NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR PENTRU SCOLI SI LICEEIndicativ NP 010 - 1997

Cuprins* 1. GENERALITTI * 2. CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA * 3. CONDITIILE PRIVIND AMPLASAREA * 4. CERINTE DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR. * BORDEROUL ANEXELOR * Anexa I - TERMINOLOGIE SPECIFIC * Anexa II - SUPRAFETE DE TEREN RECOMANDATE PENTRU SCOLI * Anexa III - CONTINUTUL TEMEI PROGRAM PENTRU SCOLI SI LICEE. * Anexa IV - ELABORAREA SI APROBAREA DOCUMENTATIILOR TEHNICOECONOMICE * Anexa V * Anexa VI - SCHEMA FUNCTIONAL PENTRU SCOLI PRIMARE * Anexa VII - SCHEMA FUNCTIONAL PENTRU SCOLI GIMNAZIALE SI LICEE * Anexa VIII - GABARITE MOBILIER * Anexa IX * Anexa X - RECOMANDRI PRIVIND DISPUNEREA MESELOR MOBILE N SALA DE CLAS * Anexa XI - CERINTE MINIME PENTRU REALIZAREA UNEI BUNE VIZIBILITTI * Anexa XII - SPATII MINIME NECESARE N SALA DE CLAS N FUNCTIE DE MOBILIERUL UTILIZAT (EXEMPLIFICARE PTR. 30 ELEVI) * Anexa XIII - EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI DIMENSIUNI MINIME NECESARE * Anexa XIV - EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI DIMENSIUNI MINIME NECESARE * Anexa XV - EXEMPLE DE UNITTI FUNCTIONALE PENTRU SCOLI ATELIERE PENTRU ACTIVITTI PRACTICE DIMENSIUNI MINIME NECESARE * Anexa XVI - ORGANIZRI FUNCTIONALE PENTRU ACTIVITTI SPORTIVE SLI DE SPORT * Anexa XVII - UNITTI FUNCTIONALE PENTRU ACTIVITTI SPORTIVE DIMENSIUNI MINIMALE VESTIAR PENTRU ELEVE (2 CLASE) * Anexa XVIII - SPATII AMENAJATE PENTRU ACCESIBILITATEA ELEVILOR HANDICAPATI NEUROMOTOR N SCOLI * Bibliografie 1. GENERALITTI1.1. OBIECT 1.1.1. Prezentul normativ cuprinde totalitatea instructiunilor, regulilor, ndrumrilor tehnice cu caracter obligatoriu si recomandrilor optionale pentru proiectarea, verificarea proiectelor, executia si exploatarea constructiilor pentru scoli si licee, conform prevederilor din Legea nvtmntului 84/1995, din Legea 10/1995 privind calitatea n constructii, din Legea 125/1996 pentru modificarea si completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executrii constructiilor si din Hotrrea nr. 51/1996 privind unele msuri pentru mbunttirea activittii de prevenire si stingere a incendiilor.

1.1.2. Prevederile prezentului normativ se refer la scolile si liceele ce se execut din fonduri de stat sau din fonduri private si se vor aplica n mod corespunztor si la lucrrile de reparatii, de consolidri, extindere sau de amenajri n cldiri existente destinate scolilor si liceelor. 1.1.3. Normativul stabileste cerintele de calitate, corespun-ztoare cldirilor pentru scoli si licee ce trebuie proiectate, realizate si mentinute, la aceiasi parametri, pe ntreaga durat de existent a constructiei. 1.2. Conditiile de utilizare. 1.2.1. Prevederile normativului pentru proiectarea, realizarea si exploatarea scolilor si liceelor corespund legilor, hotrrilor, si standardelor de stat privind organizarea, tehnologiile si calitatea constructiilor din Romnia. 1.2.2. n proiectarea si executia scolilor si liceelor se vor respecta cerintele de calitate ale constructiilor stabilite de Legea nr.10/1995, si anume: rezistenta si stabilitatea; siguranta n exploatare; siguranta la foc; igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatia termic, hidrofug si economia de energie; protectia mpotriva zgomotului. 1.2.3. Cerintele de calitate ale constructiilor destinate scolilor si liceelor se refer att la amplasament ct si la cldiri cu functiunile lor componente. 1.2.4. Termenii specifici activittii din scoli si licee folositi n prezentul normativ au definitia si ntelesul prezentat n Anexa Nr. I. 1.2.5. Pentru cazurile n care tema de proiectare nu se poate ncadra n anumite prevederi ale prezentului normativ, investitorul sau proiectantul se vor adresa Ministerului nvtmntului, prezentnd fundamentarea strict a noilor propuneri n vederea obtinerii avizului. 1.3. Utilizatorii. 1.3.1. Utilizatorii scolilor si liceelor, realizate conform prezentului normativ, sunt elevii, cadrele didactice, personalul administrativ si de serviciu care particip, organizeaz si desfsoar procesul instructiv educativ conform planurilor si programelor de nvtmnt. [top]

2. CADRUL NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA, REALIZAREA SI EXPLOATAREA2.1. Planificarea, programarea, finantarea. 2.1.1. Planificarea, programarea pentru realizarea si finantarea costului noilor scoli si licee de stat sau a reparatiilor, consolidrilor, extinderilor si amenajrilor la cldirile scolilor existente ale statului se efectueaz pe baza Legii Finantelor Publice. 2.1.2. Programarea realizrii de noi scoli are la baz Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si capacitatea" pentru fiecare tip de scoal. 2.1.2.1. .Conform Legii nvtmntului scolile sunt clasificate dup destinatie: pentru nvtmntul general obligatoriu, scoala primar cu clasele I - IV si gimnaziu cu clasele V VIII (gimnaziul face parte din .nvtmntul secundar); pentru nvtmntul secundar, scoala profesional si liceul cu clasele IX - XII (XIII);

pentru nvtmntul post liceal, scoala postliceal.

2.1.2.2. Nota de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si capacitatea va cuprinde situatia scolilor existente n localitate, cartierul sau circumscriptia scolar n care se propune construirea unei noi scoli sau liceu, cu mentionarea capacittilor si strii fizice a cldirilor existente si orice alte elemente (probleme de sistematizare,de demolri) care s justifice necesitatea si oportunitatea de realizare a noului obiectiv. 2.1.2.3. Necesitatea, oportunitatea si capacitatea (mrimea) fiecrei scoli sau liceu nou propuse se exprim n numr de sli de clas. 2.1.2.3.1. La determinarea mrimii scolii nou propuse pentru nvtmntul general obligatoriu se va tine seama de urmtoarele: numrul total al slilor de clas la scolile existente n circumscriptia scolar, cartierul sau localitatea unde urmeaz s se construiasc scoala; numrul claselor de elevi existente n clasele I-VIII n aceste scoli; numrul estimat al claselor de elevi n urmtorii 5 sau 10 ani.

2.1.2.3.1.1. Dac unei noi scoli.

> 2 si dac i" se mentine ridicat si n viitor, se propune construirea

i = numr de clase de elevi ce revine la o sal de clas; N.c1.e = numrul claselor de elevi existente n circumscriptia scolar, cartierul sau localitatea respectiv; Se = numrul slilor de clas existente n zona respectiv. 2.1.2.3.1.2. Capacitatea noii scoli se va determina dup formula:

n care. Sp = numrul slilor de clas n scoala nou propus; N.c1.v = numrul claselor de elevi estimat pentru urmtorii 5 sau 10 ani; Se = numrul slilor de clas existente n zona respectiv. Se va tine seama c n viitor indicele i trebuie s devin 1, adic o serie de elevi zilnic la o sal de clas. 2.1.2.3.2. La determinarea capacittii altor scoli de tip liceu, scoal post liceal sau scoal profesional, se va tine seama de motivatia socio-economic pentru realizarea de noi scoli de acest tip n care nvtmntul nu este obligatoriu si de estimarea numrului claselor de.elevi n viitor ce ar urma s frecventeze obiectivul nou propus; aceste date se obtin de la inspectoratul scolar. 2.1.2.3.2.1. Capacitatea noului obiectiv se va determina dup formula:

< 2 n care

Lp = numrul slilor de clas n obiectivul nou propus; N.c1.v = numrul claselor de elevi n viitor; i = indicele de utilizare adic numrul claselor de elevi ce revin zilnic la o sal de clas;

Se tine seama c n viitor indicele i" trebuie s devin 1, adic o serie de elevi la o sal de clas. 2.2. Estimri ale suprafetelor construite desfsurate si ale suprafetelor de teren . 2.2.1. Estimarea prealabil a necesarului de sli de clas se bazeaz pe capacitatea determinat conform punctelor 2.1.2.3.1.; 2.1.2.3.1.1.; 2.1.2:3.1.2. si 2.1.2.3.2. si 2.1.2.3.2.1. 2.2.2. Pentru estimrile prealabile a necesarului de construit se poate avea n vedere o arie util de 133 mp/sal de clas si o arie construit, desfsurat de 205mp/sal de clas; indicii cuprind cota parte din restul functiunilor din scoal, depind de tipul scolii (primar, gimnaziu, liceu, scoal post-liceal, scoal profesional) si sunt invers proportionali cu mrimea scolii exprimat n numrul de sli de clas. 2.2.3. Suprafata necesar de teren pentru scoli se va ncadra n recomandrile anexei nr. II. 2.3. Tema program - schema logic a relatiilor functionale. 2.3.1. Elaborarea proiectelor pentru scoli si licee va avea la baz tema program prin care se stabileste capacitatea, functiunile necesare desfsurrii procesului de nvtmnt, mobilierul si principalele dotri. 2.3.2. Continutul temei program, schemele logice functionale si gabaritele minime sunt prezentate n anexele nr. III si IV la XVIII. 2.4. Elaborarea documentatiilor tehnico-economice. 2.4.1. Modul de elaborare, obtinerea avizelor prealabile necesare, aprobarea documentatiilor, adjudecarea executiei pe baza licitatiei publice, vor respecta legile si dispozitiile n vigoare la data ntocmirii, referitoare la obiectivele noi de investitii, de amenajri, de extinderi, reparatii si consolidri. 2.4.2. n anexa nr. IV se prezint legile, hotrrile de guvern si ordinele n vigoare la data elaborrii prezentului normativ referitoare la problemele prevzute la punctele 2.4.1. 2:5. Exploatarea. 2.5.1. Respectarea instructiunilor, regulilor si normelor de exploatare. 2.5.1.1. Conducerea scolii, personalul didactic, personalul administrativ si personalul de curtenie vor fi instruiti periodic si sunt obligati s respecte urmtoarele norme de exploatare: instructiunile si regulile stabilite pentru proiectare; norme de prevenire si stingere a incendiilor; norme de utilizare a instalatiilor de ap rece si cald, a instalatiilor de nclzire, a instalatiilor de gaze si a instalatiilor electrice. norme igienice elementare - splatul pe mini, curtenia interioar si exterioar (curtea) scolii; 2.5.1.2. Elevii vor fi instruiti asupra acestor norme de exploatare si se va urmri respectarea strict de ctre acestia a normelor de prevenire a incendiilor si a normelor elementare de igien. 2.5.1.3. Orice defectiune constatat la instalatii, n special la instalatiile de gaze si la instalatiile electrice, va fi anuntat imediat serviciilor de specialitate ale furnizorilor si inspectoratului scolar si se vor lua msuri de interzicere a accesului copiilor si restului personalului n zonele cu defectiuni. 2.5.2. Obligatia urmaririi comportrii n timp a constructiei.

2.5.2.1. Conform Legii 10/1995, urmrirea comportrii n exploatare a constructiilor se face pe toat durata de existent a acestora si cuprinde ansamblul de activitti privind examinarea direct sau investigarea cu mijloace de observare si msurare specifice, n scopul mentinerii cerintelor de calitate. Programul de urmrire n timp a comportrii cldirii se refer la dou capitole majore si revine conducerii scolii. 2.5.2.2. Urmrirea tasrilor constructiei. n conformitate cu STAS 2745/1990, verificrile topografice se vor efectua dup urmtorul program: n perioada de executie: la cota 0,00; la ncheierea fiecrui nivel; la darea n exploatare; n perioada de exploatare: la o lun n primii doi ani; la trei luni n continuare, dac raza tasrii este mai mare de 0,5 mm, n primii doi ani, sau semestrial cnd rata tasrii este mai mic de 0,5 mm. 2.5.2.3. Urmrirea comportrii n timp a constructiei. Schimbri n pozitia obiectelor de constructie n raport cu mediul de implantare al acestora: deplasri orizontale, verticale sau nclinri; desprinderi de trotuare, de socluri, aparitia de rosturi, crpturi, etc. Schimbri n forma obiectelor de constructie: deformatii vizibile verticale, orizontale sau rotiri. Schimbri n gradul de protectie si confort: etanseitatea izolatiilor fonice sau hidrofuge; umezirea peretilor, infiltratii de ap, lichefieri ale pmntului dup cutremure; - aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiului. Defecte si degradri cu implicatii asupra functionalittii obiectelor de constructie: nfundarea scurgerilor la burlane, jgheaburi, canale, etc. Defecte si degradri n structura de rezistent: fisuri, crpturi; coroziunea elementelor metalice; flambajul unor elemente comprimate; putrezirea elementelor de lemn. 2.5.3. Msuri de siguranta durabilittii. 2.5.3.1. Cldirile de scoli ce se proiecteaz si se execut din materialele de folosint curent, peretii portanti din zidrie de crmid nlocuitori, piatr, panouri de beton armat, cu structur (schelet) de beton armat sau metal si plansee din beton armat, au durata de serviciu 100 ani.

2.5.3.2. Cldirile de scoli existente, cu pereti portanti din zidrie de crmid, nlocuitori, piatr si plansee din lemn au durata de serviciu de 70 ani. 2.5.3.3. Cldirile de scoli existente, cu pereti portanti din lemn sau schelet din lemn, au durata serviciu 40 ani. 2.5.3.4. Cheltuielile pentru functionare, ntretinere si reparatii, sunt direct proportionale cu principala exigent economic, durata n care cldirile de scoli trebuie s-si pstreze calittile proiectate pentru a corespunde scopului, denumit durata de serviciu. 2.5.3.5. Conducerea scolii are obligatia s planifice, s programeze si s solicite asigurarea finantrii pentru lucrrile de ntretinere, de reparatii curente, de reparatii capitale si consolidri pentru mentinerea calittilor constructiilor pe durata normat de serviciu. [top]

3. CONDITIILE PRIVIND AMPLASAREA3.1. Dispunerea n cadrul localittii (integrare n sit). 3.1.1. Amplasarea scolilor se va face n zonele si cartierele de locuinte pentru care s-a elaborat nota de fundamentare a necesittii, oportunittii si capacittii prevzute la punctul 2.1.2. Terenul de amplasare trebuie s fie lipsit de nocivitti si s posede o zon verde. 3.1.2. Amplasamentul scolilor primare si gimnaziale va fi ales astfel nct elevii care vor frecventa noile scoli s nu fie nevoiti s traverseze artere de circulatie major si de regul va avea acces de pe dou strzi adiacente. 3.1.3. Amplasamentul trebuie s aib legtur cu reteaua stradal de circulatie major si cu mijloacele de transport n comun. 3.1.4. Amplasamentul ales trebuie s aib asigurate retelele edilitare de alimentare cu ap si canalizare, de gaze si energie electric, precum si surse de alimentare cu energie termic pentru nclzire si prepararea apei calde de consum. Se recomand ca aceste surse s se asigure n cooperare cu alti consumatori din vecintate. 3.1.4.1. n situatia n care amplasamentul nu dispune de retele de alimentare cu ap si canalizare se vor propune solutii locale. Pentru nclzire se vor adopta solutii proprii. Pentru toate acestea se vor respecta normele de igien si de prevenire si stingere a incendiilor. 3.2. Conditiile de amplasament. 3.2.1 Amplasarea scolilor de toate categoriile se va prevedea n conformitate cu regulamentul de urbanism. 3.2.2. Mrimea terenului necesar va fi n functie de capacitatea scolii conform prevederilor din anexa nr. II. 3.2.2.1. Terenul de amplasament va fi organizat n patru zone si anume: zona ocupat de constructii (Ac); zona curtii de recreatie, de regul asfaltat; zona terenurilor si instalatiilor sportive;

zona verde , inclusiv grdina de flori. 3.2.3. Gradul de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone mentionate la punctul

3.2.1.1. Se recomand s nu se depseac un grad de ocupare de 82% (teren amenajat fat de total teren), terenul construit s nu depseasc 25% din terenul aferent si s nu scad sub 16%. 3.2.4. Regimul de nltime recomandat. Pentru scoli cu mai mult de 8 sli de clas, parter si dou etaje. Pentru scoli cu pn la 8 sli de clas, parter si un etaj sau numai parter. 3.2.4.1. Regimul de nltime cu parter si trei etaje va putea fi adoptat n urma unei fundamentri riguroase si numai cu avizul inspectoratului scolar pe baza certificatului de urbanism. 3.2.5. Distantele dintre cldirile scolilor si alte cldiri sau instalatii trebuie s respecte urmtoarele conditii: s nu se umbreasc reciproc fat de razele soarelui; s nu se influenteze reciproc din punct de vedere acustic, respectnd cerintele acustice; s respecte conditiile prevzute de normele de prevenire si stingerea incendiilor. 3.2.5.1. Din punct de vedere al protectiei antiseismice distantele ntre cldirile pentru scoli si alte cldiri existente n afara sau n interiorul incintei, se stabilesc dup cum urmeaz: 1. Dac cldirea existent a fost proiectat si executat fr msuri antiseismice (nainte de anul 1963), distanta minim va fi de 1,5Hc (Hc - nltimea la cornis a cldirii existente). 2. Dac cldirea existent a fost proiectat si executat cu msuri antiseismice (dup anul 1963), distanta minim va fi cea prevzut n normativul P-100 pentru ltimea rosturilor antiseismice: aceast prevedere se aplic si pentru constructiile existente proiectate fr msuri antiseismice dar la care s-au efectuat lucrri de reducere a riscului seismic (consolidare). 3.2.6. Pentru amplasarea lesnicioas a celor patru zone prevzute la punctul 3.2.2.1., se recomand ca forma n plan a terenului s fie un poligon regulat (ptrat, dreptunghi). 3.2.7. Se recomand retragerea cu minimum 25 m de la aliniamentul strzii. Frontul stradal minim trebuie s permit un acces lesnicios cu poart pentru autovehicule si intrare pietonal. 3.2.8. Se vor evita terenurile nguste pentru a permite orientarea laturii lungi a cldirii scolii pe directia N-S astfel nct majoritatea slilor de clas s aib orientarea E-V. 3.3. Conditii specifice zonei. 3.3.1. Zona seismic. 3.3.1.1. La proiectarea cldirilor pentru scoli si licee se va tine seama de conditiile impuse de zonarea seismic a teritoriului Romniei, att n ceea ce priveste teritoriul din punct de vedere al valorilor coeficientului Ks, ct si zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadelor de colt Tc, asigurnd relatii corespunztoare ntre coeficientii (Ks, Tc) si gradele de intensitate seismic pe scara MSK. n cazul constructiilor pentru scoli si licee aflate n localitti la limita dintre zone se vor lua n considerare conditiile cele mai defavorabile. 3.3.2. Zona climatic.

La proiectarea cldirilor pentru scoli si licee, se vor lua n considerare intensittile actiunilor climatice normate, n functie de amplasament (localitate), pentru actiunea vntului, pentru actiunea zpezii, pentru actiunea variatiei de temperatur exterioar. Valorile parametrilor climatici vor fi utilizate diferentiat pentru instalatiile de nclzire si pentru instalatiile ventilatie si conditionare a aerului (specifice perioadelor de iarn si var). 3.3.3. Natura terenului de fundare. Amplasarea constructiilor pentru scoli si licee la baza taluzelor se va face dup asigurarea cu ziduri de sprijin. Amplasarea scolilor si liceelor la baza taluzelor asigurate cu ziduri de sprijin se poate face numai n urmtoarele conditii: stabilitatea zidului de sprijin este asigurat n mod corespunztor (inclusiv pentru actiunea seismic cu coeficientul de important = 1,2); pe taluz nu exist constructii sau materiale care pot cdea peste cldirea de la baza taluzului.

Constructiile scolilor si liceelor vor fi amplasate de regul pe terenuri orizontale sau cu pante pn la 10%. Alegerea amplasamentului cu pante mai mari se va face numai pe baza unei justificri tehnico-economice iar proiectele vor contine msuri speciale sau solutii speciale n functie de configuratia terenului pentru evitarea unor lucrri suplimentare. Se va evita amplasarea scolilor si liceelor pe marginea superioar a taluzelor, maluri, rpe sau alte terenuri neconsolidate care prezint pericol de lunecare sau surpare, n cazul n care considerente de ordin urbanistic, economic, etc., impun folosirea unor astfel de amplasamente, se vor lua msuri complexe pentru stabilizarea taluzelor. Se va evita amplasarea constructiilor pe terenuri formate din umpluturi recente, neconsolidate, n zonele de intensitate seismic D-E-F, utilizarea unor astfel de amplasamente este admis numai cu conditia realizrii unui sistem de fundare indirect (piloti, coloane, puturi) care traverseaz ntreg stratul de umpluturi. Constructiile scolilor si liceelor nu vor fi amplasate pe terenuri despre care exist informatii c au suferit crpturi sau deplasri importante la cutremure sau inundatii anterioare. Propriettile terenului de fundare se vor stabili pe baz de probe geologice tehnice n conformitate cu STAS 1242. Caracteristicile fizico-mecanice ale pmnturilor se stabilesc conform STAS 1243. Valorile normale si valorile de calcul ale caracteristicilor gebtehnice ale terenurilor de fundare se stabilesc conform STAS 3300/2. 3.3.4. Stabilirea clasei de important. Cldirile pentru scoli si licee vor fi ncadrate n clasa de important conform Metodologiei de stabilire a categoriei de important a constructiilor aprobat cu ordinul MLPAT nr. 31/N/02.10.'95. 3.3.5. Riscurile exterioare de distrugere sau avariere. Cldirile pentru scoli si licee nu vor fi amplasate n vecintatea constructiilor sau cldirilor a cror avariere ca urmare a unor calamitti naturale (cutremure, inundatii, etc.,) sau a unor accidente tehnice poate produce degajri de substante toxice sau explozii. Distantele minime fat de aceste obiective se vor stabili prin reglementri n functie de specificul sursei de risc si de specificul amplasamentului. 3.3.6. Puritatea aerului exterior.

3.3.6.1. Aerul exterior nu trebuie s contin substante toxice sau mirosuri poluante care s afecteze sntatea sau confortul copiilor si a personalului. n caz contrar se vor lua msuri de limitare a resurselor de noxe, sau se introduc msuri de purificare a aerului. Concentratiile maxime admisibile de substante chimice si pulberi, din atmosfera zonei, trebuie s se ncadreze n limitele normelor sanitare specifice centrelor populate, conform prevederilor Ordinului Ministerului Snttii nr. 623/73. 3.3.7. Nivelul de zgomot exterior. Nivelul de zgomot exterior cldirii (definit conform STAS 6161/1) nu va depsi la limita amplasamentului, valoarea de 50dB(A) (respectiv Cz 45), stabilit prin STAS 10009/88, pentru zone de locuit. n caz contrar se vor lua msuri suplimentare de protectie la zgomot a interiorului casei, sau de reducere a cauzei de zgomot. [top]

4. CERINTE DE CALITATE ALE CONSTRUCTIILOR.4.1. Rezistenta si stabilitatea. 4.1.1. Generalitti. Cldirile scolilor si liceelor vor fi concepute si realizate astfel nct s satisfac, cerinta de rezistent si stabilitate n conformitate cu prevederile Legii privind calitatea n constructii nr. 10/1995. Prin aceasta se ntelege c actiunile susceptibile a se exercita asupra cldirii n timpul executiei si exploatrii nu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre urmtoarele evenimente: 1. prbusirea total sau partial a cldirii; 2. deformarea unor elemente la valori peste limit; 3. avarierea unor prti ale cldirii sau a instalatiilor sau a echipamentelor rezultat ca urmare a deformatiilor mari ale elementelor portante sau a unor evenimente accidentale de proportii fat de efectul luat n calcul la proiectare. Semnificatia termenilor utilizati n definirea cerintei de rezistent si stabilitate este dat n anexa nr. V. Cerinta de rezistent si stabilitate se refer la comportarea elementelor componente ale cldirii n timpul exploatrii, functie de conditiile din zon si anume: terenul de fundare; infrastructura (fundatii directe, fundatii indirecte, ziduri de sprijin; suprastructura (elemente si subansambluri structurale verticale si orizontale); elemente nestructurale de nchidere; elemente nestructurale de compartimentare; instalatii diverse aferente cldirii; echipamente electro-mecanice aferente cldirii.

Nivelurile de performant sunt prevzute la punctul 4.1.5., n timpul unei durate de exploatare rational din punct de vedere economic.

4.1.2. Principiile si metode pentru verificarea satisfacerii cerintei de Rezistent si Stabilitate". Asigurarea satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate" se face n general, pe baza conceptului de stare limit". Starea limit se defineste n conformitate cu STAS 10100/0: 1. starea limit ultim (referitoare la performantele privind stabilitatea, rezistenta mecanic si ductilitatea); 2. starea limit de exploatare normal (referitoare la performantele privind rigiditatea structurii). Factorii care intervin pentru asigurarea cerintei de rezistent si stabilitate pe baza conceptului de stri limit sunt: o o o o o o influentele exercitate de agentii mecanici n procesul de exploatare; influentele mediului natural; propriettile materialelor; propriettile terenului de fundare; geometria structurii n ansamblu si a elementelor de constructie; metodele de calcul.

Satisfacerea cerintei de rezistent si stabilitate n sensul prezentului capitol se realizeaz pe baza unui complex unitar de msuri dup cum urmeaz: a) La stabilirea amplasamentului, prin: a.1) limitarea capacittii cldirilor pentru scoli si licee situate n zonele seismice A si B, conform mrimii rezultate din calcul; a.2) amplasarea constructiilor de scoli si licee la distante de sigurant fat de constructiile care contin surse de mare risc, n conformitate cu prevederile art. 3.3. b) n proiectare, prin: b.1) alegerea unor amplasamente favorabile n conformitate cu art. 3.2. si 3.3. din prezentul normativ; b.2) conceperea constructiilor astfel nct s se obtin o comportare favorabil a acestora precum si a prtilor componente; b.3) prevederea unor detalii constructive verificate n practic; b.4) utilizarea unor materiale si produse de constructie cu proprietti si performante certificate; Solutiile constructive si materialele netraditionale" noi vor fi utilizate numai dup obtinerea unor agremente speciale cu mentionarea posibilittii folosirii lor pentru constructiile de nvtmnt; c) n executie, prin: c.1) punerea n oper a materialelor, elementelor si subansamblurilor cu propriettile si performantele prevzute n proiect; c.2) utilizarea unor tehnologii de executie corespunztoare: c.3) respectarea n santier a detaliilor din proiectul cldirii si din proiectul tehnologic; d) n exploatare, prin:

d.1) adoptarea msurilor necesare pentru a pstra nediminuat capacitatea de rezistent a cldirii prin efectuarea lucrrilor de ntretinere si de reparatii curente necesare; d.2) urmrirea n timp a strii cldirii si realizarea, n caz de necesitate a lucrrilor de remediere. n zonele de intensitate seismic A, B, C, D la asigurarea satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate contribuie si unele msuri specifice cum sunt: o o o asigurarea mobilierului mpotriva deplasrii si/sau rsturnrii; ntocmirea unui plan de msuri specifice n caz de cutremur; desfsurarea organizat a activittii de pregtire si educare a copiilor privind comportarea n caz de cutremur (evitarea panicii, primul ajutor, etc.); 4.1.3. Agentii mecanici. Clasificarea si gruparea actiunilor agentilor mecanici pentru calculul cldirilor scolilor si liceelor se face conform STAS 10101/OA. Evaluarea ncrcrilor permanente se face conform STAS 10101/1. Definirea ncrcrilor datorit procesului de exploatare se face conform STAS 10101/2. 4.1.3.1. Valorile normate ale ncrcrilor utile distribuite pe planseele cldirilor scolilor si liceelor sunt stabilite prin STAS 10101/2A dup cum urmeaz: ncperi 1.5 KN/mp spatii de acces (coridoare, vestibuluri, scri, podest) 3.0 KN/mp balcoane si logii cea mai defavorabil dintre ipotezele: a) ncrcare distribuit pe o band de ltime 0,8 m n lungul balustradei 4.0 KN/mp b) ncrcare distribuit pe toat suprafata balconului 2.0 KN/mp - poduri: a) necirculabile 0.75 KN/mp b) circulabile - n ncperi 1.5 KN/mp - n spatii de acces 3.0 KN/mp - acoperisuri si acoperisuri n teras necirculabil cu pant a) > 1 : 20 0.5 KN/mp b) < 1 : 20 0.75 KN/mp Valorile normate se refer la ncrcrile utile curente si reprezint valori maxime n conditii normale de exploatare. Valorile normate nu tin seama de: - efectele dinamice produse n timpul exploatrii; - ncrcrile concentrate datorate unor obiecte grele (sobe, etc). Observatii: a. ncrcrile pe acoperisuri si acoperisuri teras necirculabile nlocuiesc ncrcarea din zpad numai dac sunt mai defavorabile dect aceasta,

b. ncrcrile de pe acoperisuri teras n pant sunt raportate la proiectia orizontal a suprafetei acoperisului, c. Conditiile n care podurile si acoperisurile sunt considerate necirculabile sunt date n STAS 10101/2A1. 4.1.3.2. ncrcrile date pe peretii de compartimentare neportanti, cu greutate de cel mult 3 KN/m se iau n considerare ca ncrcri uniforme distribuite pe planseu dup cum urmeaz: pereti cu greutate pn la 1.5 KN/m 0.5 KN/mp; pereti cu greutate ntre 1.5-3.0 KN/m 1.0 KN/mp; Pentru peretii cu greutti mai mari, ncrcrile se vor determina conform datelor reale (ca intensitate si pozitie). 4.1.3.3. Acoperisurile, terasele, planseele, scrile, balcoanele se verific suplimentar la o ncrcare concentrat vertical aplicat pe elemente, n pozitia cea mai defavorabil si n absenta altor nprcri verticale utile sau din vnt. ncrcarea concentrat, considerat aplicat pe o suprafat de 10x10 cm se stabileste dup cum urmeaz: plansee si scri 1.5 KN; acoperisuri, terase, balcoane 1.0 KN; acoperisuri pe care se circul numai pe podine 0.5 KN. 4.1.3.4. Peretii de compartimentare neportanti vor fi verificati la cea mai defavorabil dintre ipotezele de ncrcare: a) ncrcare orizontal, linear si uniform distribuita de 0.5 KN aplicat la o nltime de 0.9 m de la cota pardoselei; b) greutatea unor obiecte sanitare suspendate (fort vertical) > 1.0 KN; c) greutatea mobilierului suspendat (biblioteca) forta vertical > 2.0 KN/mp de suprafat - vertical de perete. 4.1.3.5. Valorile normate ale ncperilor utile verticale si orizontale pe balustrade si parapeti la cldirile caselor de copii se iau conform STAS 10101/2A1 dup cum urmeaz: n ncperi, la poduri circulabile si la terase circulabile 0.5 KN/m; la balcoane, coridoare, scri si podeste 1.0 KN/m.

ncperile de mai sus servesc pentru calculul elementelor balustradei sau parapetului si se consider aplicate pe mna curent a acestora. Actiunea vertical nu se va considera simultan cu cea orizontal. 4.1.3.6. Reducerea ncrcrilor utile pe elementele portante orizontale principale, pe elementele structurale verticale si pe fundatiile acestora se stabileste conform prevederilor STAS 10101/2A1 cap. 6. 4.1.3.7. Valorile coeficientului de ncrcare (n) si cele ale fractiunii de lunga durat (nd) se stabilesc conform STAS 10101/OA tab. 15 dup cum urmeaz: a) ncrcri uniform distribuite pe plansee: ncrcri normate 2.0 KN/mp n= 1.4; nd = 0.4; ncrcri normate ntre 2.0 ~ 5.0 KN/mp n = 1.3; nd = 0.4.

b) ncrcri distribuite n lungul unei linii la balustrade, parapeti, pereti desprtitori, etc. orientate pe directia vertical sau orizontal n = 1.2, nd = 0. Observatii: a. Coeficientul ncrcrii (n) se foloseste pentru gruprile de ncrcare fundamentale n cazul verificrilor la starea limit ultim de rezistent si de stabilitate, b. Coeficientul fractiunii de lung durat a ncrcrilor temporare variabile (nd) se foloseste dup cum urmeaz: n gruprile de ncrcare fundamentale: pentru verificare la starea limit a exploatrii normale sub efectul fractiunii de lung durat a ncrcrilor. n gruprile de ncrcri speciale: pentru verificarea la strile limit ultime de rezistent si de stabilitate; pentru verificarea la starea limit a exploatrii normale: n cazul actiuni seismice; n orice alte cazuri precizate prin tema de proiectare,

c. Coeficientii n" si nd" nu includ efectele dinamice eventuale. 4.1.4. Geometria structurii n ansamblu si a elementelor de constructie. Parametrii geometrici ai structurii n ansamblu si ai elementelor de constructie se vor ncadra n sistemul de tolerante stabilit prin STAS 8600, pentru clasele de precizie si valorile tolerantelor, n functie de dimensiunile respective. Elementele nestructurale de constructie care trebuie s satisfac cerinta de rezistent si stabilitate se vor ncadra n sistemele de tolerante prevzute prin reglementrile corespunztoare. Elementele de structur si nestructurale, netraditionale se vor ncadra n sistemul de tolerante prevzut n agrementele tehnice respective. Pentru elementele de constructie din beton armat, beton precomprimat, otel si zidrie precum si pentru terenul de fundare, metodele de calcul sunt bazate pe conceptul de stare limit. Principiile de baz ale metodelor de calcul sunt date n: STAS 10107/0 pentru beton armat si beton precomprimat; STAS 10108/0 pentru otel; STAS 10104 pentru zidrie; STAS 856 pentru lemn; STAS 3300/1 pentru terenul de fundare. Pentru calculul cldirilor cu pereti structurali n afara principiilor generale incluse n standardele mentionate la 4.1.4. se va tine seama si de prevederile urmtoarelor reglementri tehnice: P 2 Normativ privind alctuirea, calculul si executarea structurilor din zidrie; P 85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton. Pentru calculul fundatiilor directe se vor respecta prevederile normativului: P 10 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii.

Pentru calculul fundatiilor indirecte se va tine seama de reglementrile tehnice specifice tipului de fundare ales (piloti, coloane, barele, etc). Pentru calculul constructiilor amplasate pe terenuri dificile de fundare se va tine seama si de prevederile urmtoarelor.reglementri tehnice: P 7 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile la umezire; P 70 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri cu umflturi si contractii mari. Pentru scolile si liceele n care se amenajeaz la subsol adposturi de aprare civil se va tine seama si de reglementarea: P 102 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adposturilor de aprare civil, n subsolurile cldirilor noi. Pentru calculul seismic al cldirilor de scoli si licee metodele prevzute n normativul P100- 92 art. 2.3. vor fi utilizate dup cum urmeaz: a) pentru toate cldirile este obligatorie aplicarea metodei de proiectare curent (metoda A); b) pentru cldirile repetabile cu structura din beton armat sau zidrie precum si pentru cldirile care nu respect n totalitate prevederile referitoare la alctuirea de ansamblu din normativul P100-92 cap 4 se recomand folosirea metodei de proiectare bazat pe considerarea propriettilor de deformare nelinear a structurii (metoda B). Determinarea ncrcrilor seismice pentru elementele de constructie care nu fac parte din structura de rezistent se va face conform prevederilor Normativului P100- 92 cap 5.5. Proiectarea antiseismic a instalatiilor si echipamentelor din scoli si licee se va face cu respectarea principiilor generale din Normativul P100- 92 cap 10. 4.1.5. Criteriile, parametrii si nivelurile de performant corespunztoare cerintei de rezistent si stabilitate. Pentru cldirile de scoli si licee verificarea satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate se face cu criteriile si parametrii de performant folositi pentru toate cldirile civile si industriale, precum si cu criteriile specifice din prezenta reglementare. Nivelurile de performant asociate satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate sunt cele corespunztoare constructiilor din clasa de important II-III conform STAS 10100/0 Anexa A. Nivelul de performant seismic al cldirilor scolilor si liceelor se stabileste prin ncadrarea n clasa de important II-III n conformitate cu Normativul P100-92 art 5.3.3 si tab 5.1 (coeficientul de important = 1,2) si a Metodologiei de stabilire a categoriei de important a constructiilor", Ordin MLPAT nr. 31/N/02.10.95. Pentru peretii interiori nestructurali se stabilesc urmtoarele criterii si nivele de performant: a) deformatiile normale pe planul peretelui sub ncrcrile de exploatare prevzute la 4.1.4. b si c nu trebuie s depseasc 5 mm. b) deformatia instantanee normal pe planul peretelui, ntr-un punct situat n centrul unui element de perete, datorit rezemrii unei persoane nu trebuie s depseasc 5 mm. c) deformatia remanent provocat de ncrcrile de exploatare prevzute la 4.1.4. a nu trebuie s fie mai mare de 10% din deformatia instantanee normal pe planul peretelui.

Acceleratia vertical (a n m/s2) a vibratiilor prtilor componente ale cldirii se limiteaz, n functie de frecvent (f) dup cum urmeaz: f = 1 4 Hz a = 10 -0.5 10-2; f =4 8 Hz a = 5 x 10-3; f = 8 -100 Hz a = 6,25 x f x 10-2; 4.1.6. Reguli de proiectare specifice. 4.1.6.1. Reguli de proiectare pentru elemente nestructurale. Proiectarea antiseismic a elementelor de compartimentare si de nchidere se va face, dup caz, n una din urmtoarele ipoteze: a) ca fcnd parte integrant din sistemul structural; b) cu legturi care s permit deplasri relative libere n raport cu structura; c) solidarizate cu structura,, dar dimensionate astfel nct fisurile produse de miscarea seismic s fie limitate. Elementele nestructurale exterioare (copertine, calcane, timpane, cosuri de fum, elemente decorative, parapeti atice, etc.,) n relatie cu spatiul public (strada) sau cu spatiile din interiorul incintei (spatiul de recreatie, de sport) vor fi ancorate de structura de rezistent si dimensionate, inclusiv prinderile, pentru ncrcrile seismice conventionale definite la art. 4.1.4. majorate cu 50% pentru zonele seismice de calcul A, B, C, D si cu 25% pentru zonele seismice de calcul E si F. Sub actiunea acestor ncrcri, elementele nestructurale exterioare trebuie s-si mentin integritatea fizic astfel nct: prin cdere partial sau total, s nu provoace pierderi de vieti omenesti sau rnirea persoanelor si s nu mpiedice evacuarea cldirii sau accesul echipelor de interventie. Aceleasi prevederi se aplic si elementelor adugate pe fatade (firme, plci comemorative, antene de satelit, etc.,). Comportarea la actiunea seismic a elementelor de constructie care nu fac parte din structura de rezistent si pentru care nu se urmreste pstrarea integrittii dup cutremur, are ca obiect principal asigurarea ancorrii elementelor respective de structur de rezistent pentru mentinerea stabilittii. 4.1.6.2. Reguli de proiectare pentru instalatii si echipamente.ncadrarea n categorii seismice a sistemelor de instalatii si echipamente din cldirile pentru scoli si licee se face, n conformitate cu tabelul.

SISTEME Nr Denumire Cldire seismic

INSTALATIE / ECHIPAMENT

Categorie Denumire

Categoria seismica

0

1

2 scoli

3 A

4 Anemostate

5 B

1 Sisteme de

Agregate ventilare licee Conducte, canale Ventilatoare Iluminat de Sisteme 2 de iluminat sigurant. scoli A licee Lmpi incandescente Cazane Retele de transport Sisteme de alimentare 3 cu ap rece si cald licee scoli A ap rece/cald Pompe Rezervoare Boilere verticale Rezerv, de dedurizare Puturi de ap Lmpi fluorescente

B C B

A

B

B B B B C B

Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare si statiile de pompare ce deservesc cldirile de scoli si licee vor fi amplasate de regul, grupat n cldire independent. Atunci cnd se amplaseaz n cldire instalatiile a cror avariere n caz de cutremur poate provoca incendii, explozii, scurgeri de abur sau de ap fierbinte nu vor fi montate sub sau adiacent zonei ncperilor n care se afl n mod obisnuit copiii, sli de clas, sli specializate, sal de sport, n zona spatiilor de recreatie si n zona cilor lor de evacuare. Legturile (ancorajele) instalatiilor si/sau echipamentelor cu elementele de constructie din care sunt fixate vor fi astfel proiectate nct s nu constituie puncte slabe. Legturile (ancorajele) trebuie s reziste n eventualele situatii speciale de solicitare care pot apare n timpul cutremurelor sau chiar n timpul exploatrii normale. deplasarea relativ a reazemelor;

rsturnarea, alunecarea si/sau rsucirea instalatiilor si echipamentelor;

n acest caz se recomand adoptarea unor detalii verificate (si acceptate) n practic.

Valorile fortelor de calcul pentru prinderile si elementele de sustinere ale instalatiilor si echipamentelor cldirilor pentru scoli si licee situate n zonele seismice de calcul A, B, C, D vor fi cu 25 % mai mari dect cele prevzute n Normativul P100. Proiectarea prinderilor si a elementelor de sustinere a instalatiilor si echipamentelor pentru cldirile de scoli si licee se va face sub coordonarea inginerului responsabil cu proiectarea structurii. Pentru instalatiile si echipamentele ale cror elemente de prindere si/sau sustinere se livreaz de ctre furnizor; acestea vor fi nsotite de documentele justificative privind rezistenta seismic a ansamblului instalatii / prinderi. 4.1.6.3. Regulile specifice pentru mobilier. Amplasarea si fixarea mobilierului prevzut prin prezentul Normativ n asa fel nct n cdere, lunecare sau rsturnare acesta s nu provoace pierderi de vieti omenesti, rnirea persoanelor sau s blocheze evacuarea din cldire. Dulapurile din laboratoare, n care se afl substante care pot produce incendii sau degajri nocive, vor fi ancorate.de pereti iar rafturile vor fi asigurate pentru a se evita rsturnarea recipientilor respectivi. Msurile constructive pentru asigurarea stabilittii mobilierului n cazul unui cutremur sever vor fi prevzute explicit n proiectele scolilor si liceelor. Aceste msuri se vor aplica si n cazul cldirilor existente cu ocazia lucrrilor de reparatii curente. 4.1.7. Reglementrile tehnice conexe. STAS 10100/0 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor. STAS 10101/0A Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale. STAS 10101/2 Actiuni n constructii. ncrcri datorate procesului de exploatare. STAS 10101/2A1 Actiuni n constructii. ncrcri tehnologice din exploatarea pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice. STAS 10101/20 Actiuni n constructii. ncrcri date de vnt. STAS 10101/21 Actiuni n constructii. ncrcri date de zpad. STAS 10101/23 Actiuni n constructii. ncrcri date de temperatura exterioar. STAS 10101/23A Actiuni n constructii. ncrcri date de temperatura exterioar n constructii civile si industriale. STAS 10107/0 Constructii civile si industriale. Calculul si alctuirea structurale elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat. STAS 10107/1,2,3,4 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat. STAS 10108/0,1,2 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel STAS 10104 Constructii din zidrie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor. STAS 10109/1 Lucrri din zidrie. Calculul si alctuirea elementelor. STAS 856 Constructii de lemn. Prescriptii pentru proiectare. STAS 1242/1 Teren de fundare. Principiile generale de cercetare. STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor. STAS 3300/1 Teren de fundare. Principiile generale de calcul.

STAS 3300/2 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe. STAS 8600 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistem de tolerante. P 2 Normativ privind alctuirea, calculul si executarea structurilor din zidrie. P 7 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire. P10 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii. P70 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pmnturi cu umflturi si contractii mari. P 85 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu structura din diafragme de beton. P 100 Normativ privind proiectarea antiseismic a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale. P 102 Norme tehnice privind proiectarea si executarea adposturilor de aprare civil n subsolurile cldirilor noi. Not: Editiile (anii) de referint pentru normative se vor lua conform cu Lista reglementrilor tehnice n constructii sau cu aplicare n constructii" n vigoare la data utilizrii normativelor. 4.2. Siguranta n exploatare. n functionarea scolilor si liceelor se va respecta normativul privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerintei de sigurant n exploatare indicativ CE 1-95 care se refer la msuri necesare pentru: siguranta circulatiei pedestre; siguranta cu privire la instalatii;

siguranta n timpul lucrrilor de ntretinere; siguranta la intruziune si efractii. 4.2.2. Siguranta circulatiei pedestre.

n afar de msurile prevzute de normativul CE 1-95, pentru scoli si licee se vor realiza si urmtoarele: La iesirea din incinta scolilor si liceelor se vor monta balustrade de protectie la limita troturarului, care s limiteze iesirea brusc n carosabil; Platformele de acces n cldire vor fi prevzute cu balustrad de proiectie, indiferent de nltimea denivelrii; Cile de evacuare a copiilor vor fi dimensionate conform reglementrilor generale, asigurndu-se ltimi de trecere majorate cu 0,50 m. Cile de circulatie si evacuare vor fi luminate si ventilate natural.

n zone cu diferente de nivel, este interzis prevederea a mai putin de trei trepte.

Usile coridoarelor nu trebuie s fie batante, ele trebuie s se deschid n sensul iesirii din cldire, vor fi dotate cu mecanisme (resorturi) de autonchidere lent si alctuite din panouri pline, cu ochiuri de lumin la partea superioar protejate cu ram metalic. Usile vitrate vor fi prevzute cu geam securizat pentru a evita posibila accidentare;

Scara trebuie astfel rezolvat nct s asigure un spatiu liber de trecere fr risc de lovire; Balustradele scrilor trebuiesc astfel realizate nct s nu constituie o -surs potential de accidentare: Mna curent s nu poat fi folosit drept tobogan;

Barele verticale ale balustradei nu vor avea interspatii mai mari de 10 cm. 4.2.3 Siguranta cu privire la instalatii.

Siguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea protectiei utilizatorilor mpotriva riscului de accidentare sau stres provocat de agenti agresanti din instalatii prin: a) electrocutare; b) arsuri sau oprire; c) explozie; d) intoxicare; e) contaminare; f) contactul cu elemente de instalatii; g) consecinte ale descrcrilor atmosferice. 4.2.4. Siguranta n timpul lucrrilor de ntretinere. Siguranta n timpul lucrrilor de ntretinere presupune protectia utilizatorilor n timpul activittilor de curtire sau reparatii a unor prti din cldire (ferestre, scri, pereti, acoperisuri, luminatoare, etc.) pe durata exploatrii acestora. 4.2.5 Siguranta la intrusiune si efractie. n afar de msurile prevzute de normativul CE 1-95, pentru scoli si licee se vor realiza si urmtoarele: gardurile perimetrale incintei vor fi dublate de garduri vii;

la partea superioar a gardului se vor prevedea elemente metalice ascutite sau srm ghimpat; accesele n incint vor fi asigurate cu sisteme speciale de nchidere si luminate pe timp de noapte; la scolile cu mai mult de 16 sli de clas, accesul principal va fi prevzut cu cabin de poart, cu post permanent de paz n timpul zilei; att gardul ct si portile vor fi prevzute pn la h = 70 cm cu elemente opace de protectie la intrusiunea animalelor mici. 4.2.6. Msuri pentru exploatarea n sigurant a scolilor si liceelor frecventate si de elevi cu handicap motor. La proiectarea si functionarea scolilor si liceelor se va tine cont de msurile prevzute de normativul

pentru adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor si localurilor publice la cerintele persoanelor handicapate indicativ C - 239. 4.2.7. Aptitudinea de utilizare. Aptitudinea de utilizare se refer la dimensionarea spatiilor, echiparea si mobilarea acestora. Dimensionarea spatiilor se face dup urmtoarele criterii:

numrul de utilizatori;

tipul de mobilier si echipamentul utilizat;

modul de aranjare a mobilierului si echipamentului; gabaritele conventionale.

Tipul spatiilor din scoli si licee, numrul de utilizatori pe fiecare tip mobilierul si echipamentul necesar, modul de aranjare a acestora si gabaritele si dimensiunile minime sunt prezentate n anexele nr. III si VI la XVIII. Dotarea cu aparate, utilaje si alt material didactic pentru procesul de nvtmnt va fi prevzut n concordant cu normativele de dotare elaborate de Ministerul nvtmntului. 4.3. Siguranta la foc. Cerinta de calitate a constructiilor SIGURANTA LA FOC" impune ca solutiile adoptate prin proiect, realizate si mentinute n exploatare, n caz de incendiu s asigure: protectia ocupantilor, tinnd seama de vrsta, starea lor de sntate si riscul de incendiu; limitarea pierderilor de vieti si bunuri materiale;

mpiedicarea extinderii incendiului la obiectivele nvecinate;

prevenirea avariilor la constructiile si instalatiile nvecinate, n cazul prbusirii constructiei; protectia serviciilor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea incendiilor, evacuarea ocupantilor si a bunurilor materiale. Pentru realizarea acestora, principalele performante se asigur pe ntreaga durat de utilizare a

constructiilor, pe baza unor scenarii de sigurant ntocmite pentru fiecare situatie concret, avnd n vedere: riscul de izbucnire a incendiilor;

conditiile de sigurant a utilizatorilor n caz de incendiu;

comportarea la foc a constructiei n ansamblu si a principalelor ei prti componente; caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate; posibilittile de interventie pentru stingerea incendiilor. 4.3.1. Riscurile de izbucnire a incendiilor.

4.3.1.1. ncadrarea ncperilor si a spatiilor din scoli si licee n niveluri de risc, are n vedere activitatea desfsurat, densitatea sarcinii termice si alctuirea constructiv. 4.3.1.2. ncperile si spatiile scolilor si liceelor se ncadreaz n urmtoarele niveluri de risc: a. riscul obisnuit, cuprinznd cea mai mare parte a spatiilor destinate copiilor, cum sunt cele destinate dormitoarelor, slilor de sport, joac, sli polivalente, si altele similare, n care densitatea sarcinii termice este mai mic de 420 MJ/mp; b. riscul mediu, cuprinznd n principal ncperi si spatii tehnice, cum sunt centralele termice, gospodriile de cembustibil, buctrii, depozite pentru materiale combustibile etc., n care densitatea sarcinii termice este cuprins ntre 420 si 840 MJ/mp; c. riscul mare, n care sunt cuprinse ncperi si spatii cu densitatea sarcinii termice peste 840MJ/mp, situatii mai putin ntlnite la astfel de programe functionale.

4.3.1.3. n scoli si licee, riscurile de izbucnire a incendiilor trebuie reduse - n conditiile asigurrii functionalittii, prin limitarea surselor potentiale de aprindere si a materialelor si substantelor combustibile, ncperile si spatiile scolilor si liceelor, n cea mai mare parte, se ncadreaz n riscuri obisnuite si numai unele din ncperi n riscuri medii. 4.3.1.4. Este interzis folosirea sau depozitarea lichidelor ori a gazelor combustibile n alte locuri dect cele special amenajate, n cantitti limitate si fr respectarea msurilor de prevenire si stingere specifice. 4.3.2. Conditii de sigurant a utilizatorilor n caz de incendiu. 4.3.2.1. Asigurarea conditiilor de sigurant a utilizatorilor impune stabilirea si realizarea unor intervale de timp care s permit corelarea actiunilor de interventie si salvare, cu dezvoltarea incendiului. Valorile intervalelor de timp si nivelul performantelor realizate, au n vedere specificul programelor functionale si vrsta utilizatorilor. 4.3.2.1.1. Alarmarea - Timpul de alarmare este functie de modul n care se asigur perceperea izbucnirii incendiului si realizarea alarmrii utilizatorilor. Atunci cnd se prevd instalatii automate de semnalizare a incendiilor, intervalul de timp nu trebuie s depseasc 30 de secunde, iar n cazul neechiprii cu iristalatii automate - prin msuri organizatorice - se va asigura supravegherea si actionarea de ctre personalul angajat, n maximum 60 de secunde. 4.3.2.1.2. Alertarea - Timpul de alertare a serviciilor de pompieri va fi de maximum 2 minute. Pentru scolile si liceele echipate cu instalatii automate de semnalizare a incendiului, alertarea se va asigura automat, timpul admis fiind de maximum 30 de secunde. 4.3.2.1.3.Supravietuirea - Timpul de supravietuire n ncperile si spatiile destinate copiilor se asigur n functie de gradul de rezistent la foc al constructiei si tipul constructiei, fr a fi mai mic de: 15 minute, n constructii gradul I-II de rezistent la foc; 10 minute, n constructii gradul III de sigurant la foc; 5 minute, n constructii gradul IV-V de sigurant la foc.

4.3.2.1.4. Evacuarea - Timpul de evacuare a utilizatorilor din constructii, va fi minimum: 5 minute, n constructii gradul I-II de rezistent la foc; 3 minute, n constructii gradul III de rezistent la foc; 2 minute, n constructii gradul IV-V de rezistent la foc;

4.3.2.1.5. Localizarea si stingerea - Timpul de localizare si stingere a incendiilor este functie de nivelul de dotare si echipare cu instalatii de semnalizare si stingere a constructiilor, precum si de interventia fortelor mobile ale pompierilor. De regul, timpul de localizare si stingere a incendiilor nu trebuie s depseasc 60 de minute. 4.3.2.1.6 .Propagarea incendiilor la obiecte nvecinate - Timpul de propagare a incendiilor la obiecte nvecinate, trebuie s fie mai mare de 30 de minute. 4.3.3. Comportarea la foc a constructiei. 4.3.3.1. Conditiile de comportare la foc a constructiei n ansamblu si a principalelor ei prti componente sunt determinate de rezistenta la foc a acestora. 4.3.3.1.1. Incendierea total (flash-over) - Timpul de incendiere total, va fi de minimum:

20 minute, la constructii gradul I-II de rezistent la foc; 15 minute, la constructii gradul III de rezistent la foc; 10 minute, la constructii gradul IV-V de rezistent la foc.

4.3.3.1.2. Etanseitatea la aer - Volumul de aer ce intr n interior atunci cnd tmplria nchiderilor exterioare este n pozitie nchis, nu va depsi un schimb de aer pe or. 4.3.3.1.3. Compartimentarea antifoc - Aria maxim construit la sol, admis pentru un compartiment de incendiu va fi, n functie de gradul de rezistent la foc al constructiilor, de: 2.500 m2 pentru gradul I-II, indiferent de numrul nivelurilor; 1.800 m2 pentru gradul III, indiferent de numrul nivelurilor;

1.400 m2 pentru gradul IV, cu un singur nivel si respectiv 1.000 m2 pentru cele cu mai multe niveluri; 1.000 m2 pentru gradul V cu un singur nivel si respectiv 800 m2 pentru cele cu mai multe niveluri.

4.3.3.1.4. Limita de rezistent la foc a elementelor care delimiteaz compartimente antifoc sau separ spatii ale constructiei -Compartimentele antifoc se delimiteaz prin pereti antifoc realizati din materiale incombustibile - clasa Co - avnd limita de rezistent la foc cuprins ntre 3 si 7 ore, n functie de densitatea sarcinii termice a compartimentelor de incendiu. Peretii desprtitori ai diferitelor spatii functionale au limite de rezistent la foc si clase de combustibilitate normate, n functie de gradul de rezistent la foc al constructiei, destinatia spatiului respectiv si rolul elementelor de separare, potrivit reglementrilor. Toate ncperile destinate copiilor vor fi separate de restul constructiei prin pereti cu limita de rezistent la foc de minimum 1 or. 4.3.3.1.5. Limita de rezistent la foc a fatadelor si a acoperisurilor - Peretii exteriori neportanti trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii minime de combustibilitate si limit de rezistent la foc, al constructiei: * C0 - 15 minute, n constructii de gradul I de rezistent la.foc; * C2 - 15 minute, n constructii de gradul II sau III; * C3 - 15 minute, n constructii de gradul IV; * C4 - fr limit de rezistent la foc, n constructii de gradul V. Acoperisurile se alctuiesc si realizeaz potrivit conditiilor corespunztoare gradului de rezistent la foc a constructiei. 4.3.3.1.6. Rezistenta la foc a structurilor portante - Structura portant a constructiei sau a compartimentelor de incendiu trebuie s ndeplineasc conditiile minime de combustibilitate si limit de rezistent la foc, corespunztoare gradului de rezistent al constructiei respective: ELEMENTUL STRUCTURII Stlpi, coloane, pereti portanti: 2h30' C0 2h C0 1h30' C0 30' C2-

GRADUL DE REZISTENT LA FOC AL CONSTRUCTIEI I C0 II cq III C0 IV C2 V C3

C4

1h30' - nivel curent: Grinzi, plansee, nervuri, acoperisuri, teras: 1h C0

1h

45'

30'

-

C0 45'

C1 45'

C2 15'

C4-

- nivel curent:

C0 1h30'

C0 1h

C0 1h

C2 30'

C3-

- peste subsol: 4.3.3.1.7. Siguranta refugiilor - Timpul de sigurant al refugiilor trebuie s fie de minimum: - 15 minute, n constructii de gradul I-II de rezistent la foc; - 10 minute, n constructii de gradul III; - 5 minute, n constructii de gradul IV-V de rezistent la foc. 4.3.3.1.8. Detectarea si alarmarea - Echiparea si dotarea cu dispozitive de detectare si alarmare, precum si sistem de anuntare - informare a utilizatorilor n caz de incendiu, se realizeaz n functie de capacitatea scolilor si liceelor si tipul constructiei, potrivit reglementrilor. Pentru capacitti mici, acestea se asigur prin msuri organizatorice. 4.3.3.1.9. Alertarea - Pentru anuntarea serviciilor mobile de pompieri n caz de incendiu se asigur mijloacele corespunztoare, functie de fiecare situatie concret, care s permit alertarea n timp scurt. 4.3.3.1.10. Propagarea fumului - Limitarea propagrii usoare a fumului n spatii, ncperi, coridoare si scri trebuie asigurat prin realizarea unor elemente desprtitoare corespunztoare (pereti, plansee) si prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului n caz de incendiu. 4.3.3.1.11. Instalatiile de stingere - Prevederea instalatiilor si a sistemelor de stingere automat a incendiilor se realizeaz n functie de caracteristicile constructiilor si capacitatea acestora, potrivit reglementrilor. 4.3.3.1.12. Siguranta cilor de evacuare - Asigurarea timpului de sigurant si a capacittii cilor de evacuare se determin potrivit reglementrilor, n functie de capacitatea maxim simultan si tipul de constructie. 10 minute., n constructii de gradul I-II; 6 minute, n constructii de gradul III; 4 minute, n constructii de gradul IV-V.

Capacitatea cilor de evacuare va asigura trecerea numrului de fluxuri de evacuare determinate prin calcul, fr a avea ltimi minime de trecere destinate elevilor, mai mici de 0,90 m pentru usi si 1,20 m pentru coridoare si rampe de scri. 4.3.3.1.13. Accesul autovehiculelor de interventie - Constructiile scolilor si liceelor vor avea asigurate accese carosabile, corespunztor dimensionate si alctuite, care s permit accesul usor al autovehiculelor de interventie ale pompierilor, cel putin la dou fatade. 4.3.3.1.14. Mijloacele de interventie - Constructiile se echipeaz si doteaz cu mijloace de interventie n caz de incendiu conform reglementrilor, n functie de tipul de constructie si densitatea sarcinii termice. Pentru interventie se prevd, dup caz, stingtoare, hidranti interiori si exteriori de incendiu, coloane uscate etc. 4.3.3.1.15. Accesul personalului de interventie - Pentru accesul personalului serviciilor mobile de pompieri n caz de incendiu se stabilesc si marcheaz corespunztor traseele pe care acestia le pot utiliza pentru a ajunge usor n diferite prti ale constructiei, n functie de conformarea acesteia. 4.3.4. Conditiile specifice elementelor si materialelor, de constructii. 4.3.4.1. Combustibilitatea elementelor si materialelor - Combustibilitatea elementelor de constructie si a materialelor componente ale elementelor si structurilor compozite, va corespunde reglementrilor, functie de gradul de rezistent asigurat si tipul constructiei. n constructiile de gradul I-II de rezistent la foc, principalele elemente constructive trebuie s fie din clasa Co - cu unele exceptii admitndu-se si C1 - si n mod diferentiat la constructii de gradele III-V fiind permise clase de combustibilitate C1 la C4. 4.3.4.2. Densitatea sarcinii termice - Densitatea sarcinii termice rezult din materiale si elemente de constructie, cu exceptia pardoselilor lipite si a tmplriei, trebuie limitat la 275 MJ/m2, iar densitatea sarcinii termice totale rezult din materiale si elemente de constructie, finisaje, mobilier si alte materiale combustibile adpostite, s nu depseasc 840 MJ/m2. 4.3.4.3. Propagarea flcrilor - Propagarea flcrilor pe suprafata elementelor si a materialelor de constructie combustibile s se fac cu vitez redus, respectiv mai putin de 0,45 m n 10 minute. 4.3.4.4. Degajarea fumului si gazelor toxice - Pentru asigurarea conditiilor de sigurant a utilizatorilor n caz de incendiu, elementele si materialele de constructie folosite trebuie s nu degaje cantitti mari de fum si gaze toxice prin ardere. n spatiile accesibile elevilor se va evita folosirea maselor plastice, iar atunci cnd nu este posibil vor fi luate msuri de mpiedicare a propagrii usoare a acestuia si vor fi prevzute dispozitive de evacuare automat a fumului. 4.3.4.5. Gradul de rezistent la foc - va fi stabilit n functie de combustibilitatea si limita de rezistent la foc a principalelor elemente de constructie folosite potrivit reglementrilor; pentru scoli si licee se recomand utilizarea celor de gradul I sau II de rezistent la foc. Pentru constructiile de gradul III-V de rezistent la foc trebuie luate msuri corespunztoare care s asigure siguranta acestora n caz de incendiu. 4.3.5. Interventia pentru stingere. 4.3.5.1. n scopul asigurrii interventiei operative de stingere n caz de incendiu, pentru fiecare caz n parte se vor elabora scenarii de sigurant lund n considerare mijloacele si fortele proprii existente, precum si ajutorul serviciilor mobile de pompieri existente n zona de amplasare.

4.3.6. Reglementrile tehnice conexe. ONU - 1992 Culegere de dispozitii - model pentru reglementri n constructii. Legea nr. 10/1995 Legea calittii n constructii Decret nr. 290/1977 Norme generale de protectie mpotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor. Hotrrea nr. 51/1992 Unele msuri pentru mbunttirea activittii de prevenire si stingere a incendiilor. Ordin nr. 381/1219 Norme generale de prevenire si stingere a MC din 03.03.1994 incendiilor aprobate prin ordin al ministerului de interne si al ministerului lucrrilor publice si amenajrii teritoriului. P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. Ordin nr. 29/N/10.04.96 Completri si modificri la P 118-83 Norme C 58 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate n constructii. Normativ I 5 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare. Normativ I 6 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale. Normativ I 7 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiunea pn la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c. Normativ I 9 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. Normativ I 13 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de nclzire. Normativ I 18 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatii. Normativ I 20 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trsnetului n constructii. STAS 1478 Constructii civile si industriale. Alimentarea interioar cu ap. Prescriptii fundamentale. STAS 6168 Msuri de sigurant contra incendiilor. Scri de interventie si salvare. STAS 6647 Msuri de sigurant contra incendiilor. Elemente pentru protectia golurilor. STAS 6793 Lucrri de zidrie. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale. STAS 8844 Msuri de sigurant contra incendiilor. Usi batante pe scrile de evacuare. Prescriptii constructive mpotriva trecerii fumului. STAS 297/1,2 Indicatoare de securitate. Culori si forme. Conditii generale. STAS 10903 Calculul sarcinii termice n constructii. STAS 2965 Scri interioare n constructii. STAS 3081 Utilaje de stins incendii. Cutii metalice pentru hidranti interiori. STAS 4918 Utilaje de stins incendii. Stingtor portativ cu praf si CO2. STAS 9752 Utilaje de stins incendii. Stingtor cu dioxid de carbon. 4.4. Igiena, sntatea oamenilor si protectia mediului. 4.4.1. Igiena aerului.

4.4.1.1. n toate slile n care se desfsoar procesul de nvtmnt (sli de clas, cabinete, laboratoare etc.) se va asigura un volum de aer de minimum 5 m3/pers. 4.4.1.2. Se recomand, urmtoarele concentratii admisibile n aerul ncperilor, ale noxelor emise n cldirile destinate scolilor. Dioxidul de carbon provenit din respiratie, nu trebuie s depseasc concentratia de 0,010% din volum, sau 100 ppm, sau 180 g/m3. Monoxidul de carbon provenit din arderi incomplete, scpri de gaze nu trebuie s depseasc: 345 mg/m3 (300 ppm) - timp de 5 minute; 100 mg/m3 (88 ppm) - timp de 15 minute nerepetabil n 24h; 10 mg/m3 (10 ppm) -expunere continu. Formaldehida provenit din materialele de constructii nu trebuie s depseasc 120 mg/m3 (0,1 ppm). Radonul provenit din materialele de constructii si din pmnt nu trebuie s depseasc concentratia de 140 mg/m3 n medie pe an. 4.4.1.3. Ventilarea spatiilor. 4.4.1.3.1 .Toate spatiile scolii vor fi ventilate natural. Mijloacele de ventilare trebuie s asigure o premenire a aerului de cel putin 3 schimburi pe or n slile n care se desfsoar procesul de nvtmnt, viteza curentilor de aer nedepsind 0,3m/s. 4.4.1.3.2.Ventilarea natural se va asigura cu ajutorul ferestrelor n urmtoarele conditii: existenta unor concentratii admisibile de substante nocive (gaze, vapori, praf) ale aerului exterior; ocuparea slilor conform prevederilor din proiect;

aerisirea slilor (prin deschiderea ferestrelor) n timpul pauzelor.

4.4.1.3.3. n slile cu ferestre pe dou laturi, se va realiza o ventilare natural, transversal, cu ajutorul ochiurilor mobile. n slile cu ferestre pe o singur latur, nu se recomand prevederea unor canale de evacuare a aerului viciat, cu tiraj natural din cauza fortelor ascensionale nesigure si necontrolabile, a depunerilor de praf, mucegai sau a inversrii temporale a sensului curentilor de aer. 4.4.1.3.4. n sala de educatie fizic si sport ferestrele cu parapete sub 2 m, vor fi prevzute pe o singur latur (numai latura Nord), pe peretele opus, banda de ferestre va fi situat la partea superioar a ncperii, pentru asigurarea ventilrii transversale. Se recomand ca aria ferestrelor mobile (deschiderile de ventilare) s reprezinte cca. 1/10 din aria total a ferestrelor. 4.4.1.3.5. Ventilarea mecanic se va asigura la laboratoarele de chimie care vor fi prevzute cu nise de lucru. Se va considera o nis de 100 m3 de volum de ncpere de laborator cu urmtoarele conditii: se va utiliza numai aspiratia individual;

debitul de aer aspirat din nise se calculeaz pe baza unei viteze n deschidere de lucru de 0,25m/s. Cnd numrul de schimburi de aer pe or este mai mare de 15 se vor lua msuri speciale de organizare a introducerii aerului de compensare;

conductele de aspiratie se vor executa din materiale rezistente la coroziune si vor fi izolate termic; ventilatoarele de aspiratie vor fi din materiale plastice. 4.4.1.4. Reglementrile tehnice conexe. ECE/HBP/81 Commission economique pour l'Europe - Geneve. Recueil CEE de dispositions modeles de reglement de la construction - Btiments Residentiels. I 5 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare MS 1955/18 oct.1955 NORME DE IGIEN privind unittile pentru MO Nr. 59 bis/1996 ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor.

STAS 6648/1 Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de cldur din exterior. Prescriptii fundamentale. STAS 6648/2 Instalatii de ventilare si climatizare. Parametrii climatici exteriori. STAS 9960 Instalatii de ventilare si climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuni. STAS 10750 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu jaluzele reglabile. Tipizare. R 11573 Instalatii de ventilare. Ventilarea natural organizat a cldirilor industriale. Prescriptii de calcul. P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. 4.4.2. Igiena apei. 4.4.2.1. Echiparea scolilor cu instalatii si echipamente sanitare se va face conform prevederilor din tem si STAS 1478. 4.4.2.2. Consumurile zilnice specifice de ap rece si cald de 60 C vor fi cele prevzute n STAS 1478 diferentiate pe destinatii si functiuni: Nr. crt. 1. 2. Necesar specific l/zi pers. Destinatia cldirii Total ap Scoli si licee Sli de sport 20 50 Din care ap cald 5 20

4.4.2.2.1.Conditiile de calitate admise pentru apa potabil distribuit prin instalatiile sanitare (ap rece si cald) sunt cele prevzute n STAS 1342.4.4.2.2.2.Bazinele de not vor fi umplute numai cu ap potabil. Pe parcursul functionrii calitatea apei din bazin nu trebuie s depseasc urmtoarele limite:

Minim pH oxidabilitate (MnO4K/litru) 7

Maxim 8 20

amoniac, nitriti

absent sau cel mult n limitele apei de

umplere a bazinului numrul total de germeni numrul germeni coliformi concentratia clor rezidual 0,10 mg/l 300/ml 100/l 0,5 mg/l

4.4.2.3. Evacuarea apelor uzate. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile Normativului pentru conditiile de descrcare a apelor uzate n retelele de canalizare a centrelor populate" indicativ C 90-83. 4.4.2.4. Reglementrile tehnice conexe. STAS 1478 Alimentarea cu ap la constructii civile si industriale. STAS 1342 Apa potabil. C 90 Normativ pentru conditiile de descrcare a apelor uzate n retelele de canalizare a centrelor populate. STAS 1504 Instalatii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armturilor si accesoriilor lor. STAS 1795 Instalatii sanitare. Canalizare interioar. I 9 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. MS 1955/18 oct.1955 NORME DE IGIEN privind unittile pentru MO Nr. 59bis/1996 ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor. 4.4.3. Evacuarea deseurilor solide. 4.4.3.1. n cadrul scolilor se va prevedea ndeprtarea manual, zilnic, sau pe msura producerii lor, a tuturor gunoaielor menajere si depunerea lor n cutii de gunoi (pubele cu capacitatea de 110 l conform STAS 8127). 4.4.3.2. Necesarul de pubele pentru scoli, este de 1-1,5 pubele/100 locuri, n cazul evacurii gunoaielor la fiecare 2-3 zile. 4.4.3.3. Depozitarea pubelelor se face pe platforme protejate contra precipitatiilor atmosferice, a soarelui si vntului. 4.4.3.4. Distanta minim dintre platform si cldiri este de 10 m, iar amplasarea acesteia se va face de regul la limita incintei. 4.4.3.5. Platformele trebuie s fie nzestrate cu alimentare cu ap si canalizare. Pentru splarea si dezinfectarea pubelelor trebuie prevzut n cadrul platformei de depozitare o suprafat de cca. 5 m2. 4.4.4. Etanseitatea. 4.4.4.1. Etanseitatea la aer, gaze si vapori. 4.4.4.1.1-Rezistenta minim necesar la permeabilitate la aer Ramin a principalelor elemente de constructie, conform STAS 6472/7 are urmtoarele valori: Nr. crt Elementul de constructie Ra min

m/s 1 2 Pereti exteriori, acoperisuri fr pod Plansee de pod si plansee pentru subsol unde: v = viteza vntului, conform STAS 1907/1 Ronec = rezistenta minim necesar la transfer termic, conform STAS 6472/3. 4.4.4.1.2. Etanseitatea la vapori a nchiderilor exterioare trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii: Dimensionarea elementelor de constructie (sub aspectul comportrii la umezire datorit condensrii vaporilor de ap n interiorul lor) n scopul asigurrii unui regim de umiditate normal al elementelor respective, n timpul exploatrii constructiilor se va face n conformitate cu prevederile STAS 6472/4. Acumularea progresiv, de la un an la altul, a apei provenite din condensul vaporilor n interiorul elementelor de constructie, n timpul exploatrii lor, nu este admis. Umiditatea materialelor de constructii n timpul perioadei reci a anului, nu trebuie s depseasc valorile maxime admisibile prevzute n tabelul 1 - STAS 6472/4. 4.4.4.2. Etanseitatea la ap. 4.4.4.2.1 .Valoarea presiunii exercitate la vnt la care se asigur etanseitatea la ap a tmplriei exterioare, se recomand s nu fie mai mic de 40 kg/m2. 4.4.4.2.2. Etanseitatea hidroizolatiilor acoperisurilor cu pante pn la 7% inclusiv, se consider satisfctoare, dac dup inundarea cu ap, la care nivelul acesteia va depsi cu minim 2 cm punctul cel mai ridicat, nu se constat infiltratii de ap n interiorul cldirii dup 72 ore de ncercare conform Normativ C 56-85. 4.4.4.2.3. Etanseitatea hidroizolatiei constructiilor subterane se consider satisfctoare dac dup 72 ore de la oprirea epuismentului nu se constat infiltratii de ap n interiorul cldirii. 4.4.4.3. Reglementrile tehnice conexe. STAS 7109 Termotehnica constructiilor. Terminologie. STAS 6472/4 Calculul termotehnic al elementelor de nchidere ale cldirilor. STAS 6472/4 Comportarea elementelor de constructie la difuzia vaporilor de ap. STAS 6472/7 Calculul permeabilittii la aer a elementelor si materialelor de constructii. STAS 1907/1 Instalatii de nclzire. Calculul necesarului de cldur. Prescriptii de calcul. C 56-85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrrilor de constructii si instalatii aferente. C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de constructii. 4.4.5.Iluminatul 4.4.5.1. Iluminatul natural 41,0 x 102 x v2 Ronec 30,8 x 103 Ronec

4.4.5.1.1. ncperile scolilor trebuie s aib asigurat direct lumina natural. Pot face exceptie ncperile la care se admit si iluminarea indirect sau artificial ca vestibuluri, holuri, coridoare, depozite. 4.4.5.1.2. n conditiile trii noastre considernd valoarea minim a iluminrii dat de bolta cereasc, de 4000 Ix, valorile minime ale iluminrii laterale E" precum si a coeficientului de iluminare natural e" sunt n conformitate cu STAS 6221 urmtoarele: Categ. de munc I Sli desen Sli de clas, cabinete laboratoare Sli lectur, biblioteci, cabinet medical Birouri, sal sport, bazin de not Grupuri sanitare, vestiare coridoare, scri Depozite, centrale termice, hidrofor Destinatia ncperilor Valoarea iluminrii laterale E(lx) e (%) 140 3,5

II

80

2,0

III

60

1,5

IV

40

1,0

V

20

0,5

VI

10

0,25

NOT: Nu se recomand iluminatul natural zenital 4.4.5.1.3. Realizarea conditiilor de iluminare se verific, n mod aproximativ, pe baza raportului dintre aria ferestrelor ncperilor si aria pardoselii acestora conform STAS 6221 dup cum urmeaz: Nr. crt. 0 1 2 3 4 Raportul dintre aria ferestrelor si aria pardoselii ncperii 2 1/3 ...........................................1/4 1/3 ...........................................1/4 1/5 ...........................................1/6 1/5 ...........................................1/6

Destinatia ncperilor

1 Sli de clas cabinete Laboratoare Sal de sport - bazin not Bibliotec sal de lectur

5

Cancelarie secretariat

1/6...........................................1/10

6

Coridoare

1/8 ..........................................1/10

4:4.5.1.4. Factorii de uniformitate a iluminatul natural sau mixt a ncperilor din constructiile de scoli trebuie s se ncadreze n urmtoarele valori: Factori de uniformitate Nr crt Destinatia ncperilor Emin / Emed pe planul de lucru Sli de clas laboratoare, 1 sli de lectur, cabinet medical, cancelarie, birouri, sli de sport 2. Coridoare - scri 0,25 pe supraf. de circulatie 0,65 0,50 Emin / Emed pe suprafata de lucru a ncperii

4.4.5.1.5. La proiectarea iluminatului natural n scoli se vor avea n vedere urmtoarele: 4.4.5.1.5.1. Ferestrele se aseaz pe una din laturile clasei, mobilierul dispunndu-se astfel ca lumina s vin din stnga. 4.4.5.1.5.2. Plinurile dintre ferestre vor fi de maximum 0,5 din ltimea ferestrei. 4.4.5.1.5.3. nltimea parapetului va fi: la sli de clas 0,85-0.90 m; la sli sport peste 140 m;

la grupuri sanitare peste 0,80 m; la scri peste 1,00 m.

Distanta de la tavan la partea superioar a ferestrei trebuie s fie mai mare de 0,30 m. 4.4.5.1.6. nsorirea ncperilor scolilor contribuie la satisfacerea cerintelor privind iluminatul natural, confortul termic si conservarea energiei. Ptrunderea radiatiilor solare n ncperi este considerat ca benefic pentru ocupanti din considerente de sntate si psihologice. 4.4.5.1.6.1. ncperile sunt considerate a fi suficient nsorite dac durata de nsorire n ziua de referint, primvara si toamna (21 martie si 23 septembrie), este de peste dou ore iar unghiul de incident al radiatiei directe este peste urmtoarele valori: 6 vertical, 20 orizontal. 4.4.5.1.6.2. Pentru diferitele ncperi ale casei de copii se recomand urmtoarele orientri: Nr. crt. Orientri recomandate Destinatia ncperilor N NE E x x x x x x SE x x S SV x x x x x x V NV

1. Sli de clas-cabinete 2. Laboratoare biologie 3. Laboratoare fizic, chimie

4. Biblioteci

5. Sli desen 6. Bazin not 7. Sal sport

x

x x x x

x

x

x

x

x

4.4.5.1.7.Posibilittile de obturare. 4.4.5.1.7.1 Pentru crearea confortului luminos, n scopul reglrii iluminatului si strlucirii prin variatia cantittii de lumin care ptrunde n clase, se vor prevedea perdele transparente, cu proprietti dispersante. 4.4.5.1.7.2. n vederea asigurrii posibilittilor de proiectie, n laboratoare sau cabinete se vor prevedea sisteme de obturare, draperii etc. 4.4.5.2. Iluminatul artificial. 4.4.5.2.1.Nivelurile de iluminare medie pentru iluminatul normal din ncperile de utilizare general din scoli si licee sunt urmtoarele: Nr. crt. 0 Nivel de Denumirea spatiului iluminare Ix 1 Sli de clas 1. - pe bnci si mese - pe tabla de scris 2. Laboratoare 3. Cancelarie - secretariat 4. Sal de sport 300 300 150 100 2 300 3 pe suprafata meselor pe suprafata vertical la 1,5 m de la pardoseal pe suprafata meselor pe suprafata meselor la nivelul pardoselii pe planul orizontal situat la 5. Sli de desen 400 0,85 - 1 m de la pardoseal 6. Sal lectur-bibliotec Depozit de material didactic 300 pe suprafata meselor Suprafat de. referint

7.

30

la nivelul pardoselii

4.4.5.2.2. Factorii de uniformitate a iluminrii pentru iluminatul normal sunt cei prevzuti la STAS 6646/3. 4.4.5.2.3. Iluminatul artificial se realizeaz prin instalatii electrice pe baza normativelor si standardelor de stat specifice. 4.4.5.2.3.1. n afara prevederilor normativelor si standardelor de stat se vor avea n vedere urmtoarele msuri:

n slile de clas si laboratoare, corpurile de iluminat vor fi repartizate astfel nct directia luminii artificiale s fie aceiasi cu directia luminii naturale: un rnd de corpuri de iluminat se recomand s fie asezat n imediata apropiere a ferestrelor (la cca. 1m de fereast). n afar de acest aliniament se va mai prevedea un sir de corpuri de iluminat la cca. 2/3 din ltimea ncperii. n sala de sport vor fi prevzute corpuri de iluminat cu grtar de protectie mpotriva loviturilor. Pentru iluminatul local al tablelor se vor prevedea corpuri speciale cu lmpi fluorescente care au posibilitatea reglrii orientrii n plan vertical. Acestea se monteaz deasupra tablei la o distant de perete de cca. 75 cm. Iluminarea local a tablei usureaz citirea ct si evitarea strlucirii din cmpul vizual al elevilor.

Se vor prevedea corpuri de iluminat cu lmpi fluorescente cu repartitie difuz sau semidirect a fluxului luminos cu un grad mare de protectie contra orbirii n laboratoare, camere preparare, birouri, etc. 4.4.5.3. Reglementrile tehnice conexe.

STAS 6221 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul natural al ncperilor. Prescriptii de calcul. STAS R 11621 Metode de calcul a iluminrii medii n cldiri. I 7 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pn la 1000 V. I 20 Normativ privind proiectarea si executarea protectiei contra trsnetului la constructii. PE 107 78 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice. PE 124 85 Normativ privind alimentarea cu energie electric a consumatorilor industriali si similari. PE 136 - 88 Normativ privind folosirea rational a energiei electrice la iluminatul artificial si n utilizri casnice. PE 135 - 85 Instructiuni tehnice privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor n instalatiile electrice de distributie de 1-110 KV. I 18 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de telecomunicatii. STAS 234 Bransamente electrice, conditii generale de proiectare si executare. STAS 2612 Protectia mpotriva electrocutrilor limite admise. STAS 3184 Prize, fise si cuple pentru instalatii electrice pn la 380V curent alternativ si pn la 250V curent continuu si pn la 25A. STAS 3185 ntreruptoare pentru instalatii electrice casnice si similare. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 6115-1,3 Lmpi electrice cu incandescent pentru iluminat general. STAS 6646-1,2,3 Iluminat artificial. STAS 6865 Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe. STAS 6990 Tuburi pentru instalatii electrice, dinpoliclorur de vinil, neplastifiat. STAS 11630/1 Tuburi pentru instalatii electrice clasificare si terminologie. Conditii tehnice generale. STAS 12604 Protectia mpotriva electrocutrilor. Prescriptii generale. STAS 12604/4 Protectia mpotriva electrocutrilor prin atingere indirect. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale.

STAS 12604/3 Idem - Prescriptii de proiectare si executie. 4.5. Izolatia termic, hidrofug si economia de energie. 4.5.1. Scolile se ncadreaz n grupa II, cldiri sociale cu regim normal de temperatur si umiditate, valorile temperaturii si umidittii relative de calcul a aerului interior fiind 18C si respectiv 60%. 4.5.1.1. Temperaturile interioare conventionale de calcul ale aerului interior, pentru ncperi nclzite n cldirile scolilor sunt urmtoarele: Temperatura interioar Denumirea ncperii conventional de calcul C Sli de clas, cabinete, laboratoare Sli educatie fizic si jocuri sportive Sli de desen; Biblioteci Coridoare, scri Birouri, cancelarii, sli lectur Cabinete medicale Grupuri sanitare 18C 18C 20C 18C 20C 22C 15C

Nr crt.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

4.5.1.1.1. Temperaturile interioare conventionale de calcul pot fi considerate temperaturi reale ale ncperilor n conditiile cnd reprezint media temperaturilor nregistrate timp de 24h la o distant de 2m de peretii exteriori, la 0,75 m deasupra pardoselii. 4.5.1.1.2 Diferenta maxim ntre temperatura de calcul conventional a aerului interior si temperatura minim admis a suprafetei interioare a elementului de constructie, va fi urmtoarea: - pereti 5,5C - acoperisuri 4,5C - pardoseli 3,5C 4.5.1.1.3. Protectia termic minim necesar pe timp friguros, a elementelor de nchidere caracterizat prin rezistenta minim la transfer termic si realizarea unei temperaturi minime pe suprafata elementului, mai mare dect temperatura punctului de rou, se stabileste conform STAS 6472/3, pentru regimul normal de umiditate al ncperilor si pentru regimul normal de exploatare n timpul nclzirii, regim precizat de STAS 1907/1. 4.5.1.2. Cldirile scolilor, vor fi prevzute de regul cu instalatii de nclzire central. 4.5.1.2.1. Sistemul de nclzire central se va stabili conform Normativului I 13/94. SISTEMUL Grupa Agent termic Aparate de nclzire

Scoli Ap cald Licee

Corpuri de nclzire tip radiator sau convectoradiator Ap cald sau fierbinte Agregate pentru aer cald

Sli de gimnastic independente

4.5.1.2.2.Instalatiile de nclzire central se proiecteaz si se realizeaz pe baza normativelor si standardelor de stat specifice. 4.5.2. Reglemntrile tehnice conexe STAS 7109 Termotehnica constructiilor. Terminologie. STAS 6472-3 Calculul termotehnic al elementelor de nchidere ale cldirilor. STAS 1907-2 Instalatii de nclzire. Calculul necesarului de cldur. Prescriptii de calcul. STAS 1907-2 Instalatii de nclzire. Calculul necesarului de cldur. Temperaturi interioare conventionale de calcul. STAS 1907-1 Instalatii de nclzire. STAS 1907-2 Calculul necesarului de cldur. STAS 1797-1,3 Instalatii de nclzire. STAS 1797-2 Dimensionarea corpurilor de nclzire. STAS 7132 Msuri de sigurant la instalatiile de nclzire cu ap, avnd temperatura pn la 115C. STAS 3417 Cosuri si canale de fum pentru instalatii de nclzire central. Prescriptii de calcul termotehnic. STAS 4839 Instalatii de nclzire. Numrul anual de grade zile. I 13 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de nclzire. P 118 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului. 4.6. Protectia mpotriva zgomotului. 4.6.1. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior n unittile functionale din scoli, datorat unor surse de zgomot exterioare acestora sunt conform STAS 6156 tab. 1 urmtoarele: Nr crt. 1 2 3 4 5

Unitatea functional

Curba Cz"

dB(a)

Sli de clas Biblioteci, sli de studiu Cabinete medicale Cancelarii Laboratoare

35 30 30 35 35

40 35 35 40 40

6 7 8

Birouri administratie Sal educatie fizic si sport Bazin de not

40 45 45

45 50 50

4.6.2. Izolarea acustic a unittilor functionale din scoli mpotriva zgomotului provenit din spatiile adiacente se asigur prin elemente de constructie (pereti, plansee, elemente de nchidere) a cror alctuire este astfel conceput nct s se realizeze att cerintele impuse de structura de rezistent ct si de conditiile de izolare acustic. Valorile admisibile ale indicilor de izolare la zgomot aerian 1-2 (Ea) si de impact Ii (Ei).sunt cele prevzute n STAS 6156 - tabelul 5. Valorile admisibile ale indiciilor de izolare la Elemente desprtitoare de constructie ntre Nr crt Nivelul de zgomot perturbator coresp. spatiului alturat unitatea functional spatii alturate dB(A) I'a(Ea) I'i(Ei) dB dB Sli de clas Sli de clas cancelarii 3 Biblioteci 4 sli de studiu adiacente Sli de festivitti Sli de sport 85 56(+4) 53(+7) 61(+9) 45(+15) 56(+4) 80 51(-1) 60(0) 51(-1) plansee zgomot aerian si de impact pentru elementele desprtitoare de constructie pereti interiori de fatad I'a(Ea) I'a (Ea) dB dB

90

61(+9)

Sli de clas adiacente Sli de 80

56(+4) 53(+7)

56(+4)

Sli de muzic 6

muzic Sli de sport

85

56(+4) 53(+7) 61(+9) 45(+15)

56(+4)

90

61(+9)

Amplasarea spatiilor cu nivel sonor ridicat n incinta scolilor trebuie astfel fcut nct nivelul de zgomot interior n unittile functionale s nu depseasc valorile prezentate la punctul 4.6.1. Amplasarea slilor de sport n scoli trebuie fcut de cte ori este posibil, astfel nct n spatiile adiacente si deasupra sau dedesubt s nu fie dispuse sli de clas. 4.6.3. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior datorat actiunii concomitente a surselor de zgomot si a agregatelor ce functioneaz n interiorul unittilor functionale (sau activittilor specifice) din scoli si licee sunt, conform STAS 6156 tab. 4 urmtoarele: Valoarea admisibil nivelului de Nr. crt zgomot echivalent interior exprimat Unitatea functional n: nr. ordine curba Cz" dB(A) 1 2 3 4 5 6 Statie hidrofor Central termic Post transformare Ateliere Sal de sport Bazin de not 85 90 85 90 55 60 80 85 80 85 80 85

4.6.4. Valorile admisibile pentru durata de reverberatie Tm din unittile functionale ale scolilor si liceelor, n domeniul de frecvent de 125...4000Hz se determin n functie de volumul ncperii si de tipul acesteia conform STAS 6156. Durata de reverberatie se limiteaz pentru: Sala de gimnastic si sport -1,40; Bazin de not -1,20. n cazul slilor de sport si a bazinelor de not se recomand aplicarea de tratamente fonoabsorbante la plafonul slilor. 4.6.5. Reglementrile tehnice conexe. STAS 1957/1-4 Acustica, terminologie. STAS 6156 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si social culturale.Limite admisibile si parametrii de izolare acustic. STAS 6161/1 Acustica n constructii. Msurarea nivelului de zgomot n constructii civile. Metoda de msurare. STAS 9783/0 Acustica n constructii. Parametrii pentru proiectarea si verificarea acustic a slilor de auditie public. Limite admisibile. STAS 10009 Acustica n constructii. Acustica urban. Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban. P 118 Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului

P 122 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia slilor de auditie public din punct de vedere acustic C 125 Normativ privind proiectarea si executarea msurilor de izolare fonic si a tratamentelor acustice n cldiri. [top]

BORDEROUL ANEXELOR ANEXA I Terminologie specific. ANEXA II Suprafete de teren recomandate pentru scoli si licee. ANEXA III Continutul temei program pentru scoli si licee. ANEXA IV Elaborarea si aprobarea documentatiei tehnico-economice. ANEXA V 1 - Termeni utilizati n definirea cerintei de rezistent, si stabilitate; 2 - Definitiile exigentelor de performant asociate cerintei de rezistent si stabilitate. ANEXA VI Schema functional scoli primare si gimnaziu ANEXA VII Schema functional scoli gimnaziale si licee. ANEXA VIII Gabarite mobilier. ANEXA IX Tabel dimensiuni functionale. ANEXA X Spatii necesare dispunerii meselor mobile n sala de clas. ANEXA XI Cerinte minime pentru realizarea unei bune vizibilitti. Parametrii spatiali pentru utilizarea ANEXA XII Spatii minime necesare n sala de clas. ANEXA XIII Unitti functionale pentru scoli, dimensiuni minimale (sal de clas, cabinete). ANEXA XIV Unitti functionale pentru scoli, dimensiuni minimale (laborator fizic, chimie, cabinet fonic). ANEXA XV Unitti functionale pentru scoli, ateliere pentru activitti practice. ANEXA XVI Organizri functionale pentru activitti sportive, sli de sport. ANEXA XVII Unitti functionale pentru activitti sportive, vestiare, bazin pentru nvtat notul. ANEXA XVIII Spatii amenajate pentru handicapatii motrici. [top]

ANEXA nr. ITERMINOLOGIE SPECIFIC A: Amenajarea scolar. Ansamblu de lucrri ce se execut de regul pe baza unui proiect si care au drept scop transformarea unei cldiri cu alt destinatie initial pentru a fi folosit de o unitate de nvtmnt; amenajarea scolar poate fi executat si la o cldire de nvtmnt pentru mbunttirea conditiilor de confort, pentru a o moderniza sau a o prevedea cu functiuni sau instalatii care initial nu existau. Arhitectur scolar. Ramur a arhitecturii care se refer la constructiile de nvtmnt prescolar si scolar. Atelier de lucru manual. ncpere special amenajat, mobilat si dotat n care elevii din clasele IIV desfsoar activitti pentru deprinderea executrii unor lucrri manuale simple: cusut, brodat, mpletit, tesut s.a. Atelier scoal. ncpere (sau mai multe) n unitti de nvt