Nou-Nascutul La Termen

download Nou-Nascutul La Termen

of 63

  • date post

    11-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    128
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Nou-Nascutul La Termen

I.

NOTIUNI GENERALE

Prin nou-nascut se intelege copilul in primele 30 de zile de la nastere. Limita aceasta este discutata de unii autori care considera ca perioada de nou-nascut

cuprinde primele 10-14 zile de la nastere, timp in care are loc adaptarea fiziologica a tuturor organelor nou-nascutului la viata extrauterina. Totusi, datorita faptului ca in primele 30 de zile de la nastere copilul prezinta aceleasi particularitati de crestere si de igiena si dat fiind ca nou-nascutul traumatizat sau imatur are o perioada mai lunga de adaptare, perioada de nou-nascut ramane limitata la primele 30 de zile. Perioada neo-natala este perioada de adaptare a copilului la viata extrauterina si se caracterizeaza prin faptul ca, pe de o parte, unele organe intra in functiune, iar pe de alta parte, alte organe involueaza. Dupa durata gestatiei, nou-nascutul poate fi prematur, la termen sau suprapurtat. Prematur este un copil care la nastere are varsta gestationala de 37 saptamani sau mai putin. Nou-nascutul la termen are varsta gestationala cuprinsa intre 38-42 saptamani, iar post-maturul are varsta gestationala mai mare de 42 de saptamani. Varsta gestationala se calculeaza in saptamani, incepand cu prima zi a ultimei menstruatii. Masuratorile obisnuite la nastere sunt greutatea, talia (lungimea), perimetrul cranian si perimetrul toracic. Greutatea la nastere variaza intre 3000 si 3500 grame la baieti si intre 2800 si 3000 grame la fetite. Nou-nascutii cu greutatea intre 2500 si 2800 grame sunt subponderali, iar cei cu greutatea sub 2500 grame sunt prematuri. Talia nou-nascutului la termen variaza intre 48-52 cm, valorile sub 47 cm indica starea de prematuritate. Fetele au de obicei 1 cm mai putin decat baietii. Perimetrul cranian: 34-35 cm. Perimetrul toracic: 31-32 cm. La nastere, punctul mediu al lungimii totale este situat putin deasupra ombilicului, la adult fiind situat la nivelul simfizei pubiene.

II. PRATICULARITATI ANTOMICECapul nou-nascutului este mare comparativ cu celelalte parti, reprezentand lungimea totala, fata de

din

la adult. In momentul nasterii, craniul sufera deformatii

determinate de pozitia fatului, de forma bazinului si de trecerea prin canalul pelvigenital. El se modelaeaza, iar dupa cateva zile ia forma normala. Perimetrul cranian (Pc) masoara intre 34-35 cm, mai mult decat perimetrul toracic (Pt31 cm) si cu 2 cm mai mult decat perimetrul abdomnial (Pa32 cm). In nasterea craniana se poate observa un craniu succedaneu care este rezultatul incalecarii oaselor parieto-parietale, fronto-parietale, occipito-parietale si a bosei sero-sanguinolente. Bosa sero-sanguinolenta consta dintr-o infiltratie sero-

hemoragica a partii prezentate a fatului si este accentuata in nasterile laborioase. Ea depaseste suturile si de regula se resoarbe in 1-2 zile. Pielea care acopera bosa prezinta uneori echimoze si petesii. La nou-nascut oasele craniului sunt separate intre ele prin suturi si membrane. La nivelul reunirii acestor suturi exista spatii modificate, denumite fontanele, unde pielea si aponevreza epicraniana acopera direct meningele: fontanela anterioara

(bregamatica) si fontanela posterioara (lambdoida). Fontanela anterioara, denumita bregmatica are forma romboida si masoara 4-5 cm in sens antero-posterior si 3-4 cm in sens transversal. La palpare este moale si usor deprimabila. Alteori fontanela mare este deabia sesizabila, punctiforma. Este situata pe linia mediana, la punctul de unire a suturii sagitale cu sutura frontoparietala. Osificarea fontanelei anterioare se realizeaza prin cresterea oaselor pana la varsta de 18 luni. Fontanela posterioara, denumita lambdoida, are forma triunghiulara, este cuprinsa intre oasele parietale si occipital, la punctul de unire a suturii cu structura parietooccipitala, fiind deschisa la 20-25% din nou-nascutii la teremen. Are dimensiuni mici (L=2-3 cm, l=1-2 cm) si se inchide la 2-3 luni. Craniotabesul fiziologic intereseaza de regula oasele parietale, nu i se cunoaste o semnificatie patologica si dispare dupa cateva saptamani.

Gatul nou-nascutului este scurt si gros, iar toracele are o forma de trunchi de con, cu baza in jos. Dupa stabilirea circulatiei si respiratiei, toracele ia o forma aproximativ cilindrica, cu coastele aproape orizontale. Membrele inferioare si superioare sunt scurte si egale intre ele, lungimea membrelor reprezentand 33% din talie. Este caracteristica pozitia de flexie (membrele superioare adunate spre torace, iar cele anterioare spre abdomen), intrucat predomina muschii flexori, determinand pozitia fetala. Abdomenul este larg, destins, hipoton, muschii fiind moi, lipsiti de tonicitate. Perimetrul abdominal este in jur de 32 cm. Ficatul se palpeaza in mod normal, la 1-2 cm sub rebordul costal. La nou-nascutii cu malnutritie se palpeaza la rebordul costal. Se pot palpa si rinichii, indeosebi stangul. Bontul ombilical de culoare sidefie la inceput, se mumifica si se elimina in 5-10 zile, de la nivelul insertiei amino-cutanate. La nastere, pielea de culoare roz-rosiatica, este acoperita de o substanta grasoasa, cenusiu-albicioasa, numita vernix caseoza, secretata de glandele sebacee, ce contin acizi grasi, colesterol si glicerol. In cazurile de suprapurtare culoarea vernixului este galbuie. Se resoarbe spontan in primele 24-48 ore. In viata intrauterina vernixul are multiple roluri: Aparare impotriva macerarii tegumentelor fatului de catre lichidul amniotic; Aparare impotriva frigului; Hranirea tegumentelor; Rol antiinfectios si antihemoragic. In prima zi de viata pielea se increteste (eritemul fiziologic al nou-nascutului) datorita vasodilatatiei (data fiind grosimea redusa a epidermului, transpar vasele aflate in hipoderm) . Din ziua a 2-a eritemul retrocedeaza, tegumentele devin mai uscate si se descuameaza descuamare furfuracee sau lamelara. La suprapurtati se remarca o descuamare in lambouri la nivelul mainilor si picioarelor. In primele 3-4 zile de viata unii nou-nascuti prezinta o eruptie benigna constituita din papule de culoare alburie sau vezicule inconjurate de un halou eritematos. Eruptia a primit denumirea de eritem alergic, fara febra si cu stare generala buna si

retrocedeaza spre sfarsitul primei sptamani de viata. Elementele eruptive contin numeroase eozinofile. Edemul benign al nou-nascutului se remarca in prima saptamana de viata si este localizat la nivelul regiunii prepubiene, pleoapelor, dosul mainilor si picioarelor. Glandele sebacee, anexe ale pielii, sunt foarte dezvoltate inca de la nastere. Ele secreta sebum care intra in compozitia vernixului si miliumului facial. Pe fata si mai ales pe nas se observa o eruptie formata din puncte albe galbui, numite miliaria sebacee sau milium (secretii ale glandelor sebacee la nivelul fetei) care dispar la 30 de zile. Pata mongoliana se gaseste in regiunea sacrala, este de culoare gri-albastruie si nu are semnificatie patologica. Angioamele capilare plane (petele capilare) se gasesc la nivelul pleoapelor, regiunii frontale si occipitale sub forma de pete rosiatice, care dispar in primul an de viata. Glandele sudoripare sunt foarte putin dezvoltate. Unghiile la nou-nascutul la termen depasesc marginea libera a degetelor. Elementele caracteristice ale pielii sunt nevii materni, hemangioame,

hematoamele, lanugo, cordul ombilical. Nevii materni sunt pete vasculare de diferite forme si marimi, de culoare violacee fiind dilatatii ale vaselor sanguine in anumite zone cutanate. Apar cu preponderenta la radacina nasului, buza superioara, frunte, ceafa, regiunea dorsala a spatelui. Dispar in primele 2-3 luni de la nastere. Hemangioamele sunt dilatatii mai profunde (colectii de sange) ce se vindeca fara urmari. La nou-nascut apare cefal-hematomul (hematom cerebral). Pe tegumentele nou-nascutului se observa peri subtiri, numiti lanugo, diseminati pe membre, torace, spate. Dispar in primele saptamani de viata. Cordonul ombilical este elementul de legatura intre mama (placenta) si fat. Are o lungime de 50-60 cm si se sectioneaza imediat dupa nastere, la 10 cm de insertia abdominala a fatului. Portiunea ramasa se numeste bont ombilical. Cordonul ombilical este format din vena ombilicala si arterele ombilicale. Vena duce sangele

arterial, bogat in oxigen si subsatante nutritive, de la placenta la fat. Arterele ombilicale duc sangele venos al fatului catre placenta, unde acesta se oxigeneaza. Dupa sectionare, evolutia cordonului ombilical trece prin trei faze: mumificarea, formarea santului de eliminare si caderea bontului, care survine intre a 5-a si a 10-a zi. Dupa mumificare (uscare) se formeaza un sant de eliminare care progreseaza spre mijlocul bontului, pana determina caderea lui, apoi ramane cicatricea ombilicala, care se epitelizeaza treptat, cicatrizand complet dupa o luna. Prima baie a nou-nascutului se face la 2-3 zile de la caderea bontului.

III. PARTICULARITATI FUNCTIONALE

1. APARATUL RESPIRATORRespirati pulmonara la nou-nascut se instaleaza din primul minut al vietii extrauterine, inainte de sectionarea cordonului ombilical . La inceput respiratia este neregulata, incompleta, superficiala. Ritmul respirator variaza la nou-nascutul normal intre 40-60 respiratii pe minut (respiratie intrerupta cu perioada de apnee ) . Respiratia se instaleaza odata cu primul tipat , dupa expulzie . Ceea ce caracterizeaza functia respiratorie a nou-nascutului este ventilatia pulmonara mult redusa , tipul de respiratie diafragmatic si modificarile de ritm si amplitudine respiratorie survenite la cele mai mici incidente din meiul ambiant . Determinismul primei respiratii este lgat de exercitii trmice si mecanice (compresiunea generata de bazin , trecerea prin filiera materna ), de hipoxie , hipercapnie si acidoza , care actioneaza in timpul trecerii produsului de conceptie de la viata intrauterina la cea extrauterina . Prima inspiratie necesita o presiune negativa de aproximativ 110cm coloa