Curs 9 – NORMA JURIDICA

●“Norma juridica reprezinta o determinare universala care trebuie aplicata la cazul concret” – Hegel

● Legiuitorul trebuie sa reglementeze nu doar spiritul de supunere ci si spiritul de libertate care exista in oameni

Norma = regulaExista mai multe tipuri de norme: sociale, morale, religioase, juridice

Norma juridica = regula de conduita pe care societatea ne obliga sa o respectam printr-o presiune exterioara, prin forta coercitiva a statului, exigentele vietii in comun implicand o subordonare neconditionata a indivizilor fata de continutul normei juridice.

I.Definitie:

Norma juridica = regula generala si obligatorie de conduita al carui scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala si, in caz de nevoie, prin constrangere.

II.Scopul normei juridice:

Scopul normei juridice

asigurarea ordinii sociale => conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca norma

apararea societatii

prevenirea si combaterea comportamentului deviant

Sa corespunda structurii si necesitatilor societatii

sa fie recunoscuta ca obligatorie de majoritatea destinatarilor ei

sa trezeasca in destinatari constiinta caracterului sau necesar

1

Important !!!

Ordinea de drept = nucleul ordinii sociale => ordinea de drept constituie conditia de baza a echilibrului ordinii sociale, garantia realizarii drepturilor esentiale ale individului si a functionarii corecte a institutiilor

III.Caracteristicile normei juridice:

III.1.Caracter general si impersonal

Norma juridicaeste

norma de baza a dreptului sistemul juridic elementar

un model de comportament care contine pretentiile societatii fata de conduita membrilor sai in cadrul relatiilor sociale

Caracteristicile normei juridice

Caracter general si impersonal

Caracter tipicImplica un raport

intersubiectivCaracter obligatoriu

2

!!! Caracterul general si impersonal NU inseamna:

Caracter general si

impersonal

norma trebuie sa se adreseze impersonal destinatarilor sai => dreptul se randuieste nu pentru fiecare om in parte, ci pentru toti

este abstracta si abstractizeaza

este o dispozitie generala

norma juridica nu poate fi pe gustul fiecarui subiect, ci tinde sa fie pe gustul a cat mai multora

nu se randuieste pentru ceea ce se poate produce intamplator intr-o anumita situatie, ci are in vedere un ansamblu de relatii si o medie de comportament

elimina concretul si particularul

reprezinta abstractizarea unei relatii si devine model pentru o alta relatie

trebuie sa dispuna absolut intr-un mod general.

3

► ca norma se aplica pe intregul teritoriu al tarii sau asupra intregii populatii a tarii [exista norme juridice care vizeaza anumite domenii de activitate (activitatea silvica), care privesc anumite categorii de subiecte (studentii)]

► descrierea tuturor cazurilor si a tuturor situatiilor in care se poate afla un subiect

III.2.Caracter tipic

● pentru a formula identicul, repetabilul intr-o norma juridica, legiuitorul cauta generalul, adica ceea ce este universal intr-un ansamblu de relatii sociale si in raport cu aceasta caracteristica formuleaza tipul conduitei;

● conduita tip prevazuta in norma juridica reprezinta o cale de realizarea a socializarii individului si de invatare a convietuirii in societate.

III.3Norma juridica implica un raport intersubiectiv

● norma juridica nu reprezinta doar o norma cu continut abstract, general, ci ea se raporteaza la om ca parte a unei colectivitati;

● in absenta omului si a societatii din care acesta face parte, norma juridica nu si-a gasit ratiunea de a exista;

● norma juridica urmareste crearea unui schimb just intre persoanele aflate intr-o relatie => caracterul bilateral al normei de drept.

Important !!!

►Caracterul bilateral al normei juridice exista chiar si atunci cand norma reglementeaza acte juridice unilaterale (testamentul), intrucat si in acest caz norma vizeaza diverse relatii intre subiecte.

► Rezulta:● alteritatea normei – transformarea subiectivului in obiectiv● reciprocitatea normei – omul actioneaza in limitele proprii tinand cont de limita celorlalti.

III.4.Caracter obligatoriu

4

Caracter obligatoriu

contine prevederi care nu sunt lasate la liberul arbitru al subiectului, ci sunt impuse acestuia intr-o varietate de modalitati

obligativitatea normei este determinata de scopul acesteia: necesitatea asigurarii ordinii sociale

norma este obligatorie indiferent de domeniul reglementat, de forta juridica a actului normativ care o cuprinde (legi, hotarari de guvern etc)

obligativitatea normei se asigura prin exigibilitatea ei: exista garantii statale de aplicare a normei, inclusiv prin aplicarea sanctiunilor => norma se impune de catre stat prin forta coercitiva a acestuia, forta eficace in aplicarea normei si legitima

norma = porunca statala => norma se aplica imediat, adica din momentul intrarii in vigoare, continuu si neconditionat

presiunea legii asigura protectia societatii impotriva exceselor individuale

5

IV.Structura normei

● Se analizeaza in raport de scopul normei care descrie o anumita conduita solicitata subiectului in anumite imprejurari si in legatura cu care este stabilita o anumita sanctiune aplicabila in cazul nerespectarii normei (norma contine conditii, conduita si sanctiuni)

Structura normei juridice

Structura logica● reprezinta partea statica interna si stabila a normei● norma juridica este alcatuita din urmatoarele elemente

Structura tehnico-legislativa● reprezinta structura externa si dinamica a normei

Ipotezaimprejurarile in care intra in actiune

dispozitia sau sanctiunea normei, poate contine definitia subiectului

(student)

Dispozitiecontine drepturile si obligatiile

participantilor la raporturile sociale, conduita acestora

Sanctiunereprezinta raspunsul statului prin

forta sa coercitiva impotriva persoanelor care nu respecta ipoteza

si dispozitia normei

● poate sa ordone o anumita conduita (obligatia societatilor comerciale de a depune declaratie de impunere)

● poate sa prevada obligatia de abtinere de la savarsirea unei anumite fapte (a nu conduce autoturismul fara permis)

● poate sa contina anumite permisiuni

6

De retinut !!!

►Cuvinte utilizate in dispozitia normei: trebuie, are dreptul, este obligat, este indreptatit, poate, este oprit

►Prin dispozitia normei se trece de la indicativ la imperativ, avand ca scop orientarea conduitei subiectilor intr-o anumita maniera utila societatii

Sanctiunea normei juridice

are rolul de a asigura eficienta normei

este prevazuta in norma asigurandu-se astfel legalitatea tragerii la raspundere

nu are un scop in sine, ci este o prelungire a ipotezei si dispozitiei normei, mijloacele de constrangere apar ca garanti ai existentei si respectarilor normelor juridice, fiind aplicate de organele statului

este un element potential al normei: se aplica doar daca persoana nu respecta norma juridica

Contine urmarile nefavorabile /masurile de stimulare aplicabile destinatarului normei

contine urmarile nefavorabile aplicabile subiectului care nu respecta dispozitia normei (sanctiune negativa)

contine masurile de stimulare,de cointeresare a subiectului in vederea promovarii conduitei dorite (sanctiune pozitiva)

7

De retinut !!!

“Creste frecventa pedepsei => creste frica => creste respectul legii => scade frecventa pedepsei => scade frica => scade respectul legii => creste frecventa pedepsei” – Eugeniu Sperantia, frica de pedeapsa constituie temeiul aplicarii legii

Tipul sanctiunilor

V.Clasificarea normelor juridice

1. Criteriul ramurii de drept – norma de drept civil, de drept penal

2. Criteriul fortei juridice a actului normativ - norme juridce cuprinse in legi, in decrete, in hotarari de guvern si ordonante, in acte normative eliberate de organele administratiei locale

3. Criteriul structurii logice

Sanctiunile pot fi

Dupa gradul de determinare

Dupa ramura de drept in care intervin: civile, comerciale, penale

Dupa natura lor

● determinate ● relative determinate

● alternative ● cumulative

● privitoare la patrimoniul persoanei (amenzi)

● privitoare la drepturile persoanei (restrangerea sau decaderea din drepturi)

●privitoare la acte (nulitatea actului)

● privitoare la persoane (privarea de libertate)

8

a. norme complete – cuprind toate partile constitutive ale normei ipoteza, dispozitie, sanctiune

b. incomplete – unele norme fac referiri si se completeaza cu alte norme fie in acelasi act normativ, fie prin trimitere la alte acte normative

b1 norme de trimitere – se completeaza cu norme din acelasi act normativ sau din alte acte

b2 norme in alb – se completeaza cu norme din acte normative ce urmeaza sa apara

4. Criteriul sferei de aplicare a. norme generale – au sfera cea mai larga de aplicare intr-un domeniu

sau ramura de drept – dreptul comunb. norme speciale – sunt aplicabile unei sfere restranse de relatii, deroga

de la dreptul comun (specialia generalibus derogant)c. norme de exceptie – completeaza normele generale sau speciale (ex.:

varsta minima pentru casatorie este de 18 ani conform Codului familiei, cu exceptia cazului in care casatoria este permisa minorului de 16 ani pentru motive temeinice si in temeiul unui aviz medical)

5. Criteriul gradului si intensitatii incidentei a. normele principii/cardinale

● sunt cuprinse in constitutii , declaratii sau sunt deduse pe cale de interpretare ca principii generale de drept● apar ca adevarate postulate juridice: respectul reciprocal vietii, integritatii

b. normele mijloc ● asigura traducerea in domeniul dreptului a cerintelor fundamentale de reglementare a ordinii sociale (dreptul educatiei reglementat prin acte normative)

6. Criteriul modului de reglementare a conduitei a. onerative – obliga persoana sa savarseasca o anumita actiune (parintii

sunt obligati sa acorde copiilor ingrijire)b. prohibitive – obliga subiectul sa se abtina de la savarsirea unor actiuni

(interzicerea casatoriei intre rude colaterale pana la gradul al IV-lea inclusiv)

De retinut !!! a+b = norme imperative

c. permisive – nici nu interzic, nici nu obliga la o anumita conduita, conduita fiind lasata la aprecierea persoanei.

De retinut !!! c. pot deveni in unele cazuri norme imperative => poarta denumirea de norme supletive: persoana nu foloseste libertatea de optiune care i-a fost

9

acordata, norma juridica suplinind vointa persoanei intr-un anumit mod – (ex.: in cazul divortului partile se pot invoi cu privire la numele ce-l poarta dupa desfacerea casatoriei, iar daca nu o fac, instanta este cea care hotaraste cu privire la nume)

7.Normele organizatorice. Privesc organizarea institutiilor statului (mod de infiintare, scop, competenta)

8.Normele punitive si stimulative – sanctiunea pozitiva si sanctiunea negativa

VI.Actiunea normei juridice

10

Norma juridica actioneaza pe timp nedeterminat, pe un anumit teritoriu si asupra unor persoane care participa la circuitul civil in cadrul acestui teritoriu => norma actioneaza in timp, in spatiu si asupra persoanelor

VI.1.Actiunea in timp a normei juridice

a.Intrarea in vigoare a normei

● se realizeaza prin mecanismele de aducere la cunostinta a normei juridice cetatenilor statului care nu se pot scuza invocand necunoasterea legii => normele juridice se aduc la cunostinta publica (data publicarii lor in Monitorul Oficial) si intra in vigoare conform art. 78 Constitutie : “Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei (MO) si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii sale, sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei”.

Actiunea normei juridice

actiunea in timp a normei juridice

norma juridica este teritoriala si personala, adica actioneaza asupra teritoriului statului si asupra cetatenilor sai

intrarea in vigoare a normei

actiunea normei iesirea din vigoare a normei

11

De retinut !!!

►OUG- ul si celelalte acte normative intra in vigoare la data publicarii in MO cu exceptia cazului in care in cuprinsul lor nu este prevazuta o data ulterioara

► PREZUMTIE ABSOLUTA A CUNOASTERII LEGII

VI.2. Actiunea normei

● caracterul activ al normei: norma juridica este activa de la data intrarii sale in vigoare si actioneaza pentru viitor

=> NU retroactiveaza, adica nu isi intinde efectele asupra raporturilor juridice nascuta inainte de intrarea sa in vigoare => NU ultraactiveaza, adica nu isi intinde efectele dupa iesirea sa din vigoare●actiunea in timp a normei este determinata de necesitatea asigurarii stabilitatii,

echitatii si legalitatii aplicarii normei juridice.

Important !!!

12

► Exceptii de la principiul neretroactivitatii normei juridice

VI.3.Iesirea din vigoare a normei

Exceptii de la principiul neretroactivitatii normei

juridice

norme juridice cu caracter interpretativ: norme juridice care interpreteza norme juridice preexistente cu care fac corp comun

norme juridice penale care prevad dezincriminarea unor fapte, norme penale mai favorabile infractorului si norme contraventionale mai favorabile – daca de la desavarsirea infractiunii si pana la judecarea definitiv a cauzei intervin norme noi, se va aplica norma care stabileste un regim sanctionator mai bland

retroactivitatea expresa rezulta din textul normei juridice

13

Modalitati:

a. ajungerea la termen

b. desuetudinea – formal, norma este in vigoare dar din cauza conditiilor social-economice care s-au modificat nu mai este de aplicabilitate

c. abrogarea – presupune interventia legiuitorului si are mai multe forme: ● expresa

►directa – la data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga legea numarul►indirecta – pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice dipozitie legala contrara

● tacita - nu se prevede in actul normativ nimic in legatura cu actiunea vechilor norme juridice, norma noua dand o reglementare diferita in comparatie cu norma veche, ceea ce inseamna ca in mod tacit, legiuitorul a dorit sa scoata din vigoare norma veche

De retinut !!!

► Ultraactivitatea normei juridice presupune continuarea efectelor normei dupa iesirea din vigoare pe timp limitat

VI.4.Actiunea normelor in timp si asupra persoanelor - norma juridica este teritoriala si personala adica actioneaza asupra teritoriului statului si asupra cetatenilor lor

INTERPRETAREA NORMEI JURIDICE

14

I. Consideratii generale

● Reprezinta o mijlocire intre drept si realitatea sociala, interpretul trebuind sa aplice norma in contextul social in care ea actioneaza

● In procesul aplicarii dreptului, organul de aplicare (judecatorul, organ administrativ) trebuie sa :

- clarifice textul normei juridice - stabileasca compatibilitatea sa in raport de o anumita situatie de fapt (speta) - selectioneze din ansamblul normelor juridice, norma aplicabila cazului concret

● Interpretul utilizand o metodologie adecvata de interpretare (inclusiv sa caute spiritul legii dincolo si in spatele literei legii), identifica partile componente ale normei juridice in scopul stabilirii campului de aplicabilitate si a finalitatii normei.

De retinut !!!

II. Felurile interpretarii:

Legiuitorul

● nu trebuie si nu poate sa prevada totul, nevoile societatii fiind extrem de diversificate

● lasa uneori in mod intentionat zone albe in reglementarea relatiilor sociale

● foloseste anumite notiuni (bunele moravuri, ordinea publica) fara a le defini, ele putand fi aplicate si interpretate in raport cu evolutia sociala

15

De retinut !!!

► Interpretarea cazuala se realizeaza de instanta sau de organele administratiei si priveste o interpretare de caz (interpretarea normei juridice interpretata la speta in cauza) are caracter obligatoriu pentru cauza si partile acesteia

III. Metodele de interpretare a normei juridice:

III.1. Metoda gramaticala – stabileste sensul ipotezei si dispozitiei normei prin analiza gramaticala sintactico-morfologica a textului (interpretul stabileste sensul cuvintelor, modul de folosire a acestora in text)

►Legiuitorul defineste de cele mai multe ori in chiar cuprinsul actului anumite notiuni

►Trebuie analizata structura frazei, impartirea in propozitii, utilizarea unor conjunctii (si/sau)

III.2.Metoda sistematica – stabileste sensul normei prin incadrarea sa in textul actului normativ din care face parte sau prin raportarea sa la economia altor acte normative

● norma juridica nu exista izolat, ci ea este o componenta a unui sistem (a unei ramuri de drept , a unei institutii)

●interpretarea normei trebuie sa se faca subiectam materiam adica in conformitate cu sistemul din care face parte

Felurile interpretarii

● interpretare oficiala – este obligatorie, are forta juridica si se realizeaza de organele de stat cu atributii in procesul elaborarii normei sau in procesul aplicarii sale norma interpretative face copr comun cu norma interpretata

● interpretarea neoficiala – interpretare doctrinara (literatura de specialitate) este facultativa, fara forta juridica

16

III.3.Metoda istorica – explica intelesul normei in raport de imprejurarile social juridice care au stat la baza adoptarii si elaborarii legilor (reactia presei din vremea respectiva)

III.4.Metoda logica - implica aprecieri rationale realizate prin operatiuni de generalizare, de analiza logica a textului, prin aplicarea logicii formale

► Se utilizeaza argumentele logicii formale:

De retinut !!!

Argumentele logicii

formale

reducerea la absurd = stabilirea adevarului tezei de demonstrat prin infirmarea tezei care o contrazice

per a contrario = teoria tertului exclus: in cazul notiunilor contradictorii care se neaga una pe alta numai una poate fi adevarata, cealalta e falsa , a treia posibilitate nu exista

a majori ad minus (cine poate mai mult poate si mai putin)

a minori ad minus = daca legea interzice mai putin, ea implicit interzice si mai mult

a fortiori = ratiunea aplicarii unei norme este si mai puternica intr-o alta cauza decat cea indicate expres in norma

a pari = pentru situatii identice trebuie sa se pronunte solutii identice

17

►Organul de aplicare trebuie sa observe textul legii, litera si spiritul sau, nefiindu-i ingaduit sa distinga acolo unde legea nu distinge

III.5.Analogia - se aplica atunci cand judecatorul sesizat cu solutionarea unei cauze nu gaseste o norma corespunzatoare pe care sa o aplice, facand apel

● fie la o norma asemanatoare ● fie la principiile de drept

Foarte important !!!

► Legea obliga pe judecator si atunci cand legea este neclara sau tace. Tacerea legii nu poate constitui un obstacol in realizarea justitiei

► Aplicarea dreptului prin analogie are la baza existenta unei lacune legislative

Rezultatele interpretarii normei juridice

IZVOARELE DE DREPT. DOCTRINA SI ACTUL NORMATIV

Din punct de vedere al rezultatelor interpretarii, interpretarea poate fi

● literala – se realizeaza atunci cand textul normei se muleaza cauzei

● extensiva sau restrictiva – textul normei este mai larg sau mai restrans in raport cu cauza

18

● Izvoarele de drept = multitudine de aspecte, de modalitati prin care continutul normei se impune ca model de urmat in relatiile dintre oameni

I. DOCTRINA

I.1. Definitie:

Doctrina = stiinta dreptului care cuprinde analizele, investigatiile,interpretarile date de specialistii dreptului, fenomenului juridic.

I.2. Caracteristici:

De retinut !!!

► In dreptul european, doctrina este recunoscuta ca izvor de drept si are forta obligatorie

II. ACTUL NORMATIV

Caracteristici

nu este obligatorie pentru interpret

are rol indirect in interpretarea dreptului, oferind deschideri interesante legiuitorului si organelor care aplica dreptul cu privire la fenomenul juridic

solutiile si interpretarile doctrinei sunt fondate pe cazuri practice, pornesc de la fapte reale, pe cale le generalizeaza, sunt interpretate teoretic si explicate

19

● Exista un sistem al actelor normative● Legea

- sens larg – ansamblul actelor normative care alcatuiesc dreptul scris, orice regula de drept obligatorie- sens restrans = tip de act normativ

II.1.Caracteristici:

II.2.Sistemul actelor normative:

Caracteristici

este cel mai important izvor de drept

este creat de organe ale autoritatii publice investite cu competente normative

cuprinde norme generale obligatorii

are o pozitie dominanta in sistemul izvoarelor de drept

principiul legalitatii implica subordonarea persoanei fata de norma

forma scrisa a actului normativ si publicitatea continutului acestuia (publicarea in MO) = garantii de certitudine a actului normativ

actele normative: legi, decrete, hotarari si ordonante ale guvernului, regulamente si ordine ale ministerelor, decizii si hotarari ale organelor administratiei locale.

20

REALIZAREA DREPTULUI

Sistemul actelor normative

constitutie – fixeaza regulile esentiale de organizare si functionare a ordinii intr-un stat (legea deasupra legilor)

legea – are o procedura aparte de elaborare, are intotdeauna caracter normativ, are competenta de reglementare primara si originara (relatiile sociale trebuie sa-si gaseasca oglindirea in lege si nu in alte acte normative, acestea avand rolul de a dezvolta reglementarile primare din lege)

OG – Parlamentul poate delega Guvernului dreptul de reglementare primara, domeniul de reglementare neputand face parte din cel al legilor organice. Legea de abilitare stabileste domeniul si data pana la care se pot emite ordonante

OUG – sunt adoptate de Guvern in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata

21

“ Dreptul exista pentru a se realiza”

● Existenta si realizarea dreptului = conditiile ordinii publice.

I. DefinitieRealizarea dreptului = procesul transpunerii in viata a continutului normelor

juridice, in cadrul caruia oamenii, subiecte de drept, respecta si executa dispozitii normative iar organele de stat aplica dreptul in temeiul competentei lor

=>realizarea dreptului = implementarea normei juridice in viata sociala

II. Formele realizarii dreptului

Aplicarea dreptului = elaborarea si realizarea unui sistem de actiuni statale in vederea transpunerii in practica a dispozitiilor si sanctiunilor normelor de drept - presupune existenta unui raport juridic in care o parte este intotdeauna organ al statului care isi exercita prerogativele conform competentei atribuite de lege.

De retinut !!!

►Activitatea de aplicare a dreptului vizeaza si restabilirea ordinii de drept incalcate si aplicarea sanctiunii

III.Trasaturile aplicarii dreptului:

Formele realizarii dreptului

realizarea dreptului prin activitatea de executare si respectarea legilor = respectarea de catre destinatarii normei a continutului acesteia => persoana se supune legii.

realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de catre autoritatile statului

22

De retinut !!!

Trasaturile aplicarii dreptului

aplicarea dreptului se concretizeaza printr-un rezultat specific = actul de aplicare care finalizeaza activitatea concreta a organului de stat (procesul verbal de sanctionare a contraventiei);

reprezinta o activitate exercitata de organele statului si in forme reglementate de actele normative

23

►Diferenta dintre activitatea normativa si activitatea de aplicare a normei juridice:

Diferenta dintre activitatea normativa si activitatea de aplicare a normei juridice

activitatea normativa este strict reglementata in competenta unor organe ale statului, activitatea de aplicare poate fi realizata de orice organ al statului si in anumite situatii si de organizatii nestatale

actele normative au caracter general impersonal, actele de aplicare sunt individuale

activitatea normativa presupune reguli de tehnica legislativa

actele de aplicare a normei sunt elaborate diferit in functie de institutia emitenta

actul normativa actioneaza continuu pana la iesirea sa din vigoare,a actul de aplicare a normei isi epuizeaza efectele in momentul adoptarii sale de organul de abilitate (prin pronuntarea hotararii, instanta se dezinvesteste de cauza)

activitatea normativa da posibilitatea cetatenilor de a incheia raporturi juridice, prin acordul lor de vointa iar actul de aplicare fiind un act unilateral emis de un organ al statului;

actiunea normativa este universala de la data intrarii in vigoare a actului normativ, actul de aplicare devine obligatoriu din momentul comunicarii lui partilor interesate;

controlul egalitatii legii se realizeaza prin control parlamentar sau judecatoresc iar controlul legalitatii actelor de aplicare presupune un control ierarhic sau un control judecatoresc

24

Aplicarea dreptului

TEHNICA ELABORARII ACTELOR NORMATIVE

I.Definitie

Tehnica juridica = ansamblul mijloacelor si al procedeelor, prin care necesitatile pe care le infatiseaza viata sociala capata forma juridica, adica se exprima in norma juridica si se realizeaza apoi in procesul convietuirii umane

● actul normativ = rezultatul activitatii organelor legiuitoare● dezvoltarea sociala, complexitatea si volumul activitatilor sociale determina organele legislative sa coopereze cu experti in diverse domenii pentru a intocmi acte normative conforme necesitatilor sociale

De retinut !!!

Aplicarea dreptului

Stabilirea starii de fapt – presupune cunoasterea minutioasa si in profunzime a circumstantelor cauzei (instanta de judecata efectueaza numeroase activitati in vederea stabilirii imprejurarilor cauzei - asculta martori, verifica inscrisuri, dispune efectuarea expertizelor)

Alegerea normei de drept – selectionarea normei juridice in vederea calificarii juridice exacte a starii de fapt; concreta incadrare juridica a starii de fapt

Interpretarea normelor juridice – operatiuni de lamurire si concretizare a continutului normei juridice

Elaborarea actului de aplicare – intocmirea actului de aplicare (proces verbal, hotarare judecatoreasca) si emiterea sa in forma scrisa

25

Important !!!

► A NU se confunda tehnica juridica cu tehnica legislativa, tehnica legislativa, parte a tehnicii juridice, priveste strict construirea legilor de catre organul legiuitor.

II. Legiferarea

A legifera = elementul central si definitoriu al activitatii statuluiA legifera = a guvernaAlegerea procedeelor tehnice de legiferare apartine legiuitorului si se stabileste

in baza principiilor deduse din reglementari constitutionale sau inscrise in regulamentele de tehnica legislativa

II.1. Principiile legiferarii

1. Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normei juridice

Dreptul este un dat inafara oricarei interventii a omului sau este construit

de om?

●“Datul” dreptului este cercetat de stiinta care formuleaza principiile generale ale viitoarei reglementari●“Construitul” este rezultatul tehnicii

●“Datul” = drept natural, reprezinta adevaruri morale si economice, reprezinta baza esentiala a dreptului pozitiv●“Construitul” = presupune aplicarea practica a datului cu ajutorul tehnicii juridice

Legiferarea presupune doua etape

constatarea existentei situatiilor sociale ce necesita reglementare

juridicacrearea normei

26

● decurge din necesitatea cunoasterii aprofundate a realitatii sociale ce urmeaza a fi legiferata● presupune apelarea organului legiuitor la organisme juridice specializate care avizeaza proiectele de acte normative (Consiliul legislativ)

2. Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului

● schimbarile rapide din societate determina schimbari institutionale, norma juridica avand rolul de a ordona aceste raporturi, de a le garanta securitatea si siguranta juridica● legea reglementeaza in general pentru perioade lungia) in relatia cu politica dreptul este mai conservatorb) apara si asigura unitatea dintre norma si realitatea socialac) autonomia relativa a dreptului determina rezistenta acestuia la

presiunile modificatoared) raportul dintre dinamica si statica dreptului = ratiunea dreptului

si menirea sa sociala

De retinut !!!

► Poporul ajunge sa dispretuiasca legile care se schimba in fiecare zi (J.J. Rousseau)

3.Principiul corelarii sistemului actelor normative

●actele normative intr-un stat se afla intr-o stransa legatura unele cu altele si creaza sistemul actelor normative

Fundamentarea stiintifica a unui proiect legislativ

cuprinde

Descrierea situatiilor de fapt ce urmeaza a fi transformate in situatii de drept

Analiza judecatilor de valoare cu privire la stabilirea situatiei de fapt ce trebuie reglementata

Determinarea efectelor posibile ale viitoarei reglementari

Costul social al reformei legislative – oportunitatea

27

De retinut!!!

►in momentul aparitiei unei norme noi, se realizeaza o corelare a actelor normative existente cu norma noua, inclusiv prin abrogare

4.Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in elaborarea actelor normative

●destinatarii normei juridice = oameni obisnuiti => norma juridica trebuie sa fie clara si accesibila acestora

Cerinte esentiale

28

Presupune:●constructia normei●cuprinderea in norma a elementelor structurale●fixarea tipului de conduita●stilul si limbajul juridic

- terminologia legii trebuie sa fie constanta si uniforma, trebuie sa se evite folosirea cuvintelor cu sens ambiguu, nefunctional.- iar limbajul juridic este specializat si institutionalizat

Cerinte esentiale:

Alegerea formei exterioare a reglementarii juridicecerinta de tehnica legislativa care determina valoarea, forta juridica si pozitia normei juridice in sistemul actelor normative

Alegerea modalitatii reglementarii juridicese refera la adoptarea de catre legiuitor a unui anumit mod de impunere a conduitei prevazuta prin norma juridica (caracter imperativ, dispozitiv)alegerea metodei depinde de domeniul de reglementare (in materia apararii sociale se folosesc norme imperative, in materie civila, norme permisive)

Alegerea procedeelor de conceptualizare si a limbajului normei = accesibilitatea normei determina alegerea acelor mijloace si limbajului adecvat al normei

29

De retinut !!!►Legea trebuie sa aiba un inteles neindoielnic pentru toata lumea, pentru ca

fiecare cetatean sa poata sti dinainte de a savarsi un act care sunt consecintele acestuia

Textul normei juridice trebuie sa

fie caracterizat prin

claritate precizie concizie caracter stereotip

Procedee de tehnica legislativa

Fictiunea juridica = procedeul prin care un anumit fapt este considerat ca existent sau stabilit desi el nu a fost stabilit sau nu exista in realitate => pune in locul unei realitati alta inexistenta (ex.: copilul conceput este socotit ca deja nascut in ceea ce priveste drepturile sale)

Prezumtiile = consecinte pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut catre un fapt necunoscut

30

Partile constitutive ale actului normativ:

expunerea de motive – insoteste actele normative de importanta deosebita si contine o prezentare succinta a conditiilor ce au impus aparitia actului normativ si scopul urmarit prin adoptarea acestuia

titlul

preambulul - scopul reglementarii

formula introductiva - temei constitutional sau legal al reglementarii

dispozitii sau principii generale – definirea unor notiuni

dispozitii de continut – continutul actului normativ

dispozitii finale si tranzitorii – punerea in aplicare a actului, intrarea sa in vigoare, relatiile cu celelalte acte normative

31

Elementele de structura ale actului normativ:

IV.Sistematizarea actelor normative

IV.1.Scop:●punerea in ordine a actelor normative prin realizarea unei simplificari, reduceri sau concentrari ale reglementarilor

Elementele de structura ale

actului normativ

actul normativ este impartit in articole iar acesta in alineate si paragrafe

articolele au note marginale ce redau continutul articolului, in cazul actelor normative de mare importanta

se folosesc articolele cu indici (ex. art. 18¹) atunci cand se pastreaza numerotarea veche si nu se doreste numerotarea ei

articolele se grupeaza in sectiuni, capitole, titluri

32

IV.2.Forme:

Formele sistematizarii actelor normative

incorporarea = forma inferioara de sistematizare● presupune simpla asezare a actelor normative in functie de: ordinea alfabetica, ramuri de drept, institutii juridice, aparitie ● poate fi oficiala (colectii de legi) sau neoficiala● in cazul incorporarii nu se procedeaza la prelucrarea legilor

codificarea = forma superioara de sistematizare● presupune cuprinderea intr-un cod (act normativ cu forta juridica de lege) a normelor apartinand aceleiasi ramuri de drept (ex.: Codul Civil) = adevarata revolutie legislativa

33