8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

1/54

I ,

ISSN: 1583-820X SERlE NOUA

Publicatie lunare edltata de C.N.A.D.N.R.

Anul VI, nr. 4/ 2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

2/54

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

3/54

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

4/54

NORMATJ PENTRU AMENAJAREA INTERSECIHLOR LA NIVELPE DRUMURI PUBLICE

CUPRINS

1

l.ENERALIT .,.TI : : " 81.1. OblEfct~I dorneniu de apllcare " .. " ..8

1.2. Terrrinologie , , , ,.,.,.,., , ,81.3. Refirinte " " "" " 10

. CONDITII T~HNICE , , 132.2. Functla artereior de circulatie "",, 132.3. Clasrcarea lntersectulor dupa functionalitate " . . " 142.4, Den

litatea lntersectlilor.. .. """ " " 15

2.5. Amp1lasareainterse~~iilorln plan orizontal 162.6. Ampl'asarea inters~etii~or~n plan v~rtical. " " 172.7. Dati necesare pro~ectarll intersectiilor " 17

I 'METODOLOG~E GENE.RALA " :. 203.1. c.on~~tiitehni~e 20

j3.2. T'.p. u1"de analize , " , 203.3, Perioada de analiza ", , , " , , 213 4 Just~.ea int ad .. fori v .. 2. '.' rea r uceru sema onzarn 2

. INTERSECTI I SEMAFORIZATE " .. ' , "" " 264.1. Consideratli generale ,.. " 264 2 G It' . t 1-"'1 f .. eOTe na In ersee,11or sema orizate """" ,, 274,3. Elemente de capacitate a lntersectlllor sernafortzate. " 274.4. Calc lu I capacitatu lntersectiei 294.5. Dete minarea nivelului de serviciu """"".,, 354,6, Dete minarea elementelor semaforlzerti.v.... " ........ " ".,38

l.NTERSECTII NESEMAFORIZATE , .42

5.1. Consjderatu generale " , .425.2. Geornetria lntersectlilor .43

5,3. Capacitatea tntersectlllor nesemaforizate 50

5.4. Calculul capacitatil. Benzi dedicate " " " .. 535.5. Calculul capacitati]. Benzi mixte , .. .. 565.6. Determinarea 7ntarzierilor de control.. " S7

6. INTE'RSECTII GIRATORII ,"", ,." ,. .. , " 586.1. Consideratll generale 58

6.2. Geometria sensurilor giratorii 596. 3. Capacitatea sensuriJor giratorii. " 626.4. Semaforizarea lrrtersectillor giratorii. 66

7. TURBOGlRATII " .. " ", , , , , 677.1. consrceratn generale , 6 7

8. ACCESE .. , ,.708.1. Drumuri colectoare de garda 70

9. PUNCTE DE INTOARCERE " 72

10. ILUMINAREA INTERSECfULOR .. , 73

11. VIZIBILITATEA ININTERSECTII 7411.2. Distanta de oprire 7511.3. Dlstenta de decizie .. ,.. .. ,,, .. 7511.4. Dlstanta de vlzibilitate 'in plan orizontal 7611.5. prstenta de vizibiHtate in profll longitudinal (convex) 7611.6. Distanta de vizibilitate In profil longitudinal (concav) 77

ANEXA 1 , 80

ANEXA 2 .. .. .. 103

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

5/54

INDICATIV600/2010

I

NORMfTIV PENTRU AMENAJAREA

INTERSECT ULOR LA NIVELI .~E DRUMURIPUBLICE

I

1. GENERALITATI

1..1. Obilect !ji domeniu de apllcare1.1.1. p1ezentul normatlv cuprinde principii generale s;i condlt ll teh-

rice privind am enajarea intersectiilor la nivel intre toate drumurile publlceprecum $i lntre Acestea s;idrumurile private deschise clrculatiel publice.

1.1.2. Nbrmat ivul se aplice In cazul intersect iilor sit uat e atilt in inte-lorul localita tilo1 cat$.i In afara ace~t~ra. .. ....

I . 1.1.3. ~?rmatlvul nu .se apl l.ca la calculul $1prolectarea intersectnlordenivelate sauI1 cazul nodunlor rutiere,

I. 1.~.4. N9~~a:ivul nu se aplidl", la calculu! $~~r~iectarea lntersectlllor

u circulatia nedflJata la carese apllca regula prtortt atll de dreapta,1.1.5. Arrenajarea, modificarea sau sistematizarea intersectiilor la ni-vel se face in co~formitate cu preze~tele norme $i se avtzeazs = catre orga-~ele competente conform prevedenlor Ordonantei Guvemului nr. 43/1997prlv ind regimul grumurilor, cu modlf lcarlle ulterioare la zi.

1. 1.6. Irjtersectlile la nivel care sunt tratate in prezentul norrnativsunt:

,Intersectil negiratorii , semaforizate $i nesemaforizate; Intersett ii giratorii nesemaforizat e i turboqiratli.

1.2. TerLinOIOgie1.2.1. Prln lntersectie se Inteleqe suprafata pe care doua sau mai

~ulte dli de comlmicatle teres tr~ rut iere se a!a tura sau s~ incruci;;eaza: inc~u.~and toatefaCilltrt lle de arnenajare a acestei suprafete In vederea asiquraruJcurgerii traficului.,I 1.2.2. priln supraf ata flzlcaa jntersectjei se int elege supraf ata pe care

J Aprobat de:Ela90rat de: . C.N.A.D.N.R.

-s.c, SEARCH COlRPORATION S.R.L. 898/ 2010cu Decizia nr. 11.11.

I$

I

B UL ET IN ~EH NIC RU TIER

Anul VI, n]', 4 I 2010I .

carle decornunicatle teres tre se intersecteaza, cu alte cuvinte suprafata efec-tiva com una, pe care se suprapun aecesele In intersectte (Figura La).

1.2.3. Prin supraf at a func tionals a lntersectiel se intelege suprarataextinsa in jurul lntersectlel care include (1) benzilesupllmentare ;;i cana-lizarea lor, (2) dlst ant a de percept ie-react le, (3)distanta de rnanevrare, (4)dist ant a de stocare a vehiculelor in coada de asteptare (Figura l.b).

(a) supretata f iz ica (b) suprafata functtonalaFigura 1. Suprafata f iz ica s i supraf'ata funct ionala a intersect le l

1. 2. 4. Prin bratul lntersectlel se lnteleqe orice sect june de drum adia-

centa lntersectiei care perrnite accesul vehiculelor in intersect ie . Un brat poa-te deservl mi;;diri mult iple de traflc,

1.2.5. Prin mlscare de trafic 5e Inteleqe orice flux de vehlcule sau depietoni care efectueazEi 0 rnlscare par ticulars In intersect ie , In general , lntr-ointersectle, pentru fiecare brat, existe patru tipuri de rniscari: mlscarea deInainte, mlscarea de stanga (sau v irajul de stanqa), mlscarea de dreapt a (sauvirajul de dreapta) ;;i mlscarea de intoarcere .

1.2.6. Prin drept de acces se i riteleqe posibil itatea unui anumit vehiculsau pieton de a efectua miscarea dorita prin intersectie,

1.2,7. Prin rnlscarea protejats se inteleqe 0 rnlscare de t rafic a vehi-culelor care este permisa ;;i se etectueaza fara nevoia de a ceda prioritateapie tonilor sau altar rnlscar : de t rafic conflictuale .

1 .2.8. Prin rnrscarea permtslvs se inteleqe 0 r niscare de t raf ic a vehi-cule lor care este permlss it se efectueaza prin cedarea de prioritate a pieto-nllor s i/ sau alter rnlscar: de trafic conftictuale.

1. 2. 9. P rin lnt ersectie necont rolat a se tnt elece 0 intersectte in careaccesul vehiculelor nu est e controlat nici prin indicatoare rut iere nlci prin se-mafoare sau alte sisteme de control. In general, la lntersectille neeontrolatese apltca regula F/priorita~ii de dreapta",

1.2.10. Prin lntersect le controlata se inteleqe 0 intersect ie In Care ac-

BU LE TIN T EH NIC RU TIER9Anul VI, nr, 4/2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

6/54

fesu, vehiculelor este dirljat f ie prin indlcatoare rutiere f ie prin semafoare saual te s is teme de control . Pentru 0 dlferentiere mal buna, ' in acest mater ia l, prinIntersect ie contrblata se va inteleqe 0 intersectie 'in care accesul vehiculelor

tst e facut pe bata indicatoarelor rut iere.

1.2.11. ~rin cic lu de semafor izare se inteleqe in tervalul de t imp cores-unzator unei secvente complete de schimbare a culorilor sau operat illor deemnalizare la 0linstalatie de semnalizare.

1 .2.12. Plr in clrculat le continua se inteleqe circulat ia a tunci cand pe unect9r de drum 1 uintervin cau~~ de im.?bilizare . s is te~atica . a vehlculelor, Infara de acelea datorate evolut ie l propru f luxulul de clrcula tie., 1.2.13. pirin clrculatle dirijata se lnteleqe reglementarea orditiii de tre-ere in int ers ect I i prin semnale ale agentului de c irculatle sau semnale lumi-

loase. :

1.2.14. ( in clrculat ie discontinue se inteleqe circulat ia In condl tl ile Inare pe sectorul r espectiv de drum exists cauze de imobilizare s is temat ica a

vebiculelor, extertoare fluxului de c lrculatle propr iu-zls (Intersectll de nivel,~ar iere, indlcatoare de pierdere a pr lorl ta tl : e tc).

1.2.15. prin clrculatle rutlera se lnteleqe rniscarea pe un drum a vehi-tulelor ~i a celor la lt l part ic ipant! la t raf icul rut ier ln condltil date de arnenajarl~ut iere s i de org~nizare a desfssu rar ii e i.

I 1.2.16. P~incoeficient de echivalare a traficului se inteleqe coeficientuldietransformare ~ traficului de vehicule fizice dintr-o anurnita grupa (categorie)I t rafic de vehicJle eta lon. Coeficientul de echlvalenta poate reprezenta:

rapor tyl dintre ocuparea dinarnica a suprafe te i carosabile a drumu-lui de cate un vehicul f iz ic ~.i c ea corespunzatoare vehie.ului etalonautoturis l." (pentru determinarea cepacltatll de ctrculatie): raport~ intre solicitarea sistemului rutier (st are de eforturi, defor-rnatil, 0 oseala materialelor) de catre un vehicul fizic ~i solicitareaprodusa e vehiculul e ta lon (pentru dimensionarea cepacltat ll por-tante a s s temului rutier). .1.2.17. Irin cornponenta (structura, cornpozitla) traficului rutier s e

i rte,ege alcatuirer t raf icului rut ier pe grupe de vehicule.

1.2.18. Prin concentratia (densi ta tea) t raficului rut ier se inteleqe nu-rrarul de vehicul1e existente la un moment dat pe unitateade lungime dedrum sau banda t ie c lrculat le, excluslv vehicule le parcate.

1.2.19. P~in curent de circulatle rutlera se lnteleqe totalitatea vehicu-I lor. f izi~e care s, depl.asea: a d~ Ia 0 ~on~ de origine spr~ 0 anu mi~a.~ona dedestmatle. Se canacterizeaza pnn debit , v iteza de circulatie, sens ;; 1mnerar.J 1.2.20. P in diagrama intensitatu traficului se inteleqe 0 reprezeritarerafid3 a varlatiel intensitatii t raficului pe 0 pertoada de timp deterrnlnata (an,

,

o B UL ET IN l[E HN IC R UT IE RAnul VI, n r ,4/ 2010

zi), Se exprirna In numar de,vehicule fizice sau vehicule et alon pe sensur i dedeplasare sau global pe ambele sensur i.

1.2.21. Prin diagrama planurilor de trafic se inteleqe 0 reprezentaregrafica a fluxului de vehicule de pe 0 retea rutiera. Se exprirna In nurnar devehicule fizice sau vehicule etalon pe sensuri de deplasare sau global pe am-bele sensuri.

1.2;22. Prin sernafor (sau sistem de semaforizare) se int eleqe oriceunitate conectata la 0 sursa de aliment are cu energie care are rolul de a aver-tiza sau de a cont rola traf icul, cu except ia luminilor adit lonale de avert izare,a semnelor s i a marcajelor.

1 .2.23. Prin lntersect le sernafortzata se lnteleqe 0 ln tersectie In careaccesul vehiculelor se face pe baza indicati ilor unui s is tem de semafor izare.

1.2.24. Prln banda de accelerare/deccelerare se lnteleqe un segment debanda suplimentar benzilor curente cu rolul de a permite trecerea de la un re-gim deviteza la alt regim de vtteza (accesul se executa prin inser tie in t rafic) .

1.2.25. Prin buzunar de stocaj se lnt eleqe un segment de banda supli-ment ar benzilor curente cu rolul de a asigura stocajul autovehiculelor la tra-versa rea prin intersectie,

1. 2.26. Prin banda dedicate se inteleqe 0 banda de clrculatie de pecare se efectueaza 0 s ingura rniscare (de stanqa, de dreapta sau lnalnte).

1.2.27. Prin banda comuna se lnteleqe 0 banda de clrculatie de pecare se pot executa doua sau trei mi~dlri 'in acelasl timp.

1.2.28. Prin nivelul de serviciu al unei intersectll se lnteleqe 0 inca-drare In clase de rnarirne (Iitere de la A la F) a condi ti ilor de circula tle tnt r-olntersectie.

1.2.29. In Tabelul 1 este prezentata descrierea conditiilor de clrculatiepentru f iecare nivel de serviciu .

Tabelul 1. Condi tl i de clrculat ie In functle de nivelul de serviciu

Nivel deDescriereservlclu

A Clrculatle fluenta, fik5 cozi de astsptare, viteza liberade clrculatle

B Ctrculatle fluenta fara cozi de asteptare viteza mal redusaC Circulatie acceptebila, posibilitati pentru formarea cozllor

de asteptare viteza mai redusaD Circulatie accepteblla, cozl de asteptare recuse, vlteza redusaE Clrculatle dificila cozl de asteptare permanente, vlteza red USBF Circulatle foarte dificila, cozt de asteptare permanente,

vlteza redusa, oprlrl multiple

BUL ET IN T EH NIC RU TIER11Anul VI, nr. 4 / 2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

7/54

, 1.2.30. rrin faza. d: ~irculatie,se Inte]e~e 0 mi~ca~e ~a.rticula~a a trafl-cului sau un grup de rruscan de traflc neconfllctuale (mlscart protejate) sauccnflrctuale (mi~cari permisive) care prirnesc sirnult an indicatla de "verde'.

1.2.31. Frin succesiunea de faze se inteleqe ordlnea in care fazele detrafic se deruleaza sl sunt indicate partlclpantilor la trafic.

1.2.32. Prin lungimea cidului de semaforizare se Intelege timpul ne-:esar de des~rVire, a tuturor f azelor unei invtersect ii. E~t e t imp~1 ~as~rat de-leInce~utul I,n,dlc~~ie~, de "verde" coresp~n~atoare unet faze pana la mceputulurrnatoarei IndlCat ll de "verde" a aceleiasl faze ..

v . 1.2.33., r rin t trnp de Sigura~ta 5 :intelege v ti~p~1 dedicatvdecizi~i can-ducatorflor vehidulelor de a se preqati s.a opreasca, $1 sa opreasca efectlv, da-eEl oprirea se poate efeetua in conditii de siguranta (t ndlcatia "galben").

1.2.34. Iprin tirnp de evacuare se inteleqe tirnpul dedicat autove-hiculelor surprijse In interiorul suprafetei flzlce a lntersectiei laschimbul

Ide faze pentru levacua acest spatiu (indicatia "ro;;u" integral - pentru toateaccesele). ..

1.3. Re~erinte1 J Highway c~pacitY Manual, Tr.ansportation R.esearch Board, National.

.~Research counci. '! Washington D.C., 2000, November 2004 Update;2] A Policy 0 Geometric De;;ign of Highways and streets, American

f 'ssociat ion of S ~ate Highway and Transportaion Off ic ials, 2004;P ] Siqnalized fntersections: Informational Guide, U.S. Department of[ ransportat ion, Federal Highway Administ ration, Publication No. FHWA-HRT-

P4-091 ff;, S' IIT' d C dl t' M . I M' t D rt t f

t4.Tra rc... lgna liming an i.cor Ina Ion anua, . inneso a epa men otransportation, f o o g ;

5J Rounda.bouts: I.n.for. . ational Guide, U,S. Department of T.ransportation,ederal Highway Adrnlnistration, Publication No. FHWA-RD-OO-067;

6] Roundabout De$ign Guidelines, State of Maryland, Department ofransportatlon, State Highway Administration;

rf ara oraselor, A minis tratia Nationala a Drumurilor, Centrul de Studii Rutieref i Inform at ica, BOMACO;[8] Roundabouts - Application and Design. A practical Manual, Ministry ofI rrans port , Publlq Works and Water Management , Royal Haskoning, 2009;[9] Handbook of rransport at ion Engineering, Myer Kruz, Editor;[ 10] Design Manuml, Washington S tate, Department of Transport ation, 2007;[11] SR 10144/41-95, Amenajarea intersectiilor de strazl. Clasif icare ; ;i pres-briptii de proiectre;

IBULETIN jfEHNlC RUTIER

2Anul VI , r 4 / 2010

[12] SR 10144/6-89, Calculul capacit atii de circulat le a int er sec tiilor de strazl:[13] STAS 4032/2-92, Tehnica traficulul rutler. Terminologie;[14] CD 173-2001, Norrile privind amenajarea lntersect lllor la nivel negiratoriidin afara oraselor,

2~ CONDITII TEHNICE

2.1.1. Alegerea tlpului de solutle pe baza unor prevederi dintr-onorma sau manual nu exonereaza inginerul specialist de calculul ;; i dimensio-narea acesteia. Tipologia intersectlel se alege in functle de mai multi factori,dupa cum urrneaza:

Tipul ~i functlunea arterelor in retea: Capacitatea necesara , considerand traficul de perspectiva: Nivelul de sigurant a rutier a: Politica de management a traficului: Poslbilitatl!e spatia Ie (;Oiimitar]: Costul de investltle, de operare sl intretlnere .2.2. Functia arterelor de clrculatle2.2.1. In functie de proportla traficului de tranzit (traficul de lunga

djstan~a In raport cu zona de irifluenta a teritoriului adjacent) de pe arterelede clrcula tie, acestea se pot c las if ica:

Artere principale - sunt arterele care preiau In mare parte traficul detranzit $i In foarte mica masura traficul de scurta dIs tanta sau local . Artere colectoarejdistribuitoare - sunt artereJe care preiau intr-ornasura mica traf icul de tranzit ;;i lntr-o proporne mai insemnata trafi-cui de legatura intre difer ite componente zonale relativ aprcplate saucolecteaza/dis tr ibule t raflcul din arealur i construite apropiate. Art ere locale - sunt art erele care preiau In mod particular traf lcul local.2.2.2. Actualele incadrar' administ rat ive ale drumurilor din Romania se

clasitlca In trei categorii functlonale as a cum se prezinta in Tabelul 2. Totusl, I nanurnlte sltuatn exista parti al e unor drumuri europene ~i drumuri natlonale prln-c ipale care tr averseaza pe lunqlrnl marlzone const ruit e din localitat' sau In lun-gul lor sunt dispuse 16ca1it~t i' Ia dls tante relat iv mici ;;i atunci ponderea traficuluilocal creste, apare nevoia dea amenaja lntersect ii dese cu acces cu viraj st anqasi in acest caz aceste drumuri nu mai pot functiona ca drumuri de tranzit.

2 .2 .3. Pentru aceste sltuatii desigur ca solutiile sunt de reconfigurarea retelel $i aparttia arterelor ocolitoare.

BULETIN TEHNJC RUTIER13Anul VI , nr. 4 I 2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

8/54

Tabelul 2. Clase de artere. Fu nctlcnelltate

Clasa J Denumire Categorie Traflc Trafictranzlt localfunctionals desa drum

[%j r% lClasa I Artere Autostrazl

prlnclpale Drumuri expressDrum uri europene 75-95 5-25Drumuri nation aleprincipale

Clasa II Artere Drumuri natlonatecolectoare I secundare 35-75 25-65

dlstrt buitoare Drumuri [udetene IClasa III I Artere locale Drumuri judetene I

Drumuti comunale 5-15 85~95

II

2 . 3 . Cl esificarea intersec lllor du a func ionalitatep t2.3.1. rln functle de clasa functionala a arterelor care se tntersecteaza,

intersectllle s e ~Iasifidi in patru clase functionale: clasal_I de lntersect ll include nodurile rut iere i lntersect tl deniveJat ede mare capacitate ..

c las.ai IIde intersect~i include i~tersect ii : de .~ivelate, . interse~t ii se-maforlzate cu geometne completa, turboqlrattt de mare capacitate. Clasa III de int ersec ttl include lntersect f semafortzat e, turboqirat ll,sensuri giratorii de mare capacitate, Intersectll nesemaforizate cu

.geome rie complete. Glasa IV de lnt ersec tii include sensuri giratorii, miniqlrati], lntersect llnesern for izate, accese necentrolate.2.3.2.. lentru a putea pastra clasa functionale a arterelor ce se inter-

secteaza, alegerea t ipului .de lnt ersectll din punct de vedere al functionalt tatliarterel f f I Ir S8 ae conorm tabe u ul 3.

Ta belul 3. Clase de lntersectll, Principii de alegere

IArtera Artera Artera

prtnclpala colectoare tocalaArtera

Ctasa I Clasa I,I!,rinc'ipala -IArtera Clasa I,n Clasa II Clasa H,IIIcelactoareIAttera - Ciasa II,III Clasa IVIlocala

BULETINT EH N IC R UT lE R

Anul VI, r .4/ 2010

0. .

.I =

Inl_o ta 0""1 l d O $ o1'1)

Figura 2. Clase de lntersect il

2.3.3. Amenajarea lntersectnlor Intre arterele princtpale $1 arterelelocale nu est e recornandata, In cazul in care este necesars totusl arnenajareaunel lntersectii I ntre oart era principals ;;i 0 artera locala, aceasta va face par-te din clasa I sau din clasa II.

2.4. Densitatea tntersectttlor2.4.1. Pozltlonarea lntersectillor la distante aproplate una de alta

creeaza probleme ln ceea ce prlveste:

viz iblli tatea In lntersect le : perceptla t ntersectlet i implicit adaptarea la condlt iile de ctrculaue: antlctparea evenimentelor rutiere; observarea ; ;i inteleqerea sernnifloatiei indicatoarelor rutiere.2.4.2. Densitatea intersectlilor de pe 0 arters de circulatie se deter-

mina in functie de viteza de clrculatie (viteza de proiectare sau viteza regle-rnentata - cea care are 0 valoare mal midi) ;;i in functle de clasa funct ionalaa arterei ..

B .lJ LE TI N T EH N IC R UT T ER15Anul VI , nr. 4/2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

9/54

Tabelul4. Dist ant e minime Intr e lntersect i! 1m}

Clas Viteza reclementetslnterse(,!,-lei < 60 krn/h 60 ..90 km/h 90..110 km/h

Clasa II -- 1000 1.500Clasa II 600 800 1200ctasa lin 400 600 800Clasa IV 200 400 --

y ..2.4.\ Llmlt~rea numa_rulul d .e .mt~rsectl l de pe artere are scopul de: a c~l i'e; ;te siquranta clrculatlel prm reducerea nurnarulut zonelor po-tentl Ie de conflict

a cf; ;t e. capacitatea ~: ,circulatie ; ;i f luenta traficului prin reducereanumalrulu, de perturbatll In trafic2.5. Amplasarea lntersectltlnr in plan orizontal

. 2.5.11 La prOiec:area lntersectiilor noi amplasarea acestora .in planorlzontal se face respectand condit ille minime indicat e In tabelul 5, In functlede clasa func~ionala a acestora.

I Figura 3. Elementele geometrice ale t raseului

tb I Ic: ; . eu 5. Valorile minime aleelementelor de t raseu

Clasa Razaminima Unghiul rninim Tangenta minimalntersectlet (Rm1o, m) (U mln, 0) elmln' m)

Clasa I 500 7.0 30 0Clasa II 30 0 70 10 0Clasa III 2.00 65 25Clasa I 'v l 10 0 60 15

I

B UlET I!} T EH NIC RUT IER16

Anul VIj nr, 4/ 2010

2.6. Amplasarea lntersectlllor in plan vertical2.6.1. Oecl ivitatea maxima pe brate la accesul in lntersectllle situate

pe artere cu vit eza de circulatie reqlernentata de maxim 70 km/h se recoman-da sa nu depaseascs 6%.

2.6.2. Decltvitatea maxima pe brate la accesulin intersectille situatepe artere cu viteza de clrculatie reqlernentata mal mare de 70 km/h se reco-rnanda sa nu depaseasca 3%.

2.7. Date necesare prolectarll lntersectlllor

2.7.1. Intersectllle noi, reabilltate sau modernizate, 5 e vor proiectaluand in considerare valorile de trafic pentru ora de varf a traficului de pers-pectiva. In functie de clasa lntersectlei, orizontul minim de perspectlva esteindicat In tabeiul 6.

Tabelul 6 . Orizontul de t imp pentru proiectarea tntersect li lor

ClasaPerioeda de perspectivelntersectlel

Clasa I 20 aniClasa II 15 aniClasa III 10 aniClasa TV 5-10 ani

2.7.2. Pentru verificarea capacltatll de circulatie a lntersectiilor la ni-vel, lndtt er ent de modul de cont rol al t raficului, este necesara colec tarea da-telor de traflc curente:

Valcrt le de trafic Geometria intersectiei Controlul clrculatiel prin lntersectle .2.7.3. Valorilede traflc (sau nurnarul vehiculelor) se vor coJecta pen-

tru f iecare dlrectle de mers, pe categorii de vehicule.In cazul In care lntersectla are capacitatea depa;;ita (se observe cozl de as-

teptare remanente) se vor colecta supliment ar valorile de t rafic care se apro-pie de intersectie intr-osectiune cu trafic f lu id lnveclnata, separat pentru f ie-care brat, pe categorii de vehlcule. Se vor nota lunqtrntle cozilor de asteptare(exprirnate in nurnarde vehicule), ' inainte de a incepe masuratoarea, precum~i la intervale prestabili te (ex. 5 minute, 15 minute) in functie de necesitate,separat pentru f iecere brat .Ouratele minime de coleetare a valorilor de trafic se stabilesc In functle declasa intersectiei,conform tabelului 7.

B UL ET IN T EH NT C RUT LE R

Anul VI, nr. 4/2010 17

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

10/54

[ rabelul 7. Durat a de colectare a valorilor de t raf ic

Intersec Ie Numar ore Numik zi le ObservafuClasa I 24 ore / zi Min 21 zile Sa evldentleze

sezohalltatea, evenimentesoeciale

Clasa I Min 16 ore/ zi Min 7 zile S a evidentleze orelede varf

Clasa II Min 8 ore / zi Min 7 zile S a evidentleze oreiede varr

Ciasa I i Min 8 ore / zi Min 3 zlle S aevldentteze oreIede varf ~j traficul deweekendI

2.7.4.1 Alte elemente necesare: Factiorul orei de varf:

I

Nurnarul pie tonilor ce t raverseaza f iecare acces/brat; Nu~arUI autobuzelor care opresc in zona funct lonala a lnt ersectiel(num21r de opriri/h); Nu~arul de manevre de parcare in zona de lnfluenta a intersectiel

(numar de manevre de parcare/h): Tip~1 de sosire pe fiecare brat (a se vedea clasif icarea t ipur ilor desosirel pentru intersectll semaforizate); \ Viteza de clrculat le reqlernentata pe fiecare brat .2. 7.S.IMetode de colectare a datelor de trafic: Contorizare automata: Pentru contorizari care sunt efectuate pedurat a mal multor zile este recomandata inst alarea unor contori auto-mat i, lare diferentiaza t ipur iJe de vehicule. con~orizare semi-automata: Pentru contorlzarl pe durata mai rnul-t or ore est e recornandata utilizarea unor contori manlpulat i manual,

Icare dlferentiaza t ipur ile de vehicule ~i direct ll de mers. con~orizare manuals: Pent ru contorlzari simple, de scurta durat a se

recornanda utilizarea fie a contorilor serruautornatl, fie a fiselor derecenJamant de trafic pe categorii de vehicule ;;i direct li de mers.2.7.6.[se vor culege elementele geometrice ale intersect ie i necesare

real lzar li unei schlte relevante a acesteia : Numtarul ~i lat imea benzi lor, pe f iecare brat a l in tersectlel : NUrllarul, lungimea ~i lat imea benzllor buzunarelor pentru viraje,dacs ~xista; cOnrUra!la ,I dedicatia bcnzilor;

BUL ET IN T EH NIC RUT IER18 Anul v r lnr. 4 / 2010

Decllvi ta tea ( inclinarea lonqltudlnala) carosabi lulul pe f iecare brat; Raza de racordare a bordur ilor (aproximat lva) : Lungimea maxima de stocaj - prezenta lntersect illor adiacent e; Benzi (pene) de accelerare sau de deccelerare; Pozit ia ~i lat imea trecerilor de pletoni: Alte elemente particulate.

Figura 4. Exemplificare schernaticaelemente qeornetr lce intersectle c laslca in cruce

2.7.7. Se vor identifica elementele caracteristice controlului circulatlelpriri intersectie:

Drumurile/strazile/accesele cu prioritate;

Drumurile /s traz ile/accesele fara pr ioritate, precum ~i rnodul. de con-t rol (cedeaza t recerea, s top); Semaforizare:

- Lungimea cic lutui ; nurnarul s i lungimea fazelor;r -Timpul de siguranta ;;i timpul de evacuare;- Planul (diagrama) de semafor izare;-Mi;;car ile permise pentru f iecare faza;- Timpul minim pentru t raversarea pietoni lor.

BUL ET IN T EH NIC RUT IER19Anul VI, nr. 4 I 2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

11/54

Zone de insertle in traftc,2.7.8. pJhtru intersectiile semaforizate se va evldent la pozitla sema-

carelor ~i se v6r atribui coduri acestora ce vor f incluse in diagrama deemaforizare.

--- r. . ' I' fib D d f .a. Pozitia sera oare or ... raqrarna e sema onzare

Figura 5. Pozlt la semafoarelor s l d iagrama de semafor izare

:~~

3. METODOLOGIE GENERAL.l

3.1. co~di~ii tehnice3.1.1. ~ Tre~o~anda ca intersectiile~oi proiectate sa !unctioneze la

~

ivelUI de servlclu minim .c- pentru toate perloadele de analiza.3.1.2. S erecornanda ca lntersectllle supuse ortcaror arnenajari de lrn-

unatatire sa fujc tioneze.la nlvelul de servlc iu minim , .,Dt tpentru toat e per loa-e le de anal iza.

l 3.1.3. Metodologii le de calcul a capacitatti irttersectiilor, metodologiirezentate 'in acest nermat iv sunt aplicabile dear lntersectillor la care capac i-atea nu este de6a~ita cu mal mult de 50%. In cazul mtersectiilor foarte con-~estionate, rezultatele calculelor de capacitate nu ref lect a condltille reale dinteren. Pentru acrs te intersectil t rebuie ut ilizate metode alternative de calcul,

I anume microsiimularea traficului.

20 B UL ET IN ~EH NIC R UT IERAnul VI, r 4/ 2010

3 .2. Tipur i de anallze3.2.1. Tlpurlle de analize ce pot fi efectuate la lntersectll sunt Indicate

in tabelul 8.Tabelul 8. Tlpur i de anal iza

TIp analiza Date necesare Obiectiv ObservatllVerificare Volume tratlc Nivei de

Semafori za re servlciuGeometrie

Proieetare Volume traflc Timpi de Este necesara

semaforizare Geometrie semaforlzare c estimare initialaNivel de servlclu a timpilor de

semaforizare ;;i apoio verificare

Proiectare Volume traflc Elementele Este necesarsgeometrie Semaforizare geometrice ale o propunere lnltiala a

Nlve l de servidu lntersectiei gebmetriei intersectiei5 1 a p ol 0 veriflcare

Protectare Nivel de serviciu Debitul maxim Include un procestraflc Se m afor! za re de traflc i te ra tiv de calcu l

Geornetrle pentru estimareanivelului de servicludorit

3.3. Per ioada de analiza3.3.1. Analiza de capacitate a intersectlllor se va face pentru unul sau

mai multe din scenariile descrise mal jos, Scenarlul I ; Analiza unel singure perioade de timp, T=l ora (ora devarf):

- Optim pentru ora de varf- Pos ibile ineft cient e 'in afara orei de varf

Scenariul 2: Analiza mal multor perioade de tlmp, T=2, 3 sau 4 ore(orele cu traficul cel mal intens):

- Optim pentru diferite perioade de timp

- Posibile lneflclenteIn timpul orei de varf scenartul 3: Analiza mai multor perioade de tlrnp, T=8 ore (oreledin cursul unel zile);

- Optim pentru durate indelunqate de timp- Posiblle lneflclente In perioadele 'in timpul orelor mai incarcate

3.3.2. Alegerea perioadelor de aMliza se face t lnand searna de varia-tia traficulul In timp (veriatie zilnlca, saptamimala, lunare, anuala), precum slde class functionala a lntersectiei.

BU LET IN T EH NIC R UT IER21Anul VI, nr. 4/2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

12/54

3.3 .. Analiza de capacitate va tine cont de variatia saptamanala atraflcului, de variatia lunare a traficului, 9i de oriee alt efect de sezonalitate atraficului idJntificat In teren. '

3.3.~. Incazulin care exists mai multe perioade critice 'in cursul uneizlle (ora de Ivarf de dimineata, ora de varf de seara), per ioade in care inten-sitatea 9i structure traficului se modifidi radical, este necesara efectuareaanalizei de ~,apacitate pentru toate aceste per loade,

3.3 .. Varful maxim de 15 minute se determina din rnasuratortle ora-

re efectuate In. ter~n. De?l~u.l ,orar ,maxim Csaud~bi~UI de :alcul) se poate cal -cula ca expre

l51ea intensltatll max i me derivat e din rnrnultirea cu patru a sfer-

tului maxim.

;m, 'VS:," * -4 '" . - ,unde

. "V"

este factorul orei de varf

v este debitul orar, (veh/ora)este debitul max im pentru perioada de 15 minute (veh/ora)

3.4. ustificarea introducerii semaforizartl3.4.~. Un studlu de capacitate asupra condlt illor de clrcut at ie, asupra

t raficului pietonal 91asupra elementelor geometrice ale unei intersectf estenecesar pent~u a justifica introducerea controlulul acesteia prin semaforizare.

, 3.~.~. E~te. recoma~dat ca semaforlzarea unei Intersectll sa nu fieconsiderate, Idecat In cazul In care una sau mai multe condltil prezentate incontinuare s~nt indeplinite. In cazul ln care eel putin una dintre condltllle demal jos est e I ndeplinita; I ntroducerea semafcrizarf ca metoda de cont rol a clr-

culat ie l es te ~upusa rezul ta te lor unui s tudiu de spectal ltete.3.4.3 Condltla 1: Volumul detraf tc corespunzatorunel per ioadede 8 ore

Necesitat ea lht roducerf unui sistem de semaforizar e la 0 ln tersectte poate f iconsiderate c~ 0 solutle dace urmatoarele condltii sunt indeplinit e pent ru ori-care dintre 8 ore ale unei zile normale:

a. Traficul oral" specif lcat in tabelul 9, coloana (3) exi sta pe arteracons irerata prlncipala ~i traficul oral" specificat in tabelul 9, coloana

BU LEiIN T EH NIC RU TIER22;Anul 1 1 ,nr. 4/ 2010

(4) exista pe artera considerate secundara (condltla de volum mi-nim),b. Traficul oral" speclflcat I'n tabelul 10 coloana (3) exists pe arteraconsiderata principala ~i traficul orar specificat In tabelul 10, coloana(4) exlsta pe artera considerate secundara (ccnditla intrerupere afluxulul rnajorj,

Tabelul g, Conditla de volume minlme, 8 ore

_ i l l I (:t) (3) 1 4 1Numarul de benzl pe Debltorar pe artera Debit orar pe arterafiecare acces , ptincipalil (total, secundara (0 slngura

Artera Artera_grincipala secundars

ambele brate) directie)

1 1 500 150>2 1 60 0 15 0>2 >2 (500 200.1 >2 : 500 20 0

Tabelul 10. Condltla de Intrerupere a fluxului major, 8 ore

_(1)_ I ( 2) (3) 1 4 1Numarul de benzt pe Debit orar pe artera Debit oral" pe arteraf ie ca r ea c ce s principala(total, secundara (0 singuraArtera Artera

prineipClla secundaraarnbele brate) dlrectie)

1 1 75 0 75>2. 1 900 75>2 >2. 90 0 10 01 >2 75 0 1CiO

3.4 .4 . Condit ia 2: Volumul detraf lc corespunzator unei per ioade de 4 oreNecesitatea lnt rcducern unui sist em de sernaforizare la 0 intersectie poate f iconsiderata ca 6 solutle daca pentru oricare patru ore ale unei zile normalspunctele grafice reprezentand debitele orare pe artera considerate majora(totalul ambelor direc til) 9i debitele orare corespunzatcare pe artera consi-derate secundara (0 s ingu 're di rect ie) se s ltueaza deasupra curbei apl icabllepentru geometria corespunzstoare lntersectiel din nomograma din figura 6.

BUL ET IN T EH NIC RUT IER23Anul VI , nr. 4 I 2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

13/54

3.4 . . Conditla 3; Volumul de traflccoresounzator orei de varfNecesltat ea lntrcdueerf unui sis tem de sernaforizare la 0 int ersectie poate fjconsiderate ca 0 solutie daca pentru oricare ora a unei zlle normale (oricarepat ru interv 2 SA U M Al M U LT E B ~N Z lSo ~S A N D

r. . . b. I If ' . . . .~ ~ t'- l"--,~ B A N D A& .l l lAN f> A--r-- K r- r--.r-- ' r--

I~PO SOO 600 700 800 900 1000 1100 1200 130.0 HOO 1500 1600 1700 1800

Debitc r a r, . r nb e la s e n su s , a t te r. p r in e ip a l. ( v o Wo" , )

24

150'100'

Anul T 'hr. 4 I 2010

zent and debitele orare pe artera considerate majora (tot alul fluxuluide vehicule In arnbeledlrectli) i debitele pietonale orarecorespunza-toare (tot al In ambele dlrectli) se situeaza deasupra curbei din nomo-grama din f igura 8. . .. ~b. pentru oricare ora dint r-o zl normala, punctul graf lc reprez:nt a~.ddebit ele orare pe artera considerate majora ( totalul ambelor dlrectit) i debitele ple tonale orare corespunzatoare (tot al In ambele dlrectil)se sit ueaza deasupra curbei din nomograma din f igura 9.

s oo~~~E : _ .

400 --.l!!

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

14/54

Aceasta condit ie nu este apllcabila In cazul In care exist a 0 alta tre-cere depietoni sernafor lzata la a dlst anta mai mica de 100 m.

3.4.7. Condit ia 5: Traversarea pietonala in dreptul scol ilor sau altorobiective care genereaza fluxuri importante de pietoniNecesitatea introducerii unui sistem de semaforizare la 0 t recere de pietonisituate In zona unei scoll va fj luata in considerare daca un studiu va indicafaptul ca succesiunea vehiculelor in trafic nu aslqura t impii necesari pentru capietonii sa traverseze in perloada in care: acestia folosesc trecerea de pietoni.

3.4.8. Condit la 6: sistern de coordonare a semaforlzarfNecesitatea introducerii unui sistem de semaforizare pentru 0 lntersectie afla-ta pe 0 axa de circulatle cu intersectll semaforizate sincronizate va fi luata inconsiderare dad] aceasta nu asigura un grad suficient de condensare a vehi-culelor in plutoane necesar aslqurari: slncroruzartl clrculattel.

3.4.9. Condltla 7: Rata de accidenteNecesitatea introducerii unui sistem de semaforizare pentru 0 intersectie va filuata in considerare In cazul in care un studiu de siguranta a c irculat iei indicafaptul ca, nurnarul accidentelor produse In inter sect le se va reduce. Studiultrebuie sa indice ca tipologia dorninanta a accidentelor din zona de influentaa lntersectlel va fi elimlnata prin introducerea semaforizar!i.

4. INTERSECTII SEMAFORIZATE

4.1. Considera~ii generale . '..4.1.1. Calculu I, dimensionarea ;;i geometrizarea lntersectlllor serna-

forizate se face in baza conceptului de volum critic pe banda. .Pentru aceastaeste necesara a propunere initiala a confiquratiel intersectlet i a elementelor

sernafortzarli, care vor fi verificate.4.1.2. Pent ru fiecare faza de semafor izare, a rniscare par ticulara va

avea volumul maxim de trafic, redus la 0 banda. Acest volum este volumulcritic al fazei de semaforizare.

4.1.3. Prin volumul cri tic de banda al lntersectlel seInteleqe suma vo-lumelor cri tice aferente flecarei faze de semaforizare. Pentru diferite t ipuri desemaforizare, volumul cri tic pe banda poate sa difere, In aceleasl condit il geo-metrice.

26BUL ET IN T EH NIC RUT IER

Anul VI, nr. 4 / 2010

T" 160(IJ Vc1=160N __,.- ....,--tIS

140L

N 4 83tI S ...S Vc2=560/2N . . . .J f . . . . . . V c 2 = 2 8 056 0('I') 320~~37It S V c 3 = 3 6 5ItI

2~ ~365

u,

Vc=Vc1 +Vc2+Vc3=805 yah/ora

Figura 10. Determinarea volumului cri tic pe banda

4.1.4. Pent ru asigurarea unei cl rculat ll fluente este recornandat cavolumul cr it ic pe banda sa nu depaseasca valoarea de 1600 vehicule etalon

pe ora.

4.2. Geometria trrtersecttttor semaforizate4.2.1. Amenajarl te geometrice ale lntersectii lor semaforizate urrna-

resc asigurarea unei capaclt at l si fluente adecvate pent ru tot i part ic lpant ii l a

tr afic, dar ~i 0 siguranta rutiera ridicata prin: Canalizarea rnlscarllor in lntersectle: Asigurarea unor elemente geometrice corespunzatoare in. plan ori~.

. ,.z()nta'i ~i'fn- p i a n 'vertical; Asigurarea unei vlzibllltatl corespunzatoare ~i posibilitatea detectarn

eventualelor obstacole; Cont rolul dreptului de acces 'in intersectle:

Asigurarea facllitatilor pentru pietoni, blclclistl.4.2.2. Prir icipii le de amenajare geometrica a benzilor ; ;i buzunarelorsuplimentare pentru virajele de stanqa ~i de dreapta indicate la lntersectli lenesemaforizate se aplica ~i in cazul intersectitlcr semaforizate.

4.3. Elemente de capacitate a lntersectlilor semaforizate4.3.1. Grupurile de benzi sunt cornblnatli de benzi ; ;i mi;;cari care pot

fi efectuate In acelasl t imp In cadrul unei faze de semaforizare.

BU L ET IN T EH N IC RUT IER .

Anul VI, nr. 4 / 2010

1

27

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

15/54

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

16/54

~ este factorul de ajustare pentru declivitatea accesului

f.p este factorul de ajustare pentru nurnarul manevrelor de parcare

4 este factorul de ajustare pentru nurnarul de opriri ale autobuzelor

~ este factorul de ajustare pent ru zona In care se afla lnter sectla

- I~-este factorul de ajustare pentru uti lizarea benzilor

itT este factorul de ajustare pentru virajele la stanqa din grupul debenzi

1 m .este factorul de ajustare pent ru vi rajele la dreapta din grupul debenzi

. t i l 'este factorul de ajustare pentru virajul la stanqa datorat pietonilor

4.4.5. Factorul de ajustare pentru procentul de vehicule grele (fHV)Factorul de ajustare pentru procentul de vehicule grele ia in considerare spa-tiul suplimentar necesar vehiculelor grele pentru a fi acomodate in trafic, pre-cum ~i dlferentele lntre capacitatea acestora de a fi operate ' in cornparatle cuvehiculele mici. Un vehicul greu este considerat orice vehicul care are maimult de patru pneuri care ating partea carosabtla.Echivalentul unui vehicul greu In vehicule etalon pentru verificarea capacttatfde clrculatie a unei tntersecti i se face prin coeficientul E T=2.

%HV este procentul de vehicule grele din trafic din grupul de benzi

B r - 2 vet/HV

4.4.6. Factorul de ajustare pentru declivitate (f g)4' iJt;este factorul de ajustare pentru virajul la dreapta datorat Factorul de ajustare pentru declivi tatea longitudinala a bratelor intersectlei ia

pietonilor in considerare efectul lnclinar!l asupra operarii tuturor vehiculelor.

4.4.3. Fluxul de saturatte de baza (sa)Calculele lncep cu selectarea fluxului de saturatle de baze, (sO), In general si-tuat lntre valoril e de 1850-1900 vet/h/b. Aceasta valoare va fi ajustata Incontinuare In concordanta cu 0 serie de condltl! particulare fiecarel intersectii.

4.4.4. Factorul de ajustare pentru latimea benzii (fw)Factorul de ajustare pentru latimea benzilor ia In considerare impactulnega- Decllvltatea neqativa este la coborare, iar declivitatea pozltlva este la urcare.t iv pe care benzile Inguste II au asupra fluxului de saturatie. 4.4.7. Factorul de ajustare pentru parcare (fp)

--. lV-:!S ~" -- -Factorul de ajustare pentru parcare ia In considerare efectul neqativ pe caref w.l+ '-''''W''', unde parcarlle laterale In benzi adiacente celor alocate traficului sau parcarea

9 ocaztonala in benzile curente II au asupra fluxului de saturatie.Fiecare rnanevra de parcare (intrare sau lesire) aduce, In medie, a lntarzierede 18 secunde.Lungimea de influenta este conslderata de circa 75 m, masurata de la linia deSTOP,;;i un maxim de 180 manevre de parcare pe ora sunt acceptate.Daca parcarea se efectueaza adiacent unei benzi speciale de vlraj (buzunar),ajustarea se va efectua doar pentru aceasta banda.In cazul sensurilor unice fara benzi speciale de viraj, nurnarul total demanevre de parcare se va considera di totalul ambelor parti ale grupului debenzi respectiv.

W este latimea benzii In m, W ; a :2 .4 m

Pentru 0 l at ime a benzi lor in aliniament mai mare de 4.80 m se poate efec-tua 0 analiza suplimentara, considerand doua benzi inguste. De notat ca,f luxul de saturatle va rezulta intotdeauna mai mare In cazul unei analize cudoua benzi inguste decat cu 0 banda mai lata. Astfel este important ca anali-za sa fie efectuata In conformitate cu situatia reala care se Intampla sau careeste asteptata sa se intample.

30BUL ET IN T EH NIC RUT IER

Anul VI, nr. 4 / 2010

%0t:-l--, unde.. 200

%G este declivitatea terenului, -6,,%Os+10

BUL ET IN T EH NIC R UT IER31A nul VI, nr. 4I 2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

17/54

De notat di conditlile de parcare fara manevre de parcare (un nurnar de 0 4.4.10. Factoru[de ajustare pentru utilizarea benzllor (fLU)parcarl) sunt dlferite de condltiile In care parcarea este interzisa. Factorul de ajustare pentru utilizarea .benzllor ia in considerare dlstributla ine-

N -.O J ...!!>~~. gala a traflculul pe benzile de clrculatte,f. _,,,,, ..... "L,;.l~, f. : , ~ ;O . A! t . -Or unde $ . n~ .... iO , unde, ... N po i!I 'ii "fJ "1.IJ 'V

1lN

.N. _este nurnarul de benz i din grup v ;-este volurnul de vehicule nea justat al qrupulut de benz i, veh/h~l es te volumul de veh icule neajustat pe banda cea mai incarcats.

veh/hN'este numarul de benzi din grup

N. este numaru l de manevre de parcare pe ora,O~ Nm 5:180

In cazul in care nu se parcheaza in zona de lnfluenta a lntersectiel, ; t ;-1.0004.4.8. Factorul de ajustare pentru cprlrl ale autobuzelor (fbb) Acest factor se aplica in aproape toate conditille, in special In sltuatil!e in care

Factorul de ajustare pentru oprir i ale autobuzelor ia !n considerare impactul exlsta variatil semnificative intre conditiile de t rafic ; de pe benzile de clrculatlenegativ pe care statlile de autobuz aflate pe lungimea de inftuenta, excluzand datorate caracteristicilor geometrice (schirnbari ale nurnarului de benzi, pre-cazul in care sunt arnenajate alveole, Ie are asupra fluxului de saturatle, cozlttonarea vehiculelor pe anumite grupuri de benzl, tntluenta sosir ilor din in-Flecare autobuz aduce, in medie, 0 intarzfere de 14.40 .secunde pentru fiecare tersectll aproplate etc.) .cielu de semaforizare. Oadl este cunoscut, se va aplica faetaruI de ajustare determinat prin rnasuratort,Lungimea de influenta este considerate de Circa 75 m, ~i un maxim de 250 Oaca dlstributla pe benzi a traflculuieste uniforrna, se poate folosi un factorautobuze pe ora sunt aeceptate. se ajustare de 1.0.

!4A"Na

4.4.11. factor de ajust are pentru virajul de stanqa (f LT)N-, "O u' Factor de a justare pen tru vi rajul de stanqa la In conslde ra re condit li le de t rafi c

f..'to.~' iu ..0.6.50, unde aplicabile virajelor de stanqa:- N .... Benz ile de viraj [a stanqa sunt rnix te sau exc lusive;

Tlpul de faza aplica ta vlrajulul la s tanqa (proteja ta, perrnlsa , mixta): Propor tla de vehlcule care vireaza la stanqa: Volumul de vehicule care intra in conflict cu virajul la stanqa, Incazu! fazelor permise; .., . .

Factorul de ajustare pentru virajul de stanqa este 1.0 daca nu exists viraj lastanqa.

Neste nurnarul de benzi din grup

N ~ 'este nurnarul de opr ir i ale autobuzelorpe o ra , O sNm 1 5 : 2 5 6

4.4.9. Factaru ! de ajustare pent ru t ipul zonei (fa )Factorul de ajustare pen tru t ipul zone i In ca re este s ituate lnter sect ia ia In con-siderare a relat ive ineficienta a lntersectii lor aflate In zonele centrale ale mar-i lor aqlornerari urbane (orase, municipii) in ccmparatie cu lntersectli le aflate Inalt e zone. Apl icarea acestui coeflctent dep inde de conditllle partlculare aleflecarei lntarsectli ~i nu este obligatorie aplicarea lui In toate zonele urbane.

Tabelul 11. Factor de ajus tare pent ru viraju l de stancaBenzl de vlraj s tanga

Benz! de vtraj stan~a mlxteexclusiveMi;,care Mi&care permisa Mi~care Micare perrnisa

p r o t e i a t a oroteiats1 1

0.95 ~T = . . 0.85 t ' , .T= .1+ 0..05' P Lr 1+ 0.25 P LT

, t ;.0.900 pentru zone puternic urbanizate

(-tOOO pent ru a lt e zone

32BU LET IN T EH NIC RUT IER BUL ET IN T EH NIC R UT lER

Anul VI, nr. 4/2010 Anul VI, nr. 4/ 2010 33

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

18/54

, unde

Pu este proportia de vehicule care vireaza la stanqa

4.4.12. Factor de ajustare pentru virajul de dreapta (fRT)Factorde .ajustare pentru virajul de dreapta ia in considerare conditiilegeG-

metrice aplicabile virajelor de dreapta:- Benzile de viraj la dreapta sunt mixte sau exclusive;- Proportia de vehicule care vireaza la dreapta;

Factorul de ajustare pentru virajul de dreapta este 1.0 daca nu exista viraj ladreapta.

f .R T 0.85 pentru benzi exclusive de viraj la dreapta

1 M-1- 0 .1 5 ~J U 'pentru benzi rntxte de viraj la dreapta, in it 0.050

f,p.-l-0.13S'PRt pentru 0 slnqura banda, fl lT )::0.050

unde

P R l 'este proportia de vehicule care vtreaza la dreapta din debi tulorar corespunzstor Intregului grup.

4.4.13. Factorul de ajustare pentru impactul pietonilor asupra vira-jelor (fLT p, fRT p)'Factorllde ajustare pentru impactul pietonilor se determine In functie de vai:':'orile traficului pietonal care intra in confl ict cu vehiculele ~i procentulvehiculelor care vireaza.

Tabelul 12. Factori de ajustare pentru impactul pietonilor

fLTn , fRTo 10% 20% 30% 50%100 p/on'3 0.97 0.95 0.92 0.90300 p/ora 0.96 0.92 0.88 0.84500 p/ora 0.95 0.91 0.86 0.82700 p/ora 0.94 0.90 0.84 0.80

900 p/ora;' 0.94 0.89 0.82 0.78

34BUL ET IN TEH NIC RUTIER

Anul VI, nr. 4 I 2010

4.5. Determinarea nivelului de serviciu4.5.1. Capacitatea

Capacitatea se determine pentru fiecare grup de benzi al flecarui brat al inter-sectiei, Elementele de calcul sunt fluxul de saturatle al grupului de benzi ~iraportul dintre durata de acces (timp de verde) ~i lungimea ciclului de sema-forizare efectiv.

C i este capacitatea grupului de benzi i

Si este debitul de saturatle pentru grupul de benzi i

; fct 'este raportul dintre timpul de verde ~i lungimea efectiva aciclului pentru grupul de benzl i

4.5.2. Raportul debit-capacitate (vic)

Raportul debit-capacitate este definit ca raportul dintre fluxul de trafic efectiv~icapacitate. Se celculeaza independent pentru fiecare grup de benzi.

(V ) . ' v ., '~ 'C t I f

:x ;JIt, -; t- ~"."(.' .' .", ..-; .-}'; ;" 8 ; " ,undes/" .-:- . .'. C 6

. . .:% ;este raportul debit-capacitate pentru grupul de benzl i .

SI este debitul de saturatle pentru grupul de benzi i

%este raportul dintre timpul de verde ~i lungimea efectiva

a ciclului pentru grupul de benzi i

Valori ale raportului (vic) apropiate de 0 indica fluxuri de trafic foarte reduse.Valori ale raportului (vic) apropiate de 1 indica 0 cerere de trafic aproplata decapacitatea de clrculatie.

BUL ETIN T EH NIC RUT IER35A nul VI, nr. 4I 2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

19/54

4.5.3. Calculul lntarzlertlor de control Intarzieri uniforme

C este lungimea clclului de semaforizare

~ este raportul debit-capacitate pentru grupul de benz! i

r c c 'este raportul dintre timpul de verde i lungimea efectiva~

a ciclului pentru grupu! de benzi I

Factor de progresie

I unde

F~ este factorul de progresie pentru grupul de benzi i

~ este proportla de vehicule care ajung in lntersectie pe durataluminii verzi

C este lungimea ciclulul efectiv de semaforlzare

Teste durata de analiza in ore

~ este raportul debi t-capacitate pentru grupul de benzi i

O f este capacitatea grupului de benzi i

Intarzieri initiale din cozile de ateptare

Pentru determinarea intarzlerllor initiale produse de cozile de asteptare existenteeste necesara cunoasterea valorilor cozilor de asteptare lnitiale, Q 6

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

20/54

rile de trafic rnasurate in timp real de diferita categorii de detectori de

vehicule.Principalele categorii de control adaptiv sunt: (1) controlul semi-adaptiv; (2)controlul semi-adaptiv sincronizat; (3) controlul semi-adaptiv nesincronizat;

(4) control adaptlv complet.4.6.2. Planul de semaforizare Plan cu 2 (sau 3) fate de semaforizare

V, este volumul de traf ic pentru grupul de benzi

A A t" . '1 I . I d . ~ ~ ~. ~gregarea In arzien or a ruve e lntersectle ""c" ~ ...J' , undeI~D c sunt Intarzierile de cont rol la nivelul intersectlel

--~ sunt ,ntarzierii~ de control pentru bratul b

~

\

" este volumul de trafic pentru bratul b,I ,- - "1{ - -~~ ~ . ,

! 1 T'1 '

, ,, ,, ,, ,

--~.....-

4.5.4. Nivelul de serviciuLegatura dintre lntarzlerile medii de control i nivelul de serviciu al intersectieieste redat in tabelul 12. '"

: 1 :.. ,, ,_ _ } 1 .. _--

- ', 1- :,, ,, ,: ~

_j

Tabelul 13. Nivelul de serviciu. Intersectii semaforizate I,"-- -----

Nivel de serviciuIntarzteri de control

(sec/veh)A 80

'! '1, ., ,, ,.......... v. ....

Plan cu faze de semaforizare multiple

_ JL _) I,' . ... __ 0 0/" _ _- -lr- ------ , r'-~,~ _ H L

i,~..- -----__j j

1\ ' - l ------ ,I~ _ j ! L

I,~- .- ----

_Jj

l r-- -- ,

4.6. Determinarea elementelor sernafortzarfl4,6.1. Tipuri de control Control predefinit

Controlul predefinit al semnalelor lurninoase se face in baza unul program fixal succesiunii i duratei intervalelor (fazelor) de semaforizare. Elementele ca-racteri sti ce ale sernaforizarll predefini te sunt : (1) lungime fixa a ciclului de

-sernatortzare: (2) lungime fixa a fazelor de semaforizare; (3) nurnar f ix ~i sue-cesiune ldentlca a fazelor de semaforizare.

Control adaptivControlul adaptiv al intersectlllor izolate presupune ajustarea continua atimpilor de semaforizare si chiar a succesiunii fazelor In concordanta cu valo-

I

38BULETIN TEHNIC RUTIER

Anul VI, nr. 4/ 2010Anul VI, nr. 4/ 2010

BULETIN TEHNIC RUTIER39

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

21/54

ben + r:;~'~~t~ge::l;minarea intervalelor de schimb ~i protectte a fazelor (ga'"1

I

L este~ungime~ intervalului de schimb (sau timpul pierdut) cores".punzator unei faze de sen;1aforizare

C, este timpul pentru galben, ($)

c ;.este timpul pentru rosu integral, (S)

teste timpul de reactls (poate fj considerat 1 S )

V. este viteza de clrculapa pe bratele de acces In lntersectle (~ ),

1~.021~ s

4 este deceleratla vehiculelor (poate f considerata 3 W... .. ). /r.~ este 8cceleratia gravitationala (9.81 ~. ) . .,.;

G este declivitate terenului (%), pozittva la urcare, negativa Ia coborare

1 este lungimea vehiculului (m)

W estelatimea jntersec~jei de traversat (1 % 2 )

4,6.~ oe(termm;a t )impjlor minimi necesari traversaru pietonale

0,.3,,2+ S.....",+,(t.l~!!A.,......dad~ ~>3.0P .. " '

, L (.... N ) .6 " " . 3 2 + , -. . .+ '. lL 2 1 '- .: !c 1 .: .. ..daca 0'1' ... " 0 ' d

r: '8 .. m ' "8";' , un ep. '. fJ ."

40 BULETIN TEHNIC RUTIERAnul VI, nr. 4! 2010

G,. este t impul minim de verde pentru pietoni (5)

L este lungimea trecerii de pietoni,(m)

Sp este viteza rnedle a pietonilor, S,.t.20mls

W eeste latimea efecttva a trecerii de pietoni em), 3 .2 este timpul de pornire aferent pietonilor (5)

N ( J C feste nurnarul pietonilor care traverseaza intr-un interval (p). I ncazul in care nu se poate face 0 estimare apriori a valoriiciclu-

lui de semaforizare se poate consldera nurnarul de pietoni care traverseaza in1 sau 2 minute.

Timp de verdeTlmpul de verde efectiv destinat traversarti pietonale este cuprins tntre patru~i sapte secunde, .

Timpul de siqurantaTlrnpul de siguranta (verde intermitent) este timpul In care un pieton par-curge lungimea trecerii pietonale.

4.6,5. Grupuri crlt lce de benzi

Un concept foarte important In cadrul analizei lntersectlllor este raportul criticdintre debit ; ;i capaci tate (sau debi t de saturati e) pent ru f iecareqrup de mis-carl. Acest raport este calculat ca maximul dintre toate rapoartele cri tice din-tre debit ~i capaci tate (sau debit de saturatle) ale tuturor grupurilor compo-nente ale unei faze de semaforizare.Grupulcorespunzator valorii rnaxirne este grupul cri tic alIazei, el necesitandmai mult verde decat celelalte grupuri.

4.6.6. Determinarea lungimii cidului de semaforizare

C este lungimea ciclului de semaforizare

L este timpul total pierdut pe 0 faza de semaforizare, timp careinclude tirnpul de siqurants (galben) ~i timpul de evacuare (rosuintegral)

BULETIN TEHNIC RUTIER41Anul VI, nr. 4! 2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

22/54

1 .

y-~. If.~{!). ste suma rapoartelor debi t-debi t saturatts pentru~ ~ S I grupurile crltlce

Nota: a se face dlferente lntre J : - ( .! ) ._~i ~ _ ( 1 ) .s, C, J

Ciclul de semaforizare trebuie sa verifice conditiile mi,nime de traversare pie~tonela pentru fiecare faza de semaforizare In parte.

4.6.7. Determinarea lungimii fazelor de semaforizare

1 f _ , ( " ) 'este raportul debit-debitS t saturatts pentru grupul de benzi cri tic j

C a r este lungimea efect iva a ciclulu! de semaforizare ( Iungimeaciclulul din care se scade tirnpul pierdut corespoozator tuturorfazelor de semaforizare)

y .~(!) este suma rapoartelor debi t-debi t saturat ie pentru~ 8 "grupurile critice

5. INTERSECTII NESEMAFORIZATE

5.1. Consideratii genera'e

5.1.1. Intersectiile nesemaforizate sunt intersectille pentru care con-trolul traflculu: la parcurgerea lntersecttei se realizeaza prin cedarea priori-tatii.

5.1.2. Intersectiile nesemaforizate sunt localizate in general In afaralocalitatilor, tar conditiile de clrculatle redusa nu neceslta semaforizare.

42 B UL ET IN T EH N IC R UT IE RAnulVI, nr. 4 ! 010

5.2. Geometria lntersecttilor5.2.1. In nomograma din Figura 11 sunt prezentate recornandarl

privind amenajarea virajelor de dreapta pe bratele Intersectlllor.

100

o

Ean~a S~~lmentara~ de rea~

Buzunarsau Pinte~~dedreapta r-,

t I " ' ' ' ~ 1l ' I " t J;,t~ 1 i ' " ' + " I ~ j h , . 4= " +"1 .1 )+"~ "/J ! -+2v... i''t'st,,1''.1+1-j, +.1"1+~ + ~ . . ,+'~~ -'~ I , . Jl ~ J j" Li ! ~ -'"_ ~I!

; ___j " i L: ,__J""""- i L_.~i ~ . .I~,.~ LL i l s ~" :, I . .r!" 1 ;1 -- 0 1 .1 ..~ , & 2t l I , '. " , " '~~ ; ,.m "I l:: OJ ~2.";.1 +v,+M1t +v_,+'_. . . . ' ; "H),s '4~J+;!oI+~'~ . tl -: :. ~+ O. 5' I{ ~J + \ C ) Tl h a ~-,,+'~ '.+ ;" . . . )Q I~lc1. + ] .}+.Q..5 -J. l l .+( I . , ! " . . . .~..rl. O$~11 Hil :!'I'I'+~ +o~~. fL 1+ Q . , ' l I } +O~1, +11 ' , .bservatll:~

u ~ b.o[a~ Dac~ ml~carea la dr.ea~ta din artera pr tncipala e~te seplarat i: l de 0 In S U I[tr.lunghlulara ;; 1 nu are tndlcat.o r de stop sau cedeaza treceliea,1', '. respecti."l pot f i ignorate[b] Daca pe artera prlncipala exista mai mult de 0 banda de clrculatle De senatunci debitele orare se consldera a fi 1'2 IN I respectiv'S N, undeN estenurnarul de benzi I[C] Dadl exists banda dedicate virajului la dreapta atunci li, es pectiv'')P9 tfi ignorate I[d] Daca artera prtncioala are mai mult de 0 banda de lrculatie pe sensatunci ~, ~espectiv l) pot fi ig~orate " ~. u J[e] Daca rruscarea la areapta din artera prtncipala este sep rata de 0 inc;;11itriunqhlulera sl nu are indicator de stop sau cedeaza tr cerea atunci li,

5Anul VI, n . 4/ 2010

respectiv li::pot fi ignorate t~RI2 t t i i l t i lt

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

27/54

respectiv li::pot fi ignorate[f ] Daca arterele care se intersecteaza au mai mult de 0 banda de clrculatle pesens, atunci V II respectiv~. l pot fi ignorate

5.3.3. Timp cri tir de accesTimpul critic de acces,1;: , este intervalul de timp minim in fluxul de trafic depe artera conslderata prlnclpata care permi te unuivehicul de pe artera con-siderata secundara sa intre in intersectie.

5.3.4. Timp rl~ urmareTimpul de urmare, t, f este intervalul de timp dintre plecarea unui vehicul depe artera considerata secundara sl plecarea urmatorulul vehicul, In condltil deasteptare In coada.Valorile timpului critic de acces ~i a timpulul de urmare sunt indicate In tabelul 5.

Tabelul 19. Timpi de baza (sec)

Timpul critic de acces de baza Timpul deMi~carea vehicului 2 benzi, artera 4 benzi, arteraprlncipala principa/a

urmare de baza

Stanga,4 . 1 4 . 1 2.2artera princlpats

Dreapta,6.2 6 . 9 3. 3artera secundara

Inainte, 6 . 5 6.5 4.0artera secundaraStanga,

7.1 7.5 3.5artera secundara

5.3.5. Ajustarea timpului cri tic de acces ~i t impului de urmare

t~'if" t -C ' . . . . + tQ .R V P IN+t.Q.G-~u' unde

4. : . -este t impul criti c de acces aferent mlscarl] X , (sec)

tc,ft.U.i este timpul crit ic de acces de baza, (sec)

t , .uveste timpul crit ic de ajustare pentru vehicule qrele, (sec)

t o ; H V. 1 pentru artere principale cu doua benzi, (sec)

BULETIN TEHNIC RUTIER52 Anul VI, nr. 4/ 2010

t~RI2 pentru artere principale cu patr sau mai multbenzi, (sec)

P m t este proportia de vehicule grele de pe artera secundara, (%)

~a'.O.l pentru miscarile 9 ~i 12, (sec)

: ,.; te ' .O este timpul critic de ajustare pentru declivi tat , (sec)

t"',D- O 2 pentru rniscarlle 7,8,10,11, (sec

IG este declivitatea bratului, (%)

;p este timpul cri tic de ajustare pentru geometri , (sec)

t 3 . u.~.7 pentru rniscarea de stanqa din rtera secundarla 0 lntersectie cu trei brate, (5 c)

t3"l.T" 0 pentru orice alt caz, (sec)

' t .,, este timpul de urmare aferent mlscarll X , (se

t'"lm este tlrnpul de urmare de baza, (sec)

't:"lW este timpul de urmare de ajustare pentru veh cule grele, (sec

t r~HV.O~9 pentru artere principale cu do a benzi, (sec)

tlt.m~-1.0 pentru artere prlnclpale cu patru sau mai multebenzi, (sec) I

este proportia de vehicule grele de pe artera sfcundara, (%)

I.4. Calculul capacltattt, Benzi dedicate5.4. L Capacitatea potentlala

Capacitatea potentiala a fiecarei mi~cari aferente arterei co siderata secun-

BULETIN TEHN~C RUTIER53AnuJ VI, nrl 4/ 2010

I

dara, pr ecum ;;i rniscarllor de stanqa aferente arterei considerate principale 5e 2 0 0 0

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

28/54

, p ;; q p pdetermine astfel:

, v~i'et e" ~

C .. v .: . ,unde'p;.x ~,:cri.t!!fti. J . --o r.3BJO

Cp.Jt este capacitatea potentiala aferenta rntscaru X

", : test e volumul de conflict aferent rniscarii J(;~~;t est e timpul critic de acces aferent rtli~carii .X

tf~lff es te timpul de urrnare aferent rniscarii X

Conditiile de aplicare: lntersectla nu este blocata Toate rnlscarite au benzi dedicate Intersectla poate fi considerate izolata Nu exista alte rnlscan tn intersectie

Capaci ta tea potentlala este l lust ra ta graf ic ln figurile urmatoare pentru vale-rile de baza ale ttmpulul critic de aeees ~i ale timpului de urmare.

2000 ;-.------------------,

1500

- S t,m ga, artera principal

Figura 23. Capaeit at ea potentlala, artere cu doua benzi

54BULETIN TEHNIC RUTIER

Figura 24. Capaeit atea potentials. artere cu patru benzl

5.4.2. Capacitatea unei micari

Ca~a5itatea .unei miiC.a.ri e~tevd~ta.V.e capa. otatea potentiara raeesteia ajus-tata In functle de rangul rmscaru.

Impedantala traversaredatorat a vehieulelorvehicuie~e folosesc :patiile de acces i 'ntr-o m~ni~ra ~e cedare a prip~itatii. Daea tra-fieul devine conqestlonat pentru 0 rruscare prlorttara (de rang superior), aeest lucrup o at e c a uz a i nt ar zi er !suplimentare pentru mi;;carile secundare (deiran

v

g inferior).

Tabelul 20. Impedanta =t= vehieulelorRangul Coeficient

mi:carli ajustare Observatiicapacitate1 1.0' Mi;:dirile de raneut 1 soot ortorltare

Mi;dirile derangul 2 sunt confl ic tua e dear cu2 1 . 0 cele de rangul 1, metodologle ~ine c~nt de

,. aceste conflicte IMi!?dirile de rangut 3 sunt conflictuale cu

3 ~ mi~d\rile de rangul 1 ~i 2, ajustarea Ise faceoentru conflictut cu rniscarea de ran9 2

t;Mi$carile de rangut 4 sunt cOriflictuaf~ cu r. tu l ui de "a la t I . s ta nga A xu lb ra w lit! central AxulbfRtuluid"""lat I..d",.. .,ta.

S'aEutie accep-tabn.

Figura 27. Alinierea axelor

lIolutl" p Y f

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

32/54

Element Valoare recornandataUltimea insulei, I mln ,1m] 2.00

Raza de racordare, Rmln I [m] 0.50

Dlstanta de siguran~a, D mi " r 1m ] 0.50Suprafata efectiva, Smln , Imp) 5.00

Lungimea mar cajului, Lm , [m] 25.00

Lungimea insulei, t., , [nil 10.00

Lungimea Insulei, L z ,1m] 6.00

Uit imea t rece rii de p ie toni , 4 p 1 [m] 2.50

Lunglmea totata, 4 ,1m] 18.50

6.2.10. Trecerile de pietoni vor fi amplasate la dlstanta de punetul detangenta de ieslre de pe calea inelara, in asa fel Incat lntre ealea inelara ~itrecerea de pietoni sa lncapa minimum doua vehicule.

6.2.11. I n cazul intersect lilor giratorii se pot prevedea elemente supli-mentare de calmare a traficului pe bratele de acces In intersectle.

6.3. Capacitatea sensurilor giratorii

6.3.1. Capacitatea limita a sensurilor giratorii este data de limitasuperioara a volumului de trafic de lncarcare (suma volumului de conflict depe ealea inelara in dreptul accesului ~j a volumului de intrare de pe aceesulrespectiv). Nu sunt recomandate minlqirati' ~j sensuri giratorii cu mai mult detrei benzi pe ealea inelara.

Tabelul 25. Capaci ta tea sensur ilor girator ii

Nurnar benzi pe Nurnar benzi la Capacitate

calea inelara lntrare/leslre vehicule etaton/ora1 1 15002 1 1 8 0 02 2 2100-2400

6.3.2. Traficul conflictual pe inelul median se deterrnlna conform me-todologie i indicate in continuare.

62B UL ET IN T EH N ICRUTIERAnul VI, nr. 4 / 2010

(lebltllide

les lre, VI

(a) Fluxurile de intrare (b)Definirea debit lorjvolumelorFigura 30. Elementele de trafic ale sensurilor gir torii

'. . "" 'M ...,~.Vf&~ +~-.P +'V ~J IC " .,unde

~ . est::olumUI conflictual aferent bratulu~ b , bratil calculat .

Viftl.~ este volumul de intrare care rntoarce, rferent bratuluis ituat in dreapta celui calculat (sens invers acelor de cea-sornlc) I

V.~, . l I -2este volumul de intrare care vireaza stanrl a, aferent bra-~ului opus celui calculat

"Wj1-W' ' ' ' I t&.este volumul de intrare merge inalnte, ferent bratululo

tA I I I ( I d rnic)

timp

situat In S anga ce UJ ca cu at sensu ace pr e ceaso

6.3.3. Valorile recomandate pentru timpul critic de acces ~i pul de urmare sunt indicate in tabelul 26.

I

Tabelul 26. Timpil speclflct (secunde)

Tlmo critic de acces Tirnp de urmareLimita superloara ' 4.1 2 .61Limita inferioara 4 . 6 3.11

entru

IB UL ET IN T EH NI~ R UT IE R

63Anul VI , nr. 1 4 /2010

6.3.4. Capacitatea unui sens giratoriu cu 0 banda pe calea inelara seiet errnlna dupa cum urmeaza,

~ este volumul conflictual aferent bratului

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

33/54

iet errnlna dupa cum urmeaza,

..4'i~Av .: e ) Q ) & oc .,.S I" unde

.. -V~r( t

t-e ,3600

C,* este capacitat ea bratulul (veh/ora)

~ este volumul conflictual aferent bratulul (veh/ora)

te ! este timpul critic de acces (sec)

t,. este timpul de urmare (sec)

l ~ O . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- Um ito superioara- - - - l .l ml ta i nfe rl oa ra

o 400 120000 B O D00

Volumele conflictuale,Vc; (veh/h)

Figura 31. Capacitatea sensurilor giratorii cu 0 banda pe calea inelara

6.3.5. Capacit at ea sensurilor giratorii cu 0 banda pe calea inelara sela verif ic a ~i ut ilizand metode alt ernative:

.i C " .ISOO-~- 0 .3 - ~ r unde

1$00 este valoarea maxima a traflcului care poate fi conflictual(suma '~+~ )

C" este capacitatea accesului (bratului)

:;4 BULETIN TEHNIC RUTIERAnul VI, nr. 4 / 2010

6.3.6. Capacitatea unui sens giratoriu cu doua benzi e calea lnelarase cetermma dupa cum urmeaza,

n ,.!t",j".,Jdt; .3600~.::!."e-~",~,'. '" t unde'I '

~ este volumul conflictual aferent bratulul

Dc parametru pentru numarul de benzi, .Dt " J .14 pen ru doua benzi

~ este volumul de lesire corespunzator bratului

C. este capacitate accesului (bratului)

to t este timpul critic de acces (sec)

tr este timpul de urmare (sec)

6.3.7. Determinarea Int arzierilor de cont rol s e f ace CUlformUla:

I J~3600, ~" 2; ~"J_

d."~~~~'!-l+l(!~I)D4st,;T'" .. S un e

Este recomandat ca analiza sa fie efectuata pe durata unei berioade de 15

BULETIN TEHNI RUTIER

d este valoarea intarzlerllor de control, (sec/veh)I

e li este capacitatea aferenta bratului, (veh/ora)

V "este volurnul de int rare aferent bratului, (veh/ora)Teste perioada de analiza, (ore)

65Anul VI, nr. r /2010

minute (0.25 ore).Valoarea de 5 sec/veh lnclusa in ecuatie tine cant de decelerarea vehiculelor

6 4 3 A I ' f . ~ ., . t +I! I . toril I f. . . na Iza,sema ortzaru In ersectu or qira orn nu 5e va e ectua peprinc .iPiul opt imiz~r ii in5arzieri ior de ~ontrol, ' c i p,e ~rinCiPiul . tozilor de astep-

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

34/54

Valoarea de 5 sec/veh lnclusa in ecuatie tine cant de decelerarea vehiculelorde la viteza de circulatle la viteza de asteptare In coads sl de accelerarea dela linia de stop la viteza de circulatle.

6.3.8. Agregarea intarziertlor pe intersectie

d, .~ 6t! V !J+d tJ llW{+ "b t l~'V 6 i! ~d\4 ">'l.. . . . ,Vt\l+ V. ,=+ V~ S+~. .

6.3.9. Determinarea nivelului de servlclu se face conform tabelului 27.

Tabelul 27. Intersectti nesemaforizate, inclusiv sensuri qiratoril

Nivel de serviciulntarzler! de control

(secjveh)

A 50

. .

6.4. Semaforizarea lntersectlltor giratorii6.4.1. 5e recomanda ca lntersectllle giratorii cu raza mai rnics de 20 m

s a nu f ie semafor izate. Semafor izarea este recornandata doar in cazul in tersec-t iilor girator ii de t ip "rotor" .

6.4.2. In cazul lntersectlllor giratorii , se recornanda ca semaforizarea $03iereallza ta in dOUBfaze dis tincte, cu s tocarea vlrajulul de s tanqa pe calea inelara. Ingeneral , se poate prevedea un t imp de evacuare a cai i inelare intre cele doua faze.

Faza 1 Faza 2Figura 32. Faze de semafor izare la tntersectn girator ii

66B UL ET IN T EH N IC R UT IE RAnul VI, nr. 4 / 2010

princ .iPiul opt imiz r ii in5arzieri ior de ontrol, c i p,e rinCiPiul . tozilor de asteptare de pe calea rnelara. Ast fel, lunqimea ciclului !jl a fazelor de semafor izarevor fi stabilite tinand cont ; ;i de lungimea spatlului de stocare de pe calea lne-lara, in asa f el 'incat coada de asteptare aferenta viraje lor de Sitanga s a nu blo-che

ter

ze benzile pentru rnlscarea de ' inainte corespunzatoare .

7. TURBOGlRATII

7.1.Consideratii generale7.1.1. Intersectil care fac parte din categoria "turbo irati!" se ca

izeaza prin doua elemente funct ionale dis tincte: Grad ridicat de siquranta a clrculatlel; Grad rldicat de functlonalltate, ambele obtinute da torlta canall

t raficului pe benz! de clrculat te utlllzand separatorl IT ediani.7.1.2. Tabelul 28 indica principalele caracteris tic i func ionale ale in

tiilor de tip "turbogiratie".

Tabelul 28. Tipologii functionale ale I1turbogiratii or"

Tip intersectie 'Numsr Capacltatea estirnats Trafic P1eponderentbrate Veh. EtalonjoraTurboqlratie '. 4 3500 Micarea de inainte"dasica" ITurboqlratte 4 3500 MI~care, de dreapta"genUf\chi"Turbogiratle 4 4 0 0 0 Mi~cate' de inainte

"s_Qira1a"Turboqlratie 4 4500 Toatelmi~dklle"rotor"Turboqlratle 3 3800 Mi~carer de inainte"genunchi"lar_giti!lTurboqlratle 3 5500 Toatelmi~carile"stean

ter-

rae-

zaril

sec

BULEnN TEHNJ RUTIER67Anul VI, n r'1 4 /2010

ale.1.3. Tabelele 29-31 indica princlpalele caracteristlc geometricelntersectlilor de tip "turbog.iratie".

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

35/54

Figura 33. Turboqlratle "clasica"

Figura 35. Turboqiratle "spirala"

Figura 37. Turboqlratie"genunchi"largita

68BULETIN TEHNIC RUTIERAnul VI, nr: 4 / 2010

Figura 34. Turboqlratle "genunchi"

Figura 36..Turboqlratie "rotor"

Figura 38. Turboqlratle "stea"

p g

Tabelul 29. Elementele geometr ice recomandate ale" turbogira ti ilor" c1asice $i tip genunchi

ElementRaza lnter toara a benzf interioare

10.50 12 ..0015.0p

20.00RlRaza exterioera a benzii interioare

15.85 17.15 20.0r 24.90R2Raza tnterloara benzii

exterioare 16.15 17.45 2O.3f 25.20R3Raza exterloara a benzii exterioare

21.15 22.4525.2 1 29,90R4

Raza c ur bs ! d e r ac or da re la intrare 10,00 10.00 io.oo 10.00si leslreL'3timea benzll interioare pentru 5.00 5.00 5.0( 5.00vehiculegrele

I

Tabelul 30. Elementele geometrrce r ecomandate ale"turbogiratiilor" tip rotor

ElementRaza lntertoara a benzH lntertcare R l 12.00 15.

DO20.00

Raza extertoara a benzli Intertoare R2 17.25 20. 5 24.95Razalnterloaraa benzii centrale R 3. 17.55 20.45 25.25Raze exterioara a benztl centrale R4 22.55 25.$5 29.95Raze.lntertcaraa benzf extertoare R5 22.85 25,$5 30.25R aza e xte rloa ra a b en zliexterioare R6 27.80 30.$0 34.90RazacUrbei de racordare la Intrare $i leslre 10.. 00 .1.0.~O 10.00Ultimea benziiinterioarepentru vehiculegrele 5.00 5.00 5.00

I

Tabelul 31. Elementele geometrice recomandate ale"turbogir at iilor" tip stea

ElementRaza lntertoara a benztl interioare R1 12.00Razaexterjoara a benzf interioare R2 17.~0Razetntertoara a benzil centrale R3 17.140Razaexterioara a benzii centrale R4 22.130Raza interi.oara a benzf exterioare R5 22.60Razeexterlcara a benzii exterioare R6 .27. 1 3 0Rata curbel de racordare Is intrare Sileslre 10. b oLa~mea benzlllnterioare pentru vehlcute grele 5.( 0

BULETINTEHNI RUTIER69.Anul VI, nr'14 / 2010

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

36/54

9. PUNCTE DE INTO ARCERE 9 1 2 Tabelui'32 prezlnta elementele caracteristtce !.comandate alepun c telor de lntoarcere.

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

37/54

9.1.1. In cazul in care, din mot ive tehnice sau funct ior ial e, In anumitelntersectll sunt restrtctlonate 0 parte din rniscarl, este necesar ca pe artereleadiacente sa fie prevazute puncte de intoarcere.

Figura 41. Punc t de lntoarcere tip 1

Figura 42. Punct de intoarcere tip 2

72BULETIN TEHNIC RUTIERA nul VI, nr. 4I 2010

abelul 32. Elementele geometrice recomandate punctelor de intoa reer

Punct intoarcere tip 1 Punct lntoarcere tip 2Raza recomenceta 20.00 Raza recornandata

20.00Rr ec, m) (Rrec m)Lungime recornandata 50.00 Lungime recomandat1

50.00Lrec m) (Lrec, m)

e

9.1.3. Benzlle suplimentare se vor dimensiona confofm metodologieiindicate In capitolele anterioare astfel incat sa aSi9ure.stocaru' ~i incadrareavehiculelor in conditf de siguranti i

9.1.4. La proiectarea punctelor de 7ntoarcere se va avea In vedereasigurarea gabari telor or izontale de t recere pr in int roducere supralarqlr ilorIn curbe.

10. ILUMINAREA INTERSECTIILOR

10.1.1. Iluminarea lntersectntor pe durata perioadei de noapte esterecornendata pentru cresterea slqurantet circulatiei prin i entificarea maifacila de catre conducatortl auto atat a obstacolelor fixe ;;1 a conftquratielintersect tel, cat ;;i a celorl alt ] par ticipant l la t rafic (autovehicule, vehicu le ne-motorizate, pietoni).

10.1.2. I luminarea intersectii lor In afara localitat llor erte recomandata fi r ealizata in toate lnter sect llle, ~i es te obligatoriu a fi r eallzata In urmatca-rele cazuri_:, J

In intersect .iile In. care t ra. fi eul este canali zat eu a1utorul insulelorcanalizatoare sau separatoare denivelate; Xn lntersectille semaforizate; .

In Intersectiile In care au fast identificate 0 rata rldlcata de acci-dente pe timpul noptii care nu prezinta alte cauze eyidente de pro-ducere (0 rata medie acceptata este de trei a.cciden,te nocturne pean); , In lntersect llle adiacente zonelo r eu 0 i luminare intensa (de exern-

B UL ET IN T EH N IJ R UT IE R73Anu! VI, nr. ' / 2010

plu zone comerciale, statl i de alimentare cu carburant): In lntersectille in care din motive tehnice elernentele geometrice

i i d i t l t tl ll t t i f t

. I

11.2. Distan~a de oprire11.2.1. Dlstanta de oprire este dlstanta necesara ca un autovehicul sa

perceapa sl s a reactioneze la un obiect aflat In calea sa ;;i sla opreasca total

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

38/54

minime de proiectare a lntersectl llor nu sunt satisfacute;

In lntersecttue prevazute cu treceri de pietoni.10,1.3, Intensitatea Ilurnmarii lntersectillor se va realiza 'In conformi-

:ate cu recornandartle din Tabelul 33.

Tabelul 33. Iluminarea intersectiilor (lucsi)

Clasa fUl"IC!;lonalaTrafic pletonal uriifo~mitate

intens rnediu redus E m e d / E m i n

Cel putln Clasa I 34 2 6 18 3:1unbret al Clasa I I 29 22 15 3:1intersectiei Clasa III 2 .6 18 13 4:1este Clasa IVIlurnlnat 21 16 10 4:1continuu ,

Nici unul Clasa Idin bragele Clasa I Itntersectlel ClasaIlI 21 16 H) 6: 1nu este Clasa IVllumlnat ,continuu

11. VIZIBILlTATEA iN INTERSECTII

11.1.1. Abilitatea conducatorilor autovehiculelcir de a vedea traseul pecare ll au de urmat, de a ldentlflca din timp eventualele obstacole, de a aveatimpul necesar pentru luarea deciziei corecte i de a pLltea sa aplice rnasurile

corespunzatoare sunt critice 'in zona lntersectillor,11.1.2. Elementele de vtzibilltate in intersectii trateaza: otstenta de decizte (distanta parcursa 'in tirnpul luarii deciziei),.l).,_ ; Distanta de oprire/rnanevrare (dupa identlfi~ea obstacolului), .p .. . ; Dlstanta de vizibilitate 'in plan orizontal,D. I ~'D_+DMlI! ; Dlstanta de vizibilitate in prom longitudinal, II:' '

74B UL ET IN T EH N IC R UT lE RA nul V I, nr, 4 I 2010

perceapa sl s a reactioneze la un obiect aflat In calea sa ;;i sla opreasca totalautovehiculul inalnte de atinqerea obiectului In ccnditli de si~uranta .

. ,11.2. 2. Dista..n. e.l.emi_ni_m~de o~r.ir-esunnt fun.ctli direl::[e de vlteza decirculatie pe bratele lntersectiel $1 sunt indicate In t abelul 34

Tabelul 34. Distante minime de apr-ire

Viteza [km/h) Distanta de oprlre [m]

20 20

30 3540 5050 (is60 8570 lO S8 0 13 090 160100 18511 0 22 0120 25 0

11.3. Di~tania de decizie

11,3.1. Distanta de decizie este dlstanta de care un autovehicul arenevoie pentru adetecta 0 inforrnatie neasteptata sau 0 condi~ie partlculara detrafic sau de mediu Inconjurator, pentru a constlentlza problema, pentru aselecta vtteza i tralectoria necesara i pentru a ini tla s i corrip le ta lntre setulde manevre In condit li de siguranta. I

_ _11.3.2. Dista.ntele mi~i~: de d:CiZ.i.e. su~t functli diricte de vlteza .declrculatle pe bratele intersectlei $1 sunt indicate In tabelul 35

i

Tabelul 35. Dlstante minime de decizie

Vlteza [km/h] Dlstanta de dedzie [m] Di st ant s de d ~bzi e [m). . pen tr u oorl re - - pentru man vrare-

50 15 5 19 5 I

60 195 23.570 23.5 2758 0 28 0 31 5 I90 325 360 I

10 0 370 400l t D 420 430120 470 4 70

BULmN T EH J RunER75A nul V I, nr. 4/ 2010

11.4 . D is ta nt a d e v lz ib ll lt ate in p la n o rl zo nt al11.4.1. Distanta de vizibilitate este suma distantei de decizie (sau

) l d d

Tabelul 36. Valorile recornandate ale pararnetrulul de lurbur. K

Viieza [km/h] K

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

39/54

. ac tie) sl a dist antei de opr ire.

11.4.2. Pe brate le dlrect le : prlnclpale a tntersect il lor nesemafor izate laslculul dlstantei de vizibil itate 5eva lua in conslderare distants pentru rnanevrare,

11.4.3. Pe brate!e directlel secundare a intersectll tor nesemaforizate

I calculul dlstantei de vizibilitate se va lua in considerate distanta pentru

prire.11.4.4. Pe bratele lnt ersectillor sernaforlzate la calculul distantei de

izibi lit at e se va lua in cons iderare dlstanta pentru oprire.11.4.5. Pe bratele lntersect ii lor gi ra tor ii la calculu l dl st antel de vlz lbi-

t at e se va lua In cons iderare dl st anta pent ru rnanevra re .11. 5. D ist an ta d e v iz ib ilit at e in p ro fillo ng it ud ln al (c on ve x)11.5.1. Dis tanta de v izib ilit at e In prof il longitudinal se ver ifi ca pe baza

is tantei de v izib ilit at e de ter rn lnata in plan orizontal ;;i alunqim!l curbei de ra-

ordare verticale.

rDvtl;

~------".c l

Figura 43. Schema de calcul pent ru di st ant s de vtzlblll tat ein prom longitudinal (convex) "

pt.

11.5.2. Pentru cazul in care ~

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

40/54

ANEXA 1

EXEMPLE DE CALCUL

1. VERIF IC A REA UN EI I,N T ER SEC JII SEM A F O RIZA T E2 . O P TIM I ZA R EA SE M A FO R IZ A RII. j " '8 53. V ER IF IC A RE A U NE I IN T ER SEC TII N ESE M AF OR IZAT E

1' , 91

4 . VERIFIC A REA UN UI SEN S G lR A T O RIU

II

j

ANEXA 1

80S 130

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

41/54

1. VERIFlCAREA UNEI INTE;RSECTII S.EMAFORIZATE

Pentru 0. intersectie semafortzata, se cere incadrarea Intr-un nivel deserviciu In baza dat elor initiale identificate I n teren.

1.1. Date initiaJe1.1.1. Geometria lntersectlel

Figura 1. Date necesare. Geometric lntersectiei

1.1 .2. Volurnele de traf ic de calcul. Dat e despre semaforizare

80B UL ET IN T EH N IC R UT IE RAnul VI, nr, 4! 2010

.,..:S60 1~70

300

30_.--

__,.-14 0

250

.Q 4 ~4 C6 : 2 0. . .$0:-

42 0

I

1130

Figura 2. Date necesere. Semetcrlzere. Volume de tretic de calcul

Cfclulde semaforizare este de 140 secunde, din care ciclulefectiv (doar durata de verde este de 120 secunde).Timp de siguranta (qalben) este de 3 secunde pe faLa.Tlrnpul de evacuate (rosu integral) este de 2 secund ~ pe fata.

1.1. 3.. Alt e dateProcentul de vehicule grele, toate direc tllle: %HV.S%Declivttat i dl rect ia Est~Vest: %0.0%Declivitat i dl rect la Nord-Sud: %0.5% , coborare spre NordParcarea interzisa pe toate bratele lntersectielNumarul de opriri autobuze pe ora pe bratul Sud: N~ -120

Intersectia este sltuata intr-c zona urbanaBenzlle din f iecare grup sunt uniform utilizateUn numar de 300 pietoni pe ora pe flecare brat al lntersecti iPietonii traverseaza cbnflictual cu virajele de dreapta

1.2. Solutie1.2,1. Determinarea grupurilor de benzi

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - t - - - - - - - r- - - - - - - - - - - - -grup 9 , grup 6---r- ..

Figura 3. Grupuri de benzi

(nota) Daca exlsta,independent.

bezile dedicate de dreapta se trateaza ]eparat, ca grup

BULETIN TEHN Ie RUTIER 81AnulVI, nrj 4/2010

1.2.2. Fluxuri de saturatie pe grupuri de benzi

ate Gruo 1 Gruo 2 Grup 3 Grup 4 Grup 5 Grup 6

1.2.3. Capacitatea, pe grupuri de benzi

Date Grup 1 Grup 2 Grup 3 Grup 4 Grup 5 I Grup 6

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

42/54

1900 1900 1900 1900 1900 19001 1 1 1 ,1 1

0.95 0.95 0.95 0.95 Q.95 0.95

1 1 1 1 0.98 1.031 1 1 1 1 1;2 2 1 1 2 ;21 1 1 1 1 0.76

0.9 0.9 0.9 0.9 0.9 0. 91 1 1 1 1 11 1 0.95 0.95 0.85 0.85

0.17 0.16 0 0 0.14 0,150.93 0.94 1 1 0.94 0.94

1 1 1 1 1 10.97 0.98 1 1 0.98 0.98

2931 2993 1543 1543 2493 1991

rule utilizate:

.1 + ...;.W.;.... - . ._; ; , ;3 ._S. 9

-l00';'%:~(Bl'-'I)I unde Br-2

%011--200

l!lIl ...0~lSPJl:t I pentru benzi rnlxte, 2 benzi pe sens

B UL ET IN T EH N IC R UT IE RAnul VI , nr, 4/2010

5 2931 2993 154 3 1 54 3 24 9 3 I 1 9 9 1Q (sec) 3S 3S 20 20 2S 20Co. (sec) 12 0 1 20 120 120 120 120c B5 5 B7 3 25 7 257 519 332

83

Formule utilizate:

1.2.4. Raport volurn/capacltate, pe grupuri de benzl

Grup 6--ru p 4rup 3rUIl 2ate Grup 1 Grup 53D50 500 14 0 430 340

873 519 33257 257855x7.v/c} 0 . 5 7.88 0.12 0.83 1.02.54

I

Formule utilizate:

1.2.5. Calculul Intarzierilor

Grup 1 G r ll p 5 Grup 6ru D 4rUD 3rup 2ate14 0~_eted;!V

(sec)14 0 140 140 14040

Q (sec) 25 I5 20 205 20XCv/c) 0.83 I.12.88 0.57 0.54 1.02

50.48 52.33 55.45 6 05.92 55.73p 0. 5 0. 5. 5 0. 5 0. 5 0. 5F P 0.71 0. 6.7 1 0 . 6 0 . 6 3 0 . 6

257 257 51955 8 73 332D " 14.47 2.72 8.14 0.95 16.09 119.38

o o a o o35.32 41.58 32.35 51.020.31 155.38

B UL ET IN T EH N IC R LT IE RAnul VI , nr. 4/ 2010

irmule utlllzate: 1.3. Concluzii

In urma analizei capacitat f de circulatie, lntersectla S lnca-dreaza lalimita superioara a nivelului "E" de serviciu adica clrculatta e te dif ici la car

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

43/54

'ft. l,- 2 1,:,Ii lilt! .. ' . "". - se presu pune Pi =0. 50, In I ipsa datelor concretel .....L

C( '

e presupune ca nu exista cozi de asteptare inltiale.

1.2.6. Agregarea tntarzterllor. Nivelul de serviciu

Date Gr un 1 Grup 2 I GruD 3 Gr up 4 Grup 5 Grup 6D~l 50.31 35.32 41.58 32.35 51.02 155.38

v , 750 500 140 30 430 340Dr 62.54

ormule utilizate:

Tabel: Nivelul de serviciu. Intersectll sernaforlzate

Nivel de Intarzier i de controlserviciu (sec/veh),

A 80

34BULETIN TEHNIC RUTIERAnul VI, nr. 41 2010

limita superioara a nivelului E de serviciu, adica clrculatta e t e dif ici la, car-I

actertzata prin cozi de asteptare permanente ~i viteze mici de rnlscare.

Pentru intersectla care a fost verlficata anterior, se cere optimizareasernaforlzarii s l lncadrarea intr-un nivel de serviciu in baza acesteia.

2. OPTIMIZAREA SEMAFORIZA.RII

2.1. Date Inltlale2.1.1. Geo metria intersectlel

Figura 4) Date necesare. Geometria tntersectiei

BULETIN TEHNIC RUTIER85

Anul VI, nr.11 2010

2.1.2. Volumele de traflc de calcul

.----.-,------------------~-- -~--~--------~8 0

2.2.2. Fluxuri de saturatie pe grupuri de benzi

Date Grup 1 Grup 2 Grup 3 Grup 4 Grup 5 Grup 6So 1900 1900 1900 1900 1900 1900

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

44/54

. . .- 30 60 ~ r70. . __,-. . . . . . . . . . .420 ~;;"- 14 0

30 0

250

50 J ~40Figura 5. Date necesare. Volume de trafic decalcul

2.1.3. A lt e date

: entul de vehicule grele, toate dlrect llle: %HV. s%l iv itat i d irectia Est -Vest: %0.0%livilati directia Nord-Sud: %0 ..5% coborare spre Nord: area lnterzlsa pe toate brat ele tnt ersectletlarul de opriri autobuze pe ora pe bratul Sud: N.lb-120rsectia este sltuata lntr-o zona urbanazile din fiecare grup sunt uniform utilizate

rurnar de 300 pietoni pe ora pe fiecare brat al lntersectieie m i ltraverseaza conflictual cu virajele de dreapt a

2.2. Solutie

Se va pastra aceeasi structure a fazelor de semafor izare.

2.2.1. Determinarea grupurilor de benzl,

irup 1 grup 2 grup3 grup 4 grup 5 grup 6

- - - - 1 r J ~~ . . . . . . __,- ....,.:-. .Figura 6. Grupuri de benz;

B UL ET IN T EH N IC R UT IE RAnul VI, nr. 4/ 2010

f_ 1 1 1 1 1 I 1fu" 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95 0.95f 1 1 1 1 0.98 1.03r, 1 1 1 1 1 1N 2 2 1 1 2 2r., 1 1 1 1 1 0.76f. 0. 9 0. 9 0.9 0.9 0.9 I 0. 9f", .1 1 1 1 1 I 1fiT 1 1 0.95 0.95 0.85 0.85P O T 0.17 0.16 0 0 0.14 0.15

f O T 0.93 0.94 1 1 0.94 0.94fLTn 1 1 1 1 1 1fOT" 0.97 0.98. 1 1 0.9.8 0.98s 2931 2993 1543 1543 2493 1991

2.2.3. Determinarea intervalelor de schimb de faze(galben + rosu integral)

Date Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza4Grup 1 Grup 2 Grup 3 GruD 4 Grup 5 Grup 6

t (sec) 1 1 1 1 1 1g(m/s2) 9.81 9.81 9.Bl 9.81 9.81 9.81alm/s2) 3 3 3 3 3 3G (%) 0 a 0 0 ~5 5I (rn) 5 5 5 5 5 5w(m) 17 17 17 17 21 21V (rn/s) 13.5 13.5 13.5 13.5 1 3 . 5 13.5L (sec) 4.88 :4.88 4.88 4.88 2.61 3.17

Viteza de circulatte este de 50 krn/h,!

Formule utilizate:

. V l+w

L.C,+Ci- t+. . +-2'a+g'G V. . . ., IWVIv

Acoperltor, se consldera un tirnp de 3 secunde pentru durata tlrnpu-lui de gal b en ~i 2 secunde pentru durata timpului de rosu intbgraJ pentrufieeare faza de sernaforizare. j

BUL ET IN T EH NIC R T IER87

Anul VI, nr. 4/12010

2. .2.4. Determinarea timpllor minimi necesaritraversari i pietonale

Formule utllizate:

C.I.50-,.+5

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

45/54

Date Fa za 1 Fa za 2 Fa za 3 Fa za 4

L (m) 7 7 1 0 . 5 10,5

So Tm/s) 1 . 2 0 1.20 1.20 1 . 2 0N",,~ 5 5 5 ] 5

W F 2.50 2 . 5 0 2.50 2 . 5 0

s.. 10 10 12 12

enta insulelor mediane asigura 0 t recere p letonala In 2 etape.iresupune ca latimea trecerli de pietoni est e de 2.50 m.

nule utilizate:

L .( N 'J "I!' 3 . 2 < + - . .+ 0.21- .!!a . ' .:

S". ~.

Observatie: Ciclul minim de semaforizare trebuie s a f ie de 64 secundena t lmpilor de siguran ta $[ a t impilor mlnlrni de t recere a ple tonllo r) . in:, acesta va trebui sa verifice conditllle minime de traversare pletonala

tru fiecare faza de semaforizare in parte . .

2.2.5. Grupuri crt tlce. Rapoarte volum/debit saturatle crl tice

aza 1 de semaforizare au acces grupurile 1 i 2.aza 2 de semaforlzare au acces grupurile 3 ~i 4.

aza 3 de semaforizare are acces grupul 5.aza 4 de semaforizare are acces grupul 6.

DateFaza,1 Faza 2 Faza 3 Faza4

Grup 1 G rup 2 Grup 3 G r L i D4 Grup 5 Grup 6

total) 750 500 140 30 4 30 3402 9 3 1 2 9 9 3 1 5 4 3 1 5 4 3 2 4 9 3 1 9 9 10 . 2 6 0.17 0.09 0.02 0.17 0.17

IIp .crlt!o de nu de nu da da

0 . 2 6 0 . 0 9 0.17 0 . 1 7

2: l ' ; 0 . 6 9sec) 5rsec) 4 0

BULETIN TEHNIC RUTIERA nul VI, nr. 4I 2010

I . . .Y

2.2.6. Corectarea ciclului de semaforizare,

Date Faza 1 Faza 2 Faza 3 F~za 4Vs,_ 79 0 14 0 4 30 34 0s 2931 1 5 4 3 2 4 9 3 t 9 9 1CieL 27 77 4 9 14 9

Formule utlllzate:

C:m a x~ ) .. .. ... . (Y . ! . .d,)~,i .I\IU:~.~' r

Solut ie: Ciclul de semafor izare ales este de 100 secunde, din car~ 80 secundde verde efectiv.

2 . 2 . 7 . Durata fazelor de semaforizare

Date Faza 1 Faza 2 Faza 3 Fi'!za 4C 10 0 100 100 10 0c, 80 80 8 0 I s ogLaf 30 10 20 12 0

Formule utilizate: i

(1C ~ );- ";1""':, :2 . . 2 . 8 . Capacttatea, pe grupuri de benzl

.Date Grup 1 Grup-2 Grup 3 Grup- 4 Grup 5 Grup 6

s ;a93! 2993 1543 1543 .2493 1991g (sec) 30 30 10 10 20 20 .C., sec) 80 ; So. 80 8 . 0 . So. SOc 10.9.9 1122 193 193 623 49B

e

IBULETIN TEHNIC R~TIER

8 9A nul VI, nr. 4/12010

rule utilizate:

8/6/2019 Normativ and 600 - 2010

46/54

2.2.9. Raport volurn/capacl ta te, pe grupuri de benz i

late Grup 1 Grup 2 Grup 3 Grup 4 Grup 5 Grup 6750 500 140 30 430 340

1099 1122 193 193 623 498'Ie) 0.68 0.45 0.73 0.16 0.69 0.68

iule utilizate:

2.2.10. Calculul lntarzierilor

late Grup 1 Grup 2 Grup 3 Grup 4 Grup 5 Grup 6!sec) 100 100 100 100 100 10 0lee) 30 30 10 10 20 20II c) 0.68 0.45 0.73 0.16 0.69 0.68

30.78 28.32 43.69 41.16 37.12 37.040. 5 0. 5 0.5 0.5 0.5 0.50.8 0.8 0.57 0.57 0.67 0.67

1 0 9 9 1122 193 193 623 4983.46 1.31 24.03 1.77 6.36 7.58

0 0 o 0 0 0'28.08 23.97 48.93 25.23 31.23 32.4

nule utlllzate:

, t

. . O . 5 . C . { 1 - ~ l,. .J @ _ - . ... - . - , __ . ,

. l - [m in ( f t~}~] l-Il.. - se presupune P=O.50, in lipsa datelor concrete.

l_AC.,

BU LET IN T EH NIC RU TIERAnulVI, .nr. 4/ 2010

I

Se presupune di nu exista cozl de asteptare initial