NM curs 2b

34
1.2.2. VELIERE 1.2.2.1 CLASIFICAREA VELIERELOR - după destinație: - de concurs: - în clase monotip (desene de execuție identice); - în clase libere (restricții privind dimensiunile principale, suprafața velaturii și elementele de osatură); University Dunarea de Jos of Galati Faculty of Naval Architecture 1 suprafața velaturii și elementele de osatură); - de croazieră-concurs; - de croazieră (turistice); - de agrement; - după modalitatea de echilibrare a înclinării transversale și derivei: - cu chilă (lest și derivor); - cu derivor (deplasarea echipajului în bordul din vânt și derivor); - multicorp (cu/fără derivor); Universitatea Dunărea de Jos din Galați Facultatea de Arhitectură Navală

Transcript of NM curs 2b

  • 1.2.2. VELIERE1.2.2.1 CLASIFICAREA VELIERELOR

    - dup destinaie: - de concurs:

    - n clase monotip (desene de execuie identice);- n clase libere (restricii privind dimensiunile principale,

    suprafaa velaturii i elementele de osatur);

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 1

    suprafaa velaturii i elementele de osatur);- de croazier-concurs;- de croazier (turistice);- de agrement;

    - dup modalitatea de echilibrare a nclinrii transversale i derivei:- cu chil (lest i derivor); - cu derivor (deplasarea echipajului n bordul din vnt i derivor);- multicorp (cu/fr derivor);

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

  • Tabelul 1.3 Dimensiunile velierelor de croazier-concurs

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 2Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

  • - dup numrul catargelor i velelor:

    - kat (1 catarg, 1 vel); - sloop (1 catarg, 2 vele);- tender (1 catarg, 3 vele);- iol (2 catarge; al doilea catarg se afl n pupa axului crmei i

    are o vel cu suprafaa de 10-12 % din suprafaa total a

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 3

    are o vel cu suprafaa de 10-12 % din suprafaa total avelaturii);

    - katch (2 catarge; al doilea catarg se afl n prova axului crmei iare o vel cu suprafaa de 20-25 % din suprafaa total avelaturii);

    - goelet (2 sau mai multe catarge, cu velatur latin);

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

  • 1.2.2.2 IAHTURI

    - se clasific dup modul de amplasare i fixare a chilei:- cu o singur chil fixat n planul diametral;- cu dou chile de gurn;- cu partea inferioar retractabil;

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 4

    - IAHTURI CU O SINGUR CHIL

    - sunt iahturi de concurs sau de croazier-concurs;

    - foarte rspndite;- masa chilei lestate este 25-45 % din

    deplasament;- aria suprafeei de deriv este 20 % din

    aria suprafeei velice;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.20 Iaht Revolver

  • - Iahtul miniton Revolver :

    - corp turnat n matrie separate pentru fiecare bord i apoi mbinate n PD;

    - seciile de corp i punte sunt mbinate cu uruburi;

    - derivorul este fixat cu prezoane;

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 5

    - derivorul este fixat cu prezoane;- grosimea nveliului de fibr de sticl:

    - 4 mm pentru corp de circa 300 kg;- 3 mm pentru cabin;

    - arborada din profil de Al;- 3 persoane;- caliti optime de navigaie la vnt

    de 7 m/s, dar este competitiv pnla vnt de 14 m/s;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.20 Iaht Revolver

  • - Iaht cu parte inferioar retractabil

    - iaht de agrement i turism;- derivorul i pana crmei sunt

    retractabile;- este utilizat la pescaje mici;- bordaje cu gofre pentru mrirea

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 6

    - bordaje cu gofre pentru mrirearigiditii;

    - picurile sunt separate prin pereitransversali etani (nescufundabilitate);

    - prova corpului este umplut cu spumpoliuretanic;

    - plutete i are stabilitate cu cabinainundat;

    - dou persoane;- navig pe vnt de 4-5 grade Beaufort;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.21 Iaht cu parte inferioar retractabil

  • - Iaht cu dou chile de gurn

    - iaht de agrement; - seciunea transversal sub form

    de arc de cerc (metacentrul local este un punct fix);

    - chile nclinate (la mar bandat

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 7

    - chile nclinate (la mar bandatchila devine vertical);

    - cabin spaioas; - amenajri corespunztoare:

    - buctrie i grup sanitar;- mas i canapea, etc.;

    - motor Diesel, 25 CP, util la vntslab;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.22 Iaht cu dou chile de gurn

  • 1.2.2.3 BRCI CU DERIVOR

    - dup destinaie i construcie, sunt:- de concurs;- de croazier;- de agrement;

    - pentru zone de navigaie interioar sau

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 8

    - pentru zone de navigaie interioar saumaritim costier;

    - derivor de tip:- cuit (simple dar cu siguran mai

    redus);- rabatabil sau rotativ (mai complexe, dar mai sigure);

    - aria derivorului este circa 1/25 din aria suprafeei velaturii;- derivor din oel, aliaje uoare sau lemn;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

  • Tabelul 1.4 Caracteristicile brcilor cu derivor

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 9Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

  • - Barc cu derivor din clasa SKAT

    - are seciune transversal trapezoidal,cu lime mare i raport B/T ridicat;

    - are lest metalic n zona chilei, pentrumrirea stabilitii transversale;

    - nveli din placaj, cu osatur

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 10

    - nveli din placaj, cu osatur longitudinal din ipci de pin, rezematepe cadre transversale;

    - stringheri ntrii, pe linia chilei i a gurnei;

    - 5 persoane;- amenajri corespunztoare;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.23 Barc cu derivor din clasa SKAT

  • - Barc cu derivor din clasa MIRROR

    - este o barc de agrement;- are lime mare i raport B/T

    ridicat;- are forma seciunii

    transversale n V pronunat;

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 11

    transversale n V pronunat;- are extremitatea prova teit

    (simplitate tehnologic);- are caliti corespunztoare

    de seakeeping;- linia fundului urc spre prova,

    iar barc salt uor pe valuri;- este prevzut cu motor Diesel,

    amovibil, de 2 kW;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.24 Barc cu derivor din clasa Mirror

  • 1.2.2.4 VELIERE MULTICORP

    - dup numrul de corpuri:- catamarane;- trimarane;- veliere cu flotor (proa);

    - n bordul din vnt (proa de Pacific sau zburtor,

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 12

    - n bordul din vnt (proa de Pacific sau zburtor,flotor cu rol de contragreutate);

    - n bordul de sub vnt (proa de Atlantic, flotor cu rol de redresare);

    - Velier catamaran

    - deine superioritatea n cursele pe distane olimpice;- masa mai mic fa de trimaran;- manevrabilitate mai bun fa de velierul cu flotor;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

  • Tabelul 1.5 Caracteristicile catamaranelor

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 13Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

  • - Catamaranul HEWCAT

    - este utilizat pentru navigaie interioar;- are dimensiuni mici;- are suprastructur aerodinamic;- corpurile sunt din fibr de sticl;- amenajare corespunztoare:

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 14

    - amenajare corespunztoare:- buctrie;- grup sanitar;

    - 3 persoane;- atinge viteza de 10 Nd, la vnt de

    5 grade pe scara Beaufort;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.25 Catamaranul Hewcat

  • - Catamaranul GAUIA

    - poate face voiaje maritime lungi; - fora de antideriv este generat

    de corpurile laterale i de crme;- nu are derivoare;- 8 persoane (4 cabine cu cte Fig. 1.26 Catamaranul Gauia

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 15

    - 8 persoane (4 cabine cu cte2 locuri fiecare);

    - Catamaranul LEBED

    - are zon nelimitat de navigaie;- are corpuri laterale alungite, nguste,

    cu borduri exterioare drepte pentru a urca n vnt, pn la 35 grade;

    - 20 Nd, 6 persoane;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.26 Catamaranul Gauia

    Fig. 1.27 Catamaranul Lebed

  • - Velier trimaran

    - folosit pentru croazier, croazier-concurs sau agrement; - corpul central are volum mare;- spaii mari pentru compartimentare;- ncperi confortabile;

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 16

    Tabelul 1.6 Caracteristicile trimaranelor i velierelor cu flotor

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

  • - Trimaranul SUPERNOVI- folosit pentru navigaie interioar;- fr derivor;- corpuri din mase plastice cuplate prin

    traverse tubulare;

    - Trimaranul TRITON

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 17

    - Trimaranul TRITON

    - folosit pentru navigaie interioar i maritim costier;

    - velier de turism sau agrement;- corpuri laterale asimetrice (genereaz

    fore de deriv);- corpuri laterale bandate (15 grade);- construit din placaj i ipci de pin;- 4 persoane;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.28 Trimaranul Supernovi

    Fig. 1.29 Trimaranul Triton

  • - Trimaranul BAIDA

    - pentru voiaje sportive lungi;

    - corp central cu formeradiale;

    - corpuri laterale cu

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 18

    - corpuri laterale cu gurn ascuit;

    - corp i arborad dinaliaje uoare (AlMg58);

    - compartimentarecorespunztoare;

    - amenajri necesare(buctrie, grup sanitar);

    - performane bune de seakeeping;- 5 persoane;

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.30 Trimaranul Baida

  • - Velier cu flotor (proa)

    - pentru navigaie de lung durat;

    - deine recorduri de vitezpe trasee speciale;

    - flotor cu alungire relativ

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 19

    - flotor cu alungire relativmare (Lf/Bf=20);

    - corpuri cu simetrie bilateral;- seciuni transversale extreme

    mai ridicate fa de planul de baz(evitarea inundrii punii);

    - catarg rotativ pe in n arc de cerc;

    - confort minim la bord;- 3 persoane.

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.30 Velierul cu flotor MECITA

  • 1.2.3. IAHTURI MODERNE- Xnoi (Italia)

    - de tip sloop;- Lmax=31 m;- construit din fibr de carbon.

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 20Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.31 Iahtul Xnoi

  • - Xnoi (Italia)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 21Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.31 Iahtul Xnoi

  • - Xnoi (Italia)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 22Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.31 Iahtul Xnoi

  • - Super Iahtul AB 116 (Massa Shipyards)- materiale uoare din industria aeronautic;- 3 x 2400 CP, 3 propulsoare cu jet;- 46 Nd;

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 23Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.32 Super Iahtul AB 116

  • - Super Iahtul AB 116 (Massa Shipyards)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 24Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.32 Super Iahtul AB 116

  • - Iahtul Princess (Anglia)- 230 tone;- 23 Nd;- 2 x 3500 CP;

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 25Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.34 Iahtul Princess

  • - Iahtul Princess (Anglia)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 26Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.34 Iahtul Princess

  • - Iahtul Pelorus

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 27Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.34 Iahtul Pelorus

  • - Iahtul Octopus (proprietar Paul Allen, fondator Microsoft)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 28Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.34 Iahtul Octopus

  • - Iaht zburtor (Frana)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 29Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.34 Iahtul zburtor

  • - Iaht zburtor (Frana)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 30Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.34 Iahtul zburtor

  • - Iaht zburtor (Frana)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 31Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.34 Iahtul zburtor

  • - Iaht insul (Frana)- 90 m lungime;- punte plaj retractabil;- vulcan virtual - cinema;- saun;- piscin;

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 32

    - piscin;- bibliotec, etc.

    Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.35 Iahtul insul

  • - Iaht insul (Frana)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 33Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.35 Iahtul insul

  • - Iaht insul (Frana)

    University Dunarea de Jos of GalatiFaculty of Naval Architecture 34Universitatea Dunrea de Jos din GalaiFacultatea de Arhitectur Naval

    Fig. 1.35 Iahtul insul