Notiune și tipuri de Organizatii Internationale Guvernamentale

Organizații Internaționale Guvernamentale au devenit un actor internațional important începînd cu perioada postbelică și reflectă necesitățile de cooperare multilaterală. În acest scop organizațiile sunt create de către guvernele

statelor și sunt susținute pe ntru ca să fie realizate prevederile statutare, care presupun cooperarea internațională.

Charl Zorgibibe susține că există 3 condiții minimale pentru ca o organizație internațională guvernamentală să-și desfășoare activitatea:

a) Perfectarea unei programe de intenții și a unui statut, care stabilește structura și modul de activitate;

b) Prezența unui aparat birocratic, care asigură continuitatea activității

c) Tendința către cooperare, ordine, care justifică însăși existența unei organizații.

Prima Organizație Internațională Guvernamentală în înțelesul contemporan al cuvîntului a fost Convenția pentru Navigație pe rîul Rein. În jumătatea a II-a a sec.XIX au fost create mai multe Organizații Internaționale Guvernamentale de tip tehnologic, cum ar fi Uniunea Mondială a Poștei; Consiliul Mondial al Măsurilor și Greutăților; Comitetul Internațional de Protecție a Proprietății Industriale ș.a.

În 1919 Conferința de la Paris a creat Liga Națiunilor, care este prima Organizație Internațională Guvernamentală de nivel global și de caracter politic. După cel de-al II-lea război mondial, numărul Organizațiilor Internaționale Guvernamentale a fost în creștere, actualmente fiind înregistrate cca 500 de organizații de acest tip, cele mai relevante fiind:

- ONU, creată în 1945

- NATO, creată în 1949

- Consiliul Europei, creat la 09 mai 1949

- Uniunea Europeană, creată în 1992, dar fiind continuatoare a celor 3 Comunități, fondate în 1951 și 1957

- OSCE, creată în 1975 cu denumirea de Conferință pentru Securitate și Cooperare în Europa, din 1984 - OSCE;

- Liga Țărilor Araba, creată în 1945;

- Organizația Statelor Americane, creată în 1948;

- Organizația Unității Africane, creată în 1963, din 2002 – Uniunea Africană

Există cîteva criterii de clasificare a Organizațiilor Internaționale Guvernamentale, cele mai răspîndite fiind:

I. Conform criteriului geopolitic deosebim organizații de nivel global (ONU)

- De nivel interregional (NATO), Organizația Conferinței Islamice

- De nivel regional (Consiliul Europei)

- De nivel subregional (Organizația pentru Cooperare în Regiunea Mării Negre ori MERCOSUR – Organizația Pieții Comune din Sudul Americii de Sud, care include Brazilia, Argentina, PA – Pactul Andin, care include Columbia, Ecuador, Peru, Cili)

II. Conform caracterului de activitate se deosebesc:

- de caracter universal (ONU)

- politico-militar (NATO, ANZUS)

- caracter comercial-economic (Uniunea Africană, Inițiativa Central Europeană)

- de alt caracter (ecologic, științific, etc.

Uniunea Europeană nu este o organizație internațională guvernamentală, ci o structură supranațională.

Aceste și alte criterii de clasificare se dovedesc a fi relative din cauza că nici o organizație internațională guvernamentală nu se încadrează în limite stricte dat fiind că activitatea cuprinde mai multe dimensiuni sau vizează mai multe aspecte.

Astfel FMI fiind o structură de caracter financiar-economic acordă credite numai țărilor în care se respectă atît libertăți economice, cît și libertăți democratice, însă acestea sunt exigențe de ordin politic.

Incontestabil este că Organizații Internaționale Guvernamentale au devenit un actor important în cadrul comunicării internaționale și alături de corporațiile transnaționale formează primul eșalon al actorilor nestatali reflectînd tendințele către cooperare multilaterală.