Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

download Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

of 73

Transcript of Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    1/187

     

    Autor:NNIINNAA PPEETTRREE 

    Volumul 1

    Esenţa vieţii: destinul, karma, spiritul

    Editor: Răzvan Alexandru Petre 

    SPIRITUS.RO

    Bucureşti, 2014

    Colec ia EDUCAIE PRIN PARANORMAL

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    2/187

     

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    3/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 1

    Prefaţă

    Karma reprezintă sinteza imensei suferinţe umane, veche de mii şimii de ani, suferinţă considerată de majoritatea oamenilor ca venind nuse ştie de unde, nu se ştie pentru ce, întrun cuvânt, nemeritată. Atunci

    când mânia lui Dumnezeu ne ajunge în mod dureros, ne întreăm cugroază! ale cui păcate le ispăşim" #e vină avem noi pentru greşelilealtora" $ăspunsul este stupefiant! suferim pentru greşelile acestei vieţi,pentru păcatele părinţilor şi ale rudelor noastre, dar patimile ce lesuportăm nu ne sunt de ajuns spre a ieşi, întrun târziu, curaţi ca lacrima

     în faţa #elui de %us.%cânteia de viaţă ce o purtăm în noi, de când neam cuiărit în

    pântecul mamei şi până în clipa trecerii spre veşnicie, a avut multe înfăţişări trupeşti dea lungul istoriei omenirii. Acestora leam puteaspune pe nume! sunt  încarnările spiritului nostru. &redecesoriinoştri spirituali reprezintă zecile, sutele, miile de fiinţe umane ce auadăpostit în trupurile lor aceeaşi scânteie de viaţă, acelaşi spirit. Dacă agreşi este omenesc, atunci câte greşeli nepedepsite au avut strămoşiinoştri spirituali" #âte recompense neprimite în timpul fiecărei vieţi zac

     în seiful memoriei astrale" 'ulte, e(trem de multe, nici nu ne imaginămcât de multe sunt) *le trec peste veacuri de la o fiinţă la alta, lăsânduşiamprenta pe fiecare dintre noi, dar şi pe mulţi alţii ce vor intra în focul

     vieţii pământene...

    'ulte persoane afirmă că ar fi de acord cu reîncarnarea, dar nu îşidau prea ine seama ce sunt vieţile anterioare ale spiritului. Dacă li sedezvăluie povestea unei vieţi anterioare, au impresia că se află în faţacelei mai aile născociri. +umeroşi cercetători din întreaga lume sestrăduiesc să descopere crâmpeie din istoricul fiinţei umane. 'etodelesunt diverse, iar rezultatele corespund cu talentul şi nivelul de pregătireal celor care se încumetă să pătrundă cu mintea în intimitatea lumiispiritelor.

    'etoda mea de cercetare a vieţilor anterioare se azează pe

     inecunoscutele capacităţi parapsihice clarviziunea şi telepatia , pecare leam cizelat lucrând cu mii de spirite şi clienţi, timp de - ani. /eţigăsi în această lucrare o parte dintre rezultatele muncii mele decercetare, completate cu reacţiile celor care au eneficiat de studiul0armic realizat de mine. Am întâlnit o mulţime de situaţii în careacţiunea legilor 0armei a fost mai mult decât evidentă! unora lea adusnoroc, fericire, putere financiară, respectul celor din jur1 altora, tristeţe,

     oli grave, familii destrămate, sărăcie, însingurare...%e poate oserva cu uşurinţă puternica legătură spirituală dintre

    omul de astăzi şi încarnările anterioare ale spiritului său. 2mpactultrecutului spiritual asupra fiecărui om este incontestail. Dacă fiecare

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    4/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 2

    individ ar putea să afle aspecte din vieţile sale anterioare, ar reuşi cusiguranţă să îşi organizeze viaţa actuală întrun mod mult mai agreailpentru el. 3n felul acesta, prezentul nu ar mai deveni copleşitor prinprolemele pe care le pune zilnic în faţa fiecăruia dintre noi.

    Karma  reprezintă totalitatea consecinţelor faptelor săvârşite decătre antecesorii spirituali, înţelegând prin aceştia  încarnărileanterioare ale spiritului. #onsecinţele 0armice, une sau rele, suntsuportate de urmaşii spirituali ai antecesorilor care au trăit în alte epociistorice.

    &rolema 0armei îi aparţine spiritului, nu omului în care este întrupat. 'ai clar, treurile 0armice intră în atriuţiile fiecărui spirit.+umai el ştie tot ce sa întâmplat dea lungul secolelor şi poate luamăsuri de pedeapsă ori de recompensă după unul plac.

    Karma spirituală a fiecărui om este infinit de mare, dar numai o

    parte din ea îi afectează viaţa, acolo unde găseşte locul potrivit deacţiune.3ncarnările succesive ale spiritului sunt nişte fiinţe umane oligate

    să îşi trăiască viaţa după cum se pricep şi după cum le permite societatea.4estrea lor 0armică este mai uşoară sau mai grea, decisivă fiind influenţaspiritului, conformă cu interesele lui de evoluţie.

    5oţi oamenii au ucurii şi necazuri, dar cei care privesc greutăţile vieţii ca pe nişte ostacole inerente ce treuie depăşite sunt mai puţinafectaţi de supărări şi stări depresive.

    &edeapsa  divină  cade acolo unde este cazul, nu unde se aşteaptăoamenii. Karma  spirituală  se aseamănă cu apa care se scurge printre

    pietrele de pe alia unui râu. 6mul merge prin apă, se udă mai mult saumai puţin, iar dacă nu este atent la pietre, se poate tăia la tălpi sau îşirupe degetele de la picioare. 'ai rău chiar, dacă nu îşi păstreazăechilirul în mers, se prăuşeşte, iar căderea în apă îi poate provocamulte necazuri. $ănile de pe trup se pot infecta în apă. 6amenii audatoria de aşi vindeca rănile acestei vieţi, altfel 0arma rea le poateagrava.

    *(istă oameni care au impresia că trişează cu propria conştiinţă dacăse interesează de 0arma şi destinul lor. 7ăsând la o parte orice fel deprejudecăţi şi temeri de pedeapsa +u8tiu#ui, fiecare om dornic de aoţine cât mai multe informaţii despre propria persoană dovedeşte oatitudine responsailă faţă de viaţa ce ia fost dată să o trăiască. #ei carenu posedă suficiente informaţii pot să comită greşeli grave, mai mult dinneştiinţă decât din rea intenţie.

    %e întâmplă ca oamenii să mai afle câte ceva despre 0arma lor de la

    persoane competente în cercetarea vieţilor anterioare. Dar ceea ce se

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    5/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 3

    poate oţine pe această cale reprezintă doar un atom dintro moleculăaflată întro picătură de apă dintrun pahar mare cât 9niversul #osmic.

    Trecutul, prezentul şi viitorul formează o entitateindestructiilă. #ine vrea să cunoască ine prezentul, să îşi analizezetrecutul. #ine vrea să îşi prevadă viitorul, să fie atent la ceea ce i se

     întâmplă în prezent.2storia omenirii se scrie pe hârtie. Istoria omului o ţine minte

    spiritul său.$olul clarvăzătorului nu este de a scrie romane întregi, ci de a găsi

    elementele de 0armă une sau rele aflate în relaţie directă cu viaţaactuală.

    &rin 0armă nu treuie să înţelegem doar pedepsele venite de aiureaasupra noastră, ca potopul sau cutremurele. :arma înseamnă şiperspectiva  evoluţiei  noastre din toate punctele de vedere! fizic,psihic, intelectual, profesional. :arma umană fiind infinit de mare şi înpermanentă transformare, cine reuşeşte să afle măcar o parte infimă din

    ea are datoria spirituală de a folosi informaţiile primite în vedereaevoluţiei sale.;ără a se lăsa copleşit de o 0armă dificilă, omul treuie să lupte

    pentru îmunătăţirea vieţii sale, asigurândule astfel urmaşilor săi undestin frumos şi mai puţine pedepse de natură 0armică. Dacă uneori apar

     în vieţile anterioare ocupaţii înspăimântătoare, cum ar fi cea de călău, deluptător ucigaş sau negustor de sclavi, omul zilelor noastre să nu cadă îndepresie, ci să treacă la fapte noile, puse în sluja inelui atât de necesaromenirii)

    Nu trebuie să te identifici cu încarnările anterioare alespiritului tău! 

    9nii au tendinţa greşită de a crede că au mai trăit şi în alte vieţi. Darfiinţa umană este unică, ea neputând fi

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    6/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 4

    priveşti cu înţelepciune, străduindute să eviţi sau să corectezi faptele lorrele şi să încerci a continua faptele une.

    ;iecare spirit  îşi are ideile şi speranţele lui, toate puse în slujanevoii de evoluţie pe scara valorilor foarte ine conturate în lumea dedincolo.

    %piritul îşi alege familia în care se va încarna. Dar, de multe ori, sesimte dezamăgit şi revoltat de independenţa omului care sa născut prin

     voinţa lui, om care nu îşi va urma întocmai destinul dăruit de el. &rin încarnările sale, spiritul îşi urmăreşte propriile interese de evoluţiecontinuă, iar oamenii sunt nişte coai care îi scapă mereu de su control.#âtă vreme omul se află în viaţă, spiritul său nu îl poate influenţa în moddecisiv, dar elementele 0armice preluate din vieţile anterioare pot sădevină copleşitoare pentru fiecare fiinţă umană.

    #ând omul ajunge să trăiască în armonie cu propriul spirit, nu semai teme de momentul morţii şi nici de ceea ce se va putea întâmpla cu

    sufletul său pe lumea cealaltă.

    Evoluţia spirituală  este un atriut al spiritului, nu al omului.Dacă omul este un, generos, cinstit, curajos, harnic şi săritor la nevoie,

     îşi ajută spiritul să se înalţe în rang, adică să evolueze după cum arenevoie în lumea lui.

    3ţi poţi ajuta semenii indiferent ce profesie ai. Dacă îţi faci datoria lalocul de muncă, înseamnă că ajuţi societatea prin roadele sacrificiuluitău. &e lângă oligaţiile de serviciu, e(istă numeroase modalităţi de aţi

    ajuta semenii. &oţi să ţii conferinţe, să scrii articole, să practici diverseterapii, să faci acţiuni caritaile şi multe altele.'isiunea încredinţată de Dumnezeu poate fi recunoscută în

    idealurile de viaţă.6mul are datoria de aşi trăi viaţa întrun mod cât mai eficient şi

    onorail pentru societate. Aceasta implică apropierea de destinul său,corectarea prolemelor 0armice >dacă reuşeşte să afle măcar o partedintre ele?, evoluţia profesională, familială şi socială.

    %piritele evoluate, cum sunt cele încarnate în oamenii secoluluinostru, au avut sute şi chiar mii de încarnări umane, începând cusarcinile pierdute de femei, copiii decedaţi prematur şi terminând cuoamenii ajunşi în stadiul de adulţi.

     Am întâlnit şi reîncarnări la un interval de @ ani. $eîncarnările dupăintervale mai mari de de ani sunt, în majoritate, oameni cu prolemefizice sau psihice. 3ncarnările la intervale mici de timp sunt o dovadă afaptului că spiritul se află în evoluţie accentuată, dorind să devină din ce

     în ce mai rafinat şi mai înţelept.5eoria conform căreia spiritele sau întrupat mai întâi în animale şi

    apoi în oameni este corectă, ea corespunzând cu stadiile de evoluţie afiinţei umane.

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    7/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 5

    +oi, ca oameni, neam născut pe &ământ, dar spiritele noastre aucirculat şi pe alte planete, fiindcă între încarnările terestre sau neterestreau fost liere să zoare oriunde în 9nivers.

    3n general, spiritele, fiind foarte independente de voinţa oamenilor,fac totul după cum vor, fără a le da mediumilor prea multe e(plicaţii.6rice medium care lucrează în stare conştientă este oişnuit cu limajul

    laconic şi misterios al spiritelor. Am găsit câteva spirite miratoare,atunci când sau suprapus parţial perioadele de viaţă ale antecesorilor.De e(emplu, un antecesor sa născut înainte de a muri cel dinaintea lui.

     Aceasta înseamnă că, în ultima parte a vieţii, antecesorul precedent a fost

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    8/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 6

    6mul treuie să se ajute singur în situaţiilelimită, atunci când ceidin preajmă devin neputincioşi, oricât de ine intenţionaţi ar fi. 3nfiecare fiinţă umană e(istă resurse neănuite, care se moilizează încondiţii de pericol e(trem.

    Din cauza modului de trai prea comod şi monoton e(istent în ţărilecivilizate, îndepărtarea de natură ia făcut pe oameni temători, depresivi,nesiguri pe faptele lor. De aici rezultă nenumăratele greşeli pe care le facpopoarele astăzi, aproape fără aşi da seama că denaturează normalitateacomportamentului uman.

    'ajoritatea oamenilor nu înţeleg că umnezeu  este de fapt sursaenergiei cosmice atotstăpânitoare în universul infinit şi nicidecum un felde 'oş #răciun care le dă tuturor cadouri în orice moment. ;iecare fiinţăomenească lucidă şi realistă treuie să se azeze pe propria inteligenţă,gândire şi creativitate în soluţionarea prolemelor de viaţă.

    3ntro viaţă de om nu se petrec doar evenimente frumoase şi plăcute.5oate fiinţele umane trec prin succese şi eşecuri, în mod inevitail.Depinde totuşi de fiecare cum vede şi cum suportă eşecurile. &e unii îiafectează mai mult, pe alţii mai puţin. 

    6 parte dintre necazuri pot fi evitate sau diminuate dacă fiinţaumană este înzestrată cu o intuiţie puternică. Aceasta îi poate stimula, însituaţii primejdioase, acel simţ al animalului încolţit de pericolul morţii.

    6amenii care o duc ine din toate punctele de vedere >financiar,profesional, familial, fizic şi psihic? nu simt nevoia să îşi stimuleze

    intuiţia, crezând că lor li se cuvine doar fericirea, nu şi necazul.

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    9/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 7

    Karma  nu este saia călăului pregătită să ne taie gâtul dacă neorăznicim şi fluierăm în iserică sau cine ştie ce prostii mai facem. 9niispun! preoţi, ghicitoare? sa spună aşa ceva, fără aşiasuma nicio responsailitate asupra propriilor cuvinte. 3ntradevăr, şifarmecele pot uneori să facă mult rău dacă găsesc teren prielnic pentrunefasta lor acţiune.

    9n om cu sănătatea şuredă şi cu mintea slaă poate fi afectat deduşmănia şi invidia altora, nu numai de practicile vrăjitoreşti. Dacă se

     întâmplă ca oameni aparent sănătoşi să se îmolnăvească suit demaladii grave, fără ca ele să aiă un suport genetic, atunci este clar cămotivaţia se află în altă parte. ;armecele nocive găsesc un teren prielnicde acţiune şi acolo unde e(istă predispoziţii 0armice.

    *(presia suflet perec(e  intră în limajul altora, nu al meu. *ucred în iuire, înţelegere, armonie şi, de ce nu, în prietenia adevărată carepoate e(ista între doi parteneri fericiţi. &oţi să cauţi toată viaţa un

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    10/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 8

    'a întreat cineva ce se întâmplă dacă ai înscrise în destin douămariaje şi faci trei sau patru. 3n acest caz, omul şia depăşit prevederilede ază ale destinului şi, în mod firesc, a intrat pe direcţii secundare aleacestuia. Destinul poate avea oricât de multe variante. &rin intermediullor, spiritul se străduieşte să se adapteze la viaţa omului. Dacă reuşeştesau nu, se va vedea în destinul şi 0arma următoarei întrupări.

    6mul este lier să se căsătorească de câte ori doreşte, dar pe măsurăce avansează în vârstă, îi va fi din ce în ce mai greu să se adapteze la onouă viaţă de cuplu. *(igenţa în dragoste creşte odată cu vârsta.

    2nfluenţa 0armei nu ţine cont de timp şi nici de gradele de rudeniedin alte vieţi. &ot să e(iste în prezentul sau viitorul tău persoane caresunt urmaşii unor antecesori spirituali, dar aceasta nu este o lege, ci omanifestare a voinţei spiritelor care te înconjoară. $udele din alte vieţiapar în această viaţă şi ca prieteni sau simpli colaoratori. Apropiereasufletească se simte puternic atunci când ea izvorăşte din trecutul

    spiritual.

    *(trem de frecvente sunt cazurile unor oameni cărora li sa spus căse află la ultima încarnare. 3n acest sens, o primă confuzie ar fi aceea cănu omul se reîncarnează, ci spiritul său. 6 altă confuzie constă înaprecierea actualei încarnări ca fiind ultima. 7ucrul acesta nu îl cunoaştenici măcar spiritul întrupat în omul de astăzi. După moarteapământeanului, spiritul său află aia pe lumea cealaltă dacă se va mai

     încarna sau nu.

     NINA PETE iulie "#$

     %ucure&ti

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    11/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 9

    Mărturii despre karmă, destin, reîncarnare 

    3n degringolada vieţii sociale româneşti din zilele noastre, se afirmăla tot pasul că poporul nostru este format din proşti, escroci, olnavimintal, hoţi, drogaţi etc. &arcă neam săturat cu toţii să fim vânaţi depeste hotare, ca după aceea să fim împroşcaţi cu noroi, fiindcă, pur şisimplu, neam născut rom)ni) #hiar dacă în ţara aceasta vieţuiescnumeroşi cetăţeni certaţi cu legea şi cu unele maniere, nu ar fi corect sădăm vina pe întregul popor pentru faptele lor reproaile. 5otuşi, treuiesă înţelegem că, vrândnevrând, împărtăşim cu toţii o 0armă colectivă deneam.

    7ucrez de - de ani, neîntrerupt, cu pulicul dornic de evoluţiespirituală. 3n cadrul *tudiului karmei şi al destinului am colaorat,şi încă mai colaorez, cu numeroşi cetăţeni români şi străini care dorescsă se cunoască mai ine ca fiinţe evoluate ale gloului pământesc. &entru

    ei, este deoseit de important să ştie de unde au venit în această lume, cedatorii omeneşti au de îndeplinit şi ce au de făcut în fiecare zi pentru cafiinţa generatoare de viaţă spiritul  să evolueze cu ajutorul lor.

     /oi prezenta mărturiile sincere, înălţătoare, educative pentru toatălumea ale unor oameni deoseiţi, de mare valoare morală, socială şispirituală.

     NINA PETE  

    Lista studiilor de caz

      ANCA, Fran a (episoadele 1, 2, 3) - pag. 10

      ANDREEA, Braşov (episoadele 1, 2) - pag. 15

      CLARA, Germania (episodul 1) - pag. 19

      DANIEL, Suedia (episoadele 1, 2, 3, 4) - pag. 23

      DORINA, Grecia (episoadele 1, 2, 3) - pag. 36

      ELENA, Bucureşti (episoadele 1 – 13) - pag. 48

      ELY, Canada (episoadele 1, 2, 3) - pag. 94  ERIKA, Australia (episoadele 1, 2, 3, 4) - pag. 104

      GIULIA, Italia (episoadele 1 – 6) - pag. 118

      ILINCA, Bucureşti (episoadele 1, 2) - pag. 136

      MAGDA, Bucureşti (episoadele 1, 2, 3) - pag. 142

      NICOLETA, Târgu-Mureş (episoadele 1, 2) - pag. 150

      REBEKKA, Sibiu (episodul 1) - pag. 154

      SIMONA, Oradea (episoadele 1, 2) - pag. 157

      SORIN, Bucureşti(episoadele 1 – 9) - pag. 161

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    12/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 10

    ANCA

    Prezentare  

    Anca  a urmat facultatea de Medicină  în România. După  anii de

    specializare în străinătate, a revenit în  ara natală, dorind să  lucreze camedic într-un mare spital. După angajare, au început regretele. Obişnuită cu atmosfera civilizată din spitalele occidentale, ceea ce a văzut şi a trăit

     în spitalul românesc a îngrozit-o. Sufletul ei bun şi generos nu a pututsuporta multă vreme neglijen a faă de bolnavi şi atmosfera de mahaladintre cadrele medicale. Profund revoltată, Anca  s-a orientat cătreFran a, unde munceşte şi astăzi, având colegi care o respectă  şi îiapreciază competen a profesională. 

    Nina Petre

    9 august 2012  

    EPISOADE SPIRITUALE COMENTATE  

      Alberta Vici (18961929)

      Otka Miren (18021873)

      Josef Ka!o"or (17131786)

    EPISODUL 1 ALBERTA 

     A7C*$5A /2#2 a trăit între anii EFE-E. %a născut în oraşul&otenza, situat în regiunea 7ucania, aparţinând zonei de sud a 2taliei.&ărinţi săi, Alduro şi 7ucia, au avut copii, dintre care F au fost fete, iarceilalţi, ăieţi. A7C*$5A era cel deal patrulea născut şi cel maiinteligent copil al soţilor /ici. De la vârsta de G ani, fetiţa a început să

    cânte uimitor de corect şi să compună poezii. 7a @ ani, părinţii iau adusun profesor de muzică şi o profesoară, de la care să primească unminimum de cultură. /eniturile soţilor /ici erau modeste, toată familiatrăind din leafa de avocat a lui Alduro. &e ăieţi iau dat la şcoală, darfetele au învăţat acasă, pentru a se descurca mai târziu în cercurile cupretenţii ale intelectualilor oraşului.

    7a ani, A7C*$5A a acceptat cererea în căsătorie a tânăruluiavocat /incente %tratuli, proaspăt asolvent al facultăţii de Drept, stagiar

     în cainetul privat al lui Alduro. #ei doi tineri căsătoriţi şiau petrecut

    luna de miere în 'aroc, unde Alduro avea un frate, om de afaceri în#asalanca. ;ermecaţi de pitorescul oraşuluiport, A7C*$5A şi /incente

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    13/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 11

    au decis să locuiască timp de câţiva ani în miraculosul oraş. 9nchiul'inero şi soţia lui, Alessandra, iau găzduit în vila lor de la margineaoraşului, iar lui /incente iau oferit postul de administrator al averii lor.

     A7C*$5A a rămas acasă, spre ai fi un ajutor de nădejde mătuşii Alessandra. /incente şia început dificila muncă prin călătorii numeroase în ţară, peste tot unde se întindeau afacerile şi proprietăţile unchiuluisău. /enea acasă doar de câteva ori pe lună, zile care au fost de ajuns să

     îşi ajute nevasta la procrearea urmaşilor. &rimul născut a fost o fetiţăsuperă, pe care au otezato Augusta. Au urmat încă patru copilaşi!7ucito, 'arino, 7uisa şi Anella. 'edicul ginecolog a sfătuito pe

     A7C*$5A să se oprească din naşteri, sănătatea ei fiind grav afectată demalaria contactată la scurtă vreme după stailirea în 'aroc. ;emeia laascultat, apelând la diverse localnice pentru întreruperi de sarcină. Aveadoar GG de ani când un avort ia provocat o infecţie gravă, femeia murind

     în chinuri mari, care au durat câteva zile.

     Nina Petre"' au(ust "##)

    COMENTARIUL ANCĂI 

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    14/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 12

    Episodul 2: OTKA 

    65:A '2$*+ sa născut pe insula numită A0utan, care face partedin arhipelagul insulelor Aleutine. Acestea se află întrun număr foartemare între :amceat0a şi Alas0a, separând 'area Cering de 6ceanul&acific. /iaţa eroinei 65:A sa desfăşurat între anii -@G. 'icaaşezare pescărească în care a văzut lumina zilei frumoasa 65:A a devenitulterior oraşulport A0utan. &ărinţii 65:H2, 5on0 >tatăl? şi 2vir >mama?,au avut zece copii, adică şase fete şi patru ăieţi. 65:A a fost penultimulnăscut, eneficiind de plin de sprijinul fraţilor şi surorilor mai mari.

     /iaţa acestei familii a fost deoseit de grea cât timp primii copii au fostmici. &e măsură ce au crescut, au plecat care încotro, pentru aşi câştigae(istenţa. #ând 65:A avea zece ani, toţi fraţii ei munceau în Alas0a şiaveau casele lor. &atru dintre surori sau măritat cu marinari, ajungând

     în #anada, Iaponia, $usia, Anglia.65:A şi sora ei mai mică, +ira0, au rămas lângă părinţii lor, care

    erau deja ătrâni şi olnavi. 5on0 nu mai putea să pescuiască, fiind grav olnav de reumatism. 2vir, oosită de viaţa dură din tinereţe, aia dacămai reuşea să vadă de gospodărie. #olia lor era veche, nerenovată dezeci de ani. +orocul lea apărut din direcţia 65:H2. ;ata, având doar Fani, a fost cerută în căsătorie de un tânăr negustor de stofe şi lănuri,care lucra împreună cu tatăl său. %e stailiseră pe insulă cu mulţi ani înurmă, tatăl ăiatului dorind să îşi piardă urma, fiindcă făcuse puşcărie înestul #anadei. 9ri0 a fost acceptat drept soţ de către 65:A, spre norocullui. ;ata era foarte arătoasă, deloc răsfăţată şi ună gospodină. 3n plus, se

    pricepea la confecţionarea cojoacelor şi a hainelor împletite din lână.După nuntă, cei doi tineri au hotărât să muncească împreună,deschizânduşi un mic magazin în apropierea portului. 65:A şia luatdouă lucrătoare, pentru a avea ajutoare la confecţionarea hainelor.

     Afacerea noii familii sa dovedit a fi ine concepută şi ănoasă. 3n scurtă vreme, 65:A a renovat colia părinţilor, iar pe +ira0 a măritato cu un văr al soţului ei. Avea un suflet e(traordinar! îşi iuea cu patimă părinţii,fraţii, surorile şi toate rudele. 2nima ei generoasă a adoptat imediatpărinţii şi toate neamurile soţului. 65:A nu suporta să vadă oamenidisperaţi în apropierea ei. Atâtea lipsuri avusese de îndurat în copilărie,

     încât îi devenise recunoscătoare Divinităţii pentru ceea ce îi oferise la vârsta maturităţii.

     A adus pe lume doar trei copii! o fată >+iri? şi doi ăieţi >9ri0 şi6lo0?. Având resurse financiare suficiente, părinţii iau asigurat fiecăruiacâte o mică avere. +iri sa putut mărita cu un negustor de peşte înstărit,iar fraţii ei au învăţat meserii ănoase! unul a devenit croitor, iar celălalt,măcelar şi negustor de ăuturi spirtoase.

    65:A a închis ochii la @ de ani, mulţumită de viaţa ei şi a familieisale. A fost o femeie inteligentă, înzestrată cu foarte mult un simţ. %e

    pricepea şi la tratarea olnavilor cu ieruri de leac. 'ulte dintre plantele

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    15/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 13

    folosite de ea proveneau de pe meleaguri îndepărtate, fiind aduse demarinari. 3n viaţa de om adult, 65:A sa tratat singură de toatenecazurile trupului. A avut o sănătate puternică, pe care ătrâneţea iaşurezito în mare măsură. ;ata ei, +iri, a simţit o atracţie irezistiilăspre metodele ştiinţifice de tratare a olilor. ;ascinată de activitatea dinmicul spital aflat în apropierea casei, +iri a cerut să fie primită acolopentru îngrijirea olnavilor. A învăţat repede meseria de infirmieră, pecare a practicato cu mare pasiune dea lungul vieţii.

     Nina Petre  n-iembrie "##)

    COMENTARIUL ANCĂI 

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    16/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 14

    7a -F de ani sa căsătorit cu colega lui de spital, tânăra doctoriţă Allena %idon. 6ameni cu suflet ales, nevoiţi să muncească în condiţiile vitrege ale unei societăţi pline de violenţă, tânăra pereche :ampodor sadedicat inelui celor olnavi ajunşi pe patul de suferinţă. &rin eforturilelor imense, I6%*; şi Allena lau salvat de la moarte pe Andras, carefusese atacat pe stradă de doi soldaţi eţi. Au avut un singur copil, pefiica lor Dinala, care a îmrăţişat cariera medicală, ca şi părinţii ei.

    I6%*; a trăit @G de ani, suficient de mult pentru aşi vedea şi nepoţiirealizaţi în viaţă. A fost un om înzestrat cu o minte sclipitoare, o voinţă defier şi o dorinţă imensă de aşi ajuta semenii aflaţi în suferinţă. A salvat

     vieţile multor oameni, victime ale molimelor şi ale nesfârşitelor lupteduse de cei care conduceau ţara. 5rupul roust şi sănătos la ajutat să îşidedice puterile unor idealuri noile. A murit din cauza unei crizecardiace, în spitalul său drag, epuizat de munca intensă din care nu semai putea opri. I6%*; a trăit în vremuri grele, tuluri, încărcate derăzoaie, lupte aprige pentru putere şi ani. Având o fire de om paşnic, s

    a refugiat în muncă şi în liniştea familiei, nelăsânduse antrenat în viaţaunei societăţi ântuite de corupţie. A refuzat de multe ori oferta unorsupuşi ai împăratului, care doreau să îl trimită ca medic de răzoi îndiverse focare de conflict. I6%*; şia iuit enorm familia, fiind în staresă îşi sacrifice viaţa pentru inele soţiei şi al copilului său.

     Nina Petre' ianuarie "#$#

    COMENTARIUL ANCĂI 

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    17/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 15

     $N+EE$

    Prezentare  

    Licen iată  în Psihologie, Andreea  a urmat cursuri de Psihoterapie şi

    Infoenergetică. Inten ionează ca, în viitorul apropiat, să  îşi deschidă uncabinet privat în care să  practice terapiile alternative. Având un sufletfoarte sensibil, manifestă multă exigenă  în rela iile cu sexul opus. Încă nu a găsit bărbatul capabil să o facă fericită.

    Nina Petre12 august 2012  

    EPISOADE SPIRITUALE COMENTATE

      Vittoria #antelli (189819$$)

      Martinela #%&eo (18021873)

    EPISODUL 1 !ITTORIA 

    2talianca /2556$2A %A+5*772 sa născut în 5orino şi a trăit întreanii EEKK. &ărinţii ei, /incente şi Astrucia, au avut F copii! /ittoria,7aura, 2sidoro, &andro, Aleno, 2vaccio. /eniturile lor proveneau din

    magazinul de antichităţi al lui /incente şi cofetăria Astruciei. #opiii aucrescut cu o onă şi o servitoare, părinţii fiind plecaţi toată ziua la lucru.&rimul născut, 2sidoro, şia însoţit tatăl la magazin încă de la vârsta de Lani. 7a ani, achiziţiona oiecte vechi de la clienţii care doreau să le

     vândă. Căiatul a continuat afacerea tatălui său după împlinirea vârsteimajoratului. &andro a devenit navigator, Aleno şi 2vaccio preferândcomerţul cu lemne şi moilă. 7aura şi /2556$2A au urmat cursurile unuicolegiu de fete, după care şiau găsit de lucru. 7aura a primit un post deguvernantă în familia unui noil ogat.

     /2556$2A sa angajat ca secretară la casa parohială de careaparţinea familia ei. Avea doar E ani când a devenit omul de încredere alepiscopului, fiind transferată la palatul episcopal. /2556$2A era o fiinţăprofund religioasă, cunoscând toată literatura e(istentă în iliotecapalatului. După câteva luni, a fost cerută în căsătorie de tânărul &edro#varini, medicul personal al episcopului 7ucio Carili. &roaspăta familie#varini şia stailit domiciliul în casa părinţilor lui &edro, urmând sălocuiască împreună cu ei. /2556$2A, prin funcţia ei importantă la palat,devenise o persoană e(trem de respectată în toate mediile sociale. Dupăcăsătorie, &edro şia mărit clientela, marea parte a clerului din oraş

    preferândul altor medici. /2556$2A a devenit mamă pentru prima oarăla vârsta de -- de ani, aducândul pe lume pe fiul lor #laudio. După G ani,

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    18/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 16

    a urmat frăţiorul său, 'erulio. Din cauza unor complicaţii genitale şi adorinţei de aşi păstra serviciul, /2556$2A a renunţat să mai devinămamă. #ei doi ăieţi au crescut întro atmosferă de sorietate,corectitudine şi studiu intens. 5atăl lor, &edro, ia îndemnat să înveţecarte până când vor deveni intelectuali ca şi el. #opiii lau ascultat,aducândui cu recunoştinţă două diplome universitare. #laudio deveniseavocat, iar 'erulio, ofiţer de aviaţie.

     /iaţa /2556$2*2 a fost scurtă, ea închizând ochii la numai KF deani. /estea prăuşirii lui 'erulio cu avionul militar, pe care îl pilota întro zonă de răzoi, ia provocat ietei mame o criză cardiacă fatală.

     /2556$2A a fost o femeie dăruită familiei şi muncii sale. #redinţa eiputernică în Divinitate sa transmis ca o inecuvântare cerească tuturorcelor din jurul său.

     Nina Petre$0 aprilie "#$#

    COMENTARIUL ANDREEI 

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    19/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 17

    Episodul 2: MARTINELA 

    &ortugheza 'A$52+*7A %9N*6 a trăit între anii -@G. *a sanăscut în localitatea portuară Oafanha da +azare, situată pe ţărmul6ceanului Atlantic. &ărinţii ei, 7ucas şi Armina, au avut patru copii! ofată >'artinela? si trei ăieţi >Amedeo, 5ierius, &erido?. 7ucas munceaca marinar pe o navă militară aflată în sluja #asei $egale portugheze.;iind plecat de acasă perioade îndelungate de timp, nevasta lui, Armina,se descurca după cum putea cu gospodăria şi creşterea copiilor. Caniiaduşi de 7ucas fiind insuficienţi, femeia şia făcut propria afacere, fiindajutată mult de mama ei, %anta. #ele două femei deoseit de harnicepreparau zilnic prăjituri la comandă, pe care le vindeau unor doamne dinlocalitate.

    9nica fată, 'A$52+*7A, a moştenit îndemânarea şi hărniciamamei sale. #el mai mult o ucura pe mica gospodină pofta cu care fraţiiei înfulecau dulciurile preparate de ea. Căieţii fiind cu toţii mai mici decât

    sora lor, o ascultau ca şi pe mama sau unica, lăsând orăzniciile defiecare dată când li se făcea vreo oservaţie. Dorul de tată ia chinuit petoţi, până când vârsta lea permis să se îmarce alături de 7ucas, urmândsă e(ecute ani de zile ordinele căpitanului. +ava lor făcea curse între&ortugalia şi Crazilia, supraveghind traseul vaselor comerciale. 3n anul--, 'A$52+*7A avea deja - de ani când &edro, fiul ducelui IoPo deCraganQa, a fost proclamat împărat al Craziliei, ţara oţinândindependenţa deplină faţă de &ortugalia. +ava militară pe care activau7ucas şi fiii săi a fost retrasă din circuitul oceanic, fiind prea veche şi

    periculoasă pentru echipaj. 7ucas şia schimat specificul muncii,ocupânduse cu pescuitul şi vânzarea recoltei oţinute. ;iii săi aucontinuat să activeze în cadrul 'arinei $egale.

    'A$52+*7A era măritată atunci când tatăl său a revenit acasă.%oţul ei, negustorul de haine /incente 5odiso, îi asigura o viaţă normalăde familie. #ăsătoriţi în urmă cu - ani, ei aveau deja un ăieţel, pemicuţul 5oias. De copii ocupânduse mama lui /incente, Alija,'A$52+*7A şia putut vedea în continuare de afacerea vieţii ei,cofetăria. 3mpreună cu Armina, îşi deschisese un mic magazin dedulciuri, care le aducea an de an venituri din ce în ce mai mari. &asiunea'A$52+*7*2 pentru cofetărie se aza pe ucuria imensă care îi inundasufletul văzând cât de mult apreciau clienţii produsele muncii sale. 2deeade ază era aceea de ai face pe oameni fericiţi, fie doar oferindule şansaunor satisfacţii digestive. /iaţa tuturor era nesigură, stresantă, iaratmosfera din port era mereu încărcată de teama unor pericole ce puteau

     veni de pe întinsul oceanului.'A$52+*7A şi 5odiso au avut trei copii! 5oias şi cele două fete,

     Alma şi 7uceta. 9nicul fiu, 5oias, a plecat devreme pe apă, continuândtradiţia neamului %u(eo. Alma şi 7uceta sau asociat cu mama lor,

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    20/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 18

    e(tinzând comerţul cu dulciuri şi adăugândui diverse produse depanificaţie.

    'A$52+*7A, a cărei viaţă de adult sa desfăşurat mai mult în casăşi la magazinul ei, sa ucurat mereu de respectul şi recunoştinţa celordin preajmă. ;emeia avea şi darul voririi, fiind mereu pregătită să facăordine în jurul său. După ce împlinise F de ani, iar puterile îi scădeau pemăsură ce trecea vremea, rolul ei în magazin era mai mult de a sta lataclale cu clienţii, care îi povesteau tot ce se mai întâmpla prin oraş.'A$52+*7A avea o sumedenie de sfaturi la îndemână, pe care le ofereacu mare plăcere celor care aveau nevoie de ele. &e lângă pasiunea

     înnăscută de a hrăni oamenii cu dulciuri, femeia se ucura chiar şi atuncicând le dădea sfaturi în mod gratuit. Având o intuiţie ine dezvoltată,'A$52+*7A simţea trăirile sufleteşti ale tuturor celor care se aflau înapropiere. *ra suficient pentru ea să le privească feţele, dar mai alesochii, reuşind să înţeleagă imediat ce se petrecea în sufletul lor. 3n ziuamorţii, survenită din cauza trupului uzat de prea multă muncă, oamenii

    şopteau peste tot!

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    21/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 19

    CLARA

    Prezentare  

    CLARA este un om înzestrat cu multă sensibilitate şi o intui ie bine

    dezvoltată. Preocupată  de ideea evolu iei spirituale, practică  diverseforme de medita ie, la care adaugă  lectura unui număr impresionant decăr i cu profil ezoteric. Nu suportă  vulgaritatea şi agresivitatea dincomportamentul uman, iar violen a faă  de fiin ele necuvântătoare oimpresionează  puternic şi o umple de revoltă. Πşi educă  fiul în aşa fel

     încât să se comporte ca un om paşnic, altruist, pregătit în orice momentsă îşi ajute semenii.

    Nina Petre29 ianuarie 2014  

    EPISOADE SPIRITUALE COMENTATE

      Atena 'a%li (189619$)

    EPISODUL 1 ATENA 

    &ortugheza A5*+A NA972 sa născut în localitatea portuară'atosinhos, situată pe ţărmul 6ceanului Atlantic, şi a trăit între aniiEFEKL. &ărinţii Atenei se numeau %ureo şi 7ucia. %oţii Nauli au avuttrei copii! unica fată, A5*+A, şi doi ăieţi, *stuno şi Iose. %ureo, născutşi crescut la ţară întro zonă viticolă, învăţase de la părinţii lui să cultive

     viţădevie, să prepare vinul destinat consumului familiei şi vânzării laoraş. 'ica moşie moştenită după decesul părinţilor ia asigurat încontinuare, anual, recolte une de struguri şi mulţi ani rezultaţi dincomercializarea vinurilor. 7ucia, fiică de coafeză, a învăţat uşor meseriamamei sale, lucrând la domiciliul clientelor. ;amilia Nauli nu era ogată,cu toate că părinţii puneau an de an ceva ani deoparte pentru viitorulcopiilor.

    După venirea pe lume a A5*+*2, primul copil, %ureo sa simţit atrasde ideile repulicane promovate de memrii &artidului $epulican&ortughez, care fusese înfiinţat în urmă cu - de ani. &ericolulpermanent în care se aflau memrii şi simpatizanţii acestui partid sporeadin ce în ce mai mult, pe măsură ce regele #arol 2 îşi amplifica tendinţelede domnie autoritară. 3ncurajaţi de veştile sosite sporadic de peste oceanreferitoare la perspectivele unei vieţi mai une pe solul razilian, soţii

    Nauli au vândut tot ce aveau şi sau îmarcat pe un transatlantic împreună cu A5*+A, care tocmai împlinise ani. Au părăsit ţara cu

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    22/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 20

    puţină vreme înainte de începerea unor arestări în masă alerepulicanilor.

    %osiţi pe ţărmul razilian în oraşulport %alvador, au decisrămânerea pe loc, în oraş găsinduse mulţi portughezi, unii dintre eiajutândui să îşi cumpere o casă şi să îşi găsească de lucru. 7ucia sa făcutrepede cunoscută datorită meseriei de coafeză, câştigând mai mulţi anidecât în ţara ei. %ureo, angajat la o farică de moilă, sa înscris repede în;ederaţia +aţională 'uncitorească. 3n următorii G ani au venit pe lumecei doi ăieţi, *stuno şi Iose.

     A5*+A, dovedind o inteligenţă deoseită, a urmat şcoala generală şiliceul, dorind să studieze încă L ani pentru a deveni doctoriţă. &ărinţii,peste măsură de mândri de fiica lor, au trimiso la facultate în $io deIaneiro. Anii de studenţie au reprezentat pentru A5*+A o adevăratăşcoală a vieţii. Canii trimişi de părinţi fiind insuficienţi, fata sa descurcatcum a putut, noaptea lucrând în restaurante la servirea clienţilor şi ziuadând meditaţii unor elevi dornici să ia note mai une la liceu. 3mplinind

    -L de ani, fata sa reîntors în %alvador cu diploma de medic îngeamantan.8ia găsit repede un post la spital, unde la cunoscut pe medicul

    cardiolog Ianelo $ivas. Acesta, originar dintrun orăşel din regiuneaCahia, de care aparţinea şi %alvador, studiase medicina cu mari eforturi,la fel ca şi A5*+A. 7a -@ de ani, Ianelo era deja un medic vestit în oraşprin competenţa sa profesională şi devotamentul dovedit în tratarea

     olnavilor. După câteva luni de la angajarea A5*+*2, cei doi tineri aufăcut nunta, stailinduşi domiciliul întro casă veche, cumpărată cu

     anii puşi laolaltă de părinţii lor. 3n anul căsătoriei, E--, sa înfiinţat&artidul #omunist din Crazilia, în care a fost cât pe ce să se înscrie şi%ureo, tatăl A5*+*2. #onvingândul cu toţii să stea departe de politică,omul şia ascultat familia, renunţând astfel la viaţa zuciumată pe care arfi duso în următorii ani.

     A5*+A şi soţul ei, total lipsiţi de patosul politic, sau dedicatputernic profesiei şi creşterii celor doi copii. ;iica lor, Aulina, născută demama ei pe când avea -E de ani, lea fost tuturor, părinţi şi unici, ominunată rază de soare. ;ratele ei, cu G ani mai mic, a necăjito cunăzdrăvăniile lui, dar fata la iertat de fiecare dată. &ărinţii lor stăteauzile întregi la spital, făcând şi gărzi de noapte în fiecare săptămână. %u

     îndrumarea lui Ianelo, A5*+A sa specializat şi ea în cardiologie, ucurânduse că, prin competenţa şi sacrificiul ei, putea salva numeroase vieţi omeneşti. #opiii au crescut frumos, fiind inteligenţi şi uni la învăţătură.

    +oul preşedinte al ţării, Oetulio Dornelles /argas, a inaugurat operioadă îndelungată de guvernare dictatorială pe aze populiste. 3ntimpul regimului său poliţienesc sa înregistrat o dezvoltare economică aCraziliei azată pe reforme economice şi sociale. Acest fapt îmucurător

    sa simţit şi în domeniul îngrijirii sănătăţii, mai ales prin dotareaspitalelor cu aparatură medicală şi sporirea cantităţilor de medicamente

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    23/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 21

    administrate olnavilor. A5*+A, al cărei soţ ajunsese directorulspitalului, era în culmea fericirii. Dar această fericire nu a durat mult.2ntrarea ţării în cel deal doilea răzoi mondial, alături de trupeleamericane, a cauzat prejudicii economiei raziliene, fapt ce a condus spredemiterea preşedintelui /argas, printrun referendum, în anul EKL.

    3n acelaşi an sa stins din viaţă, în urma unui stop cardiac, eroinanoastră, A5*+A. *puizată de munca istovitoare din spital, după ce omare parte dintre medici plecaseră în alte oraşe, doctoriţa $ivas aproapecă nu mai ştia ce însemna odihna în locuinţa sa. Căiatul, %undelo, încămai învăţa la liceu, iar sora lui, Aulina, era studentă la 'edicină în $io deIaneiro. 8tiind cât de greu ia fost şi ei în facultate, A5*+A îi dusese grijafiicei sale, neputând dormi mai mult de -G ore pe noapte atunci când nuera de gardă. Orijile permanente şi slăirea accentuată a organismului auaduso în pragul morţii, pe care la şi trecut la doar KE de ani.

     Ar mai fi putut trăi câţiva ani dacă sar fi ocupat mai mult desănătatea ei. Dar având o fire de om generos, săritor la nevoie, A5*+A i

    a pus întotdeauna pe ceilalţi mai presus de propriile interese. /iaţa,pentru ea, însemna sacrificiu, dăruire, salvarea celor aflaţi în mare necaz.2a salvat pe mulţi prin sacrificiul său, dar pe ea însăşi nu sa putut salvade la un sfârşit prematur. #hemată de urgenţă, Aulina aia a mai apucatsă îşi vadă mama în sicriu. &lângând cu disperare, fata a jurat lângătrupul fără viaţă al mamei că va avea grijă de propria fiinţă la fel ca şi decele pe care urma să le ajute.

     Nina Petre" aprilie "#$/

    COMENTARIUL CLAREI 

    nici nu am calu sausatelit?, dogmă naţionalistă şi religioasă, de aceea cel pe care lam ales capartener mă stresează inişor spre foarte ine cu osesiile dânsului >are

    toate condiţionările din lume S paranoia legată de microi T U fiinţăautentic paranoidă?.. 3n această viaţă am simţit tot timpul o nevoie de somn şi de

    repaus, ceea ce am şi făcut cât de des am putut.-. +evoia de rela(are psihică, plimări, ieşit mult în aer lier, am

    stat la casă cu curte şi dormeam efectiv afară, meditaţii, interiorizări,mult timp singură doar cu mine, îmi place să fiu cu mine.

    G. Aplecarea spre îngrijire şi protecţie, dar parado(al, când măgândeam sămi fac un drum din asta, mă oprea un detaliu semnificativ!numi plac oamenii olnavi, cei negativi careşi plâng de milă. Amcompasiune faţă de mulţi şi, când sa putut am încercat să ajut, dar eu

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    24/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 22

    am înţeles de mic copil că cel care nu se respectă nu poate fi ajutat şi căomul treuie să facă întâi el câţiva paşi pe calea vindecării, ca să deasemnal clar că îşi vrea inele.

    K. Am simţit din copilărie că sunt inteligentă, prindeam repedeinformaţia, dar la fel de repede zura, pentru că nu o fi(am.

    +u am pus accent pe studii. 9ndeva, cumva şi, spun sincer, fărăsuperficialitate, miam spus mereu că viaţa treuie şi poate fi trăită fărăchin şi încrâncenare. 3ntotdeauna le spuneam celor din jur că e(istă oscurtătură şi că nu treuie să ne zatem, doar să avem încredere şi săstăm destinşi >la mine în familie şi de asemenea în mediul e(tern e(istaosesia frământării şi a acelui 5$*C92* care nuţi permitea să ai o

     viaţă?.L. 3mi place să stau cu copii, să mă joc cu ei, sunt mai mult ăieţoi

    decât fată, de aceea acum am un ăiat, cu el pot să joc fotal. 8i să nu iauaşazisa viaţă de

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    25/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 23

    DANIEL

    Prezentare  

    DANIEL este student în Suedia, unde se pregăteşte pentru o carieră în

    domeniul educa iei. Intui ia bine dezvoltată, cunoaşterea unor limbistrăine şi dorin a permanentă de a fi bine informat îl ajută să  în eleagă natura umană şi evolu ia omenirii. Îl revoltă nedreptă ile şi sărăcia, care

     încă mai persistă în lumea pământeană.

    Nina Petre24 ianuarie 2014  

    EPISOADE SPIRITUALE COMENTATE

      annis Mak%"is (189$19$6)

      Jo*n +ecken (18211869)

      A%,%sta -ic*i (17$01799)

      .ir"ec (16121702)

    EPISODUL 1 IANNIS 

    *pisodul spiritual nr. îl are ca erou pe grecul 2A++2% 'A:9D2%,care sa născut în Atena şi a trăit între anii EKEKF. &ărinţii săi,:ardos şi *leni, au avut doi copii, amii ăieţi! 2A++2% şi 7eon >maimare cu G ani decât fratele său 2annis?. %oţii 'a0udis aveau suficienteresurse financiare pentru aşi creşte copiii în cele mai une condiţii.:ardos, faricant de oiecte din porţelan, îşi mărea averea an de an, fărăa se considera un om foarte ogat. %oţia lui, *leni, femeie cultă şi ineeducată, provenind din părinţi ogaţi, avea studii universitare, datorităcărora lucra ca profesoară de lima greacă la un liceu de fete. #u toţii,părinţi şi copii, erau foarte mândri de oraşul lor.

     Atena, situată în Atica, a fost un oraşstat protagonist al istorieiOreciei antice, celeru pentru democraţia sa. Devenită

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    26/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 24

    reflectat în soarta atenienilor. &erioada vieţii lui 2A++2% a fost puternicmarcată de răscoale populare, de două răzoaie mondiale, două răzoaie

     alcanice, lovituri de stat, alternanţa dintre monarhie şi repulică,dictatura militară fascistă a generalului 2oannis 'eta(as >EGFEK?.

    2A++2% a văzut lumina zilei în anul EK, când în ţara lui sasărătorit pentru prima oară ziua de 'ai. 7a acea vreme, Orecia era omonarhie, avândul ca rege pe Oeorge >Oeorgios? 2, acesta făcând partedin dinastia daneză OlVc0surg, la fel ca toţi urmaşii săi. *l a domnit

     între anii FGEG. 2a urmat la tron regele #onstantin >:onstantinos?2, în perioada EGE@. 3ntre E@E- Orecia a fost condusă demonarhul Ale(andros, iar în E- a revenit pe tron #onstantin 2, până înE--. 3n anii E-- şi E-G sa aflat pe tron regele Oeorge 22, care a fostoligat să părăsească ţara su presiunea unei junte militare. 7a -L martieE-K Orecia sa proclamat repulică. 3ntre martie E-K şi noiemrieEGL, ţară a fost condusă de G preşedinţi! &avlos :oundouriotis,5heodoros &angalos, Ale(andros 4aimis. 3n G noiemrie EGL a fost

    reinstaurată monarhia, iar la -K noiemrie, regele Oeorge 22 a revenit dine(ilul său în 'area Critanie. Acest rege a mai condus Orecia între aniiEGLEK@. 3ntre aprilie EK şi septemrie EKF a fost în e(il. 3n perioadaaprilie EK octomrie EKK, ţara sa aflat su ocupaţia trupelor 2talieifasciste şi ale Oermaniei hitleriste. Arhiepiscopul Atenei, Damas0inos, iaţinut locul regelui Oeorge 22 între G decemrie EKK şi septemrieEKF.

    &rimul $ăzoi 'ondial la prins pe 2A++2% ca student la facultateade Drept din Atena. Căiatul avea simţul dreptăţii adânc înrădăcinat în

    suflet, semănând ine cu mama lui, *leni. Aceasta era o rudă îndepărtatăa revoluţionarului Ale(andros 2spilanti, care în - a devenitconducătorul societăţii secrete patriotice *teria. 2A++2% moştenisesentimentul patriotismului de la strămoşii din partea amilor părinţi.Devenind student, sa maturizat puternic su influenţa evenimentelorpolitice care puneau la grea încercare conştiinţa poporului său. 3n E,odată cu finalul $ăzoiului 'ondial, 2annis a oţinut multdorita licenţă

     în Drept. %imţea totuşi că părinţii lui aveau nevoie de ajutorul său maimult decât atenienii care se judecau din motive majoritar egoiste.

    :ardos, tatăl lui, îşi conducea cu greu farica, producţia şi vânzareaavând mult de suferit de pe urma răzoiului. 7eon, fratele mai mare,lucra ca inginer întro farică de piese auto, neavând timp să îşi ajutetatăl. 3ndemnat mai ales de mama lui, care îşi păstrase catedra la liceu,2A++2% a acceptat postul de director comercial al faricii de porţelanuri.Devenind totodată şi asociat cu tatăl său, munca şi eneficiile au fost

     împărţite cu dreptate fiecăruia.7a -E de ani, lui 2A++2% ia sosit vremea de însurătoare. De doi ani

    avea o prietenie frumoasă cu *leonora :arvidis, profesoară de limafranceză, colegă cu mama lui la liceul de fete. %au căsătorit în toamna

    anului E-G, el având aproape G de ani, iar mireasa, -F. /iaţa lor defamilie a fost pe alocuri asemănătoare cu cea a părinţilor lui 2A++2%! el,

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    27/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 25

    faricant de porţelanuri, iar ea, profesoară la liceu, au avut doi copii pecare iau crescut cu mare grijă, ţinândui departe >cât au fost mici? deagresivitatea şi falsitatea societăţii ateniene. ;iica lor, +ora, a devenit

     iolog, iar ăiatul, 'ahros, a îmrăcat uniforma de aviator. Doar mamalor, *leonora, ia ţinut în facultate şi a reuşit să îi vadă aşezaţi pe drumul

     vieţii de adulţi. 5atăl lor, 2A++2%, decedat în anul EKF, la L- de ani, alăsato pe +ora orfană la E ani, în timp ce fratele ei avea doar @ ani.

    3n anul EGK, pe când avea K de ani, 2A++2% fusese lovit pe stradăde un automoil. 'edicii lau operat, iau salvat viaţa, dar piciorul drepti lau amputat, fiindcă fusese strivit de o roată a maşinii. ;aptul că purtaproteză la un picior la scutit de plecarea pe front, fiindcă în F aprilieEK, trupe ale Oermaniei hitleriste invadaseră Orecia, venind în sprijinulcelor italiene. Atena a fost ocupată de armata germană începând cu -@aprilie EK. &ână în G octomrie EKK, când oraşul a fost elierat, princolaorarea dintre trupe ritanice şi comatanţi aparţinând Armatei de*lierare din Orecia >*7A%?, atenienii au avut de suportat rigorile terorii

    naziste. ;arica de porţelanuri şia închis porţile, iar cele două familii'a0udis au supravieţuit din rezervele financiare ine ascunse în caselelor. +ici în perioada răzoiului cei doi 'a0udis, tatăl şi fiul, nu au statdegeaa. *vitând să intre în cercuri politice sau militare, nu au cooperatcu trupele de ocupaţie şi nici cu partizanii greci, care le produceau multenecazuri militarilor italieni şi germani. Au profitat de timpul cât au statacasă studiind elemente de economie industrială modernă. 3n plus,2A++2% sa specializat în Drept economic.

    După elierare, ătrânul :ardis a mai supravieţuit doi ani, la fel ca şi

    fiul său. 3n anul EKF a izucnit în ţară un răzoi civil care a durat K ani.;inalul său nu ia mai găsit în viaţă pe cei doi. &rimul care a plecat dintrecei vii a fost 2A++2%, fiind asasinat de doi anarhişti în vara anului EKF.

     Avea doar L- de ani. După o lună, a plecat la cele veşnice şi :ardos, tatălsău, care trăise @L de ani. *leni şia urmat soţul în pământ la F luni dupăpierderea lui. *leonora, rămasă văduvă la KE de ani, şia crescut maideparte copiii, trecândui prin facultăţi, găsindule locuri de muncă,organizândule nunţile şi crescândule copiii.

    Daniel, oservăm că viaţa grecului 2A++2% a fost marcată denenumărate suferinţe după terminarea liceului, odată cu intrarea lafacultate. Avusese o copilărie şi o adolescenţă fericite, fiindcă părinţii lauferit de trepidaţiile societăţii ateniene. 'aturizânduse treptat, înatmosfera unor răzoaie şi lovituri de stat repetate prea des, 2A++2% a

     înţeles că viaţa lui nu va mai fi niciodată la fel de liniştită şi romantică ca în anii copilăriei şi adolescenţei. A avut dreptate gândind astfel, iarpresimţirile i sau adeverit. %trâns legat sufleteşte de tatăl său, a îmrăcathaina de faricant a acestuia, ajutândul prin studiile sale de jurist săscape de capcanele, procesele, şantajele puse la cale de afaceriştii care îlurau. 5imp de - ani, până la oştescul sfârşit, 2A++2% a folosit o cârjă şi

    o jumătate de picior de lemn, continuând să îşi facă datoria de familist şiom al muncii. 'oartea la surprins în deplinătatea forţelor sale. Ar mai fi

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    28/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 26

    putut trăi încă multă vreme dacă lear fi dat ani unor escroci care lauşantajat şi lau ameninţat de mai multe ori. #instea lui înnăscută la opritsă cedeze în faţa unor elemente josnice ale societăţii, fapt ce la costat

     viaţa.

     Nina Petre" septembrie "#$/

    COMENTARIUL LUI DANIEL 

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    29/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 27

    EPISODUL 2 JO"N 

    *roul episodului spiritual nr.- este australianul I6W+ D*#:*+>-FE?. *l sa născut întro comunitate de imigranţi aflată în sudulcoloniei /ictoria. &ărinţii săi, $aul şi Deie, lau avut numai pe el.&lecaţi din %coţia în anul , soţii Dec0en au sosit pe teritoriul mareluicontinent animaţi de setea îmogăţirii prin creşterea oilor.

    &rimele oi merinos fuseseră aduse în Australia la sfârşitul secolului. 3n -F ianuarie @, căpitanul Arthur &hillip întemeiase primaaşezare de pe continent! &ort Iac0son >astăzi %BdneB?, ca o coloniepenitenciară destinată ocnaşilor condamnaţi în 'area Critanie. &ână lamijlocul secolului E, sistemul de deportare a condamnaţilor a fosttreptat aandonat. 7a începutul secolului E începuse deja colonizarea free settlers?, în acelaşi timp cudezvoltarea unei pături de crescători >s7uatters?, cu precădere foştideţinuţi, care foloseau auziv terenurile în ţinuturi necultivate. 3n K@,sXuatterii au oţinut recunoaşterea drepturilor asupra păşunilor dininterior, devenind treptat clasa economică şi politică dominantă. 3n L,

     /ictoria sa constituit ca o colonie autonomă. Descoperinduse maricantităţi de aur, a început  pr-specters? sosiţi din întreaga *uropă. *(porturile aurifere au devenitprincipala resursă economică, în timp ce se accentua declinul

    cultivatorilor de terenuri >s7uatters?.&ărinţii lui I6W+ nu erau puşcăriaşi, ci farmacişti, aventurândusepeste ocean cu speranţa unei vieţi mai une. %atul în care au poposit>devenit ulterior oraşul $ingRood? era populat de mici agricultori şicrescători de vite. După naşterea lui I6W+, în anul -, soţii Dec0en şiau îndreptat atenţia spre o localitate mai mare, situată la est de satul lor,pe ţărmul 6ceanului 2ndian. I6W+ avea - ani când întreaga familie samutat în micul port aflat în plină dezvoltare economică şi demografică.După - ani de la sosirea lor, au aflat cu mândrie că locuiau în oraşul'elourne.

    $aul şi Deie şiau putut deschide o mică farmacie unde vindeaumedicamente procurate de la marinari. I6W+, crescând alături de ei, a

     învăţat să prepare licori, alifii, să negocieze preţurile. 7a E ani a intratucenic întro farmacie mai mare, patronul fiind un medic englez, careavea şi un cainet în oraş. 5imp de F ani I6W+ a învăţat meseriapatronului său, deşi ar fi dorit să urmeze o facultate de 'edicină, ca şi el.

     Aia în L a luat fiinţă 9niversitatea din %BdneB. Având deja familie şiun post de asistent medical la spitalul din 'elourne, I6W+ nu şiaputut permite lu(ul de a pleca la studii în alt oraş.

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    30/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 28

     Avea - de ani când a făcut nunta cu Anna 5arnoRs0i, o tânără de-K de ani, profesoară de lima engleză la o şcoală din oraş. Annaprovenea din părinţi imigranţi polonezi, tatăl ei ocupânduse cu comerţulde produse alimentare. 2a dăruit lui I6W+ doi ăieţi. :arol, fiul celmare, a venit pe lume când mama lui avea -@ de ani. ;ratele mai mic,*gmond, a apărut după alţi G ani. :arol a fost cel care a împlinit visul deaur al tatălui său, urmând 'edicina în %BdneB. Din păcate, I6W+ trecusede mult la cele veşnice.

    7ucrând la spital, I6W+ avusese ocazia să cunoască pacienţi ogaţişi săraci. 'ulţi dintre cei săraci erau rude cu aorigenii de la ţară, caretrăiau în condiţii mizere. #ălătorind prin satele aorigenilor, I6W+ asimţit treptat dorinţa de ai ajuta pe acei nefericiţi izolaţi de lumeacivilizată a oraşelor. 3mplinind GL de ani, şia lăsat familia în grijapărinţilor şi socrilor, după care a plecat întrun sat izolat, aflat la zeci de0ilometri distanţă. #unoştea ine mica aşezare aorigenă, unde învăţase

     în treacăt metode primitive de tratament, care se dovediseră a fi destul de

    eficiente. Anna, la cei G de ani ai săi, şia înţeles ăratul, acceptând sărămână în 'elourne alături de cei doi copii. :arol avea K ani, iar*gmond aia împlinise un anişor. I6W+ ia vizitat lunar, aducânduletot felul de leacuri, mai ales plante tămăduitoare culese din păduri.

    #otropind locurile de vânătoare ale aorigenilor, pentru a le folosi capăşuni, speriind şi împrăştiind animalele sălatice, colonizatorii îi

     împingeau tot mai departe în adâncul continentului. 3n felul acesta,populaţia ăştinaşă a Australiei se micşora la număr, se retrăgea spreţinuturi tot mai îndepărtate, ascunse şi greu accesiile, iar cultura ei

    materială, tradiţiile, oiceiurile şi credinţele se schimau sau dispăreau în contact cu europenii.&asionat de viaţa simplă şi interesantă a locuitorilor aorigeni,

    I6W+ sa străduit să trăiască asemenea lor, deoseinduse de ei doarprin aspectul fizic, educaţia şi ştiinţa medicală. /raciul satului foloseapractici vrăjitoreşti de tămăduire, dar şi procedee specifice unei medicinipopulare raţionale. I6W+ a învăţat şi a practicat alături de vraci tot ce iafost îngăduit. A cercetat proprietăţile tămăduitoare ale unui număr marede plante, învăţând descântecele care însoţeau folosirea lor. $ezistenţa

     ăştinaşilor la oli era dea dreptul uluitoare, dar ajunşi totuşi olnavi, seconsiderau căzuţi pradă farmecelor unor duhuri rele şi începeau să sepregătească de moarte. Dacă nu voiau să apeleze la vraci, localnicii i seadresau lui I6W+, care ştia să îi trateze fără vrăji şi spirite.

    &e ună dreptate, cu toţii se temeau foarte tare de şerpi şi scorpioni.'uşcătura şarpelui se trata sugând din rană sângele infectat, apoi arzândrana sau aplicând o tăietură circulară în jurul locului muşcat de şarpe.*ste e(act ceea ce nu a putut să facă I6W+ cu câteva momente înainteamorţii, când fusese muşcat în pădure de un şarpe veninos. 7oculmuşcăturii fiind la spate, iar el aflânduse singur, a murit fără să fi primit

    ajutorul cuiva. După -E de ani de practică medicală, sa sfârşit din viaţă în dureri atroce, până când paralizia generală ia curmat zilele. %ătenii,

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    31/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 29

     îngrijoraţi de lipsa lui îndelungată, lau căutat în pădure, găsindui trupulfără viaţă. #onform tradiţiei locului, lau îmălsămat ca pe un şef de tri.3n loc să îl îngroape, lau transportat până în 'elourne, lăsândul îngrija familiei lui. 7a KK de ani, Anna rămăsese văduvă, cu doi copiiminori. :arol avea @ ani şi dorea să devină medic, iar *gmond, doar K.

     Nina Petre

    $$ -ct-mbrie "#$/

    COMENTARIUL LUI DANIEL 

    nu mai ţin minte e(actdacă era un şarpe sau un păianjen?. Drept ce este, ţin minte că fusesemmuşcat pe spate şi simţeam cum viaţa se scurge din mine şi încet, încet,inima ajungea să paralizeze. $emarc de asemenea cum am visat moarteaamelor personaje din episoadele mele spirituale.

    7a Iohn, mai remarc, e(act ca la 2annis, preluarea afacerii tatălui, unlucru la care şi eu mă gândesc să îl fac. De asemenea, în ultimul an am

     început să am un interes mare pentru procesul de vindecare fizică şiemoţională, şi pentru remedii naturale sau tratamente alternative. Am odorinţă de a ajuta oameni să se vindece, mai ales cei din jurul meu.

    $emarc de asemenea, dintro privire de ansamlu, cum amii meiantecesori spirituali au murit cu mult înainte de a atinge vârsta ătrâneţii

    şi şiau lăsat soţiile văduve, iar copiii orfani de tată. 3n urmărirea unorscopuri onoraile şi demne de respect, nu au ţinut cont de riscurileimplicate şi eventualul pericol al vieţii pe care această urmărire îl aduce.9n prieten mia zis înainte să plec din $omânia vora

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    32/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 30

    EPISODUL 3 AU#USTA 

     A9O9%5A $2#W2 sa născut în oraşul ;lorenţa >;irenze? şi a trăit între anii @K@EE. 5atăl ei, 'anolo, era un noil ogat, averea saprovenind în mare parte din activitatea ancară. Adua, soţia lui,provenea dintro familie de urghezi care locuiau la moşia lor dinapropierea oraşului. #ei doi copii ai soţilor $ichi, A9O9%5A şi $umelio>mai mic decât sora lui cu K ani?, au crescut în condiţiile e(celente oferitede averea familiei. Au avut profesori renumiţi aduşi la domiciliu, care iau învăţat tot ce le treuia ca să devină persoane onoraile în lumea celor

     ogaţi. $umelio, după studiile militare oligatorii tinerilor din înaltasocietate, a preluat afacerea ancară a tatălui său, reuşind să o facă din ce

     în ce mai profitailă.;lorenţa, oraş puternic încă din secolul -, datorită comerţului şi

    activităţii ancare, a fost dominat de familia 'edicis din secolul L până în secolul . ;ondat de 2ulius #aesar în secolul î.Wr., a fost succesiv

    dominat de goţi, izantini şi lomarzi. Devenit oraş lier de la începutulsecolului -, a fost condus de o urghezie îmogăţită prin comerţul custofe. 3ncepând cu secolul K, ;lorenţa a devenit o repulică stăpânită demarile familii rivale de negustori şi ancheri, creditori ai regilor ;ranţeişi Angliei. %ecolul K a însemnat şi începutul unei mari dezvoltări aliterelor şi artelor. 3ncepând de la sfârşitul secolului F, istoria oraşului sa confundat cu cea a 5oscanei, regiune a cărei capitală a fost multă

     vreme. ;amilia 'edicis din ;lorenţa avea una dintre cele mai ogate casede ancheri din *uropa secolului L. A reuşit în anii KGKKGL să devină

    stăpâna oraşului şi să conducă prin memrii săi >în calitate de seniori,duci şi mari duci? atât ;lorenţa, cât şi întreaga regiune 5oscana până înanul @G@.

    3n acest an, după moartea lui Oian Oastone de 'edicis, care nu aveaurmaşi direcţi, 'arele Ducat al 5oscanei a trecut, conformpreliminariilor francoaustriece de la /iena >din G octomrie @GL? înstăpânirea lui ;rancisc 222. Acesta, duce de 7orena, soţul 'ariei 5erezia,devenit împărat al %fântului 2mperiu $oman de naţiune germană, a

     întemeiat dinastia de Wasurg7orena, luânduşi numele de ;rancisc 2.*l a domnit asupra 5oscanei >şi a ;lorenţei? între anii @G@@FL.

    &rimii E ani din viaţa eroinei noastre sau petrecut în condiţiiledomniei împăratului austriac. &uternicul sentiment naţional ce însufleţeafamilia şi toate rudele A9O9%5*2 ia determinat pe toţi să îşi păstrezerespectul faţă de reprezentanţii culturii florentine. #u toate că tatăl ei,'anolo, era ancher din tată în fiu, înrudit cu afaceriştii familiei 'edicis,sa preocupat îndeaproape de menţinerea unui nivel cultural deoseit înpreajma sa. A9O9%5A sa simţit atrasă de pictură, mai mult decât decelelalte arte ale vremii. 7a LF anişori a început să schiţeze peisajeminunate de pe moşia de la ţară a părinţilor, plăcândui foarte mult să

    surprindă păsările în zor, caii alergând sau iepurii ascunzânduse în

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    33/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 31

    tufişuri. ;ata iuea enorm caii din herghelia tatălui său. Avea doi caipreferaţi, care o duceau în zor dea lungul şi dea latul imensei moşii.&oate că şi această pasiune pentru creşterea cailor a contriuit la deciziaei de a se căsători cu moşierul sicilian 5ierius 7atti.

     Acesta, ajuns la G de ani, făcea mofturi în alegerea viitoarei soţii,găsindule defecte la toate fetele care îi fuseseră prezentate de rudele luişi de familiile prietene. 5ierius avea două pasiuni! caii şi femeile.Werghelia lui de lângă &alermo era renumită în toată %icilia, fiindcăfurniza cai de rase deoseite, pentru folosinţa celor ogaţi. 3n casafamiliei $ichi din ;lorenţa a fost adus de o mătuşă a A9O9%5*2, care nu

     îi cunoştea renumele de mare crai. &e A9O9%5A a cucerito uşor, fata văzândul cât era de frumos, inteligent şi un povestitor. Dorinţa ei de ai vedea caii şi de a putea picta marea străătută de corăii a îndemnato să îi accepte cererea în căsătorie. Dacă mai târziu şia regretat decizia, a fostsecretul ei, ine păstrat în adâncul sufletului.

    ;iind cu ani mai tânără decât el >se căsătorise la E ani?, a înţeles

    repede după nuntă că 5ierius o va domina mereu cu autoritatea şiatitudinea lui viziil paternă. Orija paternă era doar de faţadă, fiindcă5ierius trăia numai pentru plăcerile şi pasiunile lui, pretinzânduletotuşi soţiei şi copiilor să dovedească o corectitudine asolută.

    6raşul &alermo, capitala %iciliei, unde se afla vila lui 5ierius, ca şimoşia lui de la ţară i sau părut A9O9%5*2 adevărate ţinuturi coorâtedin $ai. *a ajunsese în &alermo în anul @LE, când oraşul sărătorea noulrege. ;erdinand, memru al dinastiei de Couron, devenise rege al+eapolelui la vârsta de ani. &ână în @F@ sa aflat su influenţa unui

    consiliu de regenţă, iar după aceea a domnit în %icilia până în -L.Devenind în F suveran al $egatului celor Două %icilii, şia luat numelede ;erdinand 2.

    5imp de - de ani, cât a fost soţia lui 5ierius, A9O9%5A a trăit înconfort şi ogăţie, având tot ce şiar fi dorit o femeie tânără! un soţprezentail şi descurcăreţ, doi socri cumsecade, trei copii frumoşi, plusliertatea de a face tot ce voia în universul închis al familiei sale. *a nu sa plâns niciodată de nimic, nici măcar de asenţele îndelungate alesoţului, survenite mai ales după naşterea primului copilaş.

    &e 7uciano la născut la -- de ani, ăieţelul semănând foarte ine cutatăl său. După - ani a sosit 5ieria, o fetiţă drăgălaşă ca o păpuşică.9ltimul venit, /ico, părea că îşi întrece fraţii cu năzdrăvăniile lui. #utoate că avea o soţie superă, trei copii minunaţi şi o amianţă familialădeoseită, 5ierius lipsea zile şi nopţi la rând, fără ai da prea multee(plicaţii A9O9%5*2. 3l simţea că minte, că gândurile lui zurau în altăparte, dar educaţia severă primită de la mama ei o îndemna să fie mereusupusă ăratului, fiindcă el îi crease paradisul familiei care o făcusefericită.

     Anii au trecut în aceeaşi atmosferă familială. 3n anul @, când

    5ierius, având L de ani, se apropia de ătrâneţe, doi amici ai lui lauadus acasă grav rănit, cu pieptul străpuns de trei gloanţe. +enorocitul

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    34/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 32

    ajunsese la duel cu un rival care frecventa prostituata lui preferată.6osit după o noapte de petrecere, 5ierius a ezitat o clipă înainte de aapăsa pe trăgaci, fapt ce ia permis celuilalt să îl ciuruiască. 5imp decâteva minute, cât ia mai fost dat să trăiască după revenirea acasă, iacerut iertare A9O9%5*2 pentru infidelitatea lui, îndemnândo să îşialeagă un tată mai un pentru copiii lor. După pierderea soţului, pe care

     îl iuise mult, cu toate defectele lui, A9O9%5A şia crescut singură copiii,până când ia aşezat la casele lor. După aceea, şia ajutat nepoţii. A trăitdoar LE de ani, închizând ochii din cauza inimii olnave, care o chinuisede când rămăsese văduvă.

     Nina Petre n-iembrie "#$/

    COMENTARIUL LUI DANIEL 

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    35/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 33

    7a data naşterii lui 52$D*#, ţara se afla deja su ocupaţie spaniolă.5eritoriul Argentinei fusese populat în epoca precolumiană de triuriamerindiene. %paniolul Iuan Diaz de %olis a descoperit în anul LFestuarul fluviului $io de la &lata. ;ernando 'agellan a străătut în L-pentru prima dată strâmtoarea care de atunci îi poartă numele.#olonizarea noilor ţinuturi de către spanioli a fost inaugurată odată cu

     întemeierea oraşelor %anta 'aria del Cuen Aire >Cuenos Aires? în LGF şi%anta ;e în L@G. Din punct de vedere administrativ, teritoriul Argentineidevenise în anul F- parte a /iceregatului &eru.

    6riginea populaţiilor din ţările andine se pierde în trecutul îndepărtat. Astăzi, o parte dintre specialişti sunt de părere că populaţiiledin America de %ud reprezintă rezultatul unei migraţii ce sar fi produsdin estul Asiei >chinezi, japonezi, coreeni? prin strâmtoarea Cering, întroperioadă când, nivelul apelor fiind scăzut, se crease o punte de legătură,un fel de pod natural de 0m lăţime. 'igrarea efectuată de acestepopulaţii sa produs timp de milenii, în valuri succesive, chiar şi la

    sfârşitul perioadei glaciare, când apa îşi reluase nivelul iniţial. 3ntre timp,oamenii învăţaseră să navigheze. +avigând cu pirogile lor, pe care lefoloseau pentru cunoaşterea insulelor mai apropiate de ţărm, oameniidin sudestul Asiei au ajuns pe coastele continentului nordamerican,după care au pornit spre America #entrală şi de %ud. %a stailit că primiilocuitori ai regiunilor andine şiau făcut apariţia în acele locuri în urmăcu L mii de ani. Au fost posiile şi călătoriile transoceanice ale unorpopulaţii venite din Asia, &olinezia, Australia şi chiar din Africa. 3n modsigur, a e(istat o migrare mi(tă, atât pe cale navală, cât şi pe uscat.

    &e versantul estic al #ordilierei, în nordul Argentinei, locuiauatacamanii , care voreau dialectul cun8a  şi practicau arta mumificării.%e ocupau cu pescuitul în apele de munte, cu unele culturi agricole, cucreşterea turmelor de lama şi cu mineritul. 6işnuiau să cultive porum,cartofi, dovleci. &racticau olăritul cu decoraţii modelate sau pictate. %epricepeau şi la prelucrarea ronzului. 3n primele secole ale erei noastre,suferind influenţa culturilor superioare din nord, cea de 5iahuanaco şicea din #hincha, atacamanii  au dat naştere civilizaţiei #hincha#hilena.

    &este acest popor, care trăia în estul actualului teritoriu chilian, darşi în vestul celui argentinian, au venit dinspre sud, din regiunea unde segăseşte astăzi oraşul argentinian +euXuen >în secolele -? răzoiniciimapuches  >oamenii pământului! mapuTpământ şi cheToameni?,inferiori ca grad de civilizaţie, dar superiori ca organizare militară. 'aitârziu, la mijlocul secolului F, când pe aceste meleaguri au pătrunsconXuistadorii spanioli, atacamanii şi mapuches sau amestecat cu ei,primind denumirea de araucan-s >în lima 7uechua! areTînfocat, aprigşi auccaTrăzoinic, luptător?.

     Araucanii  nu sau amestecat prea mult cu stăpânii spanioli, aşa cumsa întâmplat cu celelalte popoare sudamericane, păstrânduşi fiinţa

    proprie în aproape toate regiunile în care se găsesc şi astăzi. 'emriifamiliei lui 52$D*#, eroul nostru, aveau părul uşor ondulat, des şi stufos,

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    36/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 34

    de culoare neagră. #uloarea pielii era runarămie, iar culoarea ochilorsemăna cu cea a alunelor. #opiii aveau orajii coloraţi în roşu.6rganismul lor era adaptat condiţiilor e(trem de dure ale zonei montane,clima fiind aspră şi aerul rarefiat.  Araucanii   deveniţi sedentari erauputernic ataşaţi de pământul pe care trăiau.

     Aşa se întâmpla şi cu locuitorii satului în care 52$D*# văzuselumina zilei. &ărinţii lui, la fel ca toţi memrii triului >al căror numărdepăşise o sută?, dovedeau o moralitate înaltă şi o puternică dragoste defamilie. #u toţii erau foarte tăcuţi şi râdeau rar. #asa familiei lui 52$D*#avea pereţii susţinuţi de stâlpi, iar acoperişul era format din crengigroase. &e jos erau aşezate rogojini. &ărinţii lui 52$D*# oişnuiau săcultive cartofi, manioc, olluco şi jiXuima, fasole, arahide, porum, piperroşu, umac, iar ca fructe! palta, goBave, lucuma, cirimoia.3mrăcămintea întregii familii era decorată cu fire colorate >alcătuindforme geometrice?, cu oase sculptate, cu pandantive. #a instrumentemuzicale, toţi sătenii foloseau fluiere şi diverse oiecte care făceau

    zgomot. Wainele din umac aveau motive geometrice simple şi figuri>stilizate? de animale. Deseori apăreau şi capete de şerpi.#opiii care scăpau cu viaţă după ce mamele lor le trepanau >găureau?

    craniul şi le aplicau plăcuţele de lemn care le deformau capul, sedezvoltau ine, devenind rezistenţi la condiţiile grele de viaţă. 3n familialui 52$D*#, 4anule şia ucis copii străduinduse să le găurească şi săle deformeze craniile. Decesele timpurii ale fraţilor şi surorilor lui laumarcat sufleteşte pe 52$D*# pentru tot restul vieţii. Auzind strigătele desuferinţă ale micuţilor, pe care le scosese şi el când mama lui îl chinuise

    ca şi pe ei, ăiatul simţise deseori dorinţa de aşi ucide mama. +u îndrăznise să facă lucrul acesta din respect pentru şamanul satului, un ătrân cumsecade, care îi trata pe toţi olnavii cu ştiinţa lui.

    52$D*# avea @ ani când ătrânul vindecător se pregătea pentrudrumul fără întoarcere. #onform tradiţiei strămoşeşti, urma să numeascăun succesor, ales din rândul tinerilor, care sar fi arătat dispus să îşidedice restul vieţii inelui comunităţii şi să renunţe la viaţa de familie.52$D*# sa arătat dornic să devină şaman. 5imp de mai multe luni,

     ătrânul la iniţiat în tainele vindecărilor cu plante, animale sacrificate,pietricele colorate, descântece care invocau puterea duhurilor naturii.După doi ani, 52$D*# a depus jurământul celiatului în faţa întregiicomunităţi a satului. Au trecut câteva zile până când ătrânul +irre a fostgăsit fără suflare în colia lui. 3n mod oligatoriu, 52$D*# ia luat locul

     în coliă, devenind el însuşi vindecătorul satului.Dea lungul carierei sale de şaman, care a durat @ de ani, 52$D*#

    şia făcut datoria, salvând mii de oameni de la moarte. Deseori era vizitatde spanioli olnavi, care îşi căutau vindecarea chiar şi la samanii dinpăduri. ;ără a dovedi o atitudine fermă împotriva practicilor detrepanare şi deformare a craniului, 52$D*# a reuşit să îşi impună

    punctul de vedere, interzicând trepanarea copiilor. *l recomanda şiaplica procedeul respectiv numai în anumite cazuri de îmolnăviri grave.

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    37/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 35

    3n privinţa deformării craniului, a interzis folosirea plăcuţelor de lemn,recomandând andajarea capului cu un strat de argilă.

    52$D*#, având un trup voinic, rezistent la oli şi frig, a trăit unnumăr mare de ani faţă de majoritatea ăraţilor din sat, care nu reuşeausă supravieţuiască peste KKL de ani. După ce şia învestit un nepot >fiulsurorii lui, +unhe? cu dreptul de ai continua munca, 52$D*# şia luatrămas un de la viaţă, murind liniştit în colia lui. $itualul

     înmormântării a fost organizat de nepotul său 6rro, noul şaman. #âţiva ăraţi lau îmrăcat în piei de animale, ornate cu coliere, răţări decupru, împletituri din fire vegetale. 3n mâna dreaptă iau aşezat un cuţitdin os. 7au înfăşurat în rogojini şi, conform dorinţei lui anterioare, lau

     îngropat în adâncul pădurii, departe de orice aşezare umană. Deasupramormântului au pus olovani mari, pentru ca răposatul să nu fiedezgropat de fiarele pădurii, iar sufletul său să nu se întoarcă în sat.

     Nina Petre

    $ decembrie "#$/

    COMENTARIUL LUI DANIEL 

    care a e(istat şi la urmaşii din episoadele anterioare? şio dedicaţie pentru ajutorul şi vindecarea umanităţii. $egăsesc în mineaceste calităţi, iar de asemenea oserv o dorinţă din ce în ce mai mare

    pentru a ajuta oamenii să se vindece de rănile fizice şi emoţionale pe carele au şi mă străduiesc să acumulez cât mai multe cunoştinţe pentru acestlucru.=

     2ANIE5$0 ianuarie "#$

     6uedia

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    38/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 36

    DORINA

    Prezentare  

    Dorina şi-a desăvârşit studiile universitare în România, urmate de

    un master şi un doctorat. De câ iva ani locuieşte în Grecia, unde îşi dă cel de-al doilea doctorat. Este îndrăgostită de această  ară şi de istoria eizbuciumată. Căutările spirituale o preocupă de multă vreme. În afară deactivitatea universitară, Dorina cercetează neobosită istoria religiilor şi aciviliza iilor omenirii. Pe lângă  atâtea preocupări deosebite, ea găseştetimp disponibil şi pentru ac iuni umanitare.

    Nina Petre17 decembrie 2013  

     2E6T9IN:IE 5A ;N.EP:T 2E AN

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    39/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 37

     /ă mulţumesc mult pentru sprijinul în căutarea %inelui şi pentru căne daţi şansa să stăm faţă în faţă cu *ul din noi şi să descoperim cât deegoişti şi imperfecţi suntem, iar asta nu din cauza greşelilor altora, ci din

     vina propriei ignoranţe. 7e doresc tuturor cititorilor să aiă o evoluţiespirituală rapidă, iar şansa la trezire să se manifeste în cât mai multemomente ale vieţii lor)=

     2

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    40/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 38

    căsătorit cu profesorul universitar $oland %errB, istoric şi geolog,cercetător în domeniul egiptologiei. $oland împlinise G de ani şi,nemulţumit de situaţia politică şi socială tensionată din ţară, dorea săpărăsească definitiv ;ranţa, pentru a se staili în *gipt. *ra inecunoscutprintre profesorii de la 9niversitatea din #airo, fiind apreciat pentrucercetările sale pe teritoriul ţării şi comunicările ştiinţifice pe care lefăcuse.

    3n anul E-L, când %2+*$$* avea -@ de ani, cei doi soţi şiau luatrămas un de la familiile şi toţi cunoscuţii lor. %2+*$$* nu ănuia că nu

     îi va mai revedea niciodată. /aporul pe puntea căruia au călătorit iadearcat în #airo.

    #apitala *giptului, situată la gurile Deltei +ilului, la - 0m distanţăde 'area 'editerană, a copleşito pe %2+*$$* cu măreţia lui. 6raşul afost întemeiat în anul EFE de dinastia araă a ;atimizilor, numele său

     venind din e(presia araă în secolul F?.;atimizii iau dat numele de AlZahira >%tăpânitoarea?. Au fondat în oraşmoscheeauniversitate AlAzhar şi moscheea AlWa0im. #airo a cunoscutapogeul în secolul K, su domnia mamelucilor. A fost apoi dominat deotomani şi ocupat de englezi începând cu anul -. #apitala *giptului arămas su ocupaţie engleză până în anul EK@.

    'uzeul din #airo, fondat în anul E-, oferă cea mai mare colecţiede artă egipteană din lume. 3n această instituţie prestigioasă a lucrat camuzeografcercetător eroina noastră, %2+*$$*, până în anul morţii sale,EL. 3n mod firesc, soţul ei a primit un post de profesorcercetător lamarea universitate din oraş. #a istorici, soţii %errB urmăreau cu emoţieevoluţia situaţiei politice din ţară, ştiinduse în situaţia delicată deimigranţi francezi.

    3n anul L@, *giptul fusese transformat întro provincie a2mperiului 6toman. Devenit în L stăpân al *giptului, &aşa'uhammad Ali a reuşit în scurt timp să oţină independenţa de fapt aţării, care a rămas totuşi până la K septemrie EK, nominal, oprovincie a 2mperiului 6toman. După finalizarea construcţiei #analului%uez, în anul FE, amestecul francoritanic în prolemele interne ale*giptului a devenit tot mai apăsător. $evoluţia naţională din anii @E- a provocat în - intervenţia militară a 'arii Critanii, care atransformat *giptul, de facto, în protectorat englez. 'işcarea de elierarenaţională a marcat un prim succes după primul răzoi mondial, prinproclamarea independenţei de stat a *giptului >ca monarhieconstituţională?, la - feruarie E--. 2ndependenţa era formală, din

    cauza prezenţei militare a 'arii Critanii pe teritoriul ţării. 7a sosirea lui%2+*$$* în #airo, ţara era condusă de regele, fost sultan, Ahmad ;uad

  • 8/20/2019 Nina Petre-Vietile Anterioare Ale Spiritului-Vol.1

    41/187

     

    NINA PETRE - Vie  ile anterioare ale spiritului   Vol.1 pag. 39

    2. Din anul EGF a urmat regele ;aru0, acesta domnind până în EL-,când eroina noastră era trecută de mult pe lumea cealaltă.

    7a G de ani, %2+*$$* a devenit mamă, născând unicul său copil.'ahrid, ăiat frumos şi inteligent, semănând ine cu amii părinţi, a statalături de tatăl său după moartea mamei sale, ajutândul săsupravieţuiască, tratândui olile, ca un medic priceput ce devenise.

    #a istorici, soţii %errB aveau domenii diferite de cercetare. %2+*$$*era preocupată de *giptul elenistic, iar $oland avea pasiunea faraonilor.#a iliotecarcercetător, %2+*$$* a avut timp suficient pentru a seocupa de cercetarea documentelor străvechi, dar şi de îngrijirea familieisale.

    %tatul elenistic, principala temă de studiu a %inerrei, fuseseconstituit în /alea +ilului de către Ale(andru cel 'are, la sfârşitulsecolului K î.Wr., având capitala în oraşul Ale(andria. După moartea lui

     Ale(andru cel 'are >survenită în anul G-G î.Wr.?, &tolemeu, fiul lui7agos, unul dintre cei mai talentaţi generali macedoneni, şia adoptat în

    anul GL î.Wr. titlul de rege, fondând dinastia 7agizilor, care a condusneîntrerupt ţara până în anul G î.Wr., când *giptul a devenit o provinciecu statut special în cadrul 2mperiului $oman.

    &ână în anul oştescului său final, %2+*$$* ia studiat pe cei Esuverani ai *giptului elenistic. 'ergând dea lungul filonului de aur alistoriei, %2+*$$* a oservat cu uimire că *giptul a fost întotdeauna osursă de fascinaţie pentru greci, cum era şi pentru ea. ;iind înainte deorice o lume a religiosului şi misterului, *giptul se afla la origineaoricărui lucru, a divinului, ca şi a umanului. Activitatea rituală în *gipt a

    fost dintotdeauna mai complicată decât cea din Orecia. Desfăşurânduse în interiorul unor temple, numai prin intermediul preoţilor, ea avea uncaracter secret. 3n Orecia, dimpotrivă, ritualurile se desfăşurau la vedere,orice cetăţean putând să le îndeplinească în mod lier. 'aterialul şispiritualul erau perfect legate unul de altul. &entru un grec, *giptulrămâne pământul sacrului şi al miraculosului. 'ulţi filosofi grecipretindeau că fuseseră iniţiaţi de preoţi egipteni. Orecul a avut

     întotdeauna sentimentul datoriei, cel puţin pe plan religios, în manierăegipteană.

    #u tot prestigiul lor de oameni ai ştiinţei, soţii %errB au înţeles unlucru dureros pentru ei! societatea egipteană, e(trem de structurată, aveaun caracter de fi(itate şi de imoilitate prin sistemul său de caste, undeera dificil să se infiltreze cei veniţi din alte ţări, cu intenţia de a produceschimări. $eligia egipteană a rămas impermeailă oricărui aporte(terior. &unerea la punct de către greci a unui sistem monetar în *gipt aadâncit prăpastia culturală dintre cele două po