http://www.depresiv.ro/tratament-depresie/date-generaleTop of Form

Bottom of Form

Depresia la copil si adolescent apare inca de mic de la unele traume de la certurilor parintilor, bataileetcsexualitatea privita si inteleasca gresit de copil.. iar cineva pe strada va fi mereu sa i zica hey pustiule am eu ceva sa ti aline durerea dar te costa.iti dau pe degeaba imi dai cand iei alocatiate vei simti super ..1 sfat iti dau ce poti sa i dai si copilului tau: nu face aceasi greseala de 2 ori

DACA TE LASA ALINA sper sa nu te prinda cu mail-ul asta ca m ai am nevoie de tine si din ce in ce tu mai mult de mine si chiar te rog mama a crescut 2 copii si male si female , andreea o sa fie irascibila dar poti sa te sfatuiesti cu mama si asa te considera fratele meu vitreg, sa ma ajuti cu meta o sa prefer sa nu te deranjez prea mult pana ies la liman sa iau 4 maxim pe zi sa mi ramana 2 pe zi ptr vandut si nu vreua sa ajungi fara testicole sau cu gatul toporului in faata unul calau la 2 metrii inaltime 120 kg imbracat in engru,,,,cred ca prinzi ideea .Fi atent se imparte in capitole e mai mult ptr cum sa te comporti cu baiatul tau cu tine ai reteta cu depakine si diazepam Pe scurt se imparte in capitole

1-depresia la copil si adolescent-eu am avut o din cauza batailor si certurilor parintilor

2-emotiile se transforma si nestiinta a ceea ce va urma de catre un copilpoate fi teribil multi afla de la scoala ca rata divorturilor e de 70% in general daca e baiat si baiat o sa fie, stie ca tatal e ala prostul in casnicie mai ales in a ta ptr ca plateste pensia alimentara , ptr copil dar nu intelege ca acea pensie traieste regeste si copilul si mama in jur de 15 mil + 20 mil ceva gen e cea mai mai mica pensie cat de cat micutadeci ai grija ptr ca te iubesc eu nu te consider la -1, 1 de la 1 la 10 ci te consider la 11 , oricum era un test sa vad daca intradevar constiinta ta va devenii pura , va face progrese fara pacaleli si tampenii ptr .numai conteaza ,am fost dezamagit profund ca , constiinta ta nu e in schimbare inca , buna si am incercat sa cred ca materialismul si urmand sa ai un copil te sperie nu sa ai bani , marea majoritate a familiiilor vor sa aibe stabilitate: economica-financiara, scoli bune pentru copii lor , certurile inutile in familie sa dispara, relatii, solutii, barbatul se le rezolve, femeia sa stea sa se planga cat de greu e sa schimbi un scutec in 30 secunde i am schimbat bunicii mele asa ca nu e opera lui Oppenheimer pentru bomba atomica sau cu hidrogen ci un scutec schimbat(ei nu o sa dispara) nu caut sa ti arunc minciuni ci adevvarul ..eu nu am copii pentru ca nu pot face copii de fapt pot face dar am un cromozom Y in plus ceea ca sti ce inseamna si tu eu am stiut sa mi tin psihoza in lanturi dar oare copii mei vor putea????toti criminalii in serie au 1 cromozom y in plus e stiinta nu vorba goala , a venit politia, un sistem de a ma lua in evidenta asa m am certat si cu aliki si deaia nu am familie ..,tu incerci prin simple technici vechi de pe vremea cand te drogai sa faci o smecherie sa te alegi cu ceva si 2 3 zile de pastile pe spinarea lu x , y sau mocca e ceva si nu te judec , asta esti tu ..dar deja cand vei tine copilul in brate vei simti ceva similar cu ce m-i sa intamplat mie spiritual vorbind dar la un la un nivel mult mai mic tie, mult cu mult ai mic ,mie cel putin mi s a spus scopul meu pe pamant , dc nu am fost prins cand am omorat pe ferentari in om in legitima aparare?..poate ca si vroiam , m-am simtit fricos, insa a 2 a zi m am simtit puternic si am vrut sa repet isprava insa constiinta m a oprit crede ma una e heroina ca dependenta si una e dependenta de crima numai ca nu am vrut sa i tai aorta si sa i las pe umar un semn, dc am rezistat la 3 sinucideri etc.de ce dintr o dat in 2004 m a cuprins o flamanda lipsa de necunoaste ezoterica si am inceput de atunci sa citesc si 200 de pagini pe zi deaia sunt prost ca vreau , eu am un in viata asta cateva progrese spirituale si deja predau parapsihologia unor copii din pct de vedere al iq-ului lor de peste peste 182 , copii intradevar inteligenti facand parte din departamentul 0 de stat pentru ai testa si a afla secrete antice in ritul antic si primitiv memphis si mithras ( asta nu le sti nu ti le-am spus , habar nu ai cine sunt, sunt un drogat infect cu heroina si nu mentiona methadona pe care l pacalesc, fur din casa, de pe strazi, cersesc, fur asa putin sa mi asigur doza , sa supraqvietuiesc o mai dau si pe bauta pe rachiu la kg cumparat de la p-ta salajan , am sa ti dau bani etc etc asta tre sa stie oamenii despre mine..e nebun , nu si-a revenit am incercat sa-l ajut dar calca stramb mi-a fugit cu niste bani etc.. si te rog frumos sa mentii de dragul vietii mele povestea aceasta oricum o sa mi schimb nr.de tel si eu si mama la fel si numele de familie cand vreau sa vb cu tine te voi suna de pe o cartele de fiecare data alta daca am sau ai nevoie de ceva lasa deocamdata la mama ai/am nevoie de pastile mov(alprazolam) sau cd uri mari , sn sau de 5 gasim o modalitate. ca te cauta si n cur astia ,.ok , oricum nu mai invitat niciodata la un suc deci clar nu sunt prietenul tau si clar nu cred ca o sa o tinem prea mult ca legatura, nu cred ca vom iesi in part noi 2 cu copilul jucandu ma cu el , macar tinundu l in brate ..si faci ce vrei dar nu-l boteza si preoti, biserici, fereste -te de acest rau la vedere , sa ti amintesc ca au omorat in inchizitiecatolicii cat au murit in 2 razboaie mondiale soldatii + civilii???...apropo citesc ceva iar daca mintea imi fuge de la o ideea la alta e pentru ca flu ca istoria cunoscuta de noi , predata in cartile de istorie nici 10% din ea nu e adevarata..+ ca am niste documente create de elena ceausescu care m a dat peste cap, a infiintand oculta romanieii iar dupa descoperirea din m tii bucegi (daca vrei citeste radu cinamacr-viitor cu cap de mort) vei vedea ca nu a gasit aurul brut care credea ca e in muntii carpati si altceva lasate ptr noi de civilizatii vechi de 50-55mil de ani ai poze citeste daca vrei , si intereseaza te de generalul Obadea sa vezi ca e e real .. am invatat ca daca nu esti placut pleaca orice rau final tre sa treaca dar in curand revin la normal imi trebuie neaparat in 3 saptamani 1 costum negru si 10mil vechi sa ies din rahatul asta cu datorii o sa ma vezi altfel data viitoare am intelect cum au spus si ei stiu asta ca sunt grue de manipulat si sunt un bun mind viewer..in fine.uite te si citeste din cand in cand ptr. Copilul tau te rog , o sa ti dau o carticica mica cu proverbe , vorbe mari de toti oamenii destepti masoni sua nu, oameni de stiinta sua nu , scriitori,m poeti, oameni din guvernul aparatii etcetc e micuta sa-i citesti si sa i pui la muzica maxim 1 ora de obiceimmozard ca l va incetele mai bine incepe numai cu concertele unde se aude numai piano o sa ti dau eu data viitoate miercuri cand vin sa ti aduc ce am datorie la tine si nu vreau nici un ban pe cutiile de xanax , depakine sau diazepamenastea au fost prietenesti ai avut nevoie , te-am ajutat ptr mine nu ma fac cateva sn uri sau alprazolame sau cateva milioane de lei, cand vei avansa la constiinta pura cel putin macar ptr cateva ore dupa ce vei naste vei vedea ca nimic nu conteaza decat copilul cum e la mine cunoasterea((( care pe zi ce trece sunt mai si mai multe nelamuriri , intrebari, puncte oprite, n-am imunitate la vatican la biblioteca sunt un terchea berchea sper sa se rezolve am 30 de ani deja in 5 ani tre sa recuperez macar in anii astia 5 ani 15 ani z ,, o sa reusesc sunt convins Oricum cand vei avea nevoie de mine si vei avea probleme voi sti iar voi fi sa te ajut asta sa nu uiti nu trebuie sa mi zica cineva , voi simti , iar imi voi folosinti toata arhitecturatoata zidariatoate sculele., compasul, echerul , ciocanul etc, orice., toata constiinta mea pura de om bun dar nescolit incapatanat,auto-didact care inca 3 saptamani voi mai fi . a te apara pe tine si familia ta de oamiii cei rai cu iubire, respect, recunostinta si totodata dezamagire(insa nu i vina ta ca nu ai acelerat pe nivelul eterului), al tau prostut prieten Bogdanel , ramai cu bine my friend.inca ceva .s-ar putea sa nu ne mai vedem toata viata ,inca o data ramai cu mine3 Depresia la copil si adolescent4 Tririle i comportamentul depresiv la copil si adolescent 5 Comportamentul depresiv6 Gndurile si interpretrile depresive7 Reacia de doliu8 Caracteristicile depresiei la copilul scolar9 Caracteristicile depresiei la adolescent10 Particulariti cognitive i de comportament la copiii i adolescenii cu depresie 11 Evenimentele de via neateptate i dureroase , Bolile virale sau microbiene grave Factorii biologici12 Alte medicamente pentru depresieAlte medicamente pentru depresie13 NU-ti du copilul niciodata la psihologi sau la o grupare de familie o sa descopere ei sindromul gen nume de 3 cuvinte , abc, cfa, hjf, nbm pentru a te baga in plati mai bine 2 palme la fund incearca pedeapsa luandau i cele mai de prt lucruri cu care si omoara timpul asta e adevarata schimbare, exact daca ne pedepseape noi tinandu ne in ca si luandu ne ce ne era mai drag noua:heroina, asa scapam mult mai devreme , psihologia e o inventie a evreilor care orice om din anii nostrii trebuie sa aibe cevas inainte era posedat de diavol cand biserica conducea , cand lumea si a pierdut increedrea a dat o stiintific ca ceva nu e in eregula cu ekl cu psihicul lui, nu, e un copil care a facut o boacana caorice copil fata/baiat, orice rasa, orice varsta etc

14 Medicamente antidepresive- pentru ate face varza15 NU te sinucide nu am nici o treaba cu biblia spiritual inca nu a inceoput nimic sa te agati de ceva dar poate la cealalta reincarnare nu merita ptr sinucidere inca 15-20 de vieti traite in suferinta ..nu am dovezi , dovezile sunt in mine ceea ce nu pot explica si nici nu vreau sa rada lumea de mine cand eu m am chinuit sa ajung aici tomai din 2004 pana acumDepresia la copil si adolescentParticularitile dezvoltrii la copil influeneaz aspectul clinic.

Depresia, la copii, se exprima prin tristete dar si prin:

iritabilitate

nemulumire

scderea performanelor colare

autonvinovire i dorina de moarte, cu frecvente gesturi suicidare.

Suicidul la copii i adolesceni a crescut ca inciden n ultimii ani, devenind a patra cauz de deces la copiii ntre 10 i 15 ani i a treia cauz la cei ntre 15-25 de ani

Conceptul de depresie la copil i adolescent din perspectiva dezvoltriiConceptul de depresie la copil i adolescent imbraca diferite aspecte si include:

trirea depresiv;

comportamentul depresiv

gndirea depresiv

Tririle i comportamentul depresiv la copil si adolescent Exista anumite aspecte specifice ale apariiei i dezvoltrii emoionalitii la copil, cu mascarea tristeii i transformarea ei n trirea depresiv, traire care modeleaza comportamentul i duce la instalarea adevratei tulburri depresive.

Se face astfel diferenierea ntre: emoiile si sentimentele depresive la copil

comportamentul depresiv

gndurile i interpretrile depresive

reacia de doliu la copil i adolescent.

Emoiile depresive i tristeea la copil: tristeea este o condiie fireasc a emoionalitii umane i care marcheaz existena noastr zilnic;

dei a trit aceast stare i la 1 an i la 3 ani, doar la 6 ani copilul poate s o exprime verbal, spunnd despre el c este trist;

cei mai mici au numai comportamentul non-verbal modificat n sens depresiv i sunt incapabili, prin lipsa experienei i a capacitii de introspecie, dar i prin lipsa unui vocabular adecvat, s gseasc cuvntul potrivit pentru ceea ce simt.

Comportamentul depresivLa copiii mici, acesta este n principal non-verbal i exprimat prin

plns,

expresie facial modificat, cu tristee,

modificarea apetitului, cu refuzul alimentaiei,

modificri de somn,

agitaie.

Aceste atitudini sunt uor de recunoscut i copilul este caracterizat de ceilali ca fiind: mbufnat, trist, face pe supratul, fnos, nemulumit;

Nu orice ipt este semn de tristee. Nou nscutul ip i plnge imediat dup natere i apoi destul de frecvent n primul an de via. Calitatea iptului ns difer, iar mamele percep diferena dintre ele: durere, foame sau disconfort.

Tristeea la sugar apare cnd este separat de mam din diferite motive, iar cel mic devine apatic, refuz hrana, e mai puin vioi i plnge mai frecvent.

La precolar, plnsul i iptul ncep s diminueze ca frecven, nu mai plnge pentru orice. Plnsul ca protest, ns, se menine i dispare cel datorat durerilor fizice; tristeea se poate acompania de plns, dar calitativ este altfel de aceast dat, mai reinut, nu aa zgomotos. De altfel, precolarul i poate tri tristeea n linite, izolat ntr-un col, poate sta singur, departe de ceilali copii, neparticipnd la jocul lor. Uneori se ascunde pentru a nu fi vzut, nu se mai joac sau poate deveni instabil, irascibil i nemulumit n condiii n care altfel s-ar fi simit bine. Crizele de mnie nejustificat sunt destul de frecvente; copilul se nfurie uor, ip, lovete, sparge, i mbrncete mama, nemulumit, dei aceasta nu mai tie ce s fac s-l liniteasc.

La copilul mai mare i la adolescent apare i comportamentul autodistructiv: tentative de suicid prin ingestie de medicamente, secionarea venelor, aruncarea de la nlime sau strangularea.

Gndurile si interpretrile depresiveLa copilul mai mare i la adolescent, pot aprea frecvent interpretri nerealiste, false, negative, despre el nsui sau despre posibilitile lui n viitor. Astfel de gnduri negre sunt fireti la copilul mai mare sau la adolescentul aflat n preajma unor examene sau concursuri care-i vor schimba poate existena; el tie ce importante sunt deciziile acum, c de ele depinde viitoarea traiectorie profesional i social. Lipsa de suport din partea familiei, existena unor predispoziii genetice, a unor trsturi de personalitate specifice sau contientizarea unor deficite poate declana depresia.

Copilul mai mic, de 7-8 ani poate tri si el sentimente de devalorizare o dat cu nceperea colii i schimbarea mediului. Competiia cu ceilali, conflictele de la coal, notele mai mici, existena unui deficit cognitiv sau senzorial, i pot modifica stima de sine i astfel pot apare primele triri negative, sentimentul c pe el nu-l place doamna nvtoare, c lui i d numai insuficient, c el nu este ca ceilali.

La pubertate, cnd ncep s vad lumea pot aprea spaime legate de viitor i de posibilitile lui de a face fa.

Diferenierea ntre trirea depresiv patologic i gndurile negre pe care i le poate face orice copil o face intensitatea i persistena acestora n timp, ct i msura n care sunt afectate celelalte activiti.

Reacia de doliuLa copiii care i-au pierdut unul dintre prini exista anumite caracteristici ale acestei reacii:

perioad de tristee i nefericire, plns, iritabilitate, cu durata de la cteva zile la cteva luni

copiii mai mici sunt mai predispui la enurezis i la crize de mnie fa de cei mai mari, fetele mai frecvent dect bieii;

tulburrile de somn sunt frecvente

performanele colare scad temporar

evoluia este de obicei favorabil la aceti copii dar depinde i de suportul social oferit acestora, de modificrile importante materiale ce pot aprea

un numr mic dintre copiii cu reacie de doliu pot ajunge s se nvinoveasc de moartea printelui sau s-l nvinoveasc pe cel care triete intervenia familiei poate fi eficace n astfel de cazuri;

adulii care au avut o reacie de doliu n copilrie sunt mai predispui la depresie

Particularitati ale diagnosticului depresiei la copii si adolescentiCriteriile diagnostice ale depresiei la copil sunt similare celor de la adult. Majoritatea autorilor nu consider ca depresia apruta n copilrie sau adolescen este o entitate separate, ci doar ca aceasta are un debut precoce. In clasificarile internationale criteriile depresiei la copil si adolescent sunt aceleasi cu cele de la adultExista unele particularitati generale ale depresiei, mai frecvent intalnite la copii si adolescenti iritabilitate

scdere n greutate

insomnie sau hipersomnie (nevoie crescuta de somn)

agitaie psihomotorie sau lentoare psihomotorie

pierderea energiei

sentimente de vinovie.

Primele dou simptome sunt considerate criterii importante la copil i nu apar neaprat i la adult.

Caracteristicile depresiei la copilul precolarLa copilul prescolar intalnim urmtoarele simptome care reflect tristeea:

apatia, refuzul alimentaiei, copilul refuz s se joace

plnge i ip cu uurin, este uor iritabil

stagneaz n greutate, motivat sau nu de diaree, vrsturi sau inapeten

are uneori enurezis (urinarea in alte locuri decat toaleta; enurezisul care apare noaptea este definit caurinarea incontrolabila ce apare in timpul somnului copilului]), encoprezis (eliminarea scaunului in alte locuri in afara de toaleta, cum ar fi chilotei sau pe podea), dureri abdominale, diaree sau vrsturi

copilul pare nemulumit, n nesiguran i nefericit, rde i zmbete rareori

adeseori are i uoare ntrzieri n dezvoltare

adesea jocul lui este distructiv, arunc tot, rupe sau sparge i obiecte care nu-i aparin

in unele cazuri se pot constata: neglijare afectiv, lipsa unor ngrijiri adecvate sau abuz (fizic, psihic sau sexual).

Caracteristicile depresiei la copilul scolarTabloul depresiv la aceast vrst include atat elemente anxioase ct i depresive:

iniial apar simptome psihosomatice (simptome care seamana cu cele din anumite boli somatice, dar care se datoreaza problemelor psihice): cefalee i dureri abdominale sau anxietate insotita de tulburari vegetative cum ar fi palpitatii, transpiratii etc

scade puterea de concentrare a ateniei, copilul pare fr chef

scad performanele colare i poate aprea refuzul colar

copilul este iritabil, fr chef de joac, prefer s stea singur, i repede pe ceilali dac l deranjeaz

manifest incapacitate de a se descurca n situaii frustrante, se retrage ntr-un col, plnge neputincios, sau dimpotriv devine violent, ip, lovete sau vorbete urt

destul de rar, n cadrul depresiei copilului se pot ntruni simptome descrise in clasificarile internationale:

apatie, pierderea apetitului

lentoare motorie i verbal

scderea imaginii de sine; aceasta se poate aprecia prin ntrebri indirecte, copilul nu poate relata spontan acest aspect.

adesea, copiii pot fi chiar agresivi verbal i aduc o bogie de argumente cnd se ceart, putndu-se identifica uneori zona de conflict generatoare de disconfort afectiv i depresie

tentativele de suicid sunt foarte rare la aceast vrst dei, ntrebai fiind, afirm c vor s moar

copiii nu folosesc termenul de trist sau deprimat, cnd sunt ntrebai despre interesul pentru activitile zilnice care le fceau plcere nainte, ei afirm c: nu au chef, se plictisesc sau c nu le mai place ce fceau

aspectul copiilor depresivi este particular, par nefericii, amri fr energie i vitalitate

rareori pot aprea halucinaii auditive (persoana aude zgomote sau voci care nu exista in realitate) terifiante, care nspimnt copilul.

De menionat faptul ca anxietatea poate adesea nsoi depresia la copil, aa cum i depresia este prezent n tulburrile anxioase.

Caracteristicile depresiei la adolescentSimptomatologia la adolescent este adesea similar cu a adultului. Adolescentul poate recunoate i nelege c este depresiv:

se plnge de pierderea interesului i plcerii, de lipsa de energie

tulburrile de apetit i de somn sunt frecvente

tulburrile de somn pot determina oboseala din timpul zilei

este adesea ngrijorat de cum arat i cele mai mici semne, precum acneea, pot crea un mare disconfort;

are frecvent sentimente de inutilitate, nefericire i eec

ideile suicidare sunt adesea prezente, precum i tentativele de suicid;

apariia halucinaiilor i iluziilor auditive (perceptia modificata a zgomotelor) in concordanta cu starea de dispozie ct i anhedonia (incapacitatea de a resimti placerea) confirm diagnosticul de depresie major

Adolescentul vulnerabil, predispus tulburrilor psihice prin ncrctura genetic (rude cu depresie), prin condiiile familiale defavorizante n care triete, adolescentul cu eec colar, supus i altor factori stresani, poate prezenta un tablou complet depresiv i s ntruneasc toate criteriile de diagnostic.

Caracteristicile comportamentului suicidar la copil i adolescentAdolescentul care are un comportament suicidar, prezinta o modificare a percepiei conflictelor sau a pierderii, are propria lui filozofie despre via i moarte, pe care i-o exprim n relaiile din familie sau cu cei de-o vrst.

Un anumit subgrup de adolesceni apeleaz la acest gest dup un conflict mai important cu familia, dup un conflict cu legea sau in cadrul coalii. Anticiparea pedepsei sau umilinei precipit gestul suicidar.

Se intalneste o exacerbare a comportamentului suicidar printre adolesceni, dup mediatizarea unor evenimente similare.

Profilul psihologic al acestor adolesceni arat faptul c 50% dintre sinuciderile complete au fost precedate de verbalizarea inteniei (scrisori, cuvinte de ameninare); de aceea toate semnele care pot anticipa un astfel de gest trebuie luate n serios i considerate un semnal de alarm.

Riscul de suicid crete atunci cnd:

adolescentul are acces la arme, la substane toxice cu efect letal

adolescentul premediteaz, cnd planul include precauii deosebite (de a nu fi surprins i mpiedicat s duc la bun sfrit gestul)

scenariul include legminte i jurminte cu prietenii care oblig la respectarea unor coduri

supravegherea i suportul familiei lipsete.

Adolescentul cu gesturi suicidare este un adolescent care a trait ntr-un mediu psihosocial neadecvat, nesuportiv, uneori chiar abuziv, iar acest comportament este considerat ca fiind soluia salvatoare.

Etiologia depresiei la copil si adolescentFactorii geneticin tulburrile afective, 50% reprezint rolul factorilor genetici i 50% al celor de mediu.

Riscul de a face depresie este de 15-45%, cnd unul dintre prini este depresiv. Riscul creste cnd amndoi parintii au tulburri depresive.

Vrsta de debut este un important indicator de predicie cu ct vrsta la care a debutat tulburarea la prini a fost mai mic, ansa ca urmaii s fac boala este mai mare.

Istoricul familial n tentativele de suicid la adolesceni arat o rat crescut de tentative de suicid sau suicid n familiile acestora:

23-38% rat de suicid complet;

5-22% rat de suicid incomplet.

Att factorii genetici ct i cei de mediu contribuie la creterea ratei de suicid. Genetica joac un rol important dar, fr ndoial, la fel de importani sunt i factorii de mediu la copii i adolesceni. Eecurile n familie, la coal sau ntre prieteni reprezint experiene de via importante pentru adolescent i pot avea uneori o influen mai mare dect factorii genetici n dezvoltarea depresiei.

Particulariti cognitive i de comportament la copiii i adolescenii cu depresie Copiii linitii, tcui, introveri, cu dificulti de adaptare la situaii noi sunt mai predispui emoional la stri depresive atunci cnd apar schimbri majore n vieile lor.

La copiii i adolescenii cu depresie, au fost observate distorsiuni cognitive i mecanisme negative de atribuire. Copiii tind s atribuie vinovia unor cauze externe. Dezvoltarea acestui model cognitiv negativ nu este bine cunoscut. Este posibil ca el s fie mprumutat din modelul familial. Teoria distorsiunii cognitive propus de Beck poate fi aplicat i la copii: copilul care a nvat s observe numai informaiile negative va ajunge s aib o viziune negativ i despre el nsui, despre viitor i via n general, ceea ce va crete riscul de apariie al depresiei. Aceast distorsiune de gndire va degenera n gndirea catastrofic i n generalizarea evenimentelor negative.

Noiunea de neajutorare nvat, propus de Martin Seligman, descrie tocmai experienele cognitive ale unei persoane care percepe evenimentele neateptate i necontrolate ca pe o cauz generatoare de nefericire i insucces.

Alt form de distorsiune cognitiv a celor cu tendine depresive este convingerea c ei sunt vinovai de apariia unor evenimente neateptate.

Cnd starea depresiv s-a rezolvat, persistena acestui stil de gndire predispune la noi episoade. Stilul cognitiv negativ, n condiiile unor evenimente de via nefavorabile, se asociaz cu apariia tulburrilor depresive.

Particulariti cognitive i de comportament la copiii i adolescenii cu tendinte suicidare prezinta distorsiuni cognitive i stil negativ de atribuire.

dovedesc o flexibilitate mai sczut n gsirea soluiilor

anticipeaz mult mai mult consecinele negative

sunt centrai pe propria problem, fiind incapabili de a gndi efectiv o alt strategie.

Sentimentul de neputin, senzaia c sunt incapabili, c nu sunt buni de nimic i domin pe adolescenii cu ideaie suicidar i tentative de suicid.

Imaginea de sine i ncrederea n sine sunt mult diminuate la adolescenii cu tentative de suicid.

Factori familialiSugarii i copiii mici, care sunt neglijai sau deprivai afectiv, au un risc mai mare de a dezvolta stri depresive, caracterizate prin apatie i lentoare n micri, cu scderea n greutate.

Copiii care triesc n condiii defavorabile din punct de vedere economic, dar i afectiv, prin lipsa de valorizare i stimulare, sunt predispui la apariia tririlor de inutilitate.

Riscul de tulburri afective crete n:

familiile dezorganizate, conflictuale, cu un statut socio-economic sczut

familiile cu unul dintre prini afectat de depresie i care ofer un model cognitiv negativ, modele de adaptare care nu sunt eficiente.

Evenimentele de via neateptate i dureroase 70% dintre copiii i adolescenii cu depresie au avut mai multe evenimente de via negative c n ultimele 12 luni

riscul de a face gesturi suicidare crete la cei care au suferit o pierdere prin divorul prinilor, prin eec al relaiilor interpersonale sau prin decesul unuia dintre prini sau rude apropiate. Acest risc exista la 1/2-1/3 dintre adolescenii cu tentative de suicid.

o alt categorie de evenimente asociate cu tentativele de suicid sau cu suicidul la adolesceni este constituit din: abuz(fizic sau sexual) i conflicte cu autoritatea (cu poliia sau la coal).

Factorii biologiciLa copii i adolesceni au fost mai mult studiate dereglarile hormonale, ale somnului, neurotransmitatorii (substante prin intermediul crora se face transmiterea impulsurilor nervoase in cadrul sistemului nervos),in special serotonina.

Bolile virale sau microbiene grave Strile post-infecioase pot determina, la copii i adolesceni, o perioad de cteva sptmni sau luni de zile de comportament depresiv (ex. n mononucleoza infecioas).

Particularitati etiologice ale comportamentului suicidar la copii i adolesceni caracteristicile parintilor: de obicei aceti copii provin din prini cu boli psihice sau tulburri de personalitate, cu dificulti materiale

modul in care au fost educati:este inadecvat, inconsecvent sau rigid

modelul de comunicare n familie: este srac n emoii i informaii; prinii nu sesizeaz tririle adolescentului, nu pot intui nevoile acestuia iar, uneori, sunt chiar nepstori n faa ideilor suicidare ale adolescentului

izolarea social a copilului: n anumite situaii copilul se afl departe de cas sau este izolat de prieteni sau restul familiei care ar putea s-i ofere suport

copilul sau adolescentul cu gesturi suicidare prezinta o rat mare de depresie i antecedente de comportament deviant (acte antisociale, uz de droguri)

bolile somatice: adolescentii cu boli maligne sunt predispui la gesturi suicidare

contactul cu alte persoane cu idei sau tentative de suicid: exist o component de tip contagios n actul suicidar. De obicei exist n jurul celui ce face acest gest i alii care au ncercat. De mentionat ca programele radio-tv, n loc s scada, cresc rata suicidului n populaia infantil

Principii de tratamentConsilierea familieiConstituie o prim etap a tratamentului, important la copii i adolesceni. Familia instruit va putea interveni pentru:

ndeprtarea factorilor stresani, care perturb emoional copilul

a putea ajuta copilul s-i depeasc dificultile colare.

Parintii vor menine un contact permanent cu profesorii i educatorii, fiind ateni dac copilul a fost rspltit pentru eforturile sale

Psihoeducaia familiei este necesar atunci cnd unul dintre prini este bolnav, sau dac n familie exist un grad crescut de exprimare a emoiei, cu atmosfer tensiv, ostil, critic;

Familia va fi ajutat s depeasc impactul cu boala copilului, va fi ajutat s-i gseasc echilibrul, vor fi ajutai s nvee tehnici de rezolvare a problemelor i modaliti de comunicare a emoiei n 4 arii de abordare i anume:

ascultarea activ

cum s reacioneze n condiii de feedback negativ

cum s reacioneze n condiii de feedback pozitiv;

cum s cear schimbarea de comportament a altui membru din familie.

PsihoterapiileCel mai frecvent recomandate sunt: Terapia cognitiv-comportamental;

Terapia raional emotiv;

Terapia interpersonal;

Terapia cognitiv-comportamental (TCC)Este o intervenie care promoveaz modificri emoionale i de conduit prin nvarea copiilor cum s abordeze i cum s se descurce cu problemele, cum s nvee noi stiluri de adaptare

Modalitile asociate TCC pot fi:

tehnicile de relaxare

psihoterapia suportiv

tehnicile de autocontrol

tehnicile de automodelare.

Terapia interpersonalEste o tehnic de intervenie scurt, axat pe abilitile de relaionare ale pacientului, pe capacitile sale de a iniia i continua relaionarea social. Are ca obiective:

scderea simptomelor depresive, mbuntind funcionarea interpersonal

mbuntirea abilitilor de comunicare interpersonal prima etap vizeaz observarea patternului interpersonal, care determin gndirea depresiv, iar cea de-a 2-a etap vizeaz nvarea i dezvoltarea altor strategii de comunicare

Invatarea si modelarea unor relaii interpersonale de calitate previn recidivele depresive.

Evoluia si prognosticul depresiei la copil si adolescentDepresia major la tineri are o evoluie pe termen lung, cu afectare a funcionrii sociale i un risc crescut pentru suicid.

copiii cu depresie major repet episoadele la un interval de 32 de luni

92% dintre copiii prepuberi cu depresie majora se remit n 18 luni

Cei cu debutul depresiei majore n copilrie pot evolua catre:

tulburare bipolara (tulburare afectiva caracterizata prin episoade expansive si episoade depresive)

abuz de substane;

Tentativa de suicid este un comportament cu risc crescut, indiferent de tipul de tulburare de dispoziie n care apare. Un sfert (25%) dintre aceti copii recurg la aceeai manier cu proxima ocazie.

Comportamentul suicidar care se asociaz cu depresia, consumul de substane toxice i accesul la arme, subliniaza necesitatea unei supravegheri protective a adolescenilor cu aceste riscuri, pentru prevenirea suicidului complet.

2; Alte medicamente pentru depresieAlte medicamente pentru depresieTranchilizante benzodiazepineDenumireForma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Clonazepam-tb 0.5, 1,2 mg1-6 mg/zi-somnolenta, astenie, ameteli, tulburari digestive, ataxie-diminuarea atentiei, cresterea latentei reactiilor motorii, farmacodependenta

Diazepam- cp 2,5, 10 mg- fiole 10mg/2ml4-40 mg/zi- somnolenta, astenie,ameteli, tulburari digestive,ataxie-diminuarea atentiei, cresterea latentei reactiilor motorii, farmacodependenta

Alprazolam-tb 0.25, 0.5, 1, 2 mg0,5-10 mg/zisomnolenta, astenie,ameteli, tulburari digestive,ataxie-diminuarea atentiei, cresterea latentei reactiilor motorii, farmacodependenta

Lorazepam-tb 0.5, 1, 2 mg- fiole 2mg/ml, 4mg/ml1-6 mg/zi- somnolenta, astenie,ameteli, tulburari digestive,ataxie-diminuarea atentiei, cresterea latentei reactiilor motorii, farmacodependenta

Midazolam-fiole 5mg/ml, 1mg/ml, 2ml, 5ml,10 ml- cp 7.5mg5-50mg/zi- somnolenta, astenie,ameteli, tulburari digestive,ataxie-diminuarea atentiei, cresterea latentei reactiilor motorii, farmacodependenta

Bromazepam-cp 1.5, 3 mg1,5-9- somnolenta, astenie,ameteli, tulburari digestive,ataxie-diminuarea atentiei, cresterea latentei reactiilor motorii, farmacodependenta

Nitrazepam- tb 2.5, 5 mg2,5-10 mg/zi- somnolenta, astenie,ameteli, tulburari digestive,ataxie-diminuarea atentiei, cresterea latentei reactiilor motorii, farmacodependenta

Zolpidem-tb 5, 10mg5-10 mg/zi- somnolenta, astenie,ameteli, tulburari digestive,ataxie

Zopiclona-cp 7.5 mg10 mg- somnolenta, astenie,ameteli, tulburari digestive, ataxie,- amnezie

TranchilizantNonbenzodiazepinic cu valente antidepresiveForma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Buspirona-tb 5,10,15,30 mg20-30 mg- cefalee, ameteli, neliniste,sedare

Medicaie adjunvantStabilizatori ai dispozitieiForma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Carbonat de litiu-tb 250, 450 mg600-1200mg/zi- sete, poliurie, tremuraturi, iritatie digestiva, astenie, greturi, confuzie, convulsii, hipotiroidie

Acid valproic- cp 150, 200, 300,500 mg- capsule 1000 mg- sol. interna 200 mg/5mlmax 60 mg/kg/zi- greata, varsaturi, epigastralgii, ocazional tremor, pierderea temporara a parului, castig in greutate, cresterea fosfatazei alcaline si a transaminazelor serice

Hormoni tiroidieniForma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Levotiroxina-cp 25, 50,100,200 mcg25-50 g/zi- aritmii cardiace, decompensare cardiaca, hipertiroidism

3Top of Form

Bottom of Form

Tratament Tratament depresie Date generale Tratamentul medicamentos Medicamente antidepresive Alte medicamente pentru depresie Psihoterapia Tratamente alternative depresie Tratament gratuit pentru depresieMedicamente antidepresive

Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS)Forma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Citalopram- tb 10,20, 40 mg20-60 mg/zi- dispepsie, grea, diaree, constipatie- somnolenta sau insomnie, cefalee, tremor, ameteli- disfunctii sexuale

Escitalopram- tb 10,20 mg- solutie orala10-20 mg/zi- dispepsie, grea, diaree, constipatie,- somnolenta sau insomnie, cefalee, tremor, ameteli- disfunctii sexuale

Fluoxetina- tb 10 mg- cp 10, 20,40 mg- solutie orala20-80 mg/zi- dispepsie, grea, diaree, constipatie,- somnolenta sau insomnie, cefalee, tremor, ameteli- disfunctii sexuale

Fluvoxamina- tb 25,50,100 mg100-300 mg/zi- dispepsie, grea, diaree, constipatie,- somnolenta sau insomnie, cefalee, tremor, ameteli- disfunctii sexuale

Paroxetina- tb 10,20, 30, 40 mg- solutie orala20 50 mg/zi- dispepsie, grea, diaree, constipatie,somnolenta sau insomnie, ameteli, tremor, cefalee,- disfunctii sexuale

Sertralina- tb 25, 50, 100 mg- solutie orala50 200 mg/zi- dispepsie, grea, diaree, constipatie, cefalee, somnolenta sau insomnie- disfunctii sexuale

Inhibitori ai recaptarii de norepinefrina dopamina (IRND)Forma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Bupropion- tb 75, 100 mg- tb cu eliberare prelungita 100, 150 mg225-450 mg/zi- insomnie, tremor, agitatie, ameteli,constipatie, scaderi in greutate, anorexie- transpiratii, rash, hipertensiune

Amplificatori selectivi ai recaptarii de serotoninaForma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Tianeptina- tb 12,5 mg25-50 mg/zi- cefalee, ameteli, neliniste,sedare, insomnie,

Antidepresive noradrenergice si specific serotoninergiceForma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Mianserin- cp 10, 30 mg30- 90 mg-somnolenta, cresterea enzimelor hepatice, icter,- ginecomastie, galactoree, ameteli,-hipotensiune, poliartropatii, hipersudoratie, tremor, eruptii cutanate

Mirtazapina- tb 15, 30, 45 mg15- 45 mg/zi- constipatie, sedare, ameteli, confuzie, hipotensiune, cresteri in greutate

Inhibitori ai recaptarii de serotonina norepinefrina (IRSN)Forma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Duloxetina- cp 20, 30, 60 mg40-60 mg/zi- cefalee, ameteli, neliniste, sedare, insomnie,- disfunctii sexuale- hipertensiune

Milnacipram- cp 15, 25,50 mg30-200 mg/zi- cefalee, ameteli, neliniste,sedare, insomnie,- somnolenta sau insomnie,- disfunctii sexuale

Venlafaxina- cp 37,5 , 75, 150 mg- tb 25, 37,5, 50, 75, 100 mg75-225 mg/zi- cefalee, ameteli, neliniste, sedare, insomnie,- disfunctii sexuale- hipertensiune

Agonist melatoninergic si antagonist serotoninergicForma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Agomelatina- tb 25 mg25-50 mg/zi- cefalee, ameteli, sedare, tremor, anxietate- dispepsie, constipatie, greata- valori crescute ale transaminazelor

Antagonistserotoninergic si inhibitor al recaptarii serotoninei (SARI)Forma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Trazodona- tb 50,100,150,300 mg150-600 mg/zi- cefalee, ameteli, sedare, tremor-hipotensiune, sincopa

Triciclice si tetracicliceForma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Amitriptilina- cp 25,50, 100 mg150-300 mg/zi- Oboseala, slabiciune musculara, ameteli, sedare, cresteri in greutate- diaree, constipatie, retentie urinara, tulburari de vedere- cefalee, anxietate, nervozitate, neliniste,- disfunctii sexuale, transpiratii

Clomipramina- cp 25, 50, 75 mg100-200 mg/zi- Oboseala, slabiciune musculara, ameteli, sedare, cresteri in greutate- diaree, constipatie, retentie urinara, tulburari de vedere- cefalee, anxietate, nervozitate, neliniste,- disfunctii sexuale, transpiratii

Doxepina- cp 10, 25,50, 75,100,150 mg75-150 mg/zi- Oboseala, slabiciune musculara, ameteli, sedare, cresteri in greutate- diaree, constipatie, retentie urinara, tulburari de vedere- cefalee, anxietate, nervozitate, neliniste,- disfunctii sexuale, transpiratii

Imipramina-tb 10,25,50 mg-cp 75,100,125,150 mg150-300 mg/zi- Oboseala, slabiciune musculara, ameteli, sedare, cresteri in greutate- diaree, constipatie, retentie urinara, tulburari de vedere- cefalee, anxietate, nervozitate, neliniste,- disfunctii sexuale, transpiratii

Nortriptilina- cp 10, 25,50, 75 mg- sol. orala50-150 mg/zi- Oboseala, slabiciune musculara, ameteli, sedare, cresteri in greutate- diaree, constipatie, retentie urinara, tulburari de vedere- cefalee, anxietate, nervozitate, neliniste,- disfunctii sexuale, transpiratii

Inhibitorii monoamin-oxidazei (IMAO)Forma de prezentareDozaPrincipalele efecte adverse

Fenelzin- tb 15 mg30-60 mg/zi- cefalee, ameteli, neliniste, sedare, insomnie, anxietate, tulburari de vedere- greturi, varsaturi, dispepsie,-hipotensiune ortostatica

Isocarboxazid- tb 10 mg40-60 mg/zi- Oboseala, slabiciune musculara, sedare, ameteli, tulburari de vedere sedare, cresteri in greutate- tremor, transpiratii-disfunctii sexuale,-hipotensiune,sincopa

Moclobemid- tb 100, 150 mg300-600 mg/zi- cefalee, ameteli, neliniste,sedare, insomnie, anxietate- greturi, varsaturi, dispepsie,-galactoree- hipertensiune

Seleginina- cp 5 mg- tb 5 mg10 mg/zi- diskinezie, halucinatii, ameteli, confuzie, dureri abdominale,cefalee

Tranilcipromina- tb 10 mg20-60 mg/zi- cefalee, ameteli, neliniste, sedare, insomnie, anxietate- greturi, varsaturi, dispepsie,- hipertensiune

TRATAMENT : 10 ZILE restul de 4 incet , usor

3 tratament scapare de antidepresive (alpazolam , xanax , Zoloft, prozac)

Ptr convulsii depakine

Ptr a necesita scaderea alprazolamului treptata vom folosi - diazeam cea mai usoara benzodiazepina si te vei intelege bine nu te adoarme poti sa faci trb la ce mai inalt nivel , fara somnolente, fara a renunta la locul de munca , vei fi un om normal poate un pic trist deprimat, dar hey tinand cont de sistemul in care traim sunt directori pana la firme mari specializate , procurori etc chiar si presedinti de tara care sunt depresivi,winston churchill incepea ziua cu cateva paha de whiskey era ca sucul de portocale la micul dejuj cateodata la afarsitul varstei ajunsese la 1 sticla , sau jumate de JW ori alte tipuri de whiske y uri foarte vechi , tari si foarte scumpe altuir de cel putin 10 trabucuri columbiene interzise ptr a putea Programul prin caere vei scapa de xanax 1000%/100%Ziua 1- dimineata-1 depakine-2diazepam

Pranz -jumatate de depakine -1 diazepam

Seara -jumatate d depakine -2 diazepam

Ziua 2 la fel ca prima zi repetabila

Ziua 3 dimineata 1 depakine-1 diazepam

-pranz - jumatate de depakine jumatate de diazepam

Seara - jumatate de depakine -1 diazepam

Ziua 4 la fel ca zi 3 repetabila

Ziua 5 dimineata jumatate de depakine 1 diazepam pranz jumate depakine jumate de diazepam

seara jumatate de depakine-juumatate de diazepam

ziua 6 dimineata-jumate depakine-jumatate de diazepam

- pranz jumatate de depakine-jumatate de diazepam

- seara jumatate de diazepam

Ziua 7 dimineata-1 depakine jumate de diazepam

-pranz juma de depakine-juma de diazepam -seara- juma de diazepam,

Ziua a 8 a-dimineata 1 depakine jumate de diazepam

Pranz - jumate de diazepam

Seara jumate de diazepam

Ziua a 9 a dimineata juma de depakine juma de diazepam Pranz nimic

Seara -juma de diazepam

Ziua a 10 dimineata- juma de depakine + juma de diazepam

Pranz -nimic

Seara -juma de diazepam

Restul zilelor le vei lua nu mai mult de 1 depakine pe zi si 1 diazepam dar dupa 10 zile ti am zis e bine sa iei juma de diazepam si depakine odata la 3 4 zsile macar ptr o luna iar vei inceta, e cea mai buna metoda..in fctie de ce ti trebuie ce simti o sa ai niste simtiri nu stiu la fel de muklt de putenifce ca mine da pe bune de la 32 de sn ai ajunsera la 5 6 7 8 sn uri pe zi pana in luna nenorocita care cu piciorul te va juta augmentinul antibiotic de nota 11+ aspenter ptr circulatia sangeluiAici se termina nu vei mai avea rauri fizice iar psihice o sa fie f mici iar duypa aceastea incearca jumad de depakim si jumate de diazepam dimineata poti mai lua jumate seara , asta O ZI DA , A 2 ZI NU , IARASI A 3 ZI DA a 4 zi NU si vei scapa

Nota: e important sa ti la tine 2, 3 depakine, 2, 3 diazepame, si 2 ,3 alprazolame in permanenta pe toata durata tratamentului sa le ai , ai semne de convulsie iei depakine , te simti deperesiv iei 1 diazepam sau alprazolam il cel mai rau caz..de asemenea pune ti ceaiul combinat din:salvie,ceaiul care ti l am dat primul, musetel menta tei intr o sticla de jumate in fiecare si tine l la tine mai bine bei apa plata decat sucuri cola te va ajuta atat sau prigat cu pulpa ,cel mai bune combinatia: grafuit, portocala acra, rosie, morcov, telina, de asigur dimineata incearac lapte cu cereale, iar cat mai usor de macanare zilele astea sa iesi cat miai usor la wc;fructe, lapte,lactate,putina panine, orez u lapte,fideaaa cul apte, supe, ciorbe ceva usor de eliminat , sa nu cumva sa nu mananci si o felie de paine cu marcarina inainte sa iie pastilele e ok, fara cafea doar ceaiCeaiuri:2 cani pe zi dimineata si sea 1 ceai de salvie( 2 , 3 lei pachetul) -1 cana dintr un plic dim unul seara ptr circulatia sangelui, normalitatea functiei digestive(din moment ce iei atat de multe pastile)inhiba secretiile glanduloare(adica pastilele raman in org , ceea ce e in plus e eliminat toxic ma refer dar metadona si pastilele vor ramane in org , vei folosi ficatul nu la potentialul maxim sa l distrugi

Ajuta vila, ajuta fara infectii urinare

Mareste natura organismuluifata de agresiunilor interne si externe

-SUSTINE SANATTEA SISTEMULUI , RESPIRATOR, AL PLAMANILOR,INIMII ceea ce e foarte important

Diminueaza intensitatea tuselor si a starilor hippertermice

Al 2 lea ceai de plante medicinal u60 diurosept srijina rinichii si vezica urinara sa nu iei vreo infectie astea te vor mai ajuta niste pastile recomandate Ajuta la calmarea iritatiilortractului urinal

2 cani la fel 1 dim 1 seara

Pastile ptr antibiotice si ptr circulatie

Augmentin cele mai bune antibiotice , e o rezolvare si ptr piciorul care ai progbleme mie mi s au umflat picoarele de la seringa bine ca de 3 sapt am oprit seringa dar sunt cele mai bune incearca cele mari 11 folie de 800/500 sau 2 folii mici de 500/300 le vei tine mereu in folia de aluminiu o sa te prinzi ferit de soare augmentit folosesti timp de jumate de an 1 luna da 1 luna nu 1 pastila dim una seara ( cam 20 30 ron pastilel mari 2 folii)

Aspenter doctorul de la floreasca e cel mai bun medicament ptr circularea normala a sangelui in artere vene, capilare, etc, etc, etc care au fost imbibate cu metadona care ramane pe vena cojite neu conteaza pe gura sau seringa in organism se topeste dar cojitele ajung in sange venele sunt inconjurate probabil de cojite 1 an daca nu macar 1 luna da 1 luna pauza iar 1 luna iei iar 1 luna pauza-1 pastila dim una seara (12 roni 1 cutie cu 30 de copmprimate)

Daca esti nelinistit depresiv incearca ceai de valeriana contine daca faci ceai din 10 plicuri putina sa zic opium in ele sa te linisteasca in cantitati mici dar foloseste o cutie la un ceai + menta+musetel e bine sa faci cocteiurile astea de ceai te vor ajuta enorm

Exercitii 15 min pe zi 15 genoflexiuni

10 flotari ,miscare cat de putinaMiscare cat de cat ptr atrofiecare muschilor inainte sa iei pastilele ca transpiri

Stiu ca e grue dar minim 2 3 litrii de lichide le elimini mai repede dar nu distrugi rinichiii , ficatul , de obicei ceaiurileMacarea, respiratia ,baia constineta

Mananci gandindu te la gustul mancarii mananca si descopera gustul

La fel la apa descopera gustul apei fi constient cumiti potoleste foamena, setea , e pre acomplicat

Am introdus technici parapsihologice , care m au invatat sa citesc oamenii sa le fac profileurul sa i simt fara sannu mi zicanimic sa tiu ce fel de om esti si te rog , numai profita de persoanele care ti vor binele-nu vreau sa o lungesc, am multe cunostinte, filozofie, matematica si fizica , putin, chjimie putin, am inceput cu parapsihologie, alchjimie si astrologie, voi ajungedupa mce termin studiul criminalilor in serie, victimologia, semnatura, modul de operae, sistemulmedical il stiu adar vreau sama axex , te ai intrebat de ce oare prostul asta sa in casa citeste toata ziua, e singurul lucru carem apoate face sa fiu viu

Clatesti ochii ptr baie magnetica a ochilor ptr a avea ochii linistiti si a nu fi rosii si din contra ptr a nu si da seama 7 8 ori deschide intrun lighean curat , dezinfectat cu spirt unde pui apa fiata cu 24 de ore inainte clocoteste o pastrezi , ptr ziua respectiva indiferent cate droguri vei lua ochii vor ramane normali , mari sclipitori, nu si va da seama nimeni

Stiu ca ai treburi mai bune insa gandeste te , oricum o sa ai un copil curand baiat o sa fie, crede ma fa ptr el daca nu ptr tine mai asteapta stiu sigur 1000/100% incearca sa scapi

E bine sa te plimbi in fiecare dimineata jumade or ape afara parc dus intors cu 1 kg de apa la tine 1 , 2 sadviciuri, respiratie macar 15 minute pe geam daca nu ptoi , tigari mai putini si tot ce e bun ptr satanate, mai mult somn, mai multa relaxare, mai mult obervare asubconstientului nu te maicerta cu ek k

Cam asta e ceea ce terbuie sa faic sa te pui pe picioare , dardaca faci 1 sapt si scapi in loc sa i zici ca itrii la oe ka 8 okecui sa ajungi la 9 la munca in fiecare zi timp de 1 saptamana pe care pe bazaadeverintie

Inca o data, iar si iara,Soarele pe cer sta sa rasara.

Si in noua dimineata .

Ceva-ti spune tie si eu simt ca mama.

Esti in viata.

(henry van dyke (1852-1933)-cu modificarile de rigoare semnate ctinbogdan