Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicaţii ...

Faza 1

Elaborare Proiect de Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de

reţele de comunicaţii electronice

DECEMBRIE 2015

Norme tehnice pentru realizarea de

infrastructuri de comunicaţii electronice

(inclusiv NGN)

INSTITUTUL NAȚIONAL

DE STUDII ȘI CERCETĂRI PENTRU

COMUNICAȚII

I.N.S.C.C.

Faza 1: Elaborare Proiect de Norme tehnice pentru realizarea de

infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice

DIRECTOR GENERAL

Dr. ing. Ion STĂNCIULESCU

DECEMBRIE 2015

Norme tehnice pentru realizarea de

infrastructuri de comunicaţii electronice

(inclusiv NGN)

CONTRACT DE FINANŢARE

PENTRU PROIECTE DIN PLANUL

SECTORIAL MSI, nr. 139/2015, încheiat cu

Ministerul pentru Societatea Informațională

INSTITUTUL NATIONAL DE STUDII SI CERCETĂRI PENTRU COMUNICATII NATIONAL COMMUNICATIONS STUDIES AND RESEARCH INSTITUTE

INSTITUT NATIONAL D'ETUDES ET DES RECHERCHES DES TELECOMMUNICATIONS

I.N.S.C.C. Telefon: (0040) 21 3189571; (0040) 21 3189573 Telefax: (0040) 21 3189575; (0040) 21 3189577

www.inscc.ro

FONDAT 1955

Bd. Preciziei nr.6, sector 6, Cod 062203, CP 76-106

BUCURESTI – ROMANIA, E-mail: [email protected]

Nr. înreg. Oficiul Registrului Comerţului: J40/4705/1997

Cod unic de înregistrare: RO 1570140

Sistem al managementului

calităţii, conform Standardului ISO 9001 : 2000, certificat de

către SRAC şi IQNet cu nr. 534

mailto:[email protected]

Faza 1: Elaborare Proiect de Norme tehnice pentru realizarea de

infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice Activitatea I.1

Studiu privind prevederile de reglementare la nivel naţional şi la nivel european, cu privire la

realizarea infrastructurilor de comunicaţii electronice.

Activitatea I.2

Definirea cerinţelor tehnice corespunzătoare categoriilor de lucrări edilitare şi tipuri de reţele de

comunicaţii electronice.

Activitatea I.3

Elaborarea seturilor de cerinţe tehnice necesare proiectării şi realizării de trasee sistematizate ale

reţelelor de comunicaţii electronice.

Activitatea I.4

Identificarea asociaţiilor profesionale legal constituite ale furnizorilor de reţele de comunicaţii

electronice, precum şi altor asociaţii legal constituite pe domeniul comunicaţii electronice şi

autorităţilor interesate.

Activitatea I.5

Solicitarea şi colectarea de propuneri privind Normele tehnice specifice proiectării şi realizării de

trasee sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice, din partea asociaţiilor şi autorităţilor

identificate.

Activitatea I.6

Elaborarea proiectului de Norme tehnice pentru proiectarea şi realizarea traseelor sistematizate ale

reţelelor de comunicaţii electronice, respectiv realizarea de infrastructuri de reţele de comunicaţii

electronice, cu luarea în considerare a propunerilor de la factorii interesaţi.

Activitatea I.7

Supunerea proiectului de Norme tehnice, consultării publice, după prezentarea la nivelul Ministerului

pentru Societatea Informaţională, în vederea obţinerii acordului pentru această acţiune.

Activitatea I.8 Colectarea şi sistematizarea propunerilor şi observaţiilor primite ca urmare a consultării publice, în

vederea luării în considerare a acestora în elaborarea Normelor tehnice pentru realizarea de

infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice.

Activitatea I.9

Definitivarea proiectului de norme tehnice cu propunerile şi observaţiile primite ca urmare a

consultării publice.

Director de Proiect : Drd. ing. Viorel Manea

INSCC - Laborator Terminale pentru Comunicaţii şi Telematică - TCT

Tel. 021 3000011, fax. 021 3189575

e-mail: [email protected]


Colectiv de elaborare

INSCC

Nr

crt Nume, prenume Funcţia Semnătura

1 Manea Viorel Cercetător științific

Director proiect

2 Pușcoci Sorin Cercetător științific gr.II

3 Soviany Sorin Cercetător științific gr. III

4 Petre Monica Asistent Cercetător

5 Scheianu Andrei Inginer

6 Văduva Veronica Tehnician

7 Ghiță Dan Tehnician

DIRECTOR GENERAL DIRECTOR PROIECT

Dr. ing. Ion STĂNCIULESCU Drd. ing. Viorel MANEA

INSTITUTUL NATIONAL DE STUDII SI CERCETĂRI PENTRU COMUNICATII NATIONAL COMMUNICATIONS STUDIES AND RESEARCH INSTITUTE

INSTITUT NATIONAL D'ETUDES ET DES RECHERCHES DES TELECOMMUNICATIONS

I.N.S.C.C. Telefon: (0040) 21 3189571; (0040) 21 3189573 Telefax: (0040) 21 3189575; (0040) 21 3189577

www.inscc.ro

FONDAT 1955

Bd. Preciziei nr.6, sector 6, Cod 062203, CP 76-106

BUCURESTI – ROMANIA, E-mail: [email protected]

Nr. înreg. Oficiul Registrului Comerţului: J40/4705/1997

Cod unic de înregistrare: RO 1570140

Sistem al managementului

calităţii, conform Standardului ISO 9001 : 2000, certificat de

către SRAC şi IQNet cu nr. 534


i

CUPRINS

1 INTRODUCERE 1-1

1.1 Organizarea şi structura proiectului 1-3

2 STUDIU PRIVIND PREVEDERILE DE REGLEMENTARE LA

NIVEL NAŢIONAL ŞI LA NIVEL EUROPEAN, CU PRIVIRE LA

REALIZAREA INFRASTRUCTURILOR DE COMUNICAŢII

ELECTRONICE

2-1

2.1 Cadrul European de reglementare 2-1

2.1.1 Directive 2-1

2.1.2 Recomandările C.E. 2-8

2.2 Cadrul naţional de reglementare 2-10

Referinţe bibliografice capitol 2 2-16

3 DEFINIREA CERINŢELOR TEHNICE CORESPUNZĂTOARE

CATEGORIILOR DE LUCRĂRI EDILITARE ŞI TIPURI DE REŢELE

DE COMUNICAŢII ELECTRONICE

3-1

3.1 Cerințe de bază 3-1

3.1.1 Siguranța în funcționare 3-1

3.1.2 Rezistența și stabilitate 3-3

3.1.2.1 Amplasament în exterior 3-3

3.1.2.2 În interior 3-3

3.1.2.3 Gruparea circuitelor 3-4

3.1.2.4 Cerințe privind alegerea traseelor/ conform pct.6.5. din Normativul I

18/1/2001

3-4

3.1.3 Siguranța la foc 3-5

3.1.4 Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului 3-6

3.1.5 Protecția împotriva zgomotului 3-6

3.2 Construcția canalizației telefonice 3-6

3.2.1 Cerințe privind proiectarea și construcția canalizației telefonice 3-6

3.2.2 Capacitățile canalizaţiei 3-7

3.2.3 Elemente componente 3-7

3.2.4 Etapele obligatorii pentru construcția canalizației 3-8

ii

3.2 5 Specificații tehnice de referință 3-9

3.3 Construcția liniilor de stâlpi Tc. 3-9

3.3.1 Etapele construirii liniei de stâlpi ecologici 3-9

3.3.2 Specificații tehnice de referință 3-12

3.4 Instalarea cablurilor cu fibre optice în săpătură 3-12

3.4.1 Etapele realizării lucrărilor 3-12

3.4.2 Specificaţii tehnice de referință 3-16

3.5 Instalarea cablurilor FO în canalizație 3-16

3.5.1 Etapele de realizare a lucrărilor 3-16


3.6 Instalarea cablurilor cu conductoare din cupru 3-18

3.6.1. Etapele de realizare a lucrărilor 3-18

3.6.2 Joncționarea cablurilor 3-19

3.6.3 Terminarea cablurilor 3-20

3.6.4 Protecția circuitelor 3-21

3.6.5 Valorile prizelor de pământ 3-21


3.7 Instalarea cabinetelor outdoor 3-22

3.7.1 Caracteristicile cabinetelor outdoor din România 3-22

3.7.2 Construcția soclurilor 3-23

3.7.3 Prize de pământ 3-24


3.8 Instalarea cablurilor pe linie de stâlpi de lemn 3-25

3.8.1 Execuția lucrărilor 3-25



3.9 Instalarea cablurilor pe stâlpi de folosință în comun 3-28

3.10 Instalarea cablurilor autopurtate pe stâlpi de lemn și de beton 3-28

3.10.1 Etapele de realizare a lucrărilor 3-28


3.11 Rețele structurate 3-29

3.11.1 Caracteristici 3-29

3.11.2 Elemente componente principale 3-30

3.11.3 Execuția unei rețele structurate 3-30

3.11.3.1 Cablarea orizontală 3-31

iii

3.11.3.2 Cablare verticală (backbone) 3-31

3.11.4 Viteze de transmisie 3-32

3.11.5 Tipuri de cablu utilizate 3-32

3.11.6 Categorii de cablu 3-33

3.11.7 Testare și verificare 3-34

3.11.8 Standarde privind cablarea structurată 3-35

3.12 Instalarea cablurilor cu fibre optice pe linie de stâlpi 3-36

3.12.1 Instalarea cablurilor cu fibre optice autopurtate pe stâlpi de lemn și de

beton

3-36


4 ELABORAREA SETURILOR DE CERINŢE TEHNICE NECESARE

PROIECTĂRII ŞI REALIZĂRII DE TRASEE SISTEMATIZATE ALE

REŢELELOR DE COMUNICAŢII ELECTRONICE

4-1

4.1 Seturi de cerinţe tehnice pentru traseul de fibră optică 4-1

4.1.1 Introducere 4-1

4.1.2 Executarea și urmărirea lucrărilor 4-2

4.1.3 Standarde pentru lucrări civile 4-2

4.1.4 Infrastructuri 4-6

4.1.5 Materiale principale folosite pentru realizarea infrastructurii rețelelor de

FO

4-13

4.1.6 Shelter 4-18

4.1.7 Instalarea FO 4-19

4.2 Cartea tehnică a construcției 4-20

4.2.1 Documentația tehnică de bază a cărții tehnice 4-20

4.2.2 Documentația tehnică 4-20

4.2.3 Documentația tehnică privind execuția construcției 4-21

4.2.4 Documentația tehnică privind recepția lucrărilor 4-21

4.2.5 Documentația tehnică privind urmărirea comportării în exploatare și

intervenții în timp (conform HG 273/1994)

4-22

4.3 Centralizatorul Cărții tehnice a construcției 4-22

4.3.1 Fișa de date sintetice 4-22

4.3.2. Borderoul general al dosarelor documentației de bază 4-23

4.4 Seturi de cerinţe tehnice pentru traseele de reţele pe cupru 4-23

4.4.1 Instalarea cablurilor cu conductoare din cupru 4-23


iv


4.5 Seturi de cerinţe tehnice pentru construcţia traseelor şi sistemelor de

antene radio

4-26

4.5.1. Studiu geotehnic 4-26

4.5.2. Construcţie turn metalic 4-26

4.5.3 Instalaţie de paratrăsnet şi priză de pământ 4-26

4.5.4 Instalaţie de balizaj 4-26

4.5.1. Studiu geotehnic 4-27

4.5.2 Tema de proiectare 4-27

4.5.3 Instalaţie paratrăsnet şi priza de pământ 4-31

4.5.4 Instalaţie de balizaj 4-32

Referinţe bibliografice capitol 4 4-33

5 IDENTIFICAREA ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE,

SOLICITAREA ŞI COLECTAREA DE PROPUNERI PRIVIND

ELABORAREA NORMELOR TEHNICE

5-1

5.1 Identificarea asociațiilor profesionale legal constituite ale furnizorilor

de rețele de comunicații electronice, precum și altor asociații legal

constituite pe domeniul comunicații electronice și autorităților interesate

5-1

5.2 Solicitarea și colectarea de propuneri privind normele tehnice

specifice proiectării și realizării de trasee sistematizate ale rețelelor de

comunicații electronice, din partea asociațiilor și autorităților identificate

5-2

6 ELABORAREA PROIECTULUI DE NORME TEHNICE

(varianta preliminară)

6-1

7 COLECTAREA ŞI SISTEMATIZAREA PROPUNERILOR ŞI

OBSERVAŢIILOR PRIMITE CA URMARE A CONSULTĂRII

PUBLICE

7-1

7.1 Supunerea consultării publice a proiectului de Norme tehnice. 7-1

7.2 Colectarea şi sistematizarea propunerilor şi observaţiilor primite ca

urmare a consultării publice

7-2

8 ELABORAREA PROIECTULUI DE NORME TEHNICE 8-1

Lucrarea conține 241 de pagini

1-1

Proiect nr 139/2015, faza 1 dec 2015

1 INTRODUCERE

Proiectul „Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicaţii

electronice (inclusiv NGN)” se încadrează în obiectivul specific „Armonizarea

caracteristicilor şi performanţelor infrastructurii de bandă largă pentru asigurarea

cerinţelor serviciilor electronice”, parte a obiectivului general „Suport tehnic pentru

deciziile M.S.I. în domeniul Broadband şi Infrastructură de servicii electronice” din

Planul Sectorial de Cercetare-Dezvoltare al Ministerului pentru Societatea Informațională

pentru perioada 2015 – 2017.

Proiectul propune analiza stadiului actual al cadrului normativ și portofoliului

de construcții și instalații, identificarea și examinarea problematicii deficitare în

realizarea lucrărilor de infrastructură a rețelelor de comunicații electronice pentru

elaborarea proiectului de „Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de

comunicații electronice (inclusiv NGN)”, parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de

Actele normative aplicabile, în vigoare, necesare consultării publice și adoptării

Normelor.

Proiectul va asigura urmărirea efectelor aplicării practice a Normelor adoptate,

în condițiile concrete economice și sociale, în vederea identificării unor eventuale

perfecționări necesare și elaborarea propunerilor de realizare a acestor perfecționări.

Normele tehnice menționate cuprind și stabilesc caracteristicile constructive,

capacitatea minimă necesar a fi asigurată de traseele corespunzătoare diferitelor

categorii de lucrări de construcții, zonele de protecție pentru anumite elemente ale

rețelelor de comunicații electronice sau elemente ale infrastructurii necesare susținerii

acestora, procedura de emitere a avizului tehnic care atestă conformitatea cu aceste

norme, avizele necesare în vederea emiterii autorizaţiei de construire, precum şi

categoriile de avize şi acorduri solicitate pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură

a reţelelor publice de comunicaţii electronice.

Elaborarea, adoptarea şi aplicarea Normelor tehnice pentru realizarea de

infrastructuri de comunicaţii electronice, va contribui la stimularea dezvoltării

1-2


reţelelor, la optimizarea costurilor şi la asigurarea unor lucrări de construcţii civile

sistematizate şi capabile să ofere suportul corespunzător unei dezvoltări scalabile, pe

măsura evoluţiei cerinţelor de servicii electronice, cu costuri suplimentare minime.

În acelaşi timp, luarea în considerare, pe parcursul elaborării şi adoptării

Normelor, a propunerilor asociaţiilor profesionale legal constituite ale furnizorilor de

reţele de comunicaţii electronice, precum şi ale altor asociaţii legal constituite în

domeniul comunicaţiilor electronice şi ale autorităţilor publice interesate, asigură un

grad ridicat de aplicabilitate a prevederilor acestora, cu efecte benefice, atât în ceea ce

priveşte calitatea serviciilor oferite, cât şi în ceea ce priveşte costurile implicate.

Desfăşurarea procesului de consultare publică, prin publicarea proiectului de

Norme tehnice, pe o perioadă de cel puţin 30 zile, pe paginile de internet ale

autorităţilor publice, conferă documentului ce va fi adoptat, acceptul publicului larg,

respectiv al utilizatorilor finali ai serviciilor de comunicaţii electronice, care suportă

până la urmă, costurile suplimentare generate de eventualele necorelări între realizarea

construcţiilor civile şi cea a reţelelor de comunicaţii electronice.

În aceste condiții, aplicarea rezultatelor proiectului propus va fi asigurată prin

crearea cadrului normativ corespunzător și urmărirea respectării prevederilor Normelor

tehnice adoptate, astfel ca efectele benefice preconizate să fie obținute. Principalii

utilizatori ai rezultatelor Proiectului vor fi Ministerul pentru Societatea informațională,

precum și alte autorități publice cu atribuții în autorizarea lucrărilor de infrastructură a

rețelelor de comunicații electronice și rețelelor publice de comunicații electronice și

emiterea avizului coordonator pentru astfel de lucrări, și entitățile care proiectează şi

realizează trasee sistematizate ale rețelelor de comunicații electronice.

Proiectul are drept scop:

Elaborarea Normelor tehnice pentru realizarea de infrastructuri de

comunicaţii electronice, respectiv proiectarea şi realizarea traseelor sistematizate ale

reţelelor de comunicaţii electronice.

Crearea bazei tehnice necesare aplicării prevederilor legale privind regimul

infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice.

Principalele activități ale proiectului sunt:

1-3


Examinarea şi sistematizarea prevederilor legale aplicabile regimului

infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice;

Solicitarea de propuneri privind Normele tehnice pentru realizarea traseelor

sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice, conform prevederilor legale;

Elaborarea proiectului Normelor tehnice precizate mai sus;

Realizarea activităţilor necesare publicării proiectului Normelor tehnice, în

vederea consultării publice;

Definitivarea Normelor tehnice pentru realizarea traseelor sistematizate ale

reţelelor de comunicaţii electronice, în vederea adoptării acestora;

Evaluarea procesului de aplicare a Normelor tehnice adoptate.

Obiectivele măsurabile ale proiectului sunt evidențiate prin activitățile principale

menționate mai sus. Obiectivele se realizează prin elaborarea de studii, analize și soluții,

referitoare la:

Sistematizarea prevederilor normative privind construcțiile civile și rețelele

de comunicații electronice.

Seturi de cerințe tehnice pe categorii de lucrări edilitare.

Elaborare Proiect de Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de

rețele de comunicații electronice.

Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de rețele de comunicații

electronice.

Evaluarea procesului de aplicare a Normelor tehnice și de implementare a

prevederilor acestora. Studiu și Raport tehnic. Propuneri de perfecționare.

Rezultatele preconizate pentru atingerea obiectivelor proiectului sunt prezentate

în cinci faze, astfel:

Faza I: Elaborare Proiect de Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri

de reţele de comunicaţii electronice.

1-4


Faza II: Asistenţă în vederea aplicării normelor privind construcţiile civile şi

reţelele de comunicaţii electronice.

Faza III: Elaborare propuneri de perfecţionare a normelor în urma procesului de

evaluare a aplicării.

Faza IV: Evaluarea procesului de aplicare a Normelor tehnice şi de implementare

a prevederilor acestora. Studiu şi Raport tehnic. Propuneri de perfecţionare.

Faza V: Variantă finală norme.

Faza I are ca obiectiv ”Elaborare Proiect de Norme tehnice pentru realizarea

de infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice”.

Rezultatele preconizate pentru atingerea obiectivului Fazei I sunt:

1. Studiu privind prevederile de reglementare la nivel naţional şi la nivel

european, cu privire la realizarea infrastructurilor de comunicaţii electronice.

2. Definirea cerinţelor tehnice corespunzătoare categoriilor de lucrări edilitare şi

tipuri de reţele de comunicaţii electronice.

3. Elaborarea seturilor de cerinţe tehnice necesare proiectării şi realizării de

trasee sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice.

4. Identificarea asociaţiilor profesionale legal constituite ale furnizorilor de

reţele de comunicaţii electronice, precum şi altor asociaţii legal constituite pe domeniul

comunicaţii electronice şi autorităţilor interesate;

5. Solicitarea şi colectarea de propuneri privind Normele tehnice specifice

proiectării şi realizării de trasee sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice,

din partea asociaţiilor şi autorităţilor identificate.

6. Elaborarea proiectului de Norme tehnice pentru proiectarea şi realizarea

traseelor sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice, respectiv realizarea de

infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice, cu luarea în considerare a propunerilor

de la factorii interesaţi;

7. Supunerea proiectului de Norme tehnice, consultării publice, după prezentarea

la nivelul Ministerului pentru Societatea Informaţională, în vederea obţinerii acordului

pentru această acţiune.

1-5


8. Colectarea şi sistematizarea propunerilor şi observaţiilor primite ca urmare a

consultării publice, în vederea luării în considerare a acestora în elaborarea Normelor

tehnice pentru realizarea de infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice.

9. Definitivarea proiectului de norme tehnice cu propunerile şi observaţiile

primite ca urmare a consultării publice.

1.1 Organizarea şi structura proiectului

Proiectul propune analiza stadiului actual al cadrului normativ şi portofoliului

de construcţii şi instalaţii, identificarea şi examinarea problematicii deficitare în

realizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor de comunicaţii electronice şi ca

urmare elaborarea proiectului de „Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de

reţele de comunicaţii electronice”, parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de Actele

normative aplicabile, în vigoare, necesare consultării publice şi adoptării Normelor.

Totodată, proiectul asigură urmărirea efectelor aplicării practice a Normelor

adoptate, în condiţiile concrete economice şi sociale, în vederea identificării unor

eventuale perfecţionări necesare şi elaborarea propunerilor de realizare a acestor

perfecţionări.

Proiectul, în cadrul Activității I.1 prezintă organizarea și structura proiectului,

arătând cum sunt prezentate în cadrul proiectului activitățile și modul de abordare şi

tratare a problematicii.

De asemenea, în cadrul CAPITOLULUI 2 este prezentat un studiu privind

prevederile de reglementare la nivel naţional şi la nivel european, cu privire la

realizarea infrastructurilor de comunicaţii electronice. Se întreprind acţiuni de

documentare, sistematizare şi corelare a cadrului normativ aplicabil, în vigoare,

privind construcţiile civile şi comunicaţiile electronice.

Definirea cerinţelor tehnice corespunzătoare categoriilor de lucrări edilitare şi

tipuri de reţele de comunicaţii electronice este prezentată în cadrul CAPITOLULUI 3.

Acest obiectiv este atins prin Prezentarea lucrărilor edilitare utilizabile şi a cerinţelor

1-6


tehnice corespunzătoare precum şi prin identificarea şi sistematizarea lucrărilor

edilitare care pot fi utilizate pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice. Aici

sunt definite tipurile generice, constructive de reţele de comunicaţii electronice.

În cadrul CAPITOLULUI 4 sunt elaborate seturile de cerinţe tehnice necesare

proiectării şi realizării de trasee sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice.

Aici sunt sistematizate prevederile normative privind construcţiile civile şi reţelele de

comunicaţii electronice (fibră optică, cupru, radio). Sunt studiate cerinţele tehnice

constructive specifice infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice şi sunt

examinate tipologiile tehnice şi constructive ale reţelelor de comunicaţii electronice,

din punctul de vedere al infrastructurii necesare.

Identificarea asociaţiilor profesionale legal constituite ale furnizorilor de reţele

de comunicaţii electronice, precum şi altor asociaţii legal constituite pe domeniul

comunicaţii electronice şi autorităţilor interesate este realizată în CAPITOLUL 5.

Prin luarea în considerare, pe parcursul elaborării şi adoptării Normelor, a propunerilor

asociaţiilor profesionale legal constituite ale furnizorilor de reţele de comunicaţii

electronice, precum şi ale altor asociaţii legal constituite în domeniul comunicaţiilor

electronice şi ale autorităţilor publice interesate, se va asigura un grad ridicat de

aplicabilitate a prevederilor acestora, cu efecte benefice, atât privind calitatea

serviciilor oferite, cât şi în ceea ce priveşte costurile implicate.

Tot in cadrul acestui capitol vor fi solicitate şi colectate propunerile privind

Normele tehnice specifice proiectării şi realizării de trasee sistematizate ale reţelelor

de comunicaţii electronice, din partea asociaţiilor şi autorităţilor identificate. Iniţierea

şi gestionarea unui proces de colectare de propuneri privind Normele tehnice care

urmează a fi elaborate, precum şi ulterior a consultării publice asupra proiectului

acestor Norme, vor asigura un înalt grad de acceptabilitate şi aplicabilitate a

prevederilor tehnice conţinute, cu efecte benefice asupra raportului calitate/cost al

reţelelor de comunicaţii electronice realizate, precum şi celui al serviciilor oferite

utilizatorilor.

1-7


Elaborarea proiectului de Norme tehnice, parte a CAPITOLULUI 6 pentru

proiectarea şi realizarea traseelor sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice,

respectiv realizarea de infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice, este realizată

cu luarea în considerare a propunerilor de la factorii interesaţi.

CAPITOLUL 7 are în vedere supunerea proiectului de Norme tehnice,

consultării publice, după prezentarea la nivelul Ministerului pentru Societatea

Informaţională, în vederea obţinerii acordului pentru această acţiune. Consultarea

publică va fi asigurată prin afişarea pe site-ul MCSI. Tot în cadrul acestui capitol, ca

parte a activității prevăzute în contract, se realizează colectarea şi sistematizarea

propunerilor şi observaţiilor primite ca urmare a consultării publice, în vederea luării

în considerare a acestora în elaborarea Normelor tehnice pentru realizarea de

infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice. În acest capitol al proiectului se va

realiza armonizarea proiectului de norme tehnice cu propunerile şi observaţiile primite,

prin intermediul MCSI, ca urmare a consultării publice.

Definitivarea proiectului de norme tehnice, de către INSCC, ţinând cont de

propunerile şi observaţiile primite ca urmare a consultării publice, este realizată în

cadrul CAPITOLULUI 8.

.

2-1


2 STUDIU PRIVIND PREVEDERILE DE REGLEMENTARE

LA NIVEL NAŢIONAL ŞI LA NIVEL EUROPEAN, CU PRIVIRE

LA REALIZAREA INFRASTRUCTURILOR DE COMUNICAŢII

ELECTRONICE

2.1 Cadrul European de reglementare

Agenda Digitală pentru Europa 2020, iniţiativă reprezentativă pentru Strategia

Europa 2020, adoptată la nivelul Uniunii Europene, prevede obiective care implică

dezvoltarea intensivă şi extensivă a Reţelelor de comunicaţii electronice, suportul de

bază al asigurării penetrării şi conectivităţii serviciilor electronice.

2.1.1 Directive

„Cadrul de reglementare al Uniunii Europene (U.E.) pentru rețelele și serviciile

de comunicații electronice este format dintr-o directivă generală (cadru) și patru

directive specifice:

Directiva 2002/21/C.E. a Parlamentului European şi a Consiliului din 7

martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de

comunicații electronice (directiva cadru) [11],

Directiva 2002/20/C.E. a Parlamentului European și a Consiliului din 7

martie 2002 privind autorizarea rețelelor și a serviciilor de comunicații electronice

(directiva privind autorizarea) [12],


martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura

asociată, precum și interconectarea acestora (directiva privind accesul) [13],


martie 2002 privind serviciile universale și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele

și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) [14] și

Directiva 2002/58/C.E. a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie

2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul

2-2


comunicațiilor electronice (directiva asupra confidențialității și comunicațiilor

electronice) [14].

Directiva 2002/21/C.E. stabileşte un cadru armonizat pentru reglementarea

serviciilor de comunicaţii electronice, reţelelor de comunicaţii electronice, infrastructurilor

și serviciilor asociate, precum și a anumitor aspecte privind echipamentele terminale

menite să faciliteze accesul utilizatorilor cu handicap. Directiva cadru prevede atribuţii

ale autorităţilor naţionale de reglementare și stabilește o serie de proceduri care să

asigure o aplicare armonizată a legislaţiei pe teritoriul U.E. [2]

Pentru atingerea obiectivelor prevăzute de directiva cadru şi de directivele

speciale, autorităţile naţionale de reglementare trebuie să contribuie la promovarea

concurenţei în furnizarea reţelelor de comunicaţii electronice, serviciilor de comunicaţii

electronice şi serviciilor şi infrastructurilor asociate, să contribuie la dezvoltarea pieţei

interne şi nu în ultimul rând să promoveze interesele cetăţenilor U.E.

Pentru aceasta este necesară o consultare şi o cooperare între autorităţile

naţionale de reglementare şi autorităţile însărcinate cu punerea în aplicare a dreptului

concurenţei şi cu autorităţile naţionale însărcinate cu punerea în aplicare a legislaţiei în

materie de protecţie a consumatorilor, în probleme de interes comun.

Funcţionarea celor cinci directive face obiectul unei revizuiri periodice realizate

de către Comisia Europeană (C.E.) în special cu scopul de a determina necesitatea

modificărilor având în vedere evoluţia tehnologică şi cea a pieţei. Astfel, a fost

adoptată Directiva 2009/140/C.E. [16] a Parlamentului European şi a Consiliului de

modificare a Directivelor 2002/21/C.E., 2002/19/C.E. şi 2002/20/C.E. şi Directiva

2009/136/C.E. [17] a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a

Directivei 2002/22/C.E., 2002/58/C.E. şi a Regulamentului (C.E.) nr. 2006/2004

privind cooperarea dintre autorităţile naţionale însărcinate să asigure aplicarea legislaţiei

în materie de protecţie a consumatorului.

Prin modificările aduse de Directiva 140/2009/C.E. se urmărește reducerea

treptată a reglementărilor specifice sectorului, pe măsură ce se intensifică concurenţa

pe piaţă și, implicit reglementarea comunicaţiilor electronice doar prin dreptul

concurenţei. Ţinând seama că pieţele comunicaţiilor electronice au demonstrat o

dinamică concurenţială puternică în ultimii ani, este esenţial ca obligaţiile de

2-3


reglementare să fie impuse numai atunci când nu există concurenţă efectivă sau

durabilă.

Pentru a ţine cont de evoluţia tehnologică și cea a pieţei, Directiva 2009/140/CE

modifică anumite definiţii şi anume:

a) Directiva cadru, la articolul 2:

- reţea de comunicaţii electronice înseamnă „sisteme de transmisie și, după

caz, echipamente de comutare sau de rutare și alte resurse, inclusiv elemente de reţea

care nu sunt active, care permit transmiterea semnalelor prin cablu, unde radio, prin

mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice, inclusiv reţele de satelit, reţele

terestre fixe (cu comutare de circuite sau de pachete, inclusiv Internet) și mobile,

sisteme care utilizează rețeaua electrică, atât timp cât servesc la transmiterea semnalelor,

rețelele utilizate pentru difuzarea programelor de radio și televiziune și rețelele de

televiziune prin cablu, indiferent de tipul de informație transmisă”.

- rețea publică de comunicații înseamnă o „rețea de comunicații electronice

utilizată în întregime sau în principal pentru furnizarea de servicii de comunicații

electronice puse la dispoziția publicului, care asigură transferul de informații între

punctele de terminale ale rețelei”.

- infrastructură asociată înseamnă acele „servicii asociate, infrastructuri

fizice și alte instalații sau elemente asociate unei rețele de comunicații electronice

și/sau unui serviciu de comunicații electronice care permit și/sau asigură furnizarea de

servicii prin intermediul respectivei rețele și/sau al respectivului serviciu sau dispun de

acest potențial și cuprind, inter alia, clădirile sau intrările în clădiri, cablajul clădirilor,

antenele, turnurile și alte construcții de susținere, canalele, tuburile, pilonii, nișele și

cutiile de distribuție”.

b) Directiva privind autorizarea, la articolul 2:

- autorizație generală înseamnă un „cadru juridic instituit de un stat membru

care asigură drepturi privind furnizarea de rețele și servicii de comunicații electronice

și stabilește obligații specifice sectorului, care se pot aplica tuturor sau anumitor tipuri

de rețele și servicii de comunicații electronice, în conformitate cu prezenta directivă”.

2-4


c) Directiva privind accesul, la articolul 2:

- acces înseamnă „punerea la dispoziția altei întreprinderi a instalațiilor și/sau

a serviciilor, în conformitate cu condițiile definite, pe bază exclusivă sau neexclusivă,

în scopul furnizării de servicii de comunicații electronice, inclusiv atunci când sunt

folosite pentru transmiterea de servicii ale societății informaționale sau de servicii de

difuzare de programe radio și de televiziune. Sunt incluse:

accesul la elementele rețelei și la infrastructura asociată, ceea ce poate

presupune conectarea echipamentului, prin mijloace fixe sau nu (aici sunt incluse, în

special, accesul la bucla locală și la instalațiile și serviciile necesare furnizării de

servicii prin bucla locală);

accesul la infrastructura fizică, inclusiv clădiri, canale și piloni;

accesul la sistemele de software relevante, inclusiv la sistemele de asistență

operațională;

accesul la sisteme de informații sau baze de date pentru precomenzi,

aprovizionare, comenzi, cereri de întreținere și reparații și facturare;

accesul la conversia numerelor sau la sisteme care oferă funcționalități

echivalente;

accesul la rețele fixe și mobile, în special pentru roaming;

accesul la sistemele de acces condiționat pentru serviciile de televiziune

digitală:

accesul la serviciile de rețele virtuale”.

O altă modificare adusă de Directiva 140/2009/C.E., este cea privind Directiva

2002/21/C.E., directiva cadru, al cărui articol 11, alin. (1) a fost înlocuit în sensul că

„la examinarea unei cereri de acordare a dreptului de instalare a infrastructurilor pe,

deasupra sau pe sub o proprietate publică ori privată, autoritatea competentă va acționa

pe baza unor proceduri simple, eficiente, transparente și disponibile publicului,

aplicate fără discriminare și fără întârziere și în termen de șase luni de la data cererii.

Statele membre au avut obligația de a adopta şi publica până la 25 mai 2011 actele cu

putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma noii directive” [2].

În 2002, în domeniul comunicațiilor electronice a fost adoptată Directiva 77 a

C.E. privind concurența pe piețele de rețele și servicii de comunicații electronice care a

2-5


înlocuit, din motive de claritate, Directiva 90/388/C.E. privind concurența pe piețele

de telecomunicații.

Potrivit Directivei 2002/77/C.E., statele membre trebuie să elimine (dacă nu au

făcut-o încă până la acel moment) drepturile speciale și exclusive de furnizare a tuturor

rețelelor de comunicații electronice, nu numai pe cele privind furnizarea de servicii de

comunicații electronice și trebuie să asigure dreptul întreprinderilor de a furniza astfel

de servicii.

Forma anterioară a Directivei impunea și ea statelor membre să retragă toate

drepturile speciale sau exclusive pentru furnizarea de servicii de telecomunicații,

inițial pentru alte servicii decât telefonia vocală, serviciile prin satelit și de

radiocomunicații mobile, după care a instituit progresiv concurența deplină pe piața de

telecomunicații.

Articolul 2, alin. (1) și (2) al Directivei 2002/77/C.E. are următorul cuprins:

„Statele membre nu acordă și nici nu mențin în vigoare drepturi exclusive sau speciale

de instalare și/sau furnizare de rețele de comunicații electronice sau de furnizare de

servicii de comunicații electronice accesibile publicului. Statele membre adoptă toate

măsurile necesare pentru a asigura că orice întreprindere are dreptul de a furniza

servicii de comunicații electronice sau de a instala, extinde sau furniza rețele de

comunicații electronice”.

Acest articol din Directivă a fost transpus în legislația națională abia în anul

2012 prin Legea nr. 154 din 28 septembrie 2012 privind regimul infrastructurii

rețelelor de comunicații electronice, articolul 10, alin. (1)23.

În sensul Directivei 2002/77/C.E., se aplică următoarele definiții:

a) drepturi exclusive reprezintă „drepturile acordate de un stat membru unei

întreprinderi prin orice instrument legislativ, de reglementare sau administrativ, care

rezervă întreprinderii dreptul de a furniza un serviciu de comunicații electronice sau de

a întreprinde o activitate de comunicații electronice, într-o zonă geografică dată”;

b) drepturi speciale reprezintă „drepturile acordate unui număr limitat de

întreprinderi prin orice instrument legislativ, de reglementare sau administrativ, care,

într-o zonă geografică dată”:

„stabilește sau limitează la două sau mai multe numărul întreprinderilor

autorizate să furnizeze un serviciu de comunicații electronice sau să întreprindă o

2-6


activitate de comunicații electronice, în conformitate cu alte criterii decât criteriile

obiective, nediscriminatorii și proporționale” sau

„conferă întreprinderilor, în conformitate cu alte criterii decât cele

menționate anterior, avantaje legale sau rezultate din măsuri de reglementare care

afectează în mod semnificativ capacitatea oricărei alte întreprinderi de a furniza același

serviciu de comunicații electronice sau de a întreprinde aceeași activitate de

comunicații electronice în aceeași zonă geografică, în condiții în mod semnificativ

echivalente” [2].

Prevederile Directivei 2014/61/U.E. a Parlamentului European şi a Consiliului

din 15 mai 2014 privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de

comunicații electronice de mare viteză vor trebui respectate şi de România, în calitate

de stat membru al U.E., care va trebui să le transpună în legislația națională până la

data de 1 ianuarie 2016. Măsurile cuprinse în Directivă vor fi puse în aplicare începând

cu 1 iulie 2016.

Având în vedere obiectivele privind banda largă stabilite în Agenda digitală

pentru Europa şi anume garantarea, până în 2020, accesului tuturor europenilor la

internet cu viteze de cel puţin 30 Mbps şi a unor abonamente cu conexiuni la internet

de peste 100 Mbps pentru cel puţin 50% din gospodăriile europene, obiectivul

Directivei este să faciliteze și să stimuleze extinderea rețelelor de comunicații

electronice de mare viteză prin măsuri care să promoveze utilizarea în comun a

infrastructurii fizice existente și să permită instalarea mai eficace a unora noi pentru a

reduce costurile asociate extinderii acestor rețele.

La articolul 3, „Accesul la infrastructura fizică existentă”, alineat (1) al

Directivei, se prevede că: „Statele membre se asigură că fiecare operator de rețea are

dreptul de a oferi întreprinderilor care furnizează sau care sunt autorizate să furnizeze

rețele de comunicații electronice accesul la propria infrastructură fizică în vederea

instalării de elemente ale rețelelor de comunicații electronice de mare viteză. În mod

reciproc, statele membre pot să prevadă dreptul operatorilor de rețele publice de

comunicații de a oferi accesul la propria infrastructură fizică în vederea instalării unor

rețele, altele decât rețelele de comunicații electronice”.

2-7


Alineatul (2) al art. 3 prevede că „fiecare operator de rețea are obligația de a

satisface, conform unor clauze și condiții echitabile și rezonabile, incluzând tariful, toate

solicitările rezonabile de acces la propria infrastructură fizică, în vederea instalării

unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice de mare viteză”.

În Avizul Comitetului Economic și Social European, la punctele 4.6.1. şi 4.6.2.,

se precizează: „Comisia și statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a atrage

atenția acestor societăți cu privire la oportunitățile care li se deschid prin dezvoltarea

esențială a infrastructurii de bandă largă. Acest lucru le va ajuta să obțină noi venituri,

va reduce costurile infrastructurii esențiale prin partajarea costurilor cu furnizorii de

bandă largă și va genera cadru legislativ pe măsură ce își vor dezvolta și serviciile de

bază, de exemplu prin dezvoltarea rețelelor inteligente pentru furnizorii de energie”.

În privința procedurii de acordare a autorizațiilor (articolul 7 din Directivă),

„statele membre se vor asigura că toate informațiile relevante privind condițiile și

procedurile aplicabile acordării autorizațiilor pentru lucrările de construcții civile

necesare în vederea instalării unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice de

mare viteză sunt disponibile prin intermediul punctului de informare unic”. (sursa

Raport Netcity Site – [2])

Statele membre vor adopta măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile

competente acordă sau refuză să acorde autorizațiile în termen de patru luni de la data

primirii unei solicitări complete de autorizare. Orice refuz va fi justificat pe baza unor

criterii obiective, transparente, nediscriminatorii și proporționale.

Potrivit noii Directive, orice operator de rețea va avea dreptul de a negocia

acorduri privind coordonarea lucrărilor de construcții civile cu întreprinderi care

furnizează sau sunt autorizate să furnizeze rețele de comunicații electronice în vederea

instalării unor elemente ale rețelelor de comunicații electronice de mare viteză. Din

acest motiv, ar trebui să fie interzise constrângerile normative care împiedică, în

general, acest tip de negocieri [2], [11].

Pentru a negocia acorduri de coordonare a lucrărilor de construcții civile, statele

membre vor impune oricărui operator de rețea să pună la dispoziție, în baza unei

solicitări scrise a unei întreprinderi care furnizează sau este autorizată să furnizeze

rețele publice de comunicații, informații minime legate de propria infrastructură fizică:

2-8


amplasarea și tipul lucrărilor, elementele de rețea vizate, data estimată de începerea

lucrărilor, durata acestora și un punct de contact [2], [10], [12].

Obligația legată de informațiile minime va fi impusă în cazul lucrărilor de

construcții civile aflate în curs de desfășurare sau planificate, pentru care fie a fost deja

acordată o autorizație, fie o procedură de acordare a autorizației se află în curs de

desfășurare, fie o primă depunere a cererii de autorizație pe lângă autoritățile

competente de autorizare este prevăzută în următoarele șase luni (art. 6, alin.(1) din

Directiva 61/2014).

Statele membre se vor asigura că toate clădirile nou construite în spațiul

utilizatorului final pentru care au fost depuse cereri de acordare a autorizației de

construcție după 31 decembrie 2016 sunt echipate cu o „infrastructură fizică interioară

adaptată pentru rețele de mare viteză, până la punctele terminale ale rețelei, și cu un

punct de acces. Dezvoltatorii imobiliari ar trebui să prevadă instalarea de conducte

goale, de la fiecare locuință către punctul de acces amplasat în interiorul sau în afara

clădirii colective” [2], [11], [13].

2.1.2 Recomandările C.E.

În contextul Agendei digitale pentru Europa, Recomandarea CE din septembrie

2010 privind accesul reglementat la reţelele de acces de nouă generaţie (NGA) vizează

promovarea investițiilor și a inovării eficace în materie de infrastructuri noi și

optimizate, ținând cont în mod corespunzător de riscurile la care se expun

întreprinderile investitoare și de necesitatea de a menține o concurență reală.

Domeniul de aplicare a prezentei recomandări acoperă în principal măsurile

corective care urmează a fi impuse operatorilor identificați ca având putere

semnificativă pe piață (operatori PSP) pe baza unei proceduri de analiză a pieței

efectuate în conformitate cu articolul 16 din Directiva 2002/21/CE de către autoritățile

naționale de reglementare.

Recomandarea C.E. din 9 octombrie 2014 privind piețele relevante de produse

și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice care pot face obiectul unei

reglementări ex ante, în conformitate cu Directiva 2002/21/CE a Parlamentului

European și a Consiliului privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și

serviciile de comunicații electronice a înlocuit Recomandarea 2007/879/C.E. privind

2-9


piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice care

pot face obiectul unei reglementări ex ante, în conformitate cu Directiva 2002/21/CE a

Parlamentului European și a Consiliului privind un cadru de reglementare comun

pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice [2].

Scopul Recomandării este identificarea piețelor de produse și de servicii în cazul

cărora reglementarea ex ante poate fi justificată în conformitate cu articolul 15 alin. (1)

din Directiva 2002/21/CE. Obiectivul oricărei intervenții de reglementare ex ante este,

în ultimă instanță, de a genera beneficii pentru utilizatorii finali prin transformarea

piețelor cu amănuntul în piețe competitive, asigurând durabilitatea acestora. În Anexa

la Recomandare sunt identificate pieţele de produse și de servicii în cazul cărora se

poate justifica reglementarea ex ante [2].

Pentru a identifica pieţele care pot face obiectul unei reglementări ex ante,

autoritățile naționale de reglementare trebuie să se asigure că următoarele trei criterii

sunt îndeplinite în același timp:

c) prezența unor obstacole importante și netranzitorii la intrarea pe piață.

Acestea pot fi de ordin structural sau pot avea caracter juridic sau de reglementare;

d) o structură de piață care nu tinde către o concurență efectivă într-un orizont

de timp relevant. Aplicarea acestui criteriu presupune examinarea situației concurenței

dincolo de obstacolele în calea intrării pe piață;

e) faptul că aplicarea doar a dreptului concurenței nu poate rezolva în mod adecvat

deficiențele respective pe care le prezintă piața (sursa Raport Netcity Site - [2]).

Cele trei criterii sunt urmărite şi în momentul în care autoritățile naționale de

reglementare identifică alte piețe decât cele stabilite în Anexa la Recomandarea privind

pieţele relevante.

Potrivit autorităţii naţionale de reglementare A.N.C.O.M., serviciile oferite nu

pot face obiectul unei analize de piaţă, în conformitate cu Recomandarea privind

piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice şi cu

O.U.G. nr.111/2011. Activitatea desfăşurată de firmele de închiriere de tubulatură suport

pentru reţele de comunicaţii electronice (ex. Net City) nu întruneşte condiţiile legale

pentru a fi considerată drept serviciu de furnizare de reţele de comunicaţii electronice,

potrivit definiţiilor prevăzute la art. 4 alin.(1) pct. 6 şi 7 din O.U.G. nr.111/2011,

2-10


dispoziţii care transpun în legislaţia naţională prevederile art. 2 lit.a) şi m) din

Directiva cadru 2002/21/C.E.

Serviciile de închiriere nu pot fi incluse în categoria serviciilor de acces la

„facilităţi asociate”, în sensul O.U.G. nr.111/2011. Raportul de dependenţă între

facilitate asociată şi reţeaua de comunicaţii electronice este de natură juridică şi apare

doar odată cu instalarea unei reţele de comunicaţii electronice. Se poate vorbi de

facilităţi asociate doar în care deţinătorul reţelei îşi „asociază” anumite bunuri care pot

fi considerate în înţelesul legislaţiei privind comunicaţiile electronice ca fiind facilităţi

asociate. Prin urmare, doar un furnizor de reţele poate avea calitatea de „operator de

facilităţi asociate”. Închirierea de tubulatură nu înseamnă furnizarea de reţele şi/sau de

servicii de comunicaţii electronice. (sursa: Raport Netcity Site – [2] şi site-ul

ANCOM). Directivele europene au fost descărcate de pe site-ul ANCOM. Referinţele

bibliografice sunt menţionate la sfârşitul capitolului.

2.2 Cadrul naţional de reglementare

Dezvoltarea Reţelelor de comunicaţii electronice implică şi existenţa de

infrastructuri capabile să fie utilizate pentru instalarea acestor reţele, constând din

construcţiile civile de diferite tipuri şi care reprezintă partea dominantă în costurile

totale de implementare a reţelelor, indiferent de tehnologia folosită.

În aceste condiţii, existenţa de trasee sistematizate pentru instalarea de reţele de

comunicaţii electronice, în cadrul lucrărilor de construcţii, reprezintă o premisă

fundamentală pentru optimizarea tehnică şi economică a realizării reţelelor.

Ca urmare, prin Legea nr.154/2012, privind regimul infrastructurii reţelelor de

comunicaţii electronice, se stabilesc condiţiile în care se realizează accesul pe

proprietatea publică sau privată în vederea instalării, înlocuirii ori mutării reţelelor de

comunicaţii electronice sau a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora,

modul de utilizare partajată a elementelor de infrastructură, precum şi unele măsuri

privind construirea de reţele de comunicaţii electronice.

În acest sens, prin infrastructură se înţeleg construcţiile amplasate pe deasupra,

în sau sub terenuri, clădiri ori alte structuri aflate pe proprietatea publică sau privată,

2-11


care pot fi utilizate pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice, inclusiv

canalele, conductele, stâlpii sau pilonii.

Totodată, Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii NGN (Next Generation

Network) stabileşte ca măsuri de stimulare a investiţiilor private în infrastructura

NGN, încurajarea accesului la infrastructura pasivă existentă, precum şi îmbunătăţirea

transparenţei şi coordonării lucrărilor civile relevante.

Se estimează că aplicarea acestor măsuri poate determina reduceri între 30 şi

60% a costurilor de dezvoltare a NGA (Next Generation Acces Network), respectiv

între 15 şi 53% prin coordonarea lucrărilor civile, depinzând de numărul operatorilor

implicaţi în proiect.

Organismul care are ca rol punerea în aplicare a politicii naţionale în domeniul

comunicaţiilor electronice, inclusiv prin reglementarea pieţei şi reglementarea tehnică

este Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii -

A.N.C.O.M.

A.N.C.O.M. este autoritatea care avizează conform condiţiile tehnice şi

economice în care se realizează accesul la infrastructură al furnizorilor de reţele de

comunicaţii electronice, în baza prevederilor Legii nr. 154/28.09.2012 privind regimul

infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice, în cazul proiectelor de instalare de

infrastructură realizate cu participarea sau sprijinul autorităţilor administraţiei publice

centrale ori locale sau finanţate, total ori parţial, din fonduri publice.

Potrivit art. 10, alin. (4) din Legea nr. 154/2012, „implementarea unor proiecte

de instalare de infrastructură realizate cu participarea sau sprijinul autorităţilor

administraţiei publice centrale ori locale sau finanţate, total ori parţial, din fonduri

publice, fără avizul conform al A.N.C.O.M., poate fi atacată de orice persoană

interesată la instanţa de contencios administrativ competentă”.

Aplicarea prevederilor Legii nr.154/2012, privind regimul infrastructurii

reţelelor de comunicaţii electronice, implică, pe lângă alte elemente normative şi de

reglementare, obligativitatea ca în cuprinsul proiectelor pentru autorizarea şi realizarea

lucrărilor de construcţii să fie prevăzute trasee sistematizate pentru instalarea de reţele

de comunicaţii electronice.

Autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor publice de comunicaţii

electronice, inclusiv emiterea avizului coordonator pentru astfel de lucrări, respectiv

2-12


proiectarea şi realizarea traseelor sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice

se vor face pe baza Normelor tehnice specifice pentru realizarea de infrastructuri de

reţele de comunicaţii electronice.

Normele tehnice cuprind şi stabilesc caracteristicile constructive, capacitatea

minimă necesar a fi asigurată de traseele corespunzătoare diferitelor categorii de

lucrări de construcţii, zonele de protecţie pentru anumite elemente ale reţelelor de

comunicaţii electronice sau elemente ale infrastructurii necesare susţinerii acestora,

procedura de emitere a avizului tehnic care atestă conformitatea cu aceste norme, aviz

necesar în vederea emiterii autorizaţiei de construire, precum şi categoriile de avize şi

acorduri solicitate pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor publice de



infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice, contribuie la stimularea dezvoltării




În acelaşi timp, luarea în considerare, pe parcursul elaborării şi adoptării

Normelor, a propunerilor asociaţiilor profesionale legal constituite ale furnizorilor de

reţele de comunicaţii electronice, precum şi ale altor asociaţii legal constituite în

domeniul comunicaţiilor electronice şi ale autorităţilor publice interesate, va asigura

un grad ridicat de aplicabilitate a prevederilor acestora, cu efecte benefice, atât privind

calitatea serviciilor oferite, cât şi în ceea ce priveşte costurile implicate.



autorităţilor publice, va conferi documentului ce va fi adoptat, acceptul publicului larg,

respectiv al utilizatorilor finali ai serviciilor de comunicaţii electronice, care suportă

până la urmă, costurile suplimentare generate de eventualele necorelări între realizarea

construcţiilor civile şi cea a reţelelor de comunicaţii electronice.

În aceste condiţii, aplicarea rezultatelor proiectului propus va fi asigurată prin

crearea cadrului normativ corespunzător şi urmărirea respectării prevederilor Normelor

tehnice adoptate, astfel ca efectele benefice preconizate să fie obţinute.

2-13


Legea nr.154/2012 nu cuprinde sancţiuni directe pentru situaţiile în care

condiţiile tehnice şi economice de acces la proiectele de instalare de infrastructură

prevăzute la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 154/2012 nu sunt respectate. Conform

A.N.C.O.M., este necesară „conceperea unui alt mecanism decât cel al avizului

conform, mecanism care să implice emiterea de către A.N.C.O.M. a unui act

administrativ a cărui eventuală nerespectare să fie sancţionabilă contravenţional sau

administrativ”.

Legea nr. 154/2012, la art. 10 alin. (1) interzice „acordarea sau menţinerea unor

drepturi speciale ori exclusive în ceea ce priveşte instalarea sau furnizarea de reţele de

comunicaţii electronice, inclusiv cu privire la instalarea unor elemente de

infrastructură asociată reţelelor de comunicaţii electronice”. Instituirea unor astfel de

drepturi speciale sau exclusive poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ

de orice persoană interesată.

Potrivit art. 4 din Legea nr.154/2012, „furnizorii de reţele publice de

comunicaţii electronice au dreptul de acces pe proprietăţi pe, deasupra, în sau sub

imobilele proprietate publică, inclusiv pe drumuri, poduri, tuneluri, galerii tehnico-

edilitare, pasaje şi viaducte, stâlpi şi piloni, păduri şi terenuri agricole, dacă sunt

îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii”:

„exerciţiul acestui drept nu contravine uzului sau interesului public căruia îi

sunt destinate imobilele în cauză”;

„efectuarea lucrărilor în cauză nu este de natură să „contravină cerinţelor

specifice de urbanism, de amenajare a teritoriului sau privind calitatea în construcţii

ori celor privind protecţia mediului, a sănătăţii, apărării, ordinii publice şi siguranţei

naţionale, pe care trebuie să le respecte activităţile ce se desfăşoară, pe deasupra, în

sau sub imobilele în cauză”.

Potrivit Regulamentului general de urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 525/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul „asigurării calităţii

spaţiului public, a protecţiei mediului şi siguranţei şi sănătăţii locuitorilor, precum şi

pentru creşterea gradului de securitate a reţelelor edilitare, în zona drumurilor publice

situate în intravilanul localităţilor, lucrările de construcţii pentru realizarea/extinderea

reţelelor edilitare inclusiv pentru traversarea de către acestea a drumurilor publice, se

2-14


execută în varianta de amplasare subterană, cu respectarea reglementărilor tehnice

specifice în vigoare".

În urma modificărilor şi completărilor aduse Regulamentului general de

urbanism prin H.G. nr. 490/2011 a fost interzisă:

„montarea supraterană, pe domeniul public, a echipamentelor tehnice care

fac parte din sistemele de alimentare cu apă, energie electrică, termoficare,

telecomunicaţii, transport în comun, a automatelor pentru semnalizare rutieră şi altele

de această natură. Montarea echipamentelor tehnice menţionate se execută în varianta

de amplasare subterană ori, după caz, în incinte sau în nişele construcţiilor, cu acordul

prealabil al proprietarilor incintelor/construcţiilor şi fără afectarea circulaţiei publice”;

„amplasarea reţelelor edilitare pe stâlpi de iluminat public şi de distribuţie a

curentului electric, pe plantaţii de aliniament, pe elemente de faţadă ale imobilelor ori

pe alte elemente/structuri de această natură”.

În privința autorizării construirii reţelelor de comunicaţii electronice, potrivit

dispozițiilor art. 25 din Legea nr.154/2012, „autorizarea lucrărilor de infrastructură a

reţelelor publice de comunicaţii electronice, inclusiv emiterea avizului coordonator

pentru astfel de lucrări, respectiv proiectarea şi realizarea traseelor sistematizate ale

reţelelor de comunicaţii electronice se vor face pe baza normelor tehnice specifice.

Acestea vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea comună a

Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaționale şi a Ministerului Dezvoltării

Regionale şi Turismului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr.

154/2012”. (sursa Raport Netcity Site – [2])

Proiectul propune analiza stadiului actual al cadrului normativ şi portofoliului

de construcţii şi instalaţii, identificarea şi examinarea problematicii deficitare în

realizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor de comunicaţii electronice şi ca

urmare elaborarea proiectului de „Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de

reţele de comunicaţii electronice”, parcurgerea tuturor etapelor prevăzute de Actele

normative aplicabile, în vigoare, necesare consultării publice şi adoptării Normelor.

Totodată, proiectul va asigura urmărirea efectelor aplicării practice a Normelor

adoptate, în condiţiile concrete economice şi sociale, în vederea identificării unor

2-15


eventuale perfecţionări necesare şi elaborarea propunerilor de realizare a acestor

perfecţionări.

Acest proiect, elaborat de INSCC, va furniza, până la data de 10 decembrie

2015, suportul pentru elaborarea cadrului legislativ necesar.

Normele tehnice elaborate de INSCC cu sprijinul MCSI cuprind și stabilesc:

caracteristicile constructive;


categorii de lucrări de construcţii;

zonele de protecţie pentru anumite elemente ale reţelelor de comunicaţii

electronice sau elemente ale infrastructurii necesare susţinerii acestora;

procedura de emitere a avizului tehnic care atestă conformitatea cu aceste

norme, aviz necesar în vederea emiterii autorizaţiei de construire, precum şi,

categoriile de avize şi acorduri solicitate pentru autorizarea lucrărilor de

infrastructură a reţelelor publice de comunicaţii electronice.

Referinţele bibliografice sunt menţionate la sfârşitul capitolului. În cadrul

acestui capitol s-a preferat preluarea exactă a paragrafelor din legi, directive şi

recomandări, cu plasarea acestora între ghilimele şi indicarea precisă a sursei

bibliografice. Prin prelucrare sau re-frazare s-ar fi putut pierde sensul exact al

mesajului.

2-16


Referinţe bibliografice capitol 2:

[1] http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:l24216a

[2] http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id10037/raport_netcity_s

ite_plus_anexe.pdf (pag. 10÷21)

[3] MCSI - Lege-privind-comunicațiile-electronice

[4] Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului

de instituire a Organismului autorităților europene de reglementare în domeniul

comunicațiilor electronice (OAREC) și a Oficiului

[5] Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare

a Directivelor 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru

rețelele și serviciile de comunicații electronice, 2002/19/CE privind accesul la

rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și

interconectarea acestora și 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor

de comunicații electronice

[6] Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului de modificare

a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu

privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, a Directivei

2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității

în sectorul comunicațiilor publice și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004

privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea

legislației în materie de protecție a consumatorului

[7] RECOMANDAREA COMISIEI 2007/879/CE din 17 decembrie 2007 privind

piețele relevante de produse și de servicii din sectorul comunicațiilor electronice

care pot face obiectul unei reglementări ex ante, în conformitate cu Directiva

2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un cadru de

reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:l24216a

http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id10037/raport_netcity_site_plus_anexe.pdf

http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id10037/raport_netcity_site_plus_anexe.pdf

2-17


[8] DECIZIA 2004/641/EC din 14 septembrie 2004 pentru amendarea Deciziei

2002/627/2002 privind înființarea Grupului Reglementatorilor Europeni pentru

rețelele și serviciile de comunicații electronice

[9] Recomandarea Comisiei din 23 iulie 2003 privind procedura de notificare,

termenele și procedura de consultare stipulate în articolul 7 al Directivei

2002/21/EC a Parlamentului European și a Consiliului privind cadrul comun de

reglementare pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice

[10] RECOMANDAREA din 11 februarie 2003 a COMISIEI EUROPENE cu

privire la piețele relevante ale produselor și serviciilor de comunicații

electronice pentru care este posibilă reglementarea ex ante, conform Directivei

2002/21/EC privind cadrul comun de reglementare pentru rețelele și serviciile

de comunicații electronice

[11] DIRECTIVA 2002/77/EC din 16 Septembrie 2002 privind competiția pe

piețele serviciilor și rețelelor de comunicații electronice

[12] DECIZIA Comisiei Europene din 29 iulie 2002 de înființare a Grupului

Autorităților Europene de Reglementare pentru rețele și servicii de comunicații

electronice

[13] DIRECTIVA 2002/21/EC din 24 aprilie 2002 privind cadrul comun de

reglementare pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice

[14] DIRECTIVA 2002/19/EC din 24 aprilie 2002 privind accesul la rețelele de

comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea

acestora

3-1


3 DEFINIREA CERINŢELOR TEHNICE CORESPUNZĂTOARE

CATEGORIILOR DE LUCRĂRI EDILITARE ŞI TIPURI DE

REŢELE DE COMUNICAŢII ELECTRONICE.

3.1 Cerințe de bază

3.1.1 Siguranța în funcționare

Siguranța în funcționare a infrastructurii este determinată de structura,

amplasament, de regulile privind accesul pentru exploatare sau întreținere, mutare sau

înlocuire.

Realizarea infrastructurii de comunicații electronice pe mai multe nivele/

magistrală, de distribuție, de branșamente și de acces local.

Asigurarea unor soluții alternative/extinderea rețelei FTTH, implementarea

rețelei GPON.

Dotarea amplasării echipamentelor și a infrastructurii cu dispozitive antiefracție/

clădiri, dulapuri și containere, camere de tragere.

Accesul în infrastructură se va face numai în prezența personalului operatorilor

implicați.

Pentru executarea unor lucrări de construire a drumurilor noi sau reabilitarea

celor existente, reabilitarea terasamentelor liniilor CF, pentru lucrările aferente altor

instalații, pentru construirea unor clădiri de locuințe, pentru birouri, clădiri administrative,

depozite etc., se va obține avizul deținătorului infrastructurii de comunicații

electronice.

Pentru protecția infrastructurii de comunicații electronice se vor respecta

prevederile STAS 8591/97 care stabilesc distanțele minime dintre diverse tipuri de

instalații cabluri și canalizații Tc., cabluri electrice, conducte de apă, conducte de gaze

etc..

Pentru construcția unei linii de stâlpi Tc. sau pentru instalarea unui cablu aerian

se stabilește un culoar de 1,5…2,0 m lățime.

3-2


În cazul cablurilor Tc. instalate pe liniile de stâlpi de energie de joasă tensiune

se vor respecta prevederile SR 831/2002 privind condiții de amplasare, poziții

reciproce și distanțe minime admise pe verticală.

Lucrările de construcții, care afectează amplasamentul infrastructurii de

comunicații electronice, se vor executa numai după eliberarea amplasamentelor.

Mutările și/sau protejările se vor executa pe baza unei documentații de

proiectare solicitată de beneficiar și avizată de deținătorul infrastructurii.

Toate lucrările de construcții care se vor executa în zona de protecție a

infrastructurii de comunicații electronice vor începe numai după stabilirea și pichetarea

exactă a amplasamentelor și numai în prezența unui reprezentant al deținătorului

infrastructurii, care va fi anunțat cu minimum 48 ore înainte.

Relocarea infrastructurii de comunicații, pentru eliberarea amplasamentelor se

va face în baza unui plan de coordonare întocmit de beneficiarul construcției.

Mutarea și protejarea amplasamentului infrastructurii de comunicații nu trebuie

să afecteze capacitatea și performanța.

Punerea în funcțiune după mutare și protejare se va face, respectând programul

de control al fazelor determinante, numai în prezența deținătorului infrastructurii de

comunicații electronice.

În cazul producerii unei avarii a infrastructurii constructorul este oblicat să

anunțe imediat deținătorul infrastructurii și să acorde, cu forțe de muncă și utilaje,

sprijinul pentru lichidarea avariei.

Până la înlăturarea avariei, deținătorul infrastructurii va analiza posibilitatea

asigurării unor rute ocolitoare.

În cazul în care, pentru eliminarea avariei, sunt necesare desfaceri de pavaje și

săpături care afectează traficul sau necesită restricții de viteză se va solicita avizul și

prezența autorității de resort sau a autorității locale.

După înlăturarea avariei pavajele vor fi refăcute la starea inițială.

3-3


3.1.2 Rezistența și stabilitate

3.1.2.1 Amplasament în exterior

În extravilan, de-a lungul drumurilor, în zona de protecție.

În intravilan la limita de proprietate.

Infrastructura de comunicații se amplasează în terenuri stabile fără surpări sau

alunecări.

În afara terenurilor agresive d.p.d.v. chimic amplasarea se face conform PU/PUZ.

3.1.2.2 În interior

Pentru infrastructura de comunicații din interiorul clădirilor se vor respecta

prevederile Normativului I 18/1.2001 voce, date, imagini.

Spațiile destinate echipamentelor trebuie să fie cât mai aproape de centrul de

greutate al rețelei, asigurând un grad de securitate corespunzător.

Să asigure transportul facil la locul de montaj.

Să aibă condiții de temperatură și umiditate18 ... 25 gr, umiditate 80%, să fie

ferite de praf, și agenți corozivi.

Să împiedice propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor, trepidațiilor și

zgomotelor.

Să nu fie traversate de conducte de termoficare, gaze, apă, canalizare.

Spațiile pentru echipamente să fie prevăzute cu iluminat de siguranță.

Nu se admite utilizarea spălătoriilor sau a uscătoriilor ca spații pentru

echipamente.

Planșeele încăperilor pentru echipamente sau subrepartitoare se vor dimensiona

conform greutății echipamentelor menționate în caietele de sarcini ale furnizorului.

Instalațiile interioare se execută îngropat, sub tencuială și sub planșee sau

plafoane false, în cazul clădirilor noi și la clădirile la care se execută reparații capitale.

În clădirile existente circuitele și cablurile se instalează în tuburi, canale de

cabluri metalice sau PVC instalate aparent.

În general se folosesc circuite în tuburi îngropate între posturi și punctele de

concentrare, cutii de distribuție, firide, subrepartitoare.

3-4


Diametrele circuitelor vor fi alese astfel încât să se asigure nivelul de transmisie

conform standardelor și limita admisă pentru rezistența de semnalizare.

3.1.2.3 Gruparea circuitelor

Circuitele pentru telefonie, dispecer, interfon și ceasuri electrice se pot grupa în

același tub sau cablu dacă nivelele de transmisie permit.

Circuitele pentru instalația de sonorizare se instalează separat.

Circuitele sau cablurile aparținând transmisiilor de date se vor instala separat și

pe trasee diferite dacă nu fac parte dintr-o rețea de cablare structurată voce, date, imagine.

3.1.2.4 Cerințe privind alegerea traseelor/ conform pct.6.5. din Normativul

I 18/1/2001

Se vor evita traseele în lungul conductelor calde și fără să fie atinse, distanța

minimă în cazul paralelismelor scurte va fi de min. 12 cm sau se va proceda la izolare

termică.

Distanța minimă a circuitelor de curenți slabi și cele electrice, fără înnădiri pe

zona de paralelism, trebuie să fie de min. 25 cm, circuitele de curenți slabi se vor

instala sub cele electrice.

În cazul clădirilor de locuit distanța poate fi redusă la 15 cm dacă lungimea

paralelismului nu depășește 30 m.

Nu se vor instala cabluri de curenți slabi în canale tehnice sau tunele unde sunt

în funcțiune cabluri electrice cu tensiuni peste 1000 V.

În cazul în care nu se poate evita cablurile de curenți slabi se vor instala pe

partea opusă peretelui pe care sunt instalate cablurile electrice sau pe aceeași parte,

dar la o distanță de cca 40 cm.

În acest caz, pentru lungimi de paralelism mai mari de 150 m, se va face un

calcul de protecție conform prevederilor SR 832/2008.

Circuitele de sonorizare, care se vor proteja în tuburi metalice, se vor instala

față de celelalte circuite la distanțe de minimum 20 de cm.

Aceste distanțe se pot micșora la 5 cm la o lungime de paralelism de 50 m, la 3

cm pentru un paralelism de 30 m și la 2 cm pentru un paralelism de 10 m.

3-5


Se va asigura continuitatea tuburilor metalice de protecție și se vor lega la

ambele capete la prize de pământ.

Pentru alegerea traseelor de circuite și cabluri se vor evita spațiile cu pericol de

explozie, medii corozive, prin spații în care există pericolul scurgerilor de lichide care

pot afecta și deteriora învelișul exterior al cablurilor, sau există pericol de incendiu.

La trecerile prin planșeuri sau prin pereți se va asigura etanșeitatea perfectă

pentru a evita propagarea flăcărilor, trecerea fumului și a gazelor.

Racorduri

Capacitatea racordurilor telefonice se va dimensiona în funcție de potențialul

maxim (nr. de locuințe și agenți economici).

- Capacitatea racordului trebuie să fie 120-130 % din potențialul maxim.

- Pentru racorduri se vor instala minimum 2 conducte, numărul de conducte

poate crește în funcție de importanța clădirii și de tipurile de instalații (telefonie ,

internet, imagine, ceasoficare, avertizare incendii).

- Punctele de concentrare se vor amplasa cât mai aproape de punctul de acces a

racordului în clădire. Racordurile se vor executa la fiecare scară a clădirilor, iar când

nu este posibil se va instala paftalat pe zid.

- Se vor evita pe cât posibil subsolurile clădirilor. În acest caz se va acorda

atenție deosebită etanșeizării străpungerilor pentru trecerile de la o scară la alta cu

deosebire subsolurilor cu destinație specială (Norme tehnice privind proiectarea și

executarea adăposturilor de apărare civilă în subsolurile construcțiilor noi).

- Nu se admite instalarea cablurilor pe fațadele principale ale clădirilor.

Instalarea cablurilor, în acest caz, se va face pe fațadele din spatele clădirilor și fără a

afecta pe cât posibil arhitectura.

3.1.3 Siguranța la foc

- Se va evita pentru, traseele de cablu, zone cu temperaturi ridicate, cu foc

deschis sau pericol de incendiu;

- Se obturează conductele inclusiv cele de acces în clădiri sau urcările din

galerie-subsoluri pe verticală prin nișă sau tuburi pentru a evita infiltrările de gaze;

3-6


- Se aerisesc camerele de tragere, subsolurile sau spațiile închise, înainte de

începerea lucrului;

- În clădiri se vor utiliza numai cabluri ignifuge sau cu întârziere la propagarea

flăcării.

3.1.4 Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția mediului

- Se refac terenurile afectate de săpături (pavaje, spatii verzi, se îndepărtează

deșeurile și surplusul de pământ rezultat din săpături)

- Respectarea planurilor de coordonare pentru a nu afecta alte instalații (conducte

de gaze, canale de evacuare) care pot conduce la poluare și deteriorare mediu.

3.1.5 Protecția împotriva zgomotului

Protecția zgomotului poate fi analizată în cazul instalațiilor de climatizare

pentru echipamentele de comutație sau în cazul generatoarelor pentru furnizarea

energiei de rezervă.

Instalațiile Tc. sunt statice și nu produc zgomote.

3.2 Construcția canalizației telefonice

3.2.1 Cerințe privind proiectarea și construcția canalizației telefonice

Asigură condiții de dezvoltare, întreținere și exploatare, din punct de vedere

economic și urbanistic, permițând instalări succesive, înlocuiri sau desființări fără a

afecta pavaje sau a afecta circulația rutieră.

Asigură protecția mecanică, protecție împotriva exploziilor sau a incendiilor.

Construcția canalizației se face în conformitate cu cerințele de dezvoltare și

sistematizare a localităților.

Canalizația se construiește atât în mediu urban, rural sau incinte și este

determinată de motive tehnice, economice, de sistematizare sau când linia de stâlpi nu

mai suportă d.p.d.v. mecanic mai multe cabluri instalate aerian.

Când vecinătatea liniilor de energie sau de tracțiune determină protecția

instalațiilor Tc. față de influențele electromagnetice.

3-7


3.2.2 Capacitățile canalizaţiei

Capacitatea canalizației este în funcție de capacitatea finală a echipamentelor

necesare, număr de clienți.

Tehnologia actuală permite utilizarea conductelor folosind subconducte sau

fascicole de tubete pentru cabluri și microcabluri cu fibre optice.

Numărul conductelor trebuie să asigure necesarul pentru 15 - 20 ani.

- 1 conducta de rezervă pentru capacitatea canalizației de până la 8 conducte.

- 2 conducte pentru capacitatea canalizației mai mare de 8 conducte.

3.2.3 Elemente componente

Canalizație principală inclusiv camere de tragere.

Canalizație de racord la stâlpi sau la clădiri.

Amplasarea camerelor de tragere se corelează cu schimbările de direcție, cu

punctele de trecere la obstacole CF, linii de tramvai, poduri, traversări de drumuri, ape

sau canale termice.

Adâncimea normală de instalare a conductelor este determinată de numărul

conductelor și de profil în condițiile din teren adâncimea stratului freatic, teren stâncos

sau culoar.

Profilul șanțurilor în funcție de profilul canalizației este indicat în „Catalogul cu

detalii tip Vol. III” /83- Canalizarea în telecomunicații.

Atenție deosebită asupra îmbinării și obturării conductelor pentru a nu permite

infiltrarea gazelor în cazul racordurilor la clădiri.

Tipurile camerelor de tragere sunt în funcție de numărul conductelor, de

punctele de racord și de direcțiile din care au acces conductele în camerele de tragere

și anume:

- camera mică (X, Y),

- camera mijlocie B,

- camere tip mare ( A, J, T, L),

- camere speciale ( RC, V1, V2, V3 ).

3-8


Tipul și dimensiunile interioare și exterioare ale camerelor de tragere sunt

conform Catalogul cu detalii tip Vol. III/83 – Canalizarea în telecomunicații.

3.2.4 Etapele obligatorii pentru construcția canalizației

1. Studierea planurilor.

2. Parcurgerea amplasamentului canalizației și confruntarea planurilor cu terenul.

3. Stabilirea și asigurarea măsurilor de protecție a muncii ce se impun.

4. Studierea și asigurarea condițiilor impuse de deținătorii altor instalații în

avizele emise.

5. Efectuarea sondajelor pentru identificarea exactă a amplasamentelor

instalațiilor subterane existente și punerea de acord cu planul de coordonare.

6. Stabilirea traseului definitiv al canalizației.

7. Instalarea panourilor de limitare a zonei de lucru inclusiv pentru depozitarea

pământului rezultat din săpături și a panourilor de semnalizare rutieră și de semnalizare.

8. Executarea săpăturilor pentru instalarea conductelor și pentru construirea

camerelor de tragere.

9. La executarea săpăturilor se vor lua toate măsurile pentru a nu deteriora

instalațiile edilitare existente.

10. Sprijinirea malurilor cu dulapi de fag sau panouri metalice.

11. Instalarea podețelor pentru trecerea pietonilor și a mijloacelor auto și a

utilajelor.

12. Asamblarea și lansarea conductelor în șanț, construirea camerelor de tragere

camerelor de tragere și rigidizarea conductelor cu beton de încastrare inclusiv la

accesul conductelor în camerele de tragere.

13. Îmbinarea conductelor PVC se va face cu mufe prefabricate asigurând

etanșeitatea prin lipire cu adeziv, iar a conductelor HDPE cu manșoane prin

electrofuziune.

14. Astuparea șanțului prin lipire cu pământ sortat, în straturi de câte 20 cm

grosime, compactat manual sau mecanic.

15. Transportul deșeurilor de pavaje și a surplusului de pământ rezultat după

instalarea conductelor și construirea camerelor de tragere.

16. Curățirea zonei de lucru de eventualele resturi de pământ și pavaje.

3-9


17. Îndepărtarea podețelor și a panourilor de semnalizare.

18. Finisarea camerelor de tragere, inscripționarea și marcarea lor.

19. Obturarea conductelor de acces în galeriile de cabluri și în subsolurile

clădirilor.

Refacerea pavajelor și a spațiilor verzi se va realiza de către un constructor

agreat de administrațiile locale.

3.2 5 Specificații tehnice de referință

Normativ Nr. 48/1983 Proiectarea și construcția canalizației telefonice;

STAS 6054/97 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea

interiorului României;

STAS 6675/92 Țevi PVC. Condiții de calitate, dimensiuni;

ST 8.1. Conducte HDPE;

STAS 8591/97 Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane executate

în săpătura;

STAS 9312/97 Subtraversări de căi ferate și drumuri cu conducte;

SR 6290/2004 Încrucișări între liniile de energie și liniile de telecomunicații;

Normativ C140/86 Clase de betoane;

Catalogul cu detalii tip Vol. III/1983/- Canalizarea în telecomunicații.

3.3 Construcția liniilor de stâlpi Tc.

3.3.1 Etapele construirii liniei de stâlpi ecologici

1. Studierea planurilor.

2. Parcurgerea amplasamentului stâlpilor și confruntarea planurilor cu terenul.

3. Stabilirea și asigurarea măsurilor de protecție a muncii ce se impun.

4. Studierea și asigurarea condițiilor impuse de deținătorii altor instalații în

avizele emise.

5. Efectuarea sondajelor pentru identificarea exactă a amplasamentelor

instalațiilor subterane, în secțiunile în care în avizele obținute este indicată existența lor.

3-10


6. Stabilirea traseului definitiv (amplasarea stâlpilor) se va face în sistem de

coordonate stereo 70.

7. Pichetarea cu țăruși a amplasamentelor stâlpilor. Nu se vor bloca ușile,

ferestrele sau intrările în curțile unităților economice sau gospodării.

8. Săparea gropilor manual sau mecanizat în funcție de condițiile din teren.

Gropile se sapă sub formă de elipsă având dimensiunile în funcție de diametrul

stâlpului, cu axa mare perpendiculară pe traseu pentru a permite alinierea stâlpilor.

Pentru stâlpii de lemn adâncimea gropilor este în funcție de natura terenului și de

lungimea lor și anume, tabelul 1:

Tabelul 1 Adâncimea gropilor este în funcție de natura terenului

Lungime

[m]

Teren mediu

[m]

Teren tare

[m]

Teren moale

[m]

7 1,30 1,20 1,50

8 1,40 1,30 1,60

9 1,50 1,40 1,70

10 1,60 1,50 1,80

11 1,70 1,60 1,90

12 1,80 1,70 2,00

9. Stâlpii de beton pot fi cu fundație burată:

- de susținere,

- de colț și terminali ancorați.

Dimensiunile gropilor secțiunea 0,60 - 0,80 m și adâncimea 2,1 m.

10. Stâlpi de beton cu fundație turnată. La stâlpi de beton centrifugat, de colt

fără ancore, dimensiunile gropii sunt 1,5 m x 1,5m în secțiune și adâncimea de 2,2 m.

Pentru stâlpii de beton centrifugat precomprimat are în secțiune 1,1 m x 1,1 m și

adâncimea de 2,2 m.

Se toarnă un radier de 25 cm, pentru nivelare, se introduc cofrajele în interiorul

gropii și se toarnă betonul ( C 6|7,5 ) B 100. Decofrarea se va face după minimum o

jumătate de zi.

Săpăturile se execută manual sau mecanizat.

3-11


11. Transportul, încărcarea și descărcarea stâlpilor.

Se face în echipă cu mijloace adecvate: autocamion cu dotările necesare,

remorci monoax, automacara, unelte și scule adecvate. Se respectă normele de protecție

și sănătate în muncă.

12. Plantarea stâlpilor.

Se face manual sau mecanizat, în echipă cu un număr de 6 - 12 persoane, în

funcție de mărimea stâlpilor.

13. Ancorarea stâlpilor de lemn. Se instalează la schimbările de direcție.

Mărimea ancorei este determinată de greutatea cablurilor, de tragere și de

deschidere. În cazul în care culoarul nu permite, se pot folosi ancorele la pop, ancore

la stâncă. Se recomandă ca ancorele la zid să fie evitate.

Ancorele, utilizate în liniile de stâlpi, sunt confecționate din cablu de oțel

simplu zincat de 2, 3, 5 și 8 tone ca mărime. Pentru prindere la stâlp și la sol se

folosesc cleme de legare cu 3 șuruburi, placă de protecție, vergea de ancoră, butuc din

beton pentru prinderea subterană. Pentru protecția pietonilor și animalelor (numai în

localități) se folosește pavăza de ancoră, iar pentru protecția ancorei față de utilaje și

mijloace auto se instalează apărătoare de osie. Pentru protejarea persoanelor față de

fenomenele keraunice și a influențelor liniilor de energie electrică în liniile Tc. se

instalează izolatori la ancore.

14. Instalarea cablului de oțel de mărimea corespunzătoare sarcinilor (3, 5 tone)

prinderea la stâlpi și întinderea. Prinderea funiei de oțel se prinde, la stâlpi de lemn, cu

buloane și cleme de suspensie și cu brățări metalice cu buloane și cleme.

Cablul de oțel se instalează pe partea dinspre case, sub liniile de energie și să nu

atingă și să producă presiune pe orice obstacol sau stâlp.

15. Instalarea inelelor de suspensie.

Inelele de suspensie se montează numai după instalarea cablului de oțel. Inelele

se instalează la intervale de 40 cm, iar inelele adiacente stâlpilor la 15 cm de axul

bulonului.

Dimensiunile inelelor sunt în funcție de diametrele exterioare ale cablurilor.

Pentru montarea inelelor se va folosi un cărucior mobil suspendat de cablul de oțel.

3-12


3.3.2 Specificații tehnice de referință

- SR EN 12465/2004 Stâlpi de lemn impregnați. Condiții privind durabilitatea;

- SR EN 12479/2004 Stâlpi de lemn impregnați. Dimensiuni;

- STAS 1513/80 Cablu de otel zincat;

- SR 6290/2004 Încrucișări între liniile de energie electrică și liniile de

telecomunicații.

Catalogul cu detalii tip Vol. I/1983/- Linii aeriene de telecomunicații.

3.4 Instalarea cablurilor cu fibre optice în săpătură

Autorizarea execuției lucrărilor se va face conform Legii 50/1991.

Executarea și urmărirea lucrărilor de infrastructură va începe numai după

obținerea autorizației de construire.

3.4.1 Etapele realizării lucrărilor

- Confruntarea planurilor din documentație de execuție cu terenul pentru

identificarea, prin sondaje, a instalațiilor (utilităților) subterane trecute pe planuri de

către deținătorii de instalații odată cu emiterea avizelor;

- Stabilirea definitivă a traseului (amplasamentului) având în vedere eventuale

obstacole;

- Se vor stabili și asigura măsurile de Securitate și sănătate a muncii în funcție

de specificul lucrărilor și măsuri de Prevenire și stingerea incendiilor.

- Spațiile de lucru în care se execută săpături pentru instalare conducte, pentru

camerete sau gropi pentru forare la subtraversări se vor semnaliza corespunzător atât

ziua cât și noaptea și se vor monta podețe pentru trecerea pietonilor, animalelor și a

mijloacelor auto;

- Se va instrui personalul în domeniul Situațiilor de Urgență;

- Executarea șanțului pentru instalarea conductelor și amenajarea trecerilor

peste obstacole ( pasaje, poduri, drumuri, la intersecții cu conducte de apă, de gaze, de

transport produse petroliere, cabluri electrice, conducte de termoficare etc.) unde se

vor instala țevi de protecție din OL 114x5 mm sau HDPE 110 mm;

3-13


- Înainte de executarea șanțului, fiind stabilit definitiv traseul, se va scoate și

depozita stratul vegetal care, în funcție de zona și natura solului, poate ajunge până la

40 cm.

- La astuparea șanțului stratul vegetal se va repune la suprafața solului;

- Suportul subteran pentru instalarea CFO se realizează cu 2 HDPE 40 mm, care

trebuie să reziste la o presiune de 10 bari, pentru a putea permite instalarea cablului FO

prin suflare SR ISO 4427, ST/8;

- Profilul șanțului este de 0,4m lățime și 1,2 m ( adâncimea maximă de îngheț

pe teritoriul României este 1,1m) STAS 6054/97.

În terenuri stâncoase adâncimea minimă de instalare a subconductelor este de

0,6 m, se vor înlătura prin pilire colturile de stancă și se vor proteja cu un strat de

nisip de 10 cm.

Săparea șanțului se poate face manual, mecanizat cu escavatorul de mici

dimensiuni sau cu săpător cu elindă. Alegerea metodei de săparea șanțului se face în

funcție de mediu, structura solului, utilitățile existente și amplasamentul acestora față

de traseul ales.

În cazul în care terenul este liber de alte instalații pe distanțe mari și solul

permite, se pot folosi utilaje cu plug, care lansează cele două conducte HDPE 40 mm

inclusiv folia de avertizare fără a se executa șanțul. Se respectă STAS 8591/97.

Umplerea șanțului se va face în straturi compactate de 20 cm. Frontul

săpăturilor trebuie să avanseze astfel încât să se poată asigura astuparea zilnică în

condiții de siguranță.

Instalarea conductelor HDPE 40 mm trebuiesc instalate în poziție orizontală și

se vor fixa la intervale de 3 m pentru a se păstra poziția și să nu se suprapună, se pot

folosi subtuburi având culori diferite.

Joncționarea subconductelor se va face cu manșoane mecanice sau prin

sudură prin electrofuziune care să reziste la presiunea de 10 bari.

Conductele se vor termina în camerete amplasate la distanțe de 950-980 m.

Amplasarea acestor camerete se va corela cu amplasarea celor de la trecerile de

3-14


obstacole. În cazul în care cablul se va instala prin suflare, subconductele nu se va

întrerupe în cameretele în care nu se montează joncțiuni.

Test de etanșeitate. Calitatea instalării și joncționării tuburilor HDPE se va face

prin introducerea aerului comprimat la 10 bari, în acord cu normele UNI 10910.1 și

UNI 10910.2 /2001, iar presiunea după 10 minute, nu trebuie să scadă mai puțin de 5%.

Test funcțional. Se va verifica uniformitatea diametrul interior al conductelor prin

introducerea, prin suflare, a unei bile sau a unui piston cu diametru nominal de 30 mm

de-a lungul tuburilor.

Atenționarea conductelor HDPE 40 mm, împotriva riscului de deteriorare, se

face cu o bandă de atenționare, inscripționată cu denumirea deținătorului de

infrastructură, și care se instalează la 30 cm deasupra conductelor. Pentru semnalizarea

și identificarea traseului deasupra foliei se vor monta, la intervale de 50 m, ball

markeri. Amplasamentele ball markerilor se vor corela cu cele de la cameretele pentru

joncțiuni, cu cele de la treceri obstacole și de la schimbări de direcție.

Rezerve de cablu. În camerele de tragere sau cameretele în care se joncționează

cablu se vor lăsa câte 20 m de fiecare parte a joncțiunii (Specificații tehnice pentru

traseu de fibră optică ALCATEL/01).

La traversări de drumuri se va lăsa în una din camerete o rezervă de 10 m.

La traversări de CF și la poduri se vor lăsa câte 20 m cablu de rezervă, câte 10 m

în fiecare cameretă.

Camerele de tragere vor fi de tip mic sau mijlociu (tip X ,Y sau B) conform

Catalogului de detalii tip INPTc. Vol. III/83.

Curbura minimă admisă pentru cablu nu trebuie să fie mai mică decât

20xdiamentrul exterior al cablului.

Cameretele sunt din beton armat și au următoarele dimensiuni exterioare:

Lungime - 119 cm,

Lățime – 89 cm,

3-15


Înălțime – 70 cm,

Grosime – 7 cm.

Cameretele se instalează respectând următoarele reguli:

- Să fie cât mai aproape de axul traseului pentru a permite instalarea cablului și

intervenții facile în timpul întreținerii și exploatării.

- Se instalează în săpătură astfel ca partea superioară să fie la 50 cm sub nivelul

solului.

- Dimensiunile gropii în care se instalează camereta trebuie să fie cu 20 cm mai

mari decât dimensiunile exterioare ale cameretei.

- Cameretele vor fi semnalizate cu ball – markeri în exterior la 30 cm de pereții

de intrare și ieșire a conductelor.

- Numărul cameretei se va inscripționa pe unul din pereții cameretei, la loc

vizibil, se vor obtura conductele și se va sigila capacul carton – asfalt.

Protecția cablurilor. Cablul va fi protejat în tub flexibil ( coflex ) pe o distanță

de 70 cm la intrare și ieșire din cameretă în care se joncționeză cablul. Secțiunea de la

ultima joncțiune și ODF din clădire va fi cu cablu tratat ignifug.

În cameretele în care nu se lasă rezervă cablul se protejează în coflex pe toată

lungimea din interior.

În camerele de tragere sau în camerete, la intrarea clădirii, în sheltere sau în

cabinete outdor subconductele se vor obtura cu dopuri deschise sau închise după cum

subconducta este ocupată sau neocupată.

Terminarea cablului se va face în ODF sau patchpanel-uri montate în rak, prin

joncționare cu pigtail-uri.

Măsurători FO

Măsurători în timpul instalării cablului:

1. măsurători de control - se măsoară

1.1. atenuarea pe terminație optică

- atenuarea medie pe conector 0,40 dB

- pierderea prin reflexie ≥ 50 dB se măsoară cu OTDR

3-16


1.2. atenuarea în splice - se măsoară cu OTDR între splice- ul verificat și ODF

2. măsurători de test

3. măsurători la recepția lucrărilor

- la terminarea lucrărilor constructorul va prezenta buletinele de măsurători FO,

efectuate conform procedurilor standard, respectiv măsurători de atenuare executate în

ambele ferestre.

3.4.2 Specificaţii tehnice de referință

1. Catalog cu detalii tip Vol.III/83 canalizație Tc.;

2. Specificații ALCATEL/2001 - Traseu de fibră optică și măsurători;

3. UNI 10910.1 si UNI 10910.2 - Probe de etanșeitate;

4. STAS 8591/1997 - Amplasarea în localități a instalațiilor subteran instalate în

săpătură;

5. STAS 6054/1997 - Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea

teritoriului României;

6. ST - 8 , SR ISO 4427 - Conducte HDPE;

7. ST 1 - 7 - Cabluri cu fibre optice;

8. ST 10 - Accesorii de rețele cu fibre optice;

9. STAS 9312/1997 - Subtraversări de căi ferate și drumuri cu conducte.

3.5 Instalarea cablurilor FO în canalizație

3.5.1 Etapele de realizare a lucrărilor

1. Identificarea traseului canalizației, conform filelor de plan, unde urmează să

se instaleze cablurile.

2. Stabilirea și asigurarea măsurilor de securitate și sănătate a muncii.

3. Instruirea personalului care participă la instalarea cablurilor.

4. Acoperirea punctelor de lucru cu panouri de semnalizare.

5. Deschiderea, aerisirea, evacuarea, apei și noroiului, dacă este cazul, obturarea

conductelor pentru prevenirea gazelor.

6. Asignarea conductelor libere.

3-17


7. Mandrinarea conductelor libere pe toată lungimea de pozare și instalarea

funiei de tragere a cablului.

7.1. În cazul instalării CFO, înainte de instalarea cablului în conducta asignată,

se instalează subconducte având diametre de 25, 32, 40 mm în funcție de diametrul

exterior al CFO.

7.2. În cazul instalării microcablurilor cu fibre optice în conducta asignată se

instalează fascicole cu tubete, iar subconductele vor avea tubete preinstalate.

Tubetele respectă codul culorilor conform IEC 60304 și au ca dimensiuni

7/5,5; 10/5,5; 10/8; 12/8.

(Diametru exterior/Diametru interior). Dimensiunile sunt date în mm.

Tubetele au la exterior un strat din HDPE, iar la interior un strat cu un

coeficient de frecare redus, care permite instalarea cablului prin suflare cu

echipamente specifice.

Conform EN 13501 tubetele sunt încadrate în clasa F privind inflamabilitatea și

reacția la foc.

Tubetele sunt rezistente la șocuri, tracțiune, la îndoiri repetate și la agenți

chimici și nu sunt dăunătoare pentru personalul de instalare și întreținere.

8. Fixarea bobinelor de cablu, a mijloacelor de tragere.

9. Tragerea cablului în conducta asignată. Este recomandat, având în vedere

coeficientul de frecare dintre cămașa cablurilor și suprafața interioară a conductelor sau

subconductelor aproximativ, precum și greutățile reduse a cablurilor ALPET (cca 0,3)

să se reducă la minimum numărul joncțiunilor.

În cazul instalării microcablurilor cu fibre optice în conducta asignată se instalează

fascicole de câte 7 tubete 10/8 mm, iar subconductele vor avea tubete preinstalate.

Tubetele respectă codul culorilor conform IEC 60304 și au ca dimensiuni

7/5,5; 10/5,5; 10/8; 12/8.

(Diametru exterior/Diametru interior). Dimensiunile sunt date în mm.

Tubetele au la exterior un strat din HDPE, iar la interior un strat cu un

coeficient de frecarea redus.

Pentru instalarea cablurilor se va asigura etanșeitatea tubetelor pe toată

lungimea de instalare a cablului, lungime care nu trebuie să fie mai mică de 1000 m

10. Joncționarea cablurilor FO.

3-18


Se vor lăsa rezerve câte 10 m pentru fiecare cap de cablu și câte 20 m în

camerele de trecere.

Pregătirea capetelor de cablu ce trebuie joncționat.

Introducerea cablului în cutie (manșon).

Joncționarea fibrelor prin sudură (se va respecta codul culorilor).

Se execută măsurători finale.

Închiderea și fixarea cutiei (manșonului) în camerele de tragere.

Prinderea etichetelor.

În camerele de tragere și în clădiri cablurile se vor proteja în tub coflex ignifug.

În clădiri cablurile se vor termina în patchpanel-uri montate în rack-uri sau

direct la echipament, iar conexiunile se realizează cu patchcord-uri.

11. Dezobturarea canalizației principale, îndepărtarea resturilor rezultate după

executarea lucrărilor, închiderea camerelor de tragere și îndepărtarea panourilor de

semnalizare.

Obturarea conductelor se va face cu flanșe și dopuri deschise sau închise după

cum subconducta este ocupată cu cablu FO, sau este liberă, sau cu dopuri gonflabile.


- ST 8-1, SR –ISO 4472 - Conducte HDPE;

- ST 1- 7 - Cabluri cu fibre optice;

- ST 10 - Accesorii pentru rețea;

- IEC 60304 - Tubete. Tipo-dimensiuni și cod culori;

- Instrucțiuni tehnice pentru instalarea containerelor și a cabinetelor de exterior.

3.6 Instalarea cablurilor cu conductoare din cupru

3.6.1. Etapele de realizare a lucrărilor






3-19


5. Deschiderea, aerisirea, evacuarea, apei și noroiului, dacă este cazul, obturarea

conductelor pentru prevenirea gazelor.




8. Fixarea bobinelor de cablu și a utilajelor de tragere.

9. Tragerea cablului În conducta liberă asignată.

Lungimea de tragere maximă admisibilă este funcție de diametru exterior și

greutatea cablului, de coeficientul de frecare dintre învelișul exterior al cablului și

suprafața interioară a conductei.

Această lungime trebuie aleasă astfel încât sa nu se depășească efortul maxim

admisibil suportat de cablu fără să se modifice parametri de transmisie. Anexa A la

Normativul ID 47- 83 Proiectarea și instalarea cablurilor de telecomunicații în

rețele publice locale.

În timpul manevrări, instalării și fixării cablului, după joncționare, se va

respecta raza minimă de curbură prescrisă de furnizor.

Lungimile de tragere trebuiesc alese astfel încât numărul joncțiunilor să fie

redus la minimum.

Pentru intervalul de la instalarea cablurilor până la joncționarea lor, capetele de

cablu se protejează cu capișoane termo având dimensiunile în funcție de diametrul

exterior al cablului.

3.6.2 Joncționarea cablurilor

- Pregătirea capetelor de cablu și rigidizarea lor pe suporți de cablu;

- Se identifică grupele, de 10, 25, 100 perechi din cablu din interior conform

codului culorilor;

- Conectarea conductoarelor se va face cu conectori modul de 25 și/sau 10

perechi sau cu conectori individuali cu 2 sau 3 fire;

- Joncționarea cu conectori modul se face prin presare, cu o presă specială, după

ce conductoarele au fost verificate conform codului culorilor, cu un piepten de

verificare, și au fost plasate în baza modului;

3-20


- Pentru perechile de rezervă și pentru capacități, în perechi, mici se folosesc

conectori individuali;

- În funcție de capacitatea cablului conectorii modul se pot aranja pe un rând

sau două rânduri;

- Măsurarea izolamentului, verificarea de scurtcircuit, continuitatea circuitelor

și proba de presiune;

- Asigurarea continuității ecranului;

- Echipotențierea ecranelor cablurilor și legarea la priza de pământ din

amplasamentul echipamentelor de comutație (galerie centrală, container, cabinet

interior sau exterior, subrepartitoare sau cutii de distribuție);

- Efectuarea măsurătorilor de para și telediafonie pe cablurile de transport;

- Manșoanele termoretractabile se vor alege în funcție de capacitățile în perechi

ale cablurilor și de numărul de intrări prin fiecare capăt – Ex. manșon termoretractabil

92/25 – 300, 200p-300p unde 92 reprezintă diametrul util a manșonului, 25 diametrul

exterior minim al cablului care se joncționează, iar 300 lungimea utilă de joncționare.

Înaintea închiderii prin retractare, conform instrucțiunilor furnizorului, se va

asigura continuitatea mantalei cu un conductor cu cleme la ambele capete și care se

livrează împreună cu manșoanele.

- Manșoanele termoretractabile sunt mai rezistente la intemperii, în special în

zone cu pânza freatică mai ridicată sau în zone mlăștinoase în comparație cu

manșoanele mecanice care necesită ca accesul cablurilor prin flanșele de capăt să se

facă perpendicular pe flanșe.

Fixarea manșoanelor pe suporți și prinderea etichetelor de marcare - cablu.

Etichetele sunt mari, medii si mari pentru cabluri cu Dmax.-20 mm, Dmax.- 45 mm

respectiv Dmax. 90 mm.

3.6.3 Terminarea cablurilor

- La cutii terminale de distribuție de interior cu capacități de 10 – 600 per.;

- La cutii de distribuție montate pe stâlpi de lemn, stâlpi de beton de JT sau pe

zid cu capacități de 5 per, 10 per, 20 per cu sau fără protecție;

- În subrepartitoare (subrepartitoarele se amplasează în centrul de greutate al

abonaților și reprezintă interfața dintre rețeaua de distribuție și rețeaua de transport);

3-21


- În nișe la clădirile pentru locuințe, pentru instituții sau clădiri administrativ;

- Repartitoarele din centralele de comutație;

- În repartitoarele din containere sau cabinete de interior sau exterior (partea de

rețea de cupru).

Diametrul conductoarelor se aleg în funcție de rezistență în buclă pentru

semnalizare și de atenuare determinate de tipul de echipament de comutație după cum

urmează:

- Pentru echipamentul ALCATEL și SIEMENS rezistența în buclă max. admisă

R - 1040 ohmi;

- Pentru echipamentul ERICSSON R -1500 ohmi;

- Echivalentul disponibil A – atenuarea este de 9,5 dB;

Echipament ALCATEL SI SIEMENS:

- pentru conductoare de 0,4 lungimea max. este de 3,8 km limitată de R;


- pentru conductoare de 0,8 lungimea max. este de 11,8 km limitată de A.

3.6.4 Protecția circuitelor

- Echipamentul de comutație va avea sistem de protecție în 5 puncte indiferent

de amplasament;

- Circuitele expuse influențelor electromagnetice ale LEA de înaltă tensiune se

vor proteja la client cu sistemul de protecție în 3 puncte.

3.6.5 Valorile prizelor de pământ

- prizele de pământ pentru locații cu echipamentele de comutație Alcatel 1-2ohmi;

- prizele de pământ pentru locații cu echipamentele de comutație Ericsson sub

20 ohmi;

- prizele de pământ pentru locații cu echipamentele de comutație Intracom sub

4 ohmi;

- prize de pământ pentru containere sau cabinete de exterior cu mai puțin de

2000 linii 2 ohmi.

3-22



- ST1/1, 2, 3, 4 – Cabluri cu conductoare de cupru;

- ST 2 – Conectori;

- ST3 – Reglete;

- ST 4 – Cutii terminale;

- ST 5 – Manșoane termoretractabile;

- ST 7 – Subrepartitoare;

- Normativ 47/83 și Anexa A - Proiectarea și instalarea cablurilor de

telecomunicații în rețelele publice, instituții și unități industriale;

- STAS 6271-81 - Prize de pământ pentru instalații de telecomunicații. Rezistența

electrică. Prescripții;

- SR 832-2008 - Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra

liniilor de telecomunicații.

3.7 Instalarea cabinetelor outdoor

3.7.1 Caracteristicile cabinetelor outdoor din România, tabelul 2

Tabel 2 Caracteristicile cabinetelor outdoor din România

(furnizori şi dimensiuni)

Furnizor Dimensiuni în mm

Înălțime Lățime Adâncime

INTRACOM Tip S 1884 900 400

Tip D 1600 1500 600

ALCATEL

SCA 1 1500 800 350

SCA 2 1500 1400 350

SCA 3 1500 2000 350

SCA 3 strong 150 2000 350

SIEMENS

RSDLU 80 770 600 500

RSDLU 150 1182 1100 500

RSDLU 400 1600 1800 500

RSDLU 700 1800 1800 500

RSDLU 1000 1800 1800 500

ONU 120 1465 800 500

3-23


ONU 240 1465 1400 500

ONU 250 1500 800 500

ONU 480 1465 2300 500

ERICSSON Cabinet MIDI 3 1625 1000 550

3.7.2 Construcția soclurilor

Stabilirea definitivă a amplasamentului liber de orice instalații edilitare;

Desfacerea pavajelor, dacă este cazul;

Săpături pentru fundație și turnarea betonului de egalizare;

Pregătirea cofrajelor;

Montarea armăturilor – plasa STNB 4mm, 100x100 pe cele patru laturi ale

escavației, PC52 D-14mm/20 cm la baza soclului, PC 52 D0-12 mm/10cm și 4 bare

de legătură PC 52 12 mm.

Instalarea șablonului metalic

Instalarea conductelor:

- 2conducte PVC 110 mm pentru cablu de distribuție;

- 1 conducta HDPE 32 mm pentru CFO;

- 1 conducta PVC 75 mm pentru alimentare.

Turnarea betonului B 200 C 12/15 (NEQ 12-99 norma europeană și Normativ

C 140-86);

Sclivisirea soclului;

Finalizarea construcției;

Amplasarea conductelor în soclu este în funcție de poziția camerei de tragere

în care se face racordarea cabinetului la rețea;

Înălțime părții soclului de deasupra nivelului solului este în medie de 20 cm;

În jurul soclului se va amenaja o zonă de circulație, din beton, lată de 80 cm și

de circa 10 cm grosime, având o pantă de 3 – 4 % către exterior.

3-24


3.7.3 Prize de pământ

Valorile prizelor de pământ

- prizele de pământ pentru locații cu echipamentele de comutație Alcatel -

1-2ohmi;

- prize de pământ la baza containerelor sau la baza pilonilor radio - 1 ohm;

- prizele de pământ pentru locații cu echipamentele de comutație Ericsson -

sub 20 ohmi;

- prizele de pământ pentru locații cu echipamentele de comutație Intracom -

sub 4 ohmi;

- prize de pământ pentru containere sau cabinete de exterior cu mai puțin de

2000 linii - 2 ohmi.

Realizarea prizelor de pământ

- Stabilirea amplasamentului prizei de pământ (teren liber de orice sarcină);

- Alegerea tipului și a numărului de electrozi în funcție de spațiu, valoarea

necesară a rezistenței electrice a prizei și rezistivitatea solului;

- În cazul utilizării multiple, în funcție de condițiile din teren, electrozii se pot

instala în linie, în poligon închis sau în T;

- De regulă se utilizează electrozi tip A din tablă de cupru, electrozi tip B –

bandă OL 40x5x4000, electrod tip C din țeavă de OL cu lungimea de 2,5 m și

diametru de 34,2 mm;

- Funie de cupru de 50 mmp.

Executarea săpăturilor pentru instalarea electrozilor, montarea electrozilor,

îmbunătățirea conductivității solului, după caz, sudarea pe contur a plăcilor de cupru,

montarea papucilor pe conductorii electrici, măsurători și conectarea și interconectarea

la priza de pământ;

- În cazul unei clădiri toate prizele de pământ, naturale sau artificiale se leagă în

paralel pentru a realiza o priză de pământ unică;

- Dacă se conectează și paratrăsnetul, valoarea maximă a prizei de dispersie va

fi de 1 ohm;

- Căderea maximă pe conductoarele de împământare nu va depăși 0,45 V;

3-25


- Dacă nu se poate atinge valoarea necesară se va realiza o a doua priză de

pământ la o distanță de minimum 20 m de prima.

Este interzisă atingerea oricărui element al prizei de pământ de un obiect sau

conductă metalică.


- Normativ NEQ 12/99 Norma europeană și C 140/86 - clase de betoane;

- STAS 6271/81 - Prize de pământ pentru instalații de telecomunicații. Rezistența

electrică. Prescripții.

3.8 Instalarea cablurilor pe linie de stâlpi de lemn

Se va face calculul de rezistență al liniei de stâlpi, la sarcinile pe verticală și

orizontală, rezultate prin instalarea cablului nou.

3.8.1 Execuția lucrărilor

1. Identificarea traseului liniei de stâlpi, conform filelor de plan, unde urmează

să se instaleze cablurile.



4. Verificarea și constatarea stâlpilor.

5. Consolidarea liniei de stâlpi:

- Înlocuirea stâlpilor necorespunzători;

- Consolidarea, unde este posibil, cu adaos de lemn la stâlp;

- Verificarea , înlocuirea și întinderea ancorelor;

- În cazul în care cablul de oțel există și corespunde, ca mărime, din punct de

vedere al rezistenței mecanice la sarcini verticale și orizontale (greutate cablu, vânt,

chiciură, temperatură) – se va întinde funia de oțel și se completează inelele de

suspensie;

- Inelele de suspensie se instalează la intervale de 40 cm cu excepția celor

adiacente stâlpilor care se instalează la 15 cm față de bulonul de la stâlp;

3-26


- Instalarea unei sârme de 3 mm diametru de oțel moale pe inelele de suspensie;

- Instalarea cablurilor, pe distanțe mici (150 - 200 m), se face manual, iar pe

distanțe mai mari se va face mecanizat;

- De regula se pot instala pe liniile de stâlpi cabluri cu capacități de până la 303 per;

- La unul din capete se fixează cricul cu bobina de cablu telefonic;

- Se trece cablul cu ciorapul prin ghidul cu 2 scripeți și se trage sârma de oțel

prinsă de ciorapul de cablu;

- La stâlpii de colț, unde cablul trece prin interiorul unghiului, se instalează

inele improvizate de o parte și de alta a stâlpului care au un coeficient de frecare redus

pentru a permite alunecarea cablului;

- Când cablul trece prin exteriorul stâlpului se fixează pe stâlp un scripete sau o

pernă cu coeficient de frecare redus pentru ca forța de tragere să fie redusă;

- Tragerea cablului se va face cu viteză constantă, redusă și se va urmări

ghidarea prin inelele de suspensie;

- Protecția mecanică a cablurilor aeriene:

contra copacilor,

contra troleelor,

apărătoare U de cablu,

clemă contra alunecării.

- Protecție electrică:

cutii cu protecție în 3 puncte,

conectarea funiei de oțel la prize de pământ,

izolatori de ancoră.

6. Stabilirea stâlpilor privind amplasamentului joncțiunilor directe, a

joncțiunilor de derivație și a cutiilor de distribuție.


- Pregătirea capetelor de cablu și rigidizarea lor pe suporți de cablu.

- Se identifică grupele, de 10, 25, 100 perechi din cablu conform codului culorilor.

- Conectarea conductoarelor se va face cu conectori individuali cu 2 sau 3 fire.

3-27



și proba de presiune.

- Asigurarea continuității ecranului.


amplasamentul echipamentelor de comutație (container, cabinet interior sau exterior,

subrepartitoare sau cutii de distribuție).

- Efectuarea măsurătorilor de para și telediafonie pe cablurile de transport.



75/15 – 250 50p-150p unde 75 reprezintă diametrul util a manșonului, 15

diametrul exterior minim al cablului care se joncționează, iar 250 lungimea utilă de

joncționare, dimensiunile sunt în mm.

- Înaintea închiderii prin retractare, conform instrucțiunilor furnizorului, se va




- La cutii terminale de distribuție de interior cu capacități de 10 – 600 per.


zid cu capacități de 5 per, 10 per, 20 per cu sau fără protecție.


abonaților și reprezintă interfața dintre rețeaua de distribuție și rețeaua de transport).

- În repartitoarele din containere sau cabinete de interior sau exterior.

Diametrul conductoarelor se aleg în funcție de rezistența în buclă pentru

semnalizare și de atenuare determinate de tipul de echipament de comutație.

3.9 Instalarea cablurilor pe stâlpi de folosință în comun

Se va realiza un studiu de coexistență pentru verificarea mecanică a liniei de

stâlpi, studiu pe baza căruia se va obține avizul ENEL pentru instalarea cablului.

3-28


- Procedurile de instalare a cablurilor sunt identice cu cele privind instalarea

cablurilor pe liniile de stâlpi de lemn.

- Fixarea pe stâlpi se va face cu cleme și armături, dimensionate corespunzător

în funcție de tipul și caracteristicile cablului, în conformitate cu detaliile de execuție

privind utilizarea în comun a stâlpilor.

- Asigurarea distanțelor admise pe verticală, condiții de amplasare și poziții

reciproce conform SR 831/2002 , pct. 3.Tabel 1.

- Dacă este cazul, se va solicita scoaterea de subtensiune a rețelei electrice.

- Se va asigura protecția împotriva influentelor electromagnetice determinate de

LEA conform cu prevederile SR 832/2008.

- Se vor reglementa încrucișările (încrucișări de tip A) între liniile de energie și

liniile de telecomunicații conform prescripțiilor SR 6290/2004.

3.10 Instalarea cablurilor autopurtate pe stâlpi de lemn și de beton

3.10.1 Etapele de realizare a lucrărilor

1. Verificarea, constatarea și consolidarea liniei de stâlpi.

2. Se verifică dacă sunt buloane și cleme la stâlpii de lemn și brățări metalice

cu buloane și cleme la stâlpi de beton.

3. Cablul se derulează și se întinde provizoriu, peste brățările fixate pe stâlpi,

pe toata lungimea de instalare. Derularea cablului se execută cu atenție pentru a nu se

deteriora sau supune la șocuri mecanice.

4. Executarea capătului de linie:

- separarea funiei de cablu și matisarea cu sârma de oțel în punctele de separare;

- suspendarea provizorie a cablului de funia de oțel;

- realizarea cravatei la stâlp și întinderea cablului autopurtat.

5. Asigurarea săgeții cablului autopurtat.

6. Suspendarea cablului autopurtat pe stâlpi în linie:

- separarea funiei de oțel de cablu pe cca 15m,

- fixarea funiei de oțel în clema prinsă de brățara metalică la stâlp.

Joncționarea cablurilor se face ca în cazul cablurilor instalate pe cablu de oțel.

3-29


Manșoanele se fixează pe stâlpi.


- SR EN 12465/2004 - Stâlpi de lemn impregnați. Condiții privind durabilitatea.

- SR EN 12479/2004 - Stâlpi de lemn impregnați. Dimensiuni.

- STAS 1513/80 - Cablu de oțel zincat.

- SR 6290/2004 - Încrucișări între liniile de energie electrică și liniile de

telecomunicații.

- ST1 - Cabluri cu conductoare din cupru

- ST 5 - manșoane termoretractabile

- ST 6 - manșoane mecanice

- Catalogul cu detalii tip Vol I/1983 - Linii aeriene de telecomunicații

- Catalogul cu detalii tip Vol ii/1983 - Instalare cabluri de telecomunicații

- SR 831/2002 - Utilizarea în comun a stâlpilor pentru energie electrică, linii de

tracțiune electrică urbană, instalații de telecomunicații, inclusiv rețele de televiziune

prin cablu și alte utilități

- SR 832/2008 - Protecția liniilor Tc. față de influențele LEA.

3.11 Rețele structurate

3.11.1 Caracteristici

Rețeaua structurată este o infrastructură unică pentru voce, date, video și

multimedia complet modulara cu conexiuni individuale pentru fiecare post de lucru.

Este o rețea:

- flexibilă;

- permite comunicații de date, voce și imagine în format digital;

- circuitele de voce și date sunt identice și interșanjabile prin simple reconectări

în punctele de concentrare;

- se poate, în orice moment, reconfigura hardware;

- se poate conecta orice tip de PC;

3-30


- este independentă de aplicație folosind același mediu pentru: sistem de alarma,

supraveghere video, control acces, interfonie IP, avertizare incendiu, pontaj electronic,

video interfon, automatizări porți, rețele de calculatoare;

- costuri reduse la instalare;

- întreținere și administrare ușoară.

3.11.2 Elemente componente principale

- zona de intrare (interfață cu exteriorul);

- camera severelor;

- dulapul de comunicații (rack) având elemente active și pasive;

- backbonul - transportă semnalul între zona de intrare-camera serverelor și

dulapul de comunicații.

3.11.3 Execuția unei rețele structurate

- alegerea echipamentelor pasive și active;

- montarea canalelor de cablu;

- canalele de cablu, pe holuri, se instalează în partea de sus cât mai aproape de

plafon, iar grinzile de rezistență întâlnite, nu se străpung ci se ocolesc;

- în cazul în care pereții dintre culoar și încăperile de lucru sunt pe grinzi

străpungerile se fac sub acestea și cât mai aproape de colturi;

- amplasamentul canalelor de cablu nu trebuie să obtureze dozele electrice

existente și să ocolească traseele electrice, tablouri sau alt aparataj electric la o distanță

de min 30 cm;

- canalele de cablu, mai des folosite, au dimensiunile: 12x12, 10x20, 16x16,

25x15, 25x25, 15x35, 40x16, 40x20, 40x40, 60x40, 60x60, 80x40, 100x50;

- dimensiunile canalele de cabluri, montate atât pe culoare cât și în încăperi vor

fi alese astfel încât să asigure instalarea unui număr maxim de cabluri, dar care să fie

ocupate la punerea în funcțiune în proporție de 60%;

- la executarea lucrărilor necesare instalării suporturilor pentru cabluri se va

avea grijă să nu deterioreze finisajele sau să afecteze structura de rezistență a clădirilor;

- amenajarea intrării cablurilor în clădire, a trecerilor de la un nivel la altul și a

accesului în încăperi;

3-31


- instalarea cablurilor UTP, STP, FTP sau FO;

- montare prize RJ 45 sau GG 45 (prizele se montează pe perete, cât mai

aproape de utilizatori, la 20 – 40 (30 cm în medie) față de nivelul podelei;

- montare rack-uri pentru echipamente;

- instalare patch panel, echipamente active și patch cord;

- conectarea cablurilor;

- testare cabluri și conectică;

- recepția lucrărilor.

3.11.3.1 Cablarea orizontală cuprinde:

- prize duble sau simple voce/date RJ 45, GG45 sau prize pentru FO;

- cabluri UTP, FTP, FO montate în canale de cablu de diferite dimensiuni sau în

plafoane false sau sub podea protejate (după caz) în tub coflex ignifug;

- conexiunile se realizează cu patch-cord-uri care se vor eticheta la ambele capete;

- patch panel-ul sau cross-conect-ul din dulapurile de cablare (rack) de regulă

instalate pe perete dacă nu depășesc 12U;

- traseele se vor alege astfel încât lungimile cablurilor utilizate să fie minime.

3.11.3.2 Cablare verticală (backbone) cuprinde cablurile FTP, STP, FO care

interconectează rack-urile între ele și cu sala de echipamente.

- Backbonul transportă semnalele între instalațiile de intrare, camerele cu

echipamente și dulapurile de cablare;

- Conexiunile în dulapuri și a echipamentelor se realizează cu ptch-cord-uri de

diferite lungimi de regulă cu lungimi de 1, 2, 3, 4, 5, și 8;

- Patch pane-lurile cele mai utilizate sunt cele de 12, 24 și 48 porturi;

- Dulapurile (rack) folosite de regulă, ca număr de unități în funcție de

echiparea necesară, sunt:

instalare pe perete 6 U, 9 U, 12U,

instalare pe podea 20U, 25U, 35U, 42U,

în rack-uri se instalează următoarele elemente pasive și active:

3-32


organizatoare de cabluri, switch pentru diferite viteze de transmisie, patch

panel-uri cu porturi RJ45, patch panel-uri pentru FO, power distribution panel, UPS

și piese de împământare;

fiecare cablu va fi etichetat la ambele capete.

3.11.4 Viteze de transmisie, tabelul 3

Tabel 3 Protocoale de comunicaţie şi medii de transmisie

Protocol Mediu de transmisie Lungimea max.

mediului

10 BASE 2 coaxial tuburi mici 185 m

10 BASE 5 coaxial tuburi mari 500 m

10 BASE T cablu 2 perechi torsadate 100 m

100 BASE SE –

FX

2 fibre MM 400 m

100 BASE T cablu torsadat neecranat 100 m

100 BASE T4 4 perechi 100 m

100 BASE TX 2 perechi in cablu torsadat ecranat 100 m

1000 BASE – LX laser pe FO MM și 3 km

SM 10 km

1000 BASE – SX laser cu l – mic, FO MM 220 m ( 0,65

550 m (50

1000 BASE – CS cablu torsadat ecranat(150Ω) 25 m

1000 BASE-T conectare la 4 perechi prin cablu

torsadat

100 m

1000 BASE - ZX FO – SM cu extinsa 100

3.11.5 Tipuri de cablu utilizate

- cablu cu două conductoare unul în jurul celuilalt, în scopul reducerii diafoniei;

- cablu UTP – cablu cu perechi răsucite neecranat, este cablul cel mai des

utilizat în bucla locală a rețelelor telefonice și de date;

- cablu FTP - cablu în perechi răsucite în folie exterioară în scopul protejării față

de influentele electromagnetice exterioare. Folia are rolul de conductor de împământare;

- cablu S/UTP - are aceiași construcție ca a cablului FTP la care folia a fost

înlocuită cu o tresă împletită învelind toate perechile. Fiecare pereche este învelită în

folie de ecranare;

3-33


- cablu S/FTP - cablu cu folie și tresă. Este mai rar utilizat deoarece potențialele

performanțe nu justifică diferența de preț;

- cablu S/STP - cablu cu perechi răsucite ecranat, cu tresă asemănător STP,

având o tresă împletită ce învelește toate perechile (ca la cablurile coaxiale) având o

protecție deosebită față de influențele electromagnetice exterioare.

3.11.6 Categorii de cablu

Categoria unui cablu cu perechi torsadate este dată de specificațiile privind

integritatea (fidelitatea) semnalului.

În cazul în care într-o rețea structurată au fost instalate, pentru dezvoltare, în

etape diferite cabluri având categorii diferite, performanțele rețelei sunt limitate de

cablurile de categorii inferioare.

- Cablurile de categoria 1 folosite pentru comunicații telefonice, ISDN și sonerii

și categoria 2 folosite pentru viteze de 4 Mbps sunt în prezent perimate și nu mai sunt

utilizate.

- Cablurile din categoria 3 au fost folosite pentru transmisii la viteze de 10 Mbps

având o frecvență de 16 MHz în urmă cu 3 decenii și încă este recunoscută de

standardul TIA/EIA-568-B.

- Cablurile de categoria 4 permit transmisii cu viteze de 16 Mbps având o

frecvență de 20 MHz. În prezent sunt perimate, nerecunoscute de TIA/EIA și neutilizate.

- Cablurile Cat.5 au fost utilizate pentru a oferi o înaltă integritate a semnalului,

iar când a apărut standardul TIA./EIA -568-B a devenit perimată și înlocuită cu

categoria 5e.

Cablu FTP cat.6, 100 ohm

- torsadat, 8 conductoare, 0,546/23AWG, cat.6e, viteza minimum100 Mbps

spre Gigabit;

- folosit pentru transmisii de date, video, Ethernet, token Ring, ATM, ISDN,

telefonie;

- compatibil cu ISO/IEC 11801 respectiv ANSI/TIA/EIA-568-B.

3-34


Cablu cat.7 este definită în ISO/IEC 11801/2002, cat.7/clasa F, este un cablu

pentru Ultra Fast Ethernet și alte tehnologii de interconectare și care este compatibil cu

cat.5e și 6.

Cablurile cat.7 sunt mult mai performante d.p.d.v. al zgomotului și al diafoniei

decât cablurile de cat.6.

Standardul cat.7 permite construirea unei rețele de 10 Gigabit Ethernet pe o

lungime de 100 m de cablu orizontal.

Frecvența normată este de până la 600 MHz.

Acest cablu poate folosi ca terminații conectori GG45 compatibili cu RJ 45. În

cazul în care se renunță la compatibilitatea cu RJ 45, (conector non – RJ) recunoscut

în cadrul ISO/ IEC 11801 Ed.2.0, performanța poate crește până la 1,2 GHz.

3.11.7 Testare și verificare

Cablurile dintre punctele de lucru (prizele de perete din încăperi) și dulapurile

de nivel trebuie să fie continue și să nu depășească lungimea de 90 m la care se adaugă

petch cord-urile care trebuie să aibă max. 5 m fiecare.

Testarea va avea următoarele etape:

- identificarea cablurilor;

- identificarea fibrelor;

- verificarea efectuării corecte a sudurilor;

- verificarea efectuării corecte a conexiunilor la prizele de date și la patch panel-uri;

- verificarea comportării cablurilor în regim de lucru (în regim de rețea) cu

tester specializat și care să corespundă cat. de cabluri utilizate;

- verificare continuității firelor și perechilor;

- verificarea funcționării la frecvența cerută;

- semnalarea zonei de defect;

- semnalarea conexiunilor incorecte.

Caracteristici ale aparaturii de test:

- portabile;

- include tehnologii de măsurare avansate, care să ofere măsurători rapide și

sigure;

3-35


- verifică performanțele cablurilor testate în conformitate cu standardele IEEE,

ANSI, TIA, ISO/IEC;

- include posibilități de autotestare și calibrare, verificarea nivelului de zgomot

și Supratensiunilor aplicate pe interfața de testare;

- localizarea punctelor cu diafonie critică;

- poate furniza grafice ale atenuării, diafoniei, raportul atenuare/diafonie (ACR),

atenuarea de reflexie (RL);

- monitorizarea zgomotul în impulsuri și activitatea în rețele și procentul de

utilizare al rețelei.

3.11.8 Standarde privind cablarea structurată

- EN 50173 Tehnologia informației – Sisteme generice de cablare;

- EN 50174 Tehnologia Informației – Instalarea cablurilor;

- ISO/IEC 11801 – Cablarea generică a imobilului clientului ;

- ANSI/TIA/EIA 568 B - Standardul privind cablarea pentru telecomunicații în

clădirile comerciale care are 3 părți – Cerințe generale, cabluri de cupru (simetrice și

coax.) și CFO;

Include standardul original ANSI/TIA/EIA 568 A cu revizuirile ulterioare.

- ANSI/TIA/EIA 569 – standard privind traseele și spațiile utilizate pt.

Telecomunicații în clădirile comerciale;

- ANSI/TIA/EIA 570 – Standard privind cablarea comercială de complexitate

redusă și rezidențiale;

- ANSI/TIA/EIA 606 - Standard privind administrarea infrastructurii clădirilor;

- ANSI/TIA/EIA 607 - cerințe privind legarea la priza de pământ.

3.12 Instalarea cablurilor cu fibre optice pe linie de stâlpi

3.12.1 Instalarea cablurilor cu fibre optice autopurtate pe stâlpi de lemn și

de beton

1. Verificarea și constatarea liniei de stâlpi;

2. Ancorarea stâlpilor de capăt, a stâlpilor de schimbare de direcție cu mai mult

de 10 grade și stâlpii de ancorare la intervale de 1 km.

3-36


3. Împământarea funiei metalice purtătoare – nr. de împământări depinde de

zona keraunică și se execută la toate punctele de ancorare.

4. Montarea crucilor metalice pentru rezerve și manșoane .

Accesorii necesare instalării cablurilor:

- Spirale de întindere, rodanta de întindere, cârlig susținere brățări, barcute și

suporți, rezervă/joncțiune CFO aeriană;

- Cablul se derulează și se întinde pe toată lungimea de instalare. Derularea

cablului se execută cu atenție pentru a nu se deteriora sau să se supună la șocuri

mecanice și se va acorda atenție razei minime de curbură;

- Separarea funiei de cablu, cu un dispozitiv de tăiere, și fixarea cu coliere în

capetele de separare;

- Lungimea de cablu pentru intrare și ieșire X=h+6 m, unde h este distanța față

de sol a fixării cablului la cruce (de regulă este între 7,60 și 16,10 m);

5. Verificarea săgeții cablului autopurtat pentru toate deschiderile dintre stâlpi.

6. Joncționare fibre optice și măsurători.

Manșoanele se fixează pe crucile montate pe stâlpi.

Instalarea unui cablu pe o linie de stâlpi existentă se va face numai după

întocmirea unui studiu de coexistență. Linia de stâlpi trebuie să reziste la sarcini

verticale datorate greutăților inclusiv stratului de chiciură și la sarcini orizontale (vânt).


- SR EN 12465/2004 - Stâlpi de lemn impregnați. Condiții privind durabilitatea;

- SR EN 12479/2004 - Stâlpi de lemn impregnați. Dimensiuni;

- STAS 1513/80 - Cablu de oțel zincat;

- SR 6290/2004 - Încrucișări între liniile de energie electrică și liniile de

telecomunicații;

- ST-7 - Cabluri cu fibre optice;

- ST-10 - Accesorii pentru rețea de fibre optice;

- ITU-T - Recomandarea G.655;

- SR EN 60950 - Separarea circuitelor de forță de circuitele de curenți slabi;

- Catalogul cu detalii tip Vol. I/1983 - Linii aeriene de telecomunicații;

- Catalogul cu detalii tip Vol. ii/1983 - Instalare cabluri de telecomunicații;

3-37


- SR 831/2002 - Utilizarea în comun a stâlpilor pentru energie electrică, linii de

tracțiune electrică urbană, instalații de telecomunicații, inclusiv rețele de televiziune

prin cablu și alte utilități.

4-1


4 ELABORAREA SETURILOR DE CERINŢE TEHNICE

NECESARE PROIECTĂRII ŞI REALIZĂRII DE TRASEE

SISTEMATIZATE ALE REŢELELOR DE COMUNICAŢII

ELECTRONICE

4.1 Seturi de cerinţe tehnice pentru traseul de fibră optică

4.1.1 Introducere

Acest document descrie specificațiile tehnice pentru traseele de fibră optică ce

se vor realiza de către operatorii din România. Toate lucrările vor fi executate conform

legislației române în vigoare.

Conform Legii 50/1991 pentru realizarea lucrărilor este necesar să se obțină

certificatul de urbanism prin care, în funcție de specificul lucrărilor, sunt menționate

acordurile și avizele necesare obținerii autorizației de construire. Fără autorizația de

construire nu se poate începe execuția lucrărilor. Autorizațiile necesare desfășurării

acestor lucrări vor fi obținute conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării

construcțiilor și reprezintă obligația Antreprenorului. Toate lucrările cuprinse în

contract trebuie să respecte, dar să nu se limiteze la următoarele norme legale privind

calitatea în construcții:

- Hotărârea nr. 766/1997 pentru aprobarea unor Regulamente privind calitatea

în construcții;

- Hotărârea 376/1994 privind Metodologia de elaborare a devizului general

pentru obiective de investiții, modificată și completată prin Hotărârea nr. 600/1998;

- Hotărârea nr. 520/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului

Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței;

- Hotărârea nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a

lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora;

- Hotărârea 272/1994 pentru aprobarea regulamentului privind controlul de stat

al calității în construcții (a se vedea și Ordinul nr. 1/147/2000, Ordinul 78/2000 și

4-2


Ordinul 5/N/2000 pentru aprobarea regulamentului privind exercitarea controlului

calității materialelor, elementelor de construcții și produselor destinate construcțiilor);

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

4.1.2 Executarea și urmărirea lucrărilor

Lucrările civile și implementarea infrastructurii se vor face în concordanță cu

specificațiile și cu procedurile menționate de către autoritățile locale implicate în

aprobarea proiectului privind traseului FO. Copiile Certificatului de Urbanism și ale

Autorizației de construire cu acordurile și avizele necesare vor fi păstrate la fiecare

locație a subcontractantului. Lucrările vor fi executate în conformitate cu legislația

română în vigoare în ceea ce privește măsurile de securitate și sănătate a muncii.

Acest document nu face referiri directe la legislația privind protecția muncii, dar

acestea se consideră a fi obligatorii.

Înainte de începerea lucrărilor este obligatorie montarea elementelor de

semnalizare, atât ziua cât și noaptea, care să delimiteze zonele de lucru (săpături,

excavații, camerete etc.). Tipul de semnalizare folosit trebuie să fie în concordanță cu

legislația română în vigoare. Executarea lucrărilor civile se va face în concordanță cu

legislația română care se referă la protecția mediului înconjurător, a lucrărilor

hidrogeologice și la protecția siturilor și monumentelor istorice şi arhitectonice.

Proiectul de execuție va asigura identificarea tuturor utilităților subterane

existente de-a lungul traseului de cablu. De asemenea, în proiectul de execuție se vor

include toate detaliile privind măsurile de protecție necesare în cazul distanțelor și

încrucișărilor cu alte altor utilități. Personalul din structura de proiect a Beneficiarului

trebuie să fie informat de către Subcontractant pentru orice schimbare a traseului.

4.1.3 Standarde pentru lucrări civile

Instalarea subtuburilor, locul de instalare a traseului de FO și modul de pozare

vor fi în concordanță cu specificațiile autorităților. Pe tot parcursul desfășurării

lucrărilor trebuie respectate legile române și trebuie urmărite:

Asigurarea accesului rutier și pietonal în conformitate cu legislația specifică

și cu normele de protecția muncii;

4-3


Detectarea și menținerea în poziția inițială a tuturor semnalizărilor existente

și/sau refacerea acestora la terminarea lucrărilor în sectorul respectiv;

Desfășurarea lucrărilor în concordanță cu specificațiile autorităților locale

implicate;

Detectarea și protejarea tuturor utilităților și infrastructurilor existente și/sau

refacerea acestora la terminarea lucrărilor în sectorul respectiv.

Suprafețele de teren distruse trebuie să fie reduse la minimul necesar pentru

săparea șanțului și trebuie să fie în concordanță cu cerințele locale în ceea ce privește

refacerea suprafețelor. În terenuri agricole se va înlătura statul de pământ vegetal și se

va depozita astfel încât să poată fi refolosit la umplerea șanțului cu ultimele 1-2 straturi.

Mijloacele de excavare trebuie să fie alese și/sau echipate pentru a se afecta o suprafață

minimă. Este indicat să se sape șanțul cu săpătoare cu elinda de 30-40 cm sau cu plug

care să nu necesite săparea șanțului pe porțiuni în care terenul este liber de orice

sarcini. În cazul desfacerilor de pavaje pentru realizarea șanțului, elementele de pavaj

vor fi înlăturate și depozitate în condiții corespunzătoare, pentru a se putea refolosi

pentru refacerea suprafețelor respective. Depozitarea se va face în spații care să nu

pericliteze circulația rutieră sau să pună în pericol siguranța și sănătatea persoanelor.

Existența și localizarea tuturor utilităților și obstacolelor aflate de-a lungul

traseului de FO va fi detectată în timpul fazei de proiectare și prin indicarea pe planuri

de către beneficiarii de dotație odată cu eliberarea acordurilor și avizelor. Este

necesară o verificare preliminară pe teren a datelor de localizare a utilităților furnizate

de autoritățile implicate.

În cazul unor nelămuriri se vor efectua verificări prin analize radar subterane și

sondaje. Rezultatele verificărilor vor fi comparate cu detaliile de localizare a utilităților

furnizate de deținătorii de instalații. Metodele alese pentru săpare trebuie să fie alese în

funcție de mediu, structura solului, utilitățile existente și poziția acestora față de traseul

propus pentru CFO Frontul excavării trebuie să avanseze în așa fel încât să se poată

asigura astuparea zilnică a șanțului în condiții de siguranță. Adâncimea săpăturii

trebuie să fie menținută constantă.

Vor fi traversate cu șanțuri deschise fără întreruperea traficului (în două faze)

drumurile care nu sunt modernizate și – în orașe – străzile pe care subtraversarea ar

4-4


putea intersecta alte conducte sau cabluri existente. Pentru drumurile de interes local

lucrările se pot face într-o singură fază, asigurând trecerea vehiculelor pe podețe puse

deasupra șanțului deschis. Până la astuparea șanțului va fi instalată o bandă de avertizare.

În locurile în care pot apărea lunecări (căderi) de pietre (stânci) punctele de

lucru vor fi asigurate cu plase de protecție. Se vor respecta prescripțiile STAS8591/97

și anume:

distanță minimă de 0,5 m la intersectarea cu conducte de apă sau abur;

distanță minimă de 0,5 m pe sub cablurile electrice;

distanțe minime de 1 m, 3 m și 12 m de conductele de gaz cu presiune joasă,

medie și respectiv înaltă.

Săpăturile cu adâncimi mai mari se 1,2 m se vor executa cu sprijiniri. Relocarea

și protejarea unor instalații la executarea infrastructurii CFO se va face numai cu

aprobarea deținătorilor acestor instalații. Materialul excavat trebuie depozitat pe

marginea șanțului astfel încât să nu stânjenească circulația. Surplusul de pământ și

deșeurile rezultate în urma săpăturii vor fi transportate în locurile de depozitare

specificate de către autoritățile locale.

Orice deranjamente care apar în timpul lucrărilor trebuie raportată imediat la

autoritățile respective pentru a se putea lua măsurile corespunzătoare (instalații Tc.,

cablurilor electrice, conducte de apa sau scurgeri de gaze etc.).

Toate excavațiile trebuie să aibă următoarele dimensiuni:

- În sol normal: adâncime 120 cm lățime 40 cm;

- În sol dur: adâncime 100 cm lățime 40 cm;

- În stâncă: adâncime 60 cm lățime 30 cm

Este obligatorie politura stâncii la baza șanțului și așternerea unui strat de nisip

de 10 cm. În cazul instalării subtuburilor în mai multe straturi, adâncimea specificată

este cea la care se va instala stratul superior.

Umplerea șanțului se va face în conformitate cu specificațiile autorităților

implicate. Umplerea se va face folosind materialul existent și/sau nisip. Umplerea va fi

efectuată în straturi de câte 20 cm grosime compactate manual sau mecanizat. În cazul

în care porțiunea superioară a șanțului trebuie acoperită cu beton și/sau asfalt și

4-5


autoritatea locală cere o întârziere în executarea cestei lucrări, umplerea se va efectua

temporar cu pământ până la nivelul drumului. Acoperirea temporară trebuie menținută

până când autoritatea locală va permite efectuarea acoperirii permanente. În momentul

acoperirii finale se va înlătura ultimul strat de pământ și se va face acoperirea finală cu

beton și/sau asfalt. Toate deșeurile care rezultă vor fi transportate la locurile de

depozitare specificate de către autoritățile locale.

Refacerea suprafețelor se va efectua în concordanță cu caracteristicile tehnice și

la dimensiunile cerute de către autoritățile locale.

În cazul drumurilor modernizate traversările se vor face prin forare orizontală,

la minimum 1,20 m față de suprafața de rulare, sub un unghi cât mai aproape de 90 grade

față de axul drumului, dar nu mai mic de 60 grade. În cazul subtraversărilor autostrăzilor

adâncimea minimă sub suprafața de rulare va fi de 1,50 m. Subtraversările drumurilor

nemodernizate se va face prin șanț deschis în două etape pentru fiecare sens de

circulație. Se vor semnaliza corespunzător punctele de lucru.

Subtraversările sunt alese ca soluție atunci când nu este permisă sau posibilă

săparea șanțului deschis din motive tehnice sau legate de obținerea permiselor.

Cazurile uzuale sunt:

traversări de râuri, drumuri și căi ferate;

zone centrale în orașe.

Utilajele și dispozitivele folosite pentru subtraversare vor fi selectate în funcție

de structura solului și de infrastructura existentă. Infrastructura constă în 2 subtuburi

HDPE de 40 mm. O analiză GPR (Geo-Probe-Radar) va fi efectuată la cererea

autorităților locale sau dacă sunt anumite neclarități privind poziția altor utilități.

Analiza GPR va respecta procedura descrisă mai jos:

Obținerea de la autoritățile locale și de la companiile publice a documentației

existente despre utilitățile existente.

Achiziție de date prin radar despre utilitățile existente și despre structura

solului până la o adâncime de 200 cm.

extragerea de probe de sol până la o adâncime de 200 cm pentru a se

determina straturile de sol.

Redactarea documentației tehnice pentru întregul traseu de FO.

4-6


Desenele vor fi la scara 1:1000 de-a lungul traseului și la scara 1:200 pentru

secțiuni. Materialele folosite pentru umplerea bazei șanțului vor fi:

Nisip –la șanțul săpat în stâncă;

Pământ din săpătură, fără pietre – la șanțul săpat în sol normal sau în sol dur.

Materialele folosite pentru umplerea șanțului vor fi alese în conformitate cu

specificațiile autorităților locale. Acestea pot fi:

pământ din săpătură;

pietriș.

Refacerea suprafețelor la drumuri și trotuare – asfaltul folosit va fi de același tip

cu cel existent.

4.1.4 Infrastructuri

Caracteristicile infrastructurilor vor fi în concordanță cu legislația română.

Materialele folosite vor fi în concordanță cu standardele românești pentru lucrări de

telecomunicații, completate cu cerințele specifice fiecărui operator. Infrastructura

traseului de FO este formata din 2 sau mai multe subconducte de HDPE de 40mm.

Pentru o identificare rapidă subtuburile vor fi marcate cu culori diferite.

Infrastructura standard trebuie să asigure:

instalarea cablului într-un mod uşor şi sigur;

posibilitatea de a instala cablul prin suflare. Aceasta se poate realiza folosind

subtuburi și joncțiuni care să reziste la presiuni de minim 10 bari.

În figura 1 este prezentată forma șanțului în care se pozează cablul de FO.

4-7


Adâncimea de pozare a subtubului trebuie să fie în concordanță cu specificațiile

operatorului și cu legislația română. Subtuburile trebuie instalate pe fundul șanțului în

poziție orizontală, așa cum este descris în figura 1.

Dacă șanțul este săpat în stâncă este necesară protejarea fundului șanțului cu un

strat de nisip (sau alt material cu granulație mică) de minim 5 cm. Subtuburile pozate

în șanț fixate din 3 în 3 m prin intermediul unor distanțoare sau benzi pentru a se evita

suprapunerea acestora.

Joncționarea subtuburilor trebuie să fie efectuată cu accesorii corespunzătoare,

astfel încât subtuburile să reziste la o presiune de minim 10 bari. Joncționarea

subtuburilor se va face în conformitate cu specificațiile furnizorului de accesorii și de

asemenea, trebuie să respecte principiile de mai jos:

Capetele subtubului trebuie tăiate perpendicular pe axul acestora și se vor

înlătura bavurile din zona tăieturii;

Fiecare subtub se va curăța de orice material rezidual pe o distanță de minim

10 cm de la capătul tăieturii.

La pozarea subtuburilor în cămine/camerete, lungimea subtubului în interiorul

acestora se va lăsa inițial astfel încât să se permită joncționarea acestora după suflarea

cablului. După instalarea cablului subtuburile se vor tăia la dimensiunea finală și se

vor etanșa cu dopuri deschise sau închise după cum conducta este ocupată sau liberă

Nivelul solului

Bandă de semnalizare

Material de umplere

Subtuburi de HDPE

Lățime variabilă (< 40 cm)

30 cm

120 cm

Figura 1 Secțiunea șanțului săpat în sol normal

4-8


sau cu alte accesorii de etanșare. Calitatea joncționării subtuburilor se verifică printr-

un test de presiune. Operatorul va furniza terminații potrivite, care să împiedice

pătrunderea de corpuri străine în subtuburi. Infrastructura va fi protejată împotriva

riscului de distrugere prin intermediul benzii de semnalizare amplasată la 30 cm sub

nivelul solului.

Traversările de drumuri, dacă nu se poate folosi o infrastructură existentă, se

vor instala două subtuburi de HDPE în interiorul unei conducte PVC sau HDPE

(diametrul exterior 110 mm). La capetele conductei de subtraversare se vor instala

cămine/camerete. Intrarea conductei PVC în cămin/cameretă se va face orizontal.

În cazul traversărilor de drumuri secundare prin șanț deschis (fără schimbarea

direcției de mers) subtuburile se vor fixa la capetele conductelor PVC sau HDPE prin

intermediul dispozitivelor de etanșare corespunzătoare.

Infrastructura folosită la traversările de râuri trebuie să fie în concordanță cu

specificațiile autorităților implicate. Traversarea se face de obicei în două feluri:

prin subtraversare;

pe poduri.

În cazul podurilor care nu au canal de cablu, conducte de oțel sau canal tehnic,

subtuburile trebuie să fie protejate în canale de cablu noi. Canalul de cablu va fi fixat

de pod prin intermediul unor suporți de oțel. Distanța între punctele de fixare trebuie

calculată astfel încât să se păstreze stabilitatea structurii atunci când canalul va

adăposti numărul maxim de subtuburi. Canalul de cablu va fi sigilat pentru a se evita

pătrunderea rozătoarelor și/sau a corpurilor străine. O altă metodă care poate fi folosită

este pozarea subtuburilor în conducte de oțel, respectând specificațiile autorităților

implicate.

Canalul de cablu va fi întrerupt în dreptul zonelor de dilatare a podului pentru a

se evita afectarea structurii de rezistență a acestuia. Zona de întrerupere va fi protejată

prin intermediul unei porțiuni de protecție fixată care să prevină intrarea apei și a

corpurilor străine în interiorul canalului de cablu. În interiorul canalului de cablu

subtuburilor nu vor fi întrerupte.

Subtuburile vor fi fixate în canalul tehnic prin distanțoare la:

capetele canalului tehnic;

4-9


la mijlocul deschiderilor mai mari de 30 m;

distanța între distanțoare nu va depăși 30 m.

Este recomandat ca instalarea cablurilor (subconductelor) în canal tehnic pe

poduri să fie evitată, deoarece,de regulă, poate fi deteriorată hidroizolaţia. Infrastructura

folosită, galerii și pasaje subterane de mari dimensiuni trebuie să fie în concordanță cu

specificațiile autorităților implicate. Protecția suplimentară a subtuburilor se face în

mod normal prin canale tehnice pentru cablu FO. Canalul de cablu va fi sigilat pentru a

se evita pătrunderea rozătoarelor și/sau a corpurilor străine. Cablu de FO va fi protejat

cu tub flexibil (coflex) pe toată porțiunea în care nu este introdus în subtuburi. Canalul

tehnic pentru cablu se fixează pe pereții galeriei prin intermediul suporților metalici.

În cazul fixării canalului tehnic de-a lungul altor utilități existente, soluția

standard va trebui să respecte următoarele recomandări:

canalul tehnic trebuie să fie la o distanță suficientă de conductele de apă

pentru a permite eventuala secționare sau înlocuire a unor porțiuni din acestea;

canalul tehnic trebuie să fie la o distanță cât mai mare de cablurile electrice.

Nu este permisă montarea pe aceiași suporți a canalelor tehnice pentru cabluri de

telecomunicații și cabluri de energie;

canalul tehnic nu trebuie să traverseze tunelul de pe un perete pe altul decât

dacă este strict necesar.

Canalul tehnic pentru cablu se fixează de pereții galeriei prin intermediul

suporților metalici. O altă soluție posibilă poate fi pozarea canalului tehnic la baza

tunelului. Canalul de cablu va fi sigilat pentru a se evita pătrunderea rozătoarelor

și/sau a corpurilor străine. Canalul FO va fi protejat cu tub flexibil (coflex) pe toată

porțiunea în care nu este introdus în subtuburi.

Infrastructura care trebuie construită va conține un număr corespunzător de

cămine/camerete/camere de tragere de-a lungul traseului, cu scopul de a:

adăposti cutiile de joncționare;

permite instalarea cablului FO în funcție de metoda folosită;

permite intervenții rapide și eficiente în faza de mentenanță.

4-10


Ca o regulă generală, la traversarea obstacolelor se vor instala de-o parte și de

alta o cameretă, respectiv o cameră de tragere. Fac excepție traversările de căi ferate și

de poduri (prin canalul tehnic al podului sau prin canalul de cabluri atașat), caz în care

se vor instala două camerete la cele două capete ale traverselor şi traversările aeriene,

la care se va instala doar o cameră de tragere la unul din capetele traversării.

Se vor instala cămine tip B la intrarea în fiecare MSC. Dacă autoritățile locale

impun, se vor instala cămine tip X (deschise sau îngropate) în zonele urbane. Capacul

căminului poate fi din oțel (cămin cu deschidere la suprafața solului) sau din beton

(cămin îngropat).

Cameretele se vor monta conform descrierilor din proiectul de execuție la o

distanță de 950 – 980m. Cameretele vor fi instalate respectând următoarele

recomandări:

cameretele vor fi amplasate cât mai aproape de axul traseului (drumului);

cameretele se vor poza în săpătură și vor avea parte a superioară la cel puțin

50 (60) cm sub nivelul solului.

Instalarea căminelor trebuie făcută luând în considerare următoarele recomandări:

lungimea și lățimea săpăturii trebuie să fie cu 20 cm mai mare decât

dimensiunile de gabarit ale căminului;

săpătura trebuie dimensionată astfel încât subtubul să fie aliniat cu căile de

acces în cămin, iar capacul căminului să fie la nivelul solului;

partea inferioară a săpăturii trebuie întărită cu nisip sau un strat de beton

pentru a crea un pat solid pentru așezarea căminului. De asemenea, partea inferioară a

săpăturii trebuie aliniată cu profilul șoselei;

conductele trebuie introduse într-un sector potrivit al căminului și încastrate

în interiorul sau în exteriorul acestuia cu ciment;

materialul de umplere pentru spațiul dintre cămin și peretele săpăturii trebuie

să aibă granulație mică;

montarea căminului în zona de trotuar se va face pozând capacul cât mai

departe de zona circulabilă a străzii și cât mai aproape de pereții clădirilor.

4-11


Instalarea cameretelor trebuie făcută luând în considerare următoarele

recomandări:

lungimea și lățimea săpăturii trebuie să fie cu 20 cm mai mare decât

dimensiunile de gabarit ale cameretei;

adâncimea săpăturii trebuie calculată astfel încât camereta să fie pozată la cel

puți 50 cm sub nivelul solului.

Cameretele vor fi semnalizate cu ajutorul markerilor electronici. Aceștia vor fi

instalați lângă peretele exterior al căminului, la 30 cm deasupra subtuburilor de HDPE.

Trebuie evitată existența unor mase metalice între marker și suprafața solului. Markerii

se montează lângă pereții de intrare și ieșire ale tuburilor din cameretă. Terminația

subtubului în cămine/camerete trebuie realizată în acord cu metoda de pozare a

cablului. În cazul în care pentru pozarea cablului se va folosi metoda prin suflare este

necesar să se asigure continuitatea subtubului de-a lungul întregului traseu între

căminele/cameretele în care se face joncțiunea fibrei.

În aceste circumstanțe subtubul trebuie lăsat neîntrerupt în camerele/cameretele

în care nu se face joncționarea. Joncționarea subtubului trebuie să se realizeze în

conformitate cu acest document și trebuie să asigure:

continuitatea subtubului;

asigurarea diametrului interior;

rezistența la presiunea maximă în concordanță cu presiunea folosită pentru

suflarea cablului de fibră optică.

Dopurile de etanșare sunt descrise în paragraful corespunzător al acestui document.

Pentru terminația subtubului trebuie prevăzute următoarele operații:

intrarea în cămine a subtubului trebuie să se facă prin zone potrivite;

subtubul trebuie poziționat astfel încât să ofere o rază minimă de curbare a

cablului;

subtubul trebuie încastrat în cămin cu mortar sau ciment. Suprafața zonei de

trecere pentru intrarea subtubului în cămin/cameretă trebuie să fie finisată;

joncționarea subtubului trebuie realizată imediat după instalarea acestuia;

4-12


antreprenorul care a realizat infrastructura trebuie să realizeze și joncționarea

subtubului;

toate subtuburile întrerupte trebuie etanșate în mod corespunzător.

Când infrastructura rețelei a fost finalizată următoarele teste vor fi realizate pe

fiecare conductă testarea etanșeității prin proba de presiune şi verificarea funcționalității

cu o sferă sau un piston cu diametru de 30 mm care sub presiune trebuie să ajungă de

la un cap la altul.

Testarea etanșeității trebuie făcută introducând în subtub aer comprimat în

acord cu norma UNI 7611 (în cazul PN 10). După 10 minute scăderea presiunii trebuie

să fie mai mică de 5%. Testul funcțional trebuie făcut pentru a garanta uniformitatea

diametrului interior. Aceasta constă în introducerea unui piston sau a unei sfere de 30

mm diametru nominal de-a lungul subtuburilor. Ambele teste se vor efectua cu

echipamentul adecvat.

Cablul va fi protejat cu tub flexibil (coflex) și accesoriile corespunzătoare pe o

distanță de 70 cm la intrarea și la ieșirea din camereta în care se face joncționare și se

lasă rezervă de cablu. În cameretele în care nu se lasă rezervă de cablu va fi protejat cu

tub coflex și accesoriile corespunzătoare pe tot traseul interior. Cablul nu trebuie să fie

supus la îndoiri cu o rază de curbură mai mică de 20 de ori decât diametrul exterior al

cablului. Cablul instalat în clădiri va trebui protejat cu tub coflex peste tot unde cablul

este expus în afara subtubului.

Rezerva de cablu

Criteriile care trebuie respectate pentru distribuirea rezervei de cablu în

cămine/camerete sunt următoarele:

în interiorul căminului/cameretei în care se face joncționarea se va lăsa o

rezervă de 20 m de cablu de fiecare parte a sudurii. Din aceștia, câte 5 m vor fi folosiți

la joncționare, iar câte 15 m rămân rezervă;

la traversările de drumuri se va lăsa în cameretă o rezervă de 10 m de cablu;

la traversările de căi ferate se va lăsa o rezervă de 20 m de cablu (câte 10 m

în fiecare cameretă);

4-13


la traversările de poduri se va lăsa o rezervă de 20 m de cablu (câte 10 m în

fiecare cameretă.

În cameretele intermediare şi în cele de tragere nu se va lăsa nici o rezervă de

cablu.

4.1.5 Materiale principale folosite pentru realizarea infrastructurii

rețelelor de FO

În următoarele paragrafe sunt menționate materialele care vor fi folosite pentru

realizarea infrastructurii rețelelor FO. Toate componentele rețelei trebuie să

corespundă cu contractul și anexele la specificațiile tehnice ale operatorilor. Când

informația necesară pentru definirea clară a unui material nu necesită un document

independent, va fi inclusă aici. Altfel va fi inclusă în anexele la specificațiile tehnice.

Infrastructura rețelei de fibră optică va cuprinde următoarele tipuri de

cămine/camerete:

cămin de beton cu dimensiunile exterioare 230 x 160 x 200 cm pentru

intrările în site (cămin de tip B). Grosimea minimă a peretelui va fi de 20 cm;

cămin de beton cu dimensiunile exterioare 165 x 140 x 130 cm pentru zona

urbană (cămin de tip X). Grosimea minimă a peretelui va fi de 25 cm;

cămin de beton 119 x 89 x 70 cm pentru operația de pozare în zona

interurbană. Grosimea minimă a peretelui va fi de 15 cm

Căminele/cameretele vor fi fabricate conform standardelor folosind beton

(B250) armat cu OL38. Numărul căminului/cameretei va fi inscripționat în interior, la

250 mm sub tavan, cu vopsea de culoare roșie. Mărimea literelor va fi de 100 – 150

mm. Pereții căminului/cameretei vor fi etanși și nu vor prezenta rugozități.

La livrare, căminele/cameretele trebuie să fie însoțite de:

testele și condițiile de verificare;

certificatul de calitate;

certificatul de garanție.

4-14


În figura 2 este reprezentă o secţiune orizontală dintr-o cameră de tragere tip B,

iar figura 3 redă o secţiune verticala dintr-o camera de tragere tip B.

Gură de vizitare Tubulatură Tubulatură

1,80 25 25

25

25

11

0

16

0

Figura 2 Camera de tragere tip B (secţiune orizontală)

Tubulatură Tubulatură

Scări acces 230

80

50

66

,5

17

0

10

20

30

0

40

124

115 Gură de vizitare Nivelul străzii

Figura 3 Camera de tragere tip B (secţiune verticală)

4-15


Figurile 4 și respectiv 5 redau vederea de ansamblu și respectiv secțiunea

verticală ale unei camerete, unde dimensiunile (în mm) sunt după cum urmează:

Dimensiuni: L= 1190mm

L= 890mm

H= 700mm

G= 70mm

I1= 400mm

Figura 4 Camereta - vedere de ansamblu

Figura 5 Camereta – sectiune verticala

4-16


În figura 6 este reprezentat profilul canalizației. Figurile 7 şi respectiv 8 indică

modalitatea de instalare a cablurilor şi respectiv microcablurilor FO în canalizație.

X

X

X

X

o

o

HDPE 110 + 3 HDPE 32 mm

o Cablu FO proiectat

X Conductă ocupată

Figura 7 Instalare cabluri de FO în canalizaţie

o o o

Conductă HDPE 90

+ 3 fascicole cu câte

7 tubete 10/8 mm

Figura 8 Instalare microcabluri FO în canalizație

0,50 m

0,35 m

1,6

0 m

0,6

0 m

Figura 6 Profil canalizaţie

4-17


Subtubul care va fi folosit pentru implementarea rețelei de fibră optică va fi 40 mm

High Density Polyethylene (conducta HDPE). Manipularea și transportul subtuburilor

și a conductelor PVC trebuie efectuate astfel încât aceste conducte să nu fie supuse la

șocuri sau tensionări îndelungate. Încărcarea camioanelor se va face cu macaraua sau

manual, dacă aceste conducte nu sunt legate corespunzător. Înainte de încărcare în

camion trebuie verificat dacă platforma de transport este curată și dacă are lungimea

necesară transportării în bune condiții. Conductele PVC trebuie aranjate în stive de

maxim 2 m înălțime. După încărcarea în camion conductele trebuie fixate în timpul

transportului.

Când conductele sunt livrate la depozitele subcontractantului trebuiesc

îndeplinite următoarele:

în zona de depozitare nu trebuie să fie materiale reziduale care ar putea afecta

conductele;

conductele PVC se aranjează în straturi, pe o înălțime de maxim 2 m și fără a

se adăuga alte supragreutăți între straturi sau deasupra stivei;

tamburii cu HDPE trebuie depozitați unul lângă altul;

zona de depozitare trebuie să fie protejată astfel încât să se evite expunerea

directă la soare a conductelor.

Toate căminele îngropate/cameretele trebuie marcate prin prezența unor markeri

electronici. Markerii electronici trebuie instalați în poziție orizontală pentru a fi ușor

detectați. Markerii electronici sunt prevăzuți cu antenă incorporată într-un disc de

plastic rezistent la apă, strat de polietilenă.

Dimensiunile markerilor electronici permit instalarea acestora fără să fie nevoie

de săpături suplimentare. Distanța de lucru a markerilor electronici este de 120 cm.

Markerii electronici vor fi de tip 3M 1401 compatibili cu detectorul EMS. Orice alți

markeri electronici trebuie să aibă același comportament funcțional.

Caracteristicile tehnice a markerilor de tip 1401 sunt:

tipul markerului markeri tip minge;

materialul carcasei HDPE;

dimensiune (diametru) 10,4 cm;

4-18


greutate netă 0,5 kg;

temperatura de funcționare -30C ÷ +66C;

temperatura de depozitare -40C ÷ +75C;

raza de lucru 1,2 m;

culoarea portocalie.

Pentru protecția subtuburilor în șanț sau atașate de-a lungul podurilor se

folosesc canale de cablu din fibră de sticlă. Banda de semnalizare trebuie instalată de-

a lungul săpăturii la 30 cm adâncime. Suplimentar se vor plasa borne de semnalizare în

dreptul fiecărei camerete în care s-a făcut joncționarea fibrei, la 250 m de-a lungul

traseului și oriunde este necesară indicarea schimbării de direcție. Bornele de marcare

trebuie să fie construite din beton armat. Lungimea lor este de 700 x 170 x 170 mm.

Borna de marcare trebuie să aibă suprafețele plane cu muchii rotunjite. Partea

superioară a bornei trebuie să aibă 300 mm lungime, să fie vopsită pe toate fețele,

excepție făcând partea pe care se face marcarea. Accesoriile pentru subtuburi HDPE

sunt:

joncțiune subtub de 40 mm;

dop de etanșare deschis de 40 mm pentru subtub ocupat cu cablu;

dop de etanșare închis de 40 mm pentru subtub fără cablu.

Prima componentă este pentru a oferi continuitatea subtubului, iar dopurile sunt

pentru a etanșa terminațiile subtubului gol în cămine/camerete și pentru a etanșa

subtubul în care este instalat cablul de fibră optică.

4.1.6 Shelter

Înainte de punerea în practică, designul propus pentru componentele de mai jos

trebuie aprobat de către structura de proiect. Montarea shelterului trebuie să se facă în

concordanță cu specificațiile tehnice care însoțesc această componentă. Garanția care

trebuie oferită pentru protecția anticorozivă a componentelor metalice furnizate este de

7 ani. Fundația din beton armat a shelterului va trebui să fie făcută în conformitate cu

specificațiile tehnice ale producătorului shelterului. Gardul de protecție a shelterului

4-19


are rolul de a delimita terenul ocupat de operator, de a proteja împotriva intrărilor

neautorizate și de a proteja instalațiile.

Gardul va avea o înălțime finală de aproximativ 2,50 m compus din:

panouri cu ramă de oțel cu înălțimea de 2,00 m;

la partea superioară a panourilor, o porțiune de , 50 m înclinată la 60 și

prevăzută cu sârmă ghimpată;

fundație din beton armat cu adâncimea de 30 – 50 cm și înălțimea față de

nivelul solului de 5 – 10 cm.

Lungimea totală a gardului (incluzând și părțile de acces) va fi de 40 m.

Poarta de acces pietonal va avea dimensiunile de 1 m x 2 m și va fi formată din:

ramă din țeavă pătrată;

un zăvor cu 3 chei, standard EURO în sistem MASTER.

Poarta de acces a avea dimensiunile de 1 m x 2,5 m (incluzând și porțiunea

înclinată la 60) și va avea același design ca precedenta.

4.1.7 Instalarea FO

Instalare de FO în clădiri

Pentru instalare în interiorul clădirilor se va utiliza un cablu optic rezistent la

foc. Acest cablu se va poza între ultima joncțiune din exterior și ODF-ul din clădire.

Pozarea se va face în galerii de cablu și – în camera ODF-ului – pe suporți metalici.

Cablul va fi protejat cu tub flexibil (coflex) pe tot traseul interior. Găurile de trecere

prin pereți vor fi obturate după instalarea cablului. În timpul instalării cablul nu trebuie

să fie supus la îndoiri cu o rază de curbură mai mină de 20 x diametrul exterior al

cablului. Cablul trebuie să fie marcat la capete.

Instalarea de FO în tubulatura HDPE

Cablul optic trebuie instalat în subtuburi prin suflare. La ambele tuburi se va

face calibrarea, iar pe subtubul liber se va introduce fir de tragere. În interiorul

căminelor și cameretelor cablul optic va fi protejat cu tub coflex și accesoriile

4-20


corespunzătoare și va fi fixat de pereții incintei pe suporți metalici. Surplusul de cablu

va fi aranjat în bucle în opt. În timpul instalării cablul nu trebuie să fie supus la îndoiri

cu o rază de curbură mai mică de 20 x diametrul exterior al cablului. Cablul trebuie să

fie marcat la capete. În general, cablul se pozează prin suflare într-o singură direcție.

Dacă acest lucru nu este posibil se va poza cablul de la mijlocul tronsonului în ambele

direcții. Subtuburile de HDPE (cel liber și cel cu cablu optic) se vor etanșa la capetele

din cămine și camerete cu dispozitive de etanșare corespunzătoare. În cazul folosirii

tabulaturii HDPE nelubricate , lubrifierea se face în momentul instalării prin suflare.

4.2 Cartea tehnică a construcției

La sfârșitul lucrărilor Antreprenorul trebuie să predea Antreprenorului General

Cartea Tehnică a Construcției. Cartea Tehnică a Construcției reprezintă ansamblul de

documente tehnice referitoare la: proiectul de execuție, recepție, exploatare,

comportamentul în exploatare al construcțiilor și instalațiilor aferente. Cartea Tehnică

a Construcției conține: Documentația tehnică de bază și un centralizator.

4.2.1 Documentația tehnică de bază a cărții tehnice

Documentația tehnică privind proiectarea construcției

Tema de proiectare

Amplasarea obiectivului

Avize și acorduri (certificat de urbanism, avize cerute de acesta, acordul

ISCLPUAT privind intervențiile la construcții existente, aviz mediu, alte avize de

specialitate potrivit dispozițiilor legale).

4.2.2 Documentația tehnică

1 Părți scrise

1.1 Prezentarea generală a lucrărilor – descrierea lucrărilor (amplasament,

topografie, memoriu tehnic de specialitate).

1.2 Caietele de sarcini (privind execuția, materialele, recepția, etc.).

4-21


2 Părți desenate

2.1 Planuri generale (planuri de amplasare a reperelor de nivelment și

planimetrice, planuri topografice principale, construcții subterane, etc.).

2.2 Planșele obiectivului – plan de amplasare, elevații, secțiuni, vederi, detalii,

soluția constructivă recomandată și tehnologia de execuție, scheme de instalații,

planuri și scheme tehnologice de montaj, dotări de mobilier, poza contr incendiilor,

protecția muncii, etc.

4.2.3 Documentația tehnică privind execuția construcției

Autorizația de construire a obiectivului de investiție, planurile vizate

spre neschimbare și avizele care au dus la eliberarea AC.

Procesul verbal de predare-primire a amplasamentului și bornelor de

repere.

Înregistrări de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul

executării lucrărilor, precum și documentații care atestă calitatea lucrărilor:

- certificate de calitate a materialelor;

- proces verbal de lucrări ascunse;

- proces verbal faze determinate;

- proces verbal aspect beton după decofrare;

- condica de betoane;

- proces verbal de recepție a terenului de fundare;

- jurnalul principalelor evenimente (inundații, cutremure, temperaturi excesive,

etc.);

- registru unic de comunicări și dispoziții șantier;

- nota de constatare a organelor de control;

- expertize tehnice ca urmare a unor greșeli de execuție sau accidente tehnice.

4.2.4 Documentația tehnică privind recepția lucrărilor

Proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor

Participanții sunt:

- comisia de recepție;

- proiectantul lucrării;

4-22


- executantul lucrării.

Proces verbal de recepție finală

Participanții sunt:

- comisia de recepție;

- proiectantul lucrării;

- executantul lucrării.

4.2.5 Documentația tehnică privind urmărirea comportării în exploatare și

intervenții în timp (conform HG 273/1994)

Prevederi ale proiectului – instrucțiuni de exploatare și întreținere,

prescripții de bază care trebuie respectate în timpul executării construcției;

Proiectele pe baza cărora s-au efectuat, după recepția finală a lucrărilor,

modificări ale construcției față de proiectul inițial efectiv realizat;

Acte de constatare a unor deficiențe apărute după recepția lucrărilor (nota

de constatare) și măsurile luate (proces verbal de remediere a deficiențelor);

Referatul cu concluziile anuale;

Procese verbale de predare-primire a construcției (când se schimbă

proprietarul);

Jurnalul evenimentelor.

4.3 Centralizatorul Cărții tehnice a construcției conține:

4.3.1 Fișa de date sintetice

Aceasta conţine:

Obiectul investiției (denumire, adresă);

Investitorul (denumire, adresă);

Delegații investitorului cu sarcina de verificare a calității construcției (nume,

prenume, funcție, atribuție);

Proiectantul lucrării (unitate proiectant general, unitate proiectant de

specialitate – denumire, adresă, șef proiect, proiectanți de specialitate);

Verificatori de proiecte atestați (nume, prenume, nr. certificat de atestare –

copie);

4-23


Executantul construcției (antreprenor general, subantreprenor, șef de șantier,

șef punct de lucru – nume, prenume, adrese);

Modificări intervenite în datele de mai sus (modificarea și data la care se

efectuează);

Experții tehnici atestați care au verificat calitatea și comportarea construcției

(nume, prenume, nr. certificat de atestare – copie);

Comisia de recepție la terminarea lucrărilor (nume, prenume, calitatea,

unitatea de care aparțin);

Data începerii execuției;

Data aprobării recepției la terminarea lucrărilor;

Data aprobării recepției la expirarea perioadei de garanție;

Alte date.

4.3.2. Borderoul general al dosarelor documentației de bază

Notă: Materialul din acest capitol are la bază specificaţiile tehnice pentru traseul

de fibră optică, Alcatel Network Systems Romania & Alcatel Italia S.p.A, Ref.

ANSR/NSD/001/ROM , menţionat în bibliografie la punctul [1].

4.4 Seturi de cerinţe tehnice pentru traseele de reţele pe cupru

4.4.1 Instalarea cablurilor cu conductoare din cupru

Etapele de realizare a lucrărilor






5. Deschiderea, aerisirea, evacuarea, apei și noroiului, dacă este cazul,

obturarea conductelor pentru prevenirea gazelor.




4-24


8. Fixarea bobinelor de cablu și a utilajelor de tragere.

9. Tragerea cablului în conducta liberă asignată.

Lungimea de tragere maximă admisibilă este funcție de diametru exterior și

greutatea cablului, de coeficientul de frecare dintre învelișul exterior al cablului și

suprafața interioară a conductei.

Această lungime trebuie aleasă astfel încât sa nu se depășească efortul maxim

admisibil suportat de cablu fără să se modifice parametri de transmisie. Anexa A la

Normativul ID 47- 83 Proiectarea și instalarea cablurilor de telecomunicații în rețele

publice locale.

În timpul manevrării, instalării și fixării cablului, după joncționare, se va

respecta raza minimă de curbură prescrisă de furnizor.

Lungimile de tragere trebuiesc alese astfel încât numărul joncțiunilor să fie

redus la minimum.

Pentru intervalul de la instalarea cablurilor până la joncționarea lor, capetele de

cablu se protejează cu capișoane termo având dimensiunile în funcție de diametrul

exterior al cablului.


- Pregătirea capetelor de cablu și rigidizarea lor pe suporți de cablu;

- Se identifică grupele, de 10, 25, 100 perechi din cablu din interior conform

codului culorilor;

- Conectarea conductoarelor se va face cu conectori modul de 25 și/sau 10

perechi sau cu conectori individuali cu 2 sau 3 fire;

- Joncționarea cu conectori modul se face prin presare, cu o presă specială, după

ce conductoarele au fost verificate conform codului culorilor, cu un piepten de

verificare, și au fost plasate în baza modului;

- Pentru perechile de rezervă și pentru capacități, în perechi, mici se folosesc

conectori individuali;

- În funcție de capacitatea cablului conectorii modul se pot aranja pe un rând

sau două rânduri;

4-25



și proba de presiune;

- Asigurarea continuității ecranului;


amplasamentul echipamentelor de comutație (galerie centrală, container, cabinet

interior sau exterior, subrepartitoare sau cutii de distribuție);

- Efectuarea măsurătorilor de para și telediafonie pe cablurile de transport;



92/25 – 300, 200p-300p unde 92 reprezintă diametrul util a manșonului, 25 diametrul

exterior minim al cablului care se joncționează, iar 300 lungimea utilă de joncționare.

Înaintea închiderii prin retractare, conform instrucțiunilor furnizorului, se va



- Manșoanele termoretractabile sunt mai rezistente la intemperii, în special în

zone cu pânza freatică mai ridicată sau în zone mlăștinoase în comparație cu

manșoanele mecanice care necesită ca accesul cablurilor prin flanșele de capăt să se

facă perpendicular pe flanșe.

Fixarea manșoanelor pe suporți și prinderea etichetelor de marcare - cablu.

Etichetele sunt mari, medii si mari pentru cabluri cu Dmax.-20 mm, Dmax.- 45 mm

respectiv Dmax. 90 mm.


- La cutii terminale de distribuție de interior cu capacități de 10 – 600 per.;


zid cu capacități de 5 per., 10 per., 20 per. cu sau fără protecție;


abonaților și reprezintă interfața dintre rețeaua de distribuție și rețeaua de transport);

- În nișe la clădirile pentru locuințe, pentru instituții sau clădiri administrativ;

- Repartitoarele din centralele de comutație;

- În repartitoarele din containere sau cabinete de interior sau exterior (partea de

rețea de cupru).

4-26


Diametrul conductoarelor se aleg în funcție de rezistență în buclă pentru

semnalizare și de atenuare determinate de tipul de echipament de comutație după cum

urmează:

- Pentru echipamentul ALCATEL și SIEMENS rezistența în buclă max. admisă

R - 1040 ohmi;

- Pentru echipamentul ERICSSON R -1500 ohmi;

- Echivalentul disponibil A – atenuarea este de 9,5 dB;

Echipament ALCATEL SI SIEMENS:



- pentru conductoare de 0,8 lungimea max. este de 11,8 km limitată de A.

4.5 Seturi de cerinţe tehnice pentru construcţia traseelor şi

sistemelor de antene radio

Aceste specificaţii cuprind următoarele:

4.5.1. Studiu geotehnic pentru turn metalic - suport antene de radiocomunicaţii

cu înălţimea H (se va preciza înălţimea în metri) ce va fi amplasat la staţia de

radioreleu (denumire) - suprastructura + infrastructura, faza SF+DDE.

Amplasamentul obiectivului de investiţie (denumire), unde urmează a se

proiecta şi construi turnul metalic suport antene cu înălţimea H [m] se află situat la

(descrierea exactă a locaţiei), conform planurilor topografice.

Se va analiza dacă există vedere directă pentru comunicaţia cu staţiile radio

corespondente. Dacă nu, se vor căuta soluţii de amplasament, repetoare de semnal sau

reflectoare pasive de semnal.

Terenul de amplasare este proprietatea (se specifică în clar) şi a fost obţinut în

baza Actului/Contractului de vânzare-cumpărare autentificat (acte doveditoare) anexat

la prezenta.

4-27


Pentru întocmirea documentaţiei de proiectare, proprietarul a obţinut Certificatul

de Urbanism nr./din data, emis de Primăria aparţinătoare.

4.5.2 Tema de proiectare pentru turn metalic suport antene:

a. Suprastructura (confecţia metalică propriu-zisă) va avea înălţimea de x [m];

b. Structura metalică spaţială va fi formată din n tronsoane sub formă

piramidală sau prismatică cu secţiune triunghiulară sau pătrată, alcătuite din bare de

ţeavă metalică laminată la cald şi asamblate cu buloane cu piuliţă. În figurile 9 şi

respectiv 10 este redată infrastructura, cabluri, protecție și balizaj turnuri şi respectiv

desenul de elevaţie a unui turn de susţinere pentru antene de comunicaţii radio cu

secţiune triunghiulară.

5

2

7

1

7

4

8

3

6

SHELTER

SCARA 1/100

PLAN

LEGENDĂ

1 – cablu balizaj

2 – lampă balizaj

3 – cablu paratrăsnet

4 – inel echipotențializare

5 – cablu echipotențializare fideri

6 – electrod priză de pământ tip „C”

7 – bandă OL-ZN 40 x 4 mm

8 – radier turn

Figura 9 Infrastructură, cabluri, protecție și balizaj turnuri

4-28


6

+30,50

1 5

7

7 8

3

4

2

± 0,00

SCARA 1/200

ELEVAȚIE

Figura 10 Elevaţie turn susţinere antene

comunicaţii radio

4-29


c. Se specifică care tronsoane vor avea latura variabilă continuu, şi de la ce

înălţime;

d. Se specifică tronsoanele care vor avea latura constantă şi de la ce înălţime;

e. Se va specifica dimensiunea tronsonului de trecere (va avea latura variabilă

continuu de la x [m] la y [m], asigurând schimbarea de secţiune a turnului;

f. Tronsoanele vor fi alcătuite din montanţi, diagonale, distanţieri şi contravânturi

interioare;

g. Montanţii vor fi confecţionaţi din ţevi de oţel laminate la cald. La capete vor

fi prevăzuţi cu flanşe cu nervuri şi gusee pentru fixarea tronsoanelor adiacente şi a

distanţierilor. Flanşele se vor suda perpendicular pe axele ţevilor.

h. Structura metalică a turnului va trebui să fie dotată cu scară de acces cu

apărătoare de spate (colivie) montată pe interior, precum şi cu platforme tehnologice şi

de odihnă la cotele (se vor preciza înălţimile în [m]);

i. Structura metalică a turnului va avea un suport vertical pentru fixare cabluri

amplasat în vecinătatea scării de acces;

j. Structura metalică a turnului se va grundui şi vopsi în culori alb-roşu

alternativ pe tronsoane pentru a asigura protecţia şi balizajul de zi;

k. Pe structura metalică a tunului vor fi instalate antene de radiocomunicaţii

specificate în „Tabelul cu antene” ce va trebui să fie anexat proiectului, care vor

constitui sarcina mecanică cu care se va încărca turnul. Fişa tehnică a antenelor cu

datele tehnice necesare în calcul trebuie anexată la documentaţie.

Din documentaţiile de proiectare ale turnului metalic – suprastructură, nu

trebuie să lipsească următoarele:

a. Memoriu tehnic (caiet de sarcini) – suprastructură;

b. Abaterile maxime admise la realizarea în atelierele de fabricaţie ale

elementelor şi subansamblelor structurilor metalice utilizate în radiocomunicaţii;

c. Abaterile maxime admise la montarea structurilor metalice utilizate în

radiocomunicaţii – infrastructura;

d. Abaterile maxime admise la montarea structurilor metalice utilizate în

radiocomunicaţii – suprastructura;

4-30


e. Momentul de strângere – N x m pentru buloane;

f. Program de control al calităţii lucrărilor de construcţii pe faze determinate;

g. Note de calcul a structurii metalice (rezistenţa materialelor);

h. Referat privind verificarea de calitate la cerinţa “Rezistenţă şi stabilitate” a

proiectului;

i. Calculul forţei de smulgere – Fundaţie pătrată - bloc şi cuzinet, radier cu picior.

Dacă în zonă există potenţial de inundaţii, atunci nivelul fundaţiei turnului

trebuie să fie deasupra solului cu cca 0,5- 1,5m.

Studiu geotehnic la amplasament staţie radio

Pentru dimensionarea fundaţiei pentru clădirea corp tehnic – Staţie radio cât şi

pentru dimensionarea fundaţiilor turnului metalic suport antene trebuie efectuată o

cartare geologică generală cu foraj geotehnic şi întocmit un studiu geotehnic de către o

firmă de specialitate. Pentru tema de proiectare trebuie anexate planurile topografice şi

planurile cu poziţionarea clădirii corp tehnic şi a pilonului metalic în incinta

amplasamentului staţiei radio. Pentru executarea forajului geotehnic, beneficiarul va

preda în teren proiectantului locul de amplasare al clădirii.

4.5.3 Instalaţie paratrăsnet şi priza de pământ

Pentru turnul metalic se va proiecta o instalaţie de paratrăsnet care va asigura

conform normativului ISO/2000 protecţie contra trăsnetelor, ţinând cont de

particularităţile referitoare la amplasament, forma constructivă şi materialele utilizate

pentru construcţia stâlpilor.

Instalaţia de paratrăsnet va fi prevăzută cu o tijă de captare amplasată la vârful

turnului metalic dimensionată corespunzător din punct de vedere al rezistenţei

mecanice la efectul trăsnetului.

Pentru coborâre va fi prevăzută funie de cupru neizolată cu secţiunea de 50mmp

care se va conecta la priza de pământ printr-o piesă de separaţie fixată la baza turnului

metalic. Funia de coborâre se va fixa pe turn cu suporţi fixaţi corespunzător.

Priza de pământ se va proiecta cu electrozi standard tip „C”, respectiv din ţeavă

OL-Zn 1 ½ în lungime de 2,5m şi platbandă de legătură din OL-Zn 40x4mm.

4-31


Dimensionarea prizei de pământ se va realiza în funcţie de rezistivitatea solului

din zona de amplasament astfel ca valoarea prizei de pământ să fie ≤ 1ohm.

Prin proiectare vor fi prevăzute toate elementele de construcţie necesare pentru

asigurarea protecţiei la coroziune a prizei de pământ atât subteran cât şi suprateran.

4.5.4 Instalaţie de balizaj

Pentru turnul suport antene se va proiecta o instalaţie de balizaj de noapte

utilizând corpuri de iluminat speciale pentru balizaj.

Dacă înălţimea antenei depăşeşte 30 m se vor realiza două nivele de balizaj,

respectiv la cota ½ Hmax. [m] primul nivel de balizaj şi la cota Hmax. [m] al doilea

nivel de balizaj.

La fiecare nivel se vor amplasa câte 4 corpuri de iluminat balizaj simple,

amplasate pe montanţii turnului.

Pentru obţinerea lămpilor de balizaj se va utiliza cablu de energie din cupru

dimensionat corespunzător ca secţiune şi ca tip, de instalare în exterior pe turn metalic.

Alimentarea cu energie electrică se va realiza din tabloul general de alimentare

electrică care se va instala de către beneficiar, în sala electroalimentare din clădirea

corp tehnic ce urmează a se proiecta.

La fiecare nivel de balizaj se va amplasa câte un tablou electric pentru exterior,

capsulat, prevăzut cu siguranţe fuzibile, pentru alimentarea lămpilor de balizaj.

4-32


Referinţe bibliografice capitol 4:

[1] Specificaţii tehnice pentru traseul de fibră optică, Alcatel Network Systems

Romania & Alcatel Italia S.p.A, Ref. ANSR/NSD/001/ROM (pag. 3÷24)

[2] SR 13558 - Rețele de telecomunicații subterane în localități. Condiții de

amplasare și execuție

[3] IEC 60304 - Tubete tipo - dimensiuni și cod culori

[4] Instrucțiuni tehnice pentru instalarea containerelor și a cabinetelor de exterior

[5] STAS 6271-81 - Prize de pământ pentru instalații de telecomunicații.

Rezistența electrică. Prescripții.

[6] Normativ NEQ 12/99 - Norma europeana și C 140/86 Clase de betone

[7] SR EN 12465/2004 - Stâlpi de lemn impregnați. Condiții privind durabilitatea

[8] SR EN 12479/2004 - Stâlpi de lemn impregnați. Dimensiuni

[9] STAS 1513/80 - Cablu de oțel zincat

[10] EN 50173 - Tehnologia informației - Sisteme generice de cablare,

[11] EN 50174 - Tehnologia Informației - Instalarea cablurilor

[12] ISO/IEC 11801 - Cablarea generica a imobilului clientului

[13] ANSI/TIA/EIA 568 B - Standardul privind cablarea pentru telecomunicații

în clădirile comerciale care are 3 părți - Cerințe generale, cabluri de cupru (simetrice și

coax.) și CFO. Include standardul original ANSI/TIA/EIA 568 A cu revizuirile

ulterioare

[14] ANSI/TIA/EIA 569 - Standard privind traseele și spațiile utilizate pt.

Telecomunicații în clădirile comerciale

[15] ANSI/TIA/EIA 570 - Standard privind cablarea comercial de complexitate

redusă și rezidențiale

[16] ANSI/TIA/EIA 606 - Standard privind administrarea infrastructurii clădirilor

[17] ANSI/TIA/EIA 607 - Cerințe privind legarea la priza de pământ

[18] ITU-T Recomandarea G.655

[19] SR EN 60950 - Separarea circuitelor de forță de circuitele de curenți slabi

[20] CEI IEC 811/85 - Metode de încercări la cabluri

4-33


[21] CEI IEC 304/82 - Culori de referință pentru izolația cablurilor de joasă

frecvență

[22] CEI IEC 189 – 1/1986 - Cabluri și fire de joasă tensiune

[23] IEC CEI 512 16 – 20/96 - Componente electromecanice pentru

echipamente electronice, procedee de încercări de bază și metode de măsură

[24] IEC CEI 68 2-61/91 - Încercări climatice și mecanice

[25] IEC CEI 529/89 - Grade normale de protecție asigurate prin carcasă

[26] STAS 6675/92 - Țevi PVC. Condiții de calitate, dimensiuni

[27] SR EN 12465/2004 - Stâlpi de lemn impregnați. Condiții privind durabilitatea

[28] SR EN 12479/2004 - Stâlpi de lemn impregnați. Dimensiuni

[29] STAS 1513/80 - Cablu de oțel zincat

[30] Catalogul cu detalii tip Vol. I/1983 - Linii aeriene de telecomunicații

[31] Catalogul cu detalii tip Vol. II/1983 - Instalare cabluri de telecomunicații

[32] Catalog cu detalii tip Vol. III/83 - Construcție canalizație Tc.

[33] Caiet de sarcini pentru instalarea cablurilor cu fibre optice ONP1 și ONP2

– Romtelecom S.A.

[34] Specificații ALCATEL/2001 - Traseu de fibră optică și măsurători

[35] UNI 10910.1 și UNI 10910.2 - Probe de etanșeitate

[36] STAS 6054/1997 - Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț.

Zonarea teritoriului României

5-1


5 IDENTIFICAREA ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE,

SOLICITAREA ŞI COLECTAREA DE PROPUNERI PRIVIND

ELABORAREA NORMELOR TEHNICE

5.1 Identificarea asociațiilor profesionale legal constituite ale

furnizorilor de rețele de comunicații electronice, precum și altor

asociații legal constituite pe domeniul comunicații electronice și

autorităților interesate

Aplicarea prevederilor Legii nr.154/2012, privind regimul infrastructurii

reţelelor de comunicaţii electronice, implică, pe lângă alte elemente normative şi de

reglementare, obligativitatea ca în cuprinsul proiectelor pentru autorizarea şi realizarea

lucrărilor de construcţii să fie prevăzute trasee sistematizate pentru instalarea de reţele

de comunicaţii electronice.

Totodată, se prevede că autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor

publice de comunicaţii electronice, inclusiv emiterea avizului coordonator pentru astfel

de lucrări, respectiv proiectarea şi realizarea traseelor sistematizate ale reţelelor de

comunicaţii electronice se vor face pe baza Normelor tehnice specifice pentru

realizarea de infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice.

Normele tehnice menţionate cuprind şi stabilesc caracteristicile constructive,


categorii de lucrări de construcţii, zonele de protecţie pentru anumite elemente ale

reţelelor de comunicaţii electronice sau elemente ale infrastructurii necesare susţinerii

acestora, procedura de emitere a avizului tehnic care atestă conformitatea cu aceste

norme, aviz necesar în vederea emiterii autorizaţiei de construire, precum şi categoriile

de avize şi acorduri solicitate pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor

publice de comunicaţii electronice.


infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice, contribuie la stimularea dezvoltării


5-2




Cu sprijinul MCSI au fost identificate următoarele asociaţii profesionale legal

constituite şi autorităţi interesate:

ACeR - Asociația de Comunicații electronice din România;

AFOR - Asociația de Fibră Optică din România;

AOTR - Asociația Operatorilor de Telecomunicații din România;

AOMR - Asociația Operatorilor Mobili din România;

ANISP - Asociația Națională a Providerilor de Internet din România;

InterLAN - Internet exchange;

ACC - Asociația de comunicații prin cablu;

AGIR – Asociaţia Generală a Inginerilor din România;

MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;

ANCOM - Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în

Comunicaţii;

Consiliul Concurenţei.

5.2 Solicitarea și colectarea de propuneri privind normele tehnice specifice

proiectării și realizării de trasee sistematizate ale rețelelor de comunicații

electronice, din partea asociațiilor și autorităților identificate

În conformitate cu prevederile Legii nr.154/2012, privind regimul infrastructurii

reţelelor de comunicaţii electronice, Art.25 şi Art.39, în cuprinsul proiectelor pentru

autorizarea şi realizarea lucrărilor de construcţii se vor prevedea trasee sistematizate

pentru instalarea de reţele de comunicaţii electronice.

Autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor publice de comunicaţii

electronice, inclusiv emiterea avizului coordonator pentru astfel de lucrări, respectiv

proiectarea şi realizarea traseelor sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice

se vor face pe baza normelor tehnice specifice.

La elaborarea normelor tehnice prevăzute, s-au avut în vedere propunerile

asociaţiilor profesionale legal constituite ale furnizorilor de reţele de comunicaţii

electronice, precum şi ale altor asociaţii legal constituite şi ale autorităţilor publice

5-3


interesate, urmând ca aceste norme să fie aprobate prin Hotărâre a Guvernului la

propunerea comună a Ministerului pentru Societatea Informaţională şi Ministerului

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În îndeplinirea acestor prevederi legale, Ministerul pentru Societatea

Informaţională a încheiat un Contract de finanţare cu Institutul Naţional de Studii şi

Cercetări pentru Comunicaţii – I.N.S.C.C. Bucureşti, având ca obiect elaborarea

normelor, cu luarea în considerare şi a rezultatelor obţinute până în prezent în acest

scop.

Pentru atingerea scopului propus şi îndeplinirea sarcinilor din Contract, au fost

solicitate propuneri privind elaborarea Normelor tehnice specifice proiectării şi

realizării de trasee sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice, din partea

asociaţiilor şi autorităţilor identificate.

În acest sens au fost trimise asociaţiilor şi autorităţilor identificate, pe data de

20.07 2015 scrisori în care s-a adresat rugămintea de a transmite propunerile privind

normele tehnice, până la data de 31.08.2015, astfel ca să existe timpul necesar pentru

armonizarea propunerilor, elaborarea proiectului normelor, avizarea, consultarea

publică, definitivarea şi aprobarea prin Hotărâre a Guvernului, în cursul anului 2015.

S-a adresat rugămintea către asociaţiile şi autorităţile identificate ca

propunerile să fie transmise, cu scrisoare sub semnătura autorizată, atât la adresa

poştală Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii – I.N.S.C.C.

Bucureşti, Bd. Preciziei nr.6, C2, Et.II, Sector 6, Cod 062203, CP76-106, Bucureşti

cât şi scanată prin e-mail, la adresa [email protected].

Sunt anexate scrisorile trimise în data de 20.07.2015, precum şi borderoul ce

conţine trimiterile AR din data menţionată.

Ca urmare a acestor demersuri, au răspuns solicitărilor următoarele asociaţii

profesionale şi autorităţi interesate:

1) AGIR, prin e-mail-ul din data de 28.07.2015;

2) Consiliul Concurenţei, prin adresa nr. 8864 din data de 31.07.2015;

3) MDRAP prin adresa nr. 61258 din data de 26.08.2015;

4) ANCOM prin adresa SC-DER-23986 din data de 31.08.2015;

5) AFOR prin adresa 42 din data de 03.09.2015.


5-4


Toate observaţiile şi punctele de vedere exprimate de către asociaţiile

profesionale şi autorităţile interesate, prin adresele menţionate la punctele 1)÷5) au fost

utilizate pentru elaborarea variantei preliminare a Normelor tehnice, variantă care,

ulterior, a fost publicată pe site-ul MSI spre consultare publică.

În acelaşi timp, luarea în considerare, pe parcursul elaborării şi adoptării a

variantei preliminare a Normelor, a propunerilor asociaţiilor profesionale legal

constituite ale furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice, precum şi ale altor

asociaţii legal constituite în domeniul comunicaţiilor electronice şi ale autorităţilor

publice interesate, asigură un grad ridicat de aplicabilitate a prevederilor acestora, cu

efecte benefice, atât privind calitatea serviciilor oferite, cât şi în ceea ce priveşte

costurile implicate.

Adresele, scrisorile şi e-mail-urile menţionate pot fi consultate la sediul INSCC.


(varianta preliminară)

Acest capitol conţine rezultatele activităţii 6 din planul de realizare a proiectului, ce are ca

rezultat „Elaborarea proiectului de Norme tehnice pentru proiectarea şi realizarea traseelor

sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice, respectiv realizarea de infrastructuri de

reţele de comunicaţii electronice, cu luarea în considerare a propunerilor de la factorii

interesaţi.”

N O R M E

PENTRU REALIZAREA DE INFRASTRUCTURI

DE REŢELE DE COMUNICAŢII ELECTRONICE (INCLUSIV NGN)

- PROIECT –

Varianta preliminară

= 07 OCTOMBRIE 2015 =

MINISTERUL PENTRU SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

- M.S.I. -

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STUDII ŞI CERCETĂRI PENTRU COMUNICAŢII

- I.N.S.C.C. BUCUREŞTI -

N O R M E

pentru realizarea de infrastructuri de

reţele de comunicaţii electronice (inclusiv NGN)

- CUPRINS –

CAPITOLUL I Prevederi generale …………………………………… pag. 1

CAPITOLUL II Caracteristici constructive şi tehnice, precum şi

capacitate minime ……………………………………. pag. 4

CAPITOLUL III Zonele de protecţie ………………………………….. pag.20

CAPITOLUL IV Condiţii de marcare a reţelelor de comunicaţii

electronice …………………………………………….. pag.22

CAPITOLUL V Procedura de emitere a Avizului tehnic ………….. pag.24

CAPITOLUL VI Categorii de acorduri şi avize solicitate ….……… pag.27

ANEXA 1 Cerere pentru emiterea avizului tehnic în vederea

Autorizării executării lucrărilor de acces pe

proprietate sau de construire de reţele de

comunicaţii electronice …………………………….. pag.32

ANEXA 2 Aviz tehnic – fără condiţii ………………………….. pag.33

ANEXA 3 Aviz tehnic – condiţionat …………………………… pag.34

ANEXA 4 Conţinutul cadru al Notei tehnice de constatare .. pag.35

ANEXA 5 Categoriile de avize şi acorduri solicitate pentru

autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor

publice de comunicaţii electronice, pe tipuri de

lucrări ………………………………………………….. pag.40

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE…………………………………………….. pag.43

1

PROIECT

07.10.2015

N O R M E



CAPITOLUL I Prevederi generale

Art.1 Normele pentru realizarea de infrastructuri de reţele de comunicaţii

electronice, denumite în continuare „Norme”, sunt elaborate în aplicarea prevederilor

Legii nr.154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice.

Art.2 Normele au scopul de a asigura baza tehnică pentru proiectarea,

avizarea şi realizarea traseelor sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice,

care vor fi prevăzute în cuprinsul proiectelor pentru autorizarea şi realizarea lucrărilor de

construcţii.

Art.3 Normele vor constitui şi baza pentru autorizarea lucrărilor de

infrastructură a reţelelor publice de comunicaţii electronice, inclusiv în emiterea

avizului coordonator pentru astfel de lucrări.

Art.4 În cuprinsul prezentelor Norme sunt utilizaţi următorii termeni specifici, cu

semnificaţia corespunzătoare, astfel:

4.1. Infrastructură: construcţii amplasate pe, deasupra, în sau sub terenuri,

clădiri şi alte structuri aflate pe proprietatea publică sau privată, care pot fi utilizate

pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice, inclusiv canalele, conductele,

stâlpii sau pilonii.

4.2. Avizul tehnic : aviz care atestă conformitatea cu prezentele Norme şi care

este necesar în vederea eliberării autorizaţiei de construire.

2

4.3. Aviz conform: Avizul emis de Autoritatea Naţională de Administrare şi

Reglementare în Comunicaţii, privind furnizarea serviciilor şi accesul la reţelele publice.

4.4. Aviz coordonator: Avizul emis de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice, pentru lucrările de instalare şi dezvoltare a reţelelor de

comunicaţii electronice, pe baza căruia se vor elibera autorizaţiile de construire de

către autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale.

4.5. Zonele de protecţie: Zone instituite pentru asigurarea protecţiei reţelelor,

persoanelor, bunurilor şi mediului.

Art.5. Normele stabilesc:

- caracteristicile constructive şi capacitatea minimă necesar a fi asigurată de

traseele corespunzătoare diferitelor categorii de lucrări de construcţii;

- zonele de protecţie pentru elementele reţelelor de comunicaţii electronice sau

elemente ale infrastructurii necesare susţinerii acestora;

- condiţiile de marcare a reţelelor de comunicaţii electronice;

- procedura de emitere a Avizului tehnic care atestă conformitatea cu prezentele

Norme, aviz necesar în vederea eliberării autorizaţiei de construire;

- categoriile de avize şi acorduri solicitate pentru autorizarea lucrărilor de


Art.6 Prezentele Norme se aplică în toate etapele de proiectare, autorizare şi

executare a lucrărilor de construcţii şi de construire a reţelelor de comunicaţii

electronice, precum şi de acces pe proprietăţi pentru instalarea, întreţinerea,

înlocuirea sau mutarea reţelelor de comunicaţii electronice sau a elementelor de

infrastructură necesare susţinerii acestora.

Art.7 Construcţiile noi cu destinaţie de locuinţă ori cu funcţie de învăţământ,

financiar-bancară, cu destinaţie de birouri sau hoteluri, pentru care se eliberează

autorizaţie de construire după data de 1 ianuarie 2013, vor fi prevăzute cu

infrastructura de acces care să permită furnizarea de servicii de comunicaţii

electronice în bandă largă.

3

Art.8 Amplasarea echipamentelor de comunicaţii electronice în/pe/sub/deasupra

construcţiilor se realizează cu respectarea întocmai a măsurilor de asigurare a

cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, în principal cu privire la rezistenţa şi

stabilitatea, siguranţa în funcţionare, securitatea la foc; igienă şi sănătate, protecţia şi

refacerea mediului înconjurător; izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie.

Art.9 Amplasarea echipamentelor de comunicaţii electronice în/pe/sub/

deasupra construcţiilor se realizează cu respectarea întocmai a caracteristicilor

arhitectural-ambientale ale anvelopei construcţiilor afectate de lucrările de acces pe

proprietăţi; sintagma „anvelopa construcţiei” are înţelesul de ansamblu constructiv de

închidere perimetrală a construcţiei, compus din faţade, indiferent de materiale şi

sistem de realizare, precum şi sistem de acoperire – terasă sau învelitoare -, inclusiv

elementele exterioare funcţionale şi de plastică arhitecturală, precum balcoane, logii,

bovindouri, aticuri, cornişe, ornamente – brâuri, ancadramente, trafoare, bosaje,

profile -, şi altele asemenea.

Art.10 La proiectarea şi executarea lucrărilor de acces pe proprietăţi, respectiv

pentru amplasarea de echipamente de comunicaţii electronice în/pe/sub/deasupra

construcţiilor în condiţiile prevederilor Legii nr.154/2012, vor fi avute în vedere

reglementările tehnice aplicabile, în vigoare, din domeniul construcţiilor, în principal

„Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi

slabi aferente clădirilor civile şi de producţie”, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor

publice, transporturilor şi locuinţei nr.1617/2001, publicat în Buletinul construcţiilor

nr.12/2002.


a lucrărilor de construire de reţele de comunicaţii electronice, se vor respecta

condiţionalităţile urbanistice prevăzute în certificatul de urbanism, în concordanţă cu

prevederile planurilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism, inclusiv ale

regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, legal aprobate, în vigoare la

data autorizării executării lucrărilor.

4

Art.12 În înţelesul art.65 alin.(1) din Legea nr.350/2001 privind amenajarea

teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, în absenţa Planului

de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe

teritoriul aferent se pot realiza lucrări tehnico-edilitare, inclusiv din domeniul

comunicaţiilor electronice, numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit

legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism.

Art.13 În înţelesul art.1 alin.(2) din Legea nr.50/1991, se supun procedurii de

autorizare acele lucrări de construcţii necesare pentru susţinerea instalaţiilor şi

echipamentelor de comunicaţii electronice, precum şi pentru realizarea infrastructurii

de susţinere a reţelelor de comunicaţii electronice.

CAPITOLUL II Caracteristici constructive şi tehnice,

precum şi capacităţi minime

Art.14 Caracteristicile constructive şi tehnice, precum şi capacităţile minime ale

traseelor sistematizate pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice sunt

următoarele:

A) REŢELE DE COMUNICAŢII PE FIR

A1) Categoria 1 de amplasament: DRUMURI

A1.1) Drumuri de interes naţional

Drumurile de interes național includ: a) Autostrăzi b) Drumuri Expres c) Drumuri Naționale Europene d) Drumuri Naționale Principale e) Drumuri Naționale Secundare

A1.1.1) Cabluri instalate în subteran

Caracteristici constructive și tehnice

Se instalează la minim 1,0 – 1,2 m adâncime:

- în extravilan în zona de siguranță și în zona de protecție a drumului;

- în terenuri stâncoase, adâncimea minimă este de 0,6 m;

5

- în terenuri în pantă se vor instala plăci contra-pantă în șanțuri, pentru evitarea

formării de viroage în cazul precipitațiilor abundente;

- în intravilan conform legilor în vigoare, privind amplasarea în localități a instalațiilor

edilitare;

- cabluri armate pozate direct în șanț;

- cabluri în canalizație Tc din conducte PVC sau HDPE.

Capacitatea minimă a infrastructurii:

Infrastructura trebuie să asigure necesarul de instalare cerut prin proiect plus minim

două conducte de rezervă.

A1.1.2) Cabluri instalate în canal tehnic


Instalarea se face:

- în zona de siguranță;

- în acostament;

- în localități, la minim 0,5 – 1,0 m de limita de proprietate;

- canalul de beton are 0,3 – 1,0 m lățime, acoperit cu dale de beton armat, Hmin =

0,15 m.




A1.1.3) Cabluri instalate pe poduri, viaducte, pasaje și lucrări de artă


- pe suporți in interiorul tablierelor;

- în țevi PVC înglobate în trotuar de Ø 90 mm sau/și Ø 110 mm;

- in canal tehnic, in trotuar, cu lățime de 0,3 m – 1,0 m și H min=0,15 m;

- în țevi OL ancorate de structura construcției de Ø 114 mm sau Ø 121 mm;

- în conducte pe suporți fără a afecta structura de rezistență.


6



A1.1.4) Subtraversări de drumuri modernizate


- Instalarea se face la minim 1,20 m sub cota drumului și 0,5 m sub cota fundului

șanțului (rigolei);

- Instalarea se face prin metoda de forare orizontală în conducte PVC sau HDPE

de Ø 90 mm sau/şi Ø 110 mm sau/şi Ø 125 mm.




A1.1.5) Subtraversări de autostrăzi

Caracteristici constructive tehnice:

Instalarea se face la minim 1,50 m sub cota autostrăzii şi 0,8 m sub cota fundului

rigolei.

Metoda de lucru este forarea dirijată şi amplasarea de conducte PVC sau HDPE de

Ø 90 mm, sau/şi Ø 110 mm sau/şi Ø 125 mm.




A1.1.6) Instalare aeriană

Caracteristici constructive şi tehnice:

Instalarea se face pe linii de stâlpi Tc de lemn, beton sau metalici, cu asigurarea

gabaritelor pe verticală la traversări.

- înălțimea minimă a stâlpului trebuie să fie de 7 m.

A1.1.7) Treceri obstacole (ape, canale, diguri)


- în ţevi de OL autoportante cu deschideri de max. 30 m sau subterane în şanţ deschis cu OL Ø 114 mm sau/şi Ø 121 mm;

7

- în ţevi PVC sau HDPE instalate prin forare orizontală dirijată cu deschideri de max. 300 m cu Ø 90 mm sau/şi Ø 110 mm; - treceri aeriene pe construcţii speciale (traversare catenară) cu deschideri de max.

240 m, folosind stâlpi de beton cu funii purtătoare, de suspensie, funiculare și pendule.




Obs.: Pentru diguri se vor respecta condiţiile impuse de Direcţia apelor.

A1.2) Drumuri județene

Sunt drumuri de interes județean aflate în proprietatea publică a județului si

asigura legăturile între reședințele de județ cu municipii, orașe, reședințe de comuna,

cu stațiunile balneoclimaterice si turistice, cu porturi si aeroporturi, cu obiective privind

apărarea şi cu obiective istorice.


Caracteristici constructive si tehnice

Se instalează la minim 1,0 – 1,2 m adâncime






edilitare;


- cabluri în canalizație Tc din conducte PVC sau HDPE;






Instalarea se face:

8


- în acostament;


Instalarea se face în canal de beton de 0,3 – 1,0 m lățime, acoperit cu dale de beton

armat, Hmin = 0,15 m.





Caracteristici constructive și tehnice:



- in canal tehnic, in trotuar, cu lățime de 0,3 m – 1,0 m si H min=0,15 m;







Caracteristici constructive şi tehnice




de Ø 90 mm sau/și Ø 110 mm sau/și Ø 125 mm.






9

- Instalarea se face pe linii de stâlpi Tc de lemn, beton sau metalici, cu asigurarea

gabaritelor pe verticală la traversări;


A1.2.6) Treceri obstacole (ape, canale, căi ferate, diguri)


- în țevi de OL autoportante cu deschideri de max. 30 m sau subterane în șanț deschis cu OL Ø 114 mm sau/şi Ø 121 mm; - în țevi PVC sau HDPE instalate prin forare orizontală dirijată cu deschideri de max. 300 m cu Ø 90 mm sau/şi Ø 110 mm; - treceri aeriene pe construcții speciale (traversare catenară) cu deschideri de max.

240 m, folosind stâlpi de beton cu funii purtătoare, de suspensie, funiculare si

pendule.




Obs.: Pentru diguri se vor respecta condițiile impuse de Direcția apelor.

A1.3) Drumuri locale

- sunt drumuri de interes local aflate în proprietatea publică a unității

administrative pe raza căreia se află.

a) drumuri comunale care asigura legăturile între:

- reședința de comuna si satele componente sau cu alte sate;

- între oraș și satele care îi aparțin sau cu alte sate;

- între sate.

b) drumuri vecinale care deservesc mai multe proprietăți si sunt in limitele acestora.




- în extravilan în zona de siguranță şi în zona de protecție a drumului;


10




edilitare







Caracteristici constructive

Instalarea se face:


- în acostament;


- canal de beton are 0,3 – 1,0 m lățime, acoperit cu dale de beton armat, Hmin = 0,15 m.







- în canal tehnic, în trotuar, cu lățime de 0,3 m – 0,5 m și H min=0,15 m;

- în țevi OL ancorate de structura construcției de Ø 114 mm






11


- Instalarea se face la minim 1,20 m sub cota drumului şi 0,5 m sub cota fundului

șanțului (rigolei)


de Ø 90 mm sau/și Ø 110 mm











- în țevi de OL autoportante cu deschideri de max. 30 m sau subterane în șanț deschis cu OL Ø 114 mm; - în țevi PVC sau HDPE instalate prin forare orizontală dirijată cu deschideri de max. 300 m cu Ø 90 mm sau/și Ø 110 mm; - treceri aeriene pe construcții speciale (traversare catenară) cu deschideri de max.

240 m, folosind stâlpi de beton cu funii purtătoare, de suspensie, funiculare si

pendule.




Obs.: Pentru diguri se vor respecta condițiile impuse de Direcția apelor

A2) Categoria 2 de amplasament: STRĂZI

Prin străzi se înțeleg drumurile publice indiferent de denumire: strada, bulevard,

cale, splai, sosea, uliță, etc.

Străzile se împart în:

12

1.Străzi de categoria I, magistrale

2.Străzi de categoria II-a, III-a și a IV-a, inclusiv racorduri la clădiri

A2.1) STRĂZI DIN LOCALITĂŢI URBANE

A2.1.1) Instalare subterană


Instalarea se face la min.1,0 - 1,2 m adâncime.

Instalarea se face în canalizație Tc. cu conducte PVC sau HDPE

A2.1.2) Instalare în galerii edilitare


Instalarea se va face pe suporți (cablurile vor fi protejate ignifug).

Obs. Pentru instalarea în galeriile de metrou se vor respecta normele de coexistență.



Instalarea se va face pe stâlpi de lemn, pe stâlpi de beton de EE-JT pentru folosință

în comun EE, transport în comun, în intravilan sau extravilan sau pe stâlpi metalici cu

asigurarea gabaritelor pe verticala la traversări

Înălțimea minimă a stâlpului trebuie să fie de 8 m.

A2.1.4) Instalare în mini șanțuri practicate în asfalt


Instalarea se va face în trotuar sau carosabil lângă borduri.

Lățimea mini șanțului va fi de 10 – 15 mm funcție de diametrul cablurilor, iar

adâncimea de 7-8 cm.

A.2.1.5) Treceri obstacole


- în țevi de OL autoportante cu deschideri de max. 30 m sau subterane în șanț

deschis cu OL Ø 114 mm sau/şi Ø 121 mm;

13

- în țevi PVC sau HDPE instalate prin forare orizontală dirijată;

- treceri aeriene pe stâlpi de lemn sau de beton.




A2.2) STRĂZI DIN LOCALITĂŢI RURALE

Străzile din localitățile rurale se pot împărți în:

A2.2.1) Străzi principale

- instalare aeriana pe linie de stâlpi de lemn sau stâlpi de beton de energie de

joasa tensiune;

- instalare subterana în conducte PVC sau HDPE;

Instalarea conductelor se va face, corelat cu celelalte instalații edilitare, odată cu

modernizarea sau reabilitarea străzii.

A2.2.2) Străzi secundare


joasa tensiune.

A3) Categoria 3 de amplasament: CLĂDIRI

A3.1) CLĂDIRI PROPRIETATE A INSTITUŢIILOR PUBLICE, REGIILOR

AUTONOME ŞI COMPANIILOR NAŢIONALE

a) La interior

A3.1.1) Instituții publice


La clădirile în construcție:

- se prevăd goluri de acces a cablurilor în clădire;

- se prevăd nișe la fiecare nivel;

- se asigură goluri pe verticala între nișe;

14

- se rezervă încăperi pentru concentrarea rețelelor şi a echipamentelor, de

preferința la parter sau etajul 1;

- galerii de cabluri;

- canale sub pardoseala și suporți în plafoane false;

- conducte metalice sau din PVC îngropate în zidărie.

Instalarea cablurilor se va face:

- în tuburi îngropate în zid;

- în canale tehnice sau în plafoane false;

- în canale de cablu metalice sau din PVC instalate aparent;

- pe suporturi metalice (paturi de cabluri);

- pe zid;

- în interiorul clădirilor cablurile vor fi protejate ignifug;

- în instalațiile aeroportuare cablurile vor fi ecranate;

- la construcția clădirilor realizarea rețelelor structurate este obligatorie.

În clădirile existente infrastructura pentru comunicații electronice va avea

caracteristici similare, caracteristici constructive și tehnice ca în cazul clădirilor noi .

Realizarea infrastructurii pentru comunicații electronice nu trebuie să afecteze

arhitectura și structura de rezistență a clădirii.

A.3.1.2) Unități industriale şi de depozitare. Unități agricole


Se asigura spatii pentru în care se concentrează cablurile si echipamentele pentru

dispecer, in camere tehnice și pentru IT;

Instalarea se face în:

- canale, podețe, plafoane false;

- suporți metalici de cabluri și stelaje

- conducte metalice sau din PVC îngropate în zid

- canale de cabluri din PVC sau metalice

- pe zid

- în clădiri cablurile vor fi protejate ignifug

- realizarea rețelelor structurate, la construcția clădirilor, va fi obligatorie.

15

b) La exterior



Instalarea se va face în:

- tuburi PVC sau metalice înglobate în zid;

- plafoane sau podele false;

- canale tehnice;

- suporți de cabluri și stelaje;

- canale de cabluri aparente din PVC sau metalice;

- pe zid;


Caracteristici constructive si tehnice:

- racordurile la infrastructura exterioara se va face subteran cu conducte PVC sau

HDPE

- 3 conducte HDPE Ø 40 mm sau

- 1 conductă PVC Ø 90 mm

- se respectă legile în vigoare şi planurile de coordonare. Nu se afectează structura

de rezistență

- racordurile aeriene, pe stâlpi, pe zid dacă sunt obstacole sau desfacerile de pavaje

sunt costisitoare.




A3.1.4) Unități industriale și de depozitare. Unități agricole


Instalarea se face în interiorul clădirilor. Instalațiile se concentrează la dispecerate,

camere tehnice, camere IT.

Caracteristici tehnice:


- tuburi PVC sau metalice;

- jgheaburi metalice;

16

- pe estacade;

- pe suporți;

- pe zid.


HDPE



- se respectă legile în vigoare și planurile de coordonare. Nu se afectează structura

de rezistență;

- prin planurile de coordonare se va asigura coluri de acces în clădiri;

- racordurile aeriene, pe stâlpi sau pe zid.

Realizarea rețelelor structurate, la construcția clădirilor, va fi obligatorie.




A3.2) LOCUINŢE INDIVIDUALE ŞI ÎN COMUN

a) La exterior

A3.2.1) Locuințe individuale. Locuințe în comun max. P+2

Caracteristici constructive:

Instalarea se face prin racorduri subterane:

- racordurile se executa la fiecare scara

- racordurile aeriene, pe stâlpi, pe zid dacă se precizează amplasamentul

echipamentului

Instalarea se face în conducte PVC sau HDPE:

- 2-3 conducte HDPE Ø 40 mm cu tubete sau fascicule de tubete preinstalate

sau


Se respectă legile în vigoare şi planurile de coordonare. Nu se afectează structura

de rezistență.

A3.2.2) Locuințe în comun P+2÷P+8. Locuințe în comun peste P+8

17

Caracteristici constructive si tehnice;

Instalarea se face prin racorduri subterane

- racordurile se execută la fiecare scară;


echipamentului;

Instalarea se face în conducte PVC sau HDPE



Se respectă legile în vigoare și planurile de coordonare. Nu se afectează structura

de rezistență;

- se asigura 2 fibre pentru fiecare locuința;

- realizarea rețelelor structurate la construcția clădirilor este obligatorie.




b) La interior

A3.2.3) Locuințe individuale. Locuințe în comun max. P+2.

Locuințe în comun P+2÷P+8. Locuințe în comun peste P+8


Instalarea se face în interiorul clădirilor:


- se rezervă încăperi pentru concentrarea rețelelor și a echipamentelor, de preferință

la parter sau etajul 1;

- se asigură goluri pe verticală, fante sau nișe tehnice;

Instalarea se face în tuburi PVC sau metalice, înglobate în zid, care se concentrează

la nișe prevăzute în proiectul de construcție al clădirii





A4) Categoria 4 de amplasament: ZONE AEROPORTUARE

18

A4.1 Instalare subterană


- În afara benzilor de siguranță a pistei;

- În benzile de siguranță a pistei, camerele de tragere vor avea capace speciale

F900.

Se pot instala cabluri armate direct în săpătură sau în canalizație Tc.

A5) Categoria 5 de amplasament: ZONE PORTUARE (FLUVIALE ŞI MARITIME)

A5.1) Zonă portuară fluvială



Instalarea se face în canale tehnice amplasate în incinte, pe cheiuri și diguri.

Racordurile se realizează în canal tehnic, pe zid sau aerian în cazul în care

configurația funcțională a zonei permite.

Instalarea se face în canal din beton armat de 0,3–1,0 m lățime cu adâncime de 0,5 m,

acoperit cu dale din beton.

A5.1.2) Instalare în canalizație Tc


Instalarea se face conform legilor în vigoare privind amplasarea în localități a

instalațiilor edilitare.

Instalarea se face în canalizație Tc din conducte PVC sau HDPE cu diametre de Ø 40

mm, și/sau Ø 90 mm, și/sau Ø 110 mm. Se respectă legile privind condițiile de mediu.




A5.2) Zonă portuară maritimă




Racordurile se realizează în canal tehnic, pe zid sau aerian în cazul în care configurația

funcțională a zonei permite.

19

Instalarea se face în canal din beton armat de 0,3–1,0 m lățime cu adâncime de 0,5 m,







Conform legilor în vigoare privind amplasarea în localități a instalațiilor edilitare.

Instalarea se face în canalizație Tc din conducte PVC sau HDPE cu diametre de Ø 40

mm, și/sau Ø 90 mm, și/sau Ø 110 mm;




Se respectă legile privind condițiile de mediu.

B) REȚELE DE COMUNICAȚII CU SUPORT RADIO

B1) Suporți pentru antene


- TURNURILE sunt construcții autoportante care se realizează din tronsoane de 6,7,8

m (curent de 6 m) confecționate din țevi de otel ;

- Tronsoanele , în secțiune, sunt triunghiulare sau pătrate în funcție de înălțime şi de

natura solului determinata în urma unui studiu geotehnic;

- Turnurile se asamblează pe o fundație (infrastructură) din beton armat;

- PILONII se realizează din țeavă de OL având diametru în funcție de greutate şi

înălțime care se asamblează pe o infrastructură din beton armat;

- Pilonii sunt structuri ancorate

- se respecta cerințele de rezistenta în funcție de natura solului după executarea unui

studiu geotehnic;

- Amplasarea turnurilor si pilonilor se face pe teren liber de orice sarcini (instalații

care să necesite relocări);

B1.1) În extravilan

20

Amplasarea pilonilor sau a turnurilor se va face in afara zonei de siguranță indiferent

de categoria drumurilor.

B1.2) În intravilan

- Amplasarea pilonilor sau a turnurilor se va face in incinte sau pe clădiri, cu

respectarea normelor privind rezistenta clădirilor;

- Echipamentele asociate turnurilor si pilonilor se instalează în clădiri sau sheltere

amplasate la baza turnurilor sau pilonilor;

- Instalarea cablurilor pentru interconectare se va face conform cerințelor

constructive de la capitolele A1) si A2).

B.2) Instalarea cablurilor


- cablurile au greutăți şi diametre exterioare reduse (cabluri coaxiale, ghiduri de

undă, cabluri cu fibre optice şi cabluri pentru protecție şi balizaj) ;

- Cablurile se vor instala pe ștreang și pe suporți verticali şi orizontali având

dimensiunile în funcție de numărul și diametrele cablurilor;

- În clădiri și scheltere cablurile vor fi protejate ignifug.

CAPITOLUL III Zonele de protecţie

Art.15 Zonele de protecţie a elementelor reţelelor de comunicaţii electronice

sau elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora, se instituie în scopul

asigurării protecţiei şi funcţionării normale a reţelelor de comunicaţii electronice,

precum şi evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului înconjurător.

Art.16 Zona de protecţie este constituită din suprafeţele de teren sau din

suprafaţa de ancorare, situate de o parte şi de alta a reţelei de comunicaţii electronice

şi / sau infrastructurii aferente acesteia, în care executarea de lucrări edilitare poate

afecta funcţionarea normală a reţelei, precum şi protecţia persoanelor, bunurilor şi

mediului înconjurător.

21

Art.17 În zona de protecţie executarea de lucrări edilitare este permisă numai

în cazuri justificate şi cu avizul prealabil şi explicit al furnizorului de reţea de

comunicaţii electronice, cuprinzând toate condiţiile necesare pentru a nu fi afectată

funcţionarea normală a reţelei, precum şi protecţia persoanelor, bunurilor şi mediului

înconjurător.

Art.18 Furnizorul de comunicaţii electronice poate solicita ca lucrările efectuate

în zona de protecţie a reţelei să se realizeze în prezenţa reprezentanţilor săi şi va

pune la dispoziţia persoanelor care efectuează lucrări în zona de protecţie, toate

informaţiile necesare, astfel încât să se evite producerea unor daune reţelei de


Art.19 Executarea oricărui tip de lucrări care implică lucrări de terasament, cu

excepţia arăturii în teren agricol cu adâncimea de până la 0,3 m, este permisă numai

în condiţiile prevăzute prin Avizul prealabil şi explicit menţionat la art.17 şi sub

supravegherea reprezentantului autorizat al furnizorului de reţea de comunicaţii

electronice, care are obligaţia de a asigura supravegherea în condiţiile precizate prin

Avizul pe care l-a eliberat.

Art.20 Zonele de protecţie sunt marcate în planurile de execuţie a traseelor

sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice, care se depun la autorităţile

legal desemnate să emită avizele necesare eliberării autorizaţiei de construire.

Art. 21 Identificarea pe teren a zonelor de protecţie va avea ca referinţă

elementele de marcare a traseelor sistematizare ale reţelelor de comunicaţii

electronice, care vor asigura totodată şi avertizarea asupra obligaţiei de respectare a

cerinţelor corespunzătoare caracteristicilor constructive şi tehnice ale traseelor pentru

diferite tipuri de lucrări edilitare.

Art.22 Executantul lucrărilor edilitare în zona de protecţie, în condiţiile

prevăzute la Art.17, Art.18 şi Art.19, are obligaţia ca, cel puţin cu 3 zile lucrătoare

înainte de începerea lucrărilor, să solicite furnizorului de reţea de comunicaţii

electronice, aferentă zonei, prezenţa reprezentantului acestuia la faţa locului, pentru

22

identificarea cu precizie în teren, a traseului sistematizat respectiv şi convenirea

tuturor măsurilor de evitare a afectării funcţionării normale a reţelei de comunicaţii

electronice şi a protecţiei persoanelor, bunurilor şi mediului.

Art.23 Zonele de protecţie pe tipuri de lucrări edilitare sunt următoarele:

1. - Cabluri armate pozate direct în şanţ;

- Elemente de suport ale liniilor aeriene, în afara localităţilor.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia de teren, de-a lungul acestor trasee, cu

lăţimea de 2,0 m, de o parte şi de alta a axului traseului.

2. Cabluri în canalizaţie Tc din conducte PVC sau HDPE.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia de teren, de-a lungul canalizaţiei, cu

lăţimea de 1,5 m, de o parte şi de alta a axului acesteia.

3. - Canale de beton cu lăţime între 0,3 şi 1,0 m

- Canale tehnice prevăzute la execuţia tablierelor.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia de teren, de-a lungul canalului, cu

lăţimea de 1,0 m de o parte şi de alta a axului acestuia.

4. Ţevi PVC înglobate în trotuar.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia de teren, de-a lungul traseului, cu


5. Minişanţuri practicate în asfalt.

Zona de protecţie se constituie din fâşia de teren, de-a lungul traseului, cu

lăţimea de 0,5 m, de o parte şi de alta a axului acestuia.

6. - Ţevi OL ancorate de structura construcţiei;

- Conducte pe suporţi.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia din suprafaţa de ancorare, cu lăţimea

de 0,5 m, de o parte şi de alta a axului ţevilor sau conductelor.

CAPITOLUL IV Condiţiile de marcare a reţelelor de comunicaţii

electronice

Marcarea de face suprateran şi subteran

Art.24. Reţele de comunicaţii realizate în cabluri cu fibre optice

(1) Marcare supraterană

23

Se realizează cu borne din beton pe care se inscripţionează prin ştanţare, în

ordine:

- numărul joncţiunii;

- lungimea optică în metri de la ultima staţie destinată echipamentelor;

- distanţa în metri de la bornă până la traseul cablului;

- schimbările de direcţie a amplasamentului;

- echipamentele digitale distante se notează astfel:

* indoor Axy

* outdoor Bxy

(2) Marcare subterană

Pentru marcarea traseelor, în şanţ, deasupra cablurilor, se instalează markeri

electronici la intervale de 50 m în aliniament, la camerele pentru joncţiuni, pentru

schimbări de direcţie şi rezerve;

Avertizarea subterană se realizează cu folie de material plastic, amplasată în

şanţ la 0,3 m deasupra cablurilor, pe care este inscripţionat numele operatorului de

telecomunicaţii. Lăţimea minimă a foliei este de 250 mm.

Art.25 Reţele de comunicaţii realizate în cabluri cu conductoare din cupru

(1) Marcarea supraterană


ordine:

- tipul şi numărul joncţiunii pe fiecare cablu;

- lungimea rezervei pe fiecare cablu;



- cutiile terminale - se inscripţionează numărul cutiei şi capacitatea în

perechi;

Numărul camerelor de tragere se inscripţionează cu vopsea în interior pe

peretele de acces de sub capac.

(2) Marcarea subterană

Se realizează prin avertizarea traseelor cu folie din material PVC.

24

Art.26 Bornele se amplasează astfel încât să nu fie deplasate sau deteriorate

în cazul unor lucrări edilitare, reabilitări de drumuri sau lucrări agricole.

În intravilan, acestea se amplasează la limita de proprietate, iar în extravilan pe

linia plantaţiilor ce mărginesc drumul şi în lipsa plantaţiilor, la 0,5m de marginea

drumului.

Art.27 În cazul unor trasee care traversează zone de munte, necirculate, cu

depuneri masive de zăpadă, în zone mlăştinoase, sau în locuri unde nu pot fi montate

borne din beton, se vor utiliza borne metalice din ţeavă.

Art.28 În cazul bornelor metalice inscripţionarea se va face pe tăbliţe

avertizoare, sudate etanş în crestătura ţevii metalice.

Inscripţionarea pe plăcuţă se face ca la paragrafele 24(1) şi 25(1).

Art.29 În cazul zonelor inundabile, bornele de beton se amplasează pe movile

special amenajate.

Art.30 În canalele tehnice, pe suporţi în plafoane sau sub podele false, în

camerele de tragere sau în nişe, cablurile se marchează cu etichete din material

plastic pe care sunt specificate tipul şi capacitatea cablurilor.

Dimensiunile etichetelor sunt în funcţie de diametrul exterior al cablurilor.

CAPITOLUL V Procedura de emitere a Avizului tehnic

Art.31 Avizul tehnic definit în capitolul I, punctul 4.2, atestă conformitatea cu

prevederile prezentelor Norme, a Documentaţiilor tehnice pentru proiectarea,

avizarea şi realizarea traseelor sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice,

precum şi pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor publice de

comunicaţii electronice, inclusiv emiterea Avizului coordonator pentru astfel de lucrări.

Art.32 Documentaţia tehnică prevăzută la Art.31 se întocmeşte în conformitate

cu prevederile Legii nr.50/1991 şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin

25

Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr.839/2009, cu modificările şi

completările ulterioare, denumite în continuare Normele metodologice de aplicare a

Legii nr.50/1991, în următoare condiţii:

(1) se elaborează de către colective tehnice de specialitate, din care vor face

parte, după caz, şi specialişti proiectanţi cu pregătire superioară în domeniul

comunicaţiilor electronice, respectiv proiectarea:

a) traseelor sistematizare pentru instalarea elementelor de reţea pe anvelopa

clădirilor, conform prevederilor aret.29 din Legea nr.154/2012;

b) infrastructurii de acces pentru furnizarea de servicii de comunicaţii

electronice în bandă largă la construcţiile noi cu destinaţie de locuinţă ori cu funcţie

de învăţământ, financiar-bancară, birouri sau hoteluri, pentru care se eliberează

autorizaţie de construire după data de 1 ianuarie 2013, conform prevederilor art.30

alin.(1) din Legea nr.154/2012;

c) construirii reţelelor de comunicaţii electronice şi marcării obligatorii, conform

prevederilor art.28 alin.(1) din Legea nr.154/2012, a traseelor reţelelor de comunicaţii

electronice amplasate subteran, cu sisteme de identificare nedistructive – markeri -,

pentru reperarea operativă a poziţiei reţelelor în plan orizontal şi vertical, în scopul

executării lucrărilor de intervenţie;

(2) se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară din

domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii,

precum şi al comunicaţiilor electronice acolo unde este cazul, cu respectarea

cerinţelor certificatului de urbanism, al conţinutului avizelor şi acordurilor solicitate prin

certificatul de urbanism, precum şi cu respectarea reglementărilor tehnice în

construcţii şi a prezentelor Norme;

(3) se verifică din punct de vedere al asigurării cerinţelor fundamentale

aplicabile construcţiilor, de către verificatori de proiecte atestaţi în condiţiile legii.

Art.33 După îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.31, Documentaţia tehnică

se verifică din punct de vedere al asigurării respectării prezentelor Norme, de către o

26

entitate desemnată prin Ordin comun al Ministerului pentru Societatea Informaţională

şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Art.34 Etapele şi activităţile desfăşurate în vederea emiterii Avizului tehnic

trebuie să asigure înregistrarea şi arhivarea Documentaţiei de avizat, precum şi

calitatea procesului de analiză a conformităţii administrative şi tehnice a acesteia cu

prevederile prezentelor Norme.

Principalele repere ale etapelor procesului de analiză şi avizare sunt următoarele:

Depunerea şi înregistrarea Documentaţiei la registratura instituţiei

avizatoare.

Distribuirea şi analiza Documentaţiei pentru emiterea după caz, a solicitării

către beneficiar de completări, a Avizului tehnic sau a comunicării de neavizare

motivată, în termen de 30 zile de la data înregistrării.

În cazul solicitării de completări, reanalizarea Documentaţiei completate şi

emiterea, după caz a Avizului tehnic sau a comunicării de neavizare motivată, în

termen de 15 zile de la data depunerii şi înregistrării completărilor solicitate.

Art.35 După finalizarea verificării prevăzute la Art.33, conformitatea

Documentaţiei tehnice cu prevederile prezentelor Norme se atestă de către ANCOM,

prin emiterea Avizului tehnic prevăzut de Art.25, alin.(4) din Legea nr.154/2012,

Anexa 2 fără condiţii sau Anexa 3 condiţionat, în baza cererii redactate conform

Anexei 1.

Art.36 – (1) Documentaţia tehnică pentru lucrări de acces pe proprietăţi se

elaborează obligatoriu în concordanţă cu concluziile Notei tehnice de constatare ori,

după caz, ale Raportului de expertiză tehnică, având ca obiect construcţia pe/sub/în

care urmează să se execute lucrări de acces pe proprietăţi.

(2) Nota tehnică de constatare sau Raportul de expertiză tehnică se

întocmesc de către experţi tehnici atestaţi în condiţiile legii, în scopul stabilirii stării

tehnice a construcţiei, precum şi a eventualelor măsuri necesare pentru asigurarea

rezistenţei mecanice şi stabilităţii elementelor structurale/ nestructurale ale

construcţiei, pe care urmează să se instaleze elementele de reţea, echipamentele

27

şi/sau elementele de infrastructură necesare pentru susţinerea echipamentelor de


(3) În situaţia în care nota tehnică de constatare evidenţiază un nivel

ridicat de afectare a sistemului constructiv/elementelor structurale al/ale construcţiei

şi impune necesitatea aprofundării analizei structurale printr-un Raport de expertiză

tehnică, acesta se întocmeşte prin grija furnizorului de reţea, în baza şi cu

respectarea prevederilor Codului de proiectare seismică, Indicativ P 100-3, în vigoare

la data elaborării Raportului de expertiză.

(4) Conţinutul-cadru al Notei tehnice de constatare este prevăzut în

Anexa 4 la prezentele Norme.

CAPITOLUL VI Categorii de acorduri şi avize solicitate

Art.37 Pentru realizarea lucrărilor sunt necesare acorduri și avize. Acordurile

necesare sunt reprezentate de A) - Certificatul de Urbanism ce conține la rândul său

documente, cereri, planuri, avize (însoțite de recomandări și grupate pe categorii), și

B) - Autorizația de construire.

A) Certificat de Urbanism

Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism (Art.19 – Norme

839/2009 de aplicare a Legii 50/1991) sunt:

a. Cerere-tip - Formularul model F1 – Cerere pentru emiterea certificatului de

urbanism ce cuprinde:

1. elemente de identificare a solicitantului;

2. elemente de identificare, localitate;

3. elemente care definesc scopul lucrării.

b. Planuri cadastrale/topo, planuri de încadrare în zona – la scara 1/10000,

1/5000, 1/2000, 1/1000, 1/500 după caz, eliberate de Oficiul de Cadastru;

c. Documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism.

Notă: Conform legii, certificatul de urbanism nu tine loc de autorizație.

28

Prin Certificatul de Urbanism se solicită, după caz, în funcție de amplasamentul

infrastructurii de comunicații electronice, avize însoțite de recomandări și condiții.

Categoriile de avize sunt:

1. Aviz de mediu

a. se respectă OUG 195/2005 aprobată cu legea 265/2006 privind protecția

mediului;

b. deșeurile se vor depozita numai în amplasamente special amenajate stabilite

de administrația locala (primării);

c. respectarea HG 539/2004, cu modificările și completările ulterioare, privind

zgomotul emis de echipamentele utilizate în aer liber;

d. respectarea legislației în vigoare privind ariile naturale protejate;

e. respectarea Ord. 860/2002 prind informarea publicului asupra lucrărilor;

f. la recepția lucrărilor va participa și un reprezentant al APM.

2. Aviz Romsilva - Agenția Națională a Pădurilor

a. Respectarea documentației - amplasamentul infrastructurii de telecomunicații -

ocuparea temporară și/sau definitivă a terenurilor silvice.

3. Aviz sanitar

a. Autoritatea de Sănătate Publică - descrierea profilului de activitate.

4. Autorizație de amplasare și acces la drumuri

a. închiderea sau instituirea restricțiilor de circulație se va face conform OUG

195/2002 privind circulația pe drumurile publice, completată prin Legea 49/2006

și a HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a acestei

Ordonanțe;

b. de orice accident de muncă sau de circulație răspunde constructorul/

beneficiarul după caz;

c. beneficiarul răspunde de eventuala degradare a drumurilor, instalațiilor și

construcțiilor de orice fel situate în zona drumurilor precum și de tăierea sau

tunderea plantațiilor fără aprobări legale;

29

d. se interzice depozitarea pe platforma drumului a oricăror materiale, utilaje,

pământ, etc.;

e. se respectă OG 43/1997 privind regimul drumurilor modificată și aprobată prin

Legea nr.82/1998 si 413/2002;

f. traversarea subterană sau aeriană se va face în puncte în care drumul este în

aliniament sub un unghi apropiat de 90 grade dar nu mai mic de 60;

g. beneficiarul și constructorul au obligația să garanteze buna execuție a refacerii

zonei drumului la starea inițială.

5. Avizul Inspectoratului în Construcții

6. Avizul Ministerului Apărării Naționale

a respectarea cu strictețe a limitelor amplasamentului propus și precizat în

documentație precum și a soluției adoptate;

b. nu se vor afecta sub nicio formă activitățile militare, terenurile, construcțiile și

instalațiile de orice fel aflate în administrarea MApN.

Notă: Ministerul pentru Societatea Informațională nu eliberează avize necesare

obținerii Autorizației de Construire - conform HG 744/2003;

7. Autorizație de execuție CFR

a. lucrările vor fi executate de către o firmă autorizata AFER sub supravegherea

personalului CFR;

b. se vor respecta “Normele de protecție a muncii în ramura de întreținere a căii„

și legea Nr.316/2006 privind ”Securitatea și sănătatea muncii”;

c. se respectă regulile de traversare a căii ferate și a marcării pe teren a locurilor

de refugiu.

8. Acordul Ministerului Transporturilor - C.N. Căi Ferate – Sucursala Regională

9. Aviz S.C. Telecomunicații CFR

10. Aviz ENEL distribuție

30

a. traseele pentru infrastructura de comunicații să nu necesite mutarea sau

afectarea rezistenței și stabilității stâlpilor de energie;

b. în cazul utilizării ca suport, pentru cabluri de comunicații electronice, a liniilor

ENEL se va întocmi o documentație de coexistență (privind rezistența mecanică

a liniei prin instalarea cablurilor de comunicații).

11. Aviz al Operatorilor de comunicaţii electronice implicaţi

a. în cazul utilizării ca suport, pentru cabluri de comunicații electronice, a liniilor

de stâlpi ale Operatorilor de comunicaţii electronice se va întocmi o

documentație de coexistență (privind rezistența mecanica a liniei prin instalarea

cablurilor de comunicații, suplimentare).

12. Avizul proprietarilor de terenuri pentru ocupare temporară și/sau definitivă

13. Avizul OCPI

14. Acord prealabil al DRDP pentru obținerea autorizației de amplasare a instalațiilor

Tc. în zona DN

15. Avizul Serviciului Poliției Rutiere

16. Aviz Transgaz

17. Aviz Transelectrica

18. Aviz Domeniul Public

19. Aviz I.S.U.

20. Referat privind verificarea la Cerințele pentru instalaţii electrice – Instalații Tc. și

IT.

21. Acordurile proprietarilor de terenuri agricole

B) Autorizație de construire

Lucrările de realizare a infrastructurii de comunicații electronice pot începe

numai după obținerea autorizației de construire.

Pentru obținerea autorizației de construire solicitantul depune o cerere către

primăria pe raza căreia urmează să se execute lucrările. Cererea va fi însoțita de

Documentația Tehnică pentru Autorizarea executării lucrărilor de Construire

(D.T.A.C.) care să cuprindă următoarele:

31

a. Certificatul de urbanism, prezentat la punctul A);

b. dovada titlului asupra terenului și/sau construcțiilor, după caz, extrasul

cadastral actualizat la zi;

c. avizele si acordurile necesare, stabilite prin certificatul de urbanism.

Notă: După obținerea tuturor avizelor, dosarul se depune la Agenția de mediu. În

memoriu, conform reglementărilor legale, trebuie să existe un capitol special

privind protecția mediului.

Agenția de mediu stabilește dacă lucrările supuse autorizării au/nu au impact

asupra mediului. În cazul în care se stabilește că lucrările au impact asupra

mediului, beneficiarul va trebui să invite cetățenii, prin anunț în presă, să facă

observații.

După o perioada de 15 zile, Agenția de mediu va emite acordul cu sau fără

observații (eventual după o perioada de 15 zile pentru contestații). Memoriul tehnic,

începând cu anul 2015, trebuie să conțină un capitol privind Situații de Urgență.

d. proiectul pentru autorizația de construire;

e. chitanța de achitare a taxei de autorizare (funcție de devizul general);

f. după caz, se solicită și avizul de la Biroul Arhitecților din Romania;

g. Autorizația de construire se eliberează în max. 30 de zile începând cu data în

care beneficiarul a făcut dovada achitării taxelor.

După obținerea autorizației de construire, se întocmesc documentații pentru:

a. semnalizare rutieră pentru Poliția rutieră, dacă este cazul;

b. contract pentru depozitarea deşeurilor;

c. contract cu un constructor, agreat de Primărie, pentru refaceri de pavaje;

d. alte condiții menționate în autorizația de construire.

32

ANEXA 1

Solicitant ........................................................

Nr .......................... /.......................

CERERE

pentru emiterea avizului tehnic

în vederea autorizării executării lucrărilor de acces pe proprietate sau de

construire de reţele de comunicaţii electronice

........................................................................................

Solicitantul ......................................................... , cu sediul în .................................... str ............................... nr........, judeţul/sectorul ......................... înregistrat la oficiul registrului comertului sub nr .....cod fiscal ............... telefon/fax .............................. reprezentat prin ............................ având funcţia de ................................................... solicită emiterea avizului tehnic, în vederea autorizării executării lucrărilor: 1. de acces pe proprietate : ........................................................................... ..................................................................................................................... 2. de construire de reţele de comunicaţii electronice: .................................... ................................................................................................................... amplasate în: .............................................................................................. ................................................................................................................... Se anexează: 1. documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor, elaborată şi

verificată în condiţiile legii, inclusiv avizele/acordurile solicitate prin certificatul de urbanism;

2. certificatul de urbanism, în copie; 3. documentele de identificare a solicitantului, în copie.

Conducătorul solicitantului (Furnizorul de reţea)

L.S. (numele, prenumele şi semnătura)

Data: …………………………….

33

ANEXA 2

Entitatea desemnată prin Ordin comun al MSI și MDRAP Nr................/................................

Către .............................................................

(denumirea şi adresa solicitantului)

Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată cu nr ............/...........................

privind emiterea avizului tehnic în vederea autorizării executării lucrărilor:

1. de acces pe proprietate : ..........................................................................................

........................................................................................................................................

2. de construire de reţele de comunicaţii electronice :...................................

........................................................................................................................................

amplasate în : ................................................................................................................

........................................................................................................................................

vă comunicărn că, în urma analizării documentaţiei depuse, se emite prezentul:

AVIZ TEHNIC

fără condiţii, întrucât Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării

lucrărilor precizate mai sus respectă prevederile Normelor privind realizarea

lucrărilor de infrastructură a reţelelor de comunicaţii electronice, aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr.........../......................

Conducătorul Entităţii desemnate

..............................................

..............................................

L.S.

(numele, prenumele şi semnătura)

Data: ....................................

34

ANEXA 3


Către, .............................................................


Spre ştiintă (după caz): ..............................................................

Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată cu nr ........... / .................... privind emiterea avizului tehnic în vederea autorizării executării lucrărilor: 1. de acces pe proprietate : ........................................................................................

............................................................................................................................... 2. de construire de reţele de comunicaţii electronice : .......................................... ......................................................................................................................................amplasate în: ……………………………………………………………………………..… ...................................................................................................................................... vă comunicăm că, în urma analizării documentaţiei depuse, se emite prezentul:

AVIZ TEHNIC

cu respectarea obligatorie a urrnătoarelor condiţii tehnice: 1 ......................................................................................................................... 2 ......................................................................................................................... n .........................................................................................................................

În situatia în care, ulterior emiterii prezentului Aviz tehnic, se aduc modificări Documentatiei tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor menţionate mai sus, prezentul Aviz tehnic îşi pierde valabilitatea; în acest caz, aveţi obligaţia de a obţine un nou Aviz tehnic, cu respectarea prevederilor „Procedurii privind emiterea Avizului tehnic” Cap.V al Normelor privind realizarea Iucrărilor de infrastructură a reţelelor de comunicaţii electronice, aprobate prin Hotărărea Guvernului nr...... ........................................ /….…..

Conducătorul Entităţii desemnate ...............................................................

........................................................ L.S.


Data ....................................

35

ANEXA 4

Conţinutul - cadru al

NOTEI TEHNICE DE CONSTATARE

1. DATE DE IDENTIFICARE A CLĂDIRII

Judeţul ………………………………………Localitatea ………………………………..

Sectorul …………….. Strada ………………….nr………, cod postal ……………….

Proprietate privată publică

Deţinător / Proprietar ...............................................................................................

Identificat prin: 1. pentru persoană fizică:

CNP ......................................... , B.I. /C.I. seria ......... nr..........................................

emis de ...................................... , la data ................................................................

2. pentru persoană juridică

Sediu ..........................................................................................................................

C.U.I. ................................, Cod fiscal ......................................................................

3. Asociaţie de proprietari

....................................................................................................................................

Reprezentată prin dl/dna ............................................. funcţia .............................,

identificat/ă prin CNP ........................................, B.I./C.I. seria ...... nr...................

emis de ................................, la data .......................................................................

Număr cadastral (dacă este cazul) ................................

Număr carte funciară (dacă este cazul) ........................

Coordonate GIS: X .........................., Y ........................., Tip: ................................

______________

1) Nota tehnică de constatare se elaborează prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi reprezintă documentul tehnic de identificare şi evaluare calitativă a clădirii, elaborat de un expert tehnic atestat, în scopul stabilirii stării tehnice a acesteia din punct de vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, pe baza examinării directe la faţa locului a acesteia, conform reglementărilor tehnice în vigoare din domeniul construcţiilor.

Evaluarea calitativă urmăreşte să stabilească măsura în care regulile de conformare generală a structurilor şi de detaliere a elementelor structurale şi nestructurale sunt respectate in clădirea analizată. Natura deficienţelor de alcătuire şi întinderea acestora reprezintă criterii esenţiale pentru decizia de intervenţie structurală şi stabilirea soluţiilor de consolidare.

In vederea evaluării calitative a clădirii se vor respecta prevederile reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3", în vigoare la data evaluării.

36

Pag.2

2. ALCĂTUIRE GENERALĂ A CLĂDIRII

Număr total niveluri: ...................., din care subterane: .........., Subsol: da nu

Număr de tronsoane / din care număr de tronsoane distincte: ..../.....;

Număr apartamente: ........................

Zona seismică2): ..................., Ks = .........................., Tc = .........................,

Forma în plan (conform planşe, anexele 1 - ...): simetrică asimetrică;

Tip: izolată; cuplată; înşiruită;

Poziţie: de colţ; la frontul stradal; retrasă în parcelă; Anul construirii (se menţionează anul sau, dacă nu este cunoscut, se bifează perioada estimată): ......, necunoscut; înainte de 1900; între 1901-1940; între 1941-1960; între 1961-1980; între 1981-2000; după 2001. Date privind concepţia de realizare a clădirii: perioada de proiectare ...................., perioada de execuţie .................., concepţia privind proiectarea antiseismică (normativul în vigoare la data proiectării) ................................................................................................................. Tip proiect: unicat; tip; refolosibil; Topografia terenului: teren plat; teren în pantă; Natura terenului de fundare: normal; macropric; contractil; Clasa de importanţă a construcţiei3): ............................................................ Dimensiuni generale în plan (m): ................................................................... Suprafaţa construită la sol (mp): ................................................................... Înălţime medie de nivel (ml) : ......................................................................... Funcţiuni clădirii: locuinţe colective; mixte (locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie); locuinţă individuală; comerţ; birouri; sediu autoritate locală/centrală; învăţământ; funcţii publice; turism; altele.

2) Conform Codului de proiectare seismică Partea I - „Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1, în vigoare la data evaluării. 3) Clasa de importanţă a clădirii se stabileşte conform prevederilor Codului de proiectare seismică Partea I - „Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1, în vigoare la data evaluării.

37

Pag.3

3. DATE PRIVIND STRUCTURA DE REZISTENŢĂ A CLĂDIRII

Structura verticală de rezistenţă

Structura orizontală de

rezistenţă

Elemente nestructurale

Fundaţii

zidărie simplă (nearmată) bolţi de cărămidă

zidărie cărămidă

fundaţii din beton armat monolit

zidărie cu stâlpişori şi centuri din beton armat

profile metalice şi bolţişoare de cărămidă

zidărie B.C.A

fundaţii din cărămidă

grinzi şi stâlpi din beton armat (care nu formează structură în cadre)

grinzi de lemn beton armat

SISTEM DE ACOPERIRE

cadre din beton armat beton armat monolit

lemn tip terasă

pereţi structurali din beton armat

beton armat prefabricat

altele tip şarpantă

panouri mari altele mixt

structură mixtă

structură metalică Trotuar de protecţie

structură din lemn da

altele nu

Comportarea generală a clădirii la cutremurele produse

Intervenţii efectuate în timp asupra clădirii

fără avarii semnificative necunoscute

cu avarii la elemente nestructurale nici o măsură

avarii izolate la structură refaceri finisaje

avarii grave la structură consolidare (parţială/totală)

altele demolare parţială

Factori care au influenţat negativ comportarea la cutremure a clădirii

Alte intervenţii efectuate în timp asupra clădirii

Înălţimea parterului mai mare decât a etajelor şi/sau configuraţia elementelor structurale diferită de a etajelor (parter flexibil)

supraetajări

Forma defavorabilă în plan şi/sau elevaţie modificăricompartimentări şi/sau faţade

Disimetrie în distribuţia maselor şi rigidităţilor altele

Poziţionarea în plan a elementelor structurale, diferită la etaje faţă de parter (în consolă)

Discontinuitatea elementelor structurale / nestructurale pe verticală/orizontală

38

Pag.4


- degradări structurale: ...........................................................................................

.................................................................................................................................

................................................................................................................................. - degradări elemente nestructurale: ......................................................................

..................................................................................................................................

.................................................................................................................................. - alte categorii de defecte/evenimente constatate: coroziune; condens; lemn putrezit; igrasie; incendii/explozii; altele

5. EVALUAREA CLĂDIRII

Aspecte generale DA NU

Colaps, colaps parţial

Clădirea/unul din etaje înclinată/înclinat

Alte aspecte

Degradări structurale Minore Moderate Severe

Fundaţii

Sistem de acoperire

Planşee (pentru încărcări verticale)

Pereţi structurali, contravântuiri verticale

Îmbinări elemente prefabricate

Alte aspecte

Degradări elemente nestructurale Minore Moderate Severe

Parapete, ornamente

Placaje, tâmplărie

Tavane, corpuri iluminat

Pereţi interiori de compartimentare

Ascensoare

Scări căi de evacuare

Alte aspecte

Pericole / degradări geotehnice Minore Moderate Severe

Alunecări de teren

Mişcări de teren, crăpături

Tasări

Altele

39

Pag.5

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Comentarii generale: .................................................................................................. ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... Concluzii: .................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... Recomandări: ............................................................................................................. ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... Acţiuni viitoare: Se recomandă efectuarea unei expertize tehnice pentru:

structură; teren de fundare. Alte aspecte: ...................................................................................................................... ....................................................................................................................................... .......................................................................................................................................

Se anexează material fotografic de ansamblu şi reprezentativ din punct de vedere al stării

tehnice a clădirii, cu localizarea avariilor şi explicitarea prin text a acestora – nr. fotografii

...................

Anexele 1 – fac parte integrantă din prezenta Notă tehnică de constatare.

Întocmit,

EXPERT TEHNIC

.................................

(nume, prenume), Însuşit,

DEŢINĂTOR,

L.S.

.................................

(nume, prenume),

L.S.

Data: ................................

40

ANEXA 5

Categoriile de avize și acorduri solicitate pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură a rețelelor publice de comunicații

electronice, pe tipuri de lucrări

Nr.

crt.

Tipuri de lucrări Categorii de acorduri și avize

Infrastructură comunicații electronice pe fir

Clădiri

Infrastructură comunicații electronice

fără fir

Instalare cablu în subteran

Instalare cablu aerian

Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan

Interior Exterior

I II III IV V VI VII VIII

1 Avizul Inspectoratului de Stat în Construcții

2 Avizul Autorității Ministerului Apelor si Pădurilor

3 Aviz Romsilva /Agenția Națională a Pădurilor

4 Acordul Administrației Naționale Apele Române

5 Aviz Sanitar

41


6 Avizul Domeniului Public

7 Acordul prealabil al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri pentru obținerea autorizației de amplasare a instalațiilor Tc. în zona drumurilor

8 Acordul Ministerului Transporturilor – Compania Naţională de Căi Ferate

9 Avizul Ministerului Apărării Naționale

10 Avizul Ministerului de Interne

11 Avizul Operatorilor de comunicaţii electronice, implicaţi

12 Aviz Enel Distribuție

13 Aviz Distribuție gaze

14 Aviz Transelectrica

15 Aviz Transgaz

42


16 Acordul proprietarilor de teren pentru ocuparea temporară sau definitivă

17 Avizul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

18 Avizul Serviciului Poliției Rutiere

19 Avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

20 Avizul verificatorului atestat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

43

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1.1 Legea Nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, privind calitatea în

construcții;

1.2 Ghid GT-059-03 Pentru criteriile de performanță ale cerințelor de calitate

conform Legii 10/1994 privind calitatea în construcții, pentru instalațiile

electrice din clădiri;

1.3 Legea 50/91, republicata în 2004, cu modificările ulterioare, privind

autorizarea lucrărilor de construcții;

1.4 Ghid pentru întocmirea Cărții Tehnice a construcției/2004;

1.5 Normativ C 140/86-Clase de betoane;

1.6 HG nr.525 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism

republicată, modificată şi completată ulterior;

1.7 Legea nr.154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii

electronice.

2.1 Normativ 48/1983-Proiectarea și construcția canalizației telefonice;

2.2 Normativ 47/1983-Proiectarea și instalarea cablurilor de telecomunicații în

rețele publice locale, instituții și unități industriale;

2.3 STAS 6054/197-Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea


2.4 STAS 8591/1997-Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane

executate în săpătură;

2.5 STAS 6675/92-Tevi PVC. Condiții de calitate, dimensiuni;

2.6 ST 8-1, SR-ISO 4472-Conducte HDPE;

2.7 STAS 9312/1997-Subtraversări de căi ferate și drumuri cu conducte;

2.8 ID 28/2004 Normativ de proiectare sisteme constructive de pozare a

cablurilor de profil transversal al CF;

2.9 Legea 82/1998 a drumurilor;

2.10 Ordinul MT 571/1997 privind proiectarea și amplasarea instalațiilor în

zona drumurilor;

2.11 Normativ PD-162/202 privind proiectarea autostrăzilor extraurbane;

2.12 O.G. nr.43/1997 privind regimul drumurilor;

2.13 HG 36/1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele

privind exploatarea şi menţinerea în buna stare a drumurilor publice cu

modificările ulterioare.

3.1 SR 831/202-Utilizarea în comun a stâlpilor pentru energie electrica, linii de

tracțiune electrica urbana, instalații de telecomunicații inclusive rețele de

televiziune prin cablu și alte utilizații;

3.2 SR 832/2008-Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra

liniilor de telecomunicații;

44

3.3 SR 6290/2004-Încrucișări între liniile de energie electrică în liniile de

telecomunicații;

-3.4 STAS 8074/1976-Încrucișări între liniile de contact pentru tramvaie și

troleibuze și liniile electrice aeriene sau liniile aeriene de telecomunicații;

4.1 STAS 6271/1981-Prize de pământ pentru instalații de telecomunicații.

Rezistența electrică. Prescripții;

4.2 STAS 9312-1987 – Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte.

4.3 STAS 9570-1-89 – Marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri

în localităţi.

4.4 DCN/2001-Specificații tehnice pentru împământare și conectare în

telecomunicații;

4.5 STAS 12604/5-1990-Instalații electrice fixe. Protecție împotriva

electrocutărilor;

5.1 I 18/1/2001-Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice

interioare;

5.2 Specificații tehnice pentru cerințele de calitate ale materialelor utilizate –

ST/1,2,3,4-cabluri cu conductoare de cupru;

-ST 1/7-Cabluri cu fibre optice;

-ST 2-Conectori;

-ST 3-Reglete;

-ST 4-Cutii terminale;

-ST 5-Mansoane termorectractabile;

-ST 6-Mansoane mecanice;

-ST 7-Subrepartitoare;

-ST 9-Marker electronic;

-ST 10-Accesorii pentru rețea de fibră optică;

5.3 –ANSI/TIA/EIA-568-A/1995-Cablarea de telecomunicații pentru clădiri

comerciale;

5.4 ISO/CEI 11801-Tehnologia informației-Cablarea generală a utilizatorilor de

telecomunicații;

6 Recomandările ITU seria L(L2-L69) referitoare la construirea, instalarea și

proiecția cablurilor și a altor elemente de infrastructură exterioare.

7-1


7. COLECTAREA ŞI SISTEMATIZAREA PROPUNERILOR

ŞI OBSERVAŢIILOR PRIMITE CA URMARE A CONSULTĂRII

PUBLICE

7.1 Supunerea consultării publice a proiectului de Norme tehnice.

Acest capitol cuprinde activitatea 7 din planul de realizare a proiectului,

activitate ce presupune „supunerea proiectului de norme tehnice, consultării publice,

după prezentarea la nivelul Ministerului pentru Societatea Informaţională, în vederea

obţinerii acordului pentru această acţiune.



autorităţilor publice, a conferit documentului ce va fi supus adoptării, acceptul

publicului larg, respectiv al utilizatorilor finali ai serviciilor de comunicaţii electronice,

care suportă până la urmă, costurile suplimentare generate de eventualele necorelări

între realizarea construcţiilor civile şi cea a reţelelor de comunicaţii electronice.

Prin iniţierea şi gestionarea procesului de colectare de propuneri privind

Normele tehnice care urmează a fi elaborate, precum şi ulterior a consultării publice

asupra proiectului acestor Norme, vor asigura un înalt grad de acceptabilitate şi

aplicabilitate a prevederilor tehnice conţinute, cu efecte benefice asupra raportului

calitate/cost al reţelelor de comunicaţii electronice realizate, precum şi celui al

serviciilor oferite utilizatorilor.

În aceste condiţii, aplicarea rezultatelor proiectului propus va fi asigurată prin

crearea cadrului normativ corespunzător şi urmărirea respectării prevederilor

Normelor tehnice adoptate, astfel ca efectele benefice preconizate să fie obţinute.

7-2


După prezentarea la nivelul Ministerului pentru Societatea Informaţională şi

evaluarea proiectului, în vederea validării rezultatelor proiectului de Norme tehnice

acesta a fost supus consultării publice.

Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii - I.N.S.C.C.

Bucureşti a realizat până în prezent activităţile cuprinse în Planul de realizare a

Proiectului, referitoare la prevederile de reglementare, la definirea cerinţelor tehnice

corespunzătoare pe categorii de lucrări edilitare, la seturile de cerinţe tehnice necesare,

la identificarea asociaţiilor şi autorităţilor prevăzute de Lege şi solicitarea de

propuneri, precum şi primirea, sistematizarea, armonizarea şi luarea în consideraţie a

acestora în conformitate cu prevederile Contractului de Finanţare Nr. 139/10.07.2015,

„Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicaţii electronice (inclusiv

NGN)",

În demersul său, INSCC a beneficiat de colaborarea permanentă a specialiştilor

Ministerului pentru Societatea Informaţională - M.S.I., şi a elaborat proiectul de

„Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de reţele de comunicaţii

electronice (inclusiv NGN)", cuprinzând toate aspectele precizate de Legea nr. 154/2012

şi cu luarea în considerare a propunerilor primite din partea factorilor interesaţi.

În conformitate cu prevederile Activităţii 1.7 a Planului de realizare a Proiectului,

acesta a fost prezentat la nivelul M.S.I., în vederea obţinerii acordului pentru supunerea

acestuia consultării publice.

Având în vedere acţiunile care au fost prevăzute a se desfăşura, pentru

asigurarea respectării termenului final de definitivare a Proiectului de Norme, cu

luarea în considerare a propunerilor şi observaţiilor care au fost primite ca urmare a

consultării publice, cu durata minimă legală de 30 de zile, această consultare s-a

derulat în intervalul 15 octombrie 2015 şi 15 noiembrie 2015 astfel ca să se poată

asigura timpul material necesar examinării, armonizării şi luării în considerare a

propunerilor şi observaţiilor primite, la sfârşitul lunii noiembrie 2015, pentru a putea fi

respectat termenul final al Fazei prevăzute în acest an, respectiv 10 decembrie 2015.

7-3


În acest sens a fost trimisă Ministerului pentru Societatea Informaţională adresa

Nr. 604/325/25.09.2015 (anexată la sfârşitul capitolului), care stipulează toate aspectele

relevate mai sus.

De asemenea, la sfârşitul capitolului 7 a fost anexată o captură de ecran ce

atestă afişarea Proiectului de Norme tehnice, în varianta sa preliminară, pe site-ul MSI

la data de 17.10.2015, în vederea consultării publice.

7.2 Colectarea şi sistematizarea propunerilor şi observaţiilor

primite ca urmare a consultării publice

În acest capitol este inclusă activitatea 8 din planul de realizare a proiectului ce

vizează „colectarea şi sistematizarea propunerilor şi observaţiilor primite ca urmare a

consultării publice, în vederea luării în considerare a acestora în elaborarea normelor

tehnice pentru realizarea de infrastructuri de reţele de comunicaţii electronice”.

Modalitatea de elaborare a Normelor tehnice să fie abordată în mod sistematic,

exhaustiv, precum şi în mod corelat faţă de diversitatea tipurilor de reţele şi de

construcţii civile implicate, ţinând în acelaşi timp cont de propunerile şi observaţiile

primite din partea factorilor interesaţi în elaborarea acestora.

În acest sens, s-au primit observaţii din partea următoarelor asociaţii

profesionale şi autorităţi interesate:

1) MSI, prin e-mail-ul trimis la data de 15.10.2015;

2) AOMR, prin adresa nr. 6530 din data de 03.11.2015;

3) INTERLAN, prin adresa nr. 6933 din data de 13.11.2015;

4) GTS, prin adresa nr. 109131 din data de 16.11.2015;

5) ANCOM, prin adresa nr. SC-DER-31341 din 23.11.2015.

7-4


La elaborarea şi redactarea Normelor tehnice s-a ţinut cont de toate observaţiile

şi punctele de vedere exprimate de către asociaţiile profesionale şi autorităţile

interesate, prin adresele menţionate la punctele 1)÷5).

Toate observaţiile şi punctele de vedere exprimate de către asociaţiile

profesionale şi autorităţile interesate au fost colectate şi se regăsesc în coloana 2 a

tabelului 7.1, iar în coloana 4 s-a răspuns fiecărei observaţii în parte, urmând ca

acestea sa fie introduse în proiectul de Norme tehnice, după caz.

Adresele, scrisorile şi e-mail-urile menţionate pot fi consultate la sediul INSCC.

7-5


Tabelul 7.1 Colectarea şi sistematizarea propunerilor şi observaţiilor primite ca urmare a consultării publice

Nr. crt.

Cine a făcut

observaţia Observaţia

Capitolul

din Norme la care se

face referire

Răspuns la observaţiile

primite. Rezolvări

0 1 2 3 4

1. MCSI Dacă ai de construit o reţea pe suport existent, aceasta

nu va trebui autorizată?

Art.12 Nu este cazul. Normele se referă

la infrastructură existentă, care

este deja autorizată.

2. MCSI Dacă ai de construit o reţea pe suport existent, aceasta

nu va trebui autorizată?

Art.13 Art.13 se modifică astfel:

În înţelesul art.1 alin.(2) din

Legea nr.50/1991, cu modificările

ulterioare, se supun procedurii de

autorizare atât lucrările de

construire a infrastructurii de

comunicaţii electronice necesare

pentru susţinerea instalaţiilor şi

echipamentelor, precum şi cele de

extindere şi dezvoltare când

suportul există.

3. MCSI Ar trebui specificat un gabarit de minim 6,5m faţă de

axul drumului la supratraversări

A1.1.6 A1.1.6) Se completează:

Instalare aeriană

Caracteristici constructive şi

tehnice:

Instalarea se face pe linii de stâlpi

Tc de lemn, beton sau metalici, cu

7-6


0 1 2 3 4

asigurarea gabaritelor pe verticală

la traversări.

- este interzisă traversarea

autostrăzilor;

- la drumurile de toate categoriile

gabaritul minim pe verticală este

de 6,5m (de la cota căii de

rulare);

- înălțimea minimă a stâlpului

trebuie să fie de 8m.

4. MCSI Dimensiunea ar trebui să fie de max. 20m

Forare orizontală poate fi controlată până la distanţe de

20m.

A1.1.7

A1.1.7) Treceri obstacole (ape,

canale, diguri)

Caracteristici constructive şi

tehnice:

- în ţevi de OL Ø 114 mm

autoportante cu deschideri de

max. 15m;

- pentru deschideri mai mari, de

până la 30 m se realizează o

construcţie cu funii de susţinere şi

pendule;

- instalare subterană prin şanţ

deschis, cu ţevi de OL Ø 114 mm

sau/şi Ø 121 mm;

- se elimină PVC din textul

Normelor.

7-7


0 1 2 3 4

5. MCSI Conform HG490 instalarea aeriană este permisă doar

în mediul rural.

A2.1.3

A2.1.3) Instalare aeriană - numai

în localităţi rurale (Cf. HGR

490/2011)

Caracteristici constructive și

tehnice:

Instalarea se va face pe stâlpi de

lemn, pe stâlpi de beton de EE-JT

pentru folosință în comun EE,

transport în comun, în intravilan

sau extravilan sau pe stâlpi

metalici cu asigurarea gabaritelor

pe verticală la traversări.

Înălțimea minimă a stâlpului

trebuie să fie de 8 m.

6. MCSI Aceste caracteristici sunt pentru microşanţ. Cele pentru

minişant au 30-40cm adâncime şi 7-15 cm lăţime.

A2.1.4

A2.1.4) Instalare în microşanţuri

practicate în asfalt sau minișanțuri.


tehnice:

Instalarea se va face în trotuar sau

carosabil lângă borduri.

Lățimea microșanțului va fi de 10

– 15 mm funcție de diametrul

cablurilor, iar adâncimea de 7-8

cm. Lăţimea minişanţului este de

14- 15 cm şi adâncimea de 40

cm.

7-8


0 1 2 3 4

7. MCSI Conform HG490 instalarea aeriană este permisă doar

în mediul rural.

HG 490 permite doar în zona rurală. Ar trebui

delimitat clar în ce condiții se pot realiza racorduri

aeriene

A3.2.1

A3.2.1) Locuințe individuale.

Locuințe în comun max. P+2


Instalarea se face prin racorduri

subterane:

- racordurile se execută la fiecare

scară

- racordurile aeriene, pe stâlpi, pe

zid, numai în localităţi rurale,

conform HG 490/2011.

Instalarea se face în conducte PVC

sau HDPE:

- 2-3 conducte HDPE Ø 40 mm cu

tubete sau fascicule de tubete

preinstalate sau

- 1 conductă PVC Ø 90 mm.

Se respectă legile în vigoare şi

planurile de coordonare. Nu se

afectează structura de rezistență.

8. MCSI Aerian la interior?

Încăperi – pt. locuințe individuale sau P+2 ?

Propunere - încăperi /cutii de conexiuni

Majoritatea cablajelor în interiorul blocurilor existente

sunt pozate aparent.

Înglobate în zid – se poate impune la clădirile noi

A3.2.3

A3.2.3) Locuințe individuale.

Locuințe în comun max. P+2.

Locuințe în comun P+2÷P+8.

Locuințe în comun peste P+8


tehnice:

Instalarea se face în interiorul

7-9


0 1 2 3 4

clădirilor:


- se rezervă cutii de

distribuţie/conexiuni pentru

concentrarea rețelelor și a

echipamentelor, de preferință la

parter sau etajul 1;

- se asigură goluri pe verticală,

fante sau nișe tehnice, pentru

clădirile noi;

Instalarea se face în tuburi PVC

sau metalice, înglobate în zid

(pentru construcţiile noi), care se

concentrează la nișe prevăzute în

proiectul de construcție al clădirii.

Pentru construcţiile existente,

cablurile pentru reţele se

instalează în canale PVC

instalate/montate aparent.

- realizarea rețelelor structurate, la

construcția clădirilor, va fi

obligatorie.

Capacitatea minimă a

infrastructurii:

Infrastructura trebuie să asigure

necesarul de instalare cerut prin

7-10


0 1 2 3 4

proiect plus minim două conducte

de rezervă.

9. MCSI Exista si diametre intermediare(mai ales la

microtuburi) intre 40-110mm. Ar fi suficient să fie

specificat că se acceptă tuburi cu diametrul cuprins în

intervalul (40-110)

A5.1.2

A5.1.2) Instalare în canalizație Tc.


tehnice:

Instalarea se face conform legilor

în vigoare privind amplasarea în

localități a instalațiilor edilitare.

Instalarea se face în canalizație Tc

din conducte PVC sau HDPE cu

diametre cuprinse între Ø 40 mm

și Ø 110 mm. Se respectă legile

privind condițiile de mediu.

Capacitatea minimă a

infrastructurii:

Infrastructura trebuie să asigure

necesarul de instalare cerut prin

proiect plus minim două conducte

de rezervă.

10. MCSI Ar fi util ca limitele zonei de protecție să fie livrate în

stereo70 și apoi autoritățile să aibă sistem GIS care să

gestioneze aceste date

Art.20 Art.20 Zonele de protecţie sunt

marcate în planurile de execuţie a

traseelor sistematizate ale reţelelor

de comunicaţii electronice, livrate

în coordonate stereo70 care se

depun la autorităţile legal

desemnate să emită avizele

7-11


0 1 2 3 4

necesare eliberării autorizaţiei de

construire.

11. MCSI Cablu pe ștreang instalat în suport de max. 200mm

lățime????

Art. 20 Suportul va avea maxim 150mm

lăţime.

12. MCSI Borne de marcaj??? Art. 21 Marcarea şi avertizarea se face cu

borne, folii avertizoare, markeri

sau fir pentru radiodetecţie.

13. MCSI Identificarea cu precizie în teren se poate face cu

dispozitive topo ( stație, gps)...

în prealabil, lucrarea ce urmează să se execute se

compară/suprapune în sistem stereo 70 cu celelalte

lucrări existente și se evaluează impactul...

Art.22 Art.22 Executantul lucrărilor

edilitare în zona de protecţie, în

condiţiile prevăzute la Art.17,

Art.18 şi Art.19, are obligaţia ca,

cel puţin cu 5-7 zile lucrătoare

înainte de începerea lucrărilor, să

solicite furnizorului de reţea de

comunicaţii electronice, aferentă

zonei, prezenţa reprezentantului

acestuia la faţa locului, pentru

identificarea cu precizie în teren, a

traseului sistematizat respectiv şi

convenirea tuturor măsurilor de

evitare a afectării funcţionării

normale a reţelei de comunicaţii

electronice şi a protecţiei


Identificarea cu precizie în teren

se va face cu dispozitive topo

7-12


0 1 2 3 4

(staţie, GPS), coordonatele

urmând a fi comparate/suprapuse

în sistem stereo70 cu celelalte

lucrări existente pentru evaluarea

impactului.

14. MCSI Foarte mare banda.

Propunere – pt. punctele 1,2 si 3 este suficient 1m

Art.23

Se modifica la punctul 1 lăţimea

de 1m. Restul rămân nemodificate.

15. MCSI Borne de beton??? – dacă vei avea 10 joncțiuni pe acel

stâlp, vor fi 10 borne de beton în zona aia.

Propunere

Cablurile se vor marca pe fiecare stâlp. Se vor utiliza

etichete și metode de inscripționare care să asigure o

durabilitate de X ani.

Definit un standard de notație pt. cabluri și unul pt.

joncțiuni.

Trebuie precizat și proprietarul rețelei.

- Fiecare cameră trebuie semnalizată cu marker

electronic.

- La minișanț sau microșanț nu mai funcționează.

- Ar trebui specificată și varianta cu fir de inserție

cupru

Art.24.

Art.24. (2) Marcare

supraterană se referă la cabluri

instalate în subteran.

Pentru marcarea traseelor, în şanţ,

deasupra cablurilor, se instalează

markeri electronici la intervale de

50 m în aliniament, la cameretele

pentru joncţiuni, pentru schimbări

de direcţie şi rezerve;

Avertizarea subterană se

realizează cu folie LDPE,

amplasată în şanţ la 0,3 m

deasupra cablurilor, pe care este

inscripţionat numele operatorului

de telecomunicaţii. Lăţimea

minimă a foliei este de 250 mm. În

cazul micro şi minişanţului se

foloseşte un conductor de inserţie

7-13


0 1 2 3 4

din cupru pentru identificarea

amplasamentului prin

radiodetecţie.

16. MCSI Aceleași mențiuni ca la art. 24 (1)

Cum se reprezintă schimbarea de direcție ?

Folia din PVC nu se mai folosește. Acum se folosesc

folii din LDPE

Art.25

Marcare supraterană cu borne de

beton

Art. 25 se completează cu:


Se realizează prin avertizarea

traseelor cu folie de LDPE.

17. MCSI Nu cred că se va putea Art.26

Cele deteriorate se pot înlocui.

18. MCSI Sunt situații cu terenuri arabile ce trebuiesc scoase din

circuitul agricol...

Art.36 – (1) Terenurile arabile vor fi scoase

din circuitul agricol temporar sau

definitiv pe baza acordurilor

proprietarilor de teren.

19. MCSI Amplasare în zona de siguranță

Emiterea unei proceduri unitare (la toate drdp-urile) și

simplificate de autorizare în zona drumurilor.

Avize, autorizaţii 4.

Autorizație de

amplasare și acces la

drumuri

Conform ordinului MT 571/97

privind proiectarea şi instalarea

instalațiilor în zona drumurilor.

20. MCSI Emiterea unei proceduri unitare(la toate regionalele) și

simplificate de autorizare.

Aviz furnizori distribuţie energie.

10. Aviz ENEL

10. Aviz furnizori distribuție

energie electrică

a. traseele pentru infrastructura de

comunicații să nu necesite mutarea

sau afectarea rezistenței și

stabilității stâlpilor de energie;

b. în cazul utilizării ca suport,

7-14


0 1 2 3 4

pentru cabluri de comunicații

electronice, a liniilor furnizorilor

de energie electrică se va întocmi

o documentație de coexistență

(privind rezistența mecanică a

liniei prin instalarea cablurilor de

comunicații).

21. MCSI Avizul de la mediu se obține la început, nefiind

condiționat de obținerea celorlalte avize.

Se dorește o schimbare a acestei practici???

21, B, f

21, B, f …după caz, se

solicită și avizul de la Biroul

Arhitecților din România, pentru

lucrări supraterane, cu impact

asupra clădirilor şi arhitecturii

zonale;

21, B, g Autorizația de construire

se eliberează în max. 30 de zile

începând cu data în care

beneficiarul a făcut dovada

achitării taxelor.

După obținerea autorizației de

construire, se întocmesc

documentații impuse în

avize/acorduri.

22. MCSI Către cine este adresată? ANEXA 1 Entitatea desemnată prin Ordin

comun al MSI și MDRAP

23. MCSI ANEXA 2

Entitatea desemnată

Entitatea desemnată prin Ordin

comun al MSI și MDRAP.

7-15


0 1 2 3 4

prin Ordin

comun al MSI și

MDRAP

24. MCSI Ar trebui definit ce înseamnă modificări. Dacă se mută

1 stâlp cu 1m nu mi se pare eficient să redepui pt. aviz,

În timpul execuției se fac modificări cu dispoziție de

șantier...

Separat se poate solicita – la finalizarea lucrărilor,

executantul va preda emitentului de aviz tehnic

planurile AS-Built, iar acestea să fie gestionate într-o

bază de date unică în România gestionată de ANCOM

sau ...

ANEXA 3

Aviz Tehnic

În situația în care,

ulterior emiterii

prezentului Aviz

tehnic, se aduc

modificări

Documentației tehnice

pentru autorizarea

executării lucrărilor

menţionate mai sus,

prezentul Aviz tehnic

îşi pierde

valabilitatea…

Se stabileşte prin contract.

25. MCSI Stereo70 sau wgs84...

Cine este acest expert tehnic??

ANEXA 4 Reprezentant autorizat de

MDRAP.

26. GTS Capacitatea minimă a infrastructurii;

Infrastructura trebuie să asigure necesarul de instalare

cerut prin proiect plus minim două conducte de

rezervă.

Considerăm că impunerea obligaţiei în sarcina

furnizorilor de reţele de

comunicaţii electronice de a construi propria

Capitolul II

Caracteristici

constructive și tehnice,

precum și capacități

minime, punctul A)

Rețele de comunicații

pe fir – A1) Categoria

Se respectă Normativul ID 48/83

aprobat M.T.Tc. cu ordinul

nr.247/84 privind „Proiectarea și

construcția canalizației pentru

telecomunicații”.

7-16


0 1 2 3 4

infrastructură astfel încât aceasta să asigure mai mult

decât necesarul propriu, prin aceasta

incluzând şi necesarul pentru dezvoltări viitoare, este

nejustificată şi împovărătoare pentru furnizori, având

în vedere că un act normativ nu trebuie să impună unei

entităţi private obligaţii care să conducă la cheltuieli

nejustificate din partea acesteia.

Prin urmare, propunem reformularea textului la care

facem referire, astfel:

Capacitatea minimă a infrastructurii: „Infrastructura

trebuie să asigure necesarul de instalare cerut prin

proiect, ţinând cont şi de planurile de dezvoltare

viitoare ale furnizorului de reţele de comunicaţii

electronice”.

1 de amplasament:

Drumuri

27. GTS Considerăm că impunerea utilizării unei ţevi având 0

90 mm este nepotrivită, mai ales în cazul utilizării

cablurilor de fibră optică unde o ţeavă cu 0 de maxim

40 mm este mai mult decât suficientă. Astfel,

menţinerea impunerii utilizării ţevilor de 0 90 mm

sau/şi 0 110 mm nu numai că nu este justificată din

punct de vedere al necesităţilor constructive, dar obligă

furnizorii la suportarea unor costuri împovărătoare.

Capitolul II

Caracteristici

constructive și tehnice

... în țevi PVC

înglobate în trotuar de

Ф 90 mm sau/și 110

mm

Soluția cu conducte PVC cu

diametre Ф 90 /110 mm este

impusă de Administrația Națională

a Drumurilor – Serviciul Poduri,

prin adresa nr. Pd 93

2499/30.05/1995 pentru cabluri

electrice și de telecomunicații.

Conductele se instalează de către

constructorul podurilor, pentru

poduri noi, sau pentru podurile

care se reabilitează.

28. GTS Considerăm că marcarea cu borne de beton este Capitolul IV – Utilizarea bornelor de beton este

7-17


0 1 2 3 4

nefezabilă, în primul rând din cauza riscului mare de

distrugere voluntară sau involuntară a acestor borne şi,

de asemenea, a riscului de degradare în timp a

suprafeţei unei borne care va face imposibilă

identificarea informaţiilor inscripţionate. Cu toate că

rezistenţa în timp a bornelor metalice este net

superioară celor din beton, riscul de furt în acest caz

este foarte probabil. De asemenea, din cuprinsul

acestui capitol nu reiese în mod

clar dacă, în cazul marcării supraterane, montarea

bornelor se face la capetele reţelei, pe întreaga lungime

a acesteia la o anumită distanţă una faţă de cealaltă sau

printr-o altă modalitate.

Condițiile de marcare

a rețelelor de

comunicații

electronice

încă folosită și mai poate fi

folosită dacă proprietarii

terenurilor sunt atenționați. Pe

lângă borne de beton se folosesc

marcheri, folie de avertizare,

conductor pentru radiodetecție

până ce personalul de exploatare

și întreținere va fi dotat și instruit

să utilizeze aparatura pentru

coordonate stereo 70 sau WGS.

Numărul bornelor de beton

conform articolelor de deviz,

pentru instalații subterane, este de

6 buc.

29. GTS Referitor la acordurile şi avizele necesare pentru

realizarea lucrărilor, vă aducem

la cunoştinţă că una dintre problemele importante cu

care se confruntă furnizorii

de reţele de comunicaţii electronice o constituie

obligativitatea scoaterii din

circuitul agricol/forestier, acolo unde este cazul, a

terenurilor pe care se instalează

infrastructura de comunicaţii electronice, aspect care

îngreunează foarte mult

procesul de instalare a infrastructurii şi implicit de

începere a furnizării serviciilor

Capitolul VI Categorii

de acorduri şi avize

solicitate

Lucrările, pentru realizarea

infrastructurii comunicațiilor

electronice, nu pot începe decât

după obținerea autorizației de

construire.

7-18


0 1 2 3 4

de comunicaţii electronice către utilizatori.

30. INTERLAN Nu asigură baza tehnică deoarece în textul acestei

propuneri nu se regăsesc normele şi standardele

referitoare la proiectarea şi avizarea lucrărilor

Art. 2 Baza tehnică pentru proiectarea şi

realizarea traseelor sistematizate

sunt conform cataloagelor de

detalii tip vol. I, II şi III / 1983.

- Normativ ID48/83 canalizaţie

Tc;

- Normativ ID47 instalare cabluri;

- SR 13558/2014.

31. INTERLAN Normele nu stabilesc caracteristicile constructive şi

capacitatea minimă ci doar o frază care se repetă cu

copy-paste şi se referă la asigurarea cu două conducte

suplimentare de rezervă inclusiv pentru instalare

aeriană?

Art. 5 Baza tehnică pentru proiectarea şi

realizarea traseelor sistematizate

sunt conform cataloagelor de

detalii tip vol. I, II şi III / 1983.

- Normativ ID48/83 canalizaţie

Tc;

- Normativ ID47 instalare cabluri;

- SR 13558/2014.

32. INTERLAN Trebuie întocmite şi norme tehnice de acces Art.6 Se solicită acordul proprietarilor

de teren sau instalaţii.

33. INTERLAN Nu se poate aplica retroactiv. Art. 7 Suportul pentru instalarea

cablurilor se execută aparent fără a

afecta arhitectura şi structura de

rezistenţă.

34. INTERLAN Normativul respectiv se referă la instalaţiile electrice

interioare de curenţi slabi şi nicidecum la instalaţiile de

telecomunicaţii. Considerăm că trebuie întregită lista

Art. 10 I 18/1/2001 - Normativ pentru

proiectarea și executarea

instalațiilor electrice interioare

7-19


0 1 2 3 4

de standarde la care se face referire în norme.

35. INTERLAN Stabilirea exactă a adâncimii bazată pe un standard. A 1.1.1

Adâncimea este conformă

Catalogului cu detalii tip/1983

Vol. III – Construcţie canalizaţie

pentru telecomunicații.

- Caiet de sarcini pentru instalarea

cablurilor cu fibre optice ONP1 și

ONP2 ROMTELECOM/1993;

- Specificaţii tehnice pentru traseul

de fibră optică ALCATEL/2001.

36. INTERLAN Definirea tipului de conducte, separarea pe reţele de

transport şi acces într-o anexă separată.

A 1.1.1 Conform Normativ ID 48/83

aprobat M.T.Tc. cu ordinul nr.

247/84 Proiectarea și construcția

canalizației pentru

telecomunicații.



A1.1.2) Conform Normativ ID 48/83




telecomunicații.



A1.1.3 Conform Normativ ID 48/83




telecomunicații.

39. INTERLAN Conductele de PVC nu rezistă la forări dirijate A1.1.4 Se elimină din text conducta PVC

7-20


0 1 2 3 4

orizontale. şi se menţine doar conducta

fabricată din HDPE

40. INTERLAN Conductele de PVC nu rezistă la forări dirijate

orizontale.




canalizației pentru telecomunicații


orizontale.

A1.1.5 Se elimină din text conducta PVC

și se menține doar conducta HDPE


orizontale.





telecomunicații.

43. INTERLAN Trebuie respectat Studiul de coexistenţă şi calculul

mecanic de rezistenţă a stâlpilor (dacă nu rezistă cine

răspunde?)

A1.1.6 Instalarea cablurilor pe liniile de

stâlpi se face după obținerea

acordului proprietarului liniei de

stâlpi după întocmirea unui studiu

de coexistență și a calculului de

rezistență la solicitările mecanice a

stâlpilor.

44. INTERLAN Nu se aplică în acest caz şi trebuie prevăzut altceva de

rezervă.





telecomunicații.

45. INTERLAN Nu se aplică în acest caz şi trebuie prevăzut altceva de A1.2.1 Adâncimea este conformă

7-21


0 1 2 3 4

rezervă. Catalogului cu detalii tip /1983

Vol. III – Construcție canalizație

pentru telecomunicații




- Specificații tehnice pentru traseul



rezervă.

A 1.2.1 Se menține formularea din

varianta actuală a normelor

propuse. În infrastructura existentă

întâlnim şi conducte PVC.


rezervă.





telecomunicații.


rezervă.

A1.2.2 Se respectă SR 8591/1997


rezervă.




canalizației pentru telecomunicații


rezervă.




7-22


0 1 2 3 4


telecomunicații.


rezervă.





telecomunicații.


rezervă.

A1.2.5

Înălțimea minimă a stâlpului

trebuie să fie 7m, iar la traversări

min. 8 m, funcţie de profilul

transversal al drumului.


rezervă.

A1.3.1 Adâncimea este conformă

catalogului cu detalii tip /1983

Vol. III – Construcție canalizație

pentru telecomunicații




- Specificații tehnice pentru traseul



rezervă.





telecomunicații.

55. INTERLAN Propunem o anexă cu definirea normelor de A2.1.2 SR 832/2008 și I 18.1/2001

7-23


0 1 2 3 4

coexistenţă şi a altor parametri necesari.

56. INTERLAN De ce 8m şi nu 7m?

A2.1.3 Înălțimea minimă a stâlpului

trebuie să fie 7m, iar la traversări

min. 8 m

57. INTERLAN Această încăpere trebuie să permită accesul la reţelele

de exterior.

A3.1.1 Pentru acces facil a rețelei de

racord

58. INTERLAN Inclusiv reţele pentru fibra optică. A3.2.2) Inclusiv rețele pentru fibră optică

59. INTERLAN Să notifice furnizorul privind demararea lucrărilor. Art.22 Din text se elimină formularea „să

solicite”. Se va înlocui cu „să

notifice”.

60. INTERLAN De adăugat la punctul 7 “Zona de protecţie a aferentă

cameretelor”

Art.23 Se va completa:

7. Pentru camerete, zona de

protecție va fi 1,5 m pe o lungime

de 1,5 m.

61. INTERLAN În loc de markeri propunem fir de detecţie fie în

conducte fie în banda avertizoare.

Art. 24 Se va folosi fir de radiodetecție

dacă nu sunt influenţe

electromagnetice periculoase.

62. De completat cu o anexa în care să fie introduse

standarde specifice.

Art.32 Standardele pot fi consultate în

capitolul „Referinţe bibliografice”.

63. Considerăm că avizul trebuie păstrat în aceleaşi

condiţii ca până acum. Suntem de acord ca proiectanţii

să fie autorizaţi pentru lucrări de specialitate în lucrări

de comunicaţii electronice. Documentaţia nu trebuie

supra-avizată de o entitate privată.

Art. 33 Ordinul comun MCSI - MDRAP

64. Trebuie completate cu alte normative Art. 36 pct. 3 Standardele şi codurile de

proiectare seismică sunt:

7-24


0 1 2 3 4

P100-1/2006

STAS 10100/2/93 (zonarea

seismică a României).

65. Şi alţi distribuitori proprietari de elemente de

infrastructură

Avize. Punctul 10 Se înlocuieşte „Aviz ENEL

distribuţie” cu „Aviz furnizor

energie”

66. ANCOM Normele tehnice în discuţie trebuie să constituie un

cadru complet, unitar şi coerent de reglementări

tehnico-procedurale care să acopere toate condiţiile

tehnice, caracteristicile, prescripţiile şi mecanismele

administrative de avizare necesare pentru construcţia

elementelor de infrastructură şi instalarea reţelelor

publice de comunicaţii electronice. Din această

perspectivă, textul ar trebui să conţină norme detaliate

privind proiectarea şi construcţia diverselor categorii

de elemente de infrastructură, ca de exemplu camerele

de tragere, conductele, stâlpii, pilonii, trasee

sistematizate de cabluri, etc. Aşa cum s-a încercat şi în

textul propus, soluţia ar trebui să corespundă categoriei

de folosinţă a imobilelor în cadrul cărora vor fi

amplasate elementele de infrastructură (drumuri

publice, pieţe şi parcuri publice, zone pietonale etc.),

luându-se în calcul limitările şi interdicţiile prevăzute

de legislaţia în domeniul autorizării construcţiilor şi

urbanismului.

Observaţii generale La capitolul – REFERINTE

BIBLIOGRAFICE sunt

menționate : - Cataloagele cu

detalii tip Vol. I , II și III/83

(construcție linii aeriene, instalare

cabluri și respectiv construcție

canalizație) în care sunt cuprinse

toate detaliile menționate privind

camerele de tragere, conducte,

stâlpi, prize de pământ, treceri

obstacole etc.

– STAS 8591/97 Amplasarea în

localități a rețelelor edilitare

subterane executate în săpătură.

67. ANCOM Proiectul supus consultării nu face distincţie între Observaţii generale Conform Art. 1- 13 NORMELE

7-25


0 1 2 3 4

cazurile ce prevăd instalarea de cabluri de fibră optică

şi cazurile ce prevăd instalarea de cabluri de cupru, cu

toate că aceasta s-ar impune, dat fiind faptul că sunt

două tehnologii diferite, care se comportă diferit în

raport cu fenomenele de interferenţă electromagnetică

(fibra optica nefiind afectată de aceste fenomene), fapt

ce are impact asupra costurilor precum şi asupra unor

parametri constructivi ai reţelelor.

se referă la proiectarea,

autorizarea și realizarea traseelor

sistematizate indiferent de tipurile

de cabluri folosite (cabluri cu

conductoare de cupru sau cabluri

cu fibre optice). În cazul cablurilor

cu fibre optice conductele se vor

echipa corespunzător cu

subconducte, fascicule cu tubete.

68. ANCOM În ce priveşte valorile de mărimi menţionate în

proiectul supus consultării publice considerăm că

acestea trebuie fundamentate, în cazul în care acestea

nu sunt prevăzute în documentele relevante la care se

face referire.

Observaţii generale Mărimile din NORME sunt

cuprinse în Normativele ID

47/83:

– Proiectarea și instalarea

cablurilor de telecomunicații în

rețelele publice locale, instituții și

unități economice și ID 48/83-

Proiectarea și construcția

canalizației telefonice.

- Cataloagele cu detalii tip

menționate la punctul 1.

- STAS 9312/97 – Subtraversări

de căi ferate și drumuri cu

conducte.

69. ANCOM Nu în ultimul rând atragem atenţia asupra lipsei totale,

contrar uzanţelor, a pieselor desenate, fapt care poate

da naştere la confuzii şi interpretări diferite ale

Observaţii generale Ca răspuns la observaţiile primite

au fost introduse desene

caracteristice deși sunt cuprinse în

7-26


0 1 2 3 4

prevederilor documentului. Considerăm necesară şi

utilă introducerea acestora.

Cataloagele cu detalii tip -

menționate la pct. 1.

70. ANCOM Totodată menţionăm că standardul ANSI/TIA/EIA-

568-A/1995 „Cablarea de telecomunicaţii pentru

clădiri comerciale” nu mai este utilizat începând cu

anul 2001, iar Standardul român SR:13558 din anul

2014 „Reţele de telecomunicaţii subterane în localităţi.

Condiţii de amplasare şi execuţie” nu a fost luat în

considerare. Pentru remedierea aspectelor sus-

menţionate, cu impact major asupra utilităţii şi

eficienţei aplicării prevederilor documentului supus

consultării, propunem refacerea documentului în

cadrul grupului de lucru interinstituţional care urmează

a fi constituit după data adoptării noului cadru legal în

materie, aşa cum am menţionat la pct. I. de mai sus. În

acest context, ANCOM îşi exprimă disponibilitatea de

a participa la activitatea ce urmează a fi desfăşurată în

cadrul acestui grup de lucru.

Observaţii generale La capitolul - REFERINTE

BIBLIOGRAFICE - s-a eliminat

standardul care nu mai este utilizat

și s-a completat cu următoarele:

Standarde privind cablarea

structurată

- EN 50173 Tehnologia

informației - Sisteme generice de

cablare,

- EN 50174 Tehnologia

Informației - Instalarea cablurilor

- ISO/IEC 11801 – Cablarea

generică a imobilului clientului

- ANSI/TIA/EIA 568 B

Standardul privind cablarea pentru

telecomunicații în clădirile

comerciale care are 3 părți –

Cerințe generale, cabluri de cupru

(simetrice și coax.) și CFO

Care include standardul original

ANSI/TIA/EIA 568 A cu

revizuirile ulterioare

- ANSI/TIA/EIA 569 – standard

privind traseele și spațiile utilizate

7-27


0 1 2 3 4

pt. Telecomunicații în clădirile

comerciale

- ANSI/TIA/EIA 570 – Standard

privind cablarea comercială de

complexitate redusă și rezidențiale

- ANSI/TIA/EIA 606 Standard

privind administrarea

infrastructurii clădirilor

- ANSI/TIA/EIA 607 cerințe

privind legarea la priza de pământ,

- SR 13558 – Rețele de

telecomunicații subterane în

localități. Condiții de amplasare și

execuție


Acest capitol conţine rezultatele elaborării proiectului de Norme tehnice cu luarea în

considerare a observaţiilor primite ca urmare a afişării pe site-ul MCSI.

N O R M E T E H N I C E

PENTRU REALIZAREA DE INFRASTRUCTURI

DE REŢELE DE COMUNICAŢII ELECTRONICE

(INCLUSIV NGN)

- PROIECT -

= 10 DECEMBRIE 2015 =

MINISTERUL PENTRU SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ

- M.S.I. -

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STUDII ŞI CERCETĂRI PENTRU COMUNICAŢII

- I.N.S.C.C. BUCUREŞTI -




- CUPRINS –

CAPITOLUL I Prevederi generale …………………………………… pag. 1

CAPITOLUL II Caracteristici constructive şi tehnice, precum şi

capacitate minime ……………………………………. pag. 4

CAPITOLUL III Zonele de protecţie ………………………………….. pag.26

CAPITOLUL IV Condiţii de marcare a reţelelor de comunicaţii

electronice …………………………………………….. pag.29

CAPITOLUL V Procedura de emitere a Avizului tehnic ………….. pag.30

CAPITOLUL VI Categorii de acorduri şi avize solicitate ….……… pag.33

ANEXA 1 Cerere pentru emiterea avizului tehnic în vederea

Autorizării executării lucrărilor de acces pe

proprietate sau de construire de reţele de

comunicaţii electronice …………………………….. pag.38

ANEXA 2 Aviz tehnic – fără condiţii ………………………….. pag.39

ANEXA 3 Aviz tehnic – condiţionat …………………………… pag.40

ANEXA 4 Conţinutul cadru al Notei tehnice de constatare .. pag.41

ANEXA 5 Categoriile de avize şi acorduri solicitate pentru

autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor

publice de comunicaţii electronice, pe tipuri de

lucrări ………………………………………………….. pag.46

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE…………………………………………….. pag.49

1




CAPITOLUL I Prevederi generale

Art.1 Normele tehnice pentru realizarea de infrastructuri de reţele de

comunicaţii electronice, denumite în continuare „Norme”, sunt elaborate în aplicarea

prevederilor Legii nr.154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii

electronice.

Art.2 Normele au scopul de a asigura baza tehnică pentru proiectarea, avizarea

şi realizarea traseelor sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice, care vor fi

prevăzute în cuprinsul proiectelor pentru autorizarea şi realizarea lucrărilor de

construcţii.

Art.3 Normele vor constitui şi baza pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură

a reţelelor publice de comunicaţii electronice, inclusiv în emiterea avizului coordonator

pentru astfel de lucrări.

Art.4 În cuprinsul prezentelor Norme sunt utilizaţi următorii termeni specifici, cu

semnificaţia corespunzătoare, astfel:

4.1. Infrastructură: construcţii amplasate pe, deasupra, în sau sub terenuri,

clădiri şi alte structuri aflate pe proprietatea publică sau privată, care pot fi utilizate

pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice, inclusiv canalele, conductele,

stâlpii sau pilonii.

4.2. Avizul tehnic : aviz care atestă conformitatea cu prezentele Norme şi care

este necesar în vederea eliberării autorizaţiei de construire.

2

4.3. Aviz conform: Avizul emis de Autoritatea Naţională de Administrare şi

Reglementare în Comunicaţii, privind furnizarea serviciilor şi accesul la reţelele

publice.

4.4. Aviz coordonator: Avizul emis de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Administraţiei Publice, pentru lucrările de instalare şi dezvoltare a reţelelor de

comunicaţii electronice, pe baza căruia se vor elibera autorizaţiile de construire de

către autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale.

4.5. Zonele de protecţie: Zone instituite pentru asigurarea protecţiei reţelelor,


Art.5. Normele stabilesc:

- caracteristicile constructive şi capacitatea minimă necesar a fi asigurată de

traseele corespunzătoare diferitelor categorii de lucrări de construcţii;

- zonele de protecţie pentru elementele reţelelor de comunicaţii electronice sau

elemente ale infrastructurii necesare susţinerii acestora;

- condiţiile de marcare a reţelelor de comunicaţii electronice;

- procedura de emitere a Avizului tehnic care atestă conformitatea cu prezentele

Norme, aviz necesar în vederea eliberării autorizaţiei de construire;

- categoriile de avize şi acorduri solicitate pentru autorizarea lucrărilor de


Art.6 Prezentele Norme se aplică în toate etapele de proiectare, autorizare şi

executare a lucrărilor de construcţii şi de construire a reţelelor de comunicaţii

electronice, precum şi de acces pe proprietăţi pentru instalarea, întreţinerea,

înlocuirea sau mutarea reţelelor de comunicaţii electronice sau a elementelor de

infrastructură necesare susţinerii acestora.

Art.7 Construcţiile noi cu destinaţie de locuinţă ori cu funcţie de învăţământ,

financiar-bancară, cu destinaţie de birouri sau hoteluri, pentru care se eliberează

3

autorizaţie de construire după data de 1 ianuarie 2013, vor fi prevăzute cu

infrastructura de acces care să permită furnizarea de servicii de comunicaţii

electronice în bandă largă.


construcţiilor se realizează cu respectarea întocmai a măsurilor de asigurare a

cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, în principal cu privire la rezistenţa şi

stabilitatea, siguranţa în funcţionare, securitatea la foc; igienă şi sănătate, protecţia şi

refacerea mediului înconjurător; izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie.


construcţiilor se realizează cu respectarea întocmai a caracteristicilor arhitectural-

ambientale ale anvelopei construcţiilor afectate de lucrările de acces pe proprietăţi;

sintagma „anvelopa construcţiei” are înţelesul de ansamblu constructiv de închidere

perimetrală a construcţiei, compus din faţade, indiferent de materiale şi sistem de

realizare, precum şi sistem de acoperire – terasă sau învelitoare -, inclusiv elementele

exterioare funcţionale şi de plastică arhitecturală, precum balcoane, logii, bovindouri,

aticuri, cornişe, ornamente – brâuri, ancadramente, trafoare, bosaje, profile -, şi altele

asemenea.


pentru amplasarea de echipamente de comunicaţii electronice în/pe/sub/deasupra

construcţiilor în condiţiile prevederilor Legii nr.154/2012, vor fi avute în vedere

reglementările tehnice aplicabile, în vigoare, din domeniul construcţiilor, în principal

„Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi

slabi aferente clădirilor civile şi de producţie”, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor

publice, transporturilor şi locuinţei nr.1617/2001, publicat în Buletinul construcţiilor

nr.12/2002.


a lucrărilor de construire de reţele de comunicaţii electronice, se vor respecta

condiţionalităţile urbanistice prevăzute în certificatul de urbanism, în concordanţă cu

4

prevederile planurilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism, inclusiv ale

regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, legal aprobate, în vigoare la

data autorizării executării lucrărilor.

Art.12 În înţelesul art.65 alin.(1) din Legea nr.350/2001 privind amenajarea

teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, în absenţa Planului

de amenajare a teritoriului judeţean şi a Planului urbanistic general aprobate, pe

teritoriul aferent se pot realiza lucrări tehnico-edilitare, inclusiv din domeniul

comunicaţiilor electronice, numai pe baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit

legii şi cu respectarea Regulamentului general de urbanism.

Art.13 În înţelesul art.1 alin.(2) din Legea nr.50/1991, cu modificările ulterioare,

se supun procedurii de autorizare atât lucrările de construire a infrastructurii de

comunicaţii electronice necesare pentru susţinerea instalaţiilor şi echipamentelor,

precum şi cele de extindere şi dezvoltare când suportul există.

CAPITOLUL II Caracteristici constructive şi tehnice,

precum şi capacităţi minime

Art.14 Caracteristicile constructive şi tehnice, precum şi capacităţile minime ale

traseelor sistematizate pentru instalarea reţelelor de comunicaţii electronice sunt

următoarele:

A) REŢELE DE COMUNICAŢII PE FIR

A1) Categoria 1 de amplasament: DRUMURI

A1.1) Drumuri de interes naţional

Drumurile de interes național includ: a) Autostrăzi b) Drumuri Expres c) Drumuri Naționale Europene d) Drumuri Naționale Principale e) Drumuri Naționale Secundare

5



Se instalează la minim 1,0 – 1,2 m adâncime:


- în terenuri stâncoase, adâncimea minimă este de 0,6 m (fig.1, fig.2, fig.3);

Figura 2 Camereta - vedere de ansamblu

Dimensiuni: L= 1190mm

L= 890mm

H= 700mm

G= 70mm

I1= 400mm

Nivelul solului

Bandă de

semnalizare Material de umplere

Subtuburi de HDPE

Lățime variabilă (< 40 cm)

30 cm

120 cm

Figura 1 Secțiunea șanțului săpat în sol

normal

6




edilitare;








Instalarea se face:


- în acostament;


- canalul de beton are 0,3–1,0 m lățime, acoperit cu dale de beton armat, Hmin = 0,15 m.




Figura 3 Camereta – secțiune verticală

7



- pe suporți în interiorul tablierelor;

- în țevi PVC înglobate în trotuar de Ø 90 mm sau/și Ø 110 mm (soluția impusă de

Administrația Națională a Drumurilor – Serviciul Poduri prin adresa nr. Pd 93

2499/30.05/1995 pentru cabluri electrice și de telecomunicații);











- Instalarea se face prin metoda de forare orizontală în conducte HDPE de Ø 90mm

sau/şi Ø 110 mm sau/şi Ø 125 mm.




A1.1.5) Subtraversări de autostrăzi

Caracteristici constructive tehnice:

Instalarea se face la minim 1,50 m sub cota autostrăzii şi 0,8 m sub cota fundului rigolei.

Metoda de lucru este forarea dirijată şi amplasarea de conducte HDPE de Ø 90 mm,

sau/şi Ø 110 mm sau/şi Ø 125 mm.




8



Instalarea se face pe linii de stâlpi Tc de lemn, beton sau metalici, cu asigurarea

gabaritelor pe verticală la traversări.

- este interzisă traversarea autostrăzilor;

- la drumurile de toate categoriile gabaritul minim pe verticală este de 6,5m (de la cota

căii de rulare);

- înălțimea minimă a stâlpului trebuie să fie de 7 m, iar la traversări înălțimea minimă

va fi de 8m;

- instalarea cablurilor pe liniile de stâlpi se face după obținerea acordului proprietarului

liniei de stâlpi în urma întocmirii unui studiu de coexistență și a calculului de rezistență

la solicitările mecanice ale stâlpilor.



- în ţevi de OL Ø 114 mm autoportante cu deschideri de max. 15m; - pentru deschideri mai mari, de până la 30 m se realizează o construcţie cu funii

de susţinere şi pendule; - instalare subterană prin şanţ deschis, cu ţevi de OL Ø 114 mm sau/şi Ø 121 mm; - în ţevi HDPE instalate prin forare orizontală dirijată cu Ø 90 mm sau/şi Ø 110

mm; - treceri aeriene pe construcţii speciale (traversare catenară) cu deschideri de

max. 240 m, folosind stâlpi de beton cu funii purtătoare, de suspensie, funiculare si pendule.



două poziții de rezervă, prin instalarea unor dispozitive metalice. La traversările

catenare se asigură minimum două poziţii de instalare cabluri pe dispozitive metalice.

Obs.: Pentru diguri se vor respecta condiţiile impuse de Direcţia apelor.

A1.2) Drumuri județene

Sunt drumuri de interes județean aflate în proprietatea publică a județului și

asigură legăturile între reședințele de județ cu municipii, orașe, reședințe de comună,

cu stațiunile balneoclimaterice și turistice, cu porturi și aeroporturi, cu obiective privind

apărarea şi cu obiective istorice.

9









edilitare;


- cabluri în canalizație Tc din conducte PVC sau HDPE;






Instalarea se face:


- în acostament;


Instalarea se face în canal de beton de 0,3 – 1,0 m lățime, acoperit cu dale de beton

armat, Hmin = 0,15 m.








10








Caracteristici constructive şi tehnice




de Ø 90 mm sau/și Ø 110 mm sau/și Ø 125 mm.








- înălțimea minimă a stâlpului trebuie să fie de 7 m, iar la traversări înălțimea minimă

va fi de 8m.

A1.2.6) Treceri obstacole (ape, canale, căi ferate, diguri)


- în țevi de OL autoportante cu deschideri de max. 30 m sau subterane în șanț deschis cu OL Ø 114 mm sau/şi Ø 121 mm; - în țevi PVC sau HDPE instalate prin forare orizontală dirijată cu deschideri de max. 300 m cu Ø 90 mm sau/şi Ø 110 mm; - treceri aeriene pe construcții speciale (traversare catenară) cu deschideri de max.

240 m, folosind stâlpi de beton cu funii purtătoare, de suspensie, funiculare și pendule.

11





A1.3) Drumuri locale

- sunt drumuri de interes local aflate în proprietatea publică a unității

administrative pe raza căreia se află.

a) drumuri comunale care asigura legăturile între:

- reședința de comună și satele componente sau cu alte sate;

- între oraș și satele care îi aparțin sau cu alte sate;

- între sate.

b) drumuri vecinale care deservesc mai multe proprietăți și sunt în limitele acestora.




- în extravilan în zona de siguranță şi în zona de protecție a drumului;





edilitare;






12


Caracteristici constructive

Instalarea se face:


- în acostament;


- canal de beton are 0,3 – 1,0 m lățime, acoperit cu dale de beton armat, Hmin = 0,15 m.








- în țevi OL ancorate de structura construcției de Ø 114 mm







- Instalarea se face la minim 1,20 m sub cota drumului şi 0,5 m sub cota fundului



de Ø 90 mm sau/și Ø 110 mm.




13








- în țevi de OL autoportante cu deschideri de max. 30 m sau subterane în șanț deschis cu OL Ø 114 mm; - în țevi PVC sau HDPE instalate prin forare orizontală dirijată cu deschideri de max. 300 m cu Ø 90 mm sau/și Ø 110 mm; - treceri aeriene pe construcții speciale (traversare catenară) cu deschideri de max.

240 m, folosind stâlpi de beton cu funii purtătoare, de suspensie, funiculare si pendule.





A2) Categoria 2 de amplasament: STRĂZI

Prin străzi se înțeleg drumurile publice indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale,

splai, șosea, uliță, etc.

Străzile se împart în:

1. Străzi de categoria I, magistrale;

2. Străzi de categoria II-a, III-a și a IV-a, inclusiv racorduri la clădiri.

A2.1) STRĂZI DIN LOCALITĂŢI URBANE



Instalarea se face la min.1,0 - 1,2 m adâncime.

Instalarea se face în canalizație Tc. cu conducte PVC sau HDPE (fig.4, fig.5, fig.6,

fig.7, fig.8):

14

Gură de vizitare Tubulatură Tubulatură

1,80 25 25

25

25

11

0

16

0

Figura 5 Camera de tragere tip B (secţiune orizontală)

0,50 m

0,35 m

1,6

0 m

0,6

0 m

Figura 4 Profil canalizație

15

Tubulatură Tubulatură

Scări acces 230

80

50

66

,5

17

0

10

20

30

0

40

124

115 Gură de vizitare Nivelul străzii

Figura 6 Camera de tragere tip B (secţiune verticală)

X

X

X

X

o

o

HDPE 110 + 3 HDPE 32 mm

o Cablu FO proiectat

X Conductă ocupată

Figura 7 Instalare cabluri de FO în canalizaţie

o o o

Conductă HDPE

90 + 3 fascicole cu

câte 7 tubete 10/8

mm

Figura 8 Instalare microcabluri FO în canalizație

16

A2.1.2) Instalare în galerii edilitare


Instalarea se va face pe suporți (cablurile vor fi protejate ignifug).

Obs. Pentru instalarea în galeriile de metrou se vor respecta normele de coexistență.

A2.1.3) Instalare aeriană - numai în localităţi rurale (Cf. HGR 490/2011)


Instalarea se va face pe stâlpi de lemn, pe stâlpi de beton de EE-JT pentru folosință

în comun EE, transport în comun, în intravilan sau extravilan sau pe stâlpi metalici cu

asigurarea gabaritelor pe verticala la traversări.

Înălțimea minimă a stâlpului trebuie să fie de 7 m, iar la traversări înălțimea minimă va

fi de 8m.

A2.1.4) Instalare în microşanţuri practicate în asfalt sau minișanțuri


Instalarea se va face în trotuar sau carosabil lângă borduri.

Lățimea microșanțului va fi de 10 – 15 mm funcție de diametrul cablurilor, iar adâncimea

de 7-8 cm. Lăţimea minişanţului este de 14 - 15 cm şi adâncimea de 40 cm.

A.2.1.5) Treceri obstacole


- în țevi de OL autoportante cu deschideri de max. 30 m sau subterane în șanț

deschis cu OL Ø 114 mm sau/şi Ø 121 mm;

- în țevi PVC sau HDPE instalate prin forare orizontală dirijată

- treceri aeriene pe stâlpi de lemn sau de beton.




17

A2.2) STRĂZI DIN LOCALITĂŢI RURALE

Străzile din localitățile rurale se pot împărți în:

A2.2.1) Străzi principale


joasa tensiune;

- instalare subterana in conducte PVC sau HDPE;

Instalarea conductelor se va face, corelat cu celelalte instalații edilitare, odată cu

modernizarea sau reabilitarea străzii.

A2.2.2) Străzi secundare


joasa tensiune.

A3) Categoria 3 de amplasament: CLĂDIRI

A3.1) CLĂDIRI PROPRIETATE A INSTITUŢIILOR PUBLICE, REGIILOR

AUTONOME ŞI COMPANIILOR NAŢIONALE

a) La interior



La clădirile în construcție:

- se prevăd goluri de acces a cablurilor în clădire;


- se asigură goluri pe verticala între nișe;

- se rezervă încăperi pentru concentrarea rețelelor şi a echipamentelor, de

preferință la parter sau etajul 1, pentru acces facil din rețeaua exterioară;

- galerii de cabluri;

- canale sub pardoseală și suporți în plafoane false;

- conducte metalice sau din PVC îngropate în zidărie.

Instalarea cablurilor se va face:

- în tuburi îngropate în zid;

- în canale tehnice sau în plafoane false;

18

- în canale de cablu metalice sau din PVC instalate aparent;

- pe suporturi metalice (paturi de cabluri);

- pe zid;

- în interiorul clădirilor cablurile vor fi protejate ignifug;

- în instalațiile aeroportuare cablurile vor fi ecranate;

- la construcția clădirilor realizarea rețelelor structurate este obligatorie.

În clădirile existente infrastructura pentru comunicații electronice va avea caracteristici

similare, caracteristici constructive și tehnice ca în cazul clădirilor noi.

Realizarea infrastructurii pentru comunicații electronice nu trebuie să afecteze

arhitectura și structura de rezistență a clădirii.

A.3.1.2) Unități industriale şi de depozitare. Unități agricole


Se asigură spatii pentru în care se concentrează cablurile și echipamentele pentru

dispecer, în camere tehnice și pentru IT;

Instalarea se face în:

- canale, podețe, plafoane false;

- suporți metalici de cabluri și stelaje

- conducte metalice sau din PVC îngropate în zid

- canale de cabluri din PVC sau metalice

- pe zid

- în clădiri cablurile vor fi protejate ignifug


b) La exterior




- tuburi PVC sau metalice înglobate în zid;

- plafoane sau podele false;

- canale tehnice;

- suporți de cabluri și stelaje;

19

- canale de cabluri aparente din PVC sau metalice;

- pe zid;




HDPE



- se respectă legile în vigoare şi planurile de coordonare. Nu se afectează structura

de rezistență;

- racordurile aeriene, pe stâlpi, pe zid dacă sunt obstacole sau desfacerile de pavaje

sunt costisitoare.




A3.1.4) Unități industriale și de depozitare. Unități agricole


Instalarea se face în interiorul clădirilor. Instalațiile se concentrează la dispecerate,

camere tehnice, camere IT.

Caracteristici tehnice:


- tuburi PVC sau metalice;

- jgheaburi metalice;

- pe estacade;

- pe suporți;

- pe zid.


HDPE



20

- se respectă legile în vigoare și planurile de coordonare. Nu se afectează structura

de rezistență;

- prin planurile de coordonare se va asigura coluri de acces în clădiri;

- racordurile aeriene, pe stâlpi sau pe zid.

Realizarea rețelelor structurate, la construcția clădirilor, va fi obligatorie.




A3.2) LOCUINŢE INDIVIDUALE ŞI ÎN COMUN

a) La exterior

A3.2.1) Locuințe individuale. Locuințe în comun max. P+2


Instalarea se face prin racorduri subterane:

- racordurile se executa la fiecare scară;

- racordurile aeriene, pe stâlpi, pe zid, numai în localităţi rurale, conform HG 490/2011.

Instalarea se face în conducte PVC sau HDPE:

- 2-3 conducte HDPE Ø 40 mm cu tubete sau fascicule de tubete preinstalate

sau

- 1 conductă PVC Ø 90 mm.

Se respectă legile în vigoare şi planurile de coordonare. Nu se afectează structura de

rezistență.

A3.2.2) Locuințe în comun P+2÷P+8. Locuințe în comun peste P+8

Caracteristici constructive și tehnice;

Instalarea se face prin racorduri subterane

- racordurile se execută la fiecare scară;


echipamentului;

Instalarea se face în conducte PVC sau HDPE


21


Se respectă legile în vigoare și planurile de coordonare. Nu se afectează structura de

rezistență;

- se asigura 2 fibre pentru fiecare locuința;

- realizarea rețelelor structurate (cupru sau FO) la construcția clădirilor este

obligatorie.




b) La interior

A3.2.3) Locuințe individuale. Locuințe în comun max. P+2.

Locuințe în comun P+2÷P+8. Locuințe în comun peste P+8


Instalarea se face în interiorul clădirilor:


- se rezervă cutii de distribuţie/conexiuni pentru concentrarea rețelelor și a

echipamentelor, de preferință la parter sau etajul 1;

- se asigură goluri pe verticală, fante sau nișe tehnice, pentru clădirile noi;

Instalarea se face în tuburi PVC sau metalice, înglobate în zid (pentru construcţiile

noi), care se concentrează la nișe prevăzute în proiectul de construcție al clădirii.

Pentru construcţiile existente, cablurile pentru reţele se instalează în canale PVC

instalate/montate aparent.





A4) Categoria 4 de amplasament: ZONE AEROPORTUARE

A4.1 Instalare subterană


- În afara benzilor de siguranță a pistei;

22

- În benzile de siguranță a pistei, camerele de tragere vor avea capace speciale

F900.

Se pot instala cabluri armate direct în săpătură sau în canalizație Tc.

A5) Categoria 5 de amplasament: ZONE PORTUARE (FLUVIALE ŞI MARITIME)

A5.1) Zonă portuară fluvială






Instalarea se face în canal din beton armat de 0,3 - 1,0 m lățime cu adâncime de 0,5 m,




Instalarea se face conform legilor în vigoare privind amplasarea în localități a

instalațiilor edilitare.

Instalarea se face în canalizație Tc din conducte PVC sau HDPE cu diametre

cuprinse între Ø 40 mm și Ø 110 mm. Se respectă legile privind condițiile de mediu.




A5.2) Zonă portuară maritimă






Instalarea se face în canal din beton armat de 0,3 - 1,0 m lățime cu adâncime de 0,5 m,


23






Conform legilor în vigoare privind amplasarea în localități a instalațiilor edilitare.

Instalarea se face în canalizație Tc din conducte PVC sau HDPE cu diametre de

Ø 40 mm, și/sau Ø 90 mm, și/sau Ø 110 mm;




Se respectă legile privind condițiile de mediu.

B) RETELE DE COMUNICATII CU SUPORT RADIO

B1) Suporți pentru antene


- TURNURILE sunt construcții autoportante care se realizează din tronsoane de 6, 7,

8 m (curent de 6 m) confecționate din țevi de otel ;

- Tronsoanele , în secțiune, sunt triunghiulare sau pătrate în funcție de înălțime şi de

natura solului determinată în urma unui studiu geotehnic;

- Turnurile se asamblează pe o fundație (infrastructură) din beton armat;

- PILONII se realizează din țeavă de OL având diametru în funcție de greutate şi

înălțime care se asamblează pe o infrastructură din beton armat;

- Pilonii sunt structuri ancorate;

- Se respectă cerințele de rezistență în funcție de natura solului după executarea unui

studiu geotehnic;

- Amplasarea turnurilor și pilonilor se face pe teren liber de orice sarcini (instalații care

să necesite relocări) - figurile 9 și 10 ;

24

6

+30,50

1 5

7

7 8

3

4

2

± 0,00

SCARA 1/200

ELEVAȚIE

Figura 9 Elevaţie turn susţinere antene comunicaţii radio

25

B1.1) În extravilan

Amplasarea pilonilor sau a turnurilor se va face în afara zonei de siguranță indiferent

de categoria drumurilor.

5

2

7

1

7

4

8

3

6

SHELTER

SCARA 1/100

PLAN

LEGENDĂ

1 – cablu balizaj

2 – lampă balizaj

3 – cablu paratrăsnet

4 – inel echipotențializare

5 – cablu echipotențializare fideri

6 – electrod priză de pământ tip „C”

7 – bandă OL-ZN 40 x 4 mm

8 – radier turn

Figura 10 Infrastructură, cabluri, protecție și balizaj turnuri

26

B1.2) În intravilan

- Amplasarea pilonilor sau a turnurilor se va face în incinte sau pe clădiri, cu

respectarea normelor privind rezistenta clădirilor;

- Echipamentele asociate turnurilor și pilonilor se instalează în clădiri sau sheltere

amplasate la baza turnurilor sau pilonilor;

- Instalarea cablurilor pentru interconectare se va face conform cerințelor constructive

de la capitolele A1) si A2).

B.2) Instalarea cablurilor


- cablurile au greutăți şi diametre exterioare reduse (cabluri coaxiale, ghiduri de

undă, cabluri cu fibre optice şi cabluri pentru protecție şi balizaj);

- Cablurile se vor instala pe ștreang și pe suporți verticali şi orizontali având

dimensiunile în funcție de numărul și diametrele cablurilor;

- În clădiri și scheltere cablurile vor fi protejate ignifug.

CAPITOLUL III Zonele de protecţie

Art.15 Zonele de protecţie a elementelor reţelelor de comunicaţii electronice

sau elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora, se instituie în scopul

asigurării protecţiei şi funcţionării normale a reţelelor de comunicaţii electronice,

precum şi evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului înconjurător.

Art.16 Zona de protecţie este constituită din suprafeţele de teren sau din

suprafaţa de ancorare, situate de o parte şi de alta a reţelei de comunicaţii electronice

şi/sau infrastructurii aferente acesteia, în care executarea de lucrări edilitare poate

afecta funcţionarea normală a reţelei, precum şi protecţia persoanelor, bunurilor şi

mediului înconjurător.

Art.17 În zona de protecţie executarea de lucrări edilitare este permisă numai în

cazuri justificate şi cu avizul prealabil şi explicit al furnizorului de reţea de comunicaţii

27

electronice, cuprinzând toate condiţiile necesare pentru a nu fi afectată funcţionarea

normală a reţelei, precum şi protecţia persoanelor, bunurilor şi mediului înconjurător.

Art.18 Furnizorul de comunicaţii electronice poate solicita ca lucrările efectuate

în zona de protecţie a reţelei să se realizeze în prezenţa reprezentanţilor săi şi va

pune la dispoziţia persoanelor care efectuează lucrări în zona de protecţie, toate

informaţiile necesare, astfel încât să se evite producerea unor daune reţelei de


Art.19 Executarea oricărui tip de lucrări care implică lucrări de terasament, cu

excepţia arăturii în teren agricol cu adâncimea de până la 0,3 m, este permisă numai

în condiţiile prevăzute prin Avizul prealabil şi explicit menţionat la art.17 şi sub

supravegherea reprezentantului autorizat al furnizorului de reţea de comunicaţii

electronice, care are obligaţia de a asigura supravegherea în condiţiile precizate prin

Avizul pe care l-a eliberat.

Art.20 Zonele de protecţie sunt marcate în planurile de execuţie a traseelor

sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice, livrate în coordonate stereo70

care se depun la autorităţile legal desemnate să emită avizele necesare eliberării

autorizaţiei de construire.

Art. 21 Identificarea pe teren a zonelor de protecţie va avea ca referinţă

elementele de marcare a traseelor sistematizare ale reţelelor de comunicaţii

electronice, care vor asigura totodată şi avertizarea asupra obligaţiei de respectare a

cerinţelor corespunzătoare caracteristicilor constructive şi tehnice ale traseelor pentru

diferite tipuri de lucrări edilitare.

Art.22 Executantul lucrărilor edilitare în zona de protecţie, în condiţiile

prevăzute la Art.17, Art.18 şi Art.19, are obligaţia ca, cel puţin cu 5-7 zile lucrătoare

înainte de începerea lucrărilor, să notifice furnizorului de reţea de comunicaţii

electronice, aferentă zonei, prezenţa reprezentantului acestuia la faţa locului, pentru

identificarea cu precizie în teren, a traseului sistematizat respectiv şi convenirea

28

tuturor măsurilor de evitare a afectării funcţionării normale a reţelei de comunicaţii

electronice şi a protecţiei persoanelor, bunurilor şi mediului. Identificarea cu precizie in

teren se va face cu dispozitive topo (staţie, GPS), coordonatele urmând a fi

comparate/suprapuse în sistem stereo70 cu celelalte lucrări existente pentru

evaluarea impactului.

Art.23 Zonele de protecţie pe tipuri de lucrări edilitare sunt următoarele:

1. - Cabluri armate pozate direct în şanţ;

- Elemente de suport ale liniilor aeriene, în afara localităţilor.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia de teren, de-a lungul acestor trasee, cu

lăţimea de 1,5 m, de o parte şi de alta a axului traseului.

2. Cabluri în canalizaţie Tc din conducte PVC sau HDPE.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia de teren, de-a lungul canalizaţiei, cu


3. - Canale de beton cu lăţime între 0,3 şi 1,0 m

- Canale tehnice prevăzute la execuţia tablierelor.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia de teren, de-a lungul canalului, cu

lăţimea de 1,0 m de o parte şi de alta a axului acestuia.

4. Ţevi PVC instalate în trotuar.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia de teren, de-a lungul traseului, cu


5. Minişanţuri practicate în asfalt.

Zona de protecţie se constituie din fâşia de teren, de-a lungul traseului, cu

lăţimea de 0,5 m, de o parte şi de alta a axului acestuia.

6. - Ţevi OL ancorate de structura construcţiei;

- Conducte pe suporţi.

7. Zona de protecție a cameretelor va avea dimensiunile de 2 x 2m.

Zona de protecţie se constituie ca fâşia din suprafaţa de ancorare, cu lăţimea

de 0,5 m, de o parte şi de alta a axului ţevilor sau conductelor.

29

CAPITOLUL IV Condiţiile de marcare a reţelelor de comunicaţii electronice

Marcarea de face suprateran şi subteran

Art.24. Reţele de comunicaţii realizate în cabluri cu fibre optice

(1) Marcare supraterană


ordine:

- numărul joncţiunii;

- lungimea optică în metri de la ultima staţie destinată echipamentelor;



Echipamentele digitale distante se notează astfel:

* indoor Axy

* outdoor Bxy

(2) Marcare subterană

Pentru marcarea traseelor, în şanţ, deasupra cablurilor, se instalează markeri

electronici la intervale de 50 m în aliniament, la cameretele pentru joncţiuni, pentru

schimbări de direcţie şi rezerve sau fir de radiodetectie fie în conducta, fie înglobată în

banda avertizoare;

Avertizarea subterană se realizează cu folie LDPE, amplasată în şanţ la 0,3 m

deasupra cablurilor, pe care este inscripţionat numele operatorului de telecomunicaţii.

Lăţimea minimă a foliei este de 250 mm. În cazul micro şi minişanţului se foloseşte un

conductor de inserţie metalic pentru identificarea amplasamentului prin radiodetecţie.

Art.25 Reţele de comunicaţii realizate în cabluri cu conductoare din cupru

(1) Marcarea supraterană


ordine:

- tipul şi numărul joncţiunii pe fiecare cablu;

- lungimea rezervei pe fiecare cablu;


- schimbările de direcţie ale amplasamentului;

30

- cutiile terminale - se inscripţionează numărul cutiei şi capacitatea în

perechi;

Numărul camerelor de tragere se inscripţionează cu vopsea în interior pe

peretele de acces de sub capac.


Se realizează prin avertizarea traseelor cu folie de LDPE.

Art.26 Bornele se amplasează astfel încât să nu fie deplasate sau deteriorate în

cazul unor lucrări edilitare, reabilitări de drumuri sau lucrări agricole.

În intravilan, acestea se amplasează la limita de proprietate, iar în extravilan pe

linia plantaţiilor ce mărginesc drumul şi în lipsa plantaţiilor, la 0,5m de marginea drumului.

Art.27 În cazul unor trasee care traversează zone de munte, necirculate, cu

depuneri masive de zăpadă, în zone mlăştinoase, sau în locuri unde nu pot fi montate

borne din beton, se vor utiliza borne metalice din ţeavă.

Art.28 În cazul bornelor metalice inscripţionarea se va face pe tăbliţe avertizoare,

sudate etanş în crestătura ţevii metalice.

Inscripţionarea pe plăcuţă se face ca la paragrafele 24(1) şi 25(1).

Art.29 În cazul zonelor inundabile, bornele de beton se amplasează pe movile

special amenajate.

Art.30 În canalele tehnice, pe suporţi în plafoane sau sub podele false, în

camerele de tragere sau în nişe, cablurile se marchează cu etichete din material

plastic pe care sunt specificate tipul şi capacitatea cablurilor.

Dimensiunile etichetelor sunt în funcţie de diametrul exterior al cablurilor.

CAPITOLUL V Procedura de emitere a Avizului tehnic

Art.31 Avizul tehnic definit în capitolul I, punctul 4.2, atestă conformitatea cu

prevederile prezentelor Norme, a Documentaţiilor tehnice pentru proiectarea, avizarea

şi realizarea traseelor sistematizate ale reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi

31

pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor publice de comunicaţii

electronice, inclusiv emiterea Avizului coordonator pentru astfel de lucrări.

Art.32 Documentaţia tehnică prevăzută la Art.31 se întocmeşte în conformitate

cu prevederile Legii nr.50/1991 şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul

ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr.839/2009, cu modificările şi completările

ulterioare, denumite în continuare Normele metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991,

în următoare condiţii:

(1) se elaborează de către colective tehnice de specialitate, din care vor face

parte, după caz, şi specialişti proiectanţi cu pregătire superioară în domeniul

comunicaţiilor electronice, respectiv proiectarea:

a) traseelor sistematizare pentru instalarea elementelor de reţea pe anvelopa

clădirilor, conform prevederilor aret.29 din Legea nr.154/2012;

b) infrastructurii de acces pentru furnizarea de servicii de comunicaţii

electronice în bandă largă la construcţiile noi cu destinaţie de locuinţă ori cu funcţie de

învăţământ, financiar-bancară, birouri sau hoteluri, pentru care se eliberează autorizaţie

de construire după data de 1 ianuarie 2013, conform prevederilor art.30 alin.(1) din

Legea nr.154/2012;

c) construirii reţelelor de comunicaţii electronice şi marcării obligatorii, conform

prevederilor art.28 alin.(1) din Legea nr.154/2012, a traseelor reţelelor de comunicaţii

electronice amplasate subteran, cu sisteme de identificare nedistructive – markeri -,

pentru reperarea operativă a poziţiei reţelelor în plan orizontal şi vertical, în scopul

executării lucrărilor de intervenţie;

(2) se însuşesc şi se semnează de cadre tehnice cu pregătire superioară din

domeniul arhitecturii, urbanismului, construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii,

precum şi al comunicaţiilor electronice acolo unde este cazul, cu respectarea

cerinţelor certificatului de urbanism, al conţinutului avizelor şi acordurilor solicitate prin

certificatul de urbanism, precum şi cu respectarea reglementărilor tehnice în

construcţii şi a prezentelor Norme;

32

(3) se verifică din punct de vedere al asigurării cerinţelor fundamentale

aplicabile construcţiilor, de către verificatori de proiecte atestaţi în condiţiile legii.

Art.33 După îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.31, Documentaţia tehnică

se verifică din punct de vedere al asigurării respectării prezentelor Norme, de către o

entitate desemnată prin Ordin comun al Ministerului pentru Societatea Informaţională

şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Art.34 Etapele şi activităţile desfăşurate în vederea emiterii Avizului tehnic

trebuie să asigure înregistrarea şi arhivarea Documentaţiei de avizat, precum şi

calitatea procesului de analiză a conformităţii administrative şi tehnice a acesteia cu

prevederile prezentelor Norme.

Principalele repere ale etapelor procesului de analiză şi avizare sunt următoarele:

Depunerea şi înregistrarea Documentaţiei la registratura instituţiei avizatoare.

Distribuirea şi analiza Documentaţiei pentru emiterea după caz, a solicitării

către beneficiar de completări, a Avizului tehnic sau a comunicării de neavizare

motivată, în termen de 30 zile de la data înregistrării.

În cazul solicitării de completări, reanalizarea Documentaţiei completate şi

emiterea, după caz a Avizului tehnic sau a comunicării de neavizare motivată, în

termen de 15 zile de la data depunerii şi înregistrării completărilor solicitate.

Art.35 După finalizarea verificării prevăzute la Art.33, conformitatea Documentaţiei

tehnice cu prevederile prezentelor Norme se atestă de către ANCOM, prin emiterea

Avizului tehnic prevăzut de Art.25, alin.(4) din Legea nr.154/2012, Anexa 2 fără

condiţii sau Anexa 3 condiţionat, în baza cererii redactate conform Anexei 1.

Art.36 – (1) Documentaţia tehnică pentru lucrări de acces pe proprietăţi se

elaborează obligatoriu în concordanţă cu concluziile Notei tehnice de constatare ori,

33

după caz, ale Raportului de expertiză tehnică, având ca obiect construcţia pe/sub/în

care urmează să se execute lucrări de acces pe proprietăţi.

(2) Nota tehnică de constatare sau Raportul de expertiză tehnică se

întocmesc de către experţi tehnici atestaţi în condiţiile legii, în scopul stabilirii stării

tehnice a construcţiei, precum şi a eventualelor măsuri necesare pentru asigurarea

rezistenţei mecanice şi stabilităţii elementelor structurale/nestructurale ale construcţiei,

pe care urmează să se instaleze elementele de reţea, echipamentele şi/sau elementele

de infrastructură necesare pentru susţinerea echipamentelor de comunicaţii electronice.

(3) În situaţia în care nota tehnică de constatare evidenţiază un nivel

ridicat de afectare a sistemului constructiv/elementelor structurale al/ale construcţiei şi

impune necesitatea aprofundării analizei structurale printr-un Raport de expertiză

tehnică, acesta se întocmeşte prin grija furnizorului de reţea, în baza şi cu

respectarea prevederilor Codului de proiectare seismică, Indicativ P 100-3, în vigoare

la data elaborării Raportului de expertiză.

(4) Conţinutul-cadru al Notei tehnice de constatare este prevăzut în

Anexa 4 la prezentele Norme.

CAPITOLUL VI Categorii de acorduri şi avize solicitate

Art.37 Pentru realizarea lucrărilor sunt necesare acorduri și avize. Acordurile

necesare sunt reprezentate de A) - Certificatul de Urbanism ce conține la rândul său

documente, cereri, planuri, avize (însoțite de recomandări și grupate pe categorii), și

B) - Autorizația de construire.

A) Certificat de Urbanism

Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism (Art.19 – Norme

839/2009 de aplicare a Legii 50/1991) sunt:

a. Cerere-tip - Formularul model F1 – Cerere pentru emiterea certificatului de

urbanism ce cuprinde:

1. elemente de identificare a solicitantului;

2. elemente de identificare, localitate;

3. elemente care definesc scopul lucrării.

34

b. Planuri cadastrale/topo, planuri de încadrare în zona – la scara 1/10000,

1/5000, 1/2000, 1/1000, 1/500 după caz, eliberate de Oficiul de Cadastru;

c. Documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism.

Notă: Conform legii, certificatul de urbanism nu ține loc de autorizație.

Prin Certificatul de Urbanism se solicită, după caz, în funcție de amplasamentul

infrastructurii de comunicații electronice, avize însoțite de recomandări și condiții.

Categoriile de avize sunt:

1. Aviz de mediu

a. se respectă OUG 195/2005 aprobată cu legea 265/2006 privind protecția

mediului;

b. deșeurile se vor depozita numai în amplasamente special amenajate stabilite

de administrația locală (primării);

c. respectarea HG 539/2004, cu modificările și completările ulterioare, privind

zgomotul emis de echipamentele utilizate în aer liber;

d. respectarea legislației în vigoare privind ariile naturale protejate;

e. respectarea Ord. 860/2002 prind informarea publicului asupra lucrărilor;

f. la recepția lucrărilor va participa și un reprezentant al APM.

2. Aviz Romsilva - Agenția Națională a Pădurilor

a. Respectarea documentației - amplasamentul infrastructurii de telecomunicații -

ocuparea temporară și/sau definitivă a terenurilor silvice.

3. Aviz sanitar

a. Autoritatea de Sănătate Publică - descrierea profilului de activitate.

4. Autorizație de amplasare și acces la drumuri

a. închiderea sau instituirea restricțiilor de circulație se va face conform OUG

195/2002 privind circulația pe drumurile publice, completată prin Legea 49/2006

și a HG 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a acestei

Ordonanțe;

35

b. de orice accident de muncă sau de circulație răspunde constructorul/

beneficiarul după caz;

c. beneficiarul răspunde de eventuala degradare a drumurilor, instalațiilor și

construcțiilor de orice fel situate în zona drumurilor precum și de tăierea sau

tunderea plantațiilor fără aprobări legale;

d. se interzice depozitarea pe platforma drumului a oricăror materiale, utilaje,

pământ, etc.;

e. se respectă OG 43/1997 privind regimul drumurilor modificată și aprobată prin

Legea nr.82/1998 si 413/2002;

f. traversarea subterană sau aeriană se va face în puncte în care drumul este în

aliniament sub un unghi apropiat de 90 grade dar nu mai mic de 60;

g. beneficiarul și constructorul au obligația să garanteze buna execuție a refacerii

zonei drumului la starea inițială.

5. Avizul Inspectoratului în Construcții

6. Avizul Ministerului Apărării Naționale

a respectarea cu strictețe a limitelor amplasamentului propus și precizat în

documentație precum și a soluției adoptate;

b. nu se vor afecta sub nici o formă activitățile militare, terenurile, construcțiile și

instalațiile de orice fel aflate în administrarea MApN.

Notă: Ministerul pentru Societatea Informațională nu eliberează avize necesare

obținerii Autorizației de Construire - conform HG 744/2003;

7. Autorizație de execuție CFR

a. lucrările vor fi executate de către o firmă autorizata AFER sub supravegherea

personalului CFR;

b. se vor respecta „Normele de protecție a muncii în ramura de întreținere a caii„

și legea Nr.316/2006 privind „Securitatea și sănătatea muncii”;

c. se respectă regulile de traversare a căii ferate și a marcării pe teren a locurilor

de refugiu.

36

8. Acordul Ministerului Transporturilor - C.N. Căi Ferate – Sucursala Regională

9. Aviz S.C. Telecomunicații CFR

10. Avizul deținătorului liniei de distribuție energie electrică.

a. traseele pentru infrastructura de comunicații să nu necesite mutarea sau

afectarea rezistenței și stabilității stâlpilor de energie;

b. în cazul utilizării ca suport, pentru cabluri de comunicații electronice, a liniilor de

distribuție a energiei electrice, se va întocmi o documentație de coexistență

(privind rezistența mecanică a liniei prin instalarea cablurilor de comunicații).

11. Aviz al Operatorilor de comunicaţii electronice implicaţi

a. în cazul utilizării ca suport, pentru cabluri de comunicații electronice, a liniilor

de stâlpi ale Operatorilor de comunicaţii electronice se va întocmi o documentație

de coexistență (privind rezistența mecanica a liniei prin instalarea cablurilor de

comunicații, suplimentare).

12. Avizul proprietarilor de terenuri pentru ocupare temporară și/sau definitivă

13. Avizul OCPI

14. Acord prealabil al DRDP pentru obținerea autorizației de amplasare a instalațiilor

Tc. în zona DN

15. Avizul Serviciului Poliției Rutiere

16. Aviz Transgaz

17. Aviz Transelectrica

18. Aviz Domeniul Public

19. Aviz I.S.U.

20. Referat privind verificarea la Cerințele pentru instalaţii electrice – Instalații Tc. și IT

21. Acordurile proprietarilor de terenuri agricole

B) Autorizație de construire

Lucrările de realizare a infrastructurii de comunicații electronice pot începe

numai după obținerea autorizației de construire.

37

Pentru obținerea autorizației de construire solicitantul depune o cerere către

primăria pe raza căreia urmează să se execute lucrările. Cererea va fi însoțita de

Documentația Tehnică pentru Autorizarea executării lucrărilor de Construire (D.T.A.C.)

care să cuprindă următoarele:

a. Certificatul de urbanism, prezentat la punctul A);

b. dovada titlului asupra terenului și/sau construcțiilor, după caz, extrasul cadastral

actualizat la zi;

c. avizele și acordurile necesare, stabilite prin certificatul de urbanism.

Notă: După obținerea tuturor avizelor, dosarul se depune la Agenția de mediu. În

memoriu, conform reglementărilor legale, trebuie să existe un capitol special privind

protecția mediului.

Agenția de mediu stabilește dacă lucrările supuse autorizării au/nu au impact

asupra mediului. În cazul în care se stabilește că lucrările au impact asupra

mediului, beneficiarul va trebui să invite cetățenii, prin anunț în presă, să facă

observații.

După o perioadă de 15 zile, Agenția de mediu va emite acordul cu sau fără

observații (eventual după o perioadă de 15 zile pentru contestații). Memoriul tehnic,

începând cu anul 2015, trebuie să conțină un capitol privind Situații de Urgență.

d. chitanța de achitare a taxei de autorizare (funcție de devizul general);

e. după caz, se solicită și avizul de la Biroul Arhitecților din Romania, pentru lucrări

supraterane, cu impact asupra clădirilor şi arhitecturii zonale;

f. Autorizația de construire se eliberează în max. 30 de zile începând cu data în

care beneficiarul a făcut dovada achitării taxelor.

După obținerea autorizației de construire, se întocmesc documentații impuse în

avize/acorduri, pentru:

a. semnalizare rutieră pentru Poliția rutieră, dacă este cazul;

b. contract pentru depozitarea deşeurilor;

c. contract cu un constructor, agreat de Primărie, pentru refaceri de pavaje;

d. alte condiții menționate în autorizația de construire.

38

ANEXA 1

Solicitant ........................................................

Nr ........................... /.......................

CERERE

pentru emiterea avizului tehnic

în vederea autorizării executării lucrărilor de acces pe proprietate sau de

construire de reţele de comunicaţii electronice

........................................................................................

Solicitantul ......................................................... , cu sediul în ................................... Str. .............................. nr........, judeţul/sectorul .......................... înregistrat la oficiul registrului comerțului sub nr..... cod fiscal ............... telefon/fax ............................. reprezentat prin ........................... având funcţia de .................................................. solicită emiterea avizului tehnic, în vederea autorizării executării lucrărilor: 1. de acces pe proprietate : ........................................................................... ..................................................................................................................... 2. de construire de reţele de comunicaţii electronice: .................................... ................................................................................................................... amplasate în: .............................................................................................. ................................................................................................................... Se anexează: 1. documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor, elaborată şi

verificată în condiţiile legii, inclusiv avizele/acordurile solicitate prin certificatul de urbanism;

2. certificatul de urbanism, în copie; 3. documentele de identificare a solicitantului, în copie.

Conducătorul solicitantului (Furnizorul de reţea)

L.S. (numele, prenumele şi semnătura)

Data: …………………………….

39

ANEXA 2


Către .............................................................


Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată cu nr ............/...........................

privind emiterea avizului tehnic în vederea autorizării executării lucrărilor:

1. de acces pe proprietate : ..........................................................................................

........................................................................................................................................

2. de construire de reţele de comunicaţii electronice :...................................

........................................................................................................................................

amplasate în : ................................................................................................................

........................................................................................................................................

vă comunicăm că, în urma analizării documentaţiei depuse, se emite prezentul:

AVIZ TEHNIC

fără condiţii, întrucât Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării

lucrărilor precizate mai sus respectă prevederile Normelor tehnice privind

realizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor de comunicaţii electronice,

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.........../......................

Conducătorul Entităţii desemnate

..............................................

..............................................

L.S.


Data: ....................................

40

ANEXA 3


Către, .............................................................


Spre știință (după caz): ..............................................................

Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată cu nr ........... / .................... privind emiterea avizului tehnic în vederea autorizării executării lucrărilor: 1. de acces pe proprietate : ........................................................................................

............................................................................................................................... 2. de construire de reţele de comunicaţii electronice : .......................................... ......................................................................................................................................amplasate în: ……………………………………………………………………………..… ...................................................................................................................................... vă comunicăm că, în urma analizării documentaţiei depuse, se emite prezentul:

AVIZ TEHNIC

cu respectarea obligatorie a următoarelor condiţii tehnice: 1 ......................................................................................................................... 2 ......................................................................................................................... n .........................................................................................................................

În situația în care, ulterior emiterii prezentului Aviz tehnic, se aduc modificări Documentației tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor menţionate mai sus, prezentul Aviz tehnic îşi pierde valabilitatea; în acest caz, aveţi obligaţia de a obţine un nou Aviz tehnic, cu respectarea prevederilor „Procedurii privind emiterea Avizului tehnic” Cap. V al Normelor tehnice privind realizarea lucrărilor de infrastructură a reţelelor de comunicaţii electronice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr...... ...................... /….…..

Conducătorul Entităţii desemnate ...............................................................

........................................................ L.S.


Data ....................................

41

ANEXA 4

Conţinutul - cadru al

NOTEI TEHNICE DE CONSTATARE

1. DATE DE IDENTIFICARE A CLĂDIRII

Judeţul ………………………………………Localitatea ………………………………..

Sectorul …………….. Strada ………………….nr………, cod postal ……………….

Proprietate privată publică

Deţinător / Proprietar ...............................................................................................

Identificat prin: 1. pentru persoană fizică:

CNP ......................................... , B.I. /C.I. seria ......... nr..........................................

emis de ...................................... , la data ................................................................

2. pentru persoană juridică

Sediu ..........................................................................................................................

C.U.I. ................................, Cod fiscal ......................................................................

3. Asociaţie de proprietari

....................................................................................................................................

Reprezentată prin dl/dna ............................................. funcţia .............................,

identificat/ă prin CNP ........................................, B.I./C.I. seria ...... nr...................

emis de ................................, la data .......................................................................

Număr cadastral (dacă este cazul) ................................

Număr carte funciară (dacă este cazul) ........................

Coordonate GIS: X .........................., Y ........................., Tip: ................................

______________

1) Nota tehnică de constatare se elaborează prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi reprezintă documentul tehnic de identificare şi evaluare calitativă a clădirii, elaborat de un expert tehnic atestat, în scopul stabilirii stării tehnice a acesteia din punct de vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiilor, pe baza examinării directe la faţa locului a acesteia, conform reglementărilor tehnice în vigoare din domeniul construcţiilor.

Evaluarea calitativă urmăreşte să stabilească măsura în care regulile de conformare generală a structurilor şi de detaliere a elementelor structurale şi nestructurale sunt respectate in clădirea analizată. Natura deficienţelor de alcătuire şi întinderea acestora reprezintă criterii esenţiale pentru decizia de intervenţie structurală şi stabilirea soluţiilor de consolidare.

In vederea evaluării calitative a clădirii se vor respecta prevederile reglementării tehnice „Cod de proiectare seismică Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3”, în vigoare la data evaluării.

42

Pag.2

2. ALCĂTUIRE GENERALĂ A CLĂDIRII

Număr total niveluri: ...................., din care subterane: .........., Subsol: da nu

Număr de tronsoane / din care număr de tronsoane distincte: ..../.....;

Număr apartamente: ........................

Zona seismică2): ..................., Ks = .........................., Tc = .........................,

Forma în plan (conform planşe, anexele 1 - ...): simetrică asimetrică;

Tip: izolată; cuplată; înşiruită;

Poziţie: de colţ; la frontul stradal; retrasă în parcelă; Anul construirii (se menţionează anul sau, dacă nu este cunoscut, se bifează perioada estimată): ......, necunoscut; înainte de 1900; între 1901-1940; între 1941-1960; între 1961-1980; între 1981-2000; după 2001. Date privind concepţia de realizare a clădirii: perioada de proiectare ...................., perioada de execuţie .................., concepţia privind proiectarea antiseismică (normativul în vigoare la data proiectării) ................................................................................................................. Tip proiect: unicat; tip; refolosibil; Topografia terenului: teren plat; teren în pantă; Natura terenului de fundare: normal; macropric; contractil; Clasa de importanţă a construcţiei3): ............................................................ Dimensiuni generale în plan (m): ................................................................... Suprafaţa construită la sol (mp): ................................................................... Înălţime medie de nivel (ml) : ......................................................................... Funcţiuni clădirii: locuinţe colective; mixte (locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie); locuinţă individuală; comerţ; birouri; sediu autoritate locală/centrală; învăţământ; funcţii publice; turism; altele.

2) Conform Codului de proiectare seismică Partea I - „Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1, în vigoare la data evaluării. 3) Clasa de importanţă a clădirii se stabileşte conform prevederilor Codului de proiectare seismică Partea I - „Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1, în vigoare la data evaluării.

43

4)

Pag.3


Structura verticală de rezistenţă

Structura orizontală de

rezistenţă

Elemente nestructurale

Fundaţii

zidărie simplă (nearmată)

bolţi de cărămidă

zidărie cărămidă

fundaţii din beton armat monolit

zidărie cu stâlpişori şi centuri din beton armat

profile metalice şi bolţişoare de cărămidă

zidărie B.C.A

fundaţii din cărămidă

grinzi şi stâlpi din beton armat (care nu formează structură în cadre)

grinzi de lemn beton armat

SISTEM DE ACOPERIRE

cadre din beton armat beton armat monolit

lemn tip terasă

pereţi structurali din beton armat

beton armat prefabricat

altele tip şarpantă

panouri mari altele mixt

structură mixtă

structură metalică Trotuar de protecţie

structură din lemn da

altele nu

Comportarea generală a clădirii la cutremurele produse

Intervenţii efectuate în timp asupra clădirii

fără avarii semnificative necunoscute

cu avarii la elemente nestructurale nici o măsură

avarii izolate la structură refaceri finisaje

avarii grave la structură consolidare (parţială/totală)

altele demolare parţială

Factori care au influenţat negativ comportarea la cutremure a clădirii

Alte intervenţii efectuate în timp asupra clădirii

Înălţimea parterului mai mare decât a etajelor şi/sau configuraţia elementelor structurale diferită de a etajelor (parter flexibil)

supraetajări

Forma defavorabilă în plan şi/sau elevaţie modificări compartimentări şi/sau faţade

Disimetrie în distribuţia maselor şi rigidităţilor altele

Poziţionarea în plan a elementelor structurale, diferită la etaje faţă de parter (în consolă)

Discontinuitatea elementelor structurale / nestructurale pe verticală/orizontală

44

Pag.4


- degradări structurale: ...........................................................................................

.................................................................................................................................

................................................................................................................................. - degradări elemente nestructurale: ......................................................................

..................................................................................................................................

.................................................................................................................................. - alte categorii de defecte/evenimente constatate: coroziune; condens; lemn putrezit; igrasie; incendii/explozii; altele

5. EVALUAREA CLĂDIRII

Aspecte generale DA NU

Colaps, colaps parţial

Clădirea/unul din etaje înclinată/înclinat

Alte aspecte

Degradări structurale Minore Moderate Severe

Fundaţii

Sistem de acoperire

Planşee (pentru încărcări verticale)

Pereţi structurali, contravântuiri verticale

Îmbinări elemente prefabricate

Alte aspecte

Degradări elemente nestructurale Minore Moderate Severe

Parapete, ornamente

Placaje, tâmplărie

Tavane, corpuri iluminat

Pereţi interiori de compartimentare

Ascensoare

Scări căi de evacuare

Alte aspecte

Pericole / degradări geotehnice Minore Moderate Severe

Alunecări de teren

Mişcări de teren, crăpături

Tasări

Altele

45

Pag.5

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Comentarii generale: .................................................................................................. ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... Concluzii: .................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... Recomandări: ............................................................................................................. ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... ....................................................................................................................................... Acţiuni viitoare: Se recomandă efectuarea unei expertize tehnice pentru:

structură; teren de fundare. Alte aspecte: ...................................................................................................................... ....................................................................................................................................... .......................................................................................................................................

Se anexează material fotografic de ansamblu şi reprezentativ din punct de vedere al

stării tehnice a clădirii, cu localizarea avariilor şi explicitarea prin text a acestora – nr.

fotografii ...................

Anexele 1 – fac parte integrantă din prezenta Notă tehnică de constatare.

Întocmit,

EXPERT TEHNIC

.................................

(nume, prenume), Însuşit,

DEŢINĂTOR,

L.S.

.................................

(nume, prenume),

L.S.

Data: ................................

46

ANEXA 5

Categoriile de avize și acorduri solicitate pentru autorizarea lucrărilor de infrastructură a rețelelor publice de comunicații

electronice, pe tipuri de lucrări

Nr. crt.

Tipuri de lucrări Categorii de acorduri și avize

Infrastructură comunicații electronice pe fir

Clădiri

Infrastructură comunicații electronice

fără fir

Instalare cablu în subteran

Instalare cablu aerian

Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan

Interior Exterior


1 Avizul Inspectoratului de Stat în Construcții

2 Avizul Autorității Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor

3 Aviz Romsilva /Agenția Națională a Pădurilor

4 Acordul Administrației Naționale Apele Române

5 Aviz Sanitar

47


6 Avizul Domeniului Public

7 Acordul prealabil al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri pentru obținerea autorizației de amplasare a instalațiilor Tc. în zona drumurilor

8 Acordul Ministerului Transporturilor – Compania Naţională de Căi Ferate

9 Avizul Ministerului Apărării Naționale

10 Avizul Ministerului de Interne

11 Avizul Operatorilor de comunicaţii electronice, implicaţi

12 Aviz Enel Distribuție

13 Aviz Distribuție gaze

14 Aviz Transelectrica

15 Aviz Transgaz

48


16 Acordul proprietarilor de teren pentru ocuparea temporară sau definitivă

17 Avizul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

18 Avizul Serviciului Poliției Rutiere

19 Avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

20 Avizul verificatorului atestat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

49

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

- 1.1 Legea Nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, privind calitatea în construcții;

- 1.2 Ghid GT-059-03 Pentru criteriile de performanta ale cerințelor de calitate conform

Legii 10/1994 privind calitatea în construcții, pentru instalațiile electrice din clădiri;

- 1.3 Legea 50/91, republicata in 2004, cu modificările ulterioare, privind autorizarea

lucrărilor de construcții;

- 1.4 Ghid pentru întocmirea Cărții Tehnice a construcției/2004;

- 1.6 HG nr.525 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism republicată,

modificată şi completată ulterior;

- 1.7 Legea nr.154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii

electronice.

- 2.9 Legea 82/1998 a drumurilor;

- 2.8 ID 28/2004 Normativ de proiectare sisteme constructive de pozare a cablurilor

de profil transversal al CF;

- 2.10 Ordinul MT 571/1997 privind proiectarea și amplasarea instalațiilor în zona

drumurilor;

- 2.11 Normativ PD - 162/202 privind proiectarea autostrăzilor extraurbane;

- 2.12 O.G. nr.43/1997 privind regimul drumurilor;

- 2.13 HG 36/1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind

exploatarea şi menţinerea în buna stare a drumurilor publice cu modificările ulterioare.

- 47/1983 - Proiectarea și instalarea cablurilor de telecomunicații în rețele publice

locale, instituții și unități industriale;

- 2.3 STAS 6054/197 - Teren de fundare. Adâncimi maxime de înghet. Zonarea


- 2.4 STAS 8591/1997 - Amplasarea în localități a rețelelor edilitare subterane

executate în săpătură;

- 2.5 STAS 6675/92 - Țevi PVC. Condiții de calitate, dimensiuni;

- 2.7 STAS 9312/1997 - Subtraversări de căi ferate și drumuri cu conducte;

- 2.8 ID 28/2004 Normativ de proiectare sisteme constructive de pozare a cablurilor

de profil transversal al CF;

- 2.10 Ordinul MT 571/1997 privind proiectarea și amplasarea instalațiilor în zona

drumurilor;

- 2.11 Normativ PD-162/202 privind proiectarea autostrăzilor extraurbane;

- 2.12 O.G. nr.43/1997 privind regimul drumurilor;

50

- 2.13 HG 36/1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind

exploatarea şi menţinerea în bună stare a drumurilor publice cu modificările ulterioare.

- 3.1 SR 831/202 - Utilizarea în comun a stâlpilor pentru energie electrică, linii de

tracțiune electrică urbană, instalații de telecomunicații inclusive rețele de televiziune

prin cablu și alte utilizații;

- 3.2 SR 832/2008 - Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra liniilor

de telecomunicații;

- 3.3 SR 6290/2004 - Încrucișări între liniile de energie electrică în liniile de

telecomunicații;

- 3.4 STAS 8074/1976 - Încrucișări între liniile de contact pentru tramvaie și troleibuze

și liniile electrice aeriene sau liniile aeriene de telecomunicații;

- 4.1 STAS 6271/1981 - Prize de pământ pentru instalații de telecomunicații.

Rezistența electrică. Prescripții;

- 4.3 STAS 9570-1-89 - Marcarea şi reperarea reţelelor de conducte şi cabluri în

localităţi.

- 4.4 DCN/2001 - Specificații tehnice pentru împământare și conectare în telecomunicații;

- 4.5 STAS 12604/5-1990 - Instalații electrice fixe. Protecție împotriva electrocutărilor;

- 5.1 I 18/1/2001 - Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice

interioare;

- 5.2 Specificații tehnice pentru cerințele de calitate ale materialelor utilizate:

- ST/1,2,3,4 - Cabluri cu conductoare de cupru;

- ST 1/7 - Cabluri cu fibre optice;

- ST 2 - Conectori;

- ST 3 - Reglete;

- ST 4 - Cutii terminale;

- ST 5 - Manșoane termorectractabile;

- ST 6 - Manșoane mecanice;

- ST 7-Subrepartitoare;

- ST 8-1, SR-ISO 4472 - Conducte HDPE;

- ST 9 - Marker electronic;

- ST 10 - Accesorii pentru rețea de fibră optică;

- ISO/CEI 11801-Tehnologia informației - Cablarea generală a utilizatorilor de

telecomunicații;

- Recomandările ITU seria L(L2-L69) referitoare la construirea, instalarea și proiecția

cablurilor și a altor elemente de infrastructură exterioare.

51

- STAS 6675/92 Țevi PVC. Condiții de calitate, dimensiuni.

- SR EN 12465/2004 Stâlpi de lemn impregnați. Condiții privind durabilitatea

- SR EN 12479/2004 Stâlpi de lemn impregnați. Dimensiuni

- STAS 1513/80 Cablu de otel zincat

- Catalogul cu detalii tip Vol. I/1983/- Linii aeriene de telecomunicații

- Catalogul cu detalii tip Vol. II/1983 - Instalare cabluri de telecomunicații

- Catalog cu detalii tip Vol. III/83 - Construcție canalizație Tc.

- Caiet de sarcini pentru instalarea cablurilor cu fibre optice ONP1 si ONP2 –

Romtelecom S.A.

- Specificații ALCATEL/2001 Traseu de fibră optică și maturatori

- UNI 10910.1 si UNI 10910.2 – Probe de etanșeitate

- STAS 6054/1997 – Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheț. Zonarea

teritoriului României

- SR 13558 – Rețele de telecomunicații subterane în localități. Condiții de amplasare

și execuție

- IEC 60304 – Tubete tipo-dimensiuni și cod culori

- Instrucțiuni tehnice pentru instalarea containerelor și a cabinetelor de exterior

- STAS 6271-81 Prize de pământ pentru instalații de telecomunicații. Rezistența

electrică. Prescripții.

- Normativ NEQ 12/99 Norma europeană și C 140/86 Clase de beton

- SR EN 12465/2004 Stâlpi de lemn impregnați. Condiții privind durabilitatea

- SR EN 12479/2004 Stâlpi de lemn impregnați. Dimensiuni

- STAS 1513/80 Cablu de otel zincat

- EN 50173 Tehnologia informației – Sisteme generice de cablare,

- EN 50174 Tehnologia Informației – Instalarea cablurilor

- ISO/IEC 11801 – Cablarea generică a imobilului clientului

- ANSI/TIA/EIA 568 B Standardul privind cablarea pentru telecomunicații în clădirile

comerciale care are 3 părți - Cerințe generale, cabluri de cupru (simetrice și coax.) și CFO.

include standardul original ANSI/TIA/EIA 568 A cu revizuirile ulterioare

- ANSI/TIA/EIA 569 – standard privind traseele și spațiile utilizate pt. Telecomunicații

în clădirile comerciale

- ANSI/TIA/EIA 570 – Standard privind cablarea comerciala de complexitate redusa si

rezidențiale

- ANSI/TIA/EIA 606 Standard privind administrarea infrastructurii clădirilor

- ANSI/TIA/EIA 607 cerințe privind legarea la priza de pământ

-ITU-T Recomandarea G.655

-SR EN 60950 - Separarea circuitelor de forță de circuitele de curenți slabi

- CEI IEC 811/85 Metode de încercări la cabluri

- CEI IEC 304/82 Culori de referință pentru izolația cablurilor de joasă frecvență

- CEI IEC 189 – 1/1986 Cabluri și fire de joasă tensiune

52

- IEC CEI 512 16 – 20/96 Componente electromecanice pentru echipamente

electronice, procedee de încercări de bază și metode de măsură

- IEC CEI 68 2-61/91 Încercări climatice și mecanice

- IEC CEI 529/89 grade normale de protecție asigurate prin carcasă.

Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicaţii ...

Documents

Transcript of Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicaţii ...