notiuni de Fonetica

Prof. IOAN HAPCA1

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA

DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME

ALE NOŢIUNILOR DE FONETICĂ

A LIMBII ROMÂNE

Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

(Romani 12:7)

2

DEFINIŢIA FONETICII

FONETICA este o ramură a lingvisticii care studiază producerea, transmiterea, audiţia şi evoluţia sunetelor limbajului articulat.

LINGVISTICA este ştiinţa care studiază limba şi legile ei de dezvoltare.

3

DENUMIREA NOŢIUNILOR DE FONETICĂ

s i l a b a, a c c e n t u l ş i i n t o n a ţ i a v o c a l a, h i a t u l ş i d u b l e t u l s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l ş i t r i f t o n g u l c o n s o a n a, ,, i ” s c u r t ş i a l f a b e t u l a l t e r n a n ţ a f o n e t i c ă, t r a n s c r i e r e a f o n e t i c ă ş i p r o n u n ţ a r e a o r t o e p i c ă a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a ş i s i n c o p a c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

4

ALCĂTUIREA SILABEI CONŢINE OBLIGATORIU O VOCALĂ

O VOCALĂ CU SAU FĂRĂ ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioară = i -ni - mioa - ră ;

DOUĂ CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUNĂ : nu-mi dă, mi-l dă, ţi-o duc, să-ţi duc, dă-mi, fă-ţi ;

UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INIŢIAL : mi-arată, ne-aduce, m-alintă, ţi-apucă, şi-apoi ;

UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT : a dus-o, ducă-mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ; UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT

INIŢIAL : într-adevăr, floare-albastră, spune-acum ;

5

ALCĂTUIREA SILABEI ŞI OMOFONIA

Omofonia este un fenomen fonetic care constă în rostirea identică a două structuri grafice diferite. Acest fenomen

favorizează comiterea celor mai frecvente greşeli de ortografie, care pot fi prevenite numai prin însuşirea

temeinică a cunoştinţelor de gramatică. altădată (adverb = odinioară) // altă dată (adjectiv + substantiv) ; altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) ; a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol, substantiv, interjecţie, verb auxiliar) ; a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) ; a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) ; a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) ; nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) ; demers (substantiv) // de mers (verb la supin) oştire, otavă (substantiv) // o ştire, o tavă (articol + substantiv) ; oarecare // oare care ? ; oarecând // oare când ? ; oarecum // oare cum ? ; alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) ; ai da // a-i da ; aţi pregăti // a-ţi pregăti ; ca şters // c-a şters etc.

6

VOCALE ŞI SEMIVOCALE Vocalele (emise prin vibraţia clară a coardelor vocale): a, ă,

î, (â), e, i, o, u, dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dacă sunt rostite împreună cu o altă vocală.

Cea mai „instabilă" dintre acestea este „i” care îşi pierde calitatea de vocală, devenind semivocală, când este combinată cu oricare dintre celelalte vocale, indiferent de poziţia faţă de ele: ai, ia, ăi, îi, ei, ie, oi, io, iu, ui, ca în cuvintele: rai, iar, măi, mâine, mei, ied, doi, iod, iute, cui, şi chiar în combinaţie cu ea însăşi, ca în cuvântul vii, situaţie care creează dificultăţi în ortografiere deoarece al doilea i, fiind semivocală şi rostindu-se asemănător cu primul, este mai greu de sesizat şi de aceea este omis în scris.

(continuare în pagina următoare)

7

VOCALE ŞI SEMIVOCALE (continuare din pagina precedentă)

Urmează „u” care, în calitate de semivocală, poate apărea în destul de multe combinaţii: ua, au, uă, ău, eu, iu, îu, ou, ca în cuvintele: ziua, dau, rouă, zău, seu, ştiu, molâu, nou.

Vocala „e” devine semivocală numai în combinaţie cu „a” şi „o” şi numai antepusă acestora: ea, eo, ca în cuvintele: rea şi vreo, iar vocala „o” îşi pierde această calitate numai când este antepusă vocalei „a”: oa, ca în cuvântul: doar.

Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale şi semivocale, cel mai simplu este să se compare rostirea fiecăreia dintre vocalele: e, i, o, u mai întâi singure, apoi împreună cu vocala „a”.

8

DESPĂRŢIREA CUVINTELOR

ÎN SILABE (reguli şi exemple) V = vocală ; S = semivocală ; C = consoană

{ V — CV }: toa - tă ; sea - ra ; { V — V } : po - e - zi - e ; a - u - ri - e ; { S — CV } : doi - na ; mâi - ne ; { V — S } : plo - uă ; jo - ia ; { VC — CV } : şap - te ; for - me ; { V — C(r,l)V } : ne - gre ; a - flă ; 1) NOTĂ { VC — CCV } : pen - tru ; cin - ste ; { VCC — CV } : jert - fă ; sculp - tor ; 2) NOTĂ

9

NOTĂ LA DESPĂRŢIREA CUVINTELOR ÎN SILABE

1) A doua consoană ,, r ” sau ,, l ” atrage numai consoanele : b, c, d, f, g, h, p, t, v, : abrutiza = a - bru - ti - za ; acru = a - cru ; codru = co - dru ; Afrodita = A - fro - di - ta ; agrar = a - grar ; cupru = cu - pru ; patru = pa - tru ; cadavru = ca - da - vru ; cablu = ca - blu ; buclă = bu - clă ; aflu = a - flu ; oglindă = o - glin - dă ; pehlivan = pe - hli - van ; cataplasmă = ca - ta - plas - mă ; atlet = a - tlet ; dovleac = do - vleac, iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârlă = gâr - lă ; vâslă = vâs - lă ; omletă = om - le - tă ; izlaz = iz - laz ; izraelit = iz - ra - e - lit ; islamism = is - la - mism ; işlic = iş - lic

2) Despărţirea se face numai după a doua consoană în grupurile : ltp, mpt, mpţ, nct, ncţ, ncs, ncv, ndv, rct, rtf, stm : ,,În funcţie de punctaj, sculptorii astmatici şi delincvenţi vânează lincşii cei somptuoşi din ţinutul arctic şi aduc jertfă pentru redempţiune ( izbăvire ) un sendvici.”

3) Litera ,, x ” înainte de litere care notează consoane se desparte ca şi cum ar reprezenta un singur sunet, împotriva silabisirii normale, adică mascând modul real de silabisire : a-xă [ak-să] ; e-xa-men [eg-za-men] ; tex-til [tek-stil] ; ex-tra-fin [ek-stra-fin].

10

DESPĂRŢIREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE

despre = de - spre ; portaltoi = port - al - toi; altundeva = alt - un - de - va; dreptunghic = drept - un - ghic untdelemn = unt - de - lemn astfel = ast - fel ; voltamper = volt - am - per ; dinapoi = din - a - poi paisprezece = pai - spre - ze - ce

11

DESPĂRŢIREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE

{ derivate cu prefixe } : inegal = in - e - gal ; analfabet = an - al - fa - bet ; sublinia = sub - li - ni - a ; dezarmat = dez - ar - mat inadecvat = in - a - dec - vat{ derivate cu sufixele }: - lâc, - nic, - şor : savantlâc = sa - vant - lâc ; vârstnic = vârst - nic ; târgşor = târg - şor ;

12

INTERZICERA DESPĂRŢIRII ÎN SILABE LA SFÂRŞIT DE RÂND

Nu se despart în rânduri diferite: 1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu U-

NES-CO, ROMSILVA nu ROM-SIL-VA, ASIROM nu A-SI-ROM etc.

2) abrevierile unor formule curente: a.c., î.e.n., ş.a.m.d., interj., neacc., neart., nehot. etc.

3) numeralele ordinale notate prin cifre romane şi arabe: al XX-lea, al 8-lea, etc.

4) substantivele proprii, când se termină în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sado-veanu nu Sadovea-nu, Emi-nescu nu Emines-cu, Dra-gomir nu Drago-mir, Cornea nu Cor-nea, Floarea nu Floa-rea etc.

13

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR { — _|_ } : (ULTIMA) adevăr, antic, autor, aviator, basma, barbar, bolnav, castan,

caracter, dicţionar, duşman, fenomen, macara, macaragiu, măsea, matur, sever ; { — _|_ — } : (PENULTIMA) albastru, bine, codru, diferenţă, eroare, ficţiune,

garanţie, haos, ilustru, înclinare, justificare, lacună, maleabil, neastâmpăr, obraznic;

{ — _|_ — — } : (ANTEPENULTIMA) atitudine, batjocură, civilizaţie,

deschidere, elastică, fabulă, gratitudine, inaptitudine, îndărătnică, juxtapunere, lingură ;

{ — _|_ — — — } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile, doctoriţă, lapoviţă,

literele, păsărele, valurile, vânturile ; (a patra de la sfârşit) — _|_ — — — — } : douăsprezece, nouăsprezece, (al) nouăsprezecelea ; (a 5-a) Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în evidenţă o silabă printr-o pronunţare mai

intensă. Silaba accentuată este în contrast cu silabele neaccentuate.

14

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR, PICIORUL METRIC ŞI RITMUL

PICIORUL METRIC ŞI RITMUL troheul ( _|_ -- ) = ritm trohaic;iamb ( -- _|_ ) = ritm iambic;dactil ( _|_ -- -- ) = ritm dactilic;amfibrah ( -- _|_ --) = ritm amfibrahic;anapest ( -- -- _|_ ) = ritm anapestic.

15

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR ŞI OMOGRAFELE

Omografele sunt cuvintele care coincid grafic, dar se accentuează diferit

(EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut, dar acele fete nu pot coase. O fată veselă spală o veselă murdară.)

ácele, acéle; véselă, vesélă ; adună, adună ; ară, ară ; bară, bară ; birui, birui ; boi, boi ; căi, căi ; cântă, cântă ; călătorii, călătorii ; comis , comis ; cotă, cotă ; copii, copii ; cuminţi, cuminţi ; companie, companie ; continuă, continuă ; clasă, clasă ; dată, dată; dezvoltă, dezvoltă ; duduie, duduie ; dotă, dotă ; dură, dură ; fugi, fugi ; haină, haină ; ieşi, ieşi ; împrăştie, împrăştie ; masă, masă ; manevra, manevra ; mări, mări ; mârâi, mârâi ; muri, muri ; mură, mură ; modele, modele ; măsură, măsură ; mânji, mânji ; nota, nota ;perpetuă, perpetuă ; pustii, pustii ; reclamă, reclamă ; repede, repede ; roşi, roşi ; sări, sări ; scânteia, scânteia ; scumpi. = scumpi ; suflă, suflă ; scutură, scutură ; strică, strică ; strigă, strigă ; snopii, snopii ;stropii, stropii ; suportă, suportă ; suflecă, suflecă ; torturi, torturi ; tremură, tremură ; umbrele, umbrele ; urmă, urmă ; urmări, urmări ; veselă, veselă ; veseli, veseli ; voi, voi.

16

I N T O N A Ţ I A ( modulaţia vocii în timpul rostirii cuvintelor ) Apelativ — Imperativă ( ton apelativ pentru vocativ şi ton

poruncitor sau rugător pentru imperativ ) : — Elevo, intră în clasă ! Interogativă ( ton ascendent, interogativ ) — Ai spus ceva ? — N-

ai auzit nimic ? Enunţiativă — Neutră ( ton descendent, uneori, constant, neutru ):

— Toţi înţeleg ce-ai spus. — Totuşi, deseori, am impresia că nu suntem înţeleşi cum trebuie.

Exclamativă ( ton constant, cu prelungirea ultimei vocale ) : — Ce frumos e versul acesta ! ,,O ! te admir, progenitură de origine romană !” (M. Eminescu);

Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enunţului constant, neutru ) : ,,De-oi muri — îşi zice-n sine — al meu nume o să-l poarte / Secolii din gură-n gură …(M. Eminescu)

17

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

34 total sunete specifice limbii române, din care : 7 v o c a l e : a, ă, â, e, i, o, u ; 22 consoane: m, n, r, s, ş, v, z, c, č, k', b, l, h, d, t, ţ, f, j,

p, g, ğ, g' 4 semivocale : e, i, o, u ; (Aveai doar grâu . [ avěaĭ

] [ dŏar ] [ grâǔ ]) 1 ,, i ” scurt (nesilabic) : Pe dealuri, aceşti fraţi duc pomi,

cireşi, carpeni, plopi ori brazi ;

18

,, i ” scurt (nesilabic) la forma nearticulată de plural sau, pentru feminine, (şi) de genitiv-dativ

singular a unor substantive şi adjective de felul : elevi (2 sil.), paşi (1 sil.), corturi (2 sil.) ; albi (1 sil.), buni (1 sil.), cruzi (1 sil.), cărţi (1 sil.), coji (1 sil.), uşi (1 sil.), tari (1 sil.), verzi (1 sil.);

la persoana a II-a sg. şi pl. a unor moduri şi timpuri de felul : (să) rupi (1 sil.), (să) speli (1 sil.), (să) rupeţi (2 sil.), (să) spălaţi (2 sil.), rupseşi (2 sil.), spălaşi (2 sil.);

în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil.), îţi (1 sil.), îşi (1 sil.), să-mi (1 sil.), să-ţi (1 sil.), să-şi (1 sil.) ; însumi (2 sil.), însuţi (2 sil.), însuşi (2 sil.) ; aceşti (2 sil.), acelaşi (3 sil.) ; câţi (1 sil.), alţi (1 sil.) ; nimeni (2 sil.);

la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.), astăzi (2 sil.), deunăzi (3 sil.), iarăşi (2 sil.), totuşi (2 sil.), adeseori (4 sil.), uneori (3 sil.), precum şi în conjuncţia ori (1 sil.)

la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori şi câţi : oricare (3 sil.), oricine (3 sil.), orice (2 sil.), oricât (2 sil.), oricând (2 sil.), oricum (2 sil.), oriunde (3 sil.) ; câţiva (2 sil.).

19

CLASIFICAREA CONSOANELOR 10 CONSOANE SURDE : c, č, k', f, h, p, s, ş,

t, ţ ;12 CONSOANE SONORE : b, d, g, ğ, g', j, l,

m, n, r, v, z ;

NOTĂ : Înainte de consoane surde se pronunţă numai consoane surde, iar cele sonore sunt excluse : /kt/ — act ; /pt/ — opt ; /sk/ — scor ; /sf/ — sfat, /ft/ — ofta ; /st/ — este ; /sč/ — scenă ; /sp/ — sport ; /ht/ — ahtiat ; /şt/ — eşti ; /sk'/ — schi ; /st/ — stuf ;

20

HIATUL, DIFTONGUL, TRIFTONGUL şi DUBLETUL (definiţii şi exemple)

Hiatul este grupul de sunete format din două vocale alăturate rostite consecutiv în silabe diferite. (Poezia ideală e ambiguă în idee.)

Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi o semivocală alăturate, rostite într-o silabă. Doi scriu trei poezii numai ziua.

Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală şi două semivocale alăturate, rostite într-o singură silabă. (Vreau să iau ce tu voiai să iei când priveai printre pleoape o leoaică c-o aripioară.)

Dubletul este grupul de două litere identice alăturate într-un cuvânt : ,,aa” (contraatac), ,,ee” (licee), ,,ii ”(fiinţă), ,,oo” (alcool), ,,uu ” (vacuum), ,,cc ” (accent), ,, nn ” (înnorat), ,,rr ” (intrregional).

Dublete în neologisme ,, ss ” (fortissimo), (pianissimo), (gauss, pl. gauşi), (loess), mass-media) ; ,,tt ” (kilowatt), (larghetto) ; ,,ll” (allegro) ; ,,zz” (mezzo-soprană)

21

HIATURI ŞI DIFTONGI

aa, ae, ai, ao, au. [a = ă]ea, ee, ei, eo, eu. ia, ie, ii, io, iu. [i = î]oa, oe, oi, oo, ou. ua, ue, ui, uo, uu.

22

HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEAŞI VOCALĂ

Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e, a-i, a-o, a-u, ă-i, â-a, e-a, e-i, e-o, e-u, i-a, i-e, i-o, i-u, î-i, o-a, o-e, o-i, o-u, u-a, u-e, u-i, u-o, ca în cuvintele: aer, naiv, haos, aur, faină, căuş, real, leit, neon, neuron, ziar, vie, fior, diurnă, mârâit, boa, poet, doime, noutate, scuar, duet, suiş, fluor, sau din aceeaşi vocală, repetată: a-a, e-e, i-i, o-o, u-u, ca în cuvintele: supraaglomerat, feeric, viitor, alcool, vacuum.

Hiatul dispare dacă între cele două vocale se intercalează o semivocală, fapt inadmisibil în scriere, dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijită mai ales când a doua vocală a hiatului este e : aier, feieric, poieziie şi altele).

23

DIFTONGII ASCENDENŢI ŞI DIFTONGII DESCENDENŢI

Diftongii sunt formaţi dintr-o vocală şi o semivocală.

Diftongii ascendenţi sunt formaţi dintr-o semivocală + vocală /SV/: seară, iarbă, iepure, iolă, iubi, soare, steaua, rouă; (ea, eo, ia, ie, io, iu, oa, ua, uă)

Diftongii descendenţi sunt formaţi dintr-o vocală + semivocală /VS/: mai, tei, cutii, căi, căpătâi, noroi, pui, august, meu, fiu, tău, râu, tablou; (ai, ei, ii, ăi, îi, oi, ui, au, eu, ii, ău, îu, ou.)

24

TRIFTONGI iau ; [ să iau ] iai ; [ tu voiai ] iei ; [ să iei ] ioa ; [ aripioară ] eau ; [ vreau ] eai ; [ priveai ] oai ; [ leoaică ] eoa ; [ pleoape ]

25

STRUCTURA TRIFTONGILOR Triftongii sunt formaţi dintr-o

vocală şi două semivocale, având structura: semivocală + semivocală + vocală /SSV/ (leoarcă, inimioară; eoa, „ioa) sau semivocală + vocală + semivocală /SVS/ (priveai, vreau, vuiau, lupoaică, biruiai, iei; (eai, eau, iau, oai, iai, iei).

26

NOTĂ LA DIFTONGI ŞI TRIFTONGIÎn cuvintele care conţin consoanele č, ğ,

k', g' nu există diftongi sau triftongi care să înceapă cu semivocalele e, i.

Deci, în ceas, geam, chiar, gheaţă, maghiar, ghiaur nu sunt diftongi, iar în cuvinte ca ziceau, vegheau nu sunt triftongi.

În cuvinte ca ziceau, vegheau sunt diftongi.

27

CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT ŞI DIFTONGI

contraatac, aeroport, tain // taină, naos, aur // sau, făină // dăinui, păun // flăcău ;

real // deal, creez, teină // neicuţă, acordeon // vreo, muzeul // muzeu ;

istoria // piatră, istorie // trebuie, fiinţă // fiică, biolog // iod, fiul // fiu, a vâjâi // câine ;

coagula // poate, coerent, poet, a se boi // doi, alcool, zoologie, noul // nou ;

a lua // ziua, unguent, influenţă, altruist // cui, duoden, atuuri // luă // rouă, (hiat la: ambiguu, reziduu) ;

28

ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradiţional)

a, A = ,,a”; ă, Ă = ,,ă”; â, Â = ,,î din a”; b, B = ,,be”; c, C = ,,ce”; d, D = ,,de”;

e, E = ,,e”; f, F = ,,fe”; g, G = ,,ghe”; h, H = ,,ha”; i, I = ,,i”; î, Î = ,,î”; j, J = ,,je”

k, K = ,,ca”; l, L = ,,le”; m, M = ,,me”; n, N = ,,ne”; o, O = ,,o”; p, P = ,,pe”;

q, Q = ,,chiu”; r, R = ,,re”; s, S = ,,se”; ş, Ş = ,,şe”; t, T = ,,te”; ţ, Ţ = ,,ţe”;

u, U = ,,u”; v, V = ,,ve”; w, W = ,,ve”; x, X = ,,ics”; y, Y = ,,i grec”; z, Z = ,,ze”

29

NOTĂ LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere)

În simboluri matematice, fizice, chimice etc. literele au denumirea stabilită de limbajul ştiinţei respective ; de exemplu, m şi n se citesc em şi en.

În scrierea cuvintelor străine, neadaptate ortografic, se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are ; de exemplu :

ä : G. Fr. Händel, händelian ; ö : Köln, W. C. Röntgen, röntgenoterapie ; ü : Zürich, München etc.

30

SCRIEREA CORECTĂ A LITERELOR ,, î ” ŞI ,, â ”

,, î ” se scrie la începutul cuvântului : înscriere, întoarcere, împărat, îmi, îţi, îi, îl, îşi…

,, î ” se scrie la sfârşitului cuvântului : amărî, coborî, doborî, hotărî, pârî, pogorî, urî, vârî …

,, î ” se scrie în cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid :bineînţeles, neînsemnat, reîncepe, reîntors, preîntâmpinare, autoînchidere, subînţeles, macroîncăpere, multiîncercat, pseudoînchidere…

,, â ” se scrie în interiorul cuvântului : cântec, dânsul fântână, lucrând, pământ, sfânt, vânt…

31

ALTERNANŢA FONETICĂ (schimbarea regulată a unui sunet în

rădăcina sau tema cuvântului)Alternanţele fonetice sunt schimbări ale sunetelor

unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleiaşi familii de cuvinte, cu ajutorul cărora se marchează diferenţa dintre formele gramaticale sau dintre derivate şi cuvântul de bază.

Diferenţele se pot referi la număr: carte / cărţi ; bancă / bănci ; seară / seri ; soare / sori ; la gen : negru / neagră ; la caz : NA toţi / DG tuturor ; la persoane : pot / poţi ; la moduri : fac (indicativ) / făcut (participiu).

32

ALTERNANŢE VOCALICE a — e : fată // fete ; pată // pete ; masă //

mese ; aerian // aerieni ; şadă // şezi ;a — ă : cană // căni ; mare // mări ; sanie //

sănii ; sare // săruri ; agaţă // agăţ ; ă — e : măr // meri ; păr // peri ; văr //

veri ; tânăr // tineri ; supăr // superi ; o — u : soră // surori ; noră // nurori ;

mort // muritor ; dor // durea ;â — i : cuvânt // cuvinte ; tânăr // tineri ;

vândut // vindem.

33

ALTERNANŢE CU DIFTONGI e — ea sau ea — e : creţ // creaţă ; măreţ //

măreaţă ; plec // pleacă ; măsea // măsele o — oa sau oa — o : os // oase ; ros //

roase ; mor // moare ; şcoală // şcoli ; boală // boli

ău — ai sau âu — ai : ferăstrău // ferăstraie ; pârâu // pâraie

ia — ie sau ie — ia : băiat // băieţi ; piatră // pietre ; iarnă // ierni ; iapă // iepe ; ied // iadă

34

ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE

d — z : brad // brazi ; molid // molizi ; solid // solizi ; aud // auzi ; văd // vezi ;

s — ş : as // aşi ; bas // başi ; gras // graşi ; ras // raşi ; cos // coşi ;

t — ţ : cumnat // cumnaţi ; frate // fraţi ; lat // laţi ; caut // cauţi ;

z — j : obraz // obraji ; grumaz // grumaji ; treaz // treji ;

35

ALTERNANŢE CONSONANTICE COMPUSE

sc — şt : bască // băşti ; ciobănesc // ciobăneşti ; numesc // numeşti ;

str — ştr : maistru // maiştri ; albastru // albaştri ;

st — şt : basist // basişti ; maşinist // maşinişti ; degust // deguşti ;

şc — şt : morişcă // morişti ; puşcă // puşti ; mişcă // mişti ; pişcă // pişti ;

36

ALTERNANŢE CONSONANTICE SIMPLE ŞI COMPUSE

c — c + e, i : amic // amice // amici ; pică // să pice // pici ; urc // urce // urci

c — ch + e, i : bloca // blochez ; stoca // stochez ; parca // parchez ;

g — g + e, i : fulg // fulgi ; lung // lungi ; sparg // sparge // spargi ; şterg // şterge // ştergi ;

g — gh + e, i : larg // largheţe ; naviga // navighez;

x — şc : sfinx // sfincşi ; fix // ficşi ; ortodox // ortodocşi ;

37

TRANSCRIEREA FONETICĂ 1

[ v ] transcrie pe v şi / sau w ;

[ i ] transcrie pe i şi / sau y ; [ č ] transcrie pe c + e, i ; [ k' ] transcrie pe ch + e, i ; [ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele.

38

TRANSCRIEREA FONETICĂ 2

[ k ] transcrie pe c, k şi qu[ ks şi gz ] transcriu pe x[ ğ ] transcrie pe g + e, i[g' ] transcrie pe gh + e, i[ ī ] transcrie pe ,, i ” scurt

39

NOTĂ LA TRANSCRIEREA FONETICĂ

Programul „PowerPoint” nu permite transcrierea fonetică, corectă şi tradiţională, a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne:

[ĕ, ĭ, ŏ, ǔ] transcriu semivocalele[ ī ] transcrie pe ,, i " scurt.

40

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC văcar [ văkar ], vacanţă [ vakanţă ], Weber [ nume propriu, se pronunţă : vebăr ],

kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronunţă : k'ito ], kaliu [ kalĭu ]

Irinuca [ irinuka ], yoga [ĭoga ], yankeu [ĭank'eǔ ], complex [ kompleks ], Alexandra

[ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ]

duce [ duče ], ceapă [ čapă ], baci [ bač ], cineva [ čineva ], ger [ğer ], frige [ friğe ], geamgerie [ ğamgerie ], ginere [ ğinere ], fragi [ frağ ], giardiază [ğardiază ]= boală

parazitară chenar [ k'enar ], cheamă [k'amă ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], gheaţă [ g'aţă ],

gherghină [ g'erg'ină ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] deal [ děal ], pleosc [ plěosk ], nuia [ nuĭa ], iepure [ ĭepure ], copii [ copiĭ ], iod

[ ĭod ], cui [ kuĭ ], doar [ dŏar ], steaua [ stěaǔa ], ori [ orī ], îmi [ îmī ], vezi [ vezī ], popi [ popī ], fraţi [ fraţī ], domni [ domnī ], Brâncuşi [ brânkuşī ]

41

CORESPONDENŢĂ RESPECTATĂ ŞI CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ

ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ În general, există corespondenţă între sunet şi literă: o literă

reprezintă un sunet: carte (5 sunete, 5 litere); masă (4 sunete, 4 litere) Uneori, această corespondenţă nu se respectă, fiindcă aceeaşi literă

poate nota sunete diferite. Literele c şi g, când nu sunt urmate de h, e, i, reprezintă sunete care

se rostesc ca în cuvintele: car, cort, gard, grabă. Când sunt urmate de e, i, aceleaşi litere redau sunete care se rostesc

ca în cuvintele cer, cine; ger, girafă; în aceste exemple, e şi i au valoare de sine stătătoare (notează un sunet). Deci: girafă =6 litere, 6 sunete (g-i-r-a-f-ă). Dar o literă poate reprezenta simultan două sunete. Astfel, litera x reprezintă sunetele: ks şi gz.

ks: sufix, prefix, excepţie, excursie etc. gz: examen, exemplu, exerciţiu etc.

42

CORESPONDENŢĂ NERESPECTATĂ ÎNTRE SUNET ŞI LITERĂ

Prin două sau trei litere alăturate poate fi redat un singur sunet. Grupurile ch, gh, înainte de e sau i, notează câte un singur sunet:

chenar, chitanţă, gheţar, ghimpe etc.; în aceste exemple, e şi i au valoare de sine stătătoare, iar h este literă ajutătoare (literele ajutătoare nu se pronunţă, ele ajută numai la pronunţarea literelor împreună cu care apar). Deci: chenar =6 litere, 5 sunete (ch-e-n-a-r).

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e şi i sunt folosite ca litere ajutătoare, ca în cuvintele: deci, fragi, ciorbă, geam. Deci: fragi = 5 litere, 4 sunete (f-r-a-gi).

Tot aşa, grupurile che, chi, ghe, ghi au valoarea unui singur sunet când e, i şi h sunt numai litere ajutătoare, ca în cuvintele: unchi, unghi, cheamă, chiar, gheaţă. Deci unchi = 5 litere, 3 sunete (u-n-chi).

43

ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1)

Sunetul „î” este notat cu „î” la începutul cuvântului : înscriere, întoarcere, împărat, îmi, îţi, îi, îl, îşi…,

la sfârşitului cuvântului : amărî, coborî, doborî, hotărî, pârî, pogorî, urî, vârî …,

la cuvântul compus şi cu prefix sau prefixoid: bineînţeles, neînsemnat, reîncepe, reîntors, preîntâmpinare, autoînchidere, subînţeles, macroîncăpere, multiîncercat, pseudoînchidere…,

dar şi cu „â” în interiorul cuvântului : cântec, dânsul fântână, lucrând, pământ, sfânt, vânt…

Literele „î”, „â” sunt admise în nume proprii de familie după dorinţa purtătorilor lor (I. Agârbiceanu, C. Brâncuşi, I. Sîrbu, N. Bîzu).

44

ACELAŞI SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)

Sunetul „c” este redat prin litera „c” în car, prin „k” în kaliu, prin „q” în numele propriu Qatar (se pronunţă cátăr).

• Acest sunet se notează, în lucrări de fonetică, k: kar, kaliu, katar.

Sunetului „v” îi corespund literele „v” şi „w”, în var, vopsea şi în watt, Weber (nume propriu; se pronunţă vébăr), iar lui „i” îi corespund literele „i” şi „y”, în iar, iaz şi în yankeu.

Litera „k” şi grupul de litere „qu”, urmate de „e”, „i”, redau acelaşi sunet ca grupul de litere ch: kilogram, Quinet (nume propriu se pronunţă chiné).

Acest sunet se notează, în fonetică, k': k'ilogram, k'ine.

45

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) ,, e ” sau ,, ie ” iniţial

Se pronunţă şi se scrie ,,e” iniţial , în majoritatea neologismelor : echer, echidistant, echilibru, echinocţiu, echipă, echitate, echivalent, echivoc, eclipsă, ecologie, economie, ecou, ecuator, ecuaţie, edificiu, edil, editură, educaţie, efect, eficient, efort, egoism, elastic, efectiv etc.

Se scrie ,,e” iniţial, dar se pronunţă ,,ie”, numai în cuvintele : eu [ ieu ], el [ iel ], ei [ iei ], ele [ iele ], eşti [ ieşti ], este [ ieste ], e [ ie ], eram [ ieram ], erai [ ierai ], era [ iera ], eraţi [ ieraţi ], erau [ ierau ]; Excepţie : ea [ se pronunţă ,,ia”, nu ,,iea” ];

Se pronunţă şi se scrie ,,ie” iniţial, în cuvinte vechi : ied, ieftin, iepe, iepure, ierarh, ierarhie, ierbar, ierbos, ierburi, ieri, iernat, iertare, iesle, ieşean, ieşire, iezer ;

46

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) ,, oa ” sau ,, ua ” (1)

Diftongul scris ,, oa ” iniţial se pronunţă ,, ua ” : oablă [uablă]< (oblu), oacheş [uak'eş]< (ochi), oaie [uaie]< (oi), oală [uaie]< (olar), oameni [uaneni]< (om), oară [uară] (în prima oară [uară]), oarbă [uarbă]< (orb), oarecine [uarečine], oarecând [uarekând], oarecum [uarekum], oase [uase]< (os), oaste [uaste]< (ostaş), oază [uază];

Diftongul scris ,, oa ” în interiorul cuvintelor se pronunţă ,, ua ” : căprioară [kăpriuară] < (căprior), gălbioară [gălbiuară]< (gălbior), înfioară [înfiuară]< (înfior), junioară [juniuară]< (junior) mioară [miuară]< (mioriţă), roşioară [roşiuară]< (roşior), soţioară [soţiuară]< (soţior), superioară [superiuară]< (superior), surioară [suriuară], vioară [viuară], aşchioară [aşk'iuară], farfurioară [farfuriuară], linioară [liniuară], sălcioară [sălčiuară], capricioasă [kapričiuasă], copioasă [kopiuasă], glorioasă [gloriuasă], graţioasă [graţiuasă], mânioasă [mâniuasă], orgolioasă [orgoliuasă], preţioasă [preţiuasă], serioasă [seriuasă], sfioasă [sfiuasă], sperioasă [speriuasă], studioasa [studiuasă], vicioasă [vičiuasă], victorioasă [viktoriuasă], bunăoară [bunăuară], deoarece [deuareče], odinioară [odiniuară];

47

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) ,, oa ” sau ,, ua ” (2)

Diftongul scris ,, oa ” în interiorul cuvintelor devine şi se pronunţă hiatul ,, ua ” : afectuoasă [afektuasă], aspectuoasă [aspektuasă], defectuoasă [defektuasă], fructuoasă [fruktuasă], impetuoasă [impetuasă], maiestuoasă [maiestuasă], respectuoasă [respektuasă sau respektoasă], sinuoasă [sinuasă], somptuoasă [somptuasă], tumultoasă [tumultuasă], virtuoasă [virtuasă]

Diftongul scris ,, oa ” în interiorul multor cuvinte se păstrează în pronunţie : ( datorită alternanţei fonetice ,,oa”/,,o”) boală, coace, coadă, coajă, coardă, coase, coate, coboară, cunoaşte, desfăşoară, desfoaie, doare, doarme, împresoară, înnoadă, înoată, însoară, omoară, poartă, poate, roade, roagă, scoală, soarbe, stoarce, toacă, chioară, ochioasă, ghioagă, cioară, cioată, lucioasă, picioare, (dar şi fără alternanţă fonetică) balansoar, boare, coafa, coafor, croazieră, culoar, curtoazie, doar, exploata, fermoar, foaier, fumoar, lavoar, patinoar, pavoaza, poală, poantă, savoare, voala ;

48

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ” (1)

,, ia ” (nu ,,ie”) se pronunţă şi se scrie la început de cuvânt : ia, iacă, iacobin, iad, iadă, iahnie, iaht, ialomiţean, iamb, ianuarie, iapă, iar, iar, iarăşi, iarbă, iarmaroc, iarnă, iarovizare, iască, iasomie, iatac, iatagan, iată, iaurt, iaz, Ialomiţa, Iaşi ; (Excepţie : pronumele personal ,,ea”)

,, ia ” (se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât ,,i”) , cu / fără alternanţa ,,ie”: [ a ] baia, bătaia, caiac, claia, droaia, faianţă, foaia, odaia, oaia, ploaia, văpaia, Aglaia, Mamaia ;

[ ă ] căia, îmbăia, înclăia, învăpăia, mormăia, mucegăia, răpăia, sforăia, şovăia, tăia, trăia;

[ î ] bâjbâia, bâlbâia, bâţâia, bâzâia, cârâia, fâlfâia, fâsâia, gâfâia, gâgâia, hârâia, mângâia, mârâia ;

[ e ] aceleia, acesteia, căreia, cheia, deraia, femeia, încleia, întemeia, poleia, scânteia, sleia ;

[ o ] altoia, boia, croia, foia, îndoia, înnoia, joia, răţoia, războia, roia, spoia, Stoian, Zoia ;

[ u ] aceluia, acestuia, altuia, bănuia, căruia, cheltuia, despuia, făgăduia, găzduia, instruia, jefuia ;

49

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ” (2)

,, ia ” se pronunţă şi se scrie după ,,b”, p”, ,,m”, ,,f”, ,,v” cu / fără alternanţa ,,ie”:

[ b ] abia, biată / biete, obială / obiele, [ p ] piatră / pietre, piaţă / pieţe, [ m ] amiază / amiezi, dezmiardă / dezmierzi, [ f ] fiasco, fiară (fiare), fiare / fier, fiarbă / fierbe, [ v ] viaţă / vieţi, ,, ia ” se pronunţă şi se scrie la sfârşitul formelor de masculin

plural ale pronumelor şi adjectivelor pronominale demonstrative : aceia, aceiaşi (în opoziţie cu formele de feminin singular : aceea, aceeaşi)

,, ia ” (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat, mi-a dat, ţi-a dat, şi-a dus, i-aştept, ţi-aminteşti, şi-acolo, codri-aprinşi

50

NOTĂ LA PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ”

,, ia ” se pronunţă şi se scrie după ,,ch”, ,,gh” , când nu există forme alternante :

chiar, chiabur, ghiaur, maghiar ; (dar aici nu există diftongul ,, ia ”: [k'ar],

[k'abur], [g'aur], [mag'ar])

51

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ (rostirea corectă a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ie ”

,, ie ” se pronunţă şi se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradiţional cu / fără alternanţa ,, ia ” : ied, ieftin, iepe, iepure, ierarh, ierarhie, ierbar, ierbos, ierburi, ieri, iernat, iertare, iesle, ieşean, ieşire, iezer ;

,, ie ” se pronunţă şi se scrie după o vocală (alta decât ,,i”) , cu / fără alternanţa ,,ia”: [ a ] apăraie, baie, bătaie, butoaie, claie, droaie, foaie, odaie, oaie, ploaie, văpaie, şuvoaie, Aglaie;

,, ie ” (se pronunţă şi se scrie după ,,b”, p”, ,,m”, ,,f”, ,,v” cu / fără alternanţa ,,ia”:

[ b ] obiect, obiecţie, subiect, biete / biată, obiele / obială; [ p ] impiegat, împiedica, piedestal, pietre / piatră, pieţe / piaţă; [ m ] miercuri, miere, mierlă, amiezi / amiază, dezmierzi / dezmiardă; [ f ] fiere, fier / fiare, fierbe / fiarbă; [ v ] vierme, viespe, viezure, vieţi / viaţă; ,, ie ” (se confundă cu hiatul ,, ie ” ) : biet // bielă ; miere // premiere ; vierme //

vietate; ,, ie ” (se poate constitui între două cuvinte conjuncte) : i-e sete, mi-e cald, ţi-e

frig, ni-e dor, vi-e foame, li-e somn ; { Reţine: mi (ţi, i, ni, vi, li) -e bine }

52

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALELE ,,a”, ,,e”, ,,i” DUPĂ CONSOANELE ,,ş” sau ,,j” Se pronunţă şi se scrie ,,a” după ,, ş ” sau ,, j ” în rădăcina cuvintelor : aşa,

aşază, deşartă, înşală, şa, şarpe, şase, şapte ; deja, jalbă, jale, jar, stejar, tânjală ; Fac excepţie unele cuvinte derivate: şăgalnic ( şagă ), şăluţ ( şal ), şănţuleţ,

şănţişor ( şanţ ), şătrar ( şatră ) ; jăratic ( jar ), jălbar ( jalbă ), stejărel ( stejar ) ; Fac excepţie desinenţele, sufixele gramaticale şi lexicale : mătuşă, grijă, plajă,

îngraşă, ( să îngraşe ) îngroaşă, ( să îngroaşe ) ; aranjează, clujean, oblojeală, afişează, sfârşească, strămoşească ;

Se pronunţă şi se scrie ,,e” după ,, ş ” sau ,, j ” în rădăcina cuvintelor:

deşerta, înşela, şedea, şerpui, şes ; jecmăni, jefui, jelanie, jeli, jelui ;

Se pronunţă şi se scrie ,,i” după ,, ş ” sau ,, j ” în rădăcina cuvintelor: maşină,

ruşine, şindrilă, şir, şiret ; blajină, jilav, jilţ, jimblă, jintiţă, jir, jivină, mojic, sprijin;

Se pronunţă şi se scrie ,,i” după ,, ş ” la sfârşitul unor pronume şi adverbe : însuşi, însăşi, înşişi, acelaşi, aceeaşi, iarăşi, totuşi ;

53

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA SUFIXUL VERBELOR

Se pronunţă şi se scrie sufixul ,,-ând ” (nu -ind) la modul gerunziu, după verbele de conjugarea I cu temă lexicală în ,,-j ”, ,,-ş ” : angajând, aranjând, avantajând, bandajând, etajând, forjând, încurajând, menajând, protejând, neglijând, şantajând ; afişând, defrişând, furişând, îmbrăţişând, înfăşând, îngroşând, îngrăşând, reproşând, trişând ;

Se pronunţă şi se scrie sufixul ,,-i ” (nu -î) la modul infinitiv, după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în ,,-j ”, ,,-ş ” : coji, îngriji, mânji, necăji, prăji, rotunji, sfriji, veşteji, vrăji ; buşi, căptuşi, cerşi, desluşi, greşi, ieşi, linguşi, moleşi, păşi, răguşi, săvârşi, sfârşi ;

Se pronunţă şi se scrie sufixul ,,-i ” (nu -î) la modul infinitiv, după verbele de conjugarea a IV-a cu temă lexicală în ,,-s ”, ,,-ţ ”, ,,-z ” : afurisi, găsi, mirosi, părăsi, sclifosi, ursi ; ameţi, boţi, încreţi, înghiţi ; auzi, încălzi, păzi, slobozi, urzi ;

Se pronunţă şi se scrie, de obicei, sufixul ,,-i ” (nu -î) în unele forme flexionare şi în unele derivate de la tema infinitivului : găsită, de găsit, găsitor, de mirosit, mirositor ;

54

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT

Se pronunţă şi se scrie ,, aa ”: contraatac, contraamiral, contraargument, paraarticular, ultraactiv ;

Se pronunţă şi se scrie ,, ee ” (nu e-ie) : feeric, feerie, alee, atenee, clişee, ghişee, idee, licee, eu (să) (nu) creez, tu (să) (nu) creezi, el, ea, ei, ele (să) (nu) creeze, needucat, reeducat, preexistent ;

Se pronunţă şi se scrie ,, ii ” (nu -i-) : fiinţă, cuviinţă, ştiinţă, viitor, hârtiile,

cenuşiile, concediile, exerciţiile, mediile, omagiile, fiind, scriind, ştiind, a înmii, a se sfii, a pustii, a prii ;

Se pronunţă şi se scrie ,, oo ” (nu -o-) : alcool, coopera, cooperativă, coopta,

coordona, coordonator, epizootie, zoofit, zoomorf, zoologie, zootehnie, zootoxină, noocraţie ;

Se pronunţă şi se scrie ,, uu ” (nu -u-) : ambiguu, asiduu, continuu, discontinuu,

perpetuu, promiscuu, reziduu, vacuum ;

55

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1)

ae (după vocala ,,a ” se pronunţă un diftong ascuns : ,,ie”(scris ,, e”) : aed, aer, aerian, aerisi, aerisire, aerob, aeroclub, aerodinamic, aerofar, aerofobie, aerogară, aeromodel, aeromotor, aeronautic, aeronavă, aeroplan, aeroport, aeropurtat, aeroscop, aerosoli, aerosoloterapie, aerostat ; faeton, maestru ;

ie (după vocala ,,i ” se pronunţă un diftong ascuns : ,,ie”(scris ,, e”) : albie, bisturie, chipie ; burlăcie, dibăcie, făţărnicie, hărnicie, josnicie, mojicie, sălbăticie, sărăcie, silnicie, trăinicie, ucenicie, veşnicie, vrednicie, zădărnicie ; grijulie, hazlie, liliachie, sidefie ; hârtie, instituţie, istorie, librărie, medie, melodie, opinie, organizaţie, perie, poezie, populaţie, prăpastie, primejdie, producţie, protecţie, relaţie, religie, repartiţie, revoluţie, sabie, serie, situaţie, staţie, victorie, zodie ;

56


ia (după vocala ,,i ” se pronunţă un diftong ascuns : ,,ia”(scris ,,a”) : abrevia, acompania, apropia, calomnia, caria, contraria, devia, disocia, elogia, fotografia, graţia, iniţia, îmbia, împrăştia, înfia, înfuria, întârzia, învia, linia, mânia, mlădia, oficia, paria, peria, refugia, sfâşia, speria, studia, zgâria ;

academia, agenţia, atenţia, bărbia, chiria, cofetăria, comisia, concepţia, construcţia, corabia, datoria, declaraţia, discuţia, domnia, drojdia, educaţia, familia, farfuria, farmacia, funcţia, gospodăria, hârtia, industria, inovaţia, instituţia, istoria, librăria, media, melodia, opinia, poezia Maria ;

adiacent, diateză, diferenţial, familial, vestiar.

57


oe (după vocala ,,o ” se pronunţă un diftong ascuns : ,,ie”(scris ,,e”) : coechiper, coeficient, coerent, coeziune, coexista, coexistenţă, ortoepic, ortoepie, poem, poet, poezie, Noe ;

ue (după vocala ,,u ” se pronunţă un diftong ascuns : ,,ie”(scris ,,e”) : accentuez, afluent, ambigue, asidue, continue, constituent, desuet, duel, duet, evacuez, evoluez, influent, ingenue, menuet, perpetue, perpetuez, siluetă, statuetă, suedez, superflue ;

58

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1)

ua : accentua, atenua, dezavua, dilua, diminua, efectua, eşua, evacua, evalua, extenua, fluctua, lua, insinua, perpetua, situa, tatua

uă, ui : ambiguă, insinuă, ingenuă, luă, preluă, perpetuă ; aghezmui, alcătui, arcui, birui, bizui, bântui, bubui, chiui, constitui, destitui, dezlănţui, dezvălui, distribui, hurui, închipui, îngădui, înghesui, mistui, mântui, nărui, restitui, retribui, substitui, sudui, sui, trebui, zbengui ;

uo : afectuos, aspectuos, defectuos, fastuos, fructuos, impetuos, maestuos, respectuos, sinuos, somptuos, tumultuos, virtuos ;

59

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2)

io : biologie, diodă, dioptrie, fiolă, chiot, ghiocel, hiolă, liofil, mioriţă, niobiu, pionier, riolit, sionist, tiosulfat, violenţă,

îi, ăi : bâjbâi, bâlbâi, bâţâi, bâzâi, cârâi, fâlfâi, fâsâi, gâfâi, gâgâi, hârâi, mârâi, pâlpâi, pârâi, râcâi, râgâi, scârţâi, târâi, ţârâi, vâjâi, zgâlţâi, zbârnâi ; behăi, chiorăi, chiţăi, clefăi, grohăi, hămăi, horcăi, lăfăi, măcăi, miorlăi, molfăi, mormăi, moţăi, orăcăi, pipăi, plescăi, pufăi, răpăi, ronţăi, sforăi, şovăi, ţopăi, zornăi, zumzăi ;

60

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ DIFICULTĂŢI ALE CONSOANEI ,, C ”

Se scrie c + i, e (nu ţ ) şi se pronunţă [ č ] în cuvintele : aprecia, cancelarie, capriciu, cifră, cilindru, ciment, civil, lucernă, viciu.

Se scrie cc + e, i şi se pronunţă [ kč ] (deci literă dublă cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera, accent, accepta, acces, accident, occident, occipital, succeda, succes, succesiv, succesor, succint, vaccin.

Se scrie ch + e, i şi se pronunţă [ k' ] în cuvintele : chintal, chirilic, chirurg, orchestră.

Se scrie cs (nu x ) şi se rosteşte deci [ ks ], potrivit cu forma de origine şi tradiţia literară, în cuvintele : cocs, cocserie, cocsifica, rucsac, sconcs, vacs, văcsui, văcsuitor ; catadicsi, îmbâcsi, micsandră, ticsi ;

Se scrie şi se pronunţă ,, cv ” în cuvintele : acvariu, acvilă, adecvat, colocviu, consecvent, cvadrat, cvintă, ecvestru, elocvent, frecvent, relicvă, secvenţă.

61

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE ,, m” sau ,, n ” ?

,, m ” se pronunţă şi se scrie înainte de ,, b ”, ,, p ” : ambulanţă, bombăni, bomboană, decembrie, embargo, limbă, sâmbătă, timp, îmblănit, îmbolnăvi, îmbuna, împacheta, împăca, împerechea, împiedica, împodobi, împricinat, împuternicit, împotrivă, dimpotrivă, împrejur, dimprejur, împreună, dimpreună; Excepţii : avanpost, avanpremieră, input, Canberra, Istanbul ;

,, m ” sau ,, n ” se pronunţă şi se scrie în faţa

consoanelor ,, f ”/ ,, v ” din rădăcina cuvintelor, după tradiţie şi origine : confort, fanfară, infrastructură, dar şi : amfibiu, amforă, bomfaier, îngâmfat, limfă, nimfă, pamflet, triumf, umfla, Pamfile, Zamfir ; convoi, dar şi amvon ;

62

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, ş ” ?

,, s ” sau ,, ş ” se pronunţă şi se scrie în faţa consoanelor ,, t ”/ ,, p ” din începutul cuvintelor, după origine : spalier, dar şpaclu, şpalt ; stand, standard, dar ştachetă, ştafetă, ştaif, ştampilă, ştangă, ştanţă, ştecăr, ştrand ;

,, s ” (nu ,, ş ”) se pronunţă şi se scrie

înainte de ,,ce”, ,,ci” : ascet, ascensor, scelerat, scenă, sceptic, sceptru, sciţi, sciziune, sciatică, scindat ;

63

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, z ” ? (1)

,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în poziţie intervocalică : asista, chermesă, conclusiv, cvasitotalitate, cvasiunanim, decisiv, desinenţă, disertaţie, disident, episod, esofag, exclusiv, finisa, fisiona, fisiune, gresie, inclusiv, premisă, resorbi, sesiune, vasodilataţie, vasodilatator, vernisaj ;

,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe, înaintea consoanelor surde : descărca, descentraliza, descheia, desface, deshăma, deshuma, despărţi, desţeleni ; discontinuu, displăcea, distona, răscoace, răsciti, răsplăti, răsturna, transcarpatic, transplanta ;

64

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE ,, s ” sau ,, z ” ? (2)

,, s ” sau ,, z ”) se pronunţă şi se scrie înaintea consoanelor ,, l ”, ,, m ”, ,, n ”, ,, r ” : breaslă, măslină, asmuţi, basma, lesne, snoavă, trăsni (şi derivatele), trosni (şi derivatele), bezmetic, cazma, caznă, căzni, cizmă, cizmărie, izlaz, izmă, zmeu ;

,, s ” sau ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în cuvinte derivate din aceeaşi familie : concis / concizie ; conclusiv / concluzie ; corosiv / coroziune ; curios / curiozitate ; decis / decizie ; generos / generozitate ; precis / precizie ;

,, s ” (nu ,, z ”) se pronunţă şi se scrie în neologismele cu finalele ,,- sm” şi derivatele lor : fantasmă, fantasmagorie, marasm, pleonasm, prismă, prismatic, sarcasm, simbolism ;

,, s ” (nu ,, z”) se pronunţă şi se scrie în cuvintele : casnic (casă), dosnic (dos), sesiza.

65

PRONUNŢAREA ORTOEPICĂ LA CONSOANELE ,, z ” nu ,, s ” ?

,, z ” (nu ,, s ”) se pronunţă şi se scrie în prefixe şi în radical, înaintea vocalelor şi a consoanelor sonore : dezacord, dezamăgi, dezaproba, dezarticula, dezechilibra, dezumaniza, dezbate, dezdoi, dezgheţa, dezgoli, dezlănţui, dezlâna, dezlega, dezlipi, dezmembra, dezminţi, dezmoşteni, deznădăjdui, deznoda, dezonora, dezrădăcina, dezrobi, dezvinovăţi, dizgraţia, izgoni, răzbate, răzgândi ; dezice; la fel neanalizabilele : dezmetici, dezmierda ;

Excepţii (înaintea consoanelor sonore ,,z”, ,,j”): deszăpezi, deszăvorî, dejuca, dejuga şi la cuvântul ,,desluşi”.

În radicalul cuvintelor din fondul tradiţional : azvârli, brazdă, mâzgă, năzbâtie, puzderie, zbor, zdup, zvon, zgură, dar şi în neologismele : azbest, brizbiz ;

66

ASIMILAREA Asimilarea exprimă tendinţa de a evita două mişcări articulatorii

deosebite, adică din cele două sunete (alăturate sau la mică distanţă), unul dobândeşte caracteristici asemănătoare cu ale sunetului influent.

De exemplu, prima consoană se sonorizează, pronunţându-se aproximativ ca perechea ei sonoră (cuvintele acvatic, adecvat, frecvenţă, batjocură, glasvand, optzeci, segmentul sintactic vânt bun! se pronunţă aproape ca agvatic, adegvat, fregvenţă, badjocură, glazvand, ob'zeci, vând bun).

Alteori, prima consoană se asurzeşte trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces, absent, obţine, subţire, segmentul sintactic un cuib sub streaşină se pronunţă apces, apsent, opţine, supţire; un cuip sup streaşină). Alt exemplu, segmentele sintactice în barcă, din păcate se pronunţă aproximativ îm barcă, dim păcate.

67

DISIMILAREA Disimilarea implică schimbarea calităţii unui sunet

sau căderea lui sub influenţa unui sunet identic sau asemănător; este expresia tendinţei de a suprima o mişcare ce se repetă.

De exemplu, în cuvintele albitru, colidor, Gligore (corect: arbitru, coridor, Grigore) se observă o disimilare regresivă (primul r este modificat în l, deosebindu-se de al doilea r).

În cuvintele fereastă, propiu, recut (corect: fereastră, propriu, recrut) disimilarea este totală: al doilea r este suprimat.

68

SINCOPA Sincopa este o modificare fonetică condiţionată, care constă

în dispariţia unei vocale neaccentuate dintre două consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.

De exemplu, în cuvintele chipurle, lingurle, treburle (corect: chipurile, lingurile, treburile) se observă dispariţia vocalei neaccentuate „i” dintre două consoane, iar în vorbirea familiară, silaba -nu- e sincopată, în pronunţarea cuvântului dom'le.

Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor.

69

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)

pogrom [Acţiune duşmănoasă (însoţită de jafuri, omoruri) organizată de către elemente şovine împotriva unei minorităţi naţionale. ]

postmeridian [De după-amiază; din a doua jumătate a zilei. ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc şi cu putere aerul pe nări; a

pufăi. ] bufni [A bombăni supărat. A intra (undeva) pe neaşteptate şi cu

repeziciune; a da buzna. A izbi cu violenţă, făcând să producă zgomot; a trânti. ]

reşou [Aparat electric sau cu gaz, de încălzit, întrebuinţat în bucătărie, în laborator etc.; plita electrică. ]

(îmi) repugnă [A inspira repugnanţă; a produce repulsie; a displăcea totalmente. ]

70


revelion [Noapte de Anul Nou. Petrecere care se organizează în această noapte. ]

ridicol [Motiv care provoacă râsul; aspect caraghios. Care provoacă râsul; în stare să stârnească râsul; caraghios; rizibil. ]

a ridiculiza [A face să apară ridicol; a lua în râs, evidenţiind ridicolul.]

reziduu [Rămăşiţă provenită în urma prelucrării chimice sau fizice a unui material brut. Depunere solidă pe fundul sau pe pereţii unor recipiente în care se păs-trează lichide. ]

rezidual [Care rămâne ca reziduu. ] solariu [Loc special amenajat unde se fac băi de soare. ] solar [Care ţine de Soare; propriu Soarelui. ]

71


serviciu [Muncă efectuată în timpul unei activităţi; slujbă. Domeniu special de activitate. ]

service [Staţie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. ]

subţire [Care are o grosime mică; care nu este gros. ] a veşteji [A deveni veşted; a-şi pierde vlaga şi frăgezimea;

a se ofili.] vehicul [Mijloc de transport, care se deplasează pe o cale

de comunicaţie. ] sesiune [Perioadă în care au loc şedinţele unui organ

reprezentativ al puterii de stat, judiciar sau ştiinţific, unde se iau în discuţie şi se rezolvă probleme importante. ]

şifonier [Dulap mare, în care se păstrează haine şi lenjerie.]

72


pătrat [Patrulater cu toate laturile egale şi cu toate unghiurile drepte; dreptunghi echilateral. ]

petic [Bucată ruptă, tăiată sau rămasă dintr-un material (ţesătură, piele, hârtie etc.). ]

chiftea [Preparat culinar de formă rotundă, făcut din carne tocată şi prăjit în grăsime. ]

marşarier [Mers înapoi al automobilului. ] urticarie [Erupţie de natură alergică, sub formă de băşici roşii sau

albe, care produc mâncărime. ] ultraj [Ofensă adusă unei persoane oficiale (aflate în exerciţiul

funcţiunii) constând din vorbe, gesturi sau ameninţări. ] ţigară [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fină,

umplut cu tutun mărunţit. ]

73


şuter [Sportiv specializat în şuturi. ] şoricar [Pasăre sedentară răpitoare, de talie medie, cu aripi

mari, cu coadă lată şi cu penaj brun-închis, care se hrăneşte în special cu şoareci de câmp; şopârlar. Rasă de câini de talie mică, cu blana maro-roşcată şi cu picioare foarte scurte, care prinde şoareci. Câine din această rasă. ]

impieta [A se amesteca în treburile altuia, lezându-i drepturile. ]

prozodie [Ramură a poeticii care se ocupă cu studiul tehnicii versificaţiei. ]

milieu [Obiect (de podoabă) din pânză (brodată) sau din dantelă, care se aşază pe o mobilă. ]

capot [Haină, lungă şi largă, care se poartă în casă; halat.]

74


binoclu [Instrument optic format din două lunete paralele, folosit pentru a observa obiectele situate la distanţă. ]

alandala [În dezordine; anapoda; pe dos; fără noimă. ] adăuga [A mai pune la ceea ce este. ~ zahăr în ceai. A

completa în scris sau verbal. ] deseară / diseară [Astăzi seara. Astă-seară. ] desperare / disperare [Stare de apăsare sufletească cauzată

de pierderea speranţei; deznădejde. ] molton [Ţesătură de bumbac (mai rar de lână) moale,

pufoasă şi călduroasă, folosită pentru confecţionarea obiectelor de îmbrăcăminte; flanelă. ]

celălalt [Cel care urmează sau precedă. Cei rămaşi dintr-o mulţime (după ce a fost separată o parte). ]

75


complementar [Care complineşte; care completează ceva; complinitor. ]

complot [Proiect elaborat în secret, prin care un grup de persoane unelteşte împotriva statului sau a unei persoane; conspiraţie; conjuraţie. ]

blacheu [Placă mică de metal, care se aplică pe vârful sau pe tocul încălţămintei pentru a le proteja de tocire. ]

calcifica / calcifia [A se întări prin depunere de calciu. (despre substanţe) A acumula carbonat de calciu. ]

caramelă [Bomboană făcută din caramel, cu adaos de substanţe aromatice şi colorante. ]

carbid [Carbură de calciu întrebuinţată la fabricarea acetilenei. ]

76


cargobot [Navă maritimă pentru transportarea încărcăturilor la distanţe mari; cargou. ]

verosimil [Care pare a fi adevărat şi inspiră încredere; credibil; plauzibil. ]

viespe [Insectă asemănătoare cu albina, care trăieşte izolat sau în roiuri, având în partea posterioară a abdomenului un ac veninos. ]

vasoconstricţie [Stare patologică constând în îngustarea vaselor sangvine. ]

vanitos [Care este plin de vanitate; orgolios; trufaş; infatuat. ] hebdomadar [Care apare o dată pe săptămână; săptămânal. ] icter [Stare patologică constând în acumularea excesivă a fierii în

sânge şi a depunerii ei în ţesuturi, manifestată, mai ales, prin coloraţia galbenă a pielii. ]

77


istm [Fâşie îngustă de pământ dintre două mări sau golfuri, care uneşte două continente sau un continent cu o peninsulă. ]

disertaţie [Lucrare ştiinţifică susţinută public pentru obţinerea unui grad ştiinţific (de doctor în ştiinţe); teză. Expunere în care se tratează o problemă în mod ştiinţific pe baza argumentelor şi datelor dobândite prin studiu. ]

a delapida [A sustrage din avutul statului; a defrauda. ] şosetă [Ciorap scurt care ajunge până deasupra gleznei. ] tăiţei / tăieţei [Preparat alimentar din aluat nedospit, tăiat în şuviţe

subţiri care se consumă fiert;] tirbuşon [Instrument casnic în formă de spirală de oţel, prevăzut cu

un mâner, folosit pentru a scoate dopurile de plută de la sticlele înfundate. ]

78


tomnatic [Care ţine de toamnă; propriu toamnei; autumnal. pilug [Unealtă cu care se pisează în piuliţă. * A

tunde ,,pilug" a tunde până la piele. ] lănţug [diminutiv de la ,,lanţ"] a expropria [A deposeda de produsele muncii şi de

mijloacele de producţie. ] excavator [Maşină autopropulsată folosită la săparea şi

încărcarea solului, a zăcămintelor minerale etc. ] ferfeniţă [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe

bucăţi. ] filigran [Dantelă constând dintr-o reţea de fire de aur, de

argint sau de sticlă, care se aplică pe un obiect în calitate de ornament. ]

79


graham [Pâine ,,graham"= pâine dietetică nesărată, preparată din făină integrală. ]

bancnotă [Hârtie de valoare cu acoperire în aur, emisă de către stat şi folosită ca mijloc de plată; bilet de bancă. ]

maiou [Articol de lenjerie care se îmbracă direct pe corp, acoperind partea superioară a acestuia. ]

pedagogie [Ştiinţă care se ocupă cu studiul metodelor de instruire şi de educare a tinerei generaţii. ]

casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectuează încasările şi plăţile; casă. Încăpere unde îşi are sediul acest serviciu. ]

clovn [Actor de circ care evoluează pe arenă cu un program excentric şi amuzant. ]

80


laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. fig. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). ]

jocheu [Călăreţ profesionist, specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole. ]

japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze.)]

lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. fig. Monedă de valoare neînsemnată. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban; a nu avea nici un ban. ]

mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugăriţe. ]

81


laitmotiv [Motiv muzical care caracterizează un personaj sau o situaţie şi care se reia când apare în scenă personajul sau situaţia dată. Fragment sau motiv repetat într-o operă muzicală. fig. Idee principală asupra căreia se insistă în repetate rânduri (într-o operă ştiinţifică sau artistică). ]

jocheu [Călăreţ profesionist, specializat în conducerea cailor la alergările de galop şi de obstacole. ]

japanolog [Specialist în japanologie. (Ştiinţă care se ocupă cu studiul culturii şi civilizaţiei japoneze.)]

lăscaie [Monedă de aramă cu valoarea egală cu o jumătate de para. fig. Monedă de valoare neînsemnată. A nu avea nici ~ (frântă sau chioară) a fi fără nici un ban; a nu avea nici un ban. ]

mănăstire / mânăstire [Aşezământ religios în care trăiesc, după anumite reguli ascetice, călugări sau călugăriţe. ]

82


obstetrică [Ramură a medicinii care se ocupă cu fiziologia şi patologia sarcinii şi a naşterii. ]

pasămite [După cât se pare; pesemne; probabil. ] patinoar [Teren acoperit cu gheaţă pe care se patinează. ] piure [Preparat culinar în formă de pastă, făcut din legume

(mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. ] pirostrie [Obiect de uz casnic, format dintr-o ramă

metalică (rotundă sau triunghiulară), fixată pe trei picioare, folosită ca suport pentru un vas pus la foc deschis. * A se lăsa (sau a şedea) în ~i a se aşeza cu genunchii îndoiţi şi sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. biseric. Coroană care se aşază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei; cununie. ]

asambla [A reuni formând un sistem tehnic. ]

83


delincvent [Persoană care a comis un delict; infractor. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Jurist

angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac; a înghiţi. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare; sfruntare. Mustrare

umilitoare; bătaie de joc; ocară. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva;

insultă; ofensă. Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva; ofensator;

insultător. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. A înceta de a mai trăi;

a se stinge din viaţă; a muri; a deceda; a se sfârşi; a răposa. ]

84


delincvent [Persoană care a comis un delict; infractor. ] jurisconsult [Specialist în drept care dă consultaţii juridice. Jurist

angajat de o instituţie pentru a o susţine în faţa justiţiei. ] ingurgita [A face să treacă din gură în stomac; a înghiţi. ] batjocură [Atitudine obraznică şi dispreţuitoare; sfruntare. Mustrare

umilitoare; bătaie de joc; ocară. ] injurie [Vorbă sau faptă care lezează demnitatea sau reputaţia cuiva;

insultă; ofensă.Ofensă gravă, adusă cuiva în public; afront. ] jignitor [Care este în stare să rănească demnitatea cuiva; ofensator;

insultător. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o luptă. A înceta de a mai trăi;

a se stinge din viaţă; a muri; a deceda; a se sfârşi; a răposa. ]

85

DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND

NOŢIUNI DE FONETICĂ

Concept original şi realizare:

Numai pentru UZ INTERN la

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII

Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ

str. Principală, nr. 1111

Tel. 0262-368013 sau 0262-355555

E-mail: [email protected] > Prof. IOAN HAPCA

notiuni de Fonetica

Documents

Transcript of notiuni de Fonetica