate. )vreii nu îşi puteau permite să le scape din m/năRom/nia şi să cadă sub influenţa :ermaniei naziste, şi nici un efort nu era consideratprea mare pentru obţinerea acestui deziderat.0a FD februarie FJQG 'arol al ;;-lea instalează un "guvern consultativ” prin lovitură destat, sfid/nd 'onstituţia în vigoare. :uvernul era prezidat de patriar&ul iron 'ristea şi,

pentru a i se conferi o poleială de legitimitate, au fost cooptaţi ca miniştri şi şapte foştiprim-miniştri. 0a FF februarie FJQG 'arol al ;;-lea abrogă 'onstituţia ţării, în vigoare dinFJIQ. 0a FC februarie FJQG interzice toate partidele politice, inclusiv işcarea 0egionarăAPartidul 6otul pentru VarăB. 0a ID februarie proclamă o nouă 'onstituţie, pregătită înlaboratoarele evreo-masone, care conferea regelui puteri dictatoriale.'orneliu 'odreanu, 'ăpitanul 0egiunii 1r&ang&elului i&ail, adresează o scrisoarenoului guvern, referindu-se la noua 'onstituţie+ "întreaga luptă naţională, după ID deani, se termină printr-o 'onstituţie care nu numai că nu rezolvă nimic din problema vitală a naţiei noastre, ci vine să pecetluiască pentru totdeauna drepturile şi poziţiilefurate de la rom/ni de năvălitorii %idani, împotriva cărora noua 'onstituţie nu ne mai

desc&ide nici o posibilitate de apărare”.$ altă scrisoare i-o trimite istoricului icolae ;orga, care atacase mişcarea legionară căse ocupă de activităţi comerciale+ "'/nd acum FC ani în urmă tineretul manifestasgomotos împotriva cuceririi iudaice Anu mai sgomotos dec/t dl. ;orga la FJDEB, domniidin guvernul de astăzi ne spuneau+ Wu aşa veţi rezolva problema> 1pucaţi-vă decomerţ> <aceţi ca ei>X ;ată ne-am apucat( c/nd aţi văzut însă că pornim, că suntemcorecţi, că suntem capabili, că munca noastră este binecuv/ntată de umnezeu, veniţitot voi, şi distrugeţi acest început de comerţ rom/nesc( )u nu mă pot bate cudumneata. -am nici geniul, nici v/rsta, nici condeiul şi nici situaţia dumitale. ar dinad/ncul unui suflet lovit şi nedreptăţit îţi strig, şi îţi voi striga din ad/ncul gropii+ eşti un

necinstit sufleteşte care ţi-ai bătut %oc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate(”'ondamnat pentru a-l fi calomniat pe marele istoric icolae ;orga Acare l-a dat în %udecată pentru scrisoarea de mai susB şi pentru delictul de uneltire contra ordiniisociale şi crima de răzvrătire, 'orneliu 'odreanu, împreună cu încă FQ camarazi au fostos/ndiţi la FD ani muncă silnică. 6otodată regimul carlisto-evreiesc a înfiinţat lagărelede concentrare ce au fost ticsite cu legionari Aprintre cei înc&işi fiind şi tineriintelectuali, precum ircea )liadeB. =enise mult aşteptatul moment al coaliţiei evreo-masono-regale pentru asasinarea lui 'odreanu.



#n noaptea de IJ spre QD oiembrie FJQG, 'ăpitanul 'odreanu împreună cu alţi FQcamarazi legionari au fost ridicaţi din lagărul de la R/mnicu @ărat pentru a fitransportaţi la înc&isoarea Milava. Pe drum, în pădurea 6/ncăbeşti, din ordinul special alregelui 'arol al ;;-lea, pus în aplicare de ministrul de interne 1rmand 'ălinescu, toţi ceiFL sunt asasinaţi prin strangulare, împuşcaţi şi aruncaţi într-o groapă comună la Milava

peste care s-a turnat acid sulfuric şi s-a aşezat o placă uriaşă de beton. $ficial s-aanunţat că au fost împuşcaţi în timp ce încercau să evadeze de sub escortă. Pentruaceastă faptă 1rmand 'ălinescu a fost avansat de către rege din funcţia de ministru deinterne în cea de prim-ministru.!storicii legionari afirmă că+

"imeni nu se aştepta la un astfel de act barbar din partea regelui şi a guvernului. aiales că cei ucişi erau înc&işi, condamnaţi la ani grei de temniţă. ar presiunile oculteifuseseră at/t de mari şi de convingătoare înc/t monstruozitatea actului nu mai avusese

nici o influenţă asupra deciziei( eful suprem ucis, ma%oritatea celorlalţi şefi legionari în înc&isori împreună cu alte zeci de mii de luptători. 'ei rămaşi liberi, trăind în totalăclandestinitate, urmăriţi de autorităţi. Vara sub stare de asediu, lumea îngrozită( 1cestaera bilanţul măreţ al stăp/nirii forţelor oculte în Rom/nia( Regele inconştient, erasatisfăcut. $cultele îşi frecau m/inile. S1rm/ndT 'ălinescu veg&ea ca nimic să nu mişte în ţara suferinţelor şi a suspinelor.”

A=RD= MO=R), D=R NE () %R)DT1” #n ziua de IF septembrie FJQJ, primul-

ministru 1rm/nd 'ălinescu, după repetate eşecuri, este asasinat de către o ec&ipă delegionari autointitulati Răzbunătorii. upă săv/rşirea asasinatului, cei nouă legionari auocupat postul naţional de radiodifuziune şi au anunţat întreaga ţară+ "1m pedepsit peacela cu a cărui învoire a fost omor/t cel mai mare rom/n, 'orneliu Nclea 'odreanul”,apoi s-au predat poliţiei. 1u fost sc&ingiuiţi şi împuşcaţi pe loc, iar trupurile le-au foste*puse pe străzile ?ucureştiului, ca e*emplu pentru populaţie.in ordinul regelui 'arol al ;;-lea, în toată ţara, în aceeaşi zi au fost asasinaţi sute delegionari arestaţi, în plus au mai fost arestaţi c/te trei-cinci legionari în fiecare %udeţ alţării, asasinaţi pe loc de către poliţie şi lăsaţi pe străzi trei zile la r/nd pentru îngrozireapopulaţiei.#ntre iunie-septembrie FJLD Rom/nia pierde fără luptă, prin cedare de către 'arol al ;;-lea, următoarele teritorii+ 6ransilvania, ?asarabia, ?ucovina şi sudul obrogei. ltimeletrei au rămas pierdute p/nă în ziua de azi.e îndată ce populaţia află despre cedarea 6ransilvaniei iese în stradă şi manifestă împotriva regelui 'arol al ;;-lea. 0egionarii pregătesc o "revoluţie” socială pentru lunaseptembrie, dar 'arol al ;;-lea încearcă să o evite, numindu-l prim-ministru pegeneralul ;on 1ntonescu, care se găsea la mănăstirea ?istriţa cu domiciliu forţat, impustot de rege. ici un partid însă nu mai vrea să participe la noul guvern, sau aşa vrea



1ntonescu să-l facă pe rege să creadă. #n seara zilei de C septembrie FJLD tineretul ieşit în stradă la ?ucureşti, în frunte cu mişcarea legionară, cere abdicarea regelui, pe care îlsocotea principalul vinovat de dezastrul ţării. Revolta generală mocnea în aer. :eneralul'oroamă, comandantul trupelor din 'apitală, căruia i se cere să restabilească ordinea,declară că mai bine se lasă împuşcat dec/t să ordone desc&iderea focului asupra

tineretului. #n această situaţie, de pe noua poziţie deţinută, 1ntonescu îl somează pe'arol să abdice şi să renunţe la tron în favoarea fiului său, i&ai.Regele trădător de ţară 'arol al ;;-lea abdică şi pleacă în străinătate în dimineaţa de E@eptembrie, împreună cu mult iubita sa evreică )lena :runberg, care, &oţeşte, la plecare încearcă să-l ia cu ei şi pe i&ai, moştenitorul tronului. atorită unui ag&iotant regal,tentativa nu reuşeşte. upă ce vagoanele trenului special au fost încărcate p/nă la refuzcu bunurile mobile cele mai de preţ din Palatul regal de la ?ucureşti, fostul rege şievreica s-au îndreptat spre ;ugoslavia. <iind avertizaţi, în apropierea gării 6imişoara, ceidoi amanţi au cerut mecanicului de locomotivă să mărească viteza şi să nu opreascăp/nă la graniţă. '/nd de pe peronul gării din 6imişoara legionarii au desc&is focul

asupra trenului, 'arol, evreica şi oamenii lor erau aşezaţi pe burtă cu faţa la podeaua vagonului. eşi gloanţele au ciuruit pereţii vagoanelor, rănit a fost doar mecanicultrenului care a mai reuşit totuşi să ducă trenul p/nă la Mimbolia.

ARe8eliunea legionară”, diversiune evreiască*

0a FL septembrie Rom/nia se declară stat naţional-legionar, după ce prinţul i&ai adepus %urăm/ntul faţă de ţară şi a confirmat puterile acordate lui ;on 1ntonescu caprim-ministru. 'ea mai puternică garanţie a afilierii Rom/niei la interesele :ermanieinaziste Aideologic anga%ată împotriva dominaţiei evreieşti în )uropa şi în lumeB, era

prezenţa miniştrilor legionari la guvernare. #n această situaţie serviciile secrete sovieticeAruseştiB în colaborare cu elementele evreieşti din Rom/nia şi din întreaga lume aveau înfaţă cea mai grea misiune, scoaterea legionarilor de la guvernare. #n mod surprinzătorpentru neavizaţi, ei se vor folosi c&iar de către generalul ;on 1ntonescu pentru atingereaacestui scop. 1stăzi evreii fac o mare nedreptate memoriei acestuia acuz/ndu-l degenocid, după ce, practic, el i-a prote%at de intenţiile de e*terminare ale unor nazişti, şidupă ce i-a scos pe legionari de la guvernare, adevăraţii lor duşmani interni.Prezenţa legionară la guvernare a determinat o serie de măsuri economice cu caracteranti-evreiesc. 1ceste măsuri le-au provocat evreilor importante pre%udicii materiale,urmărind mai înt/i limitarea activităţii evreilor în domeniul economic şi, ulterior,eliminarea lor totală din economie. 1stfel, la+U 9 octom8rie &'9G+ au fost e*propriate marile proprietăţi funciare rurale deţinute deevreiY FK noiem8rie &'9G+ a fost e*propriat patrimoniul forestier aflat în posesiaevreilorY 9 decem8rie &'9G+ au fost e*propriate vapoarele aparţin/nd evreilorY /?martie &'9&+ au fost e*propriate proprietăţilor funciare urbane evreieşti.0a acea dată, sentimentele evreilor faţă de Rom/nia erau dintre cele mai ostile. 1tmosfera este redată de către unul dintre foştii lucrători din ;nformaţiile speciale alearmatei, :eorge ag&erescu. )l evocă momentele retragerii armatei rom/ne din



teritoriile cedate de 'arol al ;;-lea niunii @ovietice. @oldaţii rom/ni >erau 3uidui%i )ibatjocori%i de evreii din t1rgurile )i ora)ele basarabene $e care le $ărăseau Evreii din 8oro3oi )i din (ntreaga regiune erau gata0 la ceamai mică ocazie0 să $ornească ac%iuni ostile0 demonstrative0 $entru a dam1na cu armata sovietică de la /er%a& Erau nerăbdători să"i vadă $e ru)i

la 8oro3oi& Ca )ef al Informa%iilor diviziei B scrie ?& Mag3erescu "0 aveam zilnic $rilejul să constat starea de efervescen%ă (n care trăia $o$ula%iaevreiască din 8oro3oi& Rom1nii trăind toată ziua (n nelini)te0 răsuflaumai u)or seara0 $entru ca (n zori să se trezească iar cu teama că ar $uteavedea $e sovietici venind $este ei& Evreii (nsă0 cu urec3ile ciulite laa$aratele de radio0 mi)un1nd unii la al%ii cu informa%ii $e care )i letransmiteau ne(ncetat0 fremătau de nerăbdare sa"i vadă $e ru)i la 8oro3oi5& i aceleaşi sentimente le aveau evreii din toată ţara. <aptul că armatasovietică intrase cu forţa în <inlanda la sf/rşitul anului FJQJ îi făcea să spere că aceeaşisoartă o va avea şi Rom/nia, iar ei vor fi privilegiaţii noului regim politic .

area ?ritanie A1ngliaB, @tatele nite ale 1mericii şi niunea @ovietică ARusiaB, eraupotenţial unite la acea vreme ca "aliaţi” în marea confruntare mondială ce tocmai sedeclanşa, lupt/nd împreună împotriva unei :ermanii şi a unei ;talii ce voiau o lume fărăevrei la c/rma economică a statelor. #n economia primelor două dintre viitoarele aliateA1nglia şi @..1.B, evreii deţineau privilegii inimaginabile, reuşind c&iar să controlezepolitica respectivelor state prin marii banc&eri evrei, aşa cu este cazul clanului de banc&eri Rot&sc&ild . #n cazul celui de-al treilea aliat, niunea @ovietică, JD] dinconducerea statului o deţinea o minoritate+ evreii .#n marea confruntare militară ce se pregătea, cei mari, dar mai ales ocultainternaţională evreiască, îşi puneau problema statelor "mici”, în care sferă de influenţă

vor cădea, pe care dintre giganţi îi va urma! i nu şi-au precupeţit eforturile pentru ainfluenţa destinele acestor ţări, printre care şi Rom/nia. =enirea la putere a mişcăriilegionare era cel mai mare rău imaginabil pentru evrei. ;on 1ntonescu era o variantămult preferabilă. 1cesta luptase în primul război mondial împotriva :ermaniei, iar laFJDK, în ;aşi, trăsese în ţăranii răsculaţi împotriva asupritorilor evrei. )*istau deci şansede a fi "recuperat”.#n ianuarie FJLF, la numai patru luni de e*istenţă a statului naţional-legionar "puterilealiate” organizează la ?ucureşti un atentat asupra generalului 8ansen, şeful misiuniimilitare germane în Rom/nia. n asemenea atentat nu putea avea nici o importanţăstrategică în confruntarea militară a celor două %umătăţi de lume, generalul 8ansen

put/nd fi oric/nd înlocuit cu alt ofiţer german. #nseamnă că alta a fost miza şi că %ocul deculise al ocultei pregătise o capcană la ?ucureşti, cu miză politică. @e miza pe încurcătura autorităţilor rom/ne, se miza pe disensiunile dintre noii guvernanţi, dar celmai mult, în diversiunea ce trebuia pusă în aplicare, se miza pe unii dintre oamenii dinantura%ul lui ;on 1ntonescu.;ată faptele> ID ianuarie FJLF. aiorul oring, şeful transporturilor isiunii ilitaregermane din Rom/nia este asasinat în plină strada în ?ucureşti, în dreptul 8otelului 1mbasador, de către spionul asasin internaţional imitrie @arantopoulos. 0a anc&etă s-



a descoperit că la intrarea în Rom/nia, pe la 'onstanţa, a fost însoţit de doi agenţiamericani, dar se afla în slu%ba serviciului secret britanic pentru a-l asasina pe generalul8ansen, şeful isiunii ilitare germane, şi numai dintr-o eroare a fost asasinat unsubordonat al acestuia.:eneralul ;on 1ntonescu a găsit de urgenţă un ţap ispăşitor în persoana ministrului de

interne legionar 'onstantin Petrovicescu, pe care l-a destituit în aceeaşi zi cu asasinatul.estituirea era ilegală şi abuzivă, deoarece numirea şi destituirea demnitarilor Aminiştri,secretari de stat şi prefecţiB putea fi efectuată conform actului constituţional de la FLseptembrie FJQJ numai prin decret regal, şi nu de către primul-ministru. 1nterior destituirii sale de către ;on 1ntonescu, generalul Petrovicescu ordonase însă oanc&etă asupra "elementelor care desfăşoară activitate ostilă Rom/niei”, dar nu a maiapucat să afle rezultatele anc&etei, ce au rămas secrete şi nu au fost date publicităţiidec/t după anul FJJD. "'u această ocazie a ieşit la iveală un lucru şocant. =iza de şedere în Rom/nia a agentului imitrie @arantopoulos e*pirase înainte de comitereaasasinatului şi a fost prelungită la cererea e*presă a lui 1le*andru Rioşeanu, subsecretar

de stat la inisterul de ;nterne, în acelaşi timp m/na dreaptă a generalului ;on 1ntonescu” A6eodor <ilip, 1devăruri e*plozive B. Reiese din această informaţie căserviciile secrete aliate, fidele intereselor evreieşti la nivel mondial, aveau suficientăinfluenţă pentru a putea determina acţiunile celor mai apropiaţi colaboratori aigeneralului 1ntonescu.;mediat, legionarii au organizat o manifestaţie pentru apărarea ministrului de internelegionar Petrovicescu, strig/nd totodată că "un brav ostaş al armatei germane poate fiucis în mi%locul ?ucureştiului, sub oc&ii lui Rioşeanu, omul %idanilor şi al grecilor”. inici nu ştiau că Rioşeanu îi prelungise viza de şedere în Rom/nia spionului-asasin>6ot pe IF ianuarie FJLF, generalul ;on 1ntonescu dă o lovitură de stat armată, destituind

toţi prefecţii şi c&estorii, ma%oritatea legionari. 1ceştia fuseseră numiţi prin decret regal,şi conform actului constitutiv puteau fi destituiţi numai prin decret regal. eciziile lui;on 1ntonescu au fost astfel şi un gest de sfidare la adresa t/nărului rege i&ai.a%oritatea prefecţilor şi c&estorilor fiind legionari, ei se sec&estrează în sedii refuz/ndsă-şi părăsească neconstituţional funcţiile. 1tunci, ;on 1ntonescu trimite armata pentrua-i evacua forţat. 1şa a început ceea ce istoria scrisă de istoricii evrei a desemnat ca fiind"rebeliunea legionară”. Printre cei mai mari măsluitori ai acestor evenimente a fostacelaşi evreul Roller, care după instalarea comunismului în Rom/nia a rescris întreagaistorie a rom/nilor, pentru a le fi servită oficial cu linguriţa în şcoli şi la învăţăm/ntul departid. )ste cel puţin ciudat să îi numeşti pe legionari rebeli, at/t timp c/t poziţia lor

corespundea dreptului constituţional, iar ;on 1ntonescu dădea o lovitură de statfolosindu-se de poziţia de comandant al armatei pentru a-şi instaura dictaturapersonală, o nouă dictatură pentru rom/ni, după cea regală a lui 'arol al ;;-lea.

"Rebeliunea legionară” a fost pregătită din afara ţării şi din ţară de elementele ostilelegiunii, care ştiau că legionarii se vor opune scoaterii de la putere, şi de aceea trebuiaucompromişi, în 'artea eagră, editată recent de 'omunitatea )vreilor din Rom/nia, serecunoaşte desc&is că "evreii au contribuit la prăbuşirea în s/nge a regimului legionar”



Ase auto-recunosc deci parte beligerantăB şi că "o serie de măsuri erau din vremepregătite”. inistrul de interne legionar Petrovicescu semnalase cu aproape trei luni înainte de evenimente, în cadrul 'onsiliului de iniştri+>8e multă vreme aveminforma%ii că se $roduce o $enetrare de comuni)ti (n Mi)carea legionară5 .@erviciile secrete sovietice AruseştiB, conduse de evrei, începuseră încă din decembrie

FJLD acţiunea de dezinformare, răsp/ndind ştiri conform cărora în Rom/nia situaţiaeste e*trem de grea şi că regele i&ai a plecat din ţară, că se pregăteşte o revoltăgenerală deoarece între membrii guvernului e*istă neînţelegeri. '&iar cu a%utorulsecretarului de stat de la interne, Rioşeanu A"omul evreilor”, cum ziceau legionariiB, şi alunor agenţi dubli ai @iguranţei, astfel de informaţii erau aduse la urec&ile lui ;on 1ntonescu, pentru a i se sugera debarasarea de legionari.#n timpul "rebeliunii legionare” au fost scoase în stradă o mulţime de elemente, şilegionare şi, cele mai periculoase, ne-legionare, elemente necesare creării unei stări de&aos şi a unor diversiuni care să %ustifice desfiinţarea statului naţional-legionar. #nacelaşi timp, armata rusă aştepta la ng&eni să poată pătrunde în ţară. Pentru a păcăli

?erlinul, astfel înc/t nemţii să nu ia apărarea legionarilor, postul de radio englezesc?.?.'. a difuzat ştiri false în timpul rebeliunii, cum că legionarii s-au răsculat împotriva 1*ei şi a :ermaniei. @e pare că, pentru suficient timp, ;on 1ntonescu a avut m/nă liberăde la ?erlin, iar raportul trimis de 8auffe, şeful @tatului a%or al isiunii ilitaregermane din Rom/nia nu mai putea sc&imba nimic, cărţile se făcuseră. "6ulburătoriiordinii publice scria 8auffe nu nu fost legionari, ci comunişti, care încercau săpescuiască în ape tulburi, în ţară domneşte liniştea.” $ricum, comuniştii 2 sau agitatoriiplătiţi de sovietici 2 sunt descrişi de martori ca fiind pleava societăţii, scoasă în stradă.)i st/lceau, distr/ndu-se, lozincile specific legionare. 1stfel, în loc de "%os masonii>”, sestriga "%os nasolii>”

One Response To “Regele, Amanta Şi Legiunea Arhanghelului Mihail”

1. asi!e "uian Says:

September 2, 2009 at #:2$ pm

Codreanu a fost monarhist, dar asasin cum a fost Carol IIşi apoi feciorul Mihai, trădătorul, nu intră în categoria monarhică pe care a eplicato Codreanu!. ro"a"il căFerdinand a fost un #ege mai "un, dar şi în timpul $omniei luis%au petrecut fapte care un monarh n%ar f i tre"uit să le accepte, nici decum să le decoreze cu &teaua #om'niei!!!. Mă

refer aici la studen(ii care munceau la )ngheni, pe păm'ntul $oamnei *hica, la cărămidărie şi la o grădinărie ca săsuporte pe studen(ii care munceau să+şi clădească casa lor- un cămin studen(esc, pentrucă nu aeau unde să se

întrunească şi, guernele de atunci, ca şi acuma, în #om'nia erau la cheremul /idoimii care nu acceptau mişcărina(ionaliste! în uniersită(i!!! 0i aşa s%a a/uns la conflictul terorist practicat de prefectul Iaşului, Manciu, care luni dezile a terorizat cu "ătăuşii prefecturii pe "ie(ii studen(i care îşi făceau o educa(ie prin muncă şi, după at'tea "ătăi datestuden(ilor, profesorii uniersită(ii în frunte cu A. C. Cuza, l+au dat pe Manciu în /udecată şi, nu numai că nu s%a făcutnicio dreptate ictimelor, dar Manciu, pe l'ngă limuzina pe care i+a făcuto cadou /idanii, a mai fost decorat şi cu&teaua #om'niei1. Asta a fost prin 2345, p'nă c'nd, în acelaş an, t'nărul Corneliu 6elea Codreanu a făcut

http://tamburus/

http://foaienationala.ro/regele-amanta-si-legiunea-arhanghelului-mihail.html/comment-page-1#comment-82

http://tamburus/

http://foaienationala.ro/regele-amanta-si-legiunea-arhanghelului-mihail.html/comment-page-1#comment-82



dreptatea pe care tri"unalul n%o putea face!!!17asile *uian

=ctiunea studentimii Romanesti in Martie &'/,inurma modificarii =rt*K din $onstitutie prin

acordarea de drepturi politice ;idanilor

e mult_ vreme se zvonea c_ Parlamentulliberal, care era 1dunare 'onstituant_, av/nd deci misiunea de a modifica 'onstitutia,are intentia s_ modifice art. K din 'onstitutie, în sensul de a acorda „cet_tenia si drepturi

politice tuturor %idanilor afl_tori în Rom/nia”.P/n_ acum, acest articol din vec&ea 'onstitutie oprea încet_tenirea str_inilor siconstituia astfel o adev_rat_ pav_z_ de ocrotire a t_rii împotriva n_v_lirii si amestecului %idanilor în conducerea propriilor noastre destine rom/nesti. 1cordarea acestui drept deamestec în treburile publice ale Rom/niei a unui num_r de dou_ m ilioane de %idani,acordarea unui drept de egalitate a %idanului prip_sit la noi de cur/nd, cu rom/nul înfiptde milenii în acest p_m/nt, era totodat_ o nedreptate strig_toare la cer si o mareprime%die national_, care nu putea s_ nu îngri%oreze si s_ nu c utremure pe orice rom/ncu iubire pentru tara lui.Profesorul 'uza, în fata acestei situatii, a scris o serie de articole nemuritoare, ar_t/nd

prime%dia care amenint_ viitorul acestei natii, iar „0iga” a r_sp/ndit în tar_ liste pentru afi isc_lite de rom/ni, prin care se cerea mentinerea art. K din 'onstitutie. 0istele au fostacoperite de sute de mii de isc_lituri si au fost înaintate 1dun_rii 'onstituante.)u am cugetat c_ noi, studentii, în timpul dezbaterii acestei grave c&estiuni, s_ plec_mdin toate centrele la ?ucuresti si acolo, împreun_ cu studentimea bucurestean_ si cupopulatia s_ manifest_m si s_ oprim atacul care avea s_ ne robeasc_ viitorul nostru. 1mplecat la 'ern_uti, 'lu% si ?ucuresti.

http://foaienationala.ro/actiunea-studentimii-romanesti-in-martie-1923in-urma-modificarii-art-7-din-constitutie-prin-acordarea-de-drepturi-politice-jidanilor.html








@tudentii au primit propunerea si au început organizarea în vederea plec_rii. Pentrumomentul acesta trebuia s_ trimit o telegram_ conventional_.

Planul îns_ a c_zut. Pentru c_ noi ne asteptam ca dezbaterile în %urul acestei c&estiuni s_

dureze cel putin trei zile, în care timp ne-am fi putut deplasa la ?ucuresti.$r, la IE martie, dezbaterile n-au durat nici o %um_tate de or_. :uvernul liberal, ca si 1dunarea 2 pare-se constienti de actul de mare rusine pe care-l f_ceau 2 au c_utat s_-lascund_, trec/ndu-l c/t mai neobservat. 1 doua zi dup_ acest mare act de tr_dare national_, presa asa-zis_ rom/neasc_, ca si cea %id_neasc_, trecea sub t_cere actul infam. „imineata”, „0upta”, „1dev_rul”, publicau înfiecare zi pagini întregi cu litere groase, conflictul dintre proprietari si c&iriasi la?ucuresti si într-un colt c/teva vorbe prin care anuntau simplu si perfid+ art. K din vec&ea 'onstitutie a fost înlocuit prin art. FQQ.Partidul liberal si tic_loasa adunare de la FJIQ au pus si pecetluit astfel piatra de

morm/nt peste viitorul acestui neam.ici in blestem alcopiilor, al mamelor, al b_tr/nilor, al tuturor rom/nilor în suferint_ peacest p_m/nt, acum si în veacul ceacului, nu va fi suficient pentru a r_spl_ti pe acestitr_d_tori de neam. 1stfel, în t_cere si într-o atmosfer_ de lasitate general_ se consuma marele act detr_dare national_.umai glasul profesorului 'uza, personalitatea care predomina cum peste toat_ natiarom/neasc_, se auzea+„Rom/ni,'onstitutia de la IG martie FJIQ trebuie desfiintat_ imediat. Protestati încontra votului ei. 'ereti alegeri libere. $rganizati-v_ pentru a v_ asigura biruinta. $

nou_ constitutie trebuie s_ garanteze drepturile de înt/ietate ale natiei rom/nesti, canatie dominant_ în @tat.”'/nd am auzit la ;asi, m-a podidit pl/nsul. @i mi-am zis+2 u se poate> 'el putin trebuie s_ se stie c_ am protestat. '_ci neamul c_ruia i se puneasemenea %ug pe gruma%i si nici m_car nu protesteaz_, este un neam de imbecili.

1m f_cut atunci un manifest c_tre ieseni, c&em/nd pe toti rom/nii la o adunare deprotestare în niversitate. =estea acord_rii drepturilor la %idani s-a împr_stiat în toatecasele ca fulgerul. $rasul clocotea. 1utorit_tile, din ordinul guvernului, au scos armata, %andarmii, politiaY au începutprovoc_rile si interdictia de circulatie. 1tunci planul s-a sc&imbat. 1dunarea nu s-a maif_cut la niversitate, ci în FL puncte ale orasului. 1ici au început manifestatiile siciocnirile care au durat toat_ noaptea. 1utorit_tile, armata si fortele politienesti au fost complet derutate prin sc&imbarea brusc_ a planului de lupt_, a locului de adunare si prin purtarea lor în fug_ de la uncap_t al orasului la cel_lalt, dup_ cum erau anuntati de agenti despre aparitiamanifestantilor, care ap_rau din %um_tate în %um_tate de or_ în puncte contrarii.:rupul de sub comanda mea s-aîntrunit la punctul greu+ Podul Rosu A@ocolaB si 6g.



'uculuiY acolo unde obr_znicia %id_neasc_ sustinea c_ niciodat_ nu va putea intra vreunmanifestant antisemit nepedepsit cu moartea.Pe acolo nu locuieste nici un rom/n. ii de %idani s-au trezit si forfoteau ca un cuib de viermi. '/nd am fost primiti cu focuri de arm_, am r_spuns cu focuri de arm_.oi nea-m f_cut datoria d/nd peste cap tot ce ne st_tea în cale si ar_t/nd %id_nimii c_

;asiul, str_vec&ea capital_ a oldovei, este înc_ rom/neasc_ si c_ acolo e bratul nostrucare st_p/neste, care poate îng_dui sau nu, care detine pacea sau r_zboiul, carepedepseste sau iart_. 1 doua zi a sosit la ;asi în a%utorul celor dou_ regimente, al politiei, %andarmeriei si %id_nimei, cavaleria din ?/rlad, iar foile din capital_ au ap_rut în editie special_+ „;asiula tr_it o noapte si o zi de revolutie”. 1t/t am putut face noi, niste copii. 1t/t ne-am priceput în momentul în care ni s-a pus %ugul pe umeri. u l-am primit cu senin_tate, cu resemnare de iobag, cu lasitate. 1t/t si %ur_m/ntul sacru pentru toat_ viata de a sf_r/ma acest %ug, oric/te lupte si %ertfe ni s-arcere.

1 doua zi m-am dus la Prefectura de Politie s_ duc m/ncare la cei arestati. 1colo, tocmaiera interogat si retinut ;ulian @/rbu, pentru motivul de a fi fost autorul manifestului. =_z/nd aceasta, m-am prezentat anc&etatorului si i-am spus+2 u e @/rbu autorul manifestuluiY eu sunt.

PR;1 )1 1R)@61R)

0a politie mi s-a spus+

- omnule 'odreanu, trebuie s_ mergi p/n_ la tribunal cu agentul.

-e ce cu agentul! 1m ripostat. erg singur. )ra prima dat_ c/nd mi se punea cuv/ntulla îndoial_._ simteam ofensat.- u, eu cu agentul nu merg. -are dec/t s_ mearg_ la ID metri în urma mea. )u m_ ducsingur.'uv/ntul meu face mai mult dec/t ID de agenti de politie.

1%ung la 6ribunal. 1gentul intr_ si m_ introduce si pe mine în fata domnului %udec_torde instructie 'atic&i. omnul %udec_tor îmi spune+

2 )sti arestat si trebuie s_ te trimit la penitenciar.

'/nd am auzit mi s-a f_cut negru înaintea oc&ilor. Pe acea vreme „arestat”, era cevainfamant. imeni dintre ieseni nu mai fusese arestat si nu se auzise ca un studentnationalist s_ fie arestat. ar eu cu trecutul meu de lupt_tor>-am apropiat de masa %udec_torului de instructie si i-am spus+



2 omnule %udec_tor, eu nu primesc s_ fiu arestat si nimeni nu va putea s_ m_ ridicepentru a m_ duce la penitenciar.

?ietul om, pentru a nu mai provoca discutie, a dat ordin agentului s_ m_ duc_ lapenitenciar si m-a sf_tuit s_ nu m_ opun. 1poi a plecat. 1gentul a încercat s_ m_ duc_. ;-

am spus+

2 u-te acas_ omule si las_-m_ în plata omnului, c_ nu m_ poti dumneata duce de aici. 1u venit si altii. )u am r_mas acolo de la ora FF ziua p/n_ seara la ora G. 6oateinterventiile de a m_ scoate au fost zadarnice.

)u m_ g/ndeam+

2u sunt vinovat cu nimic. i-am f_cut datoria c_tre neamul meu. ac_ e cineva vinovat care trebuie arestat, sunt aceia care au f_cut r_u neamului meu+ Parlamentul

carea acordat drepturi politice %idanilor.

#n sf/rsit, au plecat toti functionarii de la tribunal, r/nd pe r/nd, p/n_ la usieri. )u amr_mas cu agentii l/ng_ mine.Pe la ora G sosesc trei ofiteri.

2 omnule 'odreanu, avem ordin s_ evacu_m acest tribunal.

-?ine, domnilor ofiteri, voi iesi afar_.

1m cobor/t sc_rile si am iesit. @pre surprinderea mea, acolo v_d o companie de

%andarmi în semicerc, procurori, %udec_tori si politie. 1tunci, eu merg drept înainte si m_ asez %os, în mi%locul curtii. =in autorit_tile si îmispun+

- 6rebuie s_ mergi la penitenciar.-u merg.

-au ridicat pe sus, m-au pu s într-o tr_sur_ si ma-u dus la penitenciar, la pas, cucompania de %andarmi dup_ mine. #n ultimul moment c/nd intram pe poart_, b_ietii s-au repezit s_ m_ scoat_, dar revolverele agentilor i-au oprit.

)ra protestare contra legilor! u. )ra contra %ugului nedrept_tilor.

Pare c_ aceast_ protestare a mea de a intra pe linia arest_rilor era un presentiment c_mult_ suferint_ va trebui s_ îndur, odat_ intrat pe aceast_ cale, între zidurile reci ale înc&isorilor. 1m r_mas o s_pt_m/n_ acolo, p/n_ în a%unul Pastilor. Primele mele zile de înc&isoare>



0e-am suportat foarte greu moraliceste, pentru c_ nu puteam întelege ca cineva s_ fiearestat atunci c/nd lupt_ pentru neamul s_u si din ordinul acelora care lupt_ contraneamului.0a iesire am plecat acas_. ulti rom/ni mi-au iesit înainte prin g_ri, f_c/ndu-mimanifestatie de simpatie si îndemn/ndu-m_ s_ duc lupta mai departe, c_ci este a

neamului si neamul p/n_ la sf/rsit va învinge.

eamul întreg, în tot ce avea el mai bun, de la t_ran si p/n_ la intelectual, a primit cunespus_ durere trista veste a modific_rii art. KY dar nu pute face nimic, c_ci s-a trezit v/ndut si tr_dat de conduc_torii lui. $are ce blestem pe capul nostru si ce p_cate ne-aucondamnat pe noi, rom/nii, ca s_ avem parte de asemenea ca nalii de conduc_tori!

;at_ fat_ în fat_+ dou_ momente istorice, în dou_ Rom/nii deosebite, cu dou_ r/nduri deoameni si cu aceeasi problem_.'onstituanta de la FGKJ, din Rom/nia ic_, mic_ de tot, care avea cura%ul s_ suportepresiune )uropei si 'onstituanta de la FJIQ, din Rom/nia are, în_ltat_ din %ertfas/ngelui nostru, care din slug_rnicie interesat_, sub presiunea aceleiasi )urope, nupreget_ s_ umileasc_ si s_ pun_ în pericol viata unei natiuni întregi.:R)=1 :))R10 1 @6)6;;; '$6; up_ Pasti lupta reîncepe. Pe frontul 0.1..'., profesorul 'uza continu_ actiunea prinpres_, iar noi ceilalti ne ocup_m de organizare.#ncepe seria întrunirilor prin orase sisate.Pe frontul studentesc, modificarea art. K din 'onstitutie aduce sc&imb_ri. 'onduc_toriide la ?ucuresti si 'lu%, care crezuser_ c_ p/n_ la cap_t o miscare studenteasc_ va puteaconvinge guvernul s_ recunoasc_ cererile drepte ale studentimii, v_z/nd c_ acesta nunumai c_ nu recunoaste nimic, dar c_ acord_ drepturi politice %idanilor, se descura%eaz_am_r/ti si încep s_ fluture tot mai mult ideea capitul_rii.0a 'lu%, c&iar presedintele convoac_ o adunare unde sustine teza intr_rii la cursuri.asa studenteasc_ respinge propunerea si declar_ c_ ea lupt_ pentru onoare si c_ lupta va trebui dus_ p/n_ la limita cea de pe urm_ a rezistentei. @ustin_torii acestei teze sunt+;on ota, 'orneliu :eorgescu, ;sac ocanu, împreun_ cu tot grupul nostru. 1le*a îsi d_demisia si este ales în locul lui presedinte al centrului studentesc „Petru aior”, ;onota cu un comitet nou. 1saltul guvernului pentru a determina pe studenti s_ intre lacursuri cade si de ast_ dat_, dar cu sacrificarea conduc_torilor. ;on ota si înc_ sasesunt eliminati pentru totdeauna din toate universit_tile pentru tinuta lor d/rz_.0a ?ucuresti, un grup în frunte cu @imionescu si _nulescu, începe s_ ia loculconducerii din ce în ce mai ne&ot_r/te si mai slabe. ici aici guvernul nu reuseste s_desc&id_ cursurile dup_ Pasti.



;;) FJIQ

1u trecut înc_ dou_ luni de rezistent_ eroic_, de mizerie, de presiuni. @tudentimea eraepuizat_. 0a ?ucuresti se fi*eaz_ desc&iderea niversit_tii în vederea e*amenelor, fiec&iar numai pentru studentii %idani si pentru renegati. #n ziua desc&iderii, în

niversitate se introduce armata. @labele ciocniri din fata niversit_tii nu mai potdetermina înc&iderea acesteia. Planul guvernului era s_ le desc&id_ pe r/nd, l_s/nd;asiul la urm_ si pun/ndu-l în fata a trei universit_ti desc&ise. Peste o s_pt_m/n_, la'lu%, si înc_ peste c/teva zile la 'ern_uti, universit_tile se desc&id cu armata, în aceleasiconditii ca la ?ucuresti. Peste o alt_ s_pt_m/ n_ venea si ceasul greu al ;asiului, care,izolat prin m_surile guvernului, r_m_sese singur cu puterile mult sc_zute.#n a%unul desc&iderii, stiind c_ a doua zi dimineata armata va intra în niversitate, amf_cut planul de a o ocupa noi, în timpul noptii. e cu ziu_, am trimis un student de încredere care a intrat în sala pasilor pierduti si a desf_cut z_voarele la dou_ geamurimari, f_r_ ca s_ se observe, în asa fel înc/t numai împinse din strad_ ele s_ se desc&id_.

<_r_ a comunica planul, am convocat, laora J, o sut_ de studenti în sala ?e%an. 0a oraFD, niversitatea a fost ocupat_ de noi. Pe frontispiciul ei se arborase steagul cu zvastic_.Peste putin a sosit si rectorul niversit_tii, profesorul @imionescu, c_ruia i-am desc&is.)l ne-a vorbit, îndemn/ndu-ne s_ p_r_sim niversitatea. oi i-am r_spuns, e*plic/ndu-icauza noastr_. Peste c/teva ore a plecat. e-am organizat pentru paz_ si am r_mas toat_noaptea de veg&e acolo. 1 doua zi dimineata, studentii au sosit la niversitate în num_rmare. #nviorati, au &ot_r/t în unanimitate continuarea luptei. Niarele %id_nesti ne-auatacat furibund.Peste dou_ zile, 'lu%ul, într-o lupt_, încearc_ reluarea niversit_tii din m/inile %andarmilor. Peste alte dou_ zile, ?ucurestii si 'ern_utii. 1ceste lupte duc din nou la

ridicarea studentimii si la înc&iderea din nou a tuturor universit_tilor. 1nul scolar seterminase. 6ineretul rom/nesc d_duseun e*amen unic de rezistent_, de caracter si desolidaritate.

$noare studentimii care pentru credinta ei, înfrunt/nd at/tea lovituri, a dat un e*emplude voint_ colectiv_ nemaiînt/lnit în istoria universit_tilor din întreaga lume. #n nici otar_ nu s-a v_zut ca studentimea, unit_ într-un singur suflet, asum/ndu-si toateresponsabilit_tile si toate riscurile, s_ poat_ mentin e greva general_ timp de un an dezile, pentru a-si impune credintele, urm_rind prin demonstratia ei trezirea la constiint_a natiei întregi, fat_ de cea mai grea problem_ a e*istentei sale.

)ste o pagin_ frumoas_, o pagin_ eroic_ scris_ cu suferinta acestei tinerimi în carteaneamului rom/nesc.

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj



5in 0Pentru egionari29C.G.Codreanu

@ic"idarea lui )minescu

n episod e*traordinar al istoriei rom/nilor, ţinut permanent secret,este cel legat de "boala” şi moartea poetului naţional al Rom/niei, i&ai )minescu, care,aşa cum s-a văzut, se manifestase direct şi partizan la ziarul 6impul în "'&estiunea;sraelită” sau în "'&estiunea evreiască”, fiind împotriva încercărilor evreilor de a blocasau de a condiţiona recunoaşterea independenţei Rom/niei. 'eea ce se cunoaşte de cătrefoarte puţini iniţiaţi este însă cum, pentru atitudinea sa, i&ai )minescu a fost ucis, Adecătre medicul evreu <r. ;szac”, zic unii, de către o conspiraţie iudeo-masonică am zicenoiB.#n anul FGGI, i&ai )minescu îi scria =eronicăi icle+>Tim$ul acesta m"a stricat

(n realitate cu toată lumea0 sunt un om ur1t )i temut0 fără nici un folos0unul din oamenii cei mai ur1%i din Rom1nia Naturi ca ale noastre suntmenite sau să (nfr1ngă relele sau să $iară0 nu să li se $lece lor5&"i mai potoliţi-l pe )minescu>” s-a spus l-a un moment dat, în plenul ParlamentuluiRom/n, de către acei oameni politici care apărau interesele evreilor, oameni politicimasoni, susţinuţi finalmente, din păcate, c&iar şi de către oamenii politici conservatori, în numele partidului cărora vorbea gazetarul şi marele poet naţional i&ai )minescu.e fapt cuvintele au fost rostite c&iar şi de către Petre-'arp, şef alături de 6ituaiorescu, al Partidului 'onservator.

#n timp ce )minescu conducea 6impul, ziar al Partidului 'onservator, Petre 'arpconducea c&iar partidul, dar cei doi au intrat totuşi într-un puternic conflict. 'arp era însă, totodată, şi membru al lo%ei masonice @teaua Rom/niei, alături de aiorescu, 1le*andru uţu, 6&eoder Rosetti şi alţii care se vor ocupa de lic&idarea poetului şi -gazetarului i&ai )minescu. ")minescu era ca o st/ncă. Posibil ca, iniţial, %unimiştiiSmasoniiT să nu-şi fi dat nici ei seama că, aduc/ndu-l la 6impul, practic îşi pun singuri bomba în casă” A'. 'ernăianu, Recurs )minescu, 'alvarul cetăţeanului, vol.;;B.

http://foaienationala.ro/lichidarea-lui-eminescu.html

http://foaienationala.ro/lichidarea-lui-eminescu.html



ivergenţa dintre i&ai )minescu şi Petre 'arp s-a născut odată cu apariţia înParlament a problemei modificării articolului K din 'onstituţie A"'&estiunea ;zraelită”B, împotriva căreia pleda în scris )minescu, opun/ndu-se "împăm/ntenirii” &oardei deevrei ce invadaseră ţara, în timp ce Petre 'arp activa politic pentru modificarea'onstituţiei în sensul dorit de 1lianţa ;zraelită, de cancelariile europene şi de evreii din

Rom/nia.S'arp fiind, totuşi, un nume destul de rar, şi neînţeleg/nd adeziunea sa la intereseleevreilor, ne-am îndreptat către marele dicţionar masonic publicat în $rdinul asonicRom/n de către 8oria estorescu-?ălceşti , unde am găsit mai mulţi 'arp+ în afară dePetre 'arp al nostru, duşman al lui )minescu şi membru al lo%ii @teaua Rom/niei, apareşi un anume 8oria 'arp, ziarist evreu, membru al unei lo%i din obedienţa arii 0o%iaţionale.TPornit împotriva poziţiei e*primate de 6impul, la FC martie FGKJ 'arp le scrie at/t lui)minescu c/t şi lui aiorescu. 0ui )minescu îi scrie+ "omnule redactor, în timpuriledin urmă aţi crezut că este oportun de-a da spri%inul importantului ziar ce redactaţi,

unor idei at/t de opuse convicţiunilor a căror organ m-am făcut în @enat înc/t mă văd cupărere de rău silit de-a afirma pe calea publicităţii ad/nca divergenţa de păreri ce nedesparte(”Y iar lui aiorescu+ "ragă 6itus, ce faceţi voi la 6impul şi cum credeţi că o sămeargă astfel înainte!( în ce parte din lume partidul conservator a căutat să a%ungă laputere prin pasionarea maselor!( în asemenea împre%urări, eu unul a trebuit să-mi pun întrebarea ce rol mai %oc între contribuitorii 6impului!( Prin urmare te rog să notificicomitetului să mă şteargă din lista subscriitorilor( 6u ai o clientelă întinsă despre acărei genesis mi-ai vorbit într-o zi Saluzie şi atenţionare din partea lui 'arp, cătreaiorescu care trăia din solda clienţilor săi evreiT. @apienti sit. <or ever> P.P. 'arp.”Poziţia lui 'arp faţă de revendicările evreilor asupra Rom/niei este sintetizată în

următoarea poziţie, e*primată în FGGF+ >2ă jertfim unele din dre$turile noastresuverane ca să ob%inem $rotec%iunea Euro$ei (ntregi )i să nu ne aflămizola%i fa%ă cu doi vecini $uternici5&)minescu #i răspunde #n 7impul+

ADl* %*$arp s-a cre0ut atins prin reflecţiunile ce foaia noastră a pu8licat #nprivinţa atitudinii sale #n c"estiunea i0raelită4 #nsă aceste reflecţiuni ne-aufost impuse printr-un ca0 de legitimă apărare”*

easemnea se ceartă şi cu alţi membri ai partidului, precum Nizi 'antacuzino şi0a&ovari. 1cestuia din urmă i-a spus în cadrul redacţiei din 6impul+ " 8u"te0 mă0 (nmă"ta Tată"tău nu )tia nici bine rom1ne)te0 ce"mi tot c1n%i tu derom1nism&5

'ea mai categorică e*plicaţie dată de )minescu faţă de criticile lui P.P. 'arp a apărut în6impul cu numai o lună înainte ca el să fie lic&idat social şi fizic+



"#n altă ţară de am trăi, în care mai e credinţă, onestitate, respect ca bunuri obşteşti alespiritului public, relele ni s-ar părea trecătoare şi nicic/nd condeiul nostru nu ar fi înmuiat în fiereY dar aici, unde, dacă-i vizita ministeriile sau Sînc&isoareaT =ăcăreşti,aceleaşi fizionomii şi caractere înt/lneşti, aici unde un parvenit bulgar ca d. ;.'. ?rătianuşi un grec parvenit ca d. '.1. Rosetti conduc destinele acestei nefericite ţări, aici unde

oameni ca aceştia, fără pic de patriotism, radicali cosmopoliţi, stăteau ieri la învoială cu Oarszazvs57 ca să-i v/nză sufletele din opt ţinuturi, stau azi la învoială cu 1lianţa;zraelită ca să-i v/nză ţara toată şi să desfiinţeze printr-un trafic m/rşav o naţie şi unstat pe care zeci de popoare barbare nu le-au putut desfiinţa, aici nici un cuv/nt nu edestul de aspru(”eşi 6itu aiorescu era acuzat de către colegii de partid că îi ţine spatele lui )minescula 6impul, )minescu îl atacă şi pe acesta+” 6eamă ne e dar şi astăzi că asemenea o samă de advocaţi buni, cu darul vorbirii vortranşa şi c&estiunea arzătoare a evreilor, care poate deveni c&estiunea completeidezmoşteniţi a poporului rom/nesc”.

aiorescu îşi nota prompt în Murnal+ ":rea epoca )minescu( 1rticol al lui în c&estiuneaevreiască în contra mea”."1facerea Oarsza3s57” din epocă, dezvăluită şi combătută de i&ai )minescu în6impul a constat în aprovizionarea trupelor ruse anga%ate în războiul din FGKK şideplasate în ?ulgaria. ?anc&erul rus de origine evreiască 1.. Oars7a3s57, numitintendent al armatei ruse a obţinut prin mită dreptul de a cumpăra la preţuri modicealimente din Rom/nia Ade a rec&iziţionaB pentru a le vinde apoi armatei ţariste.6otodată a primit dreptul de a rec&iziţiona care cu boi pentru transportul mărfii, ceea cea ruinat ţărănimea rom/nă, care de cele mai multe ori şi-a pierdut peste unăremi%loacele de transport. eşi avocatul cu luna al lui Oarsza3s57 devenise 6itu

aiorescu, )minescu a publicat mai multe documente ce au dovedit corupereaguvernanţilor la care se pretase banc&erul evreu.;ată scrisoarea lui Oarsza3s57 către Rossis57, datată l decembrie FGKK şi publicată de)minescu în 6impul+")*celenţă.in depeşa mea şi din depeşa ministrului 'ogălniceanu vă este de%a cunoscut că, dupămulte împre%urări, eu am profitat a birui toate împiedicările şi astăzi de%a s-au datporunci prin telegraf tuturor prefecţilor din opt districte, ca să puie la dispoziţiunea meac/te FIDD care pe zi pentru ?ucureşti şi CDD pentru <răţeşti( ult m-au costat pe mine bani, vreme şi trudă ca să împac pe directorul inisterului de ;nterne, @imion

i&ăilescu, cu prietenul nostru Sadică 'ogălniceanu Aprecizează )minescuBT fiindcănumai el era, nu ?rătianu era, care împiedica această c&estie()u voi avea oric/te căruţe va fi de trebuinţă pentru oric/t transport şi oriunde veţi voi atransporta, măcar că p/nă acuma cărăuşii de bună voie tocmiţi nu voiau a merge dec/tla @istovY acum însă s-a sc&imbat c&estia şi merg siliţi oriunde vreau.”#n urma campaniei de presă condusă de )minescu privind "afacerea Oarsza3s57” aufost sesizate organele %udecătoreşti, dar 6ribunalul de ;lfov &otărăşte că nu era "caz a sepune în mişcare acţiunea publică în contra cuiva”.



rmărirea lui i&ai )minescu de către agenţii secreţi ai marilor puteri străine, a fostremarcată din anul FGKE printr-un agent evreu 0ac&man, aflat în solda ambasadei 1ustriei de la ?ucureşti. nul dintre primele rapoarte ale ambasadei austriece, la adresalui )minescu, conţine ID de pagini şi este semnat de consulul austriac de la ;aşi, fiindtrimis ministrului de e*terne al ;mperiului 1ustro-ngariei la data de C ianuarie FGKK.

'u un an înainte ca )minescu să fie ani&ilat, la K iunie FGGI, ambasadorul austriac la?ucureşti, baronul a7er, transmite un raport secret despre )minescu, văzut vinovatprin activitatea sa de la @ocietatea 'arpaţii de uneltire împotriva imperiului, în vedereaunirii 6ransilvaniei cu ţara mamă+"@ocietatea 'arpaţii a ţinut în L ale lunii în curs o întrunire publică cu un sens secret.intr-o sursă sigură, am fost informat despre această întrunire Ssursa era, după toateindiciile, c&iar 6itu aiorescuT . . . @-a stabilit că lupta împotriva 1ustro-ngariei să fiecontinuată( @-a recomandat membrilor cea mai mare prudenţă. )minescu, redactorprincipal la 6impul, a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţionalitaterom/nă, care frecventează instituţiile de învăţăm/nt din Rom/nia pentru a se instrui, să

fie puşi să acţioneze în timpul vacanţei în locurile natale pentru a orienta opinia publică în direcţia unei acii ari.#n afara agenţilor marilor puteri europene, o atenţie aparte i-o acordau lui )minescunenumăraţii agenţi ai 1lianţei niversale ;sraelite.i iată că, în dimineaţa zilei de IG iunie FGGQ, gazda poetului, doamna @zo5e, îi trimiteavocatului mason 2 6itu aiorescu un bileţel în care scria că )minescu a înnebunit. 1stfel, fără voia sa, ca plan al uneia dintre cele mai monstruoase conspiraţii anti-rom/neşti, )minescu a fost internat de către dr. 1le*andru uţu la "'aritatea” A'aritasBpun/ndu-i-se falşul diagnostic de alcoolism şi sifilis. @tudiul dr. ;on ica A)minescu,structura somato-psi&ică, FJKIB arată că, în acea perioadă, )minescu era marcat de o

mare suferinţă pe fond psi&ic, ca urmare a greutăţilor şi luptelor politice prin caretrecea, respectiv de o psi&oză maniaco-depresivă. 'u toate acestea, un anume dr. ;szac i-ar fi pus lui )minescu acel diagnostic care îi putea permite administrarea-unuitratament care să-l digtrugă fizic. 0a acea vreme, sifilisul nu cunoştea un tratamenteficient, iar clinic se aplicau cele mai periculoase şi distructive tratamente. n astfel detratament, cu efecte catastrofale pentru i&ai )minescu a fost administrarea de doze demercur, element care se ştie că este e*trem de to*ic pentru om şi că poate provocamoartea. edicii i-au administrat lui )minescu c/te ID de fracţiuni a L grame demercur, "c/nd şi o %umătate de gram poate să aibă acţiuni dăunătoare” precizează lar/ndul său specialistul rom/n $vidiu =uia. rmare acestui tratament )minescu a suferit

de o paralizie parţială, a fost internat, scos din ţară şi mai apoi ucis în spital cu un bolovan cu care a fost lovit în cap.@tudiul dr. ica, foarte valoros de altfel, suferă de o mare eroare. <aptul că pune undiagnostic psi&iatric lui )minescu baz/ndu-se pe o sursă nedemnă de încredere. )ste vorba de ziarul 1devărul din FK octombrie FJFF care, sub semnătura lui 1le*andru'iurcu, publica articolul "in amintirile mele”. $r, p/nă după al doilea război mondial,ziarele 1devărul şi imineaţa au fost cele mai puternice şi viclene organe de presăevreieşti din rom/nia. ;ată situaţia descrisă de 1.'.'uza în FJDC+



"#n ziaristică, tot %idanii au introdus la noi în ţară tonul violent şi trivialităţile presei-revolver, prin care în%osesc orice discuţie şi bat%ocoresc instituţiile şi demnitarii ţării,. #nfrunte, stă, fireşte, organul %idovesc 1devărul, al cărui comitet de redacţie se alcătuieştedin următoarele ilustraţii cuşer ale gazetăriei Wrom/neX, ale căror nume le reproducemdupă actele unui proces de calomnie, în care numiţii figurează 2 se înţelege 2 ca

inculpaţi A'urtea cu Muraţi de ;lfov, $ctombrie FJDCB+ ?. ?raunstein 2 zis ?.?rănişteanuY 1lbert 8onigman 2 zis 1. <agureY 1. Rosen 2 zis oraY 1. <uc&s 2 zis :. i&ailY@.:oldenberg 2 zis unteanuY 0azar 9astenbaum 2 zis 'astelanY ). <einsilber 2 zis ).)milianY ). Oeber 2 zis 1drian =erea, şi vor mai fi. 1ceştia sunt conducătorii "opiniunii publice” a ţării rom/neşti( @trăini de noi şipotrivnici fiinţei noastre, ei ne discută interesele, ne %udecă, fac reputaţiile prin galăgie şireclamă, şi le desfac prin tăcere şi calomnii, ei suie în slava cerului pe %idoviţi şi caută să în%osească pe adevăraţii rom/niY ei terorizează pe funcţionarii publici care voiesc să-şifacă datoriaY ei critică totul+ religia, coroana, armata, %ustiţia, învăţăm/ntul(”e fapt, relatările mincinoase la adresa lui i&ai )minescu, publicate în ziarul 1devărul

din FK octombrie FJFF se bazează pe înc&ipuitele amintiri ale lui :rigore =entura, cel cear fi fost l/ngă )minescu c/nd acesta a fost pus în cămaşă de forţă şi care ar fi relatatcum în cofetăria 'apsa, agit/nd un pistol mare, )minescu a spus că pleacă să-l împuştepe rege. 6rebuie reţinute două aspecte+ F. :r. =entura era mort de mulţi ani c/ndcotidianul evreiesc lansa "amintirile” sale menite peste timp să consolideze mareaconspiraţie istorică anti-)minescuY I.=entura făcea parte din lo%a masonică iscipoliilui Pitagora din :alaţi Aformată preponderent din evrei şi greciB, corespondenta locală alo%ii @teaua Rom/niei, din care făceau parte conspiratorii întemniţării lui )minescu+6itu aiorescu, uţu şi ceilalţi Ade altfel, toţi ceilalţi membri ai familiei =entura făceauparte din lo%a masonică @teaua Rom/nieiB.

;nformaţiile de mai sus, privind falsul diagnostic pus lui )minescu şi otrăvirea sa cumercur reies din studii mai vec&i, nepopularizate, dar ele sunt depăşite azi de studiile lui'alin 0. 'ernăianu demarate în anul IDDD+ Recurs )minescu, @uprimarea :azetarului şi'on%uraţia anti-)minescu.6rebuie arătat de la bun început că i&ai )minescu nu a fost niciodată mason, însc&imb cei mai mulţi membri ai "@ocietăţii 0iterare Munimea” Adin ;aşiB şi fruntaşiiPartidului 'onservator, da> 6oţi aceştia făceau parte, cum am arătat, din lo%a masonică@teaua Rom/niei, iar )minescu era "prote%atul” Munimii, poetul Munimii. 1t/t 6itu aiorescu, c/t şi Petre 'arp, cei doi lideri ai Partidului 'onsenZator din vremearespectivă aparţineau lo%ii masonice, dar cel mai important fapt este apartenenţa lui

1le*andru uţu la această lo%ă, lo%a fiind de fapt c&iar creată de familia de fanarioţi uţu.'e g/ndeau oare aceştia, c/nd i&ai )minescu compara e*ploatarea evreiasca arom/nilor cu e*ploatarea fanariotă!0o%a @teaua Rom/niei A"lZ)toile de Roumanie”B a fost creată în FGEE de principele”:&eorg&e . A;orguB uţu, sub obedienţa lo%ii arelui $rient al <ranţei, lo%ă francezăapropiată intereselor mondiale evreieşti, controlată de către evrei. e altfel, c&iartrezorierul AfinanţatorulB lo%ii @teaua Rom/niei era un evreu, 1dolf 8ennig. <amiliauţu, familie de domnitori fanarioţi Ai&ai uţu în Vara Rom/nească, 1lecu uţu şi



i&ai :r. uţu în oldovaB era implicată social în politica rom/neasca în aceeaşiperioadă cu i&ai )minescu. 1stfel, icolae uţu era un reputat economist liber-sc&imbist, curent at/t de puternic combătut şi de blamat de )minescu, în timp ce 1le*andru uţu, profesor universitar, trecea de reputat medic psi&iatru, el fiind acelacare l-a internat forţat pe )minescu, contribuind activ la eliminarea sa fizică din peisa%ul

socio-politic rom/nesc.e altfel, se poate spune că p/nă la un punct )minescu fusese c&iar creaţia lo%ii @teauaRom/niei, împotriva conducătorilor căreia s-a întors prin libertatea ce şi-a luat-o capublicist, în c&iar ziarele ce le conducea şi care aparţineau indirect lo%ii masonice. ee*emplu, se cunoaşte ura ce o manifesta )minescu în scris pentru perioada domniilorfanariote ce au pervertit conştiinţele rom/neşti şi au supt s/ngele poporului, pregătindastfel terenul pentru noua ocupaţie, evreiască. )l lovea astfel în c&iar creatorul lo%ii, înfanariotul :&.. uţu.#n bună tradiţie masonică, lo%a @teaua Rom/niei avea "de faţă” @ocietatea 0iterarăMunimea, iar presa ei avea să fie asigurată de 'onstituţiunea AFGEEB, apoi de :azeta de

;aşi AFGEKB şi, în fine, prin :azeta naţională AFGKFB 2 tribune politice ale membrilor lo%ii.'onvorbirile literare AFGEKB făceau acelaşi oficiu în domeniul literaturii, istoriei şi criticiiliterare.#n FGEE, în cadrul demersurilor pentru desemnarea unui principe străin pe tronulRom/niei, a apărut condiţia apartenenţei acestuia la francmasonerie pentru a se obţinespri%inul internaţional al fraţilor masoni şi al 1lianţei ;sraelite niversale, cu at/t maimult cu c/t emanciparea evreilor, deziderat masonic, rămăsese încă o c&estiunedesc&isă. e aceea, în toamna anului FGEE ;orgu uţu Amason iniţiat la Paris şi"venerabil” al lo%ii @teaua Rom/nieiB i-a propus principelui 'arol ; să devină francmasonşi şef al <rancmasoneriei Rom/ne, sub obedienţa arelui $rient al <ranţei, ceea ce ar fi

condus la ingerinţe străine în statul rom/n, sub controlul 1lianţei ;sraelite. Reacţia derefuz a casei regale a fost promptă, voinţa regală fiind întărită simbolic de interzicereaimediată a lo%ii masonice iscipolii lui Pitagora din ?răila , formată în cea mai mareparte din negustori greci şi evrei. 0a acea vreme toate lo%ile masonice importanterom/neşti se aflau sub obedienţa arelui $rient al <ranţei, şi astfel, indirect, obedientedirectivelor evreieşti ale 1lianţei ;sraelite, fiind toate înfiinţate de "negustorul francez” 1uguste 'arence++ @teaua unării, @teaua Rom/niei, iscipolii lui Pitagora, #nţelepţiidin 8eliopolis. A$ricum, peste c/ţiva ani ?Znai ?Zrit& se implică direct şi creează la?ucureşti lo%ile #nfrăţirea @ionului şi <raternitatea.B 1titudinea general favorabilă rom/nilor din partea regelui 'arol ; al Rom/niei Afostul

principe 'arolB faţă de pretenţiile evreilor, precum şi refuzul său de apropiere de lo%ilemasonice filoevreieşti, nu putea dec/t să-i oblige pe conspiratori să monteze un scenariuanti-regal, în care "antisemitul” )minescu, înarmat cu un mare pistol se ducea "la Palatsă îl împuşte pe rege”, motiv pentru care a fost pus în cămaşa de forţă şi internat. 0ar/ndul ei, opinia publică rom/nească n-ar fi putut fi liniştită dacă )minescu ar fi fost purşi simplu concediat de la 6impul. 6otodată, gura acestuia nu ar fi fost astfel înc&isă, căciar fi putut găsi altă tribună de la care să îşi afirme poziţia puternic naţionalistă. eaceea, el trebuia făcut nebun. i cine a lansat versiunea că )minescu a scos un pistol



pentru a se duce să-l împuşte pe rege! 'onform evreilor de la 1devărul, afirmaţia fusesec/ndva susţinută de către doamna 'apsa, evenimentul petrec/ndu-se c&ipurile încafeneaua literară 'apsa. imeni din epocă nu a putut confirma această poveste, darştim că şi soţul patroanei, domnul 'apsa, era membru al aceleiaşi lo%i masonice ca şiceilalţi conspiratori, lo%a @teaua Rom/niei.

@ocietatea Munimea a rămas cunoscută în istoria literaturii rom/ne ca promotoare a luii&ai )minescu, ;. 0. 'aragiale, ;on 'reangă şi ;oan @lavici, care aveau să colaboreze laperiodicul editat de Munimea, 'onvorbiri 0iterare. 6eoreticianul Munimii era 6ituaiorescu, dar principala sa activitate era aceea de avocat, de pe urma căreia a dob/ndito importantă avere. Profesor universitar la ;aşi şi decan al <acultăţii de <ilozofie, a fost înlăturat din învăţăm/nt în urma unui proces de imoralitate. in FGEG s-a dedicatavocaturii, iar din FGKD a intrat în politică. )ste poate important să aflăm numeleclienţilor lui aiorescu din perioada în care )minescu a fost lic&idat fizic şi spiritual. 1ceştia sunt+ Oarsc&a3s57, Rafalovic&, ?oboritz, 8essen şi 9alino3s57, Rubinstein şi8irsc&ler, adică o clientelă cosmopolită preponderent evreiască, at/t de ostilă lui

)minescu>Pe bună dreptate se poate pune întrebarea+ de ce istoria nu publică, în general, astfel decorelaţii ale faptelor, privind viaţa şi moartea lui i&ai )minescu! 'oncluziile sunttriste> '&iar :eorge 'ălinescu, c/nd a scris =iaţa lui )minescu, a acceptat oriceinformaţie, din orice sursă, fără a o prelua critic, singura sa preocupare fiind realizareaunui roman biografic. e-a lungul carierei sale, 'ălinescu a colaborat, c&iar, cu ceiimplicaţi în compromiterea lui )minescu. 1stfel, c/nd editează revista literară 0umea,'ălinescu îşi lia ca principal colaborator pe ?. ?rănişteanu, care nu este altul, aşa cumam arătat mai sus, dec/t evreul ?. ?raunstein, editor al ziarului 1devărul, ce întinamemoria lui )minescu, perpetu/nd conspiraţia privind nebunia acestuia. e altfel, o

mare sumă de critici literari rom/ni sunt de fapt evrei camuflaţi de nume rom/neşti,conştienţi de activitatea antievreiască a poetului naţional al Rom/niei şi voluntarinteresaţi şi anga%aţi în menţinerea mitului ")minescu dement”, ca şi de salvarea înistorie a onorabilităţii conspiratorilor asasini. 1şa este şi cazul criticului literar Nigu$rnea, considerat o somitate a culturii rom/neşti, evreu din ?otoşani care şi-a făcutc&iar o carieră din anumite subiecte care se leagă de viaţa lui )minescu, precum+Munimismul AFJEEB, Munimea şi %unimismul AFJKCB, =iaţa lui 6itu aiorescu vol. ;-;;AFJGE-FJGKB. SNigu $rnea, care a e*ercitat în anii JD şi funcţia de director al edituriievreieşti 8asefer, are totuşi meritul de a fi precizat că banc&erul rus Oarsza3s57,deconspirat de )minescu ca ruinător al ţărănimii rom/ne, era de fapt evreuT.

1m arătat mai înainte că familia fanariotă uţu era o familie de masoni, aproape toţi, înRom/nia, fiind afiliaţi lo%ii @teaua Rom/niei. 1cordăm o atenţie specială acestoradeoarece unul dintre ei a semnat condamnarea lui )minescu+ medicul 1le*andru uţu.

!ată situaţia pre0entată de amplul dicţionar masonic pu8licat de oriaNestorescu Bălceti+- i&ail uţu AFKQD-FGDIB, domnitor fanariot al Vării Rom/neşti, apare în FKJL ca venerabil al unei lo%i masonice din ;aşi.



- 1le*andru icolae uţu AFGQD-FGKKB, principe, a locuit la Paris şi a făcut parte din celpuţin L lo%i masonice, gr. QD de iniţiere, deputat în 1dunarea :enerală a arelui $riental <ranţeiY- :&eorg&e . A;orguB uţu AFGFK-FGKCB, principe, mare proprietar, fiu al domnitoruluii&ail uţu, gr. QD de iniţiere, membru al lo%ii @incere 1mitie AParisB şi întemeietor al

lo%ei @teaua Rom/niei.- 'onstantin uţu AFGID-!B, afiliat la ;aşi lo%ei @teaua Rom/niei, a devenit ministruY- '.. uţu, rentier, "frate” în lo%a @teaua Rom/nieiY- :eorge uţu, proprietar, membru în lo%a iscipolii lui Pitagora din :alaţi, cea careavea să fie interzisă de 'arol ;, c/nd ;orgu uţu i-a cerut principelui AregeluiB să intre înmasonerieY- icolae :r. uţu AFGLD-!B, membru al lo%ei @teaua Rom/niei, secretar general al'onsiliului de iniştri.- 1le*andru :r. uţu AFGQK-FJFJB, iniţiat în lo%a @teaua Rom/niei, profesor universitar la?ucureşti, autor al lucrării Psi&iatria modernă, publicist şi traducător, membru al

societăţii literare Munimea, complicele lui 6itu aiorescu în lic&idarea lui i&ai)minescu.@tudiile lui 'ălin 0. 'ernăianu şi-au propus mai ales să descurce "iţele foarte încurcatedintr-o singură zi din viaţa lui )minescu, zi de răscruce c/nd este scos în condiţiimisterioase şi prin mi%loace violente din viaţa publică”, . dar şi antecedentele şi urmărileacestei zile."1şadar 2 îşi începe acesta unul dintre studii -, la IG iunie FGGQ )minescu a înnebunit.@implu ca bună ziua>” 'el care a fost cel mai direct implicat în aceasta acţiune a fost 6ituaiorescu, "protectorul” mason al poetului, secondat de medicul 1le*andru uţu. navocat şi un medic, membri ai aceleiaşi lo%i masonice. ici nu se putea tandem mai

potrivit pentru a distruge pe cineva. #n Murnalul lui aiorescu s-a găsit următoarea notă,din ziua fatală+ "<oarte cald> #n zilele trecute încercări de aran%ament cu 1le*. @outzo(”,referire la combinaţia cu doctorul uţu. #n aceeaşi zi, IG iunie FGGQ, la E,QD dimineaţa,aiorescu şi inginerul @imţion Aapropiat de-al lui aiorescuB s-au dus la ospiciulparticular al doctorului uţu şi au convenit cu acesta ca în aceeaşi zi lui )minescu să i sefacă internarea pentru o lună de zile. 1ceasta avea însă să se prelungească şi să se repetepentru c/ţiva ani, p/nă la uciderea sa. "Prin acest demers ilegal 2 arată '. 'ernăianu 2avocatul aiorescu acţionează contra principiilor fundamentale ale reptului, aran%/ndinternarea lui )minescu în lipsa garanţiei că Wprote%atulX s-ar fi alienat şi stabilind 2 pece criteriu! 2 o anume perioadă a şederii acestuia în ospiciu.” 1%uns acasă, aiorescu îl

anunţă pe 6&eodor Rosetti Amaremaestru comandor al arelui $rient al Rom/niei, totodată membru, ca şi aiorescu, allo%ii masonice @teaua Rom/niei, la acea dată preşedinte al 'urţii de 'asaţieB că treabaeste pusă pe roate+ "apoi am venit acasă, am înştiinţat încă pe 6&. Rosetti despreaceasta” Adin MurnalB. n al doilea bilet îl trimite lui O. 9remnitz, al cărui sens răm/neobscur şi secret+ "in păcate, încă incert. 1ltfel, toate bune>” Atraducerea corectă a celeide a doua propoziţii ar putea fi+ "uţu în regulă”, te*tul de m/na, în germană, al luiaiorescu, @onst alles gut, semăn/nd mai degrabă cu @outz alles gutB.



1l treilea bilet trimis de aiorescu este către i&ai )minescu, pe care îl c&eamă să îifacă o vizită. Plec/nd de la redacţia ziarului 6impul, )minescu călca în cursa întinsă.aiorescu îl roagă să se deplaseze la complicele său @imţion sub prete*tul transmiteriiunui bilet, ceea ce )minescu şi face. "@ăracul de el, a cerut I lei pentru bir%ă, a plecat şide acolo l-au dus la @outzo” Ala uţuB, îşi amintea fiica lui aiorescu despre sf/rşitul

vizitei lui )minescu. #ntr-ade-văr, duc/ndu-se la inginerul '-tin @imţion, )minescu esteaşteptat de &aidamacii lui uţu, este imobilizat, urcat într-o bir%ă sau în duba ospiciuluişi dus la uţu. "1colo nu va mai fi gazetar, ci numai biet smintit. Planul fusese îndeplinitcu succes. :azetarul )minescu era WocrotitX într-o casă de sănătate” A'. 'ernăianuB.rmează planul doi al conspiraţiei+ legendarea nebuniei. ai înt/i se arată că gazdapoetului s-ar fi adresat lui aiorescu cer/ndu-i, printr-un bilet, a%utorul, deoarece")minescu a înnebunit”. inciuna nu rezistă, deoarece aiorescu se apucase săaran%eze internarea fără a-l vedea pe )minescu, pentru a-i verifica starea sănătăţii, iarsursele legendei se contrazic+ mai înt/i, biletul a a%uns la o ora ulterioară plecării luiaiorescu la uţuY apoi, sunt două variante privind persoana care ar fi trimis biletul,

@lavici în prima, soţia sa născută @zo5e, în a doua. Privitor la criza de demenţămanifestată în public de )minescu, cum că ar fi scos un pistol spre a se duce să îl împuşte pe rege, ea a fost fabricată t/rziu Aspre a nu mai putea fi verificatăB şi lansarea eipublică s-a pus prin presa evreiască pe seama masonului :r. =entura Adeşi acesta nu arelatat niciodată aşa ceva în timpul vieţii saleB. "0ipsa oricărei menţiuni Sîn Murnalulzilnic al lui aiorescuT privind pretinsele ameninţări făcute de )minescu cu revolverul(par să arate că toate acestea constituie zvonuri care nu fuseseră încă inventate la data lacare aiorescu şi-a completat %urnalulY de altfel, cum am arătat, povestea a fost pusă înlarga circulaţie de către evreii de la 1devărul în FJFFB. #n aceeaşi zi, a WinternăriiX lui)minescu, la ora FK aiorescu pleacă în străinătate pentru o perioada de o lună şi

%umătate. in această clipă şi p/nă la revenirea sa, )minescu nu mai putea fi eliberat dinospiciu nici măcar la cererea rudelor, pentru că persoana care îl internase era, totodată,singura abilitată legal să ceară e*ternarea lui.” A'. 'ernăianuB6oţi cunoscuţii lui )minescu, mai ales conspiratorii, pleacă rapid în străinătate, în timpce presa publică o ştire anostă+ "l. i&ai )minescu, redactorul Sşef alT ziarului 6impul,a înnebunit. l. Paleologu va lua direcţiunea sus-zisului ziar”."<lagrantele ilegalităţi comise pentru înlăturarea lui )minescu din viaţa publică 2 scrie'. 'ernăianu 2 arată că liderii Munimii Sîmpreună cu alţi masoni din lo%a @teauaRom/nieiT erau capabili să ascundă răpirea şi sec&estrarea unei persoane, spre a osupune cu de-a sila unui tratament care nu-i era necesar, după care, tot ei, folosind

falsuri şi dezinformări, creau victimei o imagine melodramatic deformată, dar suficientde credibilă înc/t să reziste vreme de mai bine de un secol. 1şa s-a născut un veac defalsă compătimire, un veac în care abilitatea c/torva a făcut ca revolta publică să fie înlocuită cu mila. #n acest conte*t, c&iar este de crezut că, dacă )minescu ar fi fostnebun cu adevărat, iar Munimea ar fi dorit sa încerce recuperarea lui, nu ar fi fostcapabilă de a-l interna fără tam-tam!(na peste alta, între ilegalităţile comise de uţu în clipa preluării lui )minescu sunt şiurmătoarele+



- l-a primit pe )minescu în ospiciul sau Aparticular!B, cu toate că acesta, nesuferind orecidivă, boala lui era incertă şi, prin urmare, trebuia să stea fie la un spital, fie în arestulPoliţiei Acum avea să se procedeze, la E noiembrie FGGE, la ;aşiBY- l-a internat pe )minescu în lipsa unei cereri scrise de admitere, care să cuprindă"numele, prenumele, profesiunea, religiunea, etatea, domiciliul, at/t al pătimaşului c/t

şi al petiţionarului”, alături de informaţii privitoare la "felul de relaţiune ce ar fi av/ndacesta din urmă cu smintitul” Aecretul FDFI, articolul GBY- l-a acceptat fără "vreun act medical subscris de doi medici”Y- nu a respectat intervalul ma*im în care medicii trebuiau să se pronunţe asupra stăriisănătăţii pacientului AQ zileB, semn/nd aşa-numitul lui certificat medical după osăptăm/nă de la internareY- nu a înştiinţat 1dministraţia specială” asupra internăriiY- nu a solicitat constituirea unei comisii care să-l e*amineze pe )minescuY- nu a întocmit ?uletinul unde va scri cauza admiterii” Aecretul FDFI, articolul FEB(

$rimă acoperită cu un certificat medical*

#n destinul lui )minescu, biletul scris şi semnat de doctorul 1l. uţu la C iulie FGGQ şiacceptat drept "certificat medical” a %ucat un rol fundamental, fără el lipsind absolutorice temei legal care să %ustifice c/t de c/t internarea. Aegeaba şi-a pregătit avocatulaiorescu un alibi at/t de solid ca plecarea din ţară, tocmai în acea zi!B. #n plus, acestfals document avea să fie folosit în viitor, simpla lui e*istenţă permiţ/nd declararea unor"recidive” şi făc/ndu-le credibile pentru publicul larg şi pentru amicii de bună-credinţă.a%oritatea biografilor lui )minescu au considerat acest document un fel de înscrissacru, asupra căruia nu se poate face nici un comentariu. )i nu au intrat la idei nici

măcar atunci c/nd diagnosticul iniţial, stabilit de uţu, a fost înlocuit cu altele, puse dealţi medici, sau c/nd au văzut că a fost supus tratamentului folosit în altă boală dec/t ceadeclarată(#ncercarea lui uţu de a induce în eroare, astfel înc/t, pe baza unei probe materialeplăsmuite, să obţină o decizie %udecătorească, prin care )minescu să fie privat de toatedrepturile lui civile, mi se pare indiscutabilă. 0a toată această mizerie, l-a avutpermanent alături pe 6itu aiorescu, omul care, avem motive s-o credem, a şi iniţiatacest demers odios. Potrivit %urnalului intim al acestuia din urmă, mai mult sau maipuţin conştienţi de ceea ce fac, doctorul uţu şi @imţion i-au devenit complici, într-ofaptă necugetată( Pus în cămaşă de forţă, )minescu a fost predat "@pitalului ;sraelit"'aritas”. e ce doctorul uţu numea acest stabiliment Sdin strada Plantelor nr.J, undea fost înc&is )minescuT ";nstitutul 'aritatea” şi nu ";nstitutul 'aritas”! )ra 'aritatea osubunitate a @pitalului 'aritas ori o asociere în care uţu, proprietar al terenului, eraparte! @e găsea în strada Plantelor un fel de secţie specială a @pitalului 'aritas, profilatăe*clusiv pe suferinzii de boli psi&ice! 1sta ar însemna, însă, că )minescu a fost, de fapt,internat la "@pitalul ;sraelit 'aritas”>( $ altă ciudăţenie ar fi aceea că, din c/te secunosc, )minescu nu a fost niciodată prea simpatizat de evrei, reacţia unora dintredumnealor faţă de el fiind at/t de impulsivă c&iar şi astăzi. #n FJII, Radu . Rosetti



informa opinia publică+ W@e ştie că i&ail )minescu( între sf/rşitul lui FGGL şi începutul lui FGGJ părea vindecat, c/nd, în FGGJ autorităţile sesizate de cei în drept l-auinternat din nou în @pitalul S;sraelitT 'aritas din ?ucureştiX.”$dată înc&is, )minescu a fost practic scos de sub protecţia publicului şi c&iar a rudelorsale. 0a FG iulie FGGQ, fratele lui i&ai )minescu, atei, îi scria lui aiorescu+ "@unt

informat că fratele meu ic&ai )minescu este serios bolnavY vă rog din sufletrăspundeţi-mi urgent unde se găseşte ca să vin a-l lua la mine pentru vreun an şi dacă binevoiţi a-mi arăta adevărata stare materială a lui ca să vin pregătit, căci am vreo IDDde galbeni într-un loc 2 îi iau şi-i c&eltuiesc toţi pentru el”. 6itu aiorescu s-a prefăcut însă că nu a primit scrisoarea lui atei )minescu. 0a r/ndul ei, =eronica iele nu aputut pătrunde în ;nstitutul 'aritatea A'aritasB şi nici măcar nu a putut afla dacă)minescu era sau nu internat aici.0a c/teva luni de la îndepărtarea lui )minescu de la 6impul şi din viaţa politică,aiorescu îşi nota în Murnal+ "mare recunoaştere a importanţei mele politice”.rmătorul pas a fost acela al îndepărtării din ţară a lui )minescu. #nsoţit de gardieni, el

a fost transportat ilegal la =iena, în data de ID octombrie FGGQ. #n momentul plecăriidin :ara de ord, )minescu i-a strigat lui aiorescu, prezent la plecarea sa+ "r. Roberta7er, marele moment, o conspiraţie(” )ste posibil ca )minescu să îi fi făcut, astfel, oaluzie lui aiorescu asupra legăturilor acestuia cu baronul a7er, ambasadorul 1ustrieila ?ucureşti şi la implicarea celor doi în conspiraţia împotriva sa. e altfel, în data de Idecembrie FGGQ, deci la mai puţin de două săptăm/ni, 6itu aiorescu nota în Murnalulsău+ "0a ora FI, pr/nz la baronul @aurma Aministru plenipotenţiar germanB, cu barona7er Aministru plenipotenţiar austriacB şi cu contele onts şi consilierul aulic etz”.$dată plasat într-un ospiciu din =iena AoblingB, )minescu intră sub observaţia celuimai mare duşman al său, filo-evreul P.P.'arp, care deşi politic în opoziţie faţă de

guvernarea de la ?ucureşti, primise de la guvernanţii liberali postul de ambasador alRom/niei la =iena. P.P.'arp îl şi vizitează, în data de C februarie FGGL şi consideră,savant, că )minescu nu este perfect vindecat+ "$c&iul este cam tulbure, m/inile slabe şidegetele ascuţite”, deci încă nu ar fi indicat a se întoarce în Rom/nia, aşa că mai esteplimbat prin ;talia şi a%unge la ?ucureşti în IK martie FGGL, iar pe K aprilie FGGL estee*pediat la ;aşi. aiorescu scria+ "'/nd l-oi şti pe )minescu plecat, a%uns cu bine şiaşezat la laşi, atunci abia îmi voi permite să mă g/ndesc la ale mele>” )minescu avea săspună, la r/ndul său+ "m-au t/r/t prin ;talia(, acum m-au t/r/t din nou la ;aşi(” nfapt trecut sub tăcere zeci de ani p/nă după moartea sa, este acela că în ;talia, atuncic/nd a scăpat de sub atenţia supraveg&etorilor rom/ni, )minescu a fost capturat de

poliţie şi predat acestora. ar atuncea el era considerat, în acte, un om sănătos şi liber,ceea ce dovedeşte că urzeala conspiraţiei împotriva lui i&ai )minescu conţinea, pel/ngă masonerie şi oculta evreiască, şi puterea politică a statelor europene.Pentru trimiterea şi supraveg&erea lui )minescu în străinătate, aiorescu îl desemnasepe 1l. '&ibici-Rîvneanu. 1cesta nu a pus însă niciodată pe &/rtie relatarea celor c/tevaluni de deplasare în străinătate a lui )minescu, motiv/ndu-şi reţinerea astfel+ ")uropa brauc&t Ru&e” A)uropa are nevoie de linişteB. "@ituaţia lui '&ibici are ceva parado*al 2apreciază '. 'ernăianu. Pe de o parte, puţinele povestioare pe care le-ar fi istorisit unor



amici sunt de natură să probeze nebunia lui )minescu, dar, pe de altă parte, prin celetrei cuvinte citate, el afirmă e*act contrariul(, din cuvintele lui '&ibici transpar douăelemente+ )minescu era o problemă nu at/t internă, c/t e*ternă, el interes/nd AfaptdoveditB anumite mari cancelarii europene şi, în al doilea r/nd, el nu era bolnav 2 unnebun autentic nefiind periculos dec/t pentru sine şi pentru cei din imediata lui

apropiere”.

(fâritul*

'e s-a înt/mplat! 0a sf/rşitul anului FGGG "locuitorii 'apitalei află cu o plăcutăsurprindere că )minescu a revenit şi s-a alipit ca redactor al unui ziar politic important”.Parcă ar fi fost un blestem activitatea de %urnalist pentru i&ai )minescu. u au trecutnici trei luni de zile Aîn altă variantă mult mai puţinB de c/nd )minescu şi-a reluatactivitatea de ziarist şi, la Q februarie FGGJ Aconform doctorului uţu, în ianuarie FGGJB,el a fost ridicat prin ordinul Poliţiei 'apitalei şi dus la @pitalul 'aritas, internat,

supraveg&eat şi supus tratamentului medical. ai ţineţi minte pe cine înştiinţa înprimul r/nd 6itu aiorescu, în IG iunie FGGQ, că a perfectat aran%amentul cu uţuprivind internarea lui )minescu ca nebun! Pe colegul şi superiorul său mason, pe6&eodor Rosetti, adăug/nd în propriul Murnal+ "umai de s-ar face asta fără greutate>”. 1cum, însă, în FGGJ, conspiratorii masoni din FGGQ aveau puterea politică. 1cum, c/ndlo%a masonică @teaua Rom/niei, control/nd Partidul 'onservator conducea statul, c/nd6&eodor Rosetti era prim-ministru şi ministru de interne, c/nd 6itu aiorescu eraministru al cultelor, i&ai )minescu a fost internat prin ordin al Poliţiei 'apitalei şi ucis brutal în spital de către un "smintit”.ilema dacă ;nstitutul 'aritatea, în care a fost internat )minescu de către tandemul

aiorescu-uţu în mai multe r/nduri, este acelaşi cu ;nstitutul^@pitalul S;sraelitT'aritas din udeşti, este rezolvată de către c&iar aiorescu, care în Murnalul său, la IGianuarie FGGE, nota+ "e*perimente de &ipnotizare la @pitalul 'aritatea în udeşti”.@pitalul "'aritatea” din udeşti nu e*istă, la adresa respectivă găsindu-se însă spitalulevreiesc "'aritas”, ceea ce dovedeşte că, în gura multor rom/ni din epocă, evreiescul'aritas devenea 'aritatea. ai reţinem, ca fapt divers, şi că masonii erau preocupaţi dea participa împreună cu evreii la "e*perimente de &ipnotizare” desfăşurate în instituteleacestora. =om cita în continuare din notele doctorului . 6omescu, unul dintre medicii care s-auocupat de )minescu. 6rebuie reţinut de la început că, prin forţa lucrurilor, acest medicfăcea totuşi parte din ec&ipa conspiratorilor şi a încercat să-l scoată vinovat tot pe)minescu+"1rticulaţia cuvintelor este normală. )l pronunţă bine şi clar şi nici scandare, nicig/ngăvie, nici bolboroseală, nici acele diverse defectuozităţi aşa de comune în maladiilecerebrale nu s-au putut observa p/nă în ultimele zile ale vieţii sale($ricum ar fi, sf/rşitul total nu părea a fi iminent, căci el se nutrea bine, dormea şiputerile se susţineau cu destulă vigoare. n accident însă de mică importanţă a agravatstarea patologica a cordului şi a accelerat moartea.



;ată în ce a constat acel accident. #ntr-o zi, pe c/nd se preumbla în ograda institutului,)minescu primeşte în regiunea parietală st/ngă a capului o mică piatră cu care un bolnav se %uca, înv/rtind-o legată de o sfoară. 1ceasta i-a produs o plagă de c/ţivamilimetri care interesa numai pielea şi care s-ar fi cicatrizat repede dacă )minescu, înobiceiurile sale de necurăţenie, n-ar fi ridicat de mai multe ori pansamentul şi nu şi-ar fi

frecat plaga cu diferite substanţe murdare.”rmează autopsia. 'reierul avea o greutate de FLJD gr, iar lobul st/ng era cu IC gr maigreu dec/t lobul drept. u se constată nimic important ca indicii de boală. r. 6omescu,concluzionează+

A)minescu n-a fost sifilitic”*

;deea aceasta s-a născut din doctrina eronată ce profesa o şcoala germană că paraliziagenerală este totdeauna o manifestaţiune sifilitică, tot aşa de neadevarată ca aceea caresusţine că toate sclerosele cerebro-spinale sunt de origine sifilitică( 1devărata cauză a

maladiei lui )minescu pare a fi surmena%ul cerebral, oboseala precoce şi intensă afacultăţilor sale intelectuale.”r. 6omescu uită însă să adauge că tratamentul însuşi aplicat lui )minescu Amercur,morfina ş.a.B au fost de natură să îl îmbolnăvească.0a FC iunie FGGJ, 6itu aiorescu nota+"Pe la E ore a venit @temill Sun evreu>Tşi =itzu la mine să-mi spună că astăzi pe la Q ore amurit )minescu în institutul de alienaţi al d-rului @utzu, de o embolie”.0a nici o săptăm/nă după funeralii, 8arieta, sora lui i&ai )minescu afirma+"1t/ta vă spun şi vă rog să spuneţi la toţi, că nenorocitul meu frate a murit în cea dinurmă mizerie şi moartea i-a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun,

anume Petre Poenaru. @ă ferească umnezeu şi pe cei mai răi oameni din lume să fieinstalaţi la doctorul uţu”.

4 Responses To “Lihi!area Lui "minesu”

1. %ac14 Says:

&une 14, 2009 at $:#0 pm

&unt tot mai multi romani care popularizeaza ersiunea adearata asupra mortii lui 8minescu. Cred ca intr+o zi, nu

foarte indepartata, acest adear a inlocui minciuna sadita in mintea oamenilor cum ca ar fi fost rapus de sifilis , iartagma criminalilor iudeo+masonici a fi fara de scapare.

2. Su!ica Says:

http://lupta-ns.info/


http://foaienationala.ro/lichidarea-lui-eminescu.html/comment-page-1#comment-84





&une 1', 2009 at 10:2$ am

Maiorescu l+a ucis pe 8minescu

$. A(erstress Says:

October 2', 2009 at 11:$) am

Maiorescu a fost doar unealta conspiratiei, ordinul a enit in mod eident mai din adancurile ocultei.

4. Sara Says:

&anuary 1), 2010 at 1:01 pm

chiar asa periculos sa fi fost eminescu pentru masonerie incat sa l determine pe monstruosul maiorescu sa i sapegroapa9adearul e mai nuantat

Dove0i medico-stiintifice asupra uciderii lui)minescu

$uvant de $e0ar Mac"idon

1cest articol trebuie citit neaparat><ace lumina in cazul si cauzele mortii eminentuluinostru poet si %urnalist,i&ail )minescu.$ minte sclipitoare a neamului nostru,poatecea mai sclipitoare si sensibila din cate au e*istat,si daca i s-ar fi dat mai mult timp,acestlucru ar fi devenit cu adevarat o certitudine.

@i poate ca )minescu ar fi trait mai mult daca spiritul sau de dreptate si de apologet alneamului romanesc ar fi fost mai bland si nu ar fi deran%at interesele masonerieinationale in frunte cu regele caruia astazi noi i-am facut statuie si il ovationam,pe nume'arol ; alaturi de regina 'armen @ilva care se considera poeta si care a plagiat si furatmulte lucrari eminescieneA;ntr-o discutie personala intre cei doi,)minescu ii spunereginei 'armen-@ilva+ "=ei putea fi oricand regina,dar poeta niciodata>”B,alaturi de 6ituaiorescu,avocat al evremii si masoneriei din acele timpuri,dupa cum il descrie sifascinantul publicist si ganditor ?.P.8asdeu ca fiind >Cel mai cinic avocat alevreimii5&




http://foaienationala.ro/dovezi-medico-stiintifice-asupra-uciderii-lui-eminescu.html


http://foaienationala.wordpress.com/despre/






http://foaienationala.wordpress.com/despre/



Prigonit de cei in care avusese incredere,cum ar fi ;on @lavici Aagent de informareaustriacB,alaturi de mai sus amintitul aiorescu care in FGGL i-a luat toatemanuscrisele,biblioteca si insemnarile poetului,prigonit de agentii secreti austro-ungaripentru articolele sale publicate la ?udapeste,in FGGQ )minescu este arestat intr-uncadru macabru,cu forta si in pielea goala,bagat in camasa de forta si trimis cu

diagnosticul de sifilis,la spitalul doctorului @utu,care mai tarziu recunoaste indocumente ale vremii ca >Eminescu nu a avut sifilis5 Pus sub tratament cumercur,metoda care din FGCE nu se mai folosea in <ranta si :ermania din cauzaefectelor secundare si ineficientei,)minescu sufera tulburari psi&ice si durerifizice.6rimis la =iena in FGGL,)minescu isi revine speclaculos si se intoarce in tara incele mai bune abilitati mentale.'auza revenirii lui )minescu fiind elucidata mai tarziude faimosul psi&analist (igmund reud,pe atunci fiind medic stagiar in spitalul de la =iena si care afirma ca,bolnavilor mintal nu li se dadea tratament medicamentos.reptconcluzie,cauza revenirii lui )minescu este tocmai lipsa tratamentului.

ar acest lucru nu i-a oprit pe medicii romani,care au continuat in FGGK si FGGJ sa-iadministreze lui )minescu doze insemnate la mercur,acesta fiindu-i si sfarsitul,facandstop cardiac in urma unei a doua doze e*cesive de mercur.

<iind alaturi de 'aragiale,singurul om important al societatii culturale din acea vreme,care nu a avut legaturi cu masoneria,)minescu ramane un martir al neamului,unsfant al literaturii si culturii romanesti.)minescu este "Romanul absolut” sau "@umalirica de voievozi” dupa cum il caracterizeaza marele filosof Petre 6utea.

'a opinie personala,datorita aparitiei termenului de "eminescolog” pentru cel care il

studiaza si-l cerceteaza in mod special si principal pe )minescu,sufi*ul "log” atribuindu-se celor care studiaza o anumita stiinta Abiolog,astrolog,geolog,ar&eolog,etcB,)minescueste pentru noi,o stiinta a neamului si a spiritualitatii romanesti>

;n articolul de mai %os doctorul $vidiu =uia e*plica intr-o maniera stiintifica si claracauzele care au dus la moartea lui i&ai )minescu.

jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj jjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjjj

ai cititi si+ Eminescu si geo$olitica Marii Negre in iunie :##;

http://foaienationala.ro/2009/01/15/eminescu-si-geopolitica-marii-negre-in-iunie-1883/

http://foaienationala.ro/2009/01/15/eminescu-si-geopolitica-marii-negre-in-iunie-1883/



Dr* Ovidiu 6E!=

ultumesc pe aceasta cale dlui @orin icolae, care la inceputul anului FJGK mi-a pus ladispozitie cartea drului ;on ica, )minescu, structura somato-psi&ica, aparuta in?ucuresti, anul FJKI. e cand am terminat medicina si mZam dedicat studiului bolilorsistemului nervos, am fost sigur ca )minescu nu a suferit de sifilis, si nu a avut paraliziegenerala progresiva.

<iindca in tara nu publicam decat lucrari semnate de altii, deci am trait ca un sclav inepoca faraonilor, nu mZam putut gandi sa public o lucrare asupra acestui subiect. 1mrevenit asupra lui in e*il, sensibilizat de opera lui :. 'alinescu "=iata lui i&ai)minescu” tradusa in germana, unde diagnosticul de sifilis era popularizat cu oindrazneala de neacceptat si inca intrZo limba straina.

<ara sa fi cunoscut cartea drului ;on ica, in FJKL, am trimis spre publicare articolulmeu "@uferintele lui )minescu” dlui irea de la Paris si a aparut in iscursul'ontemporan, anul FJKE. lterior, mama mea vitrega luand cunostinta de ideile mele,mi-a copiat unele fragmente din cartea drului ;on ica, dar in m/nă cu te*tul ei integral

nu am avut cartea pana acum.

@ubliniez acest lucru deoarece cei ce vor citi lucrarile noastre in paralel, vor constata caindependent unul de altul, servind acelasi adevar stiintific, am a%uns la concluziiapropiate+ )u scriam ca )minescu nu a avut o psi&oza sifilitica cu substrat organic, ci opsi&oza endogena fara acest substrat, pe cand ;on ica conclude+ "1sadar, )minesnu afost victima unui lues, pe care nici evolutia bolii si nici documentele nu-l atesta, si carenZa putut sta la baza unei paralizii generale pe care nZa avut-o, poetul prezentand inultimii ani tabloul clinic al unei pseudo-paralizii si al psi&ozei maniaco-depresive clinicemi*te”.

6rebue sa arat ca studiul lui ;on ica este unul de inalta clasa, foarte bine documentat,dupa umila mea parere, se inscrie printre cele mai bune scrise pana acum, despre poetuli&ai )minescu. esigur, in mi%ocul preocuparilor sale sta analiza bolii marelui poet, pecare o descrie si o conduce cu inzestrarea unui ales psi&iatru, adanc cunoscator al bolilorpsi&ice, nu numai cum o vad contemporanii sai, ci si medicii de pe vremea lui )minescu,merit ce îi confera o deosebita valoare. ar cum se obisnuieste, marile calitati izvorasctot atatea defecte, de fapt nu numai ale drului ;on ica ci a psi&iatrilor moderni in



gneral, si asta fiindca descendentii lui iss, 1lz&eime, @c&oz sunt astazi completdepartati de substratul morfologic al bolilor creierului. atorita respectivelor slabiciuni,premisele si datele autorului nostru e*puse atat de clar si coordonate in matca rezistentaa clarificaii obiectiv stiintifice la urma se pierd, mai bine spus se impotmolesc, intrZodelta de concluzii una mai discutabila decat alta. Poate ca speriat de perspectiva noului

)minescu, ;on ica sZa grabit sa-si retuseze observatiile, ca sa nu intre in conflict cu ceice vorbesc de "marea intunecime” a poetului de dupa FGGQ, de aceea si recurge latermenul de pseudoparalizie generala.

Poate ca de nu ar fi facut acest lucru, stapanii rosii nu i-ar fi publicat cartea. u pot sastiu cu certitudine, de-aici oarecare confuzie venita in apararea literatilor, in continuarepartizanii sifilisului castigat sau congenital al poetului Avezi :. unteanu, P. Rezus siceilaltiB.

$ricum, cei ce vor mai sustine o astfel de etiologie sifilitica, inclusiv paralizia generala,

vor dovedi ori prostie, ori rea credinta, alegerea le sta la dispozitie. u mai are rost sainsist, c&estiunea este dezbatuta pe larg de dr. ;on ica si de mine in multe articoleanterioare.

;n ce priveste problema de fata, doresc sa o iau sistematic. 0a pagina IDE, dr. ica scrieca ")*amenul anatomopatologic al creierului lui )minescu a evidentiat leziuni demeningo-encefalita difuza”. ;ata o afirmatie scurta, dar cu taria unei bombe atomice, instare sa-i arunce in aer intregul sistem findca asa ceva nu e*ista, dansul este victimaunei grave, imposibile erori. e-o elucideaza mai incolo cand la pagina QIE citeaza uneleinformatii date de :. arinescu asupra creierului poetului, multi ani mai tarziu+

"'reierul mi sZa adus dela ;nstitultul @utu intrZo stare de descomunere care nu permiteaun studiu fin al structurii circumvolutiunilor. Putrefactia era datorita faptului calduriicelei mari, probabil ca sZa scos prea tarziu dupa moarte( 'reierul era in adevar voluminos, circumvolutiunile bogate si bine dezvoltate si prezenta ca leziunimicroscopice o meningita localizata la lobulii anteriori( in nenorocire creierul, fiind,cum am spus, descompus, nu am facut studiul istologic, ceea ce e o mare lacuna(@armanul )minescu> u a avut parte nici de acest studiu anatomic, care, fie zis intreacat, nu stiu daca sZa facut in bune conditiuni altor literati distinsi cari ca si dansul aumurit de paralizie generala Aietzsc&e, 0enau, e aupassant etc.B.

1m mai scris-oY in te*tul publicat de 1ugustin N. . Pop sZa strcurat o greseala, probabilde tipar, fiindca nu e vorba de leziuni microscopice ci cum bine se citeste in fotocopiascrisorii publicata si ea alaturat, de mana savantului, macroscopice, adica cele vazute lae*amenul cu oc&iul liber. e altfel in continuare lamureste lucrurile cu "nu am facutstudiul &istologic”, adica cel microscopic>

escrierea macroscopica a meningitei localizate la nivelul lobulilor Acorect lobilorBanteriori, corespunde unei leziuni nespecifice, mai ales cand, ca la )minescu, nu



insoteste o atrofie cerebrala, nZare nici o valoare diagnostica. icroscoic, meningitaspecifica sifilitica se carcterizeaza prin infiltratii inflamatorii plasmocitare, leziuniconstante, insotite de endangeite si microgranulome gomoase, leziuni de care arinescuar fi pomenit daca le-ar fi vazut, dar asa ceva nu era posibil fara studiul istologic lamicroscop, neefectuat pe creierul poetului, din mare-mare negli%enta>>> e altfel dr. ;on

ica are cura%ul sa arate ca arinescu, pe atunci la IE de ani, un &arnic incepator, nu aavut dreptate in pretractarile sale, dar spre regretul nostru nu o face decat pe %umatate+"'el putin in cazul lui ietzsc&e si )minescu, :. arinescu sZa inselat”.

ai departe, astfel de ingrosari menigeale apar pe masa de autopsie foarte frecvent sisunt la fel de nespecifice ca simfizele pleurale, ele nu pot sta la baza, sub nici o forma, a bolii psi&ice evolutive prezentata de )minescu.

6ocmai asa ceva cauta sa postuleze ;on ica+ pe datele anatomao-patologicemacroscopice descrise de :. arinescu, dar in nici un caz o meningoencefalita difuza,

Aoare te*tul nu a fost revazut de o mana criminala!B sustine e*istenta unei pseudo-paralizii generale, inlocuieste substratul organic al sifilisului cu cel provocat de alt agentsi afirma+ "@treptococul si nu treponema este numitorul comun al afectiunilor organicesi AprobabilB al mortii lui )minescu”.

'a sa nu-i declar parerile drept fanteziste, doar simplu nefondate, as aminti ca ;on icase refera la atacurile de reumatism din tinerete ale poetului, la ulcerele de pe picioareAnesifilitice, ectima infectioasaB si erizipelul din ultima luna cat si la o afectiune valvulara diagnosticata de drul internist 6omescu. 'ea din urma nu a fost verificataanatomo-patologic, deci de la inceput cade, ca ine*istenta.

;nfectia streptococica reumatica nu da leziuni cronice cerebrale, cel putin ele nu suntdemonstrate, cu toate eforturile de a le evidentia zadarnice, mai ales ale unor autori belgieni si sovietici. @epticemia streptococica are o evolutie acuta, deci nu poate fi pusain legatura cu boala cronica psi&ica a poetului, iar in ce priveste determinarile cerebraledin endocarditele lente A$slerB nu intra nici pe departe, in discutie.

Pentru aderentele menigeale, fibrotice, stabilizate, sec&elare mai probabil, cum reiesedin relatarea drului ica au e*istat cauze destule, dintre ele citam otita cronicasupurata, traumatismele cerebrale, daca nu cumva in copilarie o fi avut un sindrommeningeal, trecator, frecvent la o atare varsta.

eci nu vad nici o legatura intre pseudo-paralizia generala adica fenomenele probabildementiale din cursul ultimei internari AFGGJB si infectia streptococica.

'a sa lamurim notiunile, iar suntem nevoiti sa ne intoarcem la medicina de pe vremeaacelor ani. ;n cadrul psi&ozelor e*ista descrisa nebunia circulara, maniaco-depresiva,inclusiv sc&izofrenia, entitate nozologica izolata mult mai tarziu de 9repelin, numite si



psi&oze fara substrat organic Aadica lipsite de modificari anatomo-patologiceB deosebitede marea grupa a paraliziei generale progresive, psi&oze acompaniate de tulburarisensitive, senzoriale si motorii. 1fectiunea ultima era considerata a fi polietiologica, secredea ca %uca un rol important, surmena%ul psi&ic, alcolismul, sifilisul dar si alteinfectiuni, pareri impartasite si de medicii lui )minescu, diagnosticul de paralizie

generala la ei nu era egal cu infectia luetica cum se va intampla dupa anul FJFQ candoguc&i evidentiaza spiroc&eta pallida in creierul paraliticilor. e atunci paraliziagenerala progresiva inseamna meningo-encefalita sifilitica, celelalte demente progresivepoarta numele afectiunii cauzale, nu se mai uzeaza termenul de pseudo-paraliziegenerala si asta fiindca el nu spune mare lucru.

;n anii lui FGGD-FGJD, lucrurile se complicau deoarece si nebunia de tip ciclo-timic puteatrece in dementa, numita secundara. n astfel de caz este compozitorul @c&umann,suferind de sc&izofrenie trecuta in dementa. )ste inacceptabila teroria americanului)liot @later, indiferent pe ce inaltimi il pune drul ;on ica, si anume @c&umann ar fi

desvoltat o paralizie generala sifilitica grefata pe tabloul unei psi&oze endogene. ;n fondatrofia creierului constatata la autopsie poate tine de un creier constitutional mai mic,dar tot atat de bine daca ea este reala, pate sa corespunda unei atrofii presenile, tip 1lz&eimer de pilda. )liot @later ar mai putea fi dat ca un alt e*emplu, de onorabilpsi&iatru modern, despartit flagrant de substratul anatomic al creierului.

;n cazul lui )minescu, asa zisa pseudo-paralizie generala cuprinde notele dementialeprezentate in cursul amului FGGJ, la ultima internare, cauzate de o no*a e*ogenă, deci arfi vorba pe limba%ul nostru de o encefalopatie supra-adaugata.'a sa ne lamurim vom cerceta din nou e*ceptionalele descrieri ale drului ;on ica.

Prima criza a lui )minescu din FGGQ-FGGL cand a fost internat la r. @utu apoi la $beroebing langa =iena cat si recidiva din FGGE-FGGK, internat la anastirea eamtului,institutul pentru alienati, corespund unei psi&oze maniaco-depresive, in amandouacazurile a parasit spitalul aproape complet restabilit, cu facultatile intelectuale normale.0ipsa fenomenelor dementiale si a celor organice nervoase, scrisul normal, fac cuusurinta diagnosticul diferential cu o paralizie generala progresiva sifilitica.

;n FGGK zice autorul ca in tabloul bolii lui )minescu au aparut o serie de fenomenedementiale, fapt ce-a permis medicilor din ;asi, r. ;uliano ?ogdan Asemnat doctor deParisB, 87ne5, dar mai ales doctorului <rancisc ;szac sa puna diagnosticul unei alienatiimentale provocata de gome sifilitice pe creier si la picioare, astfel ca incep unintempestiv tratament antisfilitic, cum se facea pe atunci, cu frictiuni de mercur, in dozeenorme Acure de douazeci de frictiuni a patru grame de mercur, cand si o %umatate degram poate sa aibe actiune daunatoareB, cu efecte de-altfel nule in sifilisul nervos Aoarede ce nu stia acest lucru doctorul ;zsac!B, dar cu urmari catastrofale to*ice.

octorul ;on ica semnaleaza cantitatea enorma de mercur administrata prin frictiunisi descrie la )minescu in acei ani fenomene evidente de into*icatie mercuriala ca



&ipersalivatie, tulburari urinare, olinevrita cu dureri in membre, de aceea iata %udicioasele sale insemnari+ ")ste o recunoastere directa a influentei negative provocatade medicatia mecuriala, care realiza o into*icatie cronica cu rezonanta cerebrala.6ulburarile psi&ice, ale starii de nutritie, leziunile renale Acu incontinenta urinara, pecare bolnavul o prezintaB constipatia, anemia si nevrita periferica, ce-l vor insoti de

acum incolo, ne dau cetitudinea ca poetul a fost victima acestei into*icatii mercuriale”.@au in alt paragraf+ "@upradoza%ul medicamentos a %ucat un rol nefast in evolutia boliipoetului. e altfel, interesarea sistemului nervos central in into*icatia cronica cu mecure*plica modificarile de comportament, depresiune mintala, insomnie si cateodata&alucinatii, care dupa cum stim au dominat tabloul simptomatic dupa FGGKk.

Mudecatile sunt atat de %uste incat nu putem intelege de ce drul ;on ica nu urmarestefirul pana la capat si abordeaza un alt domeniu putin motivat, ca cel al infectiuniistreptococice. A$are nu a fost obligat sa o faca! Pe undeva se simte interventia unei adoua maini, ea conduce observatiile pe un drum gresit numai sa nu fie scos definitiv

termenul paraliziei generale c&iar si cu prefi*ul de pseudo. 'eva ne spune ca nu neinselam delocB.

ar sa mergem noi mai departe, doar iar sunt nevoit sa arat aici ca independent de drulica, am descris si eu la )minescu semne de grava into*icatie mercuriala, le-ampublicat in alt articol, dar le redau acum intrZun scurt rezumat. @e stie ca in FGGG poetulare o revenire spectaculara, dar nu prin tratamentul drului ;zsac, ci asa ca in anii FGGLsau FGGK datorita caracterului circular al bolii sale. e mira siguranta cu care doctorul;zsac a trecut peste diagnosticul doctorilor vienezi, fiind sigur ca-l va vindeca pe poet cufrictiunile sale masive de mercur si cu solutiile de iod. esi inca din Renastere se stia,

cum povesteste ?envenutto 'ellini ca si-a tratat cu fumigatii de mercur boala galica, darca efectul privea doar stadiul primar sau secundar, mai putin pe cel tertiar si delocsifilisul localizat cerebral.

;n artie FGGJ, i&ai )minescu este internat in sanatoriul drului @utu, de pe stradaPlantelor din ?ucuresti. =la&uta vizitandu-l in spital, il gaseste comunicabil, pregatit sascrie poezii. 'um reese din notele doctorului =ines, starea lui )minescu sZa agravat inclinica, astfel ca i-a aparut o stare deliranta cu dureri in tot corpul, tremuraturi,incetinirea refle*elor pupilare Ala internare, normaleB, tulburari grave sfincteriene,abolirea refle*elor osteo-tendinoase Ala internare e*agerateB toate simptome e*plicatedupa noi prin in%ectiile de mercur ce le primeste in clinica, fara rezultat asupra boliipsi&ice, dar cu grave efecte secundare.

)minescu sub influenta tratamentului cu mercur, a facut o polinevrita si encefalopatiemercuriala. 1stazi materialul oferit de drul ;on ica vine sa dea un caracter si maistiintific supozitiilor mele anterioare.@i asa a%ungem la cauza mortii poetului.



u avem de ce sa nu-l credem pe doctorul =ines si sa mai atribuim moartea lui)minescu traumatismului cranian provocat de-o piatra asvarlita, in capul sau, dePetrac&e Poenaru. upa atatia ani, in FJIE, de ce sa fi mintit internul de odinioara! )lciteaza din notele sale ca in ziua de Moi FC ;unie FGGJ ")minescu se aseaza pe pat si pestecateva minute cade intrZo sincopa si moare imediat”. eci in amble versiuni asupra

mortii lui )minescu e*ista un accident si nu o urmare a "sifilisului” sau, cum vroia cuorice pret sZo demonstreze :. 'alinescu.

1m impresia ca erizipelul respectiv era o eruptie medicamentoasa, din acestea verosimul sa fi avut la ?otosani cand 8arieta se bucura ca i se cruta fata, probabil ca i seintampla nu datorita frictiunilor de mercur, ci tocmai cand le lasa la o parte.

'onsideram ca "rapirea” poetului de catre =eronica icle la ?ucuresti i-a prelungit viata, altfel )minescu ar fi murit la ?otosani sub actiunea terapiei, ordonate, cu mercur. 1utopsia am vazut ca nu confirma endocardita, in sc&imb evidentiaza "o degenerescenta

grasa a peretilor cordului, deveniti fraibili si galbeni, si prezenta unor placi intinse siproeminente atat la baza valvulelor aortice cat si pe fata interioara a aortei anterioare. ;nfine din partea &epatului si a rinic&ilor sZa observat asemenea o degenerescenta granulo-grasoasa considerabila”.

aca modificarile la nivelul aortei apartin unei ateromatoze incipiente, delocneobisnuite, rinic&ii albi cat si modificarile ficatului sunt caracteristice pentru o gravainto*icatie mercuriala.

@i ca sa ne instruim va trebui sa citim o carte aparuta in anii lui )minescu asuprainto*icatiei cu mercur, in urma administrarii medicamentului dupa posologia aplicata silui. 1stfel in Pat&ologie u. 6&erapie, ? ;= de '.1. Ounderlic&, @tuttgart, FGCE, aflam cade multe ori into*icatia devine mai manifesta, dupa ce se mai prescrie c&iar si in dozaminima la un interval mai lung de pauza, e*act cum sZa intamplat la )minescu. Printresimptome se descriu eruptiile &iperemice si veziculare, accelerarea pulsului, diaree,tremuraturi mercuriale si ceea ce este de retinut acum, uneori pacientul poate sa moarape neasteptate, subit A?atemanB.

)minescu se plangea de slabiciune, dureri in tot corpul, batai de inima, medicii îi dau unpa&ar cu lapte Aantidot!B apoi marele poet moare subitY un tablou clinic mai clar, intaritstiintific de observatiile din FGGK publicate de dr. ;on ica, nu se mai poate inc&ipui.

octorul ;zsac a sperat ca prin vindecarea lui )minescu va intra in analele medicinii,pregatea o lucrare in acest sens, dar din pacate numele sau va ramane legat de moarteapoetului.

eparte de noi intentia de a fi facut toate aceste consideratii numai din pedantismulmedicului de a elucida un diagnostic, si la acest capitol, r. ;on ica ramane datorcititorilor sai.



@uferind de o psi&oza fara substrat organic, )minescu pana la moartea sa din anul FGGJnu a avut de ce sa nu-si pastreze puterea creatoare artistica. ;n cartea lui ;on ica ni searata pe larg felul cum sZa insanatosit el la anastirea eamtului, mediul i-a fost asa depotrivit incat i-a adus repede inseninarea dorita. 0anga codrul si natura tarii lui iubite,")minescu se regaseste pe el insusi, astfel ca va compune mai multe poezii printre ele

"=ezi randunelele se duc”, una din cele mai frumoase poeme ale literaturii romane, dintoate timpurile. e acolo o trimite lui ;. egruzzi, acesta o si pulbica in 'onvorbiriliterare AFGGKB iar $nicescu isi aminteste cum a compus-o si i-a dat-o sa vada daca-i buna. ;n acelas timp trimite =eronicai o alta poezie de mare frumusete artistica. @asustii ca ele se datoreaza unui mecanism patologic, cum o face ;on ica, este c&iar maimult decat riscant. aca ne vom referi la 9amadeva si la e*traordinara traducere "0ais”, vom avea imaginea reala a lui )minescu, nicicand departat de poezie, in "mareaintunecime”, asa i se marturisea lui =la&uta cateva luni inainte de-a muri.

1m certitudinea ca daca )minescu ar fi fost pus sub ingri%irile unor oameni cuminti,

asemenea lui 8oelderlin in celebrul sau turn din 6uebingen, intrZun cadru ca cel de laanastirea eamtului legat de vesniciile neamului sau, departe de orasele iritantepentru creierul sau sensibil, marele nostru poet sZar fi insanatosit complet, cum nu rarare loc la multi ciclo-timici, semnele sale din resuta a treia nu apartineau unei dementesecundare, ca la @c&umann, ci unei baze organice supradaugate prin into*icatiemercuriala.

@i fiindca nu are rost sa plangem pentru ce ar fi putut sa fie, cu atat mai mult avemdatoria sa ne indreptam atentia asupra ce-a fost si in acest sens ar fi bine sa incetam amai vorbi despre marea intunecime a lui )minescu, atunci cand ea nu e sustinuta de

niciun document.

Noua Ordine Mondiala - Cateva Informatii Esentiale

Documents

Transcript of Noua Ordine Mondiala - Cateva Informatii Esentiale