Nota analitică privind proiectul legii bugetului de stat 2014: advocacy

pentru finanțarea mai bună a sectoarelor prioritare

Materiale reprezentanților societății civile din cadrul mesei rotunde din 11

decembrie 2013 organizate de EXPERT-GRUP pentru dezbateri asupra

proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2014

Chişinău, decembrie 2013

2

Notă de limitare a responsabilităţii

Prezentul document a fost elaborat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenţei şi promovarea controlului public” finanţat de Fundaţia Soros-Moldova.

Totodată, numai autorii sunt responsabili de afirmaţiile din acest document, care nu sunt în mod necesar împărtăşite de finanţator sau de persoanele care au făcut comentarii.

EXPERT-GRUP nu adoptă opinii colective.

Autori

Dumitru Budianschi, Expert-Grup – Transparența procesului de elaborare a bugetului (capitolul 2), Caracteristica generală a BPN (capitolul 3) și Concluzii generale (capitolul 9).

Parascovia Munteanu, Keystone Moldova - Protecția socială (capitolul 4)

Victoria Vasilescu, Expert-Grup – Educație (capitolul 5)

Eduard Mihalaș, consultant Politici de tineret și sport - Politici de tineret și sport (capitolul 6).

Veaceslav Reabcinschii, consultant politici culturale, - Cultura (capitolul 7)

Iurie Pintea, Institutul de Politici Publice, - Apărarea Națională (capitolul 8)

3

Conţinut:

1. Introducere ........................................................................................... 5

2. Transparența procesului de elaborare a bugetului ................................ 6

3. Caracteristica generală a BPN ............................................................. 7

4. Protecția socială ................................................................................. 10

5. Educație ............................................................................................. 13

6. Tineret și sport ................................................................................... 18

7. Cultură ............................................................................................... 23

8. Apărarea Națională ............................................................................ 25

9. Concluzii generale .............................................................................. 29

4

Lista figurilor:

Figura 1 Evoluția cheltuielilor, veniturilor și deficitului BPN în perioada 2010-2014, miliarde lei................................................................................ 7

Figura 2 Structura cheltuielilor BPN după clasificația funcțională și modificarea acesteia față de 2013 (scontat) ................................................ 9

Figura 3. Bugetul MTS pentru sectorul de tineret în perioada anilor 2011 – 2014, mii lei .............................................................................................. 19

Figura 4. Bugetul MTS pentru sport în perioada anilor 2011 – 2014, mii lei ................................................................................................................. 20

Lista tabelelor:

Tabelul 1 Transferuri de la BS către BUAT din raioanele Basarabeasca, Ocnița,

Rîșcani și municipiul Chișinău .................................................................... 15

Tabelul 2. Alocații pentru autoritățile publice centrale destinate finanțării

investițiilor capitale, mii lei ........................................................................ 16

Tabelul 3 Numărul construcțiilor sportive, centrelor de cultură fizică și de întremare a sănătății ................................................................................. 21

Tabelul 4 Evoluţia cheltuielilor la grupa „Apărarea Naţională” pentru anii 2011-2014, mii lei ..................................................................................... 27

Tabelul 5 Cheltuieli pentru sectorul de Apărare Națională ......................... 27

5

1. Introducere

Scopul Notei analitice este de a prezenta o opinie independentă asupra modului în care proiectul de buget pentru anul 2014 reflectă prioritățile și necesitățile de dezvoltare a Republicii Moldova. Materialele expuse în acest document au stat la baza prezentărilor avute la masa rotundă privind discutarea proiectului de buget din 11 decembrie 2013. De asemenea, documentul conține recomandările și concluziile expuse la masa rotundă. Documentul poate fi util pentru participanții la procesul bugetar în a asigura o mai bună acoperire și corespondență a prevederilor bugetare cu prioritățile sectoriale.

Subiectele analizate în Notă țin de domenii precum educația, protecția socială, cultură, politicile de tineret și sport, și apărarea națională. Analizele pe domenii au fost efectuate de reprezentanți ai celor mai active organizații neguvernamentale din domeniile respective. O deosebită atenție s-a acordat analizei respectării bunelor practici privind asigurarea transparenței în procesul bugetar.

Structura Notei analitice constă din 7 capitole de bază, introducere și concluzii generale. Primul capitol de bază este consacrat problemelor legate de procesul bugetar și respectarea principiului transparenței. Chiar dacă probleme în ce privește respectarea graficului de elaborare și transparența bugetară au existat și în anii precedenți, în anul curent anvergura abaterilor și cauzelor acestora au fost deosebite.

În capitolul trei au fost prezentate principalele caracteristici ale bugetului public național și a politicii bugetar fiscale. În atenție au fost aduse evoluțiile veniturilor, cheltuielilor și a deficitului bugetar, precum și cele mai importante aspecte ce țin de impozitare și structura veniturilor.

Fiecare din capitolele următoare sunt destinate subiectelor din domeniile menționate. Capitolul patru este dedicat protecției sociale. La acest capitol au fost analizate toate programele și subprogramele bugetare și au fost efectuate concluzii și recomandări critice.

Capitolul cinci este destinat sectorului de educație. Accentul a fost pus pe elucidarea principalelor probleme ale acestui sector și în ce măsură propunerea de buget este menită să atingă obiectivele definite în documentele strategice din acest sector.

Implementarea politicilor de tineret și sport au fost analizate în capitolul șase. Abordarea de bază a fost analiza programelor și subprogramelor bugetare destinate acestor politici. Principalele probleme ale acestui sector sunt legate și de repartiția atribuțiilor în Guvern, astfel resursele alocate nu corespund necesităților fundamentale din acest sector.

Capitolul șapte este destinat culturii, în care au fost analizate prioritățile stabilite în programul de guvernare, strategiile sectoriale la subiectul de coerență a acestora și acoperire financiară în propunerea de buget.

În capitolul opt, pentru a fost efectuată o analiză succintă privind alocarea resurselor bugetare pentru apărarea națională. Aceasta a fost efectuată în baza programelor bugetare și a documentelor strategice privind apărarea națională referindu-se și la mecanismele de luare a deciziilor în acest sector.

Nota analitică se încheie prin a prezenta concluzii şi recomandări generale.

6

2. Transparența procesului de elaborare a bugetului

Cu toate că în discursul public al politicienilor și reprezentanților Guvernului se susține atașamentul față de principiile de asigurare a transparenței, modul de formulare a bugetului și în general procesul bugetar ne demonstrează că acestea nu corespund realității. Un exemplu elocvent în acest sens este și modul în care a fost elaborat și pus în dezbatere propunerea de buget pentru anul 2014.

Procesul de elaborare a bugetului pentru 2014 a fost serios perturbat, din care cauză au fost aduse prejudicii calității acestui document. Mai jos sunt prezentate principalele probleme legate de elaborarea bugetului la etapa de elaborare a Cadrului de Buget pe Termen Mediu (CBTM), elaborarea și aprobarea politicilor fiscale și la elaborarea și aprobarea propriu-zis a proiectului de buget.

1. Elaborarea CBTM

• Procesul de elaborare a strategiilor sectoriale a avut loc cu o participare limitată a sectorului asociativ, rezumându-se la câțiva actori. Calitatea rezultatelor grupurilor de lucru este foarte diferită, iar rezultatele acestora deseori rămân fără a fi luate în considerație.

• Termenul limită pentru finalizarea elaborării CBTM este 10 aprilie, care nu s-a respectat. Mai mult ca atât, procesul de elaborare a CBTM a rămas formal nefinalizat, deoarece nu s-a finalizat așa cum prevede cadrul normativ, nefiind aprobat prin Hotărâre de Guvern. Rolul acestui proces și în special finalizării acestuia prin HG nu este pe deplin înțeles, chiar de către Guvern și Parlament. Astfel, calitatea proiectului de buget suferă enorm din această cauză.

2. Elaborarea politicii bugetar fiscale

• Calitatea inițială a modificărilor legale propuse pentru implementarea politicii bugetar fiscale pentru 2014 a fost foarte joasă. Acest lucru s-a datorat în special la 3 factori:

o Politicile bugetar fiscale nu au fost suficient de bine pregătite, inclusiv consultate cu toți actorii guvernamentali și neguvernamentali implicați, inclusiv și la etapa de CBTM

o Existența unei incoerențe sistemice între factorii politici (inclusiv Parlament) și Guvern. Astfel, Guvernul elaborează propuneri care ulterior sunt contestate de partidele din coaliția de guvernare. Aceasta în special este dăunător în cazul când politica fiscală ajunge în Parlament odată (sau aproape odată) cu proiectul de buget. Cel mai elocvent exemplu în acest sens sunt deciziile luate de parlament și Guvern privind impozitarea în sectorul agricol.

o Relația cu FMI are o constrângere importantă legată de modul de luare a angajamentelor și tipul acestora. De regulă la luarea angajamentelor participă factorii guvernamentali, cu o limitată consultare a propunerilor, practic după ușile închise. Însă, atunci când se ajunge la implementarea acestora apar actori noi, care pot fi categoric împotriva obligațiilor deja luate sau discutate. Guvernul nu a găsit o modalitate de interacțiuni prin care să vină în relația cu FMI deja cu propuneri negociate pe interior și cu partenerii sociali.

• Totodată, consultările avute pe perioada elaborării proiectului de lege privind implementarea politicii bugetar fiscale au contribuit la îmbunătățirea acestui document pe anumite subiecte, însă câteva chestiuni au rămas nerezolvate sau neargumentate.

• Elaborarea politicilor fiscale și aprobarea acestora de Guvern a avut loc cu mare întârziere, și practic va avea loc odată cu aprobarea bugetului. Acest lucru complică foarte mult efectuarea modificărilor în politica fiscală. Chiar dacă s-ar ajunge la concluzia că careva modificări sunt necesare, acestea practic nu mai pot fi efectuate fiindcă proiectul de buget deja este gata, iar modificările propuse ar conduce la modificarea proiectului bugetului.

3. Elaborarea proiectului de Buget

• Nu s-a respectat de către Guvern termenul de 1 octombrie privind aprobarea proiectului de buget și transmiterea acestuia în Parlament. Decizia Guvernului de a transmite proiectul de buget în Parlament a fost luată doar pe 27 noiembrie 2013.

• Astfel, Parlamentul practic nu va respecta prevederile legale privind adoptarea legii anuale de buget până la 5 decembrie 2013. Iar, întârzierea aprobării legii bugetului provoacă pierderi economice, care cu părere de rău nu sunt conștientizate pe deplin nici de factorii guvernamentali și nici de societate.

• De asemenea, elaborarea proiectului de buget a avut loc fără respectarea prevederilor legale privind transparența decizională, astfel a fost încălcat dreptul cetățenilor de a fi informați și de a participa în acest proces. Acest lucru s-a întâmplat și în aninii precedenți, iar din cauza că nimeni nu a fost

sancționat (administrativ sau politic)încălcarea legislației privind procesul bugetar, sminoră, aproape normală.

Responsabilitatea pentru nerespectarea calendarului bugetar aferent anului 2014 cade în cea mai mareparte pe factorii politici și mai puțin pe Ministerul Finan2013, urmată de reformatarea majoritMinisterul Finanțelor fără repere sigure în fost perturbat pe 3 dimensiuni concomitent: politic, tehnic manifestat prin faptul că obiectivele politicii fiscale, vamale etapele inițiale de elaborare a bugetului, creând serioase probleme la etapa finalimportantă constrângere a venit din aprobarea cu întârziere a modificDe asemenea, după cum și era de așFinanțelor și în special al Guvernului, care de altfel nu a fost unul foarte bun context, obiectivele de guvernare, priorifără un liant care ar fi asigurat coordonarea acestora la toate nivelele pentru a fi asigurate cu resursele necesare prin CBTM și legea bugetului.

3. Caracteristica general

Creșterea economică înregistrată în 2013 autoritățile pentru a planifica o creșnațional (BPN). Astfel, pentru anul 2014scontate pentru 2013 și cu 9,9% a cheltuielilor totale. Raportat la valorile aprobate pentru anul 2013 creșterea cheltuielilor este și mai mare de 13.1%, iar a deficitului bugetar de 2.4 oprodusul intern brut (PIB) (Figura 1

Figura 1 Evoluția cheltuielilor, veniturilor

miliarde lei

Sursa: Nota explicativă la proiectul bugetului pentru 201

Cea mai importantă contribuție, de circa 95% la crefiscale, urmată de granturi cu 4.7%. Povara fiscal(32.7%), chiar dacă a sporit cu 0.3 p.p. fanivelul anilor 2006-2008 (max in 2007 cu 33.7%). Structura veniturilor globale dupnu s-a modificat esențial, ponderea veniturilor fiscale a sporit cu 0.8 p.p. fa

ionat (administrativ sau politic) și nici măcar nu s-a stabilit cine se face responsabil pentru ției privind procesul bugetar, s-a creat impresia că aceasta este o chestiune

ă.

Responsabilitatea pentru nerespectarea calendarului bugetar aferent anului 2014 cade în cea mai marețin pe Ministerul Finanțelor. Implementarea tardivă a reformelor pân

de reformatarea majorității parlamentare și instalarea unui nou Guvern, practic au l repere sigure în elaborarea bugetului. Astfel, procesul de elaborare a bugetului a

fost perturbat pe 3 dimensiuni concomitent: politic, tehnic și de leadership. Pe plan politic obiectivele politicii fiscale, vamale și bugetare au rămas fără o aderen

iale de elaborare a bugetului, creând serioase probleme la etapa finală. Pe constrângere a venit din aprobarea cu întârziere a modificărilor în legea finan

și era de așteptat, instabilitatea politică a slăbit foarte mult leaderi în special al Guvernului, care de altfel nu a fost unul foarte bun și până în 2013. În acest

context, obiectivele de guvernare, prioritățile sectoriale și implementarea reformelor au r un liant care ar fi asigurat coordonarea acestora la toate nivelele pentru a fi asigurate cu resursele

i legea bugetului.

Caracteristica generală a BPN

ă în 2013 și susținerea economică a partenerilor de dezvoltare au încurajat ile pentru a planifica o creștere importantă a veniturilor și în special al cheltuielilor din bugetul public

pentru anul 2014 se planifică o creștere a veniturilor globale cu 9.1% fai cu 9,9% a cheltuielilor totale. Raportat la valorile aprobate pentru anul 2013

și mai mare de 13.1%, iar a deficitului bugetar de 2.4 ori ajungând la 2.6% din 1).

, veniturilor și deficitului BPN în perioada 2010-2014,

la proiectul bugetului pentru 2014

ție, de circa 95% la creșterea veniturilor globale se va realiza din veniturile de granturi cu 4.7%. Povara fiscală totală măsurată ca pondere din PIB a veniturilor fiscale

a sporit cu 0.3 p.p. față de anul 2013 (scontat) nu este una exagerată2008 (max in 2007 cu 33.7%). Structura veniturilor globale după principalele componen

ial, ponderea veniturilor fiscale a sporit cu 0.8 p.p. față de 2013 ajungând la 86.2%, iar

7

cine se face responsabil pentru ă aceasta este o chestiune

Responsabilitatea pentru nerespectarea calendarului bugetar aferent anului 2014 cade în cea mai mare ă a reformelor până în

i instalarea unui nou Guvern, practic au lăsat elaborarea bugetului. Astfel, procesul de elaborare a bugetului a

plan politic, aceasta s-a ă ă o aderență politică la ă. Pe plan tehnic, cea mai

rilor în legea finanțelor publice locale. leadershipul Ministerului

ă în 2013. În acest i implementarea reformelor au rămas fără promotor,

un liant care ar fi asigurat coordonarea acestora la toate nivelele pentru a fi asigurate cu resursele

a partenerilor de dezvoltare au încurajat i în special al cheltuielilor din bugetul public

tere a veniturilor globale cu 9.1% față de cele i cu 9,9% a cheltuielilor totale. Raportat la valorile aprobate pentru anul 2013

ri ajungând la 2.6% din

terea veniturilor globale se va realiza din veniturile ca pondere din PIB a veniturilor fiscale

de anul 2013 (scontat) nu este una exagerată, rămânând sub ă principalele componente

de 2013 ajungând la 86.2%, iar

8

cele nefiscale se vor diminua cu 0.7 p.p., în timp ce restul componentelor se vor menține foarte aproape de nivelul din 2013 (scontat).

Principalele caracteristici ale politicii bugetar fiscale propuse pentru anul 2014 sunt:

• Majorarea contribuției la asigurarea medicală pentru salariați de la 3,5% la 4%. Această măsură va diminua veniturile salariale nete, pentru toate persoanele care vor avea același salariu brut ca și în 2003, cu excepția celor care au salariul brut in intervalul 3440-4030 (câștigul maximal la salariul net de circa 2.3 lei lunar, îl vor avea persoanele cu salariul brut de circa 3460 lei). Cea mai mare pierdere o vor simți persoanele cu salariul brut de circa 3290 lei, de circa 13 lei lunar și cei cu salarii de peste 7200 lei la care pierderea va fi peste 13 lei. Astfel, pentru persoanele cu venituri mici, efectul ajustărilor la inflație a scutirilor personale și a pragului de impozitare nu a fost suficient pentru a compensa creșterea contribuțiilor medicale cu 0,5%;

• Creșterea accizelor cu 9.3% la carburanți. Majorarea veniturilor fondului rutier fără a restructura activitatea acestuia va conduce la irosirea banilor și cheltuirea ineficientă a acestora. De asemenea, această majorare substanțială a accizelor poate conduce la majorarea prețului la carburanți devenind un factor inflaționist. Absorbția creșterii accizelor din profiturile companiilor ce comercializează carburanți, chiar dacă este justificată este puțin probabilă;

• Reintroducerea cotei de TVA 8% pentru producția agricolă primară și zahărul din sfeclă din zahăr, produsă și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova în vederea creării unui climat favorabil pentru dezvoltarea în continuare a activităţii producătorilor agricoli, producătorilor de zahăr şi competitivităţii producţiei acestora. Este o prevedere care nu ridică întrebări privind nivelul acestei taxe cât asupra modului în care această măsura a fost fundamentată și formulată. În primul rând această taxă trebuie să fie fundamentată prin prisma accesului populației la produsele menționate. În al doilea rând, aceasta trebuie să asigure o impunere echivalentă a produselor autohtone și de import și de asemenea trebuie să aibă un caracter concret, la nivel de coduri de produse, nu unul generic așa cum este în prezent. Astfel, nu este clar la care produse se dorește facilitarea accesului și din ce cauză;

• Administrarea TVA legate de investiții. (i) Reintroducerea scutirii de TVA și a taxei vamale pentru activele materiale pe termen lung introduse în capitalul social şi utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor pe parcursul a 36 perioade fiscale (3 ani calendaristici), (ii) prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în limita de 180 zile din momentul importului materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de completare utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, (iii) restituirea TVA în 45 de zile la investiții după depunerea cererii și alte măsuri ce țin de aplicarea TVA vin să îmbunătățească climatul investițional;

• Modificarea termenului de raportare de la sfârșitul lunii (30 sau 31) la data de 25 a lunii respective. Este o măsură ce vine să consolideze finanțele publice, totodată impunând companiile să-și restrângă termenii de încasare pentru a face față acestei cerințe;

• Alte prevederi ce țin de partea veniturilor la BPN. Abolirea taxei la exportul culturilor nucifere și neplanificarea veniturilor din amenzi și sancțiuni administrative.

În linii mari structura cheltuielilor BPN după clasificația funcțională nu a suferit schimbări esențiale (Figura 2), practic rămânând neschimbată față de cea din anul 2013 (scontat). Totodată, se poate menționa că principalele priorități ale bugetului pentru anul 2014 sunt Asigurările Sociale pentru care a sporit ponderea în total cheltuieli cu 0,8 p.p, Agricultura (0,6% p.p.) și Drumurile (0,3%). Pe de altă parte Serviciile de stat cu destinație generală și-au diminuat din pondere cel mai mult, cu 0,7 p.p, urmate de Ocrotirea sănătății (circa 0,7 p.p.) și Învățământ (0,3 p.p).

Figura 2 Structura cheltuielilor BPN

față de 2013 (scontat)

Sursa: Nota explicativă la proiectul bugetului pentru 201

Este bine de menționat că pentru prima Programe bugetare. După o perioadăcalitate foarte joasă a programelor schimbe. Însă, este important ca aceastteritoriale (BUAT), iar raportarea și evaluarea executinstrument în luarea deciziilor privind performan

De asemenea, este necesar de menprivind modificarea sistemului de relaUAT, inclusiv Municipiul Chișinău, compararea BS din anul 2014 cu anii precedenajustarea acestuia. În mod special acest lucru se refera persoanelor fizice. Întârzierea nepermis de mare cu care a venit Parlamentul visfinanțelor publice locale a creat mari impedimente în elaborarea bugetului pentru anul 2014, în special ce ține de relația cu BUAT. O parte din transferuri cde Parament. Astfel, repartizarea sumelor destinate pentru cheltuielile capitale în UAT cu mare probabilitate va constitui un exercițiu de clientelism politic veritabil

Deficitul BPN se estimează la circa 2.64% din PIB, cea mai mare parte revenindumiliarde lei sau 2.26% din PIB fiind cel mai înalt nivel din 2010 încoace. Aceasta reprezintdeficitului față de 2013 (scontat) cu circa 0.29 p.p deficit bugetar puțin exagerat, fiind dictat de motivamijloacelor bugetare nu se ține cont social, iar cheltuirea acestora de asemenea are loc cu mari pierderi este evident c

cheltuielilor BPN după clasificația funcțională și modificarea acesteia

la proiectul bugetului pentru 2014

ă pentru prima dată Bugetul de Stat (BS) a fost elaborat în întregime ă o perioadă prelungită de aplicare fragmentară a acestei forme de bugetare, cu o

a programelor și fără o raportare adecvată, din anul 2014 există ș, este important ca această practică să fie transferată și pentru bugetele

și evaluarea executării programelor bugetare să devinăa deciziilor privind performanța procesului bugetar.

De asemenea, este necesar de menționat că datorită modificărilor efectuate în legea finanprivind modificarea sistemului de relații între BS și BUAT cu implementarea în anul 2014 a u

ău, compararea BS din anul 2014 cu anii precedenți este posibilajustarea acestuia. În mod special acest lucru se referă la cheltuielile pentru Învățământ

. Întârzierea nepermis de mare cu care a venit Parlamentul vis-vis de aprobarea legii elor publice locale a creat mari impedimente în elaborarea bugetului pentru anul 2014, în special ce

ia cu BUAT. O parte din transferuri către BUAT fiind nerepartizate și fiind lăde Parament. Astfel, repartizarea sumelor destinate pentru cheltuielile capitale în UAT cu mare probabilitate

clientelism politic veritabil, oferit de Parlament.

ă la circa 2.64% din PIB, cea mai mare parte revenindu-i BS, care va fi de circa 2.4 miliarde lei sau 2.26% din PIB fiind cel mai înalt nivel din 2010 încoace. Aceasta reprezint

de 2013 (scontat) cu circa 0.29 p.p și respectiv 0.33 p.p. din PIB. În opinia noastrin exagerat, fiind dictat de motivații electorale. Ținând cont de faptul c

ține cont în totalitate de prioritățile reale, care ar aduce la cel mai mare impact social, iar cheltuirea acestora de asemenea are loc cu mari pierderi este evident că angajarea împrumuturilor

9

și modificarea acesteia

Bugetul de Stat (BS) a fost elaborat în întregime și pe a acestei forme de bugetare, cu o

șanse ca lucrurile să se i pentru bugetele unităților administrativ

ă devină principalul

rilor efectuate în legea finanțelor publice locale i BUAT cu implementarea în anul 2014 a unei testări pe 4

ți este posibilă doar după ământ și Impozitul pe venit vis de aprobarea legii

elor publice locale a creat mari impedimente în elaborarea bugetului pentru anul 2014, în special ce fiind lăsate a fi repartizate

de Parament. Astfel, repartizarea sumelor destinate pentru cheltuielile capitale în UAT cu mare probabilitate

i BS, care va fi de circa 2.4 miliarde lei sau 2.26% din PIB fiind cel mai înalt nivel din 2010 încoace. Aceasta reprezintă o creștere a

i respectiv 0.33 p.p. din PIB. În opinia noastră este un inând cont de faptul că la alocarea

cel mai mare impact ă angajarea împrumuturilor

10

trebuie efectuată cu mare prudență. Totuși, Guvernul consideră că toate proiectele din surse externe, plus cheltuielile din împrumuturile interne asigură o eficiență alocativă și productivă maximă.

4. Protecția socială

În anul 2014 bugetul pe ramura „Asigurarea și asistența socială” este realizat în format de program şi anume programul „Protecția socială”. În conformitate cu „Strategia sectorială de cheltuieli pe domeniul protecţie socială pentru anii 2013-2015” şi în baza Notei Informative a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2014, cheltuielile incluse pentru acest Program au fost estimate reieşind din principalele priorităţi ale domeniului Protecţie socială:

• Direcționarea programelor de asistență socială spre susținerea persoanelor cu venituri mici; • Dezvoltarea serviciilor sociale de calitate conform necesităților individuale destinate persoanelor cu

dizabilități, persoanelor în etate, copiilor și familiilor cu copii, victimelor violenței și traficului de ființe umane, persoanelor infectate cu HIV/SIDA, etc;

• Implementarea sistemului național de acreditare a prestatorilor de servicii sociale; • Promovarea politicilor active în vederea sporirii natalității prin majorarea îndemnizațiilor la

nașterea/creșterea copilului; • Reformarea sistemului de acordare a gradelor de dizabilitate în baza evaluării vitalității și capacității

de muncă a solicitanților; • Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități și altor grupuri vulnerabile la serviciile de orientare,

de formare și de reabilitare profesională și la alte servicii oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

• Negocierea și încheierea acordurilor bilaterale în domeniul securității sociale cu principalele state de destinație a lucrătorilor migranți.

• Sporirea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități la serviciile Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă;

• Oferirea serviciilor de recuperare a sănătății tuturor persoanelor cu dizabilități și a persoanelor în etate;

• Îmbunătățirea condițiilor de trai a persoanelor cu dizabilități atît minore cît și adulte; • Sporirea accesului la informare; • Sporirea gradului de angajare a șomerilor, • Asigurarea cu articole protetico-ortopedice a persoanelor cu probleme de deplasare, • Asigurarea odihnei de vară a copiilor; • Prevenirea instituţionalizării şi eficientizarea procesului de dezinstituţionalizare prin dezvoltarea de

servicii sociale noi.

Comparativ cu aprobat pe anul 2013, cheltuielile se majorează la componenta asigurare socială cu 955,8 mil.lei sau cu 124,3 la sută și la fondul republican de susţinere socială a populaţiei - cu 7,8 mil.lei sau cu 108,8 la sută. Totodată, cheltuielile se micşorează la mijloacele speciale - cu 2,3 mil.lei sau cu 13,6 la sută și la proiectele finanţate din surse externe - cu 6,8 mil.lei sau cu 30,2 la sută.

În general, Bugetul Programului „Protecţie socială” este asigurat pe Subprograme, care reflectă ansamblul de activităţi ce urmează a fi implementate de autorităţile publice pentru a realiza obiectivele sus-menţionate. În rezultatul analizei tuturor Subprogramelor pe acest domeniu, pentru îmbunătăţirea procesului de dezvoltare a bugetului de stat propunem următoarele recomandări generale:

• Actualizarea Subprogramelor în baza priorităţilor şi obiectivelor strategice ale RM în domeniul protecţiei sociale;

• Corelarea conţinutului Subprogramelor cu Scopul, Obiectivele şi Indicatorii de performanţă în baza Standardelor minime de calitate ale serviciilor sociale sau în baza criteriilor de evaluare şi acreditare a prestatorilor de servicii sociale;

• Diferenţierea cheltuielilor pentru sectorul de asistenţă socială în baza clasificării serviciilor sociale: a) primare; b) specializate (cu cazare si fără cazare); c) cu specializare înaltă (cu cazare şi fără cazare);

11

• Dezvoltarea unui mecanism de cartografiere a serviciilor de protecţie şi asistenţă socială la nivel naţional şi elaborarea unei baze de date a serviciilor care va fi necesară la elaborarea bugetului de stat;

• Stabilirea mecanismului de finanţare de la bugetul de stat a serviciilor sociale specializate şi cu specializare înaltă dezvoltate în scopul prevenirii instituţionalizării şi dezinstituţionalizării copiilor si adulţilor cu nevoi speciale în contextul descentralizării.

Totodată pentru eficientizarea procesului de elaborare a bugetului şi pentru asigurarea transparenţei în procesul de implementare propunem următoarele recomandări specifice pe Subprograme:

Subprogramul 90.1. Elaborarea politicii şi managementul în domeniul protecţiei sociale

Scopul subprogramului este gestionarea şi managementul programelor de protecţie socială atît la nivel central, cît şi local. Acest program include ansamblul de instituţii şi măsuri ce ţin de gestionare şi management, finanţarea programului dat se efectuează din contul bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de stat. În acest Subprogram sunt incluse cheltuielile MMPSF, CNAS, Inspecției Muncii, Inspecției Sociale, Consiliului National de Acreditare.

Recomandare: A completa acest Subprogram cu cheltuielile Consiliului Național de Determinare a Dizabilității și Capacității de Muncă, care la moment sunt incluse în Subprogramul Asistență socială a persoanelor cu necesități speciale. Scopul CNDDCM ține mai mult de management în domeniul protecției sociale, decât asistență socială. În plus, în atribuțiile Consiliului sunt si asigurarea transparenței în procesul de evaluare a dizabilității și capacității de muncă și implementarea unui sistem informațional.

Subprogramul 90.6. Protecţie a familiei şi copilului

Scopul subprogramului este asigurarea dezvoltării armonioase a copilului şi promovării drepturilor sale fundamentale, respectarea principiului „interesului superior al copilului” şi asigurarea unui mediu protector familial. Acest program include prestaţii băneşti (indemnizaţie unică la naştere, indemnizaţii pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, indemnizaţii pentru copiii rămaşi fără îngrijire părintească înfiaţi şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă), precum şi servicii sociale (centre de zi şi de plasament temporar, case de copii de tip familial, servicii de asistenţă parentală profesionistă, servicii de sprijin familial, serviciu social “Echipă mobilă”, Respiro, Casă comunitară, Asistență personală, inclusiv prestarea serviciilor sociale primare prin intermediul asistenţilor sociali comunitari). Finanţarea programului dat se efectuează din contul bugetului de stat, BASS, bugetelor unităţilor administrativ teritoriale şi alte surse conform legislaţiei.

Recomandare: În proiectul bugetului pentru anului 2014 la Subprogramul 90.6 Protecția familiei și copilului exista o neconcordanta intre Denumirea și descrierea Subprogramului, Scop, Obiective si Indicatorii de performanță. Propunem, ca acest Subprogram să fie revizuit în conformitate cu politicile statului de reformare a sistemului rezidențial și de dezvoltare a serviciilor specializate și cu specializare înaltă. În versiunea actuală a bugetului, sunt incluse numai cheltuielile pentru protecția socială a copiilor cu dizabilități din instituțiile subordonate MMPSF. Menționăm că în vederea dezinstituționalizării copiilor cu dizabilități, APL de nivel II în parteneriat cu sectorul neguvernamental au dezvoltat servicii alternative, unde au fost plasați copii dezinstituționalizați din instituțiile din subordinea MMPSF sau servicii de prevenire a instituționalizării în vederea implementării politicilor de incluziune socială. În acest context, în baza Legii nr. 123- XVII din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale, în baza Hotărârilor de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentelor de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale si a Standardelor minime de calitate pentru: Casa comunitară pentru copii cu dizabilități, Casă comunitară pentru copii în situații de risc, Echipă Mobilă, Asistenţă parentală profesionistă, Case de copii de tip familie, Centre de plasament, Centre de zi - propunem includerea în cadrul Subprogramului dezvoltarea serviciilor sociale specializate și cu specializare înaltă. Delimitarea cheltuielilor pentru serviciile sociale cu cazare si fără cazare. Resursele financiare pentru dezvoltarea acestor servicii sunt planificate din mijloace speciale de la bugetul de stat în baza HG nr.351 din 29 mai 2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind redirecționarea resurselor financiare din cadrul reformării instituţiilor rezidenţiale și asigurarea implementării Convenției ONU cu privire la protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități ratificată de RM, Legii nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.

Subprogramul 90.8. Protecţie a şomerilor

12

Scopul subprogramului este crearea unei pieţe a muncii funcţionale care ar asigura un nivel înalt al ocupării forţei de muncă şi sporirea gradului de protecţie socială a şomerilor. Ceea ce se realizează prin măsuri active şi pasive pe piaţa muncii. Măsurile pasive includ: acordarea ajutorului de şomaj şi alocaţiei de integrare sau reintegrare profesională. Măsurile active includ diverse activităţi de stimulare a ocupării forţei de muncă ca: orientarea profesională a populaţiei adulte, formarea profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, stimularea mobilităţii forţei de muncă, stimularea antrenării şomerilor la lucrări publice, organizarea tîrgurilor locurilor de muncă şi seminarelor informative. Cheltuielile pentru finanţarea acestui program se suportă atît din mijloacele bugetului de stat cît şi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

Subprogramul 75.4. Protecţie în domeniul asigurării cu locuinţe / Construcția locuințelor

Scopul subprogramului este asigurarea realizării dreptului la spaţiu locativ a unor categorii de populaţie prin acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia unei case individuale ori a unei locuinţe cooperatiste, sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi.

Recomandări. La acest Subprogram sunt incluse mijloace financiare pentru finisarea construcției blocului de locuit cu 80 de apartamente din Chisinau, str. Alba Iulia pentru participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobil. Adiţional, propunem includerea unui fond de rezervă în vederea asigurării cu locuinţe a categoriilor de populaţie care au avut o situaţie de urgenţă (pierderea locuinţei în rezultatul incendiului, alunecărilor de teren, etc.).

Subprogramul 90.10. Asistenţă socială a persoanelor cu necesităţi speciale

Scopul subprogramului constă în protecția si incluziunea socială a persoanelor în etate, persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței în familie și potențialelor victime ale traficului de ființe umane.

Recomandări: Deoarece acest subprogram constituie cea mai mare pondere de 4,0 la sută în totalul cheltuielilor pe ramura, propunem divizarea obiectivelor din cadrul Subprogramului Asistența socială a persoanelor cu necesități speciale în 4 Subprograme diferite:

1. Protecţia şi asistenţa socială a persoanelor în etate 2. Protecţia si asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi 3. Protecţia si asistenţa socială a persoanelor subiecţi ai violenţei în familie 4. Protecţia si asistenţa socială a potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane

Această divizare este condiţionată de experiența internațională de finanțare a programelor de protecție si asistență socială orientată pe anumite grupuri de persoane cu nevoi speciale. Totodată, Specificul serviciilor şi Indicatorii de performanţă sunt diferiţi deoarece:

• Spectrul de servicii specializate sau cu specializare înaltă sunt individualizate, respectiv standardele minime de calitate, normativele de cheltuieli sunt diferite pentru diferite grupuri de persoane cu nevoi speciale;

• Cadrul naţional şi internațional de politici este diferit pentru anumite categorii de persoane cu nevoi speciale;

• Mecanismul de evaluare, monitorizare şi acreditare va fi mai eficient de implementat daca serviciile vor fi finanțate pe Subprograme diferite;

• Transparenţa bugetară pe Subprograme specifice va fi asigurată mai eficient.

În plus, la acest Subprogram, propunem a exclude Obiectivele ce ține de CNDDCM, deoarece aceste obiective urmează a fi incluse Subprogramul 90.1.

Subprogramul 90.12. Protecția socială în cazuri excepționale

Scopul programului este protecţia socială a unor categorii de populaţie prin acordarea de ajutoare băneşti. Acest program include cheltuieli pentru plata ajutorului material.

Subprogramul 90.19. Susţinerea suplimentară a unor categorii de populaţie

13

Scopul programului este protecţia socială a unor categorii de populaţie prin acordarea de alocaţii, indemnizaţii, compensaţii şi ajutoare băneşti. Acest program include cheltuieli pentru plata ajutorului social, compensaţiilor nominative, ajutoarelor în perioada rece a anului categoriilor social vulnerabile, alocaţiilor lunare nominale de stat pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat, compensaţii victimelor reabilitate ale represiunilor politice. Accentul pentru 2014 la acest Subprogram rămâne a fi AJUTORUL SOCIAL. Totodată sunt incluse compensarea parţială a contribuţiilor de asigurări sociale pentru Întreprinderile Societăţii Orbilor, Invalizilor, Surzilor.

Recomandări. În contextul implementării politicilor de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, propunem de revizuit statutul organizațiilor și întreprinderilor Societăţii Orbilor, Surzilor şi Invalizilor pentru că principiul de activitate al acestor întreprinderi este unul segregaționist, contravine principiilor și prevederilor Convenției ONU cu privire la protecția persoanelor cu dizabilități şi Legii incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi. În plus, ponderea persoanelor cu dizabilități care sunt antrenate în aceste întreprinderi este foarte scăzută. Resursele alocate în bugetul de stat pentru compensare parțială a contribuțiilor de asigurări sociale pot fi redirecționate spre servicii de suport pentru angajarea asistată în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități sau alte servicii de suport de care vor beneficia direct persoanele cu dizabilități.

Totodată, propunem trecerea cheltuielilor pentru taberele de odihnă din acest Subprogram la Subprogramul 90.6. Protecție a familiei si copilului.

Subprogramul 50.3. Servicii generale în domeniul forței de muncă

Scopul subprogramului rezidă în Susținerea suplimentară a întreprinderilor Societății orbilor din Moldova, Asociației Surzilor, Societății Invalizilor prin procurarea utilajului si a materiei prime.

Recomandări. Acest subprogram nu există în Strategia sectorială de cheltuieli pentru anii 2013-2015., de aceea propunem a fi redirecționate resursele pentru Subprogramul Asistenţă socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru dezvoltare de servicii de orientare profesională, instruire vocaţională şi suport la angajare a persoanelor cu dizabilităţi corespunzător priorităţii din strategia de cheltuieli: „Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități și altor grupuri vulnerabile la serviciile de orientare, de formare și de reabilitare profesională și la alte servicii oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă”.

Subprogramul 90.20 Susţinerea activităţilor sistemului de protecţie socială

Scopul subprogramului rezidă în eficientizarea coordonării de către MMPSF a activităţilor structurilor sale.

Recomandări. Includerea cheltuielilor pentru Instruirea specialiştilor din domeniu din toate structurile. Dezvoltarea mecanismului de evaluare a performanţelor specialiștilor din sistemul de protecţie şi asistenţă socială. La nivelul MMPSF nu există o Strategie de capacitare a prestatorilor de servicii sociale, ceea ce va face dificilă implementarea mecanismului naţional de acreditare.

5. Educație

Proiectul bugetului de stat pentru 2014, și foarte probabil inclusiv pentru anii ulteriori, nu va putea acoperi multitudinea necesităților atestate în cadrul sistemului educațional, care spre regret a urmat un trend descendent pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, iar numărul problemelor a continuat să se acumuleze. Discrepanțele dintre mediul rural și cel urban, precum și problemele legate de excluziunea socială continuă să persiste. O parte importantă din copiii din sate rămân marginalizați, iar circa 30% din aceștia nu frecventează grădinițele. În timpul apropiat, este puţin probabilă reducerea esenţială a disparităţilor de acces la educaţia preşcolară între mediul urban şi cel rural şi pe grupuri de venituri. Persistă o insatisfacţie generală faţă de calitatea educaţiei formale, fapt confirmat de rezultatele examenelor de bacalaureat din sesiunea anului curent. Calitatea precară a sistemului educaţional este reflectată inclusiv prin nivelul tot mai ridicat al şomajului și scăderea rentabilității educaţiei. Sistemul de formare profesională are un prestigiu social inferior și este slab corelat cu cererea de pe piaţa forţei de muncă. Principalele cauze sunt asociate cu remunerarea joasă, motivarea redusă, dotarea precară cu materiale, resurse financiare reduse pentru investiții în echipamente de laborator, tehnologia informației și echipamente multimedia,

14

insuficiența acută a cadrelor didactice, precum și îmbătrânirea rapidă a profesiei, problema fiind în special acută la sate, care mai curând resping decât atrag învățătorii, în special cei tineri.

Cu siguranță, perpetuarea acestei situații creează riscuri ce ameninţă înrolarea în educaţia generală obligatorie, dar și erodarea interesului în studiere. Printre alte constrângeri-cheie menţionăm: insuficiența programelor și proiectelor de finanțare naționale pentru asigurarea calității în educație, diferenţele demografice semnificative între mediul rural şi cel urban; dificultăţile de comunicare pe marginea reformelor; discrepanţele la nivelul datelor statistice; accesul redus la educaţie al copiilor cu dizabilităţi şi copiilor romi, inclusiv la educaţia preşcolară. Lipsa instituțiilor și mecanismelor eficiente de evaluare, monitorizare și raportare, precum și competențele insuficiente în domeniul managementului calității la toate nivelurile sistemului educațional, explică calitatea scăzută și slaba relevanță a studiilor. Mai mult, lipsa unui mecanism coerent de colectare a datelor și măsurare a indicatorilor, precum și a unui sistem informațional de monitorizare și evaluare a situației din sistem, creează obstacole importante pentru măsurarea exactă a înrolării și pentru exercitarea unui management educațional eficient.

Reieșind din aceste carențe, priorităţile principale, definite inclusiv în Raportul III privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, ţin de utilizarea eficientă a bazei tehnico-materiale şi a resurselor financiare alocate sistemului educaţional, reevaluarea şi reconceptualizarea politicii de cadre în învăţământ şi ameliorarea calităţii instruirii. Îmbunătățirea eficienței și echității sistemelor de educație și formare la toate nivelurile – din primii ani până la vârsta adultă – joacă un rol fundamental în realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare a țării, și anume dezvoltarea inteligentă, durabilă și incluzivă a capitalului uman.

Prezenta analiză încearcă să elucideze contribuția bugetară la soluționarea, chiar și parțială, a unor carențe în 2014 și anii ulteriori, ori investițiile făcute acum cel mai probabil vor aduce beneficii în termen mediu și lung.

Cât de posibilă este reabilitarea sistemului de educație din Moldova?

Importanța unui sistem de educație de calitate este recunoscută de către toți membrii societății, indiferent de nivel sau pătură socială. Pe lângă Strategia „Moldova 2020” și Strategia „Educația 2020”, necesitatea dispunerii de un sistem de educație de calitate a fost determinată drept una dintre cele 5 priorități de bază conturate în rezultatul efectuării consultărilor naționale privind agenda de dezvoltare a țării post-2015 la care au participat peste 7000 de cetățeni de pe întreg teritoriul țării, inclusiv din partea stângă a Nistrului1. Insuficienta dezvoltare a capitalului uman a fost identificată drept una dintre principalele constrângeri in calea creșterii economice și dezvoltării Republicii Moldova. O situație alarmantă este faptul că lipsa forței de muncă calificate a devenit o constrângere semnificativă în dezvoltarea afacerilor în țară. Conform sondajelor recente privind calitatea mediului de afaceri, 66,7% din companii menţionează că se confruntă cu această problemă2. Printre cele mai dese deficiențe menționate de către agenții economici se referă la irelevanţa cunoştinţelor profesionale şi a competenţelor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ secundar profesional în raport cu necesităţile lor. Întreprinderile solicită un nivel mai înalt de profesionalism şi competenţe specifice. Productivitatea scăzută a muncii şi calitatea redusă a produselor şi serviciilor se încadrează într-un cerc vicios, care determină salarizarea modestă.

Peste 50 de deficiențe majore ale sistemului de învățământ din țară sunt identificate în cadrul Strategiei ‚Educația 2020’, multe dintre acestea fiind menționate și de către participanții la procesul de consultări naționale privind agenda de dezvoltare post-2015, printre care: înrăutățirea calității studiilor efectuate în cadrul întregului proces educațional, începând cu educația timpurie și finisând cu educația pe parcursul întregii vieți; corelarea slabă a curiculei cu realitățile economiei naționale; inclusiv scăderea calității resurselor umane din sistemul educațional ca urmare a unui șir întreg de factori, unul dintre factorii de bază

……………………………………………………………….……. 1Natiunile Unite Moldova, ‘Agenda de dezvoltare post-2015: Raportul final privindconsultarile din Republica Moldova’, noiembrie 2012 – aprilie 2013

2‚Relaţiile de muncaînRepublica Moldova din perspectivacompaniilor’, realizat cu sprijinul PNUD şi al GuvernuluiBelgiei

15

fiind remunerarea joasă3, condiții de muncă neprielnice, dotarea tehnico-materială a instituțiilor de învățământ, probleme demografice, etc. Printre cauzele de bază care conduc la efectele nefaste relevate inclusiv în cazul sistemului de învățământ sunt cel mai des menționate: degradarea nivelului de cultură al societății; schimbările înregistrate în sistemul de valori, inclusiv a celor morale și spirituale; nivelul înalt al corupției și al cumătrismului la toate nivelele; erodarea nivelului de încredere în instituțiile statului și în supremația legii; nivelul înalt al migrației și îmbătrânirea populației. Toate cauzele menționate își au rădăcinile în sistemul de educație deficient, inclusiv educația parentală.

Care priorități vor fi acoperite conform proiectului Bugetului de stat pentru 2014? În ce măsură acesta corespunde priorităților naționale și sectoriale?

Proiectul bugetului de stat (BS) pentru 2014, deși presupune o creștere a cheltuielilor pentru sistemul educațional cu 1 522,5 mil.lei (79,7%), aceasta se va realiza în special din contul transferurilor cu destinație specială către bugetele a 4 UAT, printre care și mun. Chișinău, pentru întreținerea învățământului general și preșcolar - în sumă de 1 413,0 mil.lei (vezi Tabelul 1). Comparativ cu anii precedenți, dacă excludem suma 1 413 mil lei datorată modificărilor în legea finanțelor publice cu implementarea pilot în acest 4 UAT, cheltuielile din BS pentru sistemul educațional de facto vor atinge același nivel ca și pentru 2011. În aceste condiții, considerăm că finanțarea propusă ar acoperi o mică parte a direcțiilor strategice propuse pentru realizare în Strategia ‚Educația 2020’, făcând astfel deosebit de dificilă implementarea în termenul scontat a obiectivelor specifice delimitate, ceea ce denotă necesitatea stringentă de atragere a surselor de finanțare noi, atât interne cât și, în special, externe.

Tabelul 1 Transferuri de la BS către BUAT din raioanele Basarabeasca, Ocnița, Rîșcani și

municipiul Chișinău

Repartizare cheltuieli

per UAT

Repartizare transferuri de la bugetul de stat catre BUAT pentru

invatamantul preşcolar, primar, secundar general, special şi extraşcolar

total % din total dintre care pentru învățământul

primar, secundar general, special

şi extraşcolar

Total pe UAT 1 412 986,8 100 690 476,8

Basarabeasca 40 193,1 2,84 23 832,5

Ocnița 62 694,5 4,43 39 239,6

Rîșcani 102 755,4 7,27 58 352,2

Mun. Chișinău 1 207 343,8 85,46 569 052,5

dintre care:

Consiliul Municipal 1 143 552,3 569 052,5

Sursa: Anexa nr. 5 la proiectul legii bugetului de stat pentru 2014 si calcule autorului

Concomitent, e necesar de menționat că deși se preconizează o creștere a cheltuielilor din Bugetul Public Național (BPN) pentru sistemul educațional de la 7 125.2 mil lei în 2013 la 7 586.9 pentru 2014, ponderea acestora în total cheltuieli e într-o ușoară scădere de la 18,7% în 2013 până la 17,6% în 2014, ponderea în PIB fiind preconizată la același nivel ca și pentru 2013, adică de 7,2%. Deși într-adevăr ponderea cheltuielilor pentru educație în PIB este una relativ înaltă comparativ cu media înregistrată în țările OCDE, unde media constituie 6,3% din PIB, totuși în valoare numerică contribuția este una foarte modestă. E de menționat că în medie țările OCDE cheltuie USD 9 3134 per elev anual începând cu educația primară până la cea terțiară: USD 7 974 per individ în educație primară, USD 9 014 per individ în educație secundară și USD 13 528 per individ în educație terțiară. Cele mai mici cheltuieli per elev fiind în Turcia – USD 2 019. În Moldova conform celor prevăzute actual, cuantumul normativului valoric pentru un „elev ponderat “ şi a

……………………………………………………………….……. 3Salariulmediu in invatamantconstituie 3.024,9 lei ceeareprezintadoar 87% din salariulmediupeeconomie

4Aceste comparații se bazează pe paritățile puterii de cumpărare (PPP) pentru PIB. Prin urmare, acestea reflectă valoarea in moneda națională necesară pentru a produce același coș de bunuri și servicii într-o anumită țară la fel ca si cel produs in Statele Unite exprimat în USD.

16

normativului valoric pentru o instituţie, luat în calcul la stabilirea transferurilor categoriale, constituie 6929,0 lei şi, respectiv, 402998,0 lei. E de menționat că noul mecanism de finanțare per elev avantajează școlile cu mai mulți elevi mai mult decât pe cele cu un număr mic de elevi și pun în situație APL-urile să reorganizeze școlile mici, adică să le închidă. Drept şcoli mici, în Republica Moldova, sunt considerate şcolile care au un număr egal sau mai mic de 41 de elevi ponderaţi la ciclul primar şi un număr egal sau mai mic de 91 de elevi ponderaţi la ciclul secundar. În condițiile în care numărul mediu de elevi per școală a scăzut de la 437 de elevi, în 1990, la 267, în 2012, iar absenteismul și rata înaltă a discontinuării studiilor (12,9%) la fel prezintă îngrijorări sporite, nedispunerea unui mecansim clar de corelare a finanțării per elev cu un mecanism de evaluare a performanței elevului, profesorului și a școlii în ansamblu, pune în pericol corectitudinea luării deciziilor de reorganizare a școlilor.

Din datele sistemului de cartografiere a instituțiilor de învățământ rezultă că 41% din edificiile școlare necesită reparații capitale și că doar în 11,2% din ele pot fi construite rampe pentru accesul persoanelor cu posibilități locomotorii limitate. O problemă stringentă rămâne încălzirea edificiilor școlare, în special, a celor din localitățile rurale. Circa 29% din aceste școli nu dispun de sisteme moderne de încălzire, fapt care are repercusiuni grave asupra procesului de învățământ în perioada rece a anului și asupra sănătății copiilor. Majoritatea școlilor nu au sistem centralizat de alimentare cu apă și bloc sanitar în încăpere. Posibilitatea de acoperire a investițiilor capitale necesare în acest sens este extrem de limitată în cazul prevederilor proiectului bugetului de stat pentru 2014. Astfel că din BS urmează a fi acoperite doar o mică parte din cheltuieli capitale pentru instituțiile din educație (Tabelul 2) administrate de autoritățile publice centrale.

Tabelul 2. Alocații pentru autoritățile publice centrale destinate finanțării investițiilor

capitale, mii lei

Beneficiar, proiect Suma inclusiv

componen

ta de bază

mijloace

speciale

proiecte din

surse externe

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

Construcţia clădirilor Clinicii veterinare a Universităţii

Agrare de Stat din Moldova, str. Mirceşti, municipiul

Chişinău

4,000.00 4,000.00 0.0 0.0

Ministerul Educației

Construcţia căminului Şcolii Profesionale, oraşul

Nisporeni

1,580.0 1,580.0 0.0 0.0

Centrala termică pe gaze naturale a Școlii-internat, satul

Cărpineni, raionul Hâncești

865.4 865.4 0.0 0.0

Gazificarea clădirilor Școlii-internat sanatoriale, satul

Ivancea, raionul Orhei

150.0 150.0 0.0 0.0

Gazificarea clădirilor Școlii Profesionale, oraşul Cimişlia 2,327.0 2,327.0 0.0 0.0

Gazificarea clădirilor Școlii Profesionale, oraşul Leova 1,896.7 1,896.7 0.0 0.0

Centrala termică pe gaze naturale a Școlii de Meserii

nr.10, oraşul Briceni

1,038.0 1,038.0 0.0 0.0

Cazangeria Şcolii Profesionale, oraşul Vulcăneşti 420.0 420.0 0.0 0.0

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor

Construcţia grădiniţei de copii, satul Săiţi, raionul

Căuşeni

10,000.0 10,000.0 0.0 0.0

Sursa: Anexa nr. 3 la proiectul legii bugetului de stat pentru 2014

17

Adițional, se preconizează alocarea a 6 285,0 mii lei din contul surselor externe (grant) administrate de Fondul de Investiții Sociale pentru renovarea unui centru de reabilitare și dotarea acestuia cu echipament specializat în vederea extinderii accesului la educație timpurie pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.

Performanţa elevilor la treapta primară și secundară de educaţie este sub media OCDE, potrivit Programului OCDE pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA 2009+). La treptele mai superioare de educaţie problema calităţii este mai proeminentă. Forumul Economic Mondial a evaluat calitatea sistemului educaţional și abilitatea sa de a răspunde necesităţilor unei economii competitive cu un scor de 3.2 din maximum 7 și nu a relevat nici-un progres înregistrat începând cu 2008. Aproximativ 60 la sută din copiii de 15 ani din Moldova nu dispun de nivelul de bază de competență în citire și de alfabetizare matematică necesare pentru a participa efectiv și productiv în societate. Aceste rezultate arată necesitatea de a continua, consolidarea și extinderea reformelor în curriculum, evaluările studenților, formarea cadrelor didactice și îmbunătățirii manualelor. Efectele externe pozitive ca rezultat al investirii în ridicarea nivelului de calitate a sistemului educațional includ difuzarea cunoștințelor, bunăstarea socială și civică, și micșorarea ratei criminalității.

Având în vedere că din copilărie, prin adolescență este un moment important pentru dezvoltarea de comportamente sănătoase și stilul de viață, investiția în educația timpurie a copiilor în strânsă corelare cu investiția în educația parentală, obiective specifice prevăzute și în Strategia ‚Educația 2020’, pot avea un impact major și de lungă durată asupra elevării întregii societăți. Spre regret, deocamdată deși există standarde de dezvoltare a copiilor de la naștere până la 7 ani, standarde profesionale pentru cadrele didactice din educația timpurie, curriculum, ghiduri pentru educatori, educatorii nu le pot aplica corect în proiectarea activității educaționale, ceea ce afectează calitatea educației timpurii. Atât în cazul organizării programelor centralizate de instruiri și/sau mentorate la locul de muncă pentru educatorii implicați în educația timpurie, dar și pentru ridicarea nivelului educației parentale nu am reușit să identificăm informații cu privire la alocarea anumitor surse în acest sens din bugetul public propus pentru 2014. Concomitent, un șir întreg de obiective specifice delimitate în cadrul Strategiei ‚Educația 2020’ nu-și găsesc o acoperire financiară, cel puțin parțială, în cazul bugetului de stat pentru 2014, inclusiv în ceea ce privește dotarea și stimularea utilizării TIC în cadrul procesului educațional, mai ales la nivel de management. Nici sursele externe disponibile la moment și orientate pentru realizarea unor obiective concret delimitate, nu vor putea acoperi o bună parte a obiectivelor prevăzute în Strategie.

La nivel mondial, țările investesc în instituțiile de învățământ pentru a stimula creșterea economică, creșterea productivității, să contribuie la dezvoltarea personală și socială, și pentru a reduce inegalitatea socială, printre alte motive. Finanțarea publică poate contribui la creșterea accesului la educație pentru toți membrii societății. Cu referință la promovarea autonomiei financiare a instituțiilor educaționale e necesar de menționat că, în medie, în țările OCDE, fondurile publice reprezintă 84% din toate fondurile pentru instituțiile de învățământ. La fel, circa 92% din fondurile pentru instituțiile de învățământ terțiar non-primare, secundare și post-secundare provin din surse publice.

E de menționat că în prezent Moldova cheltuie circa 0,1% din PIB pentru programele de susţinere a familiilor şi copiilor finanţate din bugetul de stat. Acest procent este mult sub cele înregistrate în alte state europene (Slovenia și Polonia - 0,8%, Cehia - 1,2%, Slovacia - 1,6%, Estonia - 2,2%), unde rata fertilității este de asemenea foarte scăzută. Cu toate că nu implică în mod necesar o relaţie cauzală, se indică că există loc pentru consolidarea acestui sprijin financiar. Este necesar să se pună accent pe îmbunătăţirea serviciilor destinate familiilor cu copii. Primele experiențe ale copiilor stau la baza întregii lor formări ulterioare. Dacă se constituie baze solide în primii ani, formarea ulterioară este mai eficace și mai susceptibilă de a se desfășura pe tot parcursul vieții, reducând inclusiv riscul abandonării timpurii a studiilor.

Recomandări cheie:

• Îmbunătățirea eficienței și echității sistemelor de educație și formare la toate nivelurile – din primii ani până la vârsta adultă – joacă un rol fundamental în realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare a țării, și anume dezvoltarea inteligentă, durabilă și incluzivă a capitalului uman. Racordarea cadrului național în domeniul educației cu standardele internaționale în domeniu și în mod special cu cele

18

general valabile în țările-membre ale Uniunii Europene este o inițiativă strategică care stă la baza dezvoltării societății și implicit a imaginii țării în exterior. Versiunea curentă a proiectului Codului Educației vine să stabilească cadrul normativ necesar pentru înlăturarea numeroaselor deficiențe atestate în cadrul sistemului educațional curent, precum și să creeze un cadru propice pentru implementarea reformelor scontate în cadrul parcursului european al țării și aderarea la valorile și principiile Uniunii Europene. Este importantă promovarea adoptării cadrului respectiv.

• Odată cu constituirea unei baze solide în primii ani, formarea ulterioară este mai eficace și mai susceptibilă de a se desfășura pe tot parcursul vieții, reducând riscul abandonării timpurii a studiilor, sporind echitatea școlarizării și reducând costurile suportate de societate din motive de risipă de talente și cheltuielile publice în domeniul social, al sănătății, etc. Este nevoie de o abordare sistematică și integrată a serviciilor de educație la nivel național, care să implice toate părțile interesate relevante – inclusiv familiile – alături de o strânsă colaborare trans-sectorială între diferitele domenii de politică, cum ar fi educația, cultura, afacerile sociale, ocuparea forței de muncă, sănătatea și justiția. Investiția eficientă într-o educație de calitate în primii ani este mult mai eficace decât intervenția ulterioară și produce rezultate considerabile de-a lungul ciclului vieții, în special pentru persoanele defavorizate.

• Este necesară stabilirea unor mecanisme de finanțare a instituțiilor de învățământ bazate pe indicatori de performanță și rezultate obținute de către acestea atunci când se estimează alocarea de fonduri publice. Un mediu orientat pe rezultate, în contextul învățământului superior influențează, de asemenea, personalul academic și duce la introducerea criteriilor de performanță, care este o tendință în creștere în Europa.

• Este importantă stimularea creării parteneriatelor dintre instuțiile de învățământ și sectorul privat, în acest sens țările europene au dezvoltat mecanisme concrete, cum ar fi: scutirea de impozit pentru instituții, scutirea de impozit pentru donatori / sponsori / parteneri privați, alocarea unui suport financiar sau alt suport, elaborarea cadrului regulator pentru acordarea dreptului instituțiilor să dețină drepturi de proprietate intelectuală.

• Pentru îmbunătățirea acoperirii financiare a obiectivelor specifice prevăzute în Strategia ‚Educația 2020’, pe lângă fondurile publice disponibile în prezent, este oportună atragerea noilor surse de finanțare atât interne, cât și externe, precum și crearea condițiilor prielnice pentru instituirea și stimularea parteneriatelor public-private.

• Este importantă reducerea discrepanțelor semnificative între mediul urban și cel rural, fiind acordată o atenție sporită asistenței susținute, consultărilor și mentoratului în special în mediul rural, precum și implicarea cât mai activă a reprezentanților instituțiilor de învățământ la toate etapele procesului decizional, începând cu planificarea și finalizând cu monitorizarea.

6. Tineret și sport

Sectorul de tineret și sport este coordonat la nivel central de către Ministerul Tineretului și Sportului. Ținând cont că ambele domenii sunt diferite, în această notă analitică sectorul de tineret și sport vor fi analizate separat.

MTS a planificat pentru anul 2014 un buget total de 85483,6 mii lei, cu 647,7 mii lei mai mult față de anul 2013, dintre care 73933,6 mii lei pentru sport și 7040,4 mii lei pentru tineret.

Politici de tineret

Pentru sectorul de tineret au fost bugetați 7040,4 mii lei, cu 36,2 mii lei mai mult față de anul 2013, însă cu 606,5 mii lei mai puțin față de anul 2012 (Figura 3) cu scopul de a spori gradul de integrare socială a tinerilor prin valorificarea și participarea lor în toate sferele de activitate5.

……………………………………………………………….……. 5 Bugetul pe programe pentru anul 2014 și estimări pe anii 2015-2016, Ministerul Finanțelor,

http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2052/language/ro-RO/Default.aspx

Figura 3. Bugetul MTS pentru sectorul de tineret în perioada anilor 2011

Sursa: Legea bugetului de stat pentru 2014

În perioada 2009 – 2013, la baza dezvoltPentru perioada 2014 - 2020 încă nu este ado

Dezvoltarea capacităților și finanț

Conform Raportului de evaluare a Strategiei Nacapacităţilor instituţionale de implementare a politicii de tineret sunt insuficiente. Deactivități de instruire profesională pentru specialicaracter ad-hoc, fiind implementateprogram de instruire continue de dezvoltare a capacittineret6.

În acest context, este relevant și binevenit obiectivul din subprde a asigura instruirea tuturor lucră

Ținând cont că la nivel de raion sunt 36 de specialide specialist, dezvoltarea capacităadministrația publică locală și din cadrul centrelor de tineret instruiinstruire de bază în sectorul de tinernecesitățile lucrătorilor de tineret și aș

Cheltuielile medii per lucrător de tineret au fost planificate de 8,9 mii lei. Cu toate acestea trebuie realizatdiferență clară între specialiștii de tineret care activeaztineret din Centrele de Resurse pentru Tineri. Aceastmecanismului de finanțare. În cazucând în cazul specialiștilor de tineret, finanfiind bugetați ca activități de tineret.

MTS nu are subdiviziuni teritoriale pentru a acoperi necesitățile din sector este relevantcheltuielile per program se vor majora cu 80 mii lei, ajungând la 140 mii

De asemenea, numărul raioanele care vor beneficia de suport financiar prin acest program de granturi urmează să crească până la 50%. În ceea ce susținute direct sau prin cofinanțare, acestea urmeazproiecte susținute sau cofinanțate, în comparaAstfel, MTS își propune o creștere creprograme/proiecte de tineret susținute direct sau prin cofinan

……………………………………………………………….……. 6 E. Mihalaș, A. Dumitrașco, Raportul de evaluare a Strategiei NaMTS, Octombrie 2013 7 Bugetul pe programe pentru anul 2014

http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2052/language/ro

ctorul de tineret în perioada anilor 2011 – 2014, mii lei

Legea bugetului de stat pentru 2014

2013, la baza dezvoltării sectorului de tineret a fost Strategia Națională nu este adoptat noul document strategic în sectorul de tineret.

și finanțarea programelor de tineret – prioritatea MTS pentru 2014

Conform Raportului de evaluare a Strategiei Naționale a Tineretului 2009 – 2013, eforturile de dezvoltare a ionale de implementare a politicii de tineret sunt insuficiente. Deşi s

ă pentru specialiştii din domeniul tineretului, acestea în mare mhoc, fiind implementate cu suportul altor organizaţii, şi nu unul bazat pe un plan de ac

program de instruire continue de dezvoltare a capacităţilor instituţionale de implementare a politicii de

și binevenit obiectivul din subprogramul pe tineret din legea bugetului de stat sigura instruirea tuturor lucrătorilor de tineret de la nivel local până în anul 2016.

la nivel de raion sunt 36 de specialiști de tineret, iar la nivel de Primării din mediul urban de specialist, dezvoltarea capacităților acestora este esențială. Ținta de 68 lucrători de tineret din

și din cadrul centrelor de tineret instruiți pentru anul 2014 acoper în sectorul de tineret. Pentru aceasta, metodologia de instruire trebuie s

și așteptările din partea acestora.

ător de tineret au fost planificate de 8,9 mii lei. Cu toate acestea trebuie realizatștii de tineret care activează în cadrul administrației publice locale

tineret din Centrele de Resurse pentru Tineri. Această diferență este esențială în special în cazul are. În cazul Centrelor, acestea sunt finanțate în funcție de numtilor de tineret, finanțarea este realizată având la bază costurile per cap de locuitor,

i de tineret.

în sectorul de tineret, de aceea, implementarea programului de granturi țile din sector este relevantă. În comparație cu anul 2013, pentru anul 2014

cheltuielile per program se vor majora cu 80 mii lei, ajungând la 140 mii lei per program/proiect.

rul raioanele care vor beneficia de suport financiar prin acest program de granturi la 50%. În ceea ce ține de numărul programelor/proiectelor pentru tineret

țare, acestea urmează să crească cu 27 în anul 2014, adicțate, în comparație cu anul 2013, când au fost sprijinite financiar 19 iniștere creștere cu cel putin 28% a numărului de raioane beneficiare

ținute direct sau prin cofinanțare până în anul 20167.

co, Raportul de evaluare a Strategiei Naționale a Tineretului 2009 – 2013, UNDESA, UNFPA,

Bugetul pe programe pentru anul 2014 și estimări pe anii 2015-2016, Ministerul Finanțelor, http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2052/language/ro

19

2014, mii lei

țională a Tineretului. ptat noul document strategic în sectorul de tineret.

prioritatea MTS pentru 2014

forturile de dezvoltare a şi s-au implementat

tii din domeniul tineretului, acestea în mare măsură au un i nu unul bazat pe un plan de acţiuni şi ionale de implementare a politicii de

ogramul pe tineret din legea bugetului de stat în anul 2016.

ării din mediul urban – 32 ători de tineret din

i pentru anul 2014 acoperă necesitățile de et. Pentru aceasta, metodologia de instruire trebuie să fie bazată pe

tor de tineret au fost planificate de 8,9 mii lei. Cu toate acestea trebuie realizată o iei publice locale și lucrătorii de ă în special în cazul ie de numărul de angajați, pe costurile per cap de locuitor,

în sectorul de tineret, de aceea, implementarea programului de granturi ie cu anul 2013, pentru anul 2014

lei per program/proiect.

rul raioanele care vor beneficia de suport financiar prin acest program de granturi rul programelor/proiectelor pentru tineret

cu 27 în anul 2014, adică până la 46 ie cu anul 2013, când au fost sprijinite financiar 19 inițiative.

rului de raioane beneficiare de .

2013, UNDESA, UNFPA,

http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2052/language/ro-RO/Default.aspx

Abordarea calitativă a sectorului de tineret

Chiar dacă bugetul planificat pentru anul 2014 este comparabil cu cel din 2013, iar obiectivele setate de MTS sunt relevante și chiar necesare la nivel de sector, existasupra calității lucrului de tineret și a serviciilor pentru tineri. Aceste subiecte se aflsunt reflectate la nivel de priorități pepentru tineri, prestate prin intermediul Centrelor de Tineret vor fi îmbunCentrelor de tineret va fi schimbat. Se lucreazsemnificative. Astfel, ținând cont de noua Lege cu privire la finan2015, MTS trebuie să-și seteze ca prioritate elaborarea standardelor minime de calitate a serviciilor de tineret și a mecanismului de acreditare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. Realizarea acestor prioritpoate fi realizată atât prin programul de granturi pe care MTS îelaborarea acestor documente chiar de Minis

Angajarea tinerilor și procurarea unei locuin

Obținerea unui loc de muncă, precum din Republica Moldova. Acest lucru este argumentat atât de RaportuTineretului 2009 – 2013, cât și a altor studii ce vizeazaceste priorități sunt primordiale în sectorul de tineret, ele nu se regpentru 2014. Acest lucru se datoreazăsubordinea altor instituții, cum ar fi Ministerul Muncii, ProtecMinisterul Finanțelor, Ministerul Dezvolt

Promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor urmeazProgramului Național de Abilitare Economic

Chiar dacă MTS nu are atribuții directe ce vizeazeste necesară o fortificare a politicilor publice, care vizeazrecomandat ca MTS, prin bugetul planificat pentru anul 2014 sangajare a tinerilor în câmpul muncii lucrătorilor de tineret, precum și a capacitofere drept rezultat elaborarea acestor politici sectoriale, în cooperare cu alte Ministere relevante.

Politici pentru dezvoltarea sportului

MTS a planificat pentru domeniul sport 73 933,6 mii lei (scopul de a crea condiții optime în vederea perfeccultură fizică și sport8.

Figura 4. Bugetul MTS pentru sport în perioada anilor 2011

Sursa: Legea bugetului de stat pentru 2014

……………………………………………………………….……. 8 ibidem

a sectorului de tineret

bugetul planificat pentru anul 2014 este comparabil cu cel din 2013, iar obiectivele setate de MTS i chiar necesare la nivel de sector, există necesitatea de a avea o abordare mai exhaustiv

ii lucrului de tineret și a serviciilor pentru tineri. Aceste subiecte se află pe agenda MTS, însți pentru anul 2014. De asemenea, nu este reflectat în ce m

pentru tineri, prestate prin intermediul Centrelor de Tineret vor fi îmbunătățite, iar mecanismul de finanCentrelor de tineret va fi schimbat. Se lucrează din 2011 la aceste aspecte, însă nu sunt careva schimb

inând cont de noua Lege cu privire la finanțele publice care va intra în vigoare din i seteze ca prioritate elaborarea standardelor minime de calitate a serviciilor de

i a mecanismului de acreditare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. Realizarea acestor priorit atât prin programul de granturi pe care MTS își propune să-l continue

elaborarea acestor documente chiar de Minister.

i procurarea unei locuințe – prioritățile tinerilor

ă, precum și procurarea unei locuințe reprezintă prioritățile de bazdin Republica Moldova. Acest lucru este argumentat atât de Raportul de evaluare a Strategiei Na

și a altor studii ce vizează necesitățile tinerilor din țara noastri sunt primordiale în sectorul de tineret, ele nu se regăsesc în subprogramul bugetar al M

pentru 2014. Acest lucru se datorează atât în domeniul pieții muncii și asigurarea cu locuinii, cum ar fi Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Economiei,

l Dezvoltării Regionale și Construcțiilor.

Promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor urmează a fi continuat și-n anul 2014 prin intermediul ional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), coordonat de ODIMM.

ții directe ce vizează procurarea unei locuințe și angajarea pe pia o fortificare a politicilor publice, care vizează în aceeași măsură și tinerii. Astfel, este

recomandat ca MTS, prin bugetul planificat pentru anul 2014 să stimuleze politicile și programele de angajare a tinerilor în câmpul muncii și eventual, de procurare a unei locuințe. Dezvoltarea capacit

și a capacităților instituționale ale MTS, bugetate pentru anul 2014, ar trebui ofere drept rezultat elaborarea acestor politici sectoriale, în cooperare cu alte Ministere relevante.

Politici pentru dezvoltarea sportului

MTS a planificat pentru domeniul sport 73 933,6 mii lei (Figura 4) care urmează a fi utilizaii optime în vederea perfecționării, dezvoltării și funcționării sistemului na

Bugetul MTS pentru sport în perioada anilor 2011 – 2014, mii lei

Legea bugetului de stat pentru 2014

20

bugetul planificat pentru anul 2014 este comparabil cu cel din 2013, iar obiectivele setate de MTS necesitatea de a avea o abordare mai exhaustivă

ă pe agenda MTS, însă nu ntru anul 2014. De asemenea, nu este reflectat în ce măsură serviciile

ite, iar mecanismul de finanțare a ă nu sunt careva schimbări

ele publice care va intra în vigoare din i seteze ca prioritate elaborarea standardelor minime de calitate a serviciilor de

i a mecanismului de acreditare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. Realizarea acestor priorități l continue și-n 2014, cât și prin

țile de bază ale tinerilor l de evaluare a Strategiei Naționale a

țara noastră. Cu toate că sesc în subprogramul bugetar al MTS i asigurarea cu locuință, care este în

i Familiei, Ministerul Economiei,

n anul 2014 prin intermediul a Tinerilor (PNAET), coordonat de ODIMM.

i angajarea pe piața muncii, și tinerii. Astfel, este

și programele de e. Dezvoltarea capacităților

ionale ale MTS, bugetate pentru anul 2014, ar trebui să ofere drept rezultat elaborarea acestor politici sectoriale, în cooperare cu alte Ministere relevante.

ă a fi utilizați în anul 2014 cu ării sistemului național de

21

În anul 2014, sunt prevăzute investiții capitale în valoare totală de 3 mln lei, dintre care 1 mln de lei pentru reconstrucţia terenului de fotbal al Şcolii Sportive Specializate de Fotbal și 2 mln lei pentru reconstrucţia bazei sportive de canotaj. Aceste investiții sunt necesare în dezvoltarea infrastructurii sportului, care influențează și nivelul de implicare a persoanelor în competiții sportive, înregistrându-se un numărul mic de sportivi cuprinși în participare la competițiile naționale și internaționale, precum și a elevilor din Școlile sportive9.

O analiză exhaustivă a infrastructurii sportive la nivel național arată faptul că există necesitatea de a îmbunătăți condițiile de antrenament atât a Școlilor sportive cât și a Federațiilor Sportive Naționale, pentru a crește nivelul de performanță al sportivilor. Strategia sectorială de cheltuieli pentru sectorul tineretului şi sportului 2014-2016 identifică ca printre prioritățile de infrastructură în domeniul sportului fiind crearea şi îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a şcolilor şi centrelor sportive, construcția Palatului Sportului în mun. Chișinău, renovarea complexelor, terenurilor şi sălilor sportive, crearea şi dezvoltarea infrastructurii sportului de performanţă, îmbunătăţirea managementului şcolilor sportive. În acest context, este evidentă necesitatea de a exista un buget mai mare pentru dezvoltarea infrastructurii sportive în Republica Moldova.

Cât ține de practicarea sportului de către populație în general, datele Biroului Național de Statistică arată că aceasta este o formă de petrecere a timpului pentru 20,3% din populaţia Moldovei de 10 ani şi peste. În medie acestea constituie 1,8 ore pe zi. Cea mai mare parte a timpului dedicat exerciţiilor fizice, persoanele o petrec plimbându-se (72,9%), în special femeile (86,2%). După plimbări, bărbaţii preferă jocurile cu mingea (20,2% din timpul dedicat exerciţiilor fizice), iar femeile gimnastica şi fitness-ul (6,8%)10.

La nivel local, în special în mediul rural, inexistența unui specialist pe sport are drept rezultat nepracticarea activităților sportive de către cetățeni. Astfel, conform aceluiași Raport al BNS, în mediul rural, doar 5,9% în comparație cu 23,7% în mediul urban, practică mersul pe jos și plimbările și doar 1,8% spre deosebire de 7,4% în mediul urban practică gimnastica și fitnesul. Observăm astfel că politicile de sport, inclusiv și procesul de finanțare a acestui sector ar trebui să stimuleze practicarea sportului pentru populație în general, în special în mediul rural, acolo unde acesta nu este atât de practicat.

Dacă este să analizăm infrastructura sportivă prin prisma construcțiilor sportive, centrelor de cultură fizică și de întremare a sănătății, datele arată că în perioada 2009 – 2012 (pentru 2013 datele lipsesc) se înregistrează o scădere a stadioanelor și construcțiilor sportive de plan, cât și a sălilor sportive (vezi Tabelul 3).

Tabelul 3 Numărul construcțiilor sportive, centrelor de cultură fizică și de întremare a

sănătății

2009 2010 2011 2012

Stadioane cu tribune pentru 500 locuri si peste 53 52 51 51

Construcții sportive de plan (terenuri si câmpuri) 3047 3019 3017 3020

Sali sportive 1269 1274 1273 1267

Bazine de înot 25 25 25 24

Sursa: Biroul Național de Statistică, Banca de Date, http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/Saveshow.asp

Spre deosebire de sportul de masă, care poate fi practicat și în lipsa unor instituții, sportul de performanță este practicat într-un cadru organizat. De regulă, acesta este coordonat de anumite instituții, cum ar fi Federații și Școlile sportive. În vederea pregătirii și susținerii sportivilor de performanță, MTS colaborează cu Federațiile sportive naționale. Ele organizează genul de sport corespunzător și gestionează activitatea lui pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Acestea, sunt finanțate de la bugetul de stat, în funcție de profilul /

……………………………………………………………….……. 9 Strategia sectorială de cheltuieli pentru sectorul tineretului şi sportului, 2014-2016

10 Biroul Național de Statistică, Cercetarea „Utilizarea timpului în Republica Moldova”, 2013,

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4055

22

domeniul de activitate. În 2014, MTS își propune să crească până la 200 numărul sportivilor de performanță participanți la competiții internaționale oficiale. Astfel, este planificată creșterea cu 10 unități a numărului sportivilor de performanță la competiții internaționale oficiale, comparativ cu anul precedent, având bugetat 175 mii lei pentru pregătirea unui sportiv de performanță, cu 5 mii lei mai mult față de anul 2013. De asemenea, se constată și o creștere a bursei de performanță cu 300 lei, de la 3200 lei în anul 2013, la 3500 lei în anul 2014.

Chiar dacă bugetul pe programe în sectorul sport este setat în funcție de numărul de sportivi, finanțarea în acest sector este diferită. Atât sportul de performanță, cât și sportul de masă au la bază mecanisme de finanțare care nu pun accentul pe sportivi, ci pe instituție. În acest context, este necesară reevaluarea procesului de finanțare a Federațiilor sportive și a Școlilor sportive. În cazul Federațiilor, MTS este în proces de pilotare a unui nou mecanism de finanțare, însă care nu este bazat pe rezultat (pe sportivi) ci pe proces (activitatea Federației sportive).

Alocarea a 24 mln lei pentru realizarea Calendarului acţiunilor sportive naţionale şi internaționale nu sunt suficiente. De regulă, solicitările din partea instituțiilor sportive de acoperire a cheltuielilor legate de acțiunile sportive naționale și internaționale depășesc 1 mln de lei (în funcție de instituție, domeniul sportiv și nivelul la care se desfășoară competiția sportivă – național sau internațional).

În anul 2014 își va demara activitatea și Agenția Națională Anti-Doping, fiind bugetate pentru aceasta 1 mln de lei, ceea ce va spori accesul sportivilor la competiții internaționale.

Dezvoltarea infrastructurii sportive pentru a spori numărul persoanelor care practică sportul, inclusiv pentru a crește numărul sportivilor de performanță, precum și elaborarea unui mecanism eficient de finanțare a Școlilor sportive, bazat pe numărul de beneficiari, ar trebui să se regăsească printre prioritățile de bază ale MTS în anul 2014.

Concluzii și recomandări

Bugetul Ministerului Tineretului si Sportului planificat pentru anul 2014 este în media ca și cel din anul 2013, iar abordarea de finanțare a sectorului de tineret și sport a rămas aceeași.

Există îmbunătățiri în procesul de gestionare a bugetului în sectorul de tineret, fiind centrat pentru anul 2014 în dezvoltarea capacităților instituționale la nivel local. Acest angajament va fortifica implicarea actorilor locali, în special al lucrătorilor de tineret în implementarea politicilor de tineret și în implicarea tinerilor în activități bazate pe necesitățile acestora. Cu toate acestea, bugetul nu se bazează pe nevoile de bază ale tinerilor – obținerea unui loc de muncă și procurarea unei locuințe, de aceea MTS trebuie să pună în următorul an bugetar pe promovarea politicilor cross-sectoriale (politicile publice care vizează tinerii).

Practicarea sportului de masă trebuie să fie de asemenea printre prioritățile MTS. Pentru aceasta este necesară fortificarea capacităților locale, în special dezvoltarea instituțională la nivel local, cum ar fi existența specialiștilor pe sport în comunitățile rurale.

Mecanismul de finanțare defectuos în sectorul sport, care nu pune accent pe atingerea performanțelor, ci pe menținerea instituțiilor din subordine sau cu care se colaborează va tergiversa atingerea obiectivelor setate în subprogramul pe sport din bugetul de stat.

În acest context, următoarele recomandări se consideră relevante:

pentru sectorul de tineret:

• Elaborarea mecanismului de acreditare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. Pentru aceasta, pe lângă dezvoltarea capacităților instituționale planificată pentru 2014, acest lucru este posibil și prin programul de granturi.

• Elaborarea standardelor minime de calitate a serviciilor pentru tineri, care poate fi realizată prin intermediul unui program / proiect finanțat de MTS sau de Minister direct, ca instituție.

23

• Cheltuielile per lucrător de tineret trebuie să fie divizate – cheltuieli pe lucrător de tineret, care activează în cadrul Centrului de Tineret, iar cheltuielile per specialist de tineret nu sunt relevante, deoarece finanțarea în sectorul de tineret la nivel local este realizată în baza numărului locuitorilor localității.

• Dezvoltarea capacităților instituționale în sectorul de tineret, inclusiv a MTS, bugetat pentru anul 2014, trebuie să ofere drept rezultat elaborarea politicilor sectoriale care ar răspunde la necesitățile tinerilor, cum ar fi procurarea unei locuințe, angajarea pe piața muncii.

pentru sectorul sport:

• Bugetarea resurselor financiare pentru premierea sportivilor de performanță care vor participa la Jocurile de Iarnă de la Soci, Federația Rusă și vor obține rezultate (în cazul sportivilor care au participat la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, premierea sportivilor a fost realizată din Fondul de Rezervă al Guvernului).

• Evaluarea mecanismului actual de finanțare a Școlilor sportive și identificarea unui mecanism mai eficient de finanțare a acestora, care să fie bazat pe numărul de sportivi.

• Identificarea unui mecanism de dezvoltare a infrastructurii sportive în Republica Moldova. Stimularea parteneriatului public-privat ar putea spori procesul de renovare a Școlilor și cluburilor sportive și a altor instituții unde se practică sportul.

• Sportul de masă trebuie să fie promovat și prin intermediul campaniilor de comunicare, ce stimulează practicarea sportului de către toți cetățenii.

• Fortificarea capacităților instituționale în domeniul sportului la nivel local, cum ar fi angajarea specialiștilor pe sport în localitățile rurale. Pentru aceasta, autoritățile publice locale de nivelul I ar avea nevoie de un suport financiar din bugetul public de stat de aproximativ 16 mln lei.

7. Cultură

Programul de guvernare al Coaliției ProEuropene „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” prevede obiectivele de guvernare în cultură dezvoltarea artei contemporane ca mijloc de promovare şi afirmare a culturii naţionale atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional, restabilirea activităţii şi infrastructurii culturale, în special în zonele rurale, finanţarea activităţilor culturale în conformitate cu priorităţile stabilite şi pe bază de proiecte, promovarea culturii ca factor primordial al păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale și promovarea valorilor culturale naţionale ca parte componentă a patrimoniului cultural european. Pentru realizarea acestor obiective Programul stabilește ca acțiuni prioritare:

• ”Protejarea şi integrarea patrimoniului cultural naţional în sistemul valorilor culturale europene; • Asigurarea reabilitării şi întreţinerii obiectelor istorico-culturale în baza parteneriatelor public-private

şi digitalizarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova; • Modernizarea şi diversificarea ofertei de servicii a instituţiilor culturale, dezvoltarea unicităţii culturale

locale prin modernizarea activităţii caselor de cultură, echiparea şi internetizarea bibliotecilor; • Reformarea sistemului de finanţare a culturii prin asigurarea transparenţei în elaborarea, gestionarea

şi distribuirea bugetului culturii”.

La baza elaborării Bugetului 2014 în cultură a fost luată strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Culturii, 2013-2015, care prevede subprogramele de finanțare ale programului CULTURA:

• ”Elaborarea politicii de management în domeniul culturii. • Dezvoltarea culturii. • Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional. • Susţinerea culturii scrise.”

După cum se observă, în documentele menționate, lipsește o coerență în abordarea priorităților pentru dezvoltarea culturală. Lipsa acestei coerențe continuă și în prioritățile stabilite de bugetul 2014 pentru cultură, care prevede ”asigurarea unui cadru de politici coerent și eficient în dezvoltarea mediului cultural, formarea unui sistem funcțional de conservare și punere în valoare a patrimoniului cultural și promovarea valorilor culturale naționale.”

24

Pentru eficientizarea managementului și perfecționarea cadrului normativ și legislativ, implementarea sistemului de management bazat pe performanță în instituțiile de cultură, sporirea competențelor profesionale ale angajaților din domeniu și promovarea politicilor culturale elaborate, pentru 2014 sunt prevăzute 5,9742 mln lei (în 2013 au fost aprobate – 4,1595 mln lei).

Ponderea cea mai mare, de 42,6% în cheltuielile totale ale ramurii revine subprogramului “Dezvoltarea culturii”, care este destinat susținerii de către stat a instituțiilor teatral-concertistice, instituțiilor muzeale, bibliotecile naționale, susținerea proiectelor culturale ale asociațiilor obștești și finanțarea acțiunilor cultural-artistice autohtone pe plan național și internațional. Cheltuielile totale constituie 154,0564 mln lei, din care cea mai mare parte revine asigurării activităţilor instituţiilor teatral-concertistice din subordinea Ministerului Culturii – 94,4 mil. lei, sumă cu 12,0 mln mai mare ca în anul 2013 (creștere cu 12,8%). Este binevenit faptul că în rezultatul valorificării acestor mijloace este prevăzută o creștere semnificativă a numărului de turnee ale instituțiilor teatral-concertistice cu 23%, creșterea fondului de susţinere a proiectelor şi programelor culturale ale asociaţiilor obşteşti – 3,9 mil. lei, în același timp, este destul de redusă creșterea numărului de spectacole comparativ cu anul precedent – 100,4% (2530 spectacole) și creșterea numărului de spectatori -100,6% (575 mii).

Bugetul anului 2014 prevede și o creștere considerabilă a mijloacelor financiare destinate subprogramului pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național - cheltuieli totale de 20,4893 mln lei. Aceste mijloace sunt destinate pentru promovarea activităților de salvgardare a patrimoniului cultural național imobil, inventariere, inspectare, documentare, cercetare, expertiză și salvare a siturilor arheologice și monumentelor istorice din Republica Moldova. Mijloacele permit salvgardarea a 10% din numărul total al siturilor arheologice și monumentelor istorice înscrise în Registrul de stat.

Subprogramul de susținere a culturii scrise în sumă de 3,730 mln lei menține editarea a șase reviste și 48 de titluri de carte, ca și în anii precedenți.

O prevedere importantă a bugetului 2014 pentru motivarea activității culturale la sate este stabilirea sporurilor pentru înaltă competență profesională și intensitate a muncii în cuantum de 20% din salariile de funcție conform schemei de încadrare aprobate, pentru conducătorii caselor de cultură, căminelor culturale și cluburilor subordonate autorităților publice locale și personalului de conducere și de specialitate din muzeele subordonate autorităţilor publice centrale şi locale.

Pornind de la problemele prioritare cu care se confruntă domeniul cultural și anume

• lipsa finanțării activităților de protejare și salvgardare a patrimoniului cultural național; • lipsa accesului egal la valorile culturale a diferitor categorii de populație; • lipsa unui management eficient al instituțiilor de cultură bazat pe indicatori de performanță; • lipsa unui mecanism de finanțare a instituțiilor de cultură bazat pe principiile egalității, transparenței

și concurenței; • lipsa unui sistem de motivare și creștere profesională în domeniul managementului instituțiilor de

cultură; • scăderea activității culturale în localitățile rurale,

În urma analizei structurii subprogramelor de finanțare a culturii se poate constata că bugetul pentru 2014:

• continuă strategia de cheltuieli elaborată în 2012 și nu contribuie la realizarea reformelor în domeniu; • contribuie la creșterea activităților de protejare și salvgardare a patrimoniului cultural – creșterea

cheltuielilor la peste 20 mln lei; • contribuie la îmbunătățirea accesului populației la valorile culturale prin creșterea considerabilă a

numărului de turnee - 23% ; • contribuie la creșterea motivării angajaților din domeniu prin sporurile salariale stabilite de la

1/01/2014; • contribuie la creșterea accesului la finanțarea de la stat a proiectelor culturale ale organizațiilor

nonguvernamentale prin creșterea considerabilă a fondului de proiecte – 3,9 mln lei (2,0 mln în 2013);

25

• continuă practica de susținere a instituțiilor de cultură fără a ține cont de indicatorii de performanță – 94,4 mln lei, o creștere cu 12,8% în schimbul creșterii numărului de spectatori doar cu 0,6%;

• nu contribuie la modificarea mecanismului de finanțare a instituțiilor de cultură bazat pe eficiență și concurență.

După cum se poate observa, chiar daca pe anumite domenii ale culturii s-a îmbunătățit situația prin faptul că au fost alocate resurse financiare, una din principalele probleme rămâne reformarea sectorului. Din această cauză, resursele alocate pentru cultură în continuare nu vor produce efectele culturale atât de mult așteptate și necesare pentru dezvoltarea țării.

8. Apărarea Națională

Analiza bugetului componentei „Apărare Naţională” din proiectul legii bugetului pentru anul 2014 a fost efectuată prin compararea problemelor majore, obiectivelor, priorităţilor şi angajamentelor definite în documentele strategice cu priorităţile, acţiunile, programele şi cheltuielile incluse în proiectul legii bugetului pentru anul 2014.

Scopul analizei a fost de a determina în ce măsură proiectul legii bugetului pentru anul 2014 poate să contribuie la soluţionarea problemelor existente în sectorul „Apărare Naţională”.

Problemele majore ale Sectorului “Apărare Naţională”

Problemele majore ale Sectorului “Apărare Naţională” sunt enumerate în Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale pentru anii 2013-2015 şi Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014, ambele documente fiind inspirate de rezultatele Analizei Strategice a

Apărării desfăşurate în 2010-2012. Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele11:

• Resurse insuficiente pentru asigurarea programelor (cele alocate sectorului acoperă doar cheltuielile curente)

• Dotare tehnică insuficientă şi sub nivelul nevoilor de asigurare a apărării naţionale • Capabilităţi deficiente pentru realizarea misiunilor şi sarcinilor stabilite • Completare deficientă a funcţiilor vacante cu cadre militare pentru toate categoriile de militari prin

contract • Motivare necorespunzătoare a personalului • Capacităţi de infrastructură şi logistice insuficiente • Capabilităţi limitate pentru executarea misiunilor de supraveghere a spaţiului aerian

Constatări:

Problemele majore ale Sectorului „Apărarea Naţională” enunţate în documentele de analiză şi planificare indică la o situaţie critică în sectorul „Apărare Naţională” şi incapacitatea instituţiilor din acest sector de a îndeplini misiunile atribuite.

Documentele de evaluare ş planificare strategică din acest sector indică asupra faptului că această situaţie se datorează în primul rând nivelului extrem de jos şi insuficient de acoperire a necesităţilor minime în acest sector.

Obiective, priorităţi şi angajamente naţionale în sectorul „Apărare Naţională”.

Obiectivele, priorităţile şi angajamentele naţionale în sectorul „Apărare Naţională” sunt definite în următoarele documente strategice: ……………………………………………………………….…….

11 Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale, anii 2013-2015, Publicată pe site-ul Ministerului

Finanţelor la compartimentul „Cadrul Bugetar pe Termen Mediu” sub link-ul Anexa 19 Strategia de cheltuieli în domeniul sistemului penitenciar, http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/2013-2015/Anexa%2019%20Apararea.pdf ;Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014, Publicat pe site-ul Ministerului Apărării www.army.md

26

• Strategia Securităţii Naţionale (aprobată în 2011); • Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2011 – 2014 “Integrarea europeană: Libertate,

Democraţie, Bunăstare”, • Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015, şi • Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP).

Reperele principale din aceste documente sunt regăsite în Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale, anii 2013-2015. Acest document nu se regăseşte pe site-ul Ministerului Apărării şi este publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor la compartimentul Cadrul Bugetar pe Termen Mediu sub linkul

Anexa 19 Strategia de cheltuieli în domeniul sistemului penitenciar12.

Priorităţi de politici pe termen mediu

Din analiza Strategiei sectoriale pot fi determinate următoarele priorităţi de politici pe termen mediu:

1. Reforma sectorului de apărare 2. Profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale 3. Asigurarea capabilităţilor minime pentru realizarea misiunilor constituţionale 4. Reforma sistemului de conducere, coordonare şi elaborare a politicilor în sectorul de apărare şi

securitate naţională (Consiliul Suprem de Securitate, Ministerul Apărării şi Marele Stat Major) 5. Asigurarea participării Republici Moldova la politica de securitate şi apărare europeană 6. Asigurarea participării la operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii 7. Adoptarea Strategiei Militare Naţionale 8. Asigurarea controlului spaţiului aerian naţional 9. Dezvoltarea obiectivelor de infrastructură militară. 10. Perfecţionarea sistemului de protecţie socială a cadrelor militare

Totodată, în Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014 aceste priorităţi apar într-o definire reformulată şi mult mai comprimată şi includ numai următoarele trei

poziţii:13

1. Reforma sectorului de apărare întru modernizarea şi profesionalizarea Forţelor Armate 2. Dezvoltarea capabilităţilor Forţelor Armate ale Republicii Moldova întru realizarea misiunilor

Constituţionale 3. Participarea Republici Moldova la eforturile globale, regionale şi subregionale de promovare a

stabilităţii şi securităţii internaţionale

În Proiectul legii bugetului pentru anul 2014 principalele priorităţi pentru anul 2014 sunt din nou

reformulate şi se axează pe următoarele:14

1. Dezvoltarea capabilităţilor de apărare, modernizarea şi profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale;

2. Dezvoltarea infrastructurii obiectivelor militare; 3. Participarea Republicii Moldova la eforturile regionale şi subregionale de promovare a stabilităţii şi

securităţii internaţionale.

Constatare: Priorităţile sectorului „Apărare Naţională”, după cum sunt acestea definite în Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014, deşi reformulate comparativ cu cele definite în Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale pentru anii 2013-2015 şi Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014, sunt în mare parte compatibile.

……………………………………………………………….……. 12 Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale, anii 2013-2015, Publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor la compartimentul „Cadrul Bugetar pe Termen Mediu” sub link-ul Anexa 19 Strategia de cheltuieli în domeniul sistemului penitenciar , http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/2013-

2015/Anexa%2019%20Apararea.pdf

13 Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014, Publicat pe site-ul Ministerului Apărării www.army.md

14 Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014

27

Evoluţia cheltuielilor la grupa „Apărarea Naţională” pentru anii 2011-2014

Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014 oferă următoarele informaţii despre evoluţia cheltuielilor la grupa „Apărarea Naţională” pentru anii 2011-2014

Tabelul 4 Evoluţia cheltuielilor la grupa „Apărarea Naţională” pentru anii 2011-2014, mii lei

Executat

2011

Executat

2012

Aprobat

2013

Proiect

2014

Proiect 2014 faţă de

executat 2012 aprobat 2013

+,- % +,- %

Cheltuieli, total 261933.5 280732.3 306902.4 363940.0 83207.7 129.6 57037.6 118.6

inclusiv:

componenta de

bază

233245.2 250465.2 285102.4 338446.0 87980.8 135.1 53343.6 118.7

mijloace speciale 28688.3 30267.1 21800 25494.0 -4773.1 84.2 3694.0 116.9

ponderea in totalul

cheltuielilor

bugetului de stat,

%

1.3 1.3 1.3 1,3

Sursa: Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014

Din Tabelul 4 se constată că cheltuielile pentru apărarea naţională în proiect pe anul 2014 sunt prevăzute cu o majorare de 83,2 mil. lei sau cu 29,6 la sută faţă de cele executate în anul 2012 şi cu 57,0 mil.lei sau 18,6 la sută faţă de aprobat pe anul 2013.

Totodată, Nota Informativă precizează că majorarea alocaţiilor nu este determinată de decizia de majorare a cheltuielilor pentru procesul de instruire a unităţilor militare, pentru pregătirea rezervei sau procurarea mijloacelor fixe, dar pentru următoarele acţiuni:

• înlocuirea graduală a militarilor în termen cu militari prin contract – 10,2 mil.lei; • majorarea salariilor judecătorilor din judecătoria militară - 0,2 mil. lei; • consolidarea obiectivelor de infrastructură militară – 7,7 mil.lei; • majorări salariale - 7,3 mil.lei; • asigurarea activităţii instituţiilor din domeniu – 14,2 mil.lei; • participarea la operaţiunea internaţională de menţinere a păcii în Kosovo – 12,7 mil lei; • dotarea tehnico-materială a Forţelor Armate – 4,7 mil.lei.

Astfel, pentru anul 2014 nu sunt deloc alocate resurse pentru soluţionarea celor trei probleme majore ale Sectorului “Apărare Naţională”:

1. Resurse insuficiente pentru asigurarea programelor 2. Dotare tehnică insuficientă şi sub nivelul nevoilor de asigurare a apărării naţionale 3. Capabilităţi deficiente pentru realizarea misiunilor şi sarcinilor stabilite

Această constatare este confirmată şi de evoluţia cheltuielilor pentru sector în raport cu Produsul Intern Brut pentru anii 2009-2015 prezentate în anexele la Nota informativă. În perioada 2010-2014 aceasta menținându-se la circa 0,3% din PIB.

Bugetul grupei Apărarea Naţională pentru anul 2014 în format de programe

Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014 relevă alocarea resurselor pentru Apărare pe 5 subprograme (Tabelul 5).

Tabelul 5 Cheltuieli pentru sectorul de Apărare Națională

Autoritatea

publică

Subprogramul gestionat Proiect 2014

Cheltuieli, total inclusiv % în cheltuielile

totale

28

mii lei % în cheltuielile

grupei principale

cheltuieli

curente

cheltuieli

capitale

Ministerul

Apăгării

Total 363940,0 100,0 96,0 4,0

inclusiv pe subprograme:

31.01 „Elaborarea politicii şi

management în domeniul

apărării”

7266,1 2,0 100,0

31.02 „Forţe terestre” 129764,9 35,7 99,9 0,1

31.03 „Forţe aeriene” 26710,8 7,3 99,7 0,3

31.04 „Servicii de suport în

domeniul apărării naţionale”

177097,1 48,7 91,8 8,2

88.10 „Educaţie superioară” 23101,1 6,3 100,0

Total pe grupa principală ”Apărarea naţională” 363940,0 100,0 96,0 4,0

Sursa: Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014

Informaţia prezentată în descrierea acestor programe în anexele de la Nota Informativă sunt în mare parte puţin relevante pentru o analiză detaliată a situaţiei relaţiilor dintre cheltuieli şi rezultate scontate sau dintre cheltuielile preconizate şi problemele existente.

Ca exemplu, repartizarea bugetului pentru anul 2012, care este unul dintre puţinele documente publice din acest domeniu disponibile pe pagina web a Ministerului Apărării oferă mai multe indicii despre modul de repartizare a cheltuielilor în acest sector: Cel mai alarmant indiciu despre situaţia din sectorul Apărare Naţională este faptul că la categoria „Pregătire de luptă” în 2012 nu au fost alocate resurse. Sperăm că acestea se regăsesc în subprogramele pentru anul 2014.

Constatări

• Problemele majore ale Sectorului „Apărarea Naţională” enunţate în documentele de analiză şi planificare indică la o situaţie critică în sectorul „Apărare Naţională” şi incapacitatea instituţiilor din acest sector de a îndeplini misiunile atribuite.

• Documentele de evaluare şi planificare strategică din acest sector indică asupra faptului că această situaţie se datorează în primul rând nivelului extrem de redus de acoperire a necesităţilor minime în acest sector, care este insuficient pentru a asigura capacitatea instituţiilor din acest sector de a îndeplini misiunile constituţionale.

• Limbajul proiectului de buget la componenta „Apărare Naţională” este unul tehnic, puţin relevant pentru societatea civilă şi nu oferă o imagine suficientă despre analiza situaţiei relaţiilor dintre cheltuieli şi rezultate scontate sau dintre cheltuielile preconizate şi problemele existente

• Documentul nu conţine o legătură directă dintre politici, priorităţi, obiective, rezultate scontate şi cheltuieli

• Priorităţile strategice în domeniul Apărării Naţionale sunt menţionate doar parţial în Proiectul bugetului pentru anul 2014

• Nivelul de resurse preconizate nu corespunde priorităţilor declarate, angajamentelor interne şi celor externe, nu vizează dezvoltarea Armatei Naţionale şi asigurarea capacităţii de îndeplinire a misiunilor constituţionale

• Proiectul bugetului sectorului Apărare Naţională nu a fost examinat şi nu este subsemnat de către Preşedintele Republicii Moldova care, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, este Comandantul Suprem al Forţelor Armate, garantul securităţii naţionale şi persoana cu cele mai înalte responsabilităţi de situaţia din acest sector. Astfel, continuă practicile defectuoase prin care nici Preşedintele ţării, nici Consiliul Suprem de Securitate nu sunt implicate în elaborarea, argumentarea şi prezentarea bugetului sectorului Apărare Naţională.

Recomandări

29

• Transmiterea Proiectului bugetului sectorului Apărare Naţională pentru avizare Preşedintelui Republicii Moldova, Comandant Suprem al Forţelor Armate.

• Examinarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Proiectului bugetului sectorului Apărare Naţională numai după subsemnarea acestuia de către Preşedintele Republicii Moldova

9. Concluzii generale

Procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2014 a fost puternic perturbat în principal de cauze politice. Acest lucru a creat mari probleme în elaborarea proiectului de buget și asigurării unui proces consultativ adecvat. Astfel, pentru majoritatea sectoarelor au rămas abordările vechi de planificare, ce conduc la cheltuirea în continuare a resurselor ce nu corespund în cel mai bun mod priorităților sectoriale și globale. Corectarea acestei situații poate fi efectuată doar prin reformarea energică a sectoarelor și implicarea cât mai complexă a tuturor actorilor guvernamentali și neguvernamentali în procesul bugetar chiar de la inițierea acestuia. Procesul de elaborare a bugetului la etapa elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu rămâne a fi veriga cea mai slabă.

Întârzierea aprobării legii finanțelor publice și responsabilității fiscale nu permite responsabilizarea complexă și integrală a ministerelor de linie în procesul bugetar. Agențiile guvernamentale responsabile de planificarea resurselor și executarea acestora de fapt rămân în spatele Ministerului Finanțelor. Aceasta creează falsa impresie că principala miza în procesul de elaborare a bugetului este ”scoaterea” din Ministerul Finanțelor a unor sume cât mai mari pentru sectorul gestionat, în timp ce alocarea adecvată a resurselor în interiorul sectorului rămâne practic fără atenție. Astfel, alocarea resurselor în interiorul sectoarelor practic nu captează atenția necesară, nici la nivelul luării deciziilor în Guvern și nici în Parlament.

Reiterând problemele legate de încălcarea graficului elaborării și aprobării politicilor fiscal vamale, este necesar de menționat că la acest subiect au avut loc consultări productive cu majoritatea actorilor interesați. Astfel, pe tot parcursul de consultări și dezbateri publice s-a reușit o îmbunătățire considerabilă a documentului prezentat inițial. Totodată, este necesar de remarcat că această activitate a fost îndreptată în a diminua efectul negativ a noilor propuneri ce se conțineau în document și nu la elaborarea unor măsuri noi de îmbunătățire a mediului de afaceri. În acest sens este foarte important ca elaborarea și aprobarea reformelor ce țin de mediul de afaceri să facă parte dintr-un proces separat, decuplat de procesul bugetar. Propunerile de politică bugetar fiscală este necesar să se rezume în special la ajustări anuale previzibile și de redacție.

O altă concluzie din analiza efectuată se referă la luarea deciziilor ce afectează la venituri contribuabilii persoane fizice. Procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2014 a demonstrat că dacă pentru agenții economici există instituții asociative puternice care pot face auzită vocea acestora, în cazul persoanelor fizice lucrurile nu stau la fel de bine. Astfel, pentru anul viitor majoritatea contribuabililor vor suferi pierderi ale veniturilor nete în condițiile păstrării aceluiași venit brut ca și în 2013, ca urmare a sporirii cotei contribuțiilor medicale cu 0,5%. De asemenea, există un risc sporit că cetățenii vor cheltui mai mult pentru transport din cauza sporirii accizelor cu 9,3% la carburanți. Astfel de decizii trezesc indignare în societate nu atât prin însăși faptul majorării acestora, cât prin faptul lipsei progreselor comensurabile cu creșterile mijloacelor pentru aceste sectoare în anii precedenți, lipsei transparenței în utilizarea acestora și alocarea resurselor financiare pe criterii politice și în favoarea grupurilor de interese din spatele partidelor politice.

Din toate sectoarele analizate este necesar de atras atenția în special la atribuțiile Ministerului Tineretului și Sportului. Două, cele mai importante necesități ale tineretului, - crearea locurilor de muncă și accesul la locuințe, rămân fără atenția necesară. Politicile care ar contribui la rezolvarea acestor probleme se regăsesc la mai multe ministere, dar realitatea de fapt ne demonstrează că nu se regăsesc la nici unul. Ca exemplu poate servi și lipsa cadrului legal necesar pentru asigurarea cu locuințe în spațiul rural, pentru atragerea tinerilor în sectorul serviciilor publice, din care cauză nu se pot aloca resurse bugetare pentru acest scop.