Nicolae Iorga - Românismul În Trecutul Bucovinei

ROMAHISITIVliIN TReffIrgb

BovINeIDE

N. IORGA

DIN PUBLICATIILEMITROPOLIE1 BUCOVINE1

1938

ttLICZE,

.4c-1:

.f ,

?'.yrn.'tn!

N,143 41

-

PUBLICATIILE MITROPOLIEI BLICOVINEISUPT I. P. S. S. MITROPOLITUL VISARION

Românismul intrecutul Bucovinei

DE

N. IORGA

BUCURESTI1938

BUCOVINA SUPT AUSTRIA

Vom incepe istoria Bucovinei din momentulin care, prin usurparea austriacd de la 1775, eaajunse sd formeze un tinut politic separat, fiindchmai inainte nu era deck partea septentrionalá aMoldovei, care se intregise la Nord cu Flotinul,Tetina (lângá Cernauti) si Hmilovul (dispArutde atunci), cu asa-numita terra sepenicensis, tinu-tul Sipintului, Inca inainte de 1390. Si, in gallde Hutani, tarani romani desnationalisati, cariintrebuintau acum limba slavä in mod obisnuit,in afari de cdtiva colonisti ruteni stabiliti de la1670, in preajma Flotinului, si de populatia deaceiasi rasa care s'a asezat la Cernauti chiar, inmomentul in care regele Poloniei loan Sobieskiera, prin drept de cucerire, stgpan al acestortinuturi moldovenesti, nu erau alti locuitori de laCeremus la Molna si la Dorna, din Campulungpanä la Noua-Sulita, decdt numai Moldoveni,de limba si de neam románesc '.

1 Aceastã carte este, in cea mai mare parte, repro-ducerea unor articole aparute in Bulletin de ['Institutpour l'eude de ['Europe sud-orientale", in anir 1915-1916.Traducerea lor e datorita d-rei Liliana lorga.

.0.1nuienlarnia216.1. .W1/4 ,n 6-511VAI I I rI I

PARTEA I-iu.

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI

I.

Hotarindu-se, in urma tratatului ruso-turc dela 1774, sa smulga aceasta Bu&ivina, ca o coin-pensatie pentru sacrificii pe care nu le indeplinise,Austria nu facea deck sa urmeze un precedentpe care-I crease pe la 1760 pentru a obtinea omai buna granita orientala a Transilvaniei .

Supt pretext ea frontiera moldoveneasca a lostpe nedrept marità, inhatase un teritoriu egalaproape cu doua comitate". Buccow, generalulsel al Transilvaniei, amintindu-si de sfaturile datede generalul Stainville, alt comandant al Transit-vaniei, la inceputul secolului, in timpul rázboiuluidintre Imperiali si Turci care s'a terminat prinpacea de la Passarowitz, la 1718, cedand Aus-triei, pang la 1739, districtele occidentale aleMunteniei. Acest bland apostol al anexiunilorlegate si ilegale, in dauna unui biet neam crestin,nu se multamia cu cele cinci judete 'Ana laraul Olt, cu ceia ce se numeste Oltenia ; vroia si

' V. Documentele Callimachi, II, Bucure0 1iO3, p.429 §i urm.

12 N. IORGA

tot coltul dintre Moldova si Muntenia", adeciun mic judet valah, zis Prahova, care se intindespre Ardeal, in fata cu tinuturile Barsei si Ha-romsec, de la pasul Bran la Bretc", ceia ceinsemna, de fapt, pentru acesti dibaci falsifica--tori ai Ifirtilor geografice, nu numai intreg judetulPrah ova, cu pádurile-i bogate, nenumaratele-ilivezi, minele de sare si puturile de petrol, caresant astazi una din bogitiile cele mai mari aletarii, dar si judetul, vecin, al Buzäului, cu o re-§edinta episcopala, si cel al Ramnicului Sarat.51, in partite Moldovei insesi, judetul Put da, cuamintirile episcopatului catolic al Milcovului, sijudetul Back!, unde traieste de cateva secoleo populatie maghiarfi, necontenit imbogfitità cunoi imigranti, dar care n'are deck, in calitatede catolica, constiinta unei deosebiri .religioase-de ceilalti locuitori, fata de cari ea se &estein mare minoritate.

Dar nu era numai atat : acest Winckhl zwi-schen Moldau und Walachey"', era menit si ser-veasca drept legatura cu Moldova austriaca",din care trebuia, la pace, sa traga ate cevaspre Ardeal", si aceasta cu scopul de a m5riprestigiul Imparatului, de a putea intretineamai bine drumurile, de a capfita informatii maiprecise din Bugeacul tatar vecin", fail a mai

I ,Colt intre Moldova ai Muntenia."

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI 13

socoli si alte avantagii". E nevoie de stapanireatuturor pasurilor. Asa dar, ca preludiu al ne-dreptei anexari a Bucovinei, in 1775, estenecesara (erforderlich) ocuparea pasurilor careplena de la Bistrita, anume Rodna si Dorna,fiindca e locul de unde se poate supraveghiaacel triplex confinium al Moldovei, Maramurfisu-lui si Poloniei". Si pe langá aceasta, se spunecu naivitate, n'ar fi necuviincios (unanstdndig)sd avem si targul moldovenesc", o intreagivale bogata de vechi sate instarite, inglobataastazi in aceiasi Bucovina, al Campulungului"(botezat apoi din non, in chip barbar : Kimpolung),cum au acurri si Neamtul, vechea cetate a IniStelan-cel-Mare, ocupata printr'un atac zorit, tre-buie adaugat si Comanestii, din judetul Back].Apoi, trebuie reluatfi si Manfistirea Casin, pier-duta de curand, dupa o lupta energica contraMoldovenilor si Tatarilor. Trebuie sa' se insta-paneasca si pe platoul Vrancii, a carii liberaviata taraneasca corespunde cu aceia a Moldo-venilor din Campulung, pentru Stainville, unmester al geografiei in vederea anexiunilor, nue cleat un grosser Marckhtfleckhen, la Frangegenannt", si acesta un oarecare targ mare":Manastirea-fortareata a Sovejei si cea a Tazlaului,trebuie sa cada in acelasi lot, ca si splendidelesaline din Ocna, al caror donum naturale nupoate fi lasat altora. Toate acestea sant foarte

14 N. IORGA

chibzuite" (hoth verniinfflig), dupa judecata lui,pe care soarta n'a vrut sa o ajute

Adueandu-si aminte de tendintile acestea, nu-mitul Buccow dadea Internunciului, la 19 Sep-tembre 1761, o reteta sigura pentru restituireateritoriului de marimea a doua Comitate, smutspe nedrept de cruzii Moldoveni de la vecinii lorcei blanzi" : Restitution (I) des von denen Mol-dauern ungerechter Weise (1) dem Fiirstenthumentriessenen fast zwey Comitaten ausinachendenStrich Landes". Calitatea actiunii se dovedestein de ajuns prin precautiile pe care gfisesc cucale sa le iea : zgomot putin" Conit so geringemLarmen als pentru a obtinea cat maimult" (um so mehr zu erhalten"), prudenta sidibacie" (Klugheit und Dexteritet"), daruri in-semnate" Turcilor (offrirende ansehenliche Pre-sents"), pentru a-i intari In agreabila lor con-descendenta" (angenehme Beilassungen"), carede altfel nu-i costa prea =It (der Pforte liegtnicht viel daran"): suma de 10.000 de florinipentru Vizir si pentru Pap care fixeaza hotarele,ajunge pentru a avea cele doua comitate" 2

Cererea a fost raspinsa de Internunciu canedreaptfi 3, dar aceasta Granzstreitigkeit" fu za-

Raportul e publicat in volumul VI din colectia Hur-muzaki (Bucure0i 1S78), pp. 213-6.

Ibid., pp. 437-8, no. 57.3 Ibid., pp. 441-2, no. 60.

im5glich")


bovità pAnfi la momentul oportun 1, si in curandvom vedea pe losif al II-lea recunoscand schim-,barea de hotar din partea Austriei.

De oare ce intinderea, in pirtile Ardealului,s'a Ficut, pe basa acelei bizare conventii, in-cheiatä la 6 lulie 1771 si ratificatá de Poarti,prin care Sultanul se indatora &à pl5teasci10.000.000 de piastri, pe cari I-a si dat intea-devir, si sä cedeze Oltenia, inci din anul 1773,la 3 Februar, dupi scrisoarea lui losif al II-lea,care va fi analisatà mai tarziu, Thugnt, Inter-nunciul, vorbia de aceastä anexiune anterioarg,

vor einiger Zeit erfolgte Aussteckung derAdler", si de tinuturile moldovenesti si mun-tene cuprinse in noile hotare : moldauischeund walachische Gegenden so in dem sieben-bürgischen Cordon eingeschlossen worden sind",pentru care nu se fAcuse Inca o hartà bung2.

In timpul rAzboiului ruso-turc, in April 1771,Lobkowitz, ambasadorul Austriei la Petersburg,primise inteadevgr asigurarea, din partea minis-trului rus, contele Panin, ci Austria ar puteadobAndi, la pace, daci ea consimte sä sprijinede acum inainte Rusia in proiectele ei asupralrnperiului Otoman, cele douà Principate, pentruea insási ori pentru cápLuirea vre-unui arhiduce

' Ibid., pp. 460 gi urm., 478, 485 gi urm.2 Ibid., VII, p. 99.

16 N. IORGA

sau a printului Albert de Teschen In luna IuiMaiu, dupa un raport al aceluia0 2, Paninfi schimbat ideia : ar trebui sà se inteleaga"asupra soartei Principatelor, pe care ar fi maibine sá le cedeze Poloniei, pentru ca aceasta saconsima la o ciocartire a provinciilor ei.

Dar ministrul Kaunitz era de parere cä Turcia,care nu ar consimti, de altfel, la o cesiune atat deimportantk nu trebuie slabita prea mult, ca Austrias'ar resimti §i ea de contra-loviturk c5. Polonianu ar fi in stare sa-0 anexeze noile provinciica echilibrul european nu ingaduie asemeneaschimbari 3. Si, din partea lui, Frederic al II-leaal Prusiei, era de parere ca Ru0i urmaresc cA0i-garea Principatelor pentru ei inii : in sinea lui,regele Prusiei ar fi preferat sa le cedeze Austriei,care, de altiel, le-ar putea da in schirnbul stgpaniriiBelgradului. Cu toate acestea, la 9 Maiu, amba-sadorul Prusiei la Petersburg, in0iintand pe su-veranul sau ca cedarea Moldovei i a Mun-teniei Poloniei este o ideie cu care s'au deprinsaici", amintia ca insu0 Frederic o propusese la

Arneth, Letzte Regierungs-Jahre Maria-TheresiensII, Viena 1877, p. 3105 cf. lorga, Acte $1 fragmente, II,p. 45.

2 Arneth, 1. c., p. 310.3 Ibid., pp. 311-312.

Raportul lui van Swieten, ambasadorul Austriei laBerlin, 12 fulie5 ibid., p. 314.

'

ai-ar

si


24 Mart 1 j, la 3 lulie, printr'un ordin catre acestambasador, regele Prusiei staruie din nou : in-sarcina pe Solms cu misiunea de a comunicaacest proiect Rusilor 2 In Septembre 3, se maidiscuta Inca despre aceasta, Frederic dorindnurnal impartirea Poloniei, curnpfirata cu oricepret, in paguba vecinilor.

Regele nu face cleat sa sondeze terenul, furaspunsul dat de Kaunitz, Inca de la 5 August;in fond, el e contra sistemului de Stat" austriac.

apoi nu trebuie sa se micsoreze prestigiul fatade Turci, aratand prea fatis sentimente de lacomie.Acestia n'ar consimti de sigur niciodati sfi cedezeBelgradul. i, dad ar trebui sa recurga la unact de dumfinie, aceasta ar insemna sh piardapentru totdeauna orice influenta la Constantinopol,pentru singurul folos al Rusiei 4. in aceiasi ziKaunitz instiinta pe van Swieten 6, in acestmare moment critic, e decis sa impiedece oriceact care ar putea primejdui viitorul Austriei 5:a sacrifica totul, a risca chiar totul pentru agaranta, trecand peste orice alta consideratie,siguranta §i lini§tea celor cari vor veni dupi noi".Interesul mieu este", adauga el, referindu-se la

lorga, Acte i fragmente, II, pp. 40-41.Ibid., p. 41.

3 Ibid., p. 46.4 Arneth, 1. c., pp. 314-5.5 Ibid., pp. 316-7.

1

2

18 N. fONGA

intentiile lui Frederic al II-lea, in acelasi timp,de a-I tinea inteun fel de nesiguranti in ceia cepriveste posibilitatea unei invoieli cu Poarta,dacA Rusia ar indrazni si se inchpAtineze asupraunor conditii de pace pe care nu le-am puteaadmite"

Ecaterina a lI-a era hotaritä si nu restituie Tur-cilor Principatele 3. Ea voia sã impartà cu Austria,sau, tlacg poate Curtea din Viena nu admitea oasernenea impartire, sã i le lase cu totul, dupficum afirmase Parrin mnsui, spre sfarsitul luniiIu lie 3. Dar adevarata intentie, exprimatfi in Augustchiar de ImpArgteasd, era s'a reuneasca cele douäPrincipate intr'un singur Stat, supus sfaturilorei imperioase 4. Austria s'ar putea teme de unsuveran atat de slab 5? Din potrivi, el ar opri

' Ibid., pp. 317-8.' Die Kaiserin Catharina sei feat entschlossen eher

das Aeusserste zu wagen als die Donaufiirstenthiimerder Pforte zurfickzugeben" ; ibid., p. 359.

' Und, wenn Oesterreich gar so sehr davor zurOck-schreckt die Donauffirstenthiimer einer anderen Machtzu Theil werden zu lassen, so ware es am Besten esnahme dieselben für sich" ; ibid., pp. 318-9.

V. lorga, Histoire des relations russo-roumaines,Iasi 1917, pp. 174-176.

6 ,Wie kOnnte ein so machtiger Staat hi, dem kleinenFfirsten der ktinftighin dort regieren werde, einen zubeachtenden Feind sehen ?" ; raportul lui Lobkowitz, 15August ; Arneth, 1. c., pp. 422-3.

'


Tatarilor, rám* vasali ai Sultanului, inUngaria, i ar putea ajuta chiar trupele austrieceinteun viitor rizboiu contra Turcilor.

Dar, in casul acesta, ar fi trebuit, ori si tole--reze pe acest vecin, mai putin dispus deck Turciisi negocieze cu ochii legati asupra soartei teri-toriului sAu, on sá cumpere stapdnirea Princi-patelor prin concesiuni tn Po Ionia, cu ocasia uneiciocdrtiri care 'Area cd se apropie. Dup./ parerealui Kaunitz, era preferabil si se sustie Poarta contraRuOor, chiar pe calea armatelor, clack' ace§tiadin uripà ar voi si rámanA pe Dunare ; cu atatmai mult, cu cat conventia citati, din 6 lulie 1771,asigura in schimb subsidiul de 10.000.000 de

dreptul de a ocupa Oltenia

Cu toate acestea, la Petersburg domnia si-guranta, de oare ce conventia cu Prusia nu erasi fie zklärnicitá deck in prinfavara, ci un.act de ostilitate din partea Austriei ar aduceneapárat dupa: sine interventia armatà a regeluiFrederic 2 Si la Constantinopol, in luna lui No--vembre, se credea cã antagonismul intre Ru§i §iAustrieci a ajuns atát de puternic, Meal Im-,pirfiteasa Ecaterina ar putea avea intentia de apropune Portii sä strudel Austriei Ardeatut

' Hurmuzaki, VII, p. 86 ai urm.Arneth, 1: c., p. 319

iiàvala

piaVri i

pi

20 N. IORGA

provinciile vecine"'. La Constantinopol se astep-tau, in schimb, din partea Austriei, care pri-mise acum banii Sultanului, tot sprijinul necesarpentru ca Poarta sci nu piardci nicio feirdmei de-pcimdut 2.

Inca din luna lui Decembre, Rusia instiintaseCurtea din Viena Ca va restitui neapcirat Princi-patele, Pot-1'113, fail a intrerupe insa negociatiilecare trebuiau sa-i asigure, in cas de razboiu,sprijinul Prusiei 4. Cu atat mai mult, cu cat con-ventia din 6 lulie 1771 se fdcuse cunoscuta lainceputul anului urmator 5.

0 nouil propunere fu facuta Mariei-Tereseicu scopul de a o convinge ca achisitia Princi-patelor i-ar fi mai de folos cleat cea a catoryateritorii polone, care ar fi putut fi impartite nu-

Dessen Animositaet gar so welt kommen ist dass esviellticht gar der Pforte den Antrag thun dude, demHauge Osterreich Siebenbiirgen und die angrentzendenProvintzen abzunehmen"3 lorga, Acte $i fragmente, II,p. 52.

2 Nachdem die Pforte bereits so grosse Summen,Geldes an Oesterreich bezahlet, so ware es nicht moglichdass dieser Hof sie im Stich lessen und zugeben kOnntesie von ihren Provincien das Geringste verliehre ; ibid,p. 55.

3 Ibid., p. 55.p. 58 si nota I.

5 Ibid., pp. 59-60. Ideia lui Panin de a deepopula Prin-cipatele In casul unui razboiu contra Austriei ibid., p.60.

' Ibid.,

3


mai intre Rusia si Prusia. In rfispunsul ei, dinFebruar 1772, ea incepe cu frumoase consideratiimorale asupra sacrificiilor pe care trebuie sa le-ceara de la constiinta ei pentru a se amestecain aceasta afacere, de oare ce ea nu concepe opolitica ce ingfiduie ca, atunci and doi se folo-sesc de superioritatea lor pentru a asupri unnevinovat, al treilea, supt pretext de convenientain present si de prevedere pentru viitor, sa imite

sa faca aceiasi nedreptate. Un print 131.1 are

alta justificare decal aceia a oricarui alt particular.Sa mi se dovedeasca deci contrariul"

Ea e aliata Turcilor ; a primit banul lor; e.oare cu putinta atragi acum inteo cursapentru a-i jafui, ceia ce ar fi contra loaialitatii eifall de path.", die mackellose Redlichkeit", pe.care se sileste sa o respecte I Nu sant deck

Ich bekenne dass es mich ein Opfer kostet michtber eine Sache zu entscheiden von deren Gerechtigkeitich keineswegs veisichert bin, selbst wenn sie mitbrin-gend ware. Ich begreife nicht die Politik welche erlaubt,wenn zwei sich ihrer Uberlegenheit bedienen um einenUnschuldigen zu unterdrUcken, der Dritte, auf Grund derKonvenienz fib. die Gegenwart und blosser Vorsicht fürlie Zukunft, die gleiche Ungerechtigkeit nachahmen und

begehen kann und soli. Ein Ffirst besitzt keine andereBerechtigung als jeder Privatmann; die GrOsse und Starkeeines Staates wird nicht in Rechnung kommen wenn wiralle erscheinen müssen urn ihn zurückzugeben. Manbeweise mir doch das Gegentheil ; ich bin bereit michzu unterwerfen" ; ibid., p. 358 §i urni.

.si

st-i

22 N. IORGA

doua provincii turce0i care ar putea sa-i convinfi1:Serbia ;I Bosnia; dar, despre ele, nu poate fi-vorba. Cat despre Principate, acestea sant ratl-populate, nesanatoase §i nu prea sigure: ar trebui-sacrificati multi oameni i multi bani. Ea nu vreanici sa jafuiasca, Fara compensatii, Polonia (!)._Statul acesta nenorocit sa-§i iea prin urmare acestteritoriu de despagubire : este solutia cea mai.putin rea, din punt de vedere moral : das-einzige und das minder schlechte Mittel zu dein-ich mich allenfalls herbeilassen kännte". Alminteri, §i-ar tagadui cei treizeci de ani de domnie-§i s'ar expune la desaprobarea Europei intregi"._

Trebuie sa ne amintim de aceste declaratiiiatat de precise, atat de nobile, pe. un ton atatde categoric i de hotfirit, pentru a ni da samade urata afacere a rapirii Bucovinei. Este adevaratca, dupa ins4i declaratia mamei sale, losil, regele-Romanilor, 'nu pdrea cd le aprobd, fdrd a lecombate, tottqi, din nou" 2.

imparateasa recuno§tea, de altfel, foarte bine-adevaratul scop in care i se oferiau, pentru a.treia oara, Principatele romfine; a o face partaa

' Die einzige Provinzen welche passend fur mis waren', etc.; ibid.

Ich wolte ihnen diese Jeremiade ersparen. Ich las.sle dem Kaiser vor, der zwar nicht mit ihr einverstandenzu sein schien, aber die ' auch nicht mehr bekampfenwollte' ; ibid , p. 360.


unei actiuni urate, a unui furt din care ceilaltiar profita, de altfel, mult mai mult cleat ea. 0si spune formal, lui Kaunitz, la 17 Februar 1772;orice impirtire este, in fond, nedreapti si pa-gubitoare pentru noi. Trebuie s'à márturisesc cãmi. e rusine sá ma mai ardt" '. Austria, mijloci-toare, indatoratä, aliatà, poate sä-i jaluiased peTurci ? Marturisesc ca, in tot timpul vietii mete,nu m'am &it vre-odatà mai nelinistitd cleatast5zi. Cand toate tarile mele au fost disputate,eu am resistat cu tárie, sprijinindu-ma pe bunadreptate si pe ajutorul lui Dumnezeu" 2 Acum,credinta a dispfirut pentru .totdeauna, de si estecea mai de pret podoabfi i adevgrata putere aunui suveran fata de ceilalti" 3. E nevoie oaresa-ti azvarli reputatia" pentru niste biete ài i

ca Moldova si Muntenia", einen so elendenVortheil als die Walachey und Moldau", care .tre-buie sa aduca numai pagube si pierderi?in mod fatal, Rusia, Prusia si Turcia se vor uni

'nMier Partage 1st unbilig in seinem Grund und f.,r

uns schadlich. Und muss bekennen dass mich sehen 7Ulassen schame" ; ibid., p. 864 ai t rm.

Ich bekenne dass, Zeit meines Lebens nicht sobeangstiget mich gefunden. Als alle meine Lander ange-sprochen wurden, steiffete ich mich auf mein gutes Rechtund den Beistand Gottes".

8 Treu und Glauben ist für alle Zeit verlohren, sodoch dass grösst Kleinod und die wahre S[acke einesMonarchen gegen die Anderen ist".

24 N. IORGA

contra Austriei nesatioase, care va fi de rãsullumii. Unde vom mai gisi aliati dupa o aseme-nea fraudfi" '?

Insà imparatul losif nu era convins". A do-vedit-o, de altfel, primind, din trupul Polonieisfa§iate, bucata cea mare a Galitiei i smulgând,apoi, din cealalaltcl pradg care i se oferia, numaiIn cas cã ar fi refusat pe cea d'intiiiu, Bucovinaromâneasck ce fficea parte din State le unui aliat,Sultanul, care pe de-asupra mai i plAtise pentruaceasta.

Ministrul rus Panin credea, dupg invoialaavutà cu privire la Po Ionia, CA Austria nu va fiatat de indiscretà, Mat si ceará i Moldova .5i

Muntenia" 2 Dar, MCA din luna lui Maiu, Kau-nitz declara ambasadorului rus cä intentia sa erade a conduce prin Moldova trupele austriece caretrebuiau sá ocupe Galitia 3 : generalul Rumientov,comandantul rus, era sä fie inOintat la vreme.Si, in acel* timp, el al-Ma ambasadorului con-ventia din 6 tulle 1771 pentru a-I convinge cáAustria avea drepturi formale asupra unei anu-mite pfirti din Principate, drepturi pe care, de

' ,Wer wird nach einem .olchen Betrug mit uns Bichalliieien wollen?"

lorga, Acte fragmente, II, pp. 65-6.$ p. 67.' fi

Ibid

RAP1REA BUCOV1NEI DE AUSTRIECI 25

altfel, le pArisise numai pentru a nu ofensaRusia I.

Se tie ci, in curand, Congresul de pace s'adeschis in August, la Focpni, i ea Turcii auobtinut evacuarea Principatelor. Nu se puteac4tiga deci nimic pe aceaski cale.

Dar Imp5ratul Iosif nu era convins" 2. Si s'adovedit in curand dup5 aceia. El a intreprins ocálatorie de informatii prin Transilvania, §i anumespre granita orientalà a provinciei, in pfirtile deatre Moldova 3.

Urmeazá acum chiar textul scrisorii imparatuluicatre mama sa4, cu data de 15 lanuar 1773,din Reghinul S5sesc:

Am vazdt tocmai Ciucul §i Gurghiul, cu toatepasurile care duc in Moldova §i o parte dinfinutul reocupat (sic), care e un adevarat pustiu,sfimanat cu cei mai frumo0 arbori, cari putre-zesc insa de atata neintrebuintare. Fárá indoialácg, clack inapoind Moldovenilor aceste parti,care sant destut de intinse, dar lard prea multei

' Ibid., p. 68.Vezi declaratia Mariei-Teresei : Ich bin nicht stark

genug aHein die affairen zu führen ; mithin !ease jedochnicht, ohne meinen grOssten Gram, selbe ihren Weg gehen" ; Ibid.

8 Alte acte, cu privire la räpirea" insási, se gäsesc in.Arneth, I. c., pp. 489 i urm.

4 Pp. 613-4.

'

(I)

26 N. IORGA

valoare, dad nu sant locuite i destelenite,s'ar putea oblinea colful acesta care se mdrge-note cu Transilvania, Maramurdful i Pocu-fia", aceasta e Bucovina , ar fi tin lucrufoarte folositor, §i indrfiznesc sa rog staruitor peMaiestatea Voastra sá deie de gdndit qi prinfulutKaunitz. Aceasta ni-ar inlesni comunicatiilecomertul, i ni-ar procura debqeuri pentru trupein cas de razboiu, de la o provincie la cealalta"..Cu atat mai mult cu cat regiunea (spie Zalesz-czyk, in Pocutia, se stabiliserfi, de curand, pos-:tfivari germani, de religie luteranfi), se nume0eacum der deutsche Cirnutou (Cern auti)- Cercle".

losif al 11-lea inseamna chiar hotarele tinutulufpe care II dore0e : intre Rodna din Transilvania,Horodenka, Sniatyn §i Zaleszczyk din Pocutia,,;Cred Ca, din punct de vedere militar i politic,aceasta ar valora cel putin cat Valahia cis-alutanau(Oltenia, Valahia-Mica" sau Valahia austriaca",cea ca§tigata prin tratatul de la PojarevaC, in 1718,pierduta prin cel de la Belgrad, in 1739, §.1 dinnou ceruta Turcilor, constran§i de Ru§i, in 1771).Si, amintind de impartirea recenta (1772) a Po-lonfei, el sustine Ca nurnai convenienta i, inparte, nevoia, au fost motivul acestei impartiri..,Dar trebuie sd ai curagiul sã sfdro.Fti afacereape basa cum a fost inceputd". Fiindcd, lndatd.ce total s'a fdcut fi s'a luat, trebuie set' se ieasi celelalte lucruri de nimic, dar care sdnt esen-

-si


;Yale pentru ceia ce s'a luat... Fapta sd merite cel"pufin osleneala de a a fi feicut ; altfel, va figroitei, netnsemnatd i tndoielnicei fn Mate pri-vinfile (sic 1)". Daci acesta nu e cinism, nu stimla ce actiune politich s'ar mai putea aplica acesttermin, MCA nedreptate

Basa negociatiilor este fixat a. in scrisoarea a-dresatà, la 23 Novembre 1774, dupi incheiareatratatului dintre Rusi i Turci, la Chiuciuc-Cainargilui Lobkowitz, ambasador la Petersburg, de cfitreKaunitz, care era foarte dispus si ajute proiectulimperial. Vor trebui presintate ministrului rus,_contelui Panin, urmaloarele argumente : I. pre-tentia austriaca este o urniare a vechilor ciocniride frontierh (die Grdnzstreitigkeit ; 2. ea estedeterminatä de nevoia unui cordon sanitar contraciumei (in Moldova, Bucovina se mai numesteInca i azi Cordun, Cordon"); 3. este o consecinti'ta stäpAnirii Pocutiei, careia Ii apartine, de drept,_acest tinut moldovenesc (de fapt, Pocutia a fostdcupatâ, Inca de la inceputul secolului al XV-lea,de Domnii moldoveni, stapani ai acestor regiunia Bucovinei, asa inat Moldova e cea care puteareclama Pocutia, iar nu stApanii Pocutiei tinutulacesta din Nordul Moldovei). De altfel, sfdrsiamarele ministru al Mariei-Teresei, ocupatia,care incepuse acum, trimitandu-si acvilele", mai

panä la Roman, care a trebuit si fie Oil-thrziu,

I

28 N. IORGA

sit I , este cea mai buna cale pentru o nego-ciatie pwica" cu Turcii 1. De partea lui, Lobkowitz,se temea de noi pretentii ale regelui Prusiei, darnu se putea opri sä nu observe ci afacereaaceasta a Bucovinei ia totqi, cu totul alta in-torsatura", eine ganz andere Bewandtnuss" 21Cateva zile mai tarziu, von Solms, ambasadorulPrusiei la Petersburg, raporta aceste argumente,a§a cum le capatase din gura lui Panin : eravorba inteadevar de neintelegerile care duraude mult intre locuitorii Ardealului i cei ai Mun-teniei §i Moldovei, pe de-asupra frontierelorreciproce", §i cei de la Viena nu doriau decalo Invoiala definitiva" pe basa, necesara, a ocu-patiei prealabile 3.

Panin continua sa fie de pfirere cá aceasta eo lacomie §i o ipocrisie indecenta" 4. Dar tia

totu0 ca Impfirateasa ar fi dispusa set Impaceaceste netntelegeri, ori printr'un schimb, ori prin-Walk). dreaptd Invoiale 5.

Mai intaiu, nu se credea Ca Poarta s'ar frivolu§or la cedarea unui tinut eat de important, pe-care noul Domn al Moldovei, Grigore Ghica, il

' Arneth, 1. c., pp. 479-80.' Ibid., pp. 480-1.' lorga, Acte # fragmente, II, p. 85.4 Ibid., p. 77.5 Ibid., p. 85; cf ordinul lui Kaunitz cAtre Thugut, 20

Septembre; Hurmuzaki, VII, pp. 106-7.


caracteriseaza in raportul sáu catre marele-Vizir, cafiind cea mai bogata parte a tarii sale '. Si de aceia,Kaunitz, la 6 Decembre 1774, de si recornandaInternunciului sa fie mai energic in actiunea pecare o ducea, evident, Fara bunavointa, din pri-cina impresiei delavorabile", se arata dispussii deie in schimb tinutul smuls prin surprindereMohlovei, in ultimii ani, prin partile Secuirniialles fUr Oesterreich in Besitz genommene wala-chische Land von dem Piritsker Passe (pasutBretc, Bereczk) angefangen", sau vre-un alt tinutde achisitie" recenta, prin procedeul Austeckungder Adler", alles neuoccupierte Land von demBorgoer Passe (pasul Bargau, langa orasul Bistritadin Transilvania), in Siebenbiirgen angefangen"

Dar s'a vazut in curand ca pot scapa si maiieften. Acel nou Domn al Moldovei, Grigore Ghica(ucis la Iasi, in 1777, de un trimes al Portii,pentru legaturile sale secrete cu Rush), nu erazu haben" ; el pretuia integritatea principatuluisau mai mult cleat un dar de bani sau deck atabachere pretioasa ca aceia care a amutit indatascrupulele lui Rumientov, ale carui trupe maiocupau inch' o parte din Moldova. frisk' pretentiileparticulare ale demnitarilor turci, a cfiror opositiepublicd nu incetase Inca, nu erau prea marL

' lorga, Ade i fragmente, II, p. 112.Ibid., p. 119.Arneth, I. c., pp. 481-2.

29.

°

30 N. IORGA

S'au platit, in total, 10.000 de piastri dragoma-nului Curtii, Constantin Moruzi, viitor Domn alMoldovei, cateva bacsisuri marunte functionarikirde la cancelaria lui Reis-Efendi, si 3.100 deducati comisarului hotarnic, care a consimtit sàse lase inselat intealata, inck si cedeze o intreagaprovincie bogata ca pe o simpla fasie de teri-toriu, destinata trecerii trupelor din Ardeal in

D. Werenka a publicat raporturile ofiterilor.cari, Inca de la sfarsitul anului 1773, au procedatla instapânirea prealabila 1 Sa ii ascultam expu-nerea. Se vede ca boieri conrupti declarau Inca-de atunci acestor ofiteri ca judetele Cernauti siSuceava au apartinut odinioara pe de-a'ntregul,Poloniei", presintând i documente de familiecare nu arata nimic mai mult deck luarea instapAnire a Nordului Moldovei de regele Poloniei,loan Sobieski, de la 1686 la 1699. De altfel se

vede din mentiunea lui Turcul (Turculet) castaroste in Cernauti ; el indeplinia aceste rosturi,ca ohter al lui Sobieski. Allam prin acelasi ra-port ci ultimul staroste, Francesul Imbault deManthay 2, intretinuse legaturi secrete cu gene-salul austriac Barko, amestecat de aproape in

Bukowina's Entstehen und Aufbliihen: Maria-The-resiens Zeit, I. Th., 177IJuni 1775, Viena 1892.

2 P. 62. Scrisori de-ale sale in Documentele Callima-chi, II.

si


-afacerea acestei fncalciiri prin violarea inceatä aNechilor hotare 1 Dack aceasti Moldovi septen-trionalä a fost restituita in 1699 prin pacea dela Carlovat, care a dat Poloniei fortfireata Ca-inenita, ceia ce a càpätat Moldova n'a fost undar de pfimânt polon. Ofiterul de Stat-Majorcare o afirrni, von Mieg, vorbeste cu despret deaceastä natie ignorantfi" (der ignoranten Na-tion"), dar el insusi ignora fapte de cea maimare importanta pentru tara lui, care nu aveaunicio suti de ani de vechime.

La inceput, fusese vorba de o linie de hotarmergAnd de la Hotin la Cernauti, prin pAdureaBucovinei", aceasta Hind odinioarà intinderea,la Sudul Pocutiei dar márturisiau totusi catioresc o Austeckung der Adler" supt pretextul(tutter dem Namen) unor rectiliciri de frontiere" 3.Mai erau, apoi, i savanti", de felul maioruluivon Seeger, cari stiau sigur cá Sarmatia sauPolonia se intindea, in cele mai vechi timpuri,mutt mai departe cleat astäzi, adeca pAnd la.0cean (I), 'la Marea Neagra si la Dunhre" *I inMart 1775 a venit ordinul de a läsa o frontierinedeterminatä"

' lorga, Documentele Callimachi, II, p. 62.2 Ibid., p. 64.o Ibid., p. 65.' !bid, p. 73.5 Ohnentschiedene Granze; ibid., p. 89.

'

32 N. IORGA

Se jucau de altfel, si cu sensul frontierelorPodoliei, podolische Granzen", de care fusesevorba cu ocasia tratatului de pace de la Car-lovát, ca punct de plecare a liniei Carpatilor,de-a lungul frontierei moldovene si in terminulacesta vag credeau ca regasesc notiunea Po-cutiei. De fapt, nu rnai asteptau cleat un singurlucru pentru a Infige mai departe stalpii dehotar : plecarea Rusilor, cari se gasesc inca laSaclagura, langfi Cernauti, pacea nefiind incheiatfiInca 2. Curtea din Viena trimesese ordine pre-cise sa nu se faca un singur pas inainte deplecarea trupelor Impfiratesei Bacsisul destinatcomandantului lor trebuie sa aduca numai in-gaduinta acestuia pentru lucrarile de cartografie,rnenite sa fie, bine inteles, ascunse cu desavarOreTurcilor, pe cari se pregatiau sa-i despoaie 4. Dealtfel, Inca din lulie 1774, se lucra spre Apus,pada la manfistirea Sucevita, ca intr'o tall carear fi apartinut acum, legal, Imparatului 5.

lndata dupa pace, Mieg, care Meuse pe contpropriu o calfitorie de informatii !Ana la Iasi,era de pfirere ea' judetele Cernauti si Suceavatrebuie ocupate pe de-a'ntregul supt pretextul

Ibid, p. 83Ibid., p. 93.

8 Ibid.' Ibid., p. 94.

5 Ibid., p. 97.

3.

RAPIREA RUCOVINEI DE AUSTRIECI 33

de a ni asigura hotarele contra vagabonzilorcari se impräVie de obiceiu dupA incheiereapicii, §i mai ales contra voluntarilor valahi (adeci:moldoveni) ai armatei ruse§ti" '. El credea chiarcA, in modul acesta, ar putea fi scutiti de totriscul i de toate incetinelile negociatiilor cuPoarta, fiindcA teritoriul reclamat ar fi putut fi

cApAtat de la Ruii inainte de incheierea pacii §ipe basa drepturilor imperiale §i regale legatede dansul'; Rusii s'ar putea multAmi numai cugloria" 3 I

inch' din 8 August, fusese comandati de laViena predarea sumelor de bani necesare i acelorlalte daruri. Brigizile generalilor Spl6nyKiss erau gata in orice moment sh puni planulin executie 4. Daci ingiduirea Rusiei nu puteafi cipatati in mod oficial, in schimb mare§alul-§ef in Moldova nu era insensibil la metodaorientali a lingu011or 5. De altfel, nu era vorba,

aceasta i se va spune §i lui, deck de mu-suri defensive contra Turcilor, cari trebuiau si

' Ibid., p. 110.Abtretung dieses Thetis von denen Russen noch

vor dem Friedens-Schluss, vermog darauf haftenden kk.Rechten."

' Ibid., p. 110.Ibid., p. 114.

6 Ibid., pp. 113-4.'

si

34 N. IORGA

fie de lobos, dacd se presintä ocasia, chiar siRusiei

Inca de la 24 August, Barko anunta consimtimân-tul lui Rumientov, care, imbolndvindu-se indatàdui:4 aceia, nu putea continua negociatiile cuTurcii pe basa preliminariilor hotärite dinainteAveau de gaud, dacd generalul nu si-ar mai putearelua functiile, sä presinte chestia fata de succeso-rul lui ca pe o simpld restituire a adevdratelorfrontiere, basate pe documente, ale Pocutiei".Toatà frontiera moldoveneascd era ocupatd, de-alungul, de trupele imparatesti"4: ele puteau deciinainta in orice moment. Ceia ce au si fdcutin mai mulle locuri, la 31 August, fárd niciodeclaratie cdtre autoritatile moldovene sau cdtrepopulatia, mai curdnd indiferentd, dupd atAteaschimbdri de stdpânire si atatea nenorociri ; adoua zi, Mieg ii data foarte supusul raport",unterthänigste Meldung", al acestei violdri afrontierelor turcesti in plind pace, prietenie sialianta, din Cernduti, care de acum inainte erasd se cheme Czernowitz 5".

Nu mai rämânea acum decal sà intindà"

' Ibid.I Ibid., p. 115.° Die wahren Gränzen von Pokutien verinog Urkun-

den" ; ibid., p. 115.4 Ibid., p. 117.5 Barko Berta : Csernaut ; ibid., p 127.

IRAPIREq BUCOVINEI DE AUSTRIECI 35

.Cordonul" i sA pregAteascA", sa seduci" pe-cei cari puteau pune vre-o piedeca

Boierii insA (Chica-Vodä nu capAtase Inca nu-mirea oficialA), nu intarziard sa proteste in toate-chipurile contra acestui act de nejustificat:Gheorghe Beldirrian si Sturza, starostele Cer-Inautilor, aduserà scrisoarea Consiliului supremal Orli, locotenentii princiare, care cerea unfaspuns la aceste trei intrebAri: I) de la cine

plecat ordinul pe care 1-au executat trupele,Inaintand ; 2) pentru ce aceastä inaintare de-trupe ; 3) ce sens pot avea semnele Implantatein judetul Suceava" S'a lucrat din ordinul Im-pAratului ; se cere garantarea frontierelor noastresi a acestor tinuturi contra primejdiei de 6iumA

a invasiilor din partea vagabonzilor" i, insfArsit, semnele" au numai un sens geometric"

cartografic, acesta a fost rAspunsul lui Mieg,gAsit prin propriile sale mijloace intelectuale.Bine inteles, acesta nu putea convinge, nici linitipe nimeni. Din partea sa, Pasa din Silistra intrebape Rumientov, ce se gdsia la Focsani, care e-caracterul acestei noi invasii, cum s'a fntamplat

care sant motivele care au pricinuit-o"

' !bid, p. 124.

' Ibid., pp. 128-9.

-3 Ibid., p. 130.

Ara-

a

si

si

si '.

36 N. IORGA

tAndu-si uimirea, generalul adiuga, pe un tonfoarte nevinovat, ci Principatele au lost acurnrestituite Portii, uitand numai faptul ci nu i lepredase Inca 1

La 16 Octombre, Mieg informa pe comandantulGalitiei de rispunsul pe care il dAduse dele-gatilor Divanului, mArturisind in acelasi timp càse demascase astfel2. El grAbia lucrurile, si, defapt, la mijlocul lui Septembre, Austriecii ajun-seserä la CAmpulung si Dorna, si chiar la Su-ceave. Comandantul Galitiei, mentionat mai sus,anunta, in sfArsit, la 24 ale lunii, ed ocupareacomplectä a Cordonului moldovean4" va fi ter-minatä la 255. intrebuintaserA pentru aceastatrupe romAnesti din Ardeal, cele ale regimen-tului al doilea muntean 6. 0 tuna mai tarziugeneralul Splény, care comanda in regiuneaCordonului", primia ordinul de a proceda lao noted Adlers Austeckung", de la Nistru, prin.targul Siretiului, pAnA la granita ardeleanA 7.

' Ibid., p. 131.1 Und somit mich in der Sache demasquiret'; ibid.,.

p. 135.3 Ibid., p. 136.4 ,,Die volkommene Besetzung des moldauischen Cor-

dons '5 Ibid., p. 139.3 Ibid.7 ibid., p. 151.

pi

RAP1REA BUCOV1NEI DE AUSTRIECI 37

Din partea Ru§ilor, afacerea aceasta, pe care in-su§i Kaunitz o considera ca scabroasa" (hackle" ;lteikle), nu provoase nicio impotrivire. Rumi-enjoy nu fagaduia nimic Marelui-Vizir, carevorbia de o interventie posibila din partea ma-ceplului ; de altfel, acesta nu primise niciunordin de la Petersburg, i ajutorul sàu austriac,Barko, explica tficerea aceasta prin putina im-porta* a subiectului: Curtea va trece pestet a, ca peste un lucru Fara importanta" ParfisindMoldova, in Decembre, generalul rus mfirturisiaca a crezut cd poate Curtea sa ar fi dorit ca anoastrei sá fi ocupat toatà Moldova" 2. Cat despreGhica-Voda, erau hotariti a-I in§tiinta ci el nu are.cuv,ant aici, de oare ce ei vor negocia direct cuPoarta 3. .Motivul veehiului drept pocutian fupresintat §i la Petersburg, in Decembre 4.

Turcii nu ocupasera Hotinul, in care Austriecii4§i instalasera trupele. i, atunci and un Pa§d,iirmat de cateva sute de soldati turci, s'a pre-sintat pentru a reclama fortareata, s'au prefficutca vreau sa-i räspinga. Santem doar prietenivechi", li-a atras atentia Pa§a. Fara indoiala,

' Der Hof als eine kleine Sache wird tibergehenivollen"; ibid., p. 153.

3 Dass sein Hof hatte haben wollen dass der unsrigeganze Moldau occupiren solte" 5 ibid., p. 165.(bid , p. 172.lorga, Acte i fragmente, 11, pp. 85-8.

die

'

38 N. IORGA

prieteni cinstiti (rechtschaffene)", a faspuns ofi-terul impArAtesc. Dar nu a fost faptà prie-teneasca, sà vg instapaniti pe aceasta parte din,Moldova." Fiecare t.i iea partea lui', i aceastanu poate strica vechea prietenie l"

Inca de pe la mijlocul lui Januar 1775, Poarta, in-formati prin Ghica de intinderea provinciei smulse-principatului Moldovei, intervenise, cu toata ener-gia, pe Iângi Thugut. S'a intAmplat insä ca Inter-nunciul nu primise, in aceastà privintä,ordin, i i-ar fi trebuit doug saptarnâni pentru acäpata un rAspuns de la Viena; cel putin, aceastae ceia ce spera" i el '. Ambasadorul Francieise oferia sä interving, i Frederic al II-lea, din,partea lui, pärea incintat ; se rostia chiar infelul urmAtor: Austria are totdeauna pofta sãse tntindel cdt mai mult $i sei $terpeleascei tot cdteceva de la vecinii ei" (Osterreich hat immerLust sich zu vergrössern und seinen Nochbarnetwas wegzuschnappen"3).

In Februar 1775 Inca, Austria trebuie s'a' se hotà-rased a negocia cu Turcii, la Constantinopol, cu.glas scazut insfi, färä sä mai invoce conventia de-la 6 lulie 17714. In schimb, ei incercarg sä se-

,Ein jeder nihmt das Seinige' ; Werenka, I. c., p. 174..lorga, Acte i fragmente, II, p. 94.Ibid., pp. 94-5.

4 Ibid., p. 96 gi urm. ; Hurmuzaki, VII, p. 128 si unit.

niciun-

'

1

'


coboare, Ong la Neamt, Roman si Botosani,ceia ce insemna o buni jurnatate din MoldovaDar, cum Europa intreagä era de partea Turcilorsi cum ulemalele, cu muftiul in frunte, incepuseráa se rázvriti, Imparatul insusi interveni pentrua pune capht lacomiei nesatioase alor sal ; elintreba, la 27 Mart, clack in cas ca acest judetmoldovenesc sou Bucovina" n'ar putea fi re-dus, nu este vre-o parte care ar putea fi res-tituitd, pentru a sili astfel Poarta sá cedezerestu12. Mieg binevoia, la 10 April, sa adrnitärestituirea catorva sate3.

In felul acesta se ajunse la conventia de- la7 Maiu, care acorda ceia ce era necesar pentrua- face legatura intre Ardeal si Galitia, nufArsa a mentiona vechile conflicte de frontieräcare trebuiau sA rnotiveze, fati de Turci, o ce-siune teritorialà. Dar inca nu se precisa naturaacestor tinuturi cuprinse de o parte intre Nistru,hótarele Pocutiei, Ungariei si Ardealului", dupàindicatiile hartii austriece, adoptatà" de Poart5.

' Ibid., p. 122.3 Welcher Teil des neu-occupirten Moldauer-Districts

oder Buccowina genannt am Leichtesten und mit demmindesten Nachteil hindangegeben werden kOnnte, und'dadurch für den fibrigen die freimdschafftliche Einwilli-gund von der Pforte zu erhalten" ; Werenka, /. c., p. 176-

' Ibid., pp. 176-7.

40 N IORGA

mencionarea usurpgrilor succesive" ficute deRomani (I) in alte Orli de hotar cleschidea oportità spre noi revendicatii.

Dar afacerea" nu se terminase Inca.

Un comisar" trebuia sä fixeze hotarele noiiprovincii, si Tahir-Aga, numit indatá dupa aceia,nu avea nici pretentia, nici dorinta de a trecedrept incoruptibil. Kaunitz, cfiruia Panin ii ca-racterisa cu asprime viclenia si lipsa de since-ritate, ca si dorinta de a insela buna credinta acelor cu cari negocia" stia perfect la ce sepoate astepta. Trebuia sä profite de venalitateaacestui functionar pentru a mai rotunji" acesttinut moldovenesc, care fusese presintat

si la Berlin, ca o fásie de trei sau patrutarguri i unsprezece sate, restul hind compusdin piduri si rapi"

Dupä ratificarea acordatà de Poarta", la 6 lunie,supt amenintarea celor 60.000 de soldati pe cariAustria pretindea ca i-ar fi adunat in Ungaria,ei s'au si pus pe lucru. Se stia, dupd neintele-gerile care se iviserà intre delegatii Portii si aiAustriei, Ca' acestia vor hot5ri in curând pe ceid'intfiiu sg fie mai impAciuitori. Toate silintilelui Lucachi della Rocca, represintantul Domnului

' lorga, Acte fi fragmente, II, p. 117.1 Ibid.

strãiná-tatii,

Si

'.

RAPIREA DUCOVINEI DE AUSTRIECI 41

1V1oldovei, nu izbutirä sá recheme la datorie peofiterii turd. Genera lul Barko era evident maittare decat concurentii sfii. Au mers pãná acoloincât au cerut si pAdurea cea mare a Hotinului,iar, in schimb pentru aceastä pretentie, la cares'au invoit sA renunte, castigul li-a fost mgrit cualte nouh sate. Conventia de la 12 Maiu 17M.era mai prielnici usurpatorilor" chiar deatactul care iusese incheiat cu un an mai inainte.

in curiind, ei vor rgsplAti Poarta, trezind dinnou vechile pofte asupra celor cinci judete ale

Austria izbfindise, astigand astfel un teritoriude 10.000 de chilometri pätrati si 75.000 delocuitori. Insa valoarea rnoralà a operei sale esteinfieratfi in de ajuns prin urmfitoarele cuvinte, ros-'tte, la 4 Februar 1775, de insgsi ImpfirAteasaMaria-Teresa :

Sdntem cu total nedrepti In ceia ce privegeifacerile moldovene... Mdrturisesc di nu tiu cumne vom descurca, Insei cu greu va fi tntr'un chiponorabil, i aceasta nzã fntristeazd nespus de

Arneth, 1. c., p:489. V. scrisoarea din 25 Maiu catreKaunitz, in care-i aprobä purtarea, insä atacerea ,kostetAvenige Sorgena si, mai tarziu, la 16 lulie, complimenteoentru negociatiile pe care le-a dus glorreich zu Ended.

,mult"

Intãile vicisitudini ale Rominilor inBucovina austriaci.

Organisatia religioasi a provinciei.Am v5zut in ce imprejurAri de fraudii adeverital

si de miseleasa inselkorie Moldova de Miazdnoapte, care a fost botezat5, in folosui causei,.cu numele, nou, de Bucovina", fu ceruti Turcifor, cari nu aveau dreptul de a dispune de.

dfinsa, si anexatá Austriei, la sfIrsitut unui riz-boiu la care ea nu luase parte. Noua stApAnire-nu a gäsit in aceastä provincie, care nu con-stituia o unitate politic5 si nu avea nici traditiianurnite, fiind doar un teritoriu delimitat penedrept dupa clipa acestei aventuri care a fostocupatia, nicio organisatie, nicio forti in starea-i resista, a o sili la concesii si a recunoastedrepturi, deck numai 13iserica

' V. pentru intregul capitol frumoasa carte a d-lui LNistor, Istoria Bisericii din Bucovina, Bucuresti 19164_

-44 N. IORGA

De fapt, Biserica aceasta avea, in momentulmnei astfel de Erwerbung", doi Mitropo-

represintat printr'un delegat stabilit la Su-ceava, un dicheu", dikaios, dupà moda gre-ceasca episcopul de Radauti, sufragant alMitropolitului, al cdrui Scaun, infiintat Inca dinsecolul al XV-lea, era unul dintre cele mai vechiale Moldovei. Mitropolitul trebuia hotaritpardseasca total drepturile sale, iar episcopul,inca de acum indepartat de la vechea lui rese-dinta, va fi asezat la Cernauti, mic ta"rg degranita, locuit de o mana de Evrei si de cativacarausi romani, in mahalale , care fusese pre-ierat Sucevei, Campulungului si Siretiului, fiinda,era localitatea, de o oarecare importanta, cat maidepartata de Moldova aceasta, pe care cautau a.o face uitatä.. La 24 April 1781, mitropolitul Gavriil Calimachise hotari sa semneze o conventie care-I despoiade orice autoritate fata de provincia romaneascapierduta '. De fapt, el nu Ikea deck sa recu-noasca o situatie existenta, de oare ce carmuirea.oprise acum orice 1egatura i dependenta, oricare

fi numele ei, a intregului cler indigen cu clerulstrain, raporturile manastirilor din tara, ale stare-.1i1or lor si ale tuturor comunitatilor, organisatii1or..si sefilor religiosi cu numitul cler, .ca i orice

Wickenhauser, Radautz, p. 45 i urm.

sell :hind,

si

si-si

ar

RAP1REA BUCOV1NE1 DE AUSTRIEC1 43

atarnare anterioara a preotilor i calugarilor din .provincie fata de sefii lor de peste hotare" Fara_a se preocupa de pretentiile posibile ale Pa-triarhului din Constantinopol, pe care, pur sisimplu, le-au ignorat, cum au facut, cu Ufl veacmai inainte, si in ce priveste Ardealul s'aprocedat la elaborarea, de catre generali sifunctionari civili, lira a consulta o singura data,vre-un prelat roman, a noului regulament alacestei Biserici, anexata si ea. Apoi, s'au facutcunoscut principiile noii Constitutii si batranuluiepiscop, dandu-i in acelasi timp porunca de a-simuta Scaunul.

Raportul guvernatorului Enzenberg constatablandeta, devotamentul aceluia lath' de Imparat,respectul pentru ordine, ca i faptul, favorabil, ca.nu mai are cleat cativa ani de trait ; el ii incre-dintase de dragostea sa pentru legalitatepentru adevarata crestinatate", admitand ca acesti.calugäri, cari depindeau, de altfel, numai deMitropolit, si al caror spirit, in sensul reformei,de curand introdusa in Moldova de Rusul Paisie,putea sa-i desplaca , sant samanta de rascoalarsi-i asigura ea' poporul nu s'ar tulbura preamult daca in sfarsit s'ar regularisa" situatia

Ibid., p. 47.V. lorga, lstoria Romdnilor din Transilvania

Ungaria, II.$1

.

,,

si

'2

46 W. IORGA

acestei tagme monahale, care-i este antipatici; in-definitiv, orice i s'ar fi propus episcopului, patro-nagiul i controlul laicilor straini, secularisareaadministrativa totala a Bisericii sale, ar fi prirnitintreaga lui aprobare l Cum, Fara indoiala, nuera inaccesibil la consideratii bfine0i, el ar ficerut confiscarea bunurilor Mitropolitului mol-dovean, a carui autoritate nu mai putea fi admisa,cu atat mai mult, cu cat de atata vreme el nu-§imai visitase subordonatii i nu luase parte realala administrarea religioasa a unui tinut in care,am adauga noi, intrarea i-ar fi lost, aproape cusigurantä, interzisd.

Enzenberg presintase un intreg program spreaprobarea, sigurd in imprejurarile acestea, a

prelatului : reducerea numarului calugarilor, des-fiintarea schiturilor, care tineau de marile i bo-gatele aF;ezaminte clatorite cucerniciei vechilorDomni romani §i a sfetnicilor lor, boierii ; ad-ministrarea tuturor veniturilor de functionari apar-tinand societatii civile germane, care se instalain Ora, procurand manästirilor ceia ce era strictnecesar pentru intretinerea lor; dreptul pentrucarmuire de a scoate din functie pe stareti sau

egumeni, ai caror succesori vor fi, de acumThcolo, alei in presenta personalului adminis-lrativ al provinciei, a tuturor cfilugarilor i a

1 Wickenhauser, Radautz, pp. 49-50.

RAPIREA BUCOVINE1 DE AUSTRJECI 47

doi egumeni vecini", Imparatul avand privilegiul-confirmarii ; bisericile vor avea un personal corn-pus din, cel mult, un preot, un capelan si doiservitori, fiecare parohie putand sa cuprinda celmult o suta de case, ceia ce inseamni a reduceluarte vadit si rolul clerului mirean. Si era vorbaacum si de restrangerea scutirii acestui cler dedark tarii. In sfarsit, episcopul nu va puteaporunci, nici hotari nirnic MIA colaborarea, caretrebuia sh-i fie peste rnasura de neplficuta, aunui Consiliu, a unui Consistoriu.

In tot acest zel pentru adevarata crestinitateera, bine inteles, vorba de interesele fiscului,Austria secolului al XVIII-lea fiind in primulrand un imens asezamant fiscal In folosul Caseiarhiducale si al acolitilor ei, nobilii. In afara deaceasta, se mai urmaria, evident, si un alt scop:acela de a rupe toate legaturile cu Moldova side a micsora, dad nu de a distruge, orice ele-ment capabil de a atrage dupg sine orientfiricare puteau fi primejdioase. !Ma de ce rnernbriiclerului din Bucovina erau impiedecati de a seduce la Iasi pentru procesele cu privire la pa-rnanturile pe care Mitropolia le rnai avea Incadincolo de granita cea noua. Consimtiau chiarsà renunte la posesiunile episcopatului de RA-dauti in ,,tara turceasca", nurnai pentru a nuintretinea legfituri cu acest teritoriu de a carui

4S N. IORGA

vecinátate, ea supu§i credincio§i, toti trebuiau saluite. Orice export de monedi intr'acolo trebuia.interzis. $i importul drtilor biserice§ti, necesardeocamdatà, era privit cu o mare bgnuial61.

Legaturile cu Moldova româneasd ar fi pututfi inlocuite prin allele, noi, cu Románii din ArdeaLDad nolo, in afarg. de Blaj, reedinta episco-pului unit cu Biseiica romank Inca nu se ti-pfiriau cfirti de rugAciune2, exista insg, de la1760, o organisatie nationala. a Bisericii orto-doxe, cu un episcop sarbesc, cu secretarul, agentii

i consiliile ei provinciale 3. Este aclevárat daceasta concesie a Curtii in favoarea celor cetineau de legea veche era departe de a-i fimultamit pe de-a'ntregul §i ca ráscoalele tirà-ne0i, provocate, de fapt, de serioase motivepolitice i sociale, erau la ordinea zilei. Cu toateacestea, ar fi fost de folos reunirea noii Bisericireformate de Imp5rat cu cea pe care LuminatiaSa o acordase acum Românilor cari apartineauCoroanei Sfântului Stefan. Totui nu s'a facut

-nimic ; esentialul nu era de a crea o BisericAbine randuitfi, Inteadevar creOna", ci de aisola aceasta mica insuld româneasd intre noile

' L. c., pp. 51, 53.' V. lorga, Istoria Romdnilor din Transilvania i

Ungaria, II3 Tottqi unele c1r1i ardelene au lost importale in Bu-

covina ; Niator, 1. c, p. 6.


achisitii polone ale Casei de Austria pentru ainabusi pe incetul, intr'o inchisoare bine captu-itã rescripte" i cu ordine, viata nationali

a unui popor inapoiat".

In curând, episcopul trebui sa-si päraseasdivechea resedintä de lânga biserick frurnoasalarga biserica datdnd din secolul al XV-lea sicare fusese restauratà in secolul al XVI-lea, dingrija lui Alexandru Lapusneanu, Domnul Mol-dovei. La Cernauti, el fu gazduit la frateleun boier inic, iar catedrala lui era o simplábaracd ; se mai vede si azi, in mahalaua Clocu-cica, aceastä biatä injghebare pe care familia luio ridicase de curând. El se supuse decretuluidin 21 Decembre 1781 care pretindea sa' stabi-leascä aceastä chestie de mare si decisivä im-portanta care era desfiintarea unei eparhii i in-fiintarea alteia, aceia a Bucovinei", MCA nicioparticipare a Patriarhului, sef ierarhic al tuturorBisericilor orientate. Procedarä aici ca i in Tran-silvania, in acelasi spirit austriac traditional siconform noilor tendinte ale epocii reformatoare,in sens laic revolutionar, a lui losif al II-lea. Epis-copul, deci, era un simplu functionar bisericesc,nevoit si se supuni ordinelor unui Landesherr",suveran al provinciei. El nu depindea deck de

' Nistor, 1. c., p. 5.4

cu

4'0

si

50 N. IORGA

autoritatea suprerna a acestui suveran, fiind, suptraportul ierarhic, un episcop exemptus al Bu-covinei", adeci f al unei eparhii prin vointadoar a Imparatului, care ii interzicea orice le-gatura cu insu§i corpul Bisericii sale. MangstirileHsi' trebuiau sa i se supuna, §1 nirneni altul nuavea dreptul de a supraveghia administrareadomeniilor biserice0 in Bucovina. Abia in 1783reclamatiile Sarbilor, cari se bucurau de multitrecere in Monarhia austriaca, reclamatii pe carele banuim u§or, adusera recunoa0erea autoritatiimitropolitului de Carlovät, dar numai supt ra-portul dogmelor, Fara nicio putinta de a sea mesteca in afacerile administrative ale provinciei1,episcopul bucovinean avand dreptul de a luaparte la alegerea acestui Mitropolit.

De fapt, situatia acestei noi Biserici fata deMitropolie era perfect asamanatoare cu aceia aBisericii, de curand creata §i ea, a Romanilordin Ardeal. In aceastalalta tall romaneasca insa,episcopii ei in0 erau Sarbi ; in Bucovina semargenirà a da prelatului roman, care se Inca-patina sa traiasca, un ajutor sarb, §i anume pearhimandritul Ghedeon Nichitici, care fusese acumrecomandat ca succesor al episcopului arde-lean, Dionisie Novacovici. Dupa instalarea luiGhedeon in noua sa functie, un Roman din

' Ibid., p. 6; aceasta másura fu largita in 1786.


Feldioara, in Ardeal, un cunoscut ticálos, primiinsArcinarea de a functiona drept consilier al

episcopului, dispensat". Dar, cum el dispirudefinitiv dupa un nou scandal, se vorbia deinlocuirea lui prin cel care era si fie al treilea.episcop de nationalitate sarbfi pentru Romanii

Transilvania, Gherasim Adamovici, insä dedata aceasta o energia protestare a bätranuluiDosoftei facu sa inceteze o tutela umilitoare, decare credea a se poate dispensa'.

In acela§i timp se urmaria ideia de a mic§oraimportanta mAngstirilor. Am al-Mat In IstoriaRomdnilor din Transilvania i Ungaria motivelepentru care mfingstirile erau vazute cu ochi ràide Guvernul austriac; acesta le considera dreptadevärate vizuini ale schismei grece§ti militante,ca adiposturi totdeauna deschise agitatorilor ye-nip de peste munti, ca fortareata neclintith incare mai resista vechea traditie. Enzenberg, atot-puternicul guvernator, luä, indatä dupà anexare,inAsuri pentru indepártarea celor mai suspectidintre egumeni ; furg izgoniti cei de la män5s-iirile Voronet §i Sänt-Ilie, amandouä ctitorii aleJul tefan-cel-Mare, egumenul de la Solca, Inaltatade tefan Tomp, i cel de la Humor, ctitorie maiweche, furä nevoiti si se retragl in mfingstirile

I I, Nistor, 1. c., .pp. 7-8.

din

52 N. IORGA

lor oi sà se pocaiasci. Cu atAta asupririle ntu

se sfaroirá ; aveau de gand sa se lepede nunurnai de aceoti principali acusati, ci oi de câtivalmembri din clerul inferior. Nurnai staretul de laMoldovita putu si intre in gratiile stäpanului.

Totuoi, acesta nu era decât prologul pentrttcirmuirea impäräteasd.

De data aceasta, episcopul, care nu era moo-neagul barbar oi tftritor pe care oi-1 inchipuiau,se impotrivi cu toatfi darzenia. Merseseri pànãacolo Mat ii ceruserä sa iea initiativa in cepriveote secvestrul bunurilor bisericii sfântuluiGheorghe din Suceava", apartinând mitropolltuluiMoldovei, oi Mitropolitul acesta rAspunse ironicca nu cunoaote o biserid cu acest nume, avandproprietati in Bucovina oi cg, in ce priveote-patrimoniul Mitropoliei, el declarà cä nu-1 poate-instráina 1, Voiri apoi sá despoaie sediul epis-copal de curând creat In provincia anexati de-pimânturile pe care le stapftnia, ca prelungire aepiscopiei de Radauti; i se oferia in schirnb uttsalariu de functionar care i-ar fi inggduit sa-oivada numai de indatoririle lui religioase 2 Inindignarea oi in desnad'ajduirea sa, el scrise-guvernatorului, in aceoti termini de o maresimplä elocventä: Rädáutii este episcopia cea

' Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldaviei, p. 309.2 Wickenhauser, Radautz, p. 67.


mai veche din intreaga Moldova si, dacà acestpopor nevinovat ar vedea ea eu despoiu epis-copatul de toate bunurile sale si-i indepartezpamanturile pe care le-a avut intotdeauna, astfelincat toate drepturile si tot ajutorul ar fi

lipseasca de acum inainte, a§ putea fi luat dreptcel mai mare monstru si barbar si viata meainsasi ar fi totdeauna in primejdie. Toti veciniiconfesiunii mele si poporul, atatia din cler sidintre laici, ar trebui sa ma considere ca pe celmai vinovat dintre calcatorii datinelor lor, si catapretuire as mai putea astepta eu oare, de lacnoriasii miei? ". Familiile donatorilor ar puteaavea unele pretentii, si taranii sant prea obisnuiticu o libertate deplina" pentru a admite ase-menea rnasuri de ordin administrativ 2. Nu poate,-spunea el cu lacramile in ochi, sa-si lase vechearesedinta, de care e legat de aproape treizecide ani", petecul sau de pamant si cei cativalfirani cari traiesc acolo. Ii calificara atunci dreptun batran incapabil de a intelege noul spirit al

drept un bun preot in stil moldovenesc" 3.Dar toata opositia aceasta nu reusi sa scape

manästirile de prapadul care le ameninta. 0 co-misiune, din care facea parte si un boier liber-cugetator, Vasile Bals, ispravise acum o anchetä,

' Fr. A. Wickenhauser, Molda (Radautz), p. 73.I Ibid., pp. 73-4.

Ibid., pp. 78, 96-7.

si-i

54 N. JORGA

ale Orli resultate erau foarte defavorabile calu-gfirilor. Nu voiau sä li lase nimie, petru a nuidistrage de la chemarea lor, cleat o griclin&mica in care sa se plimbe". Enzenberg ar fi

voit sä pastreze numai trei manfistiri mari: Mob-dovita, Sucevita, cu splendidele fresce de lasfarqitul secolului al XVI-lea, care au trezit ad-miratia d-lui Strzygowski, i Putna, unde seodihnesc rama§itile lui Stefan-cel-Marel,el fixa cu precisie pang i numarul cfilugari..lor pe cari consimtia sa-i tolereze. Marea ma-nastire Dragomirna, ctitoria mitropolitului artistAnastasie Cramea, fu suprimata, fiindca se ga-se0e aproape de frontiera", in primul rand, iapoi fiindea i calugarii se bucura de o reputatieproasta. Puri inchise !Ana i schiturile i sin-gura manastire de maici care mai rfimäsese, laPfitrauti 2.

Cand, catre sfar§itul anului 1783, secularisareabunurilor care apartineau manfistirilor fu anuntat'aConsistoriului, o protestare energica raspunse laaceasta incaleare nelegiuitfi i nedreapta. Sprijinutlui Nichitici, ajuns episcop al Transilvaniei, 4icel al Mitropolitului Orb, fu cerut cu staruinta ;.li se raspunse insa ca Imparatul, preocupat numaide binele Bisericii, nu se gAndeOe la o confis-

' Ibid., p. 98.I Ibid., pp. 91-2, 110, 114-5.

si


care, ci doar la o secvestrare administrativA 1Numai deck staretii tuturor mAnistirilor mari,pina vi cel al Moldovitei, de care cArmuirea eraatAt de multAmitA, declararà cA vor sA pArAseascitara pentru a merge sä regaseascA in Moldovape cei ce-i precedaserà in exil ; dar numai doidintre acevti prelati, urmfiriti de Guvern vi pe-depsiti de Consistoriu, se expatriarA, de fapt 2.

Acum se putea incepe opera de regularisarea clerului, de care atAt de mult se vorbise. DinMaiu 1785, incepea administrarea civilA a fon-dului mánAstirilor ; regularisarea chiar, fu decretatAde losif al II-lea la 29 April 1786, impusi episco-pului vi confirrnati apoi la 29 April 1789. MaifuseserA vi inainte protopopi in Moldova, dar maidegraba ca loctiitori ai episcopilor deal ca vefireligiovi ai judetelor 8; acurn se crearà provineiiadministrate de protopopi, vase, ca in Ardeal, doua.vicariate (in afarà de postul de vicar-general)pentru tinuturi avAnd un caracter deosebit, cumerau CAmpulungul Moldovenesc vi CAmpulun-gul Rusesc. Numfirul parohiilor fu redus lajumAtate, vi fusese vorba chiar sA se pästreze

' ,,In die Verwaltung Obernehinen" ; ibid., p. 102.2 Ibid., p. 104 gi urm.° Vicarii existau gi inainte, Ca protoierei" si vicari ai

protopopiei" 5 Marian, Inscriptii, I, p. 69. Un protopopmIzichia ; ibid., p. 23 (in Domnia lui Vasile Lupu ; pp.54, 65). Tot astfel era in 1631 un protopop al SlinteiMitropolii In oragul Suceava".

6 N. IORGA

numai nouàzeci de preoti. Ca si in Ardeal, laiciitura admisi in Consistoriul episcopului, consti-tuind chiar jumgtate din adunare. ImpAratul erapatronul Bisericii intregi, si fiecare parohie isiavea propriul ei patron ; acestia aveau dreptulde a nurni pe membrii clerului, incredintati pro-tectiei lor1. Numai cele trei mgnastiri alese deguvernator supravietuira peirii marii vietii ca.-

lug5resti din Bucovina. In ceia ce priveste ye-niturile pe care le aduceau parnanturile ddruiteodinioail de Domnii români ai farii, acestorasez6minte menite s'a li pomeneasch numelesi &á asigure rugkiuni pentru sulletele lor,acestea full menite pentru biserica si scoalg",

indiferent ce biserica si ce scoalà, intrebuin-tând indiferent ce limbä, in slujIA si in invätä-mant , si, cat despre prisos, pentru bineleclerului, religiei si umanitatii", acea umanitatela care vechii donatori nu se gandiserä cleatsupt raportul propriei lor nationalitati, aceia chiarcareia noii stApani ai prii ii gAtiau acum peirea.In zadar losif al 11-lea declarase, in 1781, ca nupoate fi vorba deck de o intrebuintare ,in folosulcoreligionarilor si in provincia chiar in care aufost secularisate mánhstirile" 2.

' V. Nistor, I. c., pp. 11-2.2 C. Morariu, Kullur-historische und ethnographische

Skizzen fiber die Bomar:en der Bucovina, p. 27.


*coala romaneasca, de parohie si de mangstire,exista acum in Bucovina, ca si scoala die-cilor" ambulanti ', si ei i se datoreste aceafrumoasa caligrafie si acea perfecta ortografieprin care se deosebesc toate inscriptiile, notitelesi manuscriptele redactate pe vremea aceia inlara. Era chiar, la manastirea Putna, de curandreformata de unul dintre cei mai demni de ye-neratie intre sefii Bisericii moldovene, mitropo-litul lacov 1-iu, care-si petrecuse chiar ultimii sAiani in aceasta mare manastire, o adevaratà scoalasuperioara, condusa de un calugar harnic, carese amesteca si in politica' si care, cu cativa animai inainte, Meuse o calatorie la Petersburg,Vartolomei Mazareanul, caligraf incercat si corn-pilator de cronici ; acolo se inväta, atunci andcivilisatia fiscalfi a Imperialilor isi facu, prin fortaregulamentelor, intrarea pretentioasa si flarnandain tara, slavona, stiinta teologiei, dupa operele-celebrului erudit grec contemporan, EvghenieBulgaris, mart ca arhiepiscop rus, istoria bise-riceasch pe basa textului lui Eusebiu, si chiargeogralia, dupa o traducere a cartii lui Buffier,facuta de egumenul de la Zagavia, in Moldova,episcopul de Hotin, Amfilohie ; unul din profe-sori venia de la scoala din Patmos, scoala pre-Oita in Orient si care se bucura de venituri

' S. Fl. Marian, Inscripfii, 1, pp. 29, 31.

58 N. IORGA

create de Domnii Moldovei Inca de la ince-putul secolului al XVIII-lea.

Insi guvernatorul nu admitea aceste a§ezi-minte, pline de amintirile unui trecut pe careorice credincios loaial §i bun contribuabil trebuiasa le rispinga. Si la Putna n'a mai limas decko biserica oarecare, slujita de cativa calugariplatiti. Daca o noua §coala pentru preoti, de fapto simpla §coala de catehism, avand numai oclasa, mai tarziu pana la trei, se infiinta in cu-rand, full evitate manistirile a caror existentafusese respectatá ; noua §coala functiona la Radauti, apoi la manfistirea secularisata din Sant-ilie, in apropiata vecinatate a ora§ului Suceava.Directorul era un Sarb, lost preot intr'un satdin Banat, un vicar al manAstirii Covilo, importataici §i pentru a lua succesiunea episcopului :Daniil Vlahovici, care, de §i numele sau amintiao origine valahA", n'avea nicio legatura eta

Romanii. Cand i se dadura auxiliari, ca PetruVlahovici, Gheorghe Popovici sau Ghenadie Pla-tenchi (originar din Hotin), ace§tia full ale§i dinclerul ortodox de limba romAneasca sau slavona,din Bucovina chiar, sau din Ungaria. Abia maitirziu se intalnesc §i institutori romani, ca, depilda, calugarii Serafim §i Melchisedec Lemeny,dinteo familie de nobili din Transilvania, careparea a li primit, Inca de pe atunci chiar, unireacu Biserica catolick Fiecare ora§ §i fiecare sat

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI 54.

trebuia sili aibi §coala, supt supravegherea unui,protopop sau a unui preot simplu. GeneralulSplényi nu reu0se saii faci primit planul dea Infiinta chiar In capitala provinciei un internat'-pentru doisprezece copii nobili, supt suprave-gherea unor calugari, dar trebuind sa-0 facástudiile in limba germana ', iar gimnasiul pentrutinerii clerici, pe care Dosoftei avea de gand sfi-Ifaca la alanastirea Horecea, nu ajunse niciodatä.si fie realisat 2 S'au gandit apoi sa trimeati,candidatii la manastirea Marelui Schit din Ga-!ilia, la colile din Lemberg sau chiar la Car-lovat, dupa cum tinerii din Transilvania erautrime§i la colile catolice din Ungaria sau de laViena S.

Aveau de gand sa inceapa acum i in Bu-covina o mare opera de propaganda in folosulBisericii romane, de §i tendinta aceasta eramutt impiedecata de spiritul de indiferenta con-fesionali §i chiar religioasa al acestei epoci a.

lui Iosif al II-lea. Nunciul Garampi, care primise-in biblioteca sa, bogatfi in carci de istorie, inmanuscripte i documente, pe tanfirul Sincai,cerea si se Inceapi neaparat aceasta folositoare

1 General Splény's Beschreibung der Bukovina, pu-blicatA de J. Polek, CernAuti 1893, p. 125.

' Morariu, o. c., p. 43 si urm.' Ibid., gi mai ales pp, 57-8.

60 N. IORGA

opera de mantuire a sufletelor romanesti. Cutareabate din Viena räspandia falsa stire a niortii luiDosoftei pentru a cere, In loc, numirea unui epis-cop unit, si el mergea pang acolo, that propunea

candidati : pe Ungurul Andrei Zsetky din Mun-caciu, in Maramurasul vecin, sau chiar pe Romanul,de origine nobila, Pavel Bereghy, canonic la OradeaMare '. De fapt, clerul romanesc se temea deincalciri din partea unitilor, ale caror abusurierau cunoscute in Bucovina din spusele Arde-lenilor emigrati in urma persecutiilor pe care leprovocase Unirea, i episcopul fu silit sa-si in-trebuinteze toata retorica pentru a convinge pepreoti pe crestini", jurandu-se chiar pe su-fletul sáu, ea la scoala din Suceava nu poate fivorba de o conspiratie contra vechii

Pentru a-si avea credinciosi acurn castigati lanoua confesie, Guvernul inlesni prin toate mij-loacele invasia plebei agrare a Rutenilor dinGalitia, cu atat mai mult, cu cat dese ori segandise sa ceara ca noua provincie sa fie alipitäGalitiei. Numárul acestora crescu rapede, insaei nu intarziau sa se supunä episcopiei ortodoxedin Cernfiuti, care inca nu-si dfidea sama deprimejdia ce ameninta in modul acesta supre-

Nistor, o. c., pp. 30-9 ; Morariu, o. c., p. 50 si urm.Morariu, o. c., p. 56 si urm.; se aducea i obiectia

ea Daniil poarta haine diferite de ale preotilor moldoveni.

pi

pi

legi..

'

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI 61'

matia si existenta chiar a elementului romanesc-din Bucovina.

in aceste imprejuriri, deosebit de triste, Do-softei, care visase sá ajung5. un arhiepiscop"(la 1783) si care semna In acefasi timp, in ro-mâneste si in nemteste, exemter episcop Bu-covinei" 1, sfarsi, odati cu viata, si cu necazurilesale, la 2 Februar st. n. 1789, in momentul chiarin care un mare curent de reforme revolutionare,venind din Occident, turbura lumea intreagg.

Dacä Biserica din Bucovina nu a fost alipitkatunci, cu forta, la provinciile Monarhiei astigatela confesia romand, aceasta se datoreste numai.silintilor SArbilor, atot-puternici Inca in State leimperiale, in tot ceia ce priveste ortodoxia, aicfirii, am zice , detinAtori privilegiati erau.Vlahovici nu uitase aceastà succesiune care i sefàgkluise si pe care de mult o astepta : acestsimplu preot, na'scut inteun judet din Croatia,purtá la rândul ski crucea de aur care impo-dobise pieptul lui Dosoftei, si titlul de baron fuacordat acestui fost invatator si preot, dupi cumtitlurile de cavaler si nobil erau distribuite acumdin bielsug umililor descendenti, farit stiintä decarte, ai vechilor mari boieri moldoveni, mazilii7cari isi Watt viata la tali, fArá a fi visat vre-odatii

' Dan, Cronica episcopiei de Radatifi, Viena 1912,p. 126.

62 N. IORGA

atat de strilucite. Acesta era un pas noupentru desnationalisarea acestei provincii roma-ne§ti, cfireia imparateasa Maria-Teresa ii promisesesolemn pistrarea tuturor privilegiilor §i respec-larea tuturor datinilor.

Se mai lucrase i pe alta cale pentru a seajunge la acest resultat. La inceput, pastraseraca limbi oficiala, limba romaneasca; Guvernulintretinea pentru aceasta un secretar moldovean ';petitiile, resolutiile, actele de hotarnicie §i deprocese erau redactate in singura limba careputea fi inteleasa de impricinati ; ordinele §i so-matiile se faceau dupà vechea formula i or--donantele se publicau in romane§te ; se luaserachiar masuri pentru traducerea diferitelor coduri'.insä, de la sfarOul anului 1786, administratia

V. der allhiesiege (la Suceava) walachische HerrSecretaire Michalacki", in 1779 ; lorga, Studii docu-mente, VII, pp. 227-8, no. 78. Un Roman, capitanul Vasileleremievici, fu insarcinat cu organisarea serviciului depaza la granita ; ibid., V, p. 418. Cf., in general, C.Morariu, Parli din istoria Romdnilor bucovineni, Cer-nauti 1893, pp. 19 gi urm., 47 si, mai ales, pentru re-giunea ciobaneasca a Campulungului, Stefanelli, Docu-mente din vechiul ocol al Cdmpulungului rnoldovenesc,Bucuresti 1915.

' Morariu, o. c., p. 10 si urm. ; memoriul nostru asupra,boierilor si razesilor din Bucovina si Basarabia", inAnalele Academiei Routine', XXXV, p. 14 si urm.

pi


militarà inceta si Bucovina devenia, pierzdnd odutanomie care-i fusese tolu# solemn asiguratd,un simplu judet al Galifiei. Dar aceasta insemna,pe lAngh robirea, Ihrh zibavh, dupi datinasocialfi polonh, a muncii thrhnesti, sporireaneincetath t a imigratiei rutene, emigrarea inMoldova a thranilor din ce in ce mai asupriti,invasia Evreilor, cari distruserh in curAnd oriceurrni a comertului crestin si a acelei vechi in-dustrii traditionale care inghduia mestesugarilorromAni sh-si intocmeasch o mica avere, sforthrineincetate pentru introducerea confesiunii catolicesi persecutarea sistematich a tot ceia ce amintiain administratie, in scoalh si phnh si in viatasocialfi epoca Domnilor moldoveni. Aceasta tinupatru ani; la 1790 fu restabilit totusi regimul deautonomie. Dar scolile rimaserh supuse instant&superioare de la Lemberg, care aduse in curAnd,pentru a servi alte interese nationale, o rhpededecfidere a asezhmintelor scolare din Bucovina.Obligativitatea scolari fu desfiintata, la 1793. Dinlot ceia ce se crease in ultimii ani, nu mai fa%mase cleat o scoalá româneasch, si, duph 1821,Tornano-germana, la Cernhuti chiar, nouh scoliromAno-germane de sat, douh scoli pur roma--nesti la Siretiu si la Suceava" 2.

' Cf. Bogdan-Duica, Bucovina, p. 35 si urm.' Morariu, o. c., p. 139.

64 N. IORGA

In imprejurfirile acestea, Daniil Vlahovici1 erachemat sá hotarasci viitorul Romani lor din Bu-covina. Bietul batran nu stia nimic in afara (lelegaturile sale cu ierarhia sarbeascA din Unga-ria. Hirotonit la Carlovgt, impiedecat numai deboala de a asista la alegerea noului mitropolitStefan Stratimirovici, el se consulta la fiecare-pas cu superiorul ski, ale carui sfaturi eraupentru el porunci Dach s'a impotrivit incerci-rilor Polonilor din Lemberg de a atrage in scolilelor de teologie pe tinerii romani din Bucovina,cari trebuiau sa ajungfi mai tarziu propagandistiin sensul unirii confesionale ', el o fAcea, nupentru a salva interesele romanesti, ci pentru a-siajuta Biserica impotriva oricArui amestec catolic,pentru a o OMNI intreaga organisatiei ecle-siastice a Sarbilor, conationalii sai. El stiamitropolitul rutean unit din Galitia cerea stabilirea,la Cernauti, a unui episcop supus autoritatii sale,sperand sä poatà indepârta, mai tarziu, cu totul,pe seful schismatic al provinciei, si de aceiase aggta, cu toate puterile, de sprijinul Bisericiisarbesti.

Ibid.2 tin nepot al prelatului arenda mosia de la Prelipce,,

fa 1772; lorga, Studii $i documente, V, p. 424.8 In invAtamânt, se 1ntrebuinta catehismul din Car-

lovit, tradus la 1804 Qi publicat de Stefan Atanasievici;at Morarhs, o. c., p. 26.

2.

car

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIE.CI 65

Ceia ce nu a impiedecat totusi decisiile im-periale de la 1812 si 1816, care suprimau, pur sisimplu, invatamantul in limba romaneasca, su-punand, dupg disolvarea Consiliului scolar dinLemberg, invatamantul din Galicia ca i pe celdin Bucovina, Consistoriului arhiepiscopal catolic

decretand, cu putin timp mai inainte, cà toatescolile vor avea un caracter confesional catolic.Trebuia lepezi legea pentru a ajunge in-stitutor, si strainii, Ruteni, Poloni, Germani, eranintotdeauna preferati. Nationalistii poloni, caridictau la Lemberg, introdusera chiar, ca limbade predare, propria lor limbfi.

In zadar se hotarise, la 1814, intemeierea uneinoi serii de scoli primare. Daca, la 1808, seinfiinta la Cernauti un gimnasiu, el fu destinatnurnai copiilor de functionari, si invatamantul sefacu in limba germaria In ceia ce privestescoala de teologie, aceasta vegeta inteo cameradin modesta locuinta a episcopului, mai tärziuintr'o casa inchiriata, si supravegherea directa aacestui prelat, care revenia astfel la primele saleindeletniciri, nu adauga nimic la stiinta, nici lazelul ajutatorilor sai.

0 notia generatie a trebuit sa deie dascalii defilosofie si de fisica doriti de atata vreme,Ardeleanul Anton Marki ajunse directorul studiilor

' Moraria, 1. c., pp. 139-40.

5

sa-ti

si

66 N. IORGA

de pedagogie la scoala episcopalfi, avAnd chiarta succesor pe un Ungur, Aloisiu de Beäthy 1.

In 1818, dui:4 ordinul formal, de OW, alautoritätilor scolare din Lemberg, care cereauprepararea candidatilor prin studii gimnasialetransformarea coIii inteun Seminariu teologic,Daniil fu nevoit sA ia hotArirea de a suspendacursurile.

Posturile de preoti erau tottle oeupate, 'jartinerii clerici bucovineni se obisnuiserà s'A Ire-cventeze scolile din Lemberg si chiar pe celedin Viena, cu toatil dojana Mitropolitului sArb 2.

Ace§ti elevi insä, un Cazievici, un loan Grigo-rovici, un Tarnovietchi, un Eugen sau EftimieHacrnan, n'au contribuit cu nimic la progresulnatiei lor, care trebuia sA se multdmeasci doarcu calendarele bietului cAntaret Tintila.

Desfacerea Bucovinei de Galitia avuse Joe, la1790, in legaturà cu noul rizboiu dintre Casade Austria si Turci, inceput, in intelegere cu

fosti si viitori rivali, la 1789. Armateleimperiale luaserA in stApAnire o mare parte dinMoldova, ocupAnd oproape fárà nicio resistentàBotopnii, Romanul i Hotinul, lásat, cu toatáraiaua turceascA, in grija spiritualA a episco-

' p, 73.Ibid, pp. 73-8; Nistor, o. c., p. 47.

Rusii,

ibid

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRTECI 67

pului Daniil. Si, indata dupà o victorie maide grabi ruseasca, principele de Coburg i§i putulua resedinta la Bucuresti, unde el si succesorulsari, care nu era altul decat fostul guvernator alBucovinei, Enzenberg, care-si formase tin fel despecialitate de a administra pe Romani si de aorganisa tinuturile lor, au comandat Orli lapacea din Sistov, pace de restituire generalfi, la1791. De aceia diploma imperiala din 19 Sep-tembre 1790 declara ci Bucovina va fi consi-deratfi si tratata in veci, supt acest nume, ca oprovincie autonoma, cu forma de guvernamantdeosebità" '. Mai thrziu, razboaiele Revolutiei,nenorocirile Monarhiei austriece impiedecara re-tragerea acestei masuri, care tindea sà atrag5 pe1Românii, abia cuceriti, din Moldova si din Mun-tenia, cätre spectacolul acestei Bucovine liberromanesti. Dar, indata dupa ce regimul napo-leonian fu definitiv zdrobit i dupà ce tratateledin Viena fixara noi frontiere de restaurare"Statelor europene, reunirea Bucovinei la GalitiaJu decretatä, din nou, la 1817. Episcopul Vla-hovici asistä neputincios, de oare ce era corn-plect lipsit de inte1igent5, de constiintà, de mo-ralitate si de prestigiu la consecintile necesareale acestei decisii.

' Dass die Bucovina tinter diesem Namen stets a1seine Mr sich bestehende Provinz mit besonderen Land-stAnden angesehen und behandelt werden solle."

,

68 N. IORGA

Cand, la 20 August 1822, el inceta din viatk,dupi o administratie care vegetase treizeci ii

trei de ani, succesorul lui fu numit abia dupimai multe luni de a§teptare, la 17 lulie al anuluiurmator. lsaia Bala§escu, arhimandrit §i vicariu,.era un Roman de vita veche §i el i§i Meusestudiile supt directia lui Vartolomei Mazareanul,la §coala mánastirii Putna, urmand linia traditiilormoldovene§ti" ale trecutului. Nu era insa decalun bun ortodox §i mai ales un supus, plecat §iloaial", fata de Landesffirst", de imparat.

El a avut fericirea de a putea deschide §coalade teologie de la Cernauti, in anul 1827. Dar, inaceasta. §coala pentru clerul romanesC, nu existao singurd materie care set fie predatei in limbapoporului. In loc sa lucreze la bune carti destudiu, preferau sä tina lectii de istorie biseri-ceasck in latine§te, de exegesk de drept canonic,de archeologie biblick de limba ebraica, etc.,pedagogia singurà fiind predata in limba ger-mana j. Recomandand studiul, absolut trebuincios,al musicei vocale §i al economiei rurale, epis-copul nu precisa daca aceste lectii vor fi facutein romane§te. Limba aceasta se intrebuinta pro-babil ca prepararea prealabila din Seminariul-internat, care, de la inceput, fu adaugat la §coala_

1 Ibid., p. 81 gi urm.


'Pe vremea aceasta, nurnArul tinerilor Rom Atli,cari frecventau gimnasiul german trecuse pesteo sutA si, timp de mai multi ani, episcopul (t 14Septembre 1834) interveni cu energie, dar Uriniciun resultat, pentru reinfiintarea scolii primaretromânesti.

Deqteptarea national:a a Romani lordin Bucovina.

Supt raportul national, cu toatd originea oieducatia sa, nu se asteptase nimic de la episco-pul lsaia, iar succesorul lui (din 8 Maiu 1835),profesorul Hacman, lost student la Viena, dupice Meuse studii in nemteste, in provincia luinatalá, va fi chiar cu totul nepAsAtor la ceia cepriveste interesul si viitorul rasei sale. OrtodoxInca mai putin infocat deck acest predecesor alsAtt, Eugeniu, care avuse marea onoare de ada cateva notiuni de limba romAnd celui careera s'a fie mai tArziu mp5ratul Ferdinand, nuera cleat un simplu functionar austriac, preo-cupat, ca si colegii sgi laici si militari, de sa-lariul si de titlurile sale. Cum a lost de la ince-putul administratiei sale, asa a limas pana labatrâneta, Mil a avea cat de putin remuscareade a fi pierdut, in 1848, singura ocasie careputea reinalta poporul ski si a-I pune din nou

72 N. IORGA

in stapanirea unei mosteniri cotropite si dominatede strain.

Si nu trebuie sa-i gasim o vina din faptul canu samara cu niciunul din acei mari episcopiai Românilor din Transilvania cari erau expresiachiar a natiei lor gata de lupta si de toate sacri-ficiile, pentru a afirma si mentinea drepturile sale.Nu putea samana cu un loan Inochentie Micu-Clain, victimil a admirabilului sau devotamentpentru causa romaneasca, sau cu atat de mareleski contemporan, Mitropolitul ortodox, Saguna.De o parte, era , pentru o massa puternica depopulatie o constiinta nationala care se for-rnase pe incetul, supt ameninthri si persccutii,in mijlocul primejdiilor si a loviturilor, hotaritasa infrunte orice incercare clureroasa care o puteaastepta in viitor; era un cler, cu indepartateorigini rurale, care ajunsese a personilica inda-rätnica munca, de neinvins, a taranului; era ocivilisatie proprie, care castigase o formidabilafortfi si zdrobise toate piedecile

limpce i se puse-

sera in zadar, in cale. ce, de cealaltAparte, o organisatie de Stat, de o petfectie greude imitat, se abatuse, cu toate mijloacele sale,atat de diferite, dar tot atat de eficace, asupraunui mic grup national de cel mult o surd demii de oameni, acum atacat, in tArguri, de strainisi in curand pirasit de boieri, sefii lui politici,cari se grupasera la Iasi in jurul Domnului lor;


forme, noi, lipsite de orice sens local si national,inlocuisera vechile datini care pastrau ramásitalegala a unei vieti istorice milenare, si acesteforme, capabile de a distruge orice amintiri siaspiratii, creau, acum, la 1830, in momentul incare navala ruteana era mai puternica, oameniearl, in afara de nrma lasata pentru totdeaunade tiparul educatiei lor straine, nu insemnaunimic. Hacman, pentru Guvern : Hackmanncu tot ceia ce a facut si, mai ales, cu ce a im-piedecat, nu este o excepfte condamnabila ; edoar tipul deplorabil al acestei generatii care,srnulsa de scoala confesionala catolica din me-diul taranesc, de ignoranta si de miserie, eracondusa, prin gimnasiu, fabrica de functionarioarecare, la splendorile atrágatoare ale Vienei,care o forma delinitiv.

Categoria preotilor si a calugärilor ocupati, cain Ardeal, sa raspandeascd, prin modestele lorcarti de scoali sau prin lucräri de propaganda,cunostinte folositoare i sentimentul unui dreptnational, printre conationalii lor, lipsia cu de-savarsire. Daca Atanasievici dãdu o traducere acatechismului sarbesc daca Porfir Dimitrovicitipari la 1826 o carte de rugaciuni cea d'intaiul,si un calendar, la 1841, daca Marki, un Roman

Un al doilea catechism, al lui $tefan Tarnovifchi, n'aapkut deck la 1849.

74 N. IORGA

de clincolo, i, mai tärziu, Teoctist Blajevici pu-blicara (acesta din urma abia la (844) gramaticiromanesti, aceasta se datoreste faptului cà ase-menea carti Ii erau cerute de nevoi practice caren'aveau nimic a face cu o constiinta si cu tinideal. Un Roman din Bucovina, niiscut la Ca-rapciu, Teodor, ruda cu acel Alexandru, hutlui Vasile si nepotul lui lonascu Racoce ,caremai 'Astra Inca mosia stramoseasca ajunse a

fi traducator din limba romang, pe langa Guyer-nul galitian : la 1817, el raspandia un apel pentrupublicarea unui ziar in limba lui materna, darCrestomaticul romanesc" n'a aparut decat la1820, si el nu era, de sigur, destinat numaicompatriotilor din Bucovina 2. In aceasta hotfirirea lui trebuie sá vedem mai ales influenta unuialt Roman, originar din Ardeal, loan Budai De-leanu, care functiona pe vremea aceia la Tribu-nalul din Lemberg si caruia i se datoresc, inafara de traducerea codului penal, apirut la Cer-nauti in 1807, si a unui dictionar romano-germaticare trebuia sa apara la 1818, cateva note criticeexcelente despre situatia Bucovinei in primii aMai secolului al XIX-lea3. Cei care-si simtiau vo-

lorga, Studii i documente, V, p. 426 ; actul e iscalitde Teodor Racoce.

2 Pumnul, Leptarariu, IV', pp. 101-4.3 D. Nistor le adauga la sfarsitul lucrarii sale despre

Romani i Ruteni in Bucovina ; v. i Revista istoricd,1, p. 21.

RAPIREA BUCOVINEI DE AUS rRIECI 75.

cacia de invatator, printre Romanii din Bucovina,treceau in Moldova : ca, de pilda, Alboteanu,.profesor la Seminariul infiintat la Iasi de mareleMitropolit Veniamin Costachi, sau prelatul Vla-dimir Suhopan, fost profesor la scoala de teo-logie 1 atunci and Melchisedec Lemeny, direc-torul noii scoli superioare de clerici infiintatein capitala Bucovinei, avea, Inca de la 1824.elevi moldoveni2. Unul dintre acesti exilati, Me-letie, zis si Brandiburul (din Brandeburg), ajunseepiscop de Roman, apoi Mitropolit al Moldovei.Un refugiat la Iasi a fost si poetul Daniil Sca-virrschi.

Nu putern tagadui totusi ca lunga administratie-a lui Hacman aduse Romanilor din Bucovina,ceva mai rnult deck nona oranduire a eparhiei1Episcopul trebui sa-si deie sama cä avea, in

sfarsit, de ales intre renuntarea coinplecta la ca-.racterul romanesc al acestei eparhii, adeca ru-perea legaturilor cu credinciosii, i intre masurile-care trebuiau sa pregateasca pe acesti tinericlerici, abia iesiti din scolile straine, a-si faceslujba in romaneste. El ceru infiintarea a vre-otreizeci de scoli superioare de sat, cu trei

' V. C. Morariu, o. c., passim.2 Erbiceanu, Mitropolia Moldaviei, pp. 122, 415-6

473-4.8 V. pentru aceasta Nistor, o. c., p. 52 si urm.

sr

76 N. IORGA

patru clase, si a unui numar, mai mare, de scoliparohiale cu o singura clasà, in care limba depredare era sa fie limba romaneasca. in sfarsit,la 1844, consimtira a-i satisface cererea, insa curestrictii foarte importante ; oriunde era si unpreot catolic, scoala, unica, isi pastra caracterulstrain; in scolile principale (Hauptschulen), in-vdtamantul trebuia sa fie predat in limba ger-mana. Li-a trebuit insa, nu mai putin de patruani pentru ca in Consistoriu sa se obtina supra-vegherea primei scoli care i-a fost incredintata 1Fusese vorba sa se infiinteze la Suceava o scoalasuperioara nationalà", cu tin curs special pentrucandidatii de institutori ; a fost imposibil de a osmulge de la reaua vointa, ingenioasa in amanari,a stapanilor straini ai tarii 2

La 1846, inspectorul numit de Consistoriul dinLemberg indraznia sä vorbeasca de cele treilimbi ale tarii (Landesprachen): limba germana,limba moldoveneasca si cea... polona" 3! 1, cuputin tirnp mai inainte, se facea a crede cilectiile de teologie pastorala de la seminariu sepredau in limba polona, pentru a cere ca aceastalimba si fie studiata mai fundamental*. Hacman-raspinse pretentia aceasta, dar semnä nepasátór

' Morariu, o. c., pp. 141-3.' Ibid.' Ibid., p. 144.4 Ibid., p. 99.

RAPIREA BUCOVINE1 DE AUSTRIECI 77

actul din 2 (14) Maiu 1843, prin care declara.formal 0' limba moldoveneascfi §i cea slava",deci cea ruteana, sant amândoua limbile po-porului i Bisericii, in Bucovina" 1 La 1844,Guvernul acorda Rutenilor bisericile ortodoxe depeste Prut.

insa anul 1848, anul marilor turburari revo-lutionare, se apropia, §i el trebuia sa aiba urmariimportante si pentru aceasta provincie. Episcopulrepresinta, bine inteles, punctul de vedere al claseisi al generatiei sale. El avu de infruntat totu§i,inainte de a invinge, un atac al noului spiritnational, ale carui origini le vorn cerceta acum.

Refatiile dintre boierii din Moldova si fostiirepresintanti ai clasei lor, ramasi in Bucovina,n'au fost niciodata intrerupte si, de altfel, cu toatesfortarile Guvernului, anumite mo§ii din Buco-vina, arendate la Evrei, la Armenii din Galitia,apartineau boierilor moldoveni, ca, de pilda, fa-miliei lui lanachi Cantacuzino, lui Costachi Ghica,lui Dimitrie Sturza, lui Constantin Paladi (avandpamanturi §i in Campulungul Rusesc) §i luiLupu Costachi . Dacfi unul dintre Hurmuzachi,

1 Ibid.: Erlernung der moldauischen und slavischenSprache, welche beide in der Bucowina die Sprache desVolkes und der Kirche sincl".

2 lorga, Studii $i documente, V11, pp. 227-8, n-le 78-ai 80; p. 249, no. 181.

2

78 N. JORGA

iamilie de origine româneascfi, cu tot numele eigrecesc ramase in Moldova, un altul, Matei, nu avrtit sã pfiräseasci Bucovina2. Vasile Bals, boierfoarte invatat, represintá dese ori, in aceastiprovincie, interesele rudelor sale din Iasi 3 Eiintretineau cele mai bune legaturi ctt Enzenberg,efiruia, de altfel, Domnul Moldovei i se adresa,la 1786, ca unui bun prieten si vecin, dispusa-I indatora"4. Li se trimeteau preceptori ger-mani, cunoscand dreptul, catehismul, sintaxa,retorica, poesia, algebra, aritmetica, matematicile,logica, etc.5". Supusii mixti" erau destul denumerosi chiar la 1795, and boierii acestia, cuMitropolitul in cap, se plangeau ca se \Tad tratati,in ceia ce priveste proprietatea lor, ca si cei maisimpli dintre tärani i oarnenii de jos"

Pfiharnicul Matei Hurmuzachi, care se scoboraprin femei din tefan Luca, unul din sfetniciiliii Dimitrie Cantemir, era proprietarul mosiei

' Genealogia in Zotta, Archiva genealogicd, I, Iasi, p.131 si urm.

lorga, Studii documente, VII, p 228, no, 81.o V. si ibid , p. 232, no. 994 !bid , p. 239, no. 117

Ibid , pp. 251-2, no. 159.° lorga, Documentele Callimachi, I, pp. 48-9, no vitt.

V. si pp. 55-6 si p. 56, notb1 p 64. in 1794, sperau sdpoatd recd.Ftiga Bucovina pentru Moldova; p. 95, no.

Proiectul nue/ cedAri fata de Rusia, la 1814, contraunor compensatii in Polonia 1 ibid., p. 209, no. CLV1 I.

o

'

XLVII.

al

RAPIRFA BUCOVINEI DE AUSTRIECI 79

de la Cernauca si a celor de la VasilcauVas limn; era considerat ca un bun orator" sitin personagiu cu vazi. Parasise Bucovina dincausa ciumei care bantuia, dar se intoarse incurand sä locuiascä din nou acolo, la conaculáu Matei si sotia lui, Victoria, isi maritaia una

din cele douà fete, pe Anastasia, cu boierul loanCantacuzino Neavand alti copii, Cernauca fusnostenita de fratele lui, Constantin, boier mol-dovean, ridicat la rangul de cavaler in 1787, sicare, la randul lui, o trecu fiului sàu Eudoxie:tau Doxachi, nascut la Horodiste, pe parnant mol-dovenesc, in anul 1782. Acesta se stabili in Bu-covina abia la 1804, si nu nurnai Ca [Astraaverea care-i ramasese in patrie, dar ii vedemravnind i un titlu de boierie, obtinand la 1819pe cel de Caminar8. Un an mai tarziu, un oare-care I. Apostol Petrino, Moldovean, dar de originegreaca, si cu sentimente grecesti, cerea sä fieadmis ca nobil in Bucovina 4. Familia lui vaincheia mai tarziu legaturi de rudenie cu familia.Hurmuzachi, daruind Moldovei austriace pe primultit poet roman. Trebuie sa pomenim si de marileinterese pe care le avea in Bucovina, 'Inca de la

' lorga, Studii documente, V, pp. 421, 423.Zotta, 1. c., p. 151.

' Ibid., labia. Cf. Zbiera, in Enciclopedia Romdud,JI, p. 736.

' lorga, Studii documente, V, p. 427.

si

'.

qi1

,Fi

80 N. IORGA

1800, bogatul negustor moldovean Teodor Mus-tafa, ai carui urmasi s'au inscris printre nobiliicu diploma imperiala. Familia Hurmuzachi, unitaprin casatorie cu Sturdzestii din Moldova, seinrudise cu familia Vasilco din Bucovina,din care unul, baronul Nicolae, ajunse, invocando descendenta ruseasca imaginara, unul din sefiiRutenilor austrofili, cei mai inviersunati dusmanietnici ai Romanilor din Bucovina.

De aceia, cand, la 1821, in urma turburarilorrevolutionare provocate de Eteria greceasca a luiAlexandru Ipsilanti, o mare parte dintre prelatiisi boierii romani, cu mitropolitul Veniamin infrunte, se refugiara in Bucovina, ca represintantiai unei nationalitati deosebite, care raspingeaalianta ce i se propusese cu aparatorii causeielenice, ei s'au gash ca la ei acasi la Cernaucasi in tot mediul acesta, limas moldovenesc, al

catorva mari familii care traiau supt sceptrulHabsburgilor. i, la randul ei, constiinta roma-neasca a acestora fu vadit intarita prin contactulprelungit , el a durat sapte ani, cu acesti sefiai natiei lor cari aduceau un non crez de re-forme, de libertate, de Constitutie. Noi traim",scriau acesti exilati, raspanditi pe toatfi intin-derea Bucovinei, in targuri, in sate, la picioarele-muntilor". Cei mai multi se stabiliseri totusi

Erbiceanu, Mitropolia Moldaviei, p. 128.

si


la Suceava si la Cernauti. Until dintre ei, lordachiBucshnescu, trimetea Mitropolitului, la 1822, Psal-tirea versificath a arhiepkcopului Dosoftei, cro-nica originii Moldovenitor" si un acaftist, apar-Orland lui Hurmuzachi

Mare le curent literar care s'a produs in celedotta Principate duph pacea de la Adrianopol(1829) avu o noud si puternich influenta asupraboierilor romani din provincia austriach. La Iasiat-Area acum un ziar, Albina, §i acesta putu pa-trunde iii Bucovina cu atat mai ustir, cu cat redac-torul ei, Gheorghe Asachi, era tin moderat, un gu-vernamental" i, pe lângh aceasta, familia lui erade origine din Galitia, phstrand inch relatii cuState le Imphratului. Aceastä publicatie periodicharáta un statornic interes pentru lucrurile roma-nesti din Bucovina.

Doxachi Hurmuzachi avu cinci fii : Constantin,Eudoxiu (nhscut la 29 Septembre st. v. 1812),Gheorghe, Alexandru i Nicolae, cari, toti, urmarãcursurile gimnasiului din Cernhuti si apoi peacelea ale Universitatii din Viena. Ei se intoarseráIn tara, intre anii 1834 si 1845, ca doctori indrept, capabili de a ocupa functii administrative,Fara insh ca aceastä educatie sh liii schimbatfelul de a vedea, care pleca de la patiiarhalismul

' Ibid.. p. 201.

6

N. IORGA

moklovean al batranului lor pfirinte. Ei credeauin posibilitatea unei vieti romanesti libere, auto-nome, supt sceptrul imp5ratului, dar in acelasilimp intelegeau sa nu paräseasca nimic dindrepturile istorice si din aspiratiile legitirne alenatiei lor, reclamand pentru ea singura acestpamant al Bucovinei care li se parea prielnicpentru a initia si conduce o renastere politic5

neamului.lndata dupd eruptia, la Viena, a crisei revo-

iutionare, o revoltà ameninta sit izbucneasca laMihail-Voda Sturdza, om precaut si de

o energie farà scrupule, aresta sau expulsa peefii iniscarii, cari represintau, de iapt, tot tine-

retul cult al tarii, printre cari si poetul VasileAlecsandri, viitorul Domn roman Alexandru Cuzasi instigatorul agitatiei, Mihail Kogalniceanu, istoric

orator actim celebru. Fugarii merseri pe ur-mele predecesorilor lor de la 1822, pentru a

ajunge la adapostul prietenesc de la Cernauca.Acolo II gasirá mai tarziu pe Ardeleanul GheorgheBarit. Insa, de la inceput, Kogalniceanu stiu safaca din Cernauca centrul aspiratiilor rornanestiperitru crearea unui singur Stat national cuprin-And toate provinciile locuite de neam. Doxachilua initiativa unei adunari de preoti romani laCernauti; dupi indemnul acestui personagiu ve-nerat, ei ceruri ceia ce niciodati nu-si inchi-puiserii in cercul aspiratiilor lor: intoarcerea la

a

142

la$1.

si

RAP/REA BUCOVINEI DE AUSTRIECI 13.3

statu-quo garantat in momentul anexiunii, ale-gerea ,episcopului numai de cfitre enoriasli lui,impreuni cu Iaicii, bine inteles, administrareaavutului. Bisericii de catre singurfi autoritateabisericeasca. Ei doriau totusi ceva mai mult:sa modifice insusi caracterul acestei autoritati.Bfitranul Hurmuzachi traduse din greceste olucrare asupra datoriilor arhiereilor si a sefilorbisericesti". i, inoind legfiturile cu -MitropoliaMoldovei, i se vorbia acestui Mitropolit, infroscrisoare in care se recunoaste usor stilul luiKogfilniceanu, de aspiratiile a trei milioane deRomani de supt coroana Austriei" si de clatorialui fatfi de persecutatii revolutiei in Moldova',ei Ii exprimau idealul de a putea supune pe totiacesti credinciosi, de aceiasi rasa si de aceiasilimba, unui singur arhiepiscop roman. Episco-pul Hacman fu nevoit sà aprobe acest program,indepartandu-si consilierul, un Polon, si raga-duind cá va urma slatul Consistoriului, caruia is'ar fi adaugat asesori onorari", de a ierta pecei cari-I nemultamisera 2 In lulie, el conduse laViena o deputacie care presinta Impfiratului pro-gramul national. Programul acesta cuprindea :dorinta de a restabili statu quo" fixat prin di-ploma de la 1790, cu o adunare anuala conti-

Nistor, 1. c, pp 212-4.' Ibid., p. tii 5i urm.

84 N. IORGA

nánd represintanti din toate stärile, cler, mosieri,inteligenti", burghesi si introducerea, frtinvitimântul intreg, a limbii române, care, deacuin inainte, va putea fi intrebuintatfi si in ra-poartele administrative i, in sfärsit, a unei auto-nomii complecte supt raportul adrninistrativ, po-litic si judecAtoresc.

Guvernul, de asemenea, constrans de zbuciu-mul revolutionar, fu nevoit sä se hotárascfi arecunoaste aceastä natie româneascg, in loculfostilor supusi moldoveni", sA ingaduie intro-ducerea limbii sale in scoala de teologie (1gSeptembre), ca si in noul institut pedagogic. Seanulau, pe land aceasta drepturile Consis-toriului din Lemberg, in profitul celui din Cer-náuti. de fete erau prevAzute in patru centreurbane. La 20 Decembre 1848, se infiinta o ca-tedrà de limba românä la scoala filosohcg" dirtCernfiuti.

Si, in sfärsit, dupd a doua interventie a de-putatilor români, in lanuar 1849, noua Constitutieaustriack impiedecand Unirea Romanilor inteasingurà forrn6 administrativA, crea, la 4 MarturmAtor, un ducat autonom al BucovineR

' HotArirea delinitiva a fost luatA abia mai tArziu.Vezi discutille care au decurs de aici In comisia

aleasA de Consiliul Imperial, in Springer, Protokolle dieVelfassung-Ausschusses im Desterreichischen Reichstage, 1848-1849, Leipzig 1885, p. 34 8 $i urm., In romAneste.

tdrani",

Scoli

RAP1REA BDCOVINE1 DE AUSTRIECI 85

In boaia Bucovina", a fratilor HurmuzachiGheorghe (n. 7 Septembre 1817) §i Alecu (n. 16August 1823), amandoi Inca studenti, se duceao campanie energca pentru a asigura intaietateaRomanilor in acest ducat. Bucovina' se intitulagazeta rornaneasca, pentru politicA, religieliteratura" si ii presinta articolele si in limbagermana. Defensorul intereselor nationale, in-telectuale si materiale a' Bucovinei, represintantuldorintilor si nevointilor ei, organul bucuriilor sisuferintilor eia, acest ziar afirma hotarit ca fri

aceasla provincie autonomi a Austriei regenerate,,,libera, puternici, falnica", nationalitatea rornanitrebuie sä predomine". Unita cu Moldova priniirestile legaturi a' unei aceiasi nationalitati, aistoriei, a' religiei, a' naravurilor si a' multor altorrelatii de trebi si de familii", aceasta Bucovina

in Bogdan-Duick Bucovina, p. 175 gi urm. Recunogteauegi imensa majoritate a locuitorilor sant Romdni (pa-rerea lui Smolka), .109.000 de Ruteni la 340.000 de lo-cuitori" (dupa Rieger). in 1842, loan Rus, aulorul unei.geografii romanegli aparut?, la Blaj, scria (II, p. 47), lnBucovina mai tori locuitorii sant Romdni". Si Stela-nelli aratai inteun articol publicat de Convorbiri lite-rare, XIV (pp. 476-7) 0, la 1869, erau, in afarS desutS de mii de Germani gi de Evrei, de douSzeci de miiapartinand altor natii, .207.000 de Romdni qi 186.000de Rutenia". 0 statistia de la 1871 arata 208.475 RomAnigi 178.734 Ruteni cea de la 1875 221.726 Romani gi204700 Ruteni.

o

ai

86 N. IORGA

poate servi pentru a alipi la Austria si Germaniape surorilea ei, cele doui Principate dunarene,care li poarti acum o simpatie de care redactoriile pot asigura. Nu uita nici sfaturile fratesti cucari sant datori fati de Romanii din Ardeal sidin Ungaria, prin faptul ca si ei apalin aceleiasinacionalitfiti '. Si e de remarcat ca majoritateamembrilor din Consiliul imperial cari votaserapentru o despartire a Bucovinei o facuseri numaipentru a atrage catre Austria aceste tari dunarenepe care ea le-a ocupat, de altfel, in curand, pro-Maud de razboiul dintre Rusi si Turci, si pe carenu le-a parasit decdt dui:A staruintile amenintatoare.ale Puterilor maritime biruitoare, si cu cea maiadanca parere de rau.

Kogalniceanu a fost unul dintre colaboratoriiziarului din Cernauti, apoi Barit si cutare Romandin Banat, si, mai tarziu, in sfarsit, Aron Pumnul,Ardeleanul acela care-si incepuse cursul, cu aju-torul acelorasi Hurrnuzachesti, la gimnasiul dinCernauti.

Era fiul unui biet Oran, care dusese un traiufoarte greu in copilaria si in tinereta lui. Dupa.studii facute la Blaj si la Viena, ajunse profesorla liceul episcopal, unde fusese unul dintre ce,mai buni elevi. In timpul rascoalei ardelene

' V. lorga, Istoria literaturii romtinesti In veacut alXIX-lea, III, pp. 19-22.


de la 1848, cu entusiasmul sau lipsit de oriceambitie personala, el a jucat un rol destul demare, fiind until dintre cei cfirora li se datoreste,prin legaturile pe care le aveau cu tineretulscolar, adunarea maselor taranesti pe CampiaLibertatii. Nevoit sa fugã inaintea bandelor deräsculati unguri, el strabatu Principatele pentrua gasi un adapost langa familia Hurrnuzachi. Cucateva luni mai tarziu, el putu trece usor con-cursui pentru catedra de limba si literatura ro-mana in fata unei comisii in care se aflau, pelangi Alexandru Hurmuzachi si lancu Must*,fiul fostului negustor inoldovean, si doi repre-sintanti ai clerului, cari-si sacrificard, de bunavoie, propriul lor candidat, Teoctist Blajevici,care facea si versuri une ori '. El fu confirmatla (850, dupa un nou examen, precland, in curand, si lectii la gimnasiu ; toti elevii scoliforsuperioare din Cernauti asistau la lectiile acestea,care afirrnau inainte de toate ca : limba roma--neascfi este cea mai sfanta si cea mai pretioasacomoaril a natiei romanesti, fiindca ea este chiarsufletul sari ; atata timp cat limba rornaneasci seva vorbi, va trai si neamul; odati cu peirealimbii, natia insasii va pieri".

eful Bisericii, invins si umilit, nu mai carinuiainteresele românesti din Bucovina ; rolul acesta

' Morariu, o. c., pp. 287-8.

88 N. IORGA

fusese castigat, cu multi autoritate, de intelec-tualitatea", compusi din boieri tineri, revolutionarisinceri, din preoti de aceiasi vrastA, ca SilvestruMorariu Andrievici (nascut la Mitocul-Dragomir-!lei, la 14 Novembre 1818), pe Ian& cari semai adausera si cativa membri ai generatiei ante-rioare, ca, de pilda, acel Blajevici (nAscut la 1807),un Vasile lanovici (nascut la 1806), primul pro-fesor de limba roman& in Bucovina, pentru eleviiinstitutului teologic; si aceasta mica armat5 aidealului national isi gasise, inc5 din primulmoment, in exilatul ardelean Pumnul un sef insensul ei.

Dupa ce isi stabilise punctele acum cAstigate,acest nou partid cdutà sä invingd si alte resis-tente, mai puternice, fiindci erau in legaturà cuinterese mai esentiale. Se asociasera cu fratii lordin Transilvania, sperand s5. poatà smulge astfelde la tândrul impArat Francisc-losif unificarea po-liticA a tuturor Romani lor, supusi sceptrului s'au,intr'un ducat nou, altfel decat miniatura Buco-vinei : Marele-Ducat al Românilor, la care ceicari recuno0eau, de nevoie, snzeranitatea Stilta-nului s'ar fi alipit apoi, la prima ocasie.

In aceasta propaganda trebuie si recunoastemintaietatea pe care au avut-o fratii Hurmuzachi ;ziarul lor fu primul care arunca aceasta chemare.Numele lui Eudoxiu se gaseste, ca si cel al luiMihail Botnar, membru in noua dietà din Cer-


Tauti, supt textul mernoriului presintat la Olmi Itz,in Februar 1849. Insfi Constitutia austriacá nuadmise acest punct de vedere.

Furl nevoiti atunci sa-si restrángi ampul delupth i sfi depunä toate silintile pentru a obtineacel putin forma religioasd, ielarhicd unitard.inca din luna lui April al aceluiasi an 1849,Hacman fu rugat sa sustira aceastd causä, decare depindea insusi viitorul natiei, si el fu nevoitsA semneze petitii in sensul acesta. Totusi, candincepurd la Viena desbaterile episcopale, epis-copul Bucovinei, continuAnd sa fad' opositiepatriarhului de Car loyal, se dovedi rfiu coleg

fat5 de episcopul de Sibiiu, acel Andrei Sagunain care el recunoscuse usor pe concurentul celmai primejdios pentru acel Scaun de Mitropolit-al tuturor Romanilor pe care crezuse ca-I poatecastiga pentru el insusi Curand dupà aceia, lasfârsitul anului 1851, Constitutia de la 1849 fusuprimatfi, censura interzise aparitia ziarului fra--tilor Hurrnuzachi, Eudoxiu fu retinut la Vienapentru a face traduceri oficiale, ceia ce-i dAduprilejul de a intreprinde acele studii istorice carei-au creat un renume; Hacman rechemd pe fostulsfiu consilier polon si indrizni sfi facfi pe fata

' V. lorga, Istoria Rontdnilor din Ardeal Ungaria,II, pp. 177 ai urm., 195 §i urm.

si

9

90 N. IORGA

politica aceia care era singura corespunzatoaretemperarnentului si intereselor sale personale.

Episcopul, deci, ajunse marele agent al politiciiaustriece in Bucovina, politica preocupata de adistruge cat mai rapede posibil ceia ce entu-siasmul, de-o parte, si teama, de cealalta parte,cflstigaseri in folosul Romani lor la 1848-9, side a readuce supt jug o natie care credea Case liberase de el pentru totdeauna. Trecuserizece ani Fara sa fi facut alt pas inainte, in

Mari de cornpilatia, sarguincioasfi, a primelormanuale de scoala. Putin rnai inainte de nouaConstitutie, care ingadui, in Octombre 1860, o

notiii agitatie national& a doua zi dupa infran-gerile suferite in Italia, fostul proiect al uniriiierarhice in domeniul religios, adeca, numaiconfesional, dupa crearea Mitropoliei unite dinBlaj, aparu din nou in Consiliul imperial in-multit", conferinta de notabili adunata la Viena.Deputatul Petrino isi arata adanca pfirere de-riupentru instrainarea fondurilor Bisericii din Bu-covina. Acelasi Petrino combatu cu energie ideia,starnitfi de Poloni, a unei noi alipiri a pro-vinciei cu Galitia, contele Goluchowski pusein aplicare aceasti masura, in August 1859, darfu irnediat anulati 1. Noua Constitutie nu lovia

' Despre incercArile ulterioare, in 1867, v. G B( gdan-Unica, Bucovina, p. 182 si urm., dupa Debate,: im ga-lizischen Landtag, Viena 1868.

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI 9 E

in autonomia micului ducat,' dar nici nu se facuvre-o pregfitire in vederea. organisatiei pe careCurtea o raspingea cu gat mai mult, cu cat eramai stfiruitor ceruta de Romani.

intorcandu-se de la aceasta aduliare, inutili §iridicola, Saguna fficu tot ceia ce-i sta in putintapentru a aduna o conferinta generala a natieisale, fara nicio deosebire confesionala. fiacmanse margeni sä consulte, in Februar 1861, clerulsail ortodox", care ceru o sporire a salariilor,concesii de ordin juridic, restituirea fonduluireligionar" i mai ales crearea unei Mitropoliinurnai pentru Bucovina, cu doi episcopi sufraganiin aceasta mica provincie. Si, pentru a impiedecadefinitiv Unirea cu Transilvania, conferinta pro-clarna solemn existenta, in Bucovina, a doutielemente nationale" de religie ortodoxa, dintrecare, unul, Rutenii, ar prefera, poate, unirea cuPatriarhia, slava, din Carlovat, daca, numai, ce-Malt element, Romanii, ar vantura ideia uneiuniri cu cea din Transilvania t.

insa partidul laic i national al Hurmuzacheo-tilor, represintat de Eudoxiu, de Petrino, de Vasilco i Buchental, Roman, cu tot numele ger-man, corespunzator numelui chiar al Bucovinei,nu se Iasi intimidat. El hied, solidar cu Saguna,pentru a ajunge la intemeierea Mitropoliei roma-

' Nistor, o. c.

112 N. IORGA

ne§ti unitare, de confesie orientalá. Dupä moarteaPatriarhului sarb Rajacich, mare aparfitor al drep-turilor Bisericii sale, atacul reincepu, in 1862.Petitia presintata in acest scop, la 15 Mart, purtaiscalitura represintantilor Bucovinei, cari voiau siconvocarea unui mare congres bisericese, cuprin-zand un numar mai mare de mireni, pentrutoate provinciile romanesti, i, and, la 25 lunieal anului urmator, Imparatul apron principiulacestei Mitropolii romanesti independente, mareacausa putea Ii socotita castigata

Insa Congresul national roman" fu convocat,la 1863, numai pentru provinciile care apartineauUngariei. In lulie, aguna cerea din nou sa aibasupt autoritatea sa si acea mica frantura a Bu-covinei"2. De partea lor, in Mart al aeeluiasi an,membrii romani ai dietei din Cernauti votaräpentru Mitropolia unica, adeca pentru aguna.Guvernul provoca atunci discutii de prisosconflicte care nu se mai sfarsiau. In sinodul deseparare cu Sarbii, adunat la Car lovat, in 1864,,

Hacman se indaratnici si sustie crearea a douiBiserici românesti, cu drepturi egale, supt in-taietatea ierarhica a Mitropolitului sarb. El erasigur de isprava lui, de oare ce juca doar rolul-ce i se incredintase. Mitropolia romaneasci fu

' lorga, 1st. Rom. din Ardeal, II, p. 215 ai urm.Ibid.

pi,

KAPIREA BJCOVINEI DE AUS CRIECI 93

creata deci, in Decembre, numai pentru Romániidin Transilvania si Ungaria.

Bucovina rfimanea totusi un ducat, si situatiaaceasta era sa mai dureze Inca vre-o zece ani.Ea era necesard Guvernului pentru a da sperantesi unora si altora: episcopului care, ros de invidie,astepta un moment prielnic, si laicilor, cari cereauconvocarea unui sinod mixt, capabil sä exprimedorintile unei natii si cari il felicitau pe Sagunapentru relativul lui triumf, proclamandu-1, omulmenit de Providenta cereasca, a scapa si amantui comunitatea drept credinciosilor romanidin Austria din starea anormala in care o cufun-dasera imprejurarile cele vitrege ale timpurilortrecute si de fata". Hacman era indemnat siurmareasca pe prolesorii ,,scolii nationale nor-male" din Ccrnauti, cari se declaraserl pentrusinodul mixt, §i sa publice in limba german&replici imbecile, in care nu ingaduia Bisericii salesi aiba nici un caracter represintativ national,nici un amestec in afacerile lumii 1. Dupa o notamijlocire a dietei, in 1866, Curtea lila, la 10

Decembre, o hotarire care raspingea pentru tot-deauna ideia unitatii ierarhice romane 2.

Lupta nationala a Romanilor putea fi conti-nuatä, de acum inainte, doar pe un singur teren,

' Nistor, o c., pp. 89, 214 si urrn.' Ibid., pp. 911-1.

94 N. IORGA

acela al civifisatiei nationale. La 1860, ei do-hfindisera acum, la Cernauti, un liceu greco-oriental", ortodox, intretinut de fondul biseri-cesc", si, peste doi ani, un liceu real", pe lârigäliceul, en acelasi caracter, din Suceava, infiintatde multà vreme. Insa, indata dupa ce s'a facetaceasta aparenta concesie, se crea un provisoratgerman, supt cuvant ca dascalii trebuie &á fieformati mai intaiu provisorat care dainui in-delung, si dupa mai mult de o jumatate desecol, clasele paralele, romano-germane", tarziucreate, nerepresintând nimic supt raportul pre-gtirii si al orientarii nationale. Singurulrefugiu ramanea in literatura, in noile relatii caretrebuiau incheiate cu Principatele, unite suptDomnitorul Cuza, caruia, la un moment dat,conspiratorii unguri exilati ii oferisera, hotarit,Bucovina.

generale

11111140.11.~1.111.1.,...3 .011.1.U.107144.../ MOM _144110' M01:161447141101A3K1 ;? .,:: :a 1'

1

liN ;V 64;=.4710114404);1461 " AV er

11:14;140l'iN4'04WIS 14I°. 1..PL444.4,A,Nitm.,iliKY, j ' "4C16"%birCii MK*A te......"......4.4Wbbb/..*.6.$4.6:4;tr ddedddd ;

IV.

Reactiunea austriaca.Sfortiri pentru a distruge intiietatea

Ronfanilor in Bucovina.Dupa suspedarea Bucovinei", a lost cu ne-

putinta intemeierea unui alt. ziar. Se cet:au, higeneral, cele de la Viena. Insusi episcopti1 rtu

simtia nevoia, pentru eparhia sa, a unui ziarcare sa apara regulat. Partidul Hurmuzachestiforse folosi pentru a-si duce campania mai departe,de ziarul Rornánilor din Banat, redactat de Vin-centiu Babes si apartinând bogatei si importanteifamilii Mocioni, de ziarul Albina din Vienasau, tine ori, si de Concordia din Pesta, careaparea acum de la 1860.

0 biblioteca romaneasca fusese intemeiata laCernauti, in 1862, de catre un nobil, Zotta, sicercul romanesc de lectura" se datora fratilor

1 Redactorul, Vasile Grigorovita, era de origine dinBucovina.

96 N. IORGA

Hurmuzachi. In anul urmator, el se transformaintr'o ,Societate pentru cultura si literatura ro-mana in Bucovina". in Maiu 1863, GheorgheHurmuzachi tinu discursul de inaugurare, foarteremarcat. Aceasta societate still-Ise pe cei maide sarna represintanti ai aristocratiei romanestidin tali: in afara de Hurmuzachesti, un Ale-xandru Popovici, un Logotheti, diletant in ar-cheologie ', maiorul Costin, cavalerul Costin, Ni-colae Grigorcea, lancu Lupul, baronul DimitriePetrino, Eugeniu Starcea, doi dintre Vasilco,lancu Zotta, etc., profesori, functionari si ceamai mare parte din clerul, astigat din ce in cemai mutt la causa nationala, cu toata sporireasalariilor, oferiti indata de un Guvern care cu-nostea perfect decalogul coruptiei. 0 revista,Foaia sotietatii pentru literatura si cultura ro-mâna in Bucovina", incepu sa aparl la 1865.Un tartar nobil, Dimitrie Petrino incepuse acurnsa compuna poesii lirice, de o mare energie,romantica, si, in scurtil vreme, o duioasä inspi-ratie ii va veni din nenorocirile vietii sale private.Inca de la 1864 se tineau, in capitala Bucovinei,represintatii de teatru românesc; numai interzi-cerea episcopului putu impiedeca sa alerge !Anasi clerul 2 ; la 1868, insusi Millo, marele artist

' Foaia, IV, p 173 si urm.' Nistor, a. c., pp. 218-9.

RAP1REA BCCOVINEI DE ADS-TR/Ea 97

comic moldovean, va veni la Cernauti '. La 1866,iubitul poet Alecsandri, represintant consacrat almiscarii literare din Romania, ii Ikea aparitia,si el era primit cu toate onorurile care se cu-veniau gloriei sale': ascultfi i discursul de in-tampinare al consilierului episcopal Samuil An-drievici. Pentru prima oara, Romanii din Buco-vina salutau, in persoane represintative, civilisatialor nationala, triumfatoare pe teritotiul liber alPrincipatelor. Patria noastri nu este mica",spunea, in 1867, Gheorghe Hurmuzachi, cu ocasiaunei adunari generale a societatii literare, hindcanumai in Austria, ea se intinde, peste Transil-vania si Ungaria, !Ana la Tisa" 3-

in discursul acesta, oratorul plangea muarteaneasteptati a lui Pumnul, la 24 lanuar alaceluiasi an, dupà o lunga boala nurnii.dulmare educator al copiilor nostri, glorie a lite-raturii romane, caracter antic, unind blandeta,copilului cu o tarie de diamant 4. El dispäi use,insa spiritul lui de indaratnica afirmare natic nala,de munca inclarjita si de ante speranteca totdeauna in casul celor de la cari purct deo intreaga epoca, in toed generatia elevilor :Ai.

' Foaia sofietdlii, IV, p. 171 gi 'arm.Ibid., III. pp. 20-3.

' Ibid., IV, p. 171 gi urm..Ibid., p. 61.

7

'

trdia,

"

98 N. IORGA

lnsusi episcopul se vAzuse silit si slujeasciiinaintea modestului sicriu in care facea acesttrup ostenit de o lungi luptà, care fusese in-cununat de izbandi in preajma chiar a mortii.

La 1867, dupg un nou rAzboiu nenorocit,imparatul Francisc-losil, impäcat de mult cuUngurii cari ii detronaseri solemn la 1848, se

transforme Imperiul unitar intr'oMonarhie dualistä, cedând elementului maghiartoate popoarele care trdiau pe pimantul stramo-silor lor de peste Leitha.

De aici inainte peri, hreste, orice nAdejde dea pulea duce, supt orisice raport acelasitraiu cu fratii din Transilvania si din Ungaria.Aceasta era, si in Bucovina, o mare biruinthpentru dusmanii românismului. Partidul nationalar fi avut un motiv puternic pentru a se retragedinteo lupti pe care nu o putuse duce la bunsiArsit. Dar era un altul pentru a face s'a con-tinue silintile care Orli atunci nu prea avuseräsorti de izbAndA.

In momentul in care Austria era zdrobitä dePrusia, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, can-clidatul lui Napoleon al 111-lea la succesiuneaDomnitorului Cuza, lua in stapanire tronul pecare il cheinase dorinta, hoarit rostita, a unuiintreg popor. S'a crezut cà el se va folosi de osituatie exceptionala pentru a ataca Austria. N'a

hoar-I si-si

RAPIREA BUC3VINEI DE AUSTRIECI 99

facut-o, insä prestigiul dinastic al tangrului Domn,nobila ravna de care da dovada ajungeau casi trezeasca, intre Romanii neliberi, nadejdi carein ultima vreme incepuseri si slabeasca

Pe and tinerii preoti erau banuiti de ireden-tism, acestia, ca i laicii din partidul românesc,nu se gandiau cleat sa-si fereasci neamul de ototala parásire a afacerilor publice, facand dinchestiile bisericesti o preocupare continua a tu-turora. Framantarile pentru sinodul mixt conti-nuara deci i dupà 1868, chiar de n'ar fi fodecfit pentru a impiedeca mumificarea acesteiBiserici care arata acum ambiguitatea caracteruluiei national.

Viena insä era foarte hotaritä sa nu faca nicioconcesie, sprijinul unguresc fiindu-i de ajunspentru putea bate joc de toate celelaltenationalitati". Congresul national fu din nouraspins si, in Decembre 1869, imparatul declarasolemn ca vrea pastreze dreptul de pro-tectie asupra administrarii fondului bisericesc"Noi avem putere, i avem si prieteni in Viena",raspundea Hacman la fiecare cerere nepotrivita

' La 1869 se interzlccan lectiile de istoria RomAnilorincepute din initiativa unei societati, supt motiv cgaceasta nu are caracterul, recunoscut de lege, al unei4coli; Bogdan-DuicS, Bucovina, p. 97.

Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina, pp. 101-2.

a-gi

100 N. IORGA

cu sistemul pe care-I adoptase1. Infruntandu-siadversarii, el intrebuinta acum in conversatielimba ruseasca2, pe cand Ouvernul trata limbagermand, romana si rusä" ca limbi ale poporului,putand fi de o potriva intrebuintate in relatiilecu administratia3. Prietenii lui de capetenie erauun Neamt cu numele de Schönbach si un Polon4.

Raspunsul fu o mare adunare nationala, dupdmodelul celei care, cu doudzeci de ani maiinainte, dovedise existenta unei natii politice ro-mane in Transilvania. Dupa indemnul Hurmu-zachestilor, 2.000 de persoane, printre care, pentruintfiia oara, si tarani, se adunara la Cernauti, inziva de 11 lunie 1870, pentru a proclama carac-terul istoric si legal, curat romanesc, al acestciBiserici a Bucovinei ; un comitet de patruzeci sicinci de persoane trebuia sà supravegheze pas-trarea intereselor neamului 5.

Venirea la carma a ministeriului Potocki, printremembrii caruia era si un Roman, AlexandruPetrino, pant cá da totusi o alta intorsaturà acesteiafaceri. Alecu Hurmuzachi credea ca a si obtinutsinodul mixt, menit sa puna basele unei insti-

I Ibid., p. 221.Ibid., pp. 227-8.Morariu, Pdrfi alese, p. 24 si urm.

' Nistor, o. C.3 Dupa Sbiera, Prima adunare popotald din Bucovina,

Cernauti 1870, in Nistor, o. c., pp. 106-8.

2

RAPIREA BUCOVINEI DE AUSrRIECI }01

tutii adevarat autonomfi-nationala rnantuitoare"1.0 adunare pregatitoare", de treizeci i sase depersoane, jurnatate mireni, se va ocupa de re-solvirea ei. Incepusera chiar instiinteze petarani. De fapt, adunarea se deschide la 1-iuMart 1871 si ea admise o resolutie provisorie inceia cepriveste viitorul congres, care trebuia safie compus din patruzeci si opt de membri, peaceiasi basà a egalitatii absolute intre mireni sirnembrii clerului ; cat despre modul in care vafi facia alegerea, se admisera drepturile Impfi-ratului si ale mosierilor de a numi o parte dinmembri. Episcopul refusa totusi sà publice decisia,de si aceasta era aprobata formal de Curie, inFoaea Ordinaciunilor" 2.

Partidul national nu mai avea puterea de a seimpotrivi celor cari, astfel cutare inalt functionar,amenintau di, in cativa ani, vor izgoni pe Romaniin patria !or, Moldova" 3. El era compus doardintr'un grup de nobili cari n'aveau nicio le-

gàturà biata burghesie de mestesugari dinorase, nici cu masele taranesti, care abia mai erauin stare sa se puna in miscare pentru o causapolitica. In ce priveste numarul, aceastä intelec-tualitate" cuprindea patruzeci pana la cinzeci demari proprietari i aproape tot atatia functionari

' Ibid., p. 109.2 Niator, o. c., p. 111.' Ibid., p. 259, nota 2.

cu

sa-i

102 N 1ORGA

publici si profesori la scolile superioare 1. AlecuHurmuzachi se stansese tocmai, dupa o lungiboalfi, la Neapole, in ziva de 20 Mart 1871 ;fratele sau Gheorghe ramasese singur in luptkde oare ce fratele cel mai mare, Eudoxiu, iitcalitate de cápitan" al (Arii, era prins de relatiilesale de serviciu, cat si de marea opera istoricaasupra Romanilor, pe care o redacta in limbagermana pe basa unui bogat material inedit,staruind, cu orice prilej, asupra binefacerilorpe care Romanii le datoresc Habsburgilor; in1872, i se va oferi, de allfel, un titlu de baron,care nu se putea castiga prin agitatii nationale.Petrino, poetul, trecu, indata dupa 1875, in Mol-dova. Printre intelectualii cari nu apartineau boie-rimii, multi tineri urmara acest exemplu si, ceiace e si mai rill, uitari apoi kle mica lor patrienenorocita. Foaia sotietatii literare" nu mai aparea,de la 1869, din pricina lipsei de fonduri. intrescriitorii cari ramasesera in Bucovina, nu eraunul singur care sa se ridice de-asupra niveluluiautorilor de manuale scolare sau poetilor deocasie. Profesori buni, ca Vasile Burla, ca PetruPaicu, destituit fiindca voise sa impuna res-pectul legii pentru intrebuintarea limbii romanela scoala reala" din Cernauti 2, f u ea. siliti sa.

' Nistor, o. c., p. 255. In 1873 erau o sutA douazecide institutori si doua sute saizeci de preoti de sat; ibid.

2 Morariu, o. c., 13. 222 si urm.


emigreze in RomAnia, unde cfipAtari ate o ca-tedrA, la I*.

Numai printre studentii romAni de la Viena,mai era Inca un spirit de libertate i de curaj.Tinerii din Bucovina se intAlniau acolo cu co-nationalii lor, mai dArji, din Transilvania i dinUngaria §i cu acei RomAni din Principate cariaduceau cu ei sentimentul de mAndrie al unuipopor liber. Din discutiile lor pasionate, dominatede ideia panromAneasci i de respectul adAncpentru un trecut glorios, iei proiectul de. a co-memora la Putna tricentenariul intemeierii acesteimAnistiri de cAtre tefan-cel-Mare. Dupa oarecarinesigurante, acest proiect putu fi realisat la 27August 1871, §i serbAtoarea avu loc inaintea unuiimens public romAnesc, venit din toate provin-ciile; Carol I-iu, orwle RomAniei §i cAteva per-sonalitati trimeseserA daruri pioase pentru a fidepuse pe mormAntul marelui Domn. i, intrecei de fata, era, pe lAnga istoricul tuturor Ro-mAnilor, A. D. Xenopol, foarte tank, §i tAnirulMoldovean Mihail Eminescu, cu legaturi de ru-denie in Bucovina, lost elev al lui Purnnul §iacum student la Viena, care peste cAtiva ani erasä ajungi cel mai mare poet al neamului

Insi fazboiul franco-german se slAr§ise cubiruinta Prusiei, cu intemeierea unui lmperiugerman, aliat al acestei Austrii, conduse de spi-

sari.

104 N. LORGA

ritul lui Andrássy. La demonstratiile acestui tineretincrezator trebuia raspuns prin fapte, in staresa irnprastie toate ilusiile. Cum era vorba si desepararea Sarbilor din Ungaria de cei cari, inDalmatia, rimasesera supt stapanirea austriacalGuvernul se gandi sä lege impreunä, supt raportulreligios, aceste doui bucati desprinse de neamullor, pe Dalmatini si pe Romanii din Bucovina 1.Hacman ;sj Ingea in sfarsit sa fie Mitropolit, darnumai pe basa supunerii fata de autoritatea sa

a eparhiilor din Zara si Bocche di Cattaro. Faravre-o constiltare a celor doua tari, Fara niciundrept istoric sau posibilitate geografica, in afarade orice consideratie canonica, o nouà Mitropolieortodoxa in creata pentru vanitosul batran, la 23lanuar 1873. Toate protestarile opiniei publice,ale clerului. ale Patriarhului sarb, ale Mitropo-litultii Moldovei, ale intregii Biserici rornânesti,fura zadarilice.

Dar Hacnian nu avu parte de suprema satis-factie de a fi conslintit in noua-i calitate; iritatde atatea protestari, el muri coplesit de maniacare-I inab,isia Succesorul lui, vicariul TeolilBendel la, tin nationalist", fu sfintit de Mitropo-litul ortodox al Transilvaniei, succesorul lui Sa-gum', la 21 April 1874 ; el muri in anul urmator,

' Nistor, o. c., pp. 112-3.2 lbid , p. 122.

r.


1Ia 21 lulie ; au trebuit doi ani de chibzuialapentru ca sa se decida Curtea a numi peTeoctist Blajevici, autor de calendare i de ver-suri de ocasie, Wean septuagenar, care, doborit{le povara anilor, va muri, §i el, in anul 1879.

Daca inhintarea Mitropoliei, pur austriece, aBucovinei §i Dalmatiei, era o lovitura data na-dejdilor romane0i in ceia ce prive0e Biserica,o alta lovitura, tot atat de puternica, atinseLa 1875, patru ani &HA comemorarea, la Putna,al celui mai mare dintre Domnii Moldovei, secornernora la Cernauti anexiunea de la 1775,sfarOtul regimului moldovenesc in partile acestea.Darul imperial al lui Francisc-losif pentru supu§iisi fu o Universitate germana, din care fundatoriivoiau sa facã un punct de atractie pentru tine-retul barbar" al Moldovei vecine ; daca Institutulteologic deveni astfel o Facultate, intre eleviicareia se gasiau o multime de Slavi, limba ro-maneasca, pusa pe aceiai treapta cu cea ruteana,era tolerata alaturi de limba germana, care pre-domina cu desavar§ire. La Ia0 se raspunse printr'ocomemorare pioash a lui Grigore GhicaVoda,executat, din ordinul Sultanului, la doi ani dui:Aanexare dupi cat se 'Area atunci pentru

fi aparat drepturile Moldovei asupra Bucovi-nei; o bro§ura, redactata de insu0 Kogalniceanu,al-Ma imprejurarile ruinoase in care s'a facut

.a

acoala.

106 N. IORGA

rapirea Bucovinei". Dar raspunsul Austriei !atdemonstratiile romanesti din 1871 era deplinIdrobitor.

La 12 Mart 1880, Silvestru Morariu-Andrievici,.fostul adversar al lui Hacrnan, pedepsit cu asprimede atot-puternicul secretar Schänbach, fu numitMitropolit al Bucovinei si al Dalmatiei, el, acelacare luptase pentru reunirea ierarhica a Roma-nilor din Austria supt sceptrul lui Saguna. Nu-mirea acestui Roman militant se datora, Faraindoiala, dorintii de a multami, cat de putin,.aceasta Romanie, a carii prietenie fusese castigatäsi a carii alianta naclajduiau sa o aiba de asemeni,.In curand. Cu vre-o dougzeci de ani mai inainte,.acest autor al multor manuale scolare i teologice,.care totusi nu facuse studii superioare la Viena,.salutase, la Cernauti, in numele unui intregpopor, pe marele poet al neamului, Vasile Ale-csandri. k vrasta de saizeci i doi de ani, bä-trânul isi pastrase tot crezul tineretii, si el eracapabil de zelul curagios care trebuia pentru,a-I sluji.

El aduse cateva modificari excelente in viatamateriala a clerului sáu i fu intemeietorul unei.tipografii romanesti. Tot ceia ce privia, in orisice-misurfi, causa nationala, gasia in acest bunprelat, incapabil de ipocrisia fata de Guvern carecaracterisa prea dese ori pe represintantii con-

si


fesiunilor nationale catolice in Austria, un patronactiv §i sarguitor. Mai mult decat oda* el ariasentimente de camaraderie fatä de efii Bisericilnoului Regat al Romaniei.

Era insa bánuit, spionat de aproape i ne-contenit impiedecat de o administratie, in slujbasistemului de Stat austriac, care n'ar fi pututadmite niciodata libera desvoltare nationala aacestei mici Biserici, avand legaturi cu natia ceamai importanta din Sud-Estul european. tar,, .

pentru a-i sta impotriva, nu se gasia cleat uncler timid, cativa studenti saraci, in cautarea unuiajutor Lanese, §i o societate care, surazand, selasa germanisata. Cat despre popor, acesta nuse gandia deocamdata cleat säji imbunatateascaconditiile materiale de traiu; tirnp de un veacintreg, poporul acesta nu daduse un singurmotiv de nemultamire, de teama i, prin urmare,de respect, unor stapani cari nu 1-au iubit nici7odata. Hurmuzache§tii de la 1848 lisaseri opada care n'a fost urmata nici macar de ge-neratia care a venit dupi dan§ii, in propria borfamilie. Eudoxiu, istoricul, murind In Februar1874, fratele sau, Gheorghe, in 1822; i ultimuldintre fiii bätranului Doxachi, Nicolae, un mo-dest savant, disparand la 1883, niciunul dintre fiiilor n'a gash in temperamentul .sau, de i atitu-dinea lor respecta o glorioasi traditie, energià

101

108 IORGA

trebuitoare pentru a sustinea o caus6 persecutathprin toate mijloacele vicleniei si a violentei.

In lulie 1882, Mitropolitul izbuti sA adunecongresul, asteptat de atftta vreme. El salutä pemembrii acestei adunäri prin cuvinte care amin-tesc pe cele care fuseserà rostite de Saguna la des-chiderea primului congres din Transilvania : Amvizut implinindu-se", spunea el, voia generalà afiilor maicii noastre, Biserica". Dar, de oare cestatutul, pregAtit de atAta vreme, care fu primitcu entusiasm, pdrea ca atribuie credinciosilor,avand ,dreptul de a se ocupa de toate afacerileinterne cari ating interesele generale ale paro-hrilor i, in general, ale Bisericii ortodoxe orien-tale a Bucovinei", daca nu si dreptul de a searnesteca in alegerea sefului lor spiritual, celputin acel de a discuta" administrarea dorneniilorBisericii, vor trece zece ani inainte de apro-barea, indispensabilfi, a imparatului ', care nuvoia sfi min deck dorinti, in loc sa" acceptehotfiriri. Apoi, peste doi ani, pentru a mai mic-sora Inca rolul acestei Biserici care pretindea afi româneascg, se crea, la Stanislau, o Bisericáunitä pentru GaIiia ca i pentru Bucovina, incare, datoritä unei propagande energice 2, nu-mirul convertitilor sporise in ultima vreme.

' G. Bogdan-DuicA, Bucovina, pp. 234-8.St. V. pentru aceasta ibid., p. 238 ei urm.

N.


Insfi Romanii din Ardeal isi formaseri Incade la 1880, dupa indelungate dibuiri, un partidnational, avand programul sail precis; la 1891

ei redactau un memodu pentru a atrage atentiaEuropei asupra unei situatii nationale intolerabile.Lupta care incepea va pricinui, in toate pro-vinciile romanesti, o adanca emotie, care se simanifestk timp de cativa ani, in Parlamentul dinBucuresti si in adunarile publice.

Bucovina, care de atatea ori primise imbol-duri din partea Transilvaniei, tresari Inca odatainaintea idealului pe care aceasta miscare il !Asasa se intrevada. Ea isi gäsi noi conducitori laici,insufletiti de un rnai larg spirit democratic siliberi, in oarecare masura, de superstitiile di-nastice care cereau de la un act de marinimiedin partea Landesherr"-ului din Viena satisfac-tiile care li se cuveniau de fapt. Trebuie sa po-menim, in sfarsit, printre represintantii unei noigeneratii care va lua asupri-si lupta abia ince-putii, pe loan de Flondor, din Storojinet, injudetele nfipadite de Ruteni, si mai ales peGheorghe Popovici (n, 20 Novembre 1863), fiul

eruditului profesor Eusebiu Popovici, el Insuqiistoric foarte invatat si impecabil critic.

Foaia Gazeta Bucovinei", venind dupa Re-vista politica" din Suceava (1886-91) ', care avuse

' Unde se stabilise, gi la 1883, o societate ScoalaRotnAnA", sustinutA gi de Otani.

I to N. IORGA

mai curand un caracter cultural, publica, la 2/14Maiu 1891, in cel d'intaiu nutriar al ei, dupiintemeierea, In Septembre 1890, a unei societatipolitice, Concordia", menita a desvolta libertateapolitica §i individuala §i a apara autonomiaprovinciei, Iasi a mai pomeni de nationalitate",

un program care, deocamdatfi, nu era deckcel al unui ziar politic. El incepea prin decla-ratia ca vrea sa cuprincla tot ce se &este maiadanc sapat in sufletul fiecarui adevarat Romandin Bucovina", bine inteles impreuni cu devo-tamentul bra de Habsburgi §i Monarhia lor, darmentinand autonomia Bucovinei §i pastrand in-dividualitatea ei istorica i politica". Cerea des-voltarea culturii nationale romane0", care e

unitara, sporirea numarului de §coli in care seintrebuinteaza limba romaneasca, introducerea eiin relatiile administrative §i judecatore0 i res-tabilirea economica a taranului, se gandiauchiar sä tipareasca, lunar, o gazeta a taranului".Era vorba §i de organisarea poporului nostruroman in Bucovina" pentru a forma un partidnational compact". in ceia ce prive0e mareaproblemä a Rutenilor, pe cari statisticele oficialeii puneau acum in primul rand al locuitorilorprovinciei, se grabiau sä spuie ca ziarul vreasä slujeasci buna intelegere dintre poporulroman §i cealaltd populatie bei,Ftinags a WU" 1

Bogdan-Duica, /. c, p. 216 gi urm.

RAPIREA BUCOVINE1 DE AUSTRIECI 111

Candela, revista bisericeasca, fundati la 1832, fuinevoita si accepte, Inca de la inceput, o quasi-paritate cu Rutenii ortodoc§i.

Trebuiau sa se ocupe §i de Biserica. Acesteiai se reservi o autonomie" i o organisare".notia, care nu era bine lamurita. Guvernul in-:gaduise, pentru acelai an, intrunirea unei noiadunari a credincio0or, cu scopul de a-§i for-.rnula dorintile 1; §edintile s'au deschis la Cer-nauti, in ziva de 18 Septembre, guvernatorul,baronul Pace, indarjit du§man al Romanilor,fiind de fata, cu ferma hotarire de a impiedecaorice manifestare clara §i energica, fie §i cupretul declaririi unui conflict cu Mitropolitul.acesta, pe care-I invinuiau ca nu vrea sa segandeasca la sine insu§i", la drepturile Scaunului

ale tagmei sale. El interzise orice pomenire atfirilor sträine", pretinse ca Romanii §i Ruteniisa fie pu§i pe aceia§i treapta i nu ingadui calimba romaneasci sa fie intrebuintata in desbateri.Rutenii se grabiserfi, de altfel, sa reclame, inteobro§uri, nu numai aceasta paritate, ci §i intaie-tatea fata de Romani in Biserica aceasta, care,Aupi pirerea lor, ar fi trebuit sa Ii apartinfi.

Exista acum o legiune intreagä de clerici fineri,botäriti si primeasci lupta : Vasile Mini, mai

Circulara Mitropolitului, in brosura lui Eraclie Po-rumbescu, Zur administrativen Organisierung der gr.-.Dr. Kirche in der Bucovina, CernAuti 1891.

112 N. IORGA

tarziu profesor la Facultatea de Teologie, i maicu sama Constantin Morariu (n. la 10 April 1854),cel mai sarguincios dintre cei cari, in generacialui, s'au ocupat de trecutul provinciei, etc. Erainsa evident ci acest cler, al carui statut vafi formal anulat, nu mai putea sei tie piept unuiduman care, prin faptul tntrcirii sale chiar InBisericii, fntr'o proportie numericei zdrobitoare,era sci zeideerniceascci orke sfortare de a restabilivechea stare de lucruri, pe singura bath a ro-mdnismului. Acurn era prea tdrziu pentru a--1,

indeparta §i prea curand pentru a proceda la o.despartire. i, pentru ca aceasta despartire, deacum incolo necesara, si se poati face in im-prejurari favorabile pentru Romani, era nevoiede o serioasa pregatire nationala a tinerilorRomani" laici. Dar mai ales de o mare i foarte-grea pregiitire a tciranului.

in curand se alcfitui i partidul national. Printresolutia" de la 7 Mart 1892, se proclama so-lidaritatea tuturor Romanilor din Bucovina inafacerile politice, nationale ;:i biserice§ti §i or-ganisarea for inteun partid national compact",represintat de societatea Concordia", incredintanddirectia unui comitet electoral central", compus-din membrii acestei societati, din foVii deputatiin Dieta i alte persoane de incredere"; cei.

11APIREA BUCOVINEI DE AUSTRIECI 113

alesi erau obligati sa formeze un club nationaldeosebit

Curand dupà aceia urma rnemoriul citre con-tele Taaffe, presedintele Consiliului, prin care i sesemnala starea de invrfijbire care domnia in tara,atunci cand, printr'o bung administratie i prinintroducerea reformelor care devenisera necesarear fi cu putinta o impacare a celor patru marigrupuri, in parte nationale, in parte de interese,care formeaza marea massa a populatiei intregi,adeca: grupul romanesc, grupul rutean si celgermano-israelit, ca grupuri nationale, si mareaproprietate, in totalitatea ei, ca grup de interese",recunoscand ch grupul romanesc si grupul ru-tean formeaza partea cea mai importanta a po-pulatiei rurale" si basa partidului autonomist-conservator" 2 Se incepuse lupta contra coalitieiliberalilor germani si evrei, a Armenilor, a Po-lonilor si a tinerilor Ruteni, dar, prin caracterulconservator al organisafiei, fara a intinde manatinerilor Romani" si fari a trezi din toropealalui, prività cu o seninatate absoluti, timp demai bine de un secol, de toate administratiile s,pe acel viteaz si credincios aparator care ar fiputut fi taranul. in sistemul electoral pentru DietaBucovinei, optsprezece rnari proprietari alegeau

' Bogdan-Duica, Bucovina, p. 217, nota." Ibid., pp 247-8.8 Probele, in Bogdan.Duica, Bucovina, p. 30 Si urm.

8

114 N. 1ORL7A

un deputat, ora§ele alegeau §apte, iar eel asesute de mii de tarani erau represintati prin cincisute de alegatori i cloisprezece deputati, cari nuerau tarani I.

Si in partidul acesta, care refusa calificativulde partid al boierilor", nu s'a ajuns macar lao actiune unitari, supt un ef recunoscutascultat. De aceia i politica guvernatorului Pace,care nu voia sa admita titlul de Romania Juni"pentru o societate studenteasca, putu fi continuatitimp de cativa ani Inca, Fara nicio primejdie.Cand venerabilul Mitropolit Silvestru ii OM*zilele, la 3 April 1895, succesorul lui fu, dinpricina bfitranetelor §i a nedestoiniciei lui ab-solute, Arcadie Ciupercovici, care n'a avut nici-odata curagiul si vorbeasci despre partea, Incanationala, a eparhiei sale.

Datoritä acestui §ef incapabil §i lipsit de energie,Guvernul era stapan pe Biserica ortodoxi §i,

supt noul guvernator, Bourguignon, duman in-dada al Romanilor, el putu sä se impotriveascapartidului Tinerilor", care izbutise sa faca alesca deputat la Camera din Viena pe cel maiinzestrat dintre meinbrii sai, pe Gheorghe Po-povici. Preotii, invinuiti ea sant iredenti de bru-talitatea satrapului austriac, protestara, la Cer-nauti, inteo mare adunare, amintind caracterul

' Ibid., pp. 253-4.

§i


rominesc al eparhiei dar aceasta nu impiedecaprogresul necontenit al elementului rutean in

Acestui prelat de tristä amintire ii urma, la1902, episcopul de Radauti, Vladimir de Repta,

al cirui Scaun fusese restabilit printr'un actadministrativ, la 1898. Roman, §i unul dintrecei mai invatati. El vfizu cu .groaza noul asalt alRutenilor, cari nu voiau numai o- eparhie na-tionala separata, in Nordul provinciei, ci cereau'Ana i Scaunul episcopal de Cernauti, in umbracaruia un episcop roman de Radauti sau deSuceava ar fi veghiat peste mormintele stramo-§ilor unui neam menit, intreg sa-i urmeze incurand2. $i vor izbuti .impun,a, prin vointaVienei, un vicar, deci un succesor rutean alMitropolitului pe agitatorul Artemon Manas-tirschi. Dar fall concursul laicilor. nu i-ar fi fostcu putinti lui Repta, chiar i cu alt temperamentdeck al ski, care era numai blandeta §i supunere,

am avut, candva, nevoie de o invoire de laViena pentru a lucra in archivele Mitropoliei,si inceapi o opera de inoire romaneasca.

$i laicii ace0a, slabiti mai ales prin retra-gerea, pentru motive personale, a lui Oheorghe

I Nistor, o. c., p. 165 si' Ibid., p. 178 si urm. 46.136 de iscallturl se stain-

serA supt actul de protestare al Rombnilor Ibid., p. 179,

1,

sa-si

urm.

Biserica.

116 N. 101(GA

Popovici, care peste putina vrerne isi slarsi zilelein Romania, ascultand de foarte dibacele atitarisecrete ale Guvernului, oferirà poporului, in locde munca solidara a unei intregi generatii su-perior pregatite, spectacolul urilor celor maiinviersunate, intrebbintand, ci sa-si astamperesetea, toate mijloacele unei prese nerusinate.Studentii Jura grupati in societati dusmane. ,Dinri,enoroci.re, *cel care a izbutit si lucreze maimult pentru indreptarea situatiei materiale a Ora-nului, Aurel Onciul, a fost cel mai infocat indem-nator la vrajbfi, in.sultatorul neobosit, nu numaial adversarilor sai locali, boieri si preoti, contracarora a stiut mobilisa pe Invatatori i pe tarani,dar si al Romani lor din Romania, impotrivacarora a dus campanii turbate, care mai multcleat odata i-au desonorat talentul. In duelulacesta nesfarsit, se recurse, de o parte si de alta,la alianta strainului si la protelia Guvernului.

Marea reforma electoralä, dusa la bun sfarsitde Onciul, nu infaptuise inca nimic pentru natie,and izbucni razboiul european. Inflaenta nouluicurent national venit din Romania dupa 1900a adus o impacare fortata intre boierii" lui.Flondor si dernocratii" adversarului &au, daraceasta nu dura &cat cateva luni. Tineretul,desgustat de acest spectacol compromitator,prolesorul I. Nistor era Inca de pe atunci unul

RAP1REA BUCOVINEI DE AUSTRIECI 117

din §efi , nu avuse inch timpul de a se orga-nisa i de a caOiga increderea unui popor atatavreme ratacit §i desorientat de instigatorii pecari-i indemna §i-i sustinea vechea politica a luidivide et impera".

Rázboiul a fãcut din Bucovina, de dottä oriatacati de Ru0 i ocupata apoi aproape in in-tregime de armatele Tarului, unul din acele mor-minte care pfireau cä vor inghiti unlneam intreg.0 mare parte din tineretul romanesc,elevii liceului din Suceava, efizura in randurilearmatei austriece ; ceilalti vegetara intr'un tristexil, in Romania; in sate ramasese o populatienevoiad, §i femei batjocurite ; pentru o simplfidenuntare a spionilor evrei, o multime de tfi-

rani furfi spanzurati de colonelul de jandarmerieFischer, care a avut indrfizneala de a spune inpublic cä nu cunoa§te in Bucovina cleat treinatii : Germanii, Evreii i trädátorii".

cu toate acestea, fam4itile unei populatiiai cArii strimoi au fost odinioari cei mai vitejiapAritori ai Moldovei, !upland pentru cruce i ci-vilisatie, famasera incá acolo, in mijlocul ruinelor,represintand vechiul drept al autohtonilor cari,prin munca lor ind'argtnicg, au creat pfimântulinsqi pe care-I cillcau in picioare armatele. Incumplita lor miserie, ei teptau de la justitiaimanentá i de la progresul ideilor politice in

pAna si

118 N. IORGA

Europa ceasul in care vechiul steag al lui teian-cel-Mare va cuprinde intreaga Ora' in falduriigloriei sale.

Mari le jertfe ale României libere se isprAviseräprinteun armistitiu de sil4, ducAnd spre paceadin Bucuresti, care sfarteca Regatul si ingenunchiape mult timp ce se induraserii a [Astra din elbiruitorii.

Dar ceasul cuvenitelor osAnde veni.Rutenii, in legituri cu arhiducele Wilhelm,

incercarA, in ceasul de supremA crisA, sa tragfila ei provincia. Energia sefilor români, o clipauniti, zidArnici ceia ce ar fi fost a doua oipirea Bucovinei". Oprind in loc puhoiul anarhieisupt steag rutean, se ceru interventia armateiromane.

Regele Ferdinand, calcAnd peste conditiile ce-ifuseserfi impuse de Centrali, didu ordin solda-tilor generalului Zadic sà treaci granita, i pestecateva siptámâni solii Bucovinei aduceau Regeluiromanesc inchinarea mosiei lui $tefan-cel-Mare

Cum a fost ea gasiti in clipa Unirii o aratä.notele de cálfitorie care urmeazi.

PARTEA a Il-a.

ROMANISMUL IN BUCOVINAINAINTE DE RAZBOIULUNITATII NATIONALE.

- CONSTATAR1 -

1.

IN JURUL SUCEVEI

1. Spre Suceava.

Primávari tanArA. Un verde bland, dulce, umed,copileiresc. in lunca Siretiului pe care se cleapAnfide la Focsani pAnA la Burdujeni, in tot lungulMoldovei noastre, calea cea mare a trenului,copacii se inaltA incA negri, goi, dar cate unulbAtut ca de o usoarA ninsoare verde; altii, maitimpurii, isi poartA frunzis2arele ca niste flori :par cea d'intAiu gAtealA a unei copile. 0 ploaiemare de o noapte si o zi, porniti dintr'un apusde sange, a sfiminat biltoace curate inci : parecA ar fi niste franturi de lacuri albe. Pe o mu-che de deal, iarna a uitat o mAramA de zApadA.Sus soarele usucA un vfilmAsag de nori suri,rAmasi in urmA in zarea rAsAritului.

Aleluia, sfantA dimineata de April, dimineatAde flori a Floriilor !

Cei d'intAiu oameni ce se vAd sant trei pAs-tori inteo vAiugA, uncle vite lacome 'pan si se

124 N. IORGA

adapa in tioalme. In sumane cenu§ii ca arAtura,nalti, frumo0, supti la fata de iarna cea greaFara mArnaliga. Cine tie ceo fi lAcând acum,in ce nopti de desfrau i de jocuri de_noroc ofi intarziat boierul care a inchiriat cuiva dinJidovime acest pämant cu bietii oameni de peclansul !

In gAri, Dimineata de mane", .strigatA deOvreia§i neobositi i, intr'un ve§nic mers de so-cotealA, Evrei marl, graA rumeni. Au trecut perand Bacaul cu biserica lui Stefan-cel-Mare, Ro-manul intins drept lAnga apa sparcuita a Mol-dovei, cu dungile de copereminte ro0 §i celeopt turnuri cre§tine de-asupra valma§agului strai-natatii, Pa§canii, cu ve§nicul sau vuiet de mul-time grabita §i flamAnda.

un nor plumburiu lasa sà cadà, inteunzimbet de soare, picAturi de ploaie inghetatA.

2. Suceava.

\Tad iara§i dealul de lut cu creasta dreapta,tampla scorburoasà, ridicandu-se de-asupra apeide hotar. Sus turnurile de biserici stau ca suli-tile. La o lature, zidurile galbene, zimtuite §i

rupte, tanjasc pe inaltime.De la Burdujeni, un birjar ma va duce la Su-

ceava. E, neaparat, Evreu : cere clotià preturi, nuvrea sA lace nimic, pleaca pana foarle aproape,

Aiti,

BOMANISMUL IN BUCOVINA 125

se itieste in usa garii mar*, tuseste, ii tergenasul, infra in vorba, scade pretul ta jumatate sila urma aflu cá iam dat totusi de douà oz-i cattariful obisnuit.

Tree printre casele cochete ale functionarilorromani din Burdujeni. Acum sant pe un drumlat,:intre dealuri la dreapta si, la stanga, o rapaurata, in care luneca ape de macirli. Peste in-naltimi, vfii, rapi, peste drumul umed trece unvifor de vant salbatec, rece ca in toiul iernii as-pre; descheind haina, lipind de tampla margenilepalariei. Pe caprä, birjarul, cufundatinteun surtucprea larg, cu gulerul ridicat peste o camasa cen'are guler, se strâmba de frig in aceastä zirnbi-toare zi de April, pe albastrul cerului careia seirnbulzesc nori, calatorind foarte iute.

Vama e o casä de moda veche, cu un bietfunctionar incetinel. Un Evreu CU lunga barbi depatriarh din Bib lie sta de vorba cu privire la unsac cu cartofi, cu barabule", zice el moldove-neste, pe care le tot alinta cu mana. Afara, as-teaptä sfiosi mandrii Romani, in sumane intune-cafe, cu parul lung cazand drept sau in carliontiunsi pe umerii largi ; au in mana gaini si atealte mhrfuri de o nimica toata.

Stalpul tricolor al iesirii din Oral; intie doi altistalpi negri i galbeni, vatna Austriecilor, cu untanar foarte Ulan, care scotoceste cu multä luareaminte prin geamantanul aproape gol.

126 N. IORGA

Acuma e slobod drumul din tara regelui nos-tru in tare impfiratului strain asupra Romani lor.

c aii zoresc pe drumul Burdujenilor". Nu sevede cine ctie ce schimbare. Sant casute frumu-cele dupi datina moldoveneasci ci, pe alocurea,cate o casa mai mare, impodobita dupi cel mairau gust al oracelor. Multe pajuri : la vanzatoriide tabac, la pazitorii coselei, la carciumari. Cu-tare inecter e Neamt, Polon ; toti negustorii setin de neamul care e cu adevfirat stapan al aces-tor locuri. Copii de-ai noctri nu se vad pe stradfi,ci tot de cei cu capci, cu palariute verzi, cu na-surile coroiate sau borchinoase, odrasle ale tutu-ror neamurilor Austriei, ci mai ales ale Evreilor.

Acum cetatea, frontul de biserici nu se maiyid. Santem pe coarda arcului ce alcatuiecte acestdrum, i fnaintam la deal spre Suceava nevizuti,care trimete inainte numai tot astfel de casuteci case pentru toti oplocitii de dfiuni7i sau demulte zeci de ani.

Apa Sucevei se trece pe un pod de lemn, mic,cubred ci fail podoabe; tineti trasurile", zice unadin multele inctiintari tiparite, ci in adevar murgiiEvreului rnerg cu toga conctiinta ci sant Intr'unIce unde zburdficiunea, pripa nu se ingaduie.Alfiturea, un alt pod, mai mare, mai tare ci maifrurnos, e dungat de linia de fier a trenului cevine din Itcani ci duce la Suceava. $i eu Imi

ROMANISMUL IN BUCOVINA 127

aduc aminte de un pod, mare, acoperit, negrupe d'inguntru §i pe d'inalara, prin care de de-mult, and eram un copil cu ochii abia deschi0asupra minunii acestei lumi, am trecut cu mama,recunosatoare pentru minunile Sfantului din Su-ceava, ca si sfirut moa0ele negre, uleioase alelui loan cel Nou, culcat in mirodenii. Aud Inca,dupi treizeci de ani, huruitul roatelor prin ma-rele intunerec umed, yid piata mare cu facliile

iconitele, biserica Ina Ita, racla de argint cuchipuri sapate, racla intunecata §i dintii albi aiajutfitorului la toati nevoia.

Jos, Suceava curge iute, manioasi, bogata dinprisosul ploilor primavaratece; e mare cat o ra-mura a Moldovei. In luncfi iar4i pasc vite albe.Campii se gunoiaza, §i pluguri cu cai, duse detárani cu caciula mare, rup tarina slabita deploaie. Boii se ingra§ä i se vand cu preturi bune.

Pe mal sant multe case, ceva mai departe. $itocmai de-asupra lui se cincheOe supt copere-mantu-i de indilá neagri bisericuta de la Itcanii-Vechi, galbena-deschis, cu un pridvor liber. Fru-moasa mica locuinta a calugaritelor de odinioara,pentru care ea fusese claditi in veacul al XV-IealAbia daca se sluje§te astazi la hramul ei. Itca-nenii d:n casutele dese de pe langi rau yin laalte serbäri sus, in orwil Ificaprilor mari $i

bogate.Inca o bucatit de vreme ne urcim printre

si

128 N. IORGA

case de rnodá moldoveneascg, in care stau dernai multe ori sträini. Dar, ici si colo, fete se dauin scrdnciob, in leagän"..E- adevgrat cg astdzi,a doua zi de Florii, catolicii, deci aici Nemtii,Polonii, ii au a doua zi a Pastilor.

Am ajuns tocmai sus. Santem in cuprinsulvEchiului oras, precum aratg grämädirea biseri-cilor, asa de aproape una de alta, incat in catevaclipe ai fdcut drumul dintre ele. Lasg deci la oparte strada care se zice evreiasch" si stradamare, care e si ea aproape numai a Evreilor,lasá urmarea ei inainte, pe langg o gradinggoalg si räu tinutg, pe langd o bisericg a cato-licilor, mare, albg, urgtg, in care scanteie acumluminile Invierii, chemand putinii credinciosi.Lasg prgvaliile Evreimii, care nu sant altfel decgtcele de la Folticenii nostri, Iasi scarboasele ca-fenele, in care se tolgnesc in caftane murdarestgpanii de astäzi ai targului, basà ingrginfideala,harhätul germano-semitic, duhoarea i necurgte-nia, lasg uriciunea rgparetg. Nu te uita la lurneace trece in hardughiile nemtesti care sant tri-surile de aici : une ori ai vedea un honoratiorcu cilindru, izr de cele mai multe on until, doi,trei, multi Evrei, de mon noug si de modgveche : eu am zgrit chiar intr'o cupea, avandin loud geamului de la spate o sandurica, unHerrchen, un domnisor, oaches, cu fata pre-

110MANISMUL tN BUCOVINA I20

fungi, cu ochii mari viskori, cu perciunii fiuluilui David si cu pglgriuta de catifea, cu lungulcaftan al Galitianului neprihgnit de civilisatie.Pe ici, pe colo vei vedea strecurandu-se eketin crestin sau o cresting, functionari, mesteri

petrec Pastile, soldati in concediu pentruserbgtori, domnisoare elegante cu mosii in zestre,ferindu-se cu dibicie de atingeri care pateazide murdarie rochiile. Dar toate acestea nu te pri-vesc, cfilator roman pe parnAnturi ce sant instrai-nate si in ceia ce priveste oamenii chiar, printrecari zaresti asa de rar tarantil dupg dating, cusumanul i cAciula sa ca in Moldova, cu variantede ca.ciula, mid i ieftene, pe care le-a nascocitjidovimea, sau in haina modesta a Neamtuluidin burghesia cea mica. Tie-ti pasfi in acestptimant al tuturor neamurilor, in care al luiIsrael a cap.-Mat biruinta depling, tie iti pasiide biserici cu chipuri de bour i frumoasestove bgtrAne de asupra usilor, de pietre stersede-asupra mormintelor cu cenusa spulberatii, defrinturi de cetate pe culmea framAntati cu sange,spre care ni se inaltg recunostinta si ni fumeggtämAia visurilor evlavioase si sfinte. Fereste-tede prihang, lasa hanurile, prE àliile, strazile, grg-dinile i furiseazg-te spre locurile pe care pri-vigheazg crucea ta veche rgsgriteang, unde vor-hese in glas de amnia clopotele tale turnateprin vremi cc nu se vor mai inloarce, si in care

cari-0

130 N. IORGA

in bronz ni s'a turnat si marirea, numele celbun, pastrat pana astazi, datina curath, pe careo uith prea multi, in toate. Fii aici ca un hagiucucernic in Ierusalimul din vremea prigonirilorel IIU mergea la cadiu, la nazir, la capeteniileienicerilor, el nu se gramadia printre cumpara-.torii bazarurilor, el nu astepta la poarta mos-cheilor, ci, tiind umila lui faclie in manfi, seducea de-a dreptul, cu o graba infranth de sim-tul sfinteniei, catre mormantul in care odihnise,o clipa omeneasca de moarte, Domnul i Dum-nezeul sau.

Intaiu ti se va infatisa Sf. Dirnitrie, mare siputernica zidire, pe care Petru Rares o inchinfi,precum a facut si in Harlau cu o cladire cevamai mica, sfantului purtator de mir", biruitorin luptele care placeau sulletului focos al fiuluilui 'Stefan-eel-Mare. Cladirea n'a sulerit repa-ratiile acelea la care Austria tine mult, ca sãarate ci she pastra mostenirea moldoveneasca,ca sa incurajeze stiinta si si ca sà dea delucru la atatia domni din Viena ca,i gasesc caMoldovenii ac i de demult erau oameni stima-bill, ale caror lucrari in caramida, piatra i penelsant vrednice de o luare aminte curioasa si deo ingrijire rasplatitoare. Ba Sf. Dimitrie a fostreparat si el acum catia ani, dar intru atata numaica I au tencuit vapsit cu 0 tencuiala i 0 vap-

aita

pi

IFN

IAC

IOna

1+

11 1

1111

1SIN

TW

ON

S.

--teeta

Biserica Sf. Dimitrie din Suceava.

4'

o

"

/

TA

A

.1.,....

-CO

132 N. 1011GA

seala care cad. $i iarasi clopotnita pe care eintiparita de partea catre Rasarit cunoscutul bourcu gatul gros, cuprins intr'o Hoare purtand in-scriptia, clopotnita aceasta a fost de atatia anipreschimbata pentru a se face, de la inaltimeaei trainicfi, paza de foc.

incolo, Sf. Dimitrie-i cum I a lasat ctitorul. Fa-tada larga e strabatuta de trei feresti gotice si sesprijina pe douà contraforturi. Ferestile acestea seurmeaza i pe laturi, ca si contraforturile. Zidirease rotunjeste la strane si in fund, la altar. Ocnitemici sus, ocnite mari jos, lungärete, pana la te-melie, ii impodobesc paretii. Zugravelile frumoase,pe fond albastru dulce, care se vedeau odinioara,s'au sfararnat, s'au ascuns supt pospaiala tencu-iefilor mai tärzii.

Iniuntru, chipurile de sfinti sant in parte celeprecurn o dovedeste inscriptia numelor, in

fungi si suptiri slove din vremea, buna pentruscrisoare, a urmasilor lui $tefan-cel-Mare. Unfoc a mistuit ins& catapeteasma, odoarele vcchis'au stricat, afara de jalnice ramasite, aruncateintl'o "camard a turnului, unde putrezesc in prafcununile mortilor din zilele noastre si fel de felde lucruri lark' chip si iàrä nume, care duhlesea muced. Pietrele de mormant, intre care uninvatat strain a crezut ca &este pe a lui Bog-dan, fiul lui Rares, nu se mai pot ceti cu sign-ranta ; niciri iiti le-arn vazut mai ticalosite.

vechi,

ROMANISMUI. 1N BUCOVINA 133

Vremea de peste un veac in care Suceava alost un maldfir de ruine, unde canii fara stdpanbaciuiau prin pivnitile de piatra ale caselor cese daramasera, pe cand sateni pasnici arau pa-mantul in margene, vremea de astfizi a prima-riilor evreiesti, a preotimii de Stat, cu invfitaturamireana, vreine de egoism si fail niciun avant,fail nicio amintire si fara nicio nddejde, auadus aceasta pdcMosira a bisericilor. Rar sd-tivie preotul pentru ai arata cu mandrie biserica,pentru a e in sama lui si pentru ca e moastedin trecutul neamului lui ; un biet paracliser ba-tran, nespus de murdar si de indobitocit, chior,bubos, va orbecai cu tine prin praful si neoran-duiala, prin saracia despretuita a lacasurilor incare Mitropoliti au slujit inaintea Domnilor, Doarn-nelor, Domnitelor, boierilor in vesminte de aur,de catifea si matasuri.

De departe, manastirea Sf. Gheorghe se va-deste prin turnul greoiu al portii si prin scan-teierea citidata, prin lucirea sticloasfi a tiglelornoua rosii-inchis, cip dungi nesabuite de albastrusi de galben, ceia ce pentru o biserica e o impo-potonare, iar pentru colorile noastre nationalee, and te gandesti eine a reparat si cu ce sim-tire fata de noi, o profanare. Biserica Mitropolieide odinioara a lost c'adita in foarte vechi tim-purl, indata dupil Stefan-cel-Mare, si supt Stefan-

134 N. IORGA

13iserica Sf. Gheor$he din Suceava (dupi Monarhia austro-unpra").

ROMANISMUL 'IN BUCOVINA 135

cel-Tanar a luat locul vechii Mitropolii, care eastazi biserica Mirautilor. De sigur, iarasi, marele.ziclitor Petru Rares i-a dat proportiile cele mar*pe care le are astazi, platind astfel datoria sade biruitor si feta de celalt mucenic ostas allegii crestine. Petru Schiopul, bland Domn cu-vios, a dres cladirea, ce suferise pe urma lup-telor din vremea lui Despot ; de la dansul vinezugraveala de astazi, foarte frumoasä, cu sfintimari si icoane bogate, intinse pe un fond al-bastru, stropit CU largi stele de aur, Petru-Voda,inch' tanar, cu barba lunga, roscata, Stefan-cel-Mare, Petru Rares, Stefan, copilul lui Petru celNou si poate Vied, fratele sau, caci capeteleacestora s'au sters, iar nu s'au taiat la o in-chipuitä deschidere a ferestii, care e veche,acestia se vad foarte bine, ca i pisania cu literede aur aratancl data lucrarilor, precum si aceiacand s'a nascut, a prirnit semnele Domniei dela Imparatul turcesc" si a fost uns in aceastfibisericd, de Mitropolitul Gheorghe Movila, copilulStefan cel frumos, cu dulcii ochi albastri, cares'a starts ca tanar in .muntii, asa de departati, aiTirolului.

Biserica e intocmai ca a Sf. Dimitrie, daraici reparatia facut isprävile. Coperemantule cum am spus, pietrele de mormant sant prinsein zidul de imprejmuire ; in cladirea Fara slujbasant asezate la pamant fel de fel de stalpi si

pi-a

136 N. IORGA

podoabe de piatra sapata, noua-noute, care ra-man Ca fie puse la locurile lor, dupi ce artistiidin Viena vor spoi din nou toti paretii. De al-minterea, esti asigurat, totul se va face cu ran-duiala tiintiiicã. Sapaturile sant numai in stilvechiu. Zugraveala va fi intocmai ca aceia a

mesterilor lui Petru Schiopul. Se va inlfituranumai praful, fumul, urmele de focuri i neno-rociri, urmele urate i duioase, urmele negremiscatoare, urmele sfinte... Atilt. Si biserica tri-umfatoare va porneni prin scanteieri si colurinoua bunatatea unei carmuili cu care cea vechen'are nicio legfitura, a unei civilisatii care nuintelege pe cea de alta data*, a unei epoce deinaltare a acestui colt moldovenesc prin Evreu

prin functional ul de carier

Inteo bisericuta facuta de Mitropolitul Arias-tasie Crimea, ctitorul Dragomirnei, e asezat, 'Danala sfarsitul lucrdrilo; de restauratie, trupul Sian-tului loan eel Nou, pe care, acum cinci sute deani in capat, Alexandru-cel-Bun, intemeind aiciMitropolia lu losif I-iu, I a adus din locul muce-niciei sale, Cetatea-Alba a Genovesilor, in careel suferise pe la 1330 de cruzimea Tatarilor,stapanii de pe atuncea. Poate tot Petru Schiopul

fi däruit greoiul sicriu de argint aurit pecare se desfac, in minunat lucru rabdator cueiocanul, privelisti din suferintele mucenicului,

si

§i

si-i

VN

IA0D

1114

NI

InN

sIsl

ywcm

Procesia cu moastele Sf. loan cel Nou din Suceava.

138 N. IORGA

Apoi regele polon Sobieski, venind sa scapepe Moldoveni din lunga robie a Turcilor, a

furat pe slant pentru evlavia Rusilor din tam sa,si numai Austria, dupa impartirea Poloniei, adat inapoi Sucevei rapite de la Moldova vechiulei slant ocrotitor, spre care si astazi vin inchi-natori din multe locuri rotnanesti si ortodoxe,ceranclu-i minuni i harazindu-i lumina facliilorde ceara.

Si mai tarcata cleat SI. Gheorghe e acea hi-serica a Mirautilor. Tigle scanteietoare, piatràrasa, sfinti de Viena. Ti se strange inima candintri in lkasul de minunata, rabclatoare si cosh-sitoare parodie, din care au lost gonite toateamintirile. Altfel, forma e cea veche, din vremeastralucirii rnoldovenesti si a decaderii de panamai daunazi, and dobitoacele i oamenii rai sestrecurau vara prin baldrii si se oplosiau in cu-prinsul zidurilor. Alexandru eel-Bun e, lard in-doiala, ctitorul d'intaiu al acestei mici zidiri, iar aldoilea a lost Stefan, care a ridicat pe ruinele ve-chii bisericute o cladire mai noua, avand ea semndeosebitor, in loc de pridvor, turnul clopotniteiimpartit in doui randuri, turn care stria insiarmonia liniilor.

Sf. loan al lui Vasile Lupu, mica, naltuta, cuferestuici marunte si multe siruri de braie, ciiun lin bour sapat pe o lespede de plat, a; Sf,


Biserica Miriurilor (in unte de reAaurare) (dupi ,Monarhiaaustro-ungari),

140 N. IORGA

Nicolae al Prajestilor, cladità Inca in stilul luiRares, foarte bine alcfituita, cu turnul ei supti-ratec, intregesc sirul bisericilor moldovenesti pecare le pastreazd inca Romanii pentru preotiiteologi si paracliserii batrani cu ochii rosii simânile raioase. Langa cea din urrna, se vede obiserica armeneasca din veacul al XVI lea, cuinscriptia pastrata si cu turnurile had vapsite inverde. Bisericuta Elenei, vaduva lui Rares, inchi-nata la 1551, pentru pomenirea sotului mort simantuirea sufletului ctitorei, a trecut in maimRutenilor uniti, cari au spälat-o, au curatit-o, auvapsit-o si i-au spanzurat clopotele de o foarteciudata zidarie.

Dincolo de ziclul de imprejrnuire al Sf. Gheor-ghe, se intinde un vechiu cimitir salbatec, din pa-mantul gropos al cdruia, printre pietre crapate simonumente risipite si rnancate de muschiu, printrebolti sparte lasand sa se vada sicrie putrede fa-ramate de bulgari, cresc viorelele cele d'intaiu aleprimaverii in iarba mica, si se strecoara, luatoriaminte, copii de limba nemteasea, poate si copiiai Evreilor, cart le culeg. Cu uirnire &esti aicepietre latinesti de la 1580, de la 1600, puse pelocurile de odihna ale unor fernei dintre catoliciiSucevei celei vechi: sotul uneia a lost sutasulpolon al lui leremia Movilä. Alte lespezi, cupisanie Irumoasa slavona, sant din acela0 limp.

RONIANISMUL IN BUCOVNA 141

Lumea aceasta noua straina asa de straina, le-alasat de mult in parasire, printre monumentelede la 1800 incoace; dar, in fiecare primavara,firea duioasa ingroapa 'n muschiu piatra suptcare cu durere de inima i multe lacrimi s'auingropat mortii aceia de demult.

In fata, ai o rApa de lut, rupta mai claunazi.GArla noroioasa de jos e Cacaina Sucevei. Din-colo de dansa zdrentele galbui ale zidurilor Su-cevei se tidied inaintea ta, vorbindu-ti de Petru-Vocla al Musatei din 1380, de Alexandru-cel-Bun otanduitorul, de tefancel-Mare, care a pa-

desnadajduit inaintea Turcilor lui Moham-med al Il-lea, cAnd au ars cetatea in 1476, carea apirat-o de Polonii trufasi ai lui loan Albert,cAnd si-a cucerit aice rusinea si moartea fnaintede vreme, de Petru Rares, gonit de boierii sai,cari au lasat lui Soliman al II-lea drumul deschisspre Scaunul domnesc al Sucevei, unde el si-ascris cintarea de biruinta pe o placa de marmurice se pastreaza astazi la Museul orasului ; ele vor-besc apoi de V oda-Despot strainul, care a stat lunide zile inchis aice, in cea mai chinuitoare din astep-tarile mortii, pang ce boierii rasculati ai lui Tomsa,Stefan-Voda cel nou, 1-au rasbit prin foame si1-au silit sa iasà, in haine domnesti, im2firatesti,incoronat si invesmAntat in aur, in jos spreAreni, la podul din vale, spfe Zamca silie, uncle I-a lovit topuzul odata cu mustrarile,

rAsit-o

Rui

nele

cet

atii

Su:e

ava.

rsl

142 N. IORGA

Ruinele ceti;ii Su:eava.


Tatarul, care s'a invoit la o astfel de fapta, i-aclesfacut capul si I-a strivit inaintea boierimii farade mita. Ele iti spun de frurnoasa Doamna cer-chesa a lui Vasile Lupu, de zglobiul ei fiu, Stet:A-nita, de intunecatul i grosolanul ginere caza-cesc Timus si de minunata lui sotie tanara, Ru-xanda, cari au fost incunjurati aice de Unguri, deMunteni si de Moldovenii lui Gheorghe-Voda$tefaii, pana ce genunchiul lui Timus a sarit delovitura unei ghiulele i viata grozavului flack'peri in chinuri, iar Cazacii plecara cti trupul,lasand in robie si rusine pe Doamna si fiul deDomn. Ele iti amintesc de pata stapanirii po-lone de pan/ la 1699, cand de sus, din cetateaodinioara apfiratoare, se coborau ostasi betivi,desfranati si batjocoritori, cari-si scrijalau nu-mete pe paretii bisericilor si impungeau cu sabiaochii sfintilor credintii noastre.

Vrernea acoperise de mult cetatea supt ungiulgiu de terana din care iesiau numai colturi depiatra destainuitoare. Un arhitect german, Rom-storfer, a vrut sa stie ce este acolo si a lucratani de zile cu multd ravna, mare folos i pulingcheltuiald pentru desfacerea din pamantul lutosa Sucevei noastre de demult. Pe rand au rasa-nit santurile adanci, pline de apa in zilele greleale apardrii, zidul puternic de afar* intarit peo temelie veche de catre $tefan, vulturul acestui.cuib al u'ilor i oimilor d'inaintea sa, apoi

144 N. 1014(,A

zidul din lduntru, cimarile de locuintà, inciperileDomnului, beciurile de arme §i de ostaA gro-pile pentru robi, curtile cele mari din mijloc,unde puteau incApea mii de apärätori, tunurilede strajä i bisericuta in care zilnic se cereaffiri sunet de clopot indurarea i sprijinul luiDumnezeu, n6dejdea cea mai tare i apfirátorulcel mai statornic. S'au gAsit oase infratite inacela0 praf fat à nume, hArburi de smalt cu fru-moase impiestriri, care n'au lost cercetate Inca',unelte §i sgpituri, bani, lemngrii, inscriptii depiatrg. Unele se afli ast5zi jos, la l useul dintr'omare casä pustie, pe celelalte ti le aratä paz-nicul, un gropar de cimitire, harnic i cgidurosajutfitor al lui Romstorfer, in chiar cuprinsul zi-durilor. El §tie sa-ti spuie despre fiecare colt,si te poarte prin toate rapile §i coclaurile, petoate crestele i prin toate infandaturile, §i, anditi vorbe0e de mormanul de pietre asupra CA-rora plAnge sufletul tfiu, el vede cetatea, dincare tu nu vezi cleat apärätorii pe cari el nu i§tie §i de cari lui, Neamtului, n'are de ce sl-ipese. Si abia mai asculti cuvintele lui imbiel-§ugate de lámurire and de pe culme, langàferestuica deschisa in gol, strabatuti de vantulcare cântfi §i de vantul care urlfi, privirea ti se

intinde asupra esului verde al Sucevei, asupradungii de argint a raului, asupra turnului de lamän4stirea Todirenilor, asupra Burdujenilor noi,

ROMANISMUL BUCUVINA 145

ai României. Aripile vulturului sAnt sfailmatejos crondnesc corbii, jos in Suceava, jos in Bur-dujeni, Ong departe, foarte departe, in targurice au fost lácasuri slavite ale strábunilor : corbi,tot corbi, multi corbi, cronanindu-mi in limbistfaine a pustiu, a iarrià, a moarte...

3. Sant' Me.In seara lurninoasà, cu fiori de frig, trAsura

merge spre Sant' Ilie. Trecem podul de la Areni,langà care pázeste stafia lui Despot cu capulzdrobit, lgsam Zamca, mgrastirea Armenilor, suitiipe Inaltime, i inaintdm in tinutul de dealutirostogolite in neorânduialà, dealuri bldnde, ro-tunde, invelite cu vesela iarbA tanärà. E mosiamän6stirii de odinioarg a Sfantului Ilie, deci faceparte din fondul religionar si fireste acesta I-aarendat Evreilor, cari aici sant totul. Taranizdraveni, inceti, tacuti, ará pentru domnul lorde astAzi, care a inlocuit cu burta, ochelarii siifosul ski pe Domnul cel vechiu de acolo, dincetate, pentru care se ara cu sEbia si se seceragloria.

Suceava se desfasurà acum in urm5, cu mul-tele-i turnuri. Mai departe e sfimgnatà Scheia,

Scheienilor, Slavilor de demult, cu cele o

' Asa se numeste fondul, administrat de Austria, almaria,titilor cu danii de la Domnii qi hoierii români.

la-casul

IN

10

146 N. IORtA

suti cincizeci ori doufi sute de case rispanditecu livada ce ascunde locuinta boierului nou,

un Armean, Haritonovici. Indatà e0i la Sant' Ilie.MinAstirea e acum o biserica ; un zid nou o

incunjurá de aproape, casele calugarilor s'au ri-sipit in praf. Sipotul cu ap a. buna curge in de-

rt. De pe dealurile ce strang de jur imprejurclAdirea, a perit toati podoaba Odurilor, carefaceau din Sant' Hie o mánastire in codru.

Dar biserica e aqa cum a Ifisat-o Stefan, alcArui nume e pomenit in inscriptia de trei ran-duri, minunat sfipata de-asupra u0. Fatada sim-phi, fdra sprijin, trei abside, firide scurte sus,firide lungi ce se prelungesc in jos. Ele santfacute din drämida netencuitk i Cate un randin lat e smaltuit verde, albastru, galben. Pe pa-rete se vad Inca vechile zugraveli: ingeri carise suie la cer pe scara visului lui lacov i chi-pul, foarte sters, al Mitropolitului Varlaam, suptcare s'a facut de sigur zugriveala cea noud depe din afarg.

Cea d'inauntru ins5 a fost vazufa qi de celd'intaiu ctitor. Intre sfinti se desfac chipurile luiStefan, cu cununfi i grele haine arhiere0 deaur, cu maneci largi §i guler, frumos tanar cuparul lung §i ochiii mari ; Doamna Maria, cutrei väluri supt coroana qi lungi cercei de Ian-turi, cu hainA de brocard roqu, purtand flori deaur, cu maneci ro§ii §i mánecare vinete, strânse

si


la incheietura manii ; apoi tinerelul Bogdan, care,ca Domn, a daruit procovetul cusut cu fir, ce sepastreaza Inca. Alte odoare nu se vad insi niciaici, in urma atator pradaciuni i restri0i.

Si in umezeala inghetata a unei senine serilini§tite ne urcam prin valcele, pe poduri rupte,la Hagigadar, mitocul armenesc, ce stã pe o culmerotunda, parci ar li facuta de mana de om, peun gorgan inverzit, la mijloc de dealuri. In bi-sericuta se slujqte de doua ori, numai de douiori pe an ; case pustii, dar bine tinute, curatestau incuiate in curtea inchisa cu zid. Pazniculce locuiqte in casa cu straOna de §indila mol-doveneasca nu se vede. E o mare liniVe dintoate partile, pe and soarele, locos, scapatä dupainaltimi. 0 turrna coboara incetinel la vale...

4. Dragomirna.

Pe vreme de soare stralucitor, dar putin trainic,parasesc casa primitoare a profesorului EusebiuPopovici, care m'a gazduit in targul celor maispurcate hanuri evreieVi sau ca i evreieVi, i

plec spre Dragomirna. Bucuria mea e depliniand inaintea mea pe capra vad un stat de omdrept, bine alit i cu o caciula mare, moldove-neasca pe un cap aspru de taran bucovinean, inloc sa privesc toate de dupa vre-un jidana§ saujidanoiu cu laibar, Fara guler §i cu palariuta so-ioasa pleo§tita pe ochi.

148

Trecem pe langa Palatul Comunal, ce se cla-deste, mare si urata zidire de trufie, care samänkmai mult cleat a orice alta, a sinagoga, a havra,ceia ce se si potriveste cu felul celor mai multidintre locuitori. In lata, clopotele suna la bise-rica alba a catolicilor, din gradink i cle spreSI. Gheorghe o procesie catolic5 inainteaza cuprapurile osii in frunte, duse de copii de corcu capetele gole. E a treia zi de Pasti a Nem-tilor".

Prin aceiasi strada mare, in care roiesc Evreiidupä mierea unui castig saracacios, trasura secoboara spre Itcani, de vale, pe termul Sucevei.Podul de lemn al apei rasuna supt roate : de-desupt, prin ramuiisul Inca gol de frunze al co-pacilor de apà, se vac' linii drepte de prundis;pari arati drumuri in apa : peste catva timp,Suceava trebuie sa fie indreptatk crutand locu-rile vecine de navala apelor sale crescute.

Itcanii-Noi, de la gara cea mare galben5 ina-inte, nu sant mai noi decat vremea anexarii, candneamurile lumii au cazut asupra Bucovinei, piingpe atunci de paduri stravechi mai mult decal defalnicii Moldoveni". Aici sant vabi, ca aceidin Banat sau din Severinul nostril : ei au casemari cu multe inc5peri, feresti luminuase, curtipline de hambare si ad5posturi pentiti vite; cu-ratenia si gospodária domnesc de la un capat alsatulni p5n5 la celalt. Se vede, Ii,ett, i acea

N. IORGA

ROMANISM IL iN BUCOVINA 149

Leih-und Sparhasse, casä de imprumut si eco-nomie, care cruta pe oameni de inselaciunea sicamata Evreului.

Intinderea indelurata scanteie in strälucirea pri-maverii noua. Pe lanuri lucreaza vabii, arandadanc, grapand bine, sfaramand cu ingrijire bul-

Lipovan cu zarzavat.

Orli, pãnä ce fata ogorului de pamant negru eca o catifea.

Mai departe, ingrijirea Austriei de a strangela un loc neamurile cele mai deosebite, de apreface acest slant colt.sor romanesc intr'o ex-positie de toate chipurile omenesti, politicaasernenea cu a Romei vechi? de altminterea and

150 N. IORGA

colonisa pentru Imparatie si pentru limba la-dna. ni harazeste privelistea unui sat lipove-nese. Acesta nu e taiat de drumul mare si n'areniciun fel de asamanare cu salasul oranduit alvabilor. 0 biserica urata, umflata, coplesità de

turnuri groase, care parch.' stau sa plesneasca,biserica alba insa, in loc sa fie tarcata, ca o Li-

poveancã grasulie ce este, se ridica in mijloculcasutelor risipite. De vale, o alta biserica, din vre-mile and au venit, dupa 1775, acesti oaspeti,are cuviinta de vechime, cu päretii ei rau intru-chipati coperisurile moldovenesti de sindilaneagra.

Casele sant dupa datina romaneasca : destulde mari, zidite bmisor, dar curtile murdare simai mult goale de acareturi. Mestesugul gospo-dinei, pe care o vedem la feresti, in cerdace, cufata rotunda, intiparita de o mare rabdaresupunere blanda, se vadeste mai mult vapsindcu rosu, cu verde, cu albastru, mai putin cu altecolori ce nu bat la ochi atata, paretii, margenileferestilor, stAlpii cerdacelor. Nu e niciun desemn,nicio nfiscocire a mintii, niciun gust, ci numaicoloare push cu nemiluita, ca sa straluceasca.Perne roii, groase, sant scoase la aierisire si lapriveala. Barbatii cu ochii albastri, parul buhos

barba lunga, care, dupa vechea lor datina ru-seasca veche", a crucii cu trei ramuri pe cotor,nu se taie niciodata, cu camasile lur rosii in-

i

pi

pi

V N

IA03

1"19

NI

1111

41SI

Nyf

i011

Biserica lipoveneasci din Fintina-Albi (dupi o acvarell de Knapp).

152 N. NAGA

foiate, pantalonii spalaciti, infundati in cizme ne-gre lungi, femeile legate la cap cu testemele pes-trite, rumene In obraji si albe pe fata plina, pas1nica, adormiti, cu polcuta si fuste numai rosii,albastre, verzi, cu ciubote mari supt rochia info-iata, toti se impaca de minune cu aserueneacase si asemenea biselica. Aici e lacasul linistiipestrite si rctofeie, unde nu se bea rachiu, nicivin decal la galcevile cele mari, cu bataie, aleclipei dracului; aici e salasul harnic unde se vor-beste putin, unde se lucreaza rabdator la livadapomilor si la ogorul tarinelor. Multi dintre bar-bati lipsesc de acasa, nu la targ, de unde carutemari, incapatoare, trase de cai grasi, aduc gra-mezi de gospodine, tranlite ca placintele la copt,ci de-a lungul soselelor, unde ei lac un mestesugpentru care sant vestiti, si pe care l-au facut siIn Moldova cand s'au taiat caile drepte ale tre-nului, lucrul soselelor.

Ei se simt bine pe acest parnant de ingaduialasi siguranta, si nu li pare eau de mama Rusie,sfanta odata, astazi, dupa dansii, ticalosita prineresuri, de care ei, rascolnicii", oamenii rfiscoa-lei pentru lege, staroviertii", oamenii credintiivechi, au stiut sa se fereasca. Vecinii de altalirkiba se ajuta cu dansii, si nimeni n'are a seplange fmpot iva lor. La Fantana Alba, Biela-Chernita", o vale din partile radáutene, ei isian si Mitropolitul, pe care si alti Lipoveni, dedeparte, yin sal cerceteze,

ROMANISMUL IN BUCOVINA

Un sat de Romani e presarat inaintea ma-nastirii Dragomirna, care ni aratd, in margeneaunei raristi de brazi Intunecati, turnul cel marede la poarta, caruia i s'a tuflit pe cap in vremilenoastre o mare chciula de tabla, si biserica, dincare se deosebeste turnuletul suptiratec si uncoperis rosu ca o camasa de Lipovean. Satuln'are nicio insemnatate; in el locuiesc si multiurmasi ai Tiganilor de alta data ai manastirii, Ti-gani de cash si de vatra, wzati pe loc, pe candaltii, siilbatecii Tigani ai drumurilor, tree i aziprin Suceava, cu maimuta, care inlocuieste ursuloprit de politie, cu mica maimuta nerusinata, pecare o taraie de lant maretul Tigan pletos, pecand Tiganca, in droaia copiilor veniti la prive-liste, hauleste arii pagane, pentru jocul fiarelor.

Ziduri si turnuri ca ale Dragomirnei nu semai vat.' la vre-o manastire a neamului nostru.Turnul clopotelor, impartit in mai multe registre,are, la dreapta si la stanga 1ui, aripi de ziduri,strabatute de feresti marunte sau de crapaturipentru panda si lovirea dusmanilor, cari eraumulti si strasnici pe vremuri, ca acei Tatari acaror pomenire e sapata stangaciu pe stalpul depiatra al portii, La un opal si la altul, stauturnate din piatra tare si grea cloud alte turnurimai mici, diutre care cel din stanga, zis al luiBarnovschi, dupa Domnul din veacul al XVII-leac4rula i s'a vársat sangele de vneaz bun in GOO-

153

154 N. IORGA

stantinopol, e vestit i pentru incaperile saleciudat oranduite. 0 cetate strasnica. aceasta,bàtrânul eguinen trebuia sá fad la o Intamplareisprava de parcalab incercat si Fara de frica

Turnul din mijloc, care cuprinde si un para-clis, la care te sui printr'o ingusta scarita invar-tita, cu miros de mucegaiu, e acoperit de po-doabe: rosete de piatra tivesc de-asupra poarta ;ele sant lipite, ca la Casin, dar mult mai bogatdeck acolo, de nervhrile puternice ale boltiigotice de de-asupra aceleiasi poi-0 ; ferestuiceleau cadre de piatra ca acelea din bisericile lui

tefan-cel-Mare, i portita care duce la scaraspre paraclis poarta si rosete pe ciubucele fine.Bourul cu gatlej, in mina scrisfi cu slove,avand supt el crucea cu trei ramuri, e sapat aicimai bine deck oriunde aiurea.

lii trapezaria cea mare, unde se hraniau la unloc, frateste, vechii calugari, doug stralucite boltigotice, ce se unesc pentru a se sprijini pe ace-lasi stalp de mijloc, arath pricepere i avant.

Un ctitor cu ravna i un ctitor bogat a fostAnastasie Crimca, Mitropolit al Moldovei de lafnceputul veacului al XVII-lea, care si-a dat toataaverea pentru a inchina lui Dumnezeu un prinosca acesta, si mester a trebuit sa fie acel arhitect,de sigur rasaritean, care n'a crutat niciuna dinindraznelile si mijloacele de frumuseta ale mes-tesugului

I

pi

VN

IA03

101

NL

111

1+1S

INV

4101

1

Minasti:ea Dragotnirna (dupi o acvareli de Knapp).

156 N. IORGA

Vederea bisericii e o uimire de bucurie. Emalta si ingustk ca o frumoasa cutie de moaste.Ferestile, mici, colturate, au cadre de piatra; defiecare lature se numa'ra sase. Contraforturile,trei la numAr, au izbutit sa fie ele insesi o po-doabk Doua rânduri de ocnite alearga sus.

Dar juvaierul luerat cu o iubire Fara de mar-geni e aice turnuletul, in muchi, care e poateprea mic, dar in sine alcatuieste u lucrare de-savarsita, pe care n'o intrec nici turnurile, stri-cate astazi de reparatia d-lui Lecomte de Noll)+,de la Trei lerarhii din Iasi. El se ridieä pe oindoita temelie, seulptata ca o horbota; cadrulimpodobit al celor douä ferestuici e de o marebogAtie de podoabe. Trandafirasii de piatrA santraspânditi darnic, inflorind once coltisor, si astfelintregul turn pare un surguciu de floare invoaltà.Inlauntru, te minuneaza inainte de tuate injghe-barea boltilor si imbielsugarea lor in sãpdturi.In pridvor si in pronaos, inalte ca intr'o cate-drala gotick zugraveala cea veche s'a stricata fost ra'u, earaghios, inlocuita ici si colo. In bi-serica insàsi, tot vesmantul de zugraveala s'apástrat insà, si sthpaneste sufletul cu tin farmecde frumuseta si de evlavie. Pe nervitrile ciubu-celor impletite, ea acela ce da' ocol bisericii pcdin afark sant puse colori de rosu, albastru siaur, imbinate in desemnuri ea acelea din vechilemanuscripte, si acelasi fond de potrivire aleas4

BOMANISMUL IN BUCOVINA 157

Ntanistirca n, ago mirna (dorsi Romstorfer).

i 5R N. IORGA

se vede pe alocurea si aiurea, alcatuind cea maifrurnoasa din decoratiile se ni s'au pastrat.

Odajdii nu prea sant nici aici ; vremile releau impristiat si nimicit tot. Pe pareti, supt sticla,se vede un aier de la Tarul Fedor din Moscova,aier capatat prin cuviosul ctitor, ori altele de laacest ctitor insusi: de sigur ca in alte irnprejurariele s'ar pastra mai bine. Abia cateva morminte,sterse, in pridvor: unul, cu sterna amandurorterilor, cuprinde pe o fata a lui Constantin-VonMavrocordat, moarta in pribegie. Piatra de rnor-mant a Mitropolitului Crimca, asezata in pronaossi coperita astazi cu un biet covor, e goali deinscriptie.

Cfilugarii cei vechi de la Dragomirna nu stiau,se vede, sa multameasca. Te intrebi ce vor fistiind, ce vor fi fficand cei de astazi. Multamita,se zice, unuia din ultimii stareti, Ruteanul Kozub,toate ale mangstirii sant in cea mai rea stare.De sigur, nimeni nu putea sa irnpiedece chiliilede a se nfirui, dar curtile sant murdare, goale,färà un ogor, Fara o floare; numai unul dintremonahi a avut gandul de harnicie miloasä de asadi un colt de bradet umbros pentru vrernilede arsita. Paraclisul dada de Crimea e pustiu

patat. Cleiu de prat imbraca policandrul bise-ricii celei mari. E, se chiama, slujba intr'insa. Unpreot mormaie somnoros in altar, stalcind foartemoldoveneste rugikiunile; un calugar, un singur

ROMANISMUL 1N BUCOVINA 154

cAlugfir rAspunde din strank si trei argati voi-nici, cari seal:ã astfel de lucru, stau in locul cre-dinciosilor. CAlugArii nostri pot fi une ori o pildAbunä pentru unii ca acestia.

5. PAtrAutii.

ApucArn spre PAtrAuti printeo mare pAdurede copaci goi de frunze, inaltându-si trunchiu-rile ca niste uriase faciii din iarba tAnArA, ba-tutà cu flori albe, cu brAnduse, cu mierea-ur-sului vAnAti, cu ate un banut de aur, cu potireviorii. Ca intr'o groapi intre casele unui sat ro-mftnesc ce se desfAsurA mai departe, cu bunesälasuri gospodAresti, se vede biserica lui Stefan-cel-Mare. Parohul, pArintele Constantin Morariu,un scriitor bisericesc, nu e acasA, si ne ducemsinguri spre bisericA, spre bisericuta, care se in-fatiseaza cinchitA ca o buhnä amortità de lumina',cu stresina-i mare, ca un acoperis de pene negre,cu paretii galbeni, cu turnuletul tuguiat, in careferestile fac ca niste ochi de pAnda si mucheadintre ele e ca un clont rapAret.

Douh rAnduri in cea mai maiastrA scrisoare sla-you'd spun numele lui $tefan-cel-Mare si leatulde 1487. Intr Am. Un pronaos si un naos intune-cate, umede. Cu facile in vArful batului vedemin dreapta, lAngA strane, desfAsurarea ctitorilor:Doamna frumoasA, Maria, fiica frumosului Radu,in vesminte de aur, tale mAnile asupra a dutia

160 N. 14:AGA

Domnite, cu cositele stranse de cercuri aurite,hatute cu boabe de margaritar. Lan& fiul ei

Alexandru, inalt, frumos, incununat si inves-mantat ca i dansul, Stefan, cu fata rotunda,mustata suptire, ochii mari, tine in mani prinosulbisericii.

Afara ploaia rece bate asupra unor pietre de

Biserica din Pilau (dupa Romstorfer).

morminte, scoase de la locul lor, care vorbescde Aron-Voda, tovarasul de lupte al lui MihaiViteazul, si de anii aceia de silinte si de marire.

In ploaie printre dealuri trec tarani pletosi,cu fata imbujorata de lovirea aspra a picaturiloringhetate. Pe margenea drumului s'a aprins unmaldfir de crengi, care zvArle limbi rosii. In fata,supt nori negri, inalbeste Suceava.


6. Itcanii. Zamca.Dupfi amiazi ma cobor in ltcani la bisericuta

Maicii Domnului. Mara de pridvorasul pe stalpire intocmai ca Patrautii sau Sant' Hie. Are si vrastaacestora, caci maicile se rugau aici, cateva femeitnenorocite, inca din al XV-lea veac, deci dinivremea lui Stefan, ba chiar a batranului silu bu-nic, Alexandru. lnscriptii amintesc Greci, Rusi desupt obladuirea fiului lui Stefan, Bogdan-Voda..

Apoi la deal iarasi. Them orasul spre ZamcaArmenilor. in cale avem biserica Turnului Rosu,

care nu mai e acum rosu alt Ideas de in-chinare armenesc, care se pare vechiu. Cimitirulnou a1 Armenilor e stapanit de trufasa caper&de ingropare a unei familii foarte bogate, caresi-a plata i un coperemant de tigle pestrite caacela de la Mirauti.

Zamca e in fata, si un strasnic turn, ca alDragomirnei, tine drumul de catre Suceava, inpatratul zidurilor sure, ciuruite, rupte, muscatede razboiul de la 1691-99 al lui Sobieski, Craiutpolon, cu Turcii, cu Moldovenii lui Voda-Cante-mir batranul.

Turnul a slujit deci drept straja in acel timp,stapani pe Suceava, ca si pe Hotin, pe

Soroca, pe Neamt, pe Campulung i Harlau, petoate manfistirile Bucovinei, Lesii cari au scrijelat

11

si Lesii,

162 N. IORGA

chipurile sfintilor si fi-au scos ochii in batjocura,au rdscolit aici pamantul, Wand santuri si stras-nice intdrituri de pamant !Ana dincolo, spre mo-vila ce se zice la Septelici".

Ei au gasit in acest loc o biserica armeneascadin veacul al XVII-lea, rau cladità, dupa nevoileslujbei, urat impodobita cu gateli de linii si florirasaritene. Intl-am in mica zidire väruità, si incele doua incaperi vedem icoane polone, icoaneslavonesti si romanesti, o ciudata icoang arme-neasca a Maicii Domnului care, in loc sa tiepe Hristos la san..., ii da talk privindu-I cu ochimari supt sprincene incondeiate ca la frumoaseleArmence din Suceava. Asupra altarului atarni ocortina rosie cu slove armenesti de aur.

Curtea mare e pustie ; si aici se face Alujbãnumai de cloud ori pe an. De cealalta parte aei decat turnul cel strasnic, se ridica un zid pa-trat, alcatuit din pietre grosolan aruncate, dinferestuici gotice fin lucrate, din coltul, la dreapta,in care se vede un ciubuc impletit frumos, catevaocnite, caramizi smaltuite, asezate in linii si firide,si un turnulet di-501as in vechimea lui. Suptbolta portii, un Armenas, fiul paznicei, tipa ar-meneste si vorbeste moldoveneste. Cu Melia inmana, urcam o scaricica invartita, si, sus, langaalte incaperi, ne gasim inaintea unui paraclis,care dovedeste prin chipurile de sfinti pastrate,prin podoaba orientalä a usii, prin iscaliturile

ROMANISMUL IN BUCOVINA .163

scrijelate, Ca a fost inchinat tot slujbei armene0.Dar de sigur c'à Armenii au primit de fa Mol-

doveni, prin danie sau cumpdrare, acest cal:4fde cetate dArdmatd, uncle fiinta pentru apAratori,din vechi thnpuri, bisericuta srndltatd, in turnuletulfrumos al areia strigh acum, salbatec, ciorile.

Supt clAnsa, pdmântul se prdbw§te aprig spreun raulet, §i jos in vale e desf4urath ca pentrucercetare $cheia intreagä, cu cele vre-o douàsute de case ale ei.

7. Zahare§tii.

Sara spre Zahare§ti, pe cdfaru§i pline de le-pAdgturi, pe drumuri largi, pe cdrAri rupte, cle-ioase, prin hartopuri in care pocnesc roatele.Dealuri se suie i se coboarà timp de peste unceas in fiorul de frig al noptii ce se apropie.De pe o culme se yid trei sate : Stupca, Stro-ie0ii §i Zahare§tii. La acesta din urma se ajungeprin coclaurile unui drum sApat.

In mijlocul unui sat românesc, o biserick fa-cuti de urma§ii lui liftra, credinciosul boier dinrestr4tea lui Petru Rare§. Unul dintre dan§ii echiar ingropat in bisericuta patratd, care poartipe u§a sApatà nedibaciu cloud scuturi cu sternaboiereascä, un X §i ceva ca ni§te foarfeci. 0 f e-meie cu picioarele goale, inf4uratá intr'un marecojoc, câtiva copii foarte sfio§i stau cu noi inbiserica luminatà slab de o facile.

164 N. 1ORGA

Oamenii mi se par mai ingroziti deck la noi,-muti, infrico§ati de aceasta cfirmuire care nu-iiubeste si nu-i intelege, de carmuirea cea bru-tali, despretuitoare, a neamurilor", a Nemtilor".Satul nu e mai bun deck cele de mijloc de lanoi, curtile nu sant pietruite, Mci ingrijite, caselenu stau in rand, ci intre ele §erpuiesc drumurinoroioase. Scoala e o baratca joasa, scunda,umedfi, unde va fi dascal cine stie ce strain :polon, german, evreu, ori vre-un Roman smulsdin neamul sat'.

in noaptea cu stelele rari ma intorc spreSuceava, intrebandu-ma eine a pus osanda asupraacestui biet neam Fara' de noroc ? Cine si pentruce pficat asa de mare, pentru ce vinovatie asade neiertata ?

8. Reusenii.

Catre Reuseni. lesim din Suceava pe ulitaCutului", numita asa pentru ca ea a fost des-chisi pe un cut, pe un colt adeca, din mosiacea mare a Bosancii, cumparata de Mihai Sturdzasi arendata astazi de fiul cel mai mic al fostuluiDomn al Moldovei unui Evreu. Proprietarul adaruit locul orasului, care ca multamita a numit.ulita Sturdza" o stradità apropiata.

Mergand mai departe, se vad pe rand in stangaturnurile tarcate ale Sfantului Gheorghe si ale Mi-rautilor, sticlind noui-noute ca intr'un ora§ de lux,

Si


de ieri de alaltäieri, la lumina nesigurfi a soa-relui de April. Case le Sucevei se mântuie indati,i peste rapa cetatea dgrâmatá 4i incalzete ve-

chile oase macinate.Peste putin se desf4urà in stânga, pe coasta

dealului, satul rutcan al IpoteOlor, unde coaladin Suceava cucerqte pe incetul pe bdietii bá-lani cu fata molaie, grasä i cu numele greoaie,urdte.

Prin intinderea invdlurati se atinge rdpedesatul Bosancea sau al Bosancii. Odatà erau aiciRomani ,i Ruteni, ace§tia din urmä având sálwanume, la Varâti. Ast5zi a mai rdmas numai amin-tirea acestei deosebiri i cAte o dating pastratàin imbräcäminte, sau orânduirea pArului femei-lor, cu coditile aduse inainte i legate de-asuprafruntii. Tot satul vorbe§te limba noastri, i 1:4-lanii ca i oacheii, oamenii celor cloud raseduvriane, se duc la aceia0 mare §i frumoasibisericá nouä, pe care un arhitect neamt a fa-cut-o dupà asàrninarea celor restaurate din Su-ceava. Mai incolo te prinde jalea vAzAnd casaboiereasc6 a SturdzeOlor stApanitä de acel Evreuoarecare, lipsit de iubire §i de crutare.

In aceste pArti, Bucovina strblinä e numai ununghiu infipt in carnea României neatarnate. Pedealurile din stânga e tinutul Botoanilor, cugara alba a Vere§tilor, cu fumul trenurilor ri-dicându-se limpede, cu acoperemintele ro0i din

166 N. IORG A

Hancea ; mai incolo sant Plopenii, e gospodariacea mare de la Salcea ; Dumbravenii se ascundin aceiasi lature a drumului. Apa Sucevei scanteiejos in serpuiri de argint, si langa dansa vezi invale pata de copaci si case albe ale Prilipcai, ve-chiu cuib de desertori din randurile catanelorimparatesti. Iar pe muchea dealului din dreaptae tinutul romanesc al Sucevei, cu *tirbetul Mol-dovei rupt din Chilisenii bucovineni.

Trecem prin Rus-Manastioara, langd bisericutade lemn a careia se mai vede piatra, culeasädin alta biserica dararnata, care pomeneste pevechii stapani ai mosiei, ingropati acolo, Vor-nicul-cel-Mare Ion Bals si liul lui, Vasile Stol-nicul, mort, acesta, in 1753. Foarte rapede seajunge acum la Reuseni.

Ca o catapeteasma sta un deal acoperit cuvii ingrijite. Supt el se vad case rhsfirate, in mij-locul gospodariilor de tail imbielsugate. Un ma-nunchiu de copaci batrani arata locul curtii bo-ieresti. lar in altà parte, la stanga, se tupileazabiserica, ridicata de tefan-cel-Mare intru amin-tirea tatalui sail, Bogdan, care a fost ucis intr'orevarsare de zori de catre fratele &au vitreg, PetruAron, de dragul Domniei. Vor fi lost si atunciviile, si la ospat Domnul petrecea vesel intre pu-tini prieteni, cand dusmanii se napustirá in camaralui. Viteazul Voevod, de mai multe ori biruitor,fu scos alara, si i se rostogoli capul supt secure


inaintea traditorului i ucigasului de Irate. Tru-pul va fi lost ascuns rapede in *aria scormonitacu graba mustrarilor de cuget si poate nici nuI-a mai gisit stralucitul sat' fiu, ajuns Domn alMoldovei, asa ca nu-I va fi dus in gropnita ceamare a Radauti lor. Dar, pentru ca sa se stie caaici s'a facut o fapta de sange asa de ticaloasa,pentru ca si se inalte rugaciuni intru odihnasufleteasca a celui jertfit, Stefan facu biserica.

Biserica din Reusent (dupi Romstorfer).

Samaria intru catva cu cea de la Patrauti sau,in Moldova noastra, cu hiserica de la Borzesti.Turn nu este, dar in fatada e scobit adanc, petoata lungimea si latimea paretului, un loc pentruclopote, unde era i o streina care le acoperiade bataia plopilor. Umflatura stranelor pe laturilipseste. in lap' e o ferestuicfi, pe laturi alte dotia,cu cadre de piatra satiate, cum era datina atunci.Usa de intrare, acoperità astazi in parte cu iinacoperi urat, are incunjuriri de piatra sapata.

. s,".:".%!

168 N. IORGA

Ea duce intr'un pridvor intunecos, unde zace opiatra murdara, rupti in doua sau doua franturiasamanfitoare de piatra, puse alituri spre a sepomeni morti din timpurile mai noug. 0 a douausa, cu cadru patrat, se deschide in zidul des-partitor, spre naos, uncle ferestile sant prinse ped'infiuntru in nervirri mari de piatra care inaltaputernic dungile lor pand sus.

$1 aici, in acest loc de evlavioasa amintire, atrecut acelasi vifor de nimicire ca si in alte bi-serici si manastiri ale Bucovinei. Odájdiile sa-race, podoabele sant toate de ieri, de alaltäieri ;vremea veche a ctitorului o pomeneste nurnaiinscriptia de de-asupra usii prin care intri deafara. Toate celelalte s'au sfaramat si spulberatin vint. Praf des acopere lespezi, icoane, poli-candre; raze de soare patrund prin coperisulgaurit de vechirne si neingrijire. Cioarele seinvart cronchnind, ca in amintirea omorului celuivechiu, de-asupra cladirii dfirapanate si jalnice,unde pripita vapsealfi galbena a tfimanjit failrnila chipurile sfintilor din veacul al XV-lea.

Omorul, daca nu si numele celui jertfit, (la delucru Inca localnicilor. Parohul, pe care-I gfisimgospodarind acasa, langd biserica fail nicio gos-podarie, e un fost prefect" sau sef-pedagogde seminariu cernautean, ce s'a intors cu totul laviata de tail, träind patriarcal intre dobitoacelelui Durnnezeu, care ni-au iesit inainte, zburdand


si litrand, parohul pomeneste de o cruce ces'ar fi gasit in curtea boiereasci, unde socoateca s'a intamplat fapta sangeroasà. Dar e mai decrezut ca locul bisericii a fost ales tocmai pentruca acolo a lovit securea ostasilor calari si pareca-i vac], o clipa, in dimineata inca acoperita deneguri, (land fuga inapoi, in ceata salbateca debucurie, pentru a duce la Suceava apropiativestea Domnului nou manjit cu sangele de Irate!

Vechea iubire de oaspeti a Romanilor ne as-teapta la Rus-Manastioara, in casa batranei preo-tese, mama oaspetelui mieu din Suceava. Casa,minunat ingrijità, e incunjurata de un cerdacpe stalpi, si de acolo ochii cuprind, peste apahotarului, plaiurile si satele Moldovei. Nori s'augramadit intunecati, dar pe supt dansii scapatio panza de lumina, ce cade asupra departatelorcase albe in care nu e stdpanire straina si incare Romanul nu se trufeste dud poate sa paracã nu mai este Roman. Suceava curge pasnici,buna, Fara sa arate prin nimic ce rang a inimi-for noastre spala in toate zilele; finanti, jandarmi,ostasi o pazesc zi si noapte. Pe culmi de dealurise yid, de-asupra casutelor si bordeielor noastre,de-asupra coperisurilor de sindild si de stuh bu-hos, casarmile lor mari, albe, ale caror coperisuride tabla scanteie ca o plktosa. Odata a fostvorba sa se intireasca prin zidiri de al:oat-are

acest hotar, scump pizit fiindca e rau castigat,

170 N.- IORGA

Bisenca ain Rus-Manistioara.

4.

selAraif're

,

ROMANISMUL 'IN BUCOVINA 171

si oameni invatati de la Viena ar fi fost de *ereca de nicfiiri mai bine cleat din cetatea lui te-fan-cel-Mare nu se pot nimici cu foc ostile na-välitoare ale Romaniei.

Granita aceasta de nimica au trecut-o dese orifugarii de la oaste, iobagii insetati de altà viata,facatorii de rele, cari voiau sä scape de streang.Sate intregi, ca Prilipca, s'au facut dinteinsii.Altii insh merg rare ori numai. Cresterea aus-triacä a furisat in inima tuturor celor de aici 6Romania e o tara ramasa in urma, unde n'ainimic de vazut si nimic de invatat, o tars culegi si obiceiuri ciudate, cu viata neoranduita sidesfranata. Ceia ce a zis acel fruntas bucovinean,Aurel Onciul, care tine astäzi in maim sa poli-tica romaneasca a tarii, sau mai bine pe Ro-manii din aceasta tall pentru a face politica sapersonalà, acele cuvinte de neauzitä batjocurdnemernica, aruncate de un Roman tuturor Ro-manilor liberi, unei intregi teri unde Academiai-a facut cinstea de a-I rdsplati cu un premiu,aceia se gdseste in masura mai mica, din fe-ricire mult mai mica, in inimile atator si atatoraltii dintre carturari, pe and taranul, care-si amin-teste cu drag vremea moldoveneasca, cand eraunumai de-ai lui si aveau slujbasi de puteauvorbi rornaneste cii dansii, el nu mai asteaptdnimic. Niciodath n'am vfizut luminandu-se fatacuiva la cuvantul din Romania", cum se vede

172 N. IORGA

atit de adese ori in Ardeal, unde pare ca, infiecare data, lumea, induiosati, descopere atunciintaiu ci este si o Ora, o sfantfi si mandra talica aceia. Aici, din potriva, si cel mai bun din-tre noi, acesti de aici, poarta ca o path' origineasa din Romania.

De la noi, pe de alta parte, nu vine totdeaunalumea care, venind, ne-ar infatisa asa cum san-tern, asa cum se cade si firm Se trece din Bur-dujeni, din Dorohoiu, din Folticeni la Suceavapentru a bea bere nemteasca, pentru a cumparade la Evrei mesteri, cari te trateaza cu coniac si-tidesearta punga, fel de fel de maruntisuri fabricatein Austria, care se strecoara Fara vama ; se treceapoi pentru cate un bal evreiesc, la care s'aufacut poftirile cu dibacie. Cunostinta lucrurilorbucovinene lipseste cu totul, si am fost de fatacu o mirare dureroasä cand ofiteri romani vor-biau alandala de capitan de oras" (politaiu), deprefect" (care nu este aici) si de guvernator",pe and, din partea so, fruntasul bricovinean, incasa caruia ei cfizusera fara nicio socotealà, pen-tru a raspandi niste bilete de concert, nu se pu-tea larnuri ce inseamna colorile si tresele de aurde pe uniforma romaneasca. Cei din Bucovinacantaresc fiecare vorba, fiecare miscare, banui-tori cum s'au deprins si siguri Ca ei au cea maimare invataturi si cresterea cea mai buni. Ceidin tara, trufasi, ciocoi", cum li se zice in Bu-


covina, cutare proprietar mare roman, care vinein Bucovina ca un lord si n'are legaturi aicideck cu Evreii, n'ar putea dormi in pace daca arsti ate blastame desteapta numele sau in mosiilece a mostenit aice ai nostri, va sa zica, dinRomania iese rapede din tonul corectitudinii, vor-besc ca la dan.sii acasa, glurnesc prea mull, selauda grozav, destainuiesc cu graba inconstienteipartea cea mai rea, si este totusi si atata partebuna I, din sufletele lor si inchid astfel si aceaportità ingusta ce se gäsia pentru clânii in inimafratilor lor. Mai ales ofiterii nu ingrijesc destulde prestigiul lor, care e si prestigiul Unul,in uniforma de locotenent, m'a intrebat daca inSuceava sau in Putna, cum s'a indreptat pe urma,e..., nu mormantul, ci statuia lui Stefan-eel-Mare!Si el ma intampinase vorbindu-mi de scrisulmieu, pe care nu.l cetise, cum nu va ceti niciaceasta paging, care-I priveste totusi mai deaproape statuia bucovineana a lui Stefan-cel-Mare!

$i altceva deck finantii si jandarmii din cd-sarmile albe, decal ostasii Imparatului pazesteaceasta granita: lipsa de constiinta a noastra sidespretul Romanilor bucovineni, care se poatecuceri mai greu cleat s'ar putea cuceri cetateaSucevei cand in daramaturile ei vor sta tunurilechesaro-eraiesti pentru infruntarca i rusinareanoastra.

NHL

II.

VALEA MOLDOVEI

1. Parhautii.

A picurat, a plouat, au cdzut turturi $i grin-dina din nouri stra$nici, dar cu Wind intindere.La intors, un soare cald, bun incdIzia feteledesmortia de frig picioarele. Acum, Ond pornescspre So Ica, la stanga mea se adun6 semnele uneiurtuni, pe and in dreapta ghemuri albe denori, cu margenile aprinse de un soare ce nuh e vede, aldtoresc pe sanin ca ni$te cordbii pa--nice. Iar vantul bate de la unii la altii, de lanorul negru care se incruntk la norul alb carezAmbe$te de soare.

Drumul Parhautifor, pe unde vreau sá merg,pentru biserick trece pe langà cele trei bisericidin Zamca, se infundi in vale $i strabate intaiuScheia. Case le sânt bune, curate acurn asupraPa$tilor, rare ori impodobite; $i podoaba nu ealta deal o sttopire din bidinea cu stropi al-

12

§i

173 N. IORGA

bastri si rosii, de tot urata. Aici mi se spune Casant acurn mai mult Ardeleni, adusi de Carmui-rea austriaca, dupa anexare. Biserica e noufi.Satul vechiu poate sa se fi pustiit.

Pe campul de supt dealul cu bisericile arme-nesti, o intinsa turma de oi paste intr'o draga-lash' zbeguire a mieilor tineri cu ochii de car-bune. Unul s'a aplecat spre supt, cu genuncheled'inainte induplecate si, de bucuria hranei si

caldurii, scutura coada märuntica si groasà.Mai departe cloud sate unite laolalta in aceiasi

comuna, al carii nume e scris i nemtesteruteneste: Gra/nada. inca mai bune locuinte, cutipul obisnuit pe aici: usa intre o fereasta, deo parte, doua feresti de alta, pe lature o a patrafereasta ; coperemant de sindila, inalt, tuguiat,cazand une ori. ca gatlejul unui coif, pe o in-cdpere mica, joasà; la spate, o camara. coalamare, bund, cu eine stie ce fel de dascal. Dar\rad cu bucurie, sa nu fie 'lush' la mijloc oiubire de popor ca a d-lui Aurel Onciul in aideVointa Poporului" ?, o societate pentru lu-minarea poporului".

Costana, poate vreo mosie a lui Miron Costin,care se scria Costan", incunjura cu casele eio veche curte boiereasca si multe acareturi aleproprietarului roman Popovici.

Dupa dansa yin Parhautii, cobbrandu-se in valeintre garduri de rachita si bune zaplazuri de

ai

ROMANISMU . IN BUCOVINA 179

Biserici de lemn in Bucovina.

180 N. IORGA

scanduri. Biserica, la care ma opresc, samanficu a Mirauti lor. N'are turn, i, pentru a tineaclopotele, s'a Rent inainte, in locul infunda-turii de la Reuseni, un pridvor cu bolti deschise,in care se \fad sfinti frumo§i i in randul desus al caruia suni chemarea la slujbe. Biserica

Biserica din Pdrhauti (dupi Romstorfer).

e pfitrata, afara de rotunjirea altarului, in fund,pining de ferestuici ca acelea de la bise-

ricile de sat din vremea lui Stefan. Inca de peatunci era aici o injghebare de lemn, pe care afacut-o de piatrd, abia supt alt tefan, cel Tânar,la 1522, marele boier §i bogatul stapanitor de

si


mosii Totru5anu1, din Totals sau Trotus, care-siingropase aici mama, Maria, sotia, Ana, si o

ruda, ce a lost vames al Moldovei, Anjinco. Intot veacul al XVI-Iea si al XVII-lea, ea sta des-chisa credinciosilor de aici si din satele vecine,dar dupa 1700 se pustii, locuitorii dau vinape Turci, si era sa se darame cu totul. Astazi,ea are infatisarea trista si goala a bisericilor Bu-covinei.

Langa poarta, pe thpsanul de iarba al santului,tarani pletosi, in cojoace, asteapta sa-i spove-deasca preotul, si de o parte sta o ceata de fe-mei, care stau sa li vie randul, dupd al barbatilor.Oarnenii sant asa de speriati aici de eine poartapälarie, blana si vine in trasura, incat la apro-pierea mea sar cu totii in picioare, ciocnindu-seunul de altul ca niste oi speriate. Incet vine catredânsii preotul, Roman, om rece, care abia ras-punde strdinului, poate si pentru ca acesta edin Romania, matca tuturor relelor.

Ploua, sta, dar nu se rasbunfi. Cerul rdmaneinchis, amenintator. Vantul bate aprig pe inaltimi,aducand frig, tristeta si noapte inainte de vreme.Apusul e numai o geana galbuie in margene.

Drumul urea' tot mai sus, dupa ce am tdiatde doua ori linia ferata care strabate pustiulmocnit, ducand la munte. Inima ti se strange in

182 N. IORGA

atata tacere umeda si geroasà, in atata singu-ratate de lanuri goale, de paduri de iarna, dedrumuri pustii. Adeca se strange inima mea, cacibadea Gheorghe cu cusma &aria si sumanul peumeri, cu gatul slobod, pufaie din tigara, fall saiea in sama mendrcle iernii din April, si manaiute, dar dibaciu, prin bältoace caii Evreuluicare-i da pentru acest mestesug cinsprezece lei,deci cinsprezece florini pe lunä.

Cand ajungem pe culmea Solonetului, gai du-rile, casele, tufele de iarba sant presarate cu za-pada. In noapte, rar se vede cate o cash' carelurnineaza dinteun ochiu rosu de fereastra. Pestesat ca si in ceruri, intunerec posomorit, si otacere ca si cum satul ar fi parásit de mult defrumosii oameni palizi, supti la fata, de femeilecu fete de patriciene nemangaiate in nenorocireasaraciei lor, cari treceau Inca, parand niste fan-tasme din alte vremi, in aierul serii.

Cajvana. Aici luminile sant mai multe. E satmare, cu cateva case inalte, pentru functionariisi fruntasii locului.

Mai este pana la Solca ?" Caci e frig si asao groaza de intunerec desavarsit...

Mai avem macar un ceas, mai mult cleat unceas."

Felinarele se aprind la trasura, si de acuminainte o roata de lumina ne incunjura cand stra-batem intinderea pustie. Ea cuprinde pe rand,


chemându-le ca din pamant, case adormite, gar-duri de nuiele, fintani cu ciutura, dar WA toed,numai cu o opreliste, fantâni cu cumpang, crucisinguratece in margenea drumului.

Arburea. Pacat ca nu e ziva, ea nu e macarun zimbet de tuna care sa-mi arate biserica ba-tranului Admire, o3tasul credincios al lui Stefan,cel-Mare, care a fost un frate bun al fiului sta-panului sat], un parinte pentru Stefanita, nepotulde fiu al lui Stefan, ca sa fie apoi omorat dinporunca Voevodului copil, el si fiii sai amândoi,in Hat. VALI departe, Fara sä li se aduca oasele inlacasul unde dormiau mai de mult altii din nea-mul lor.

Aici sant lumini in multe case, dar nu luminide lampa atarnata, ci lumini de policandre cucinci ramuri. Spre acele case luminate se indreaptacete de oameni negri in caltane, cu braie fungisi cisme, cu fete prelungi albe supt caciuli deblana de vulpe. Ei stau in loc si se uitä foartecaraghios la träsura care trece. lar jos, de vale,e o casuta care straluceste toata si din care unulcate unul se strecoara cei cu caftane si eaciuliblanite cu vulpe. E havra : Evreii au intrat inserbatori in satul lui Arbure Hatmanul, care atarnade ei.

in vale, tot inainte, supt o sfioasi licarire destele intr'o ruptura a norilor, cari, din partea

M4 N. IORGA

lor, picura ploaia rece. In dreapta, multe scânteipalide, ca niste ochi de lup. Indata, roatele lu-neci pe pavagiul de sosea bung, intre felinarelerare ale tArgului So Ica.

2. So Ica.

Ma opresc la un han, ce ar fi nemtesc, dupabadea Gheorghe, si unde stau la usa tarani cupalarii unguresti ca ale Rutenilor ce I/and sarmala noi: vorba lor e insa a noastrã, româneascd.0 inghetata odaie de oaspeti, cu paturi frumoasede tabla, cu oglinzi si fotografii din Kolozsvár".Stäpanul pare a fi Svab, nevasta arata Po lonA,slujnica poate fi orice, pe and cea de a dotiazi e o Româncd, purtand pe fata pecetea detristeta palicid a neamului: de lampa atärnata e

legat carnetul de dant de la o petrecere evreiascã.Românii de la usa se despart acum supt feresti.

Dorm rail in acest loc singuratec si friguros.A doua zi, inainte de a merge la manästire, mainvoiesc pentru drumul la Humor cu un birjarcrestin, Neamt. Pentru ea am cerut un crestin sipentru barba mea preoteasca, el imi vorbeste devointa lui Dumnezeu, de cinstea lui crestineasca,si-mi iea fireste pret ca pentru arnandoug.

*

So Ica e o stradfi, dar o strada dreapta, bineorânduita, destul de noroioasa. in calea mea spre

rom

ini d

in B

ucov

ina.


186 N. IORGA

mAngstire nu vgd alta decal tarani de-ai nostri,ca acei de asearg, ba chiar si cgte o Munteancgpurtand catrintg neagrg cu margenea rosie. Incurti stau cgrutele lor deshgmate. Oamenii auvenit sg plgteascg la perceptor si sg se spo-veduiascd la preot.

Biserica romAneascg de astgzi, mingstirea dinalte timpuri, ctitoria domneascg a bAtrAnului Ste-fan Tomsa al II-lea, care cguta s5.-si ispAseascäastfel pgcatele cele multe fäcute prin ucidereacelor mai mari boieri ai tarii, e acum tocmai lacapgtul tgrgului, intr'un loc unde ingltimile sd-mAnate cu brazi incunjurg din toate partile.

0 reparatie de mai daungzi a dat turnuluide la poartg si turnului bisericii coperisurile Iorde tigle strdlucitoare, de modg bucovineang.Varul a inlocuit de mult toate zugtivelile. lncoloinsg, So Ica e si astfizi curn o ridicase acestStefan-Vodd al mgcelurilor de boieri.

De si bgtute de multe restristi, intdriturile dinbolovani suri, ingrAmaditi destul de grosolan,stau in picioare si astgzi. Dar tArgusorul a prinsin case noug o parte din ele, un Armean si-afgcut sglas in cuprinsul mgngstirii vechi, chiliilesAnt numai ziduri rupte., Biserica insg, foarte frumoasi, e bine pgstrafgFeresti, and mai sus, and mai jos, patru lanumgr, strgbat pgretii inalti. Doug usi sAnt des-chise: una, care duce din pridvor in pronaos

ROMANISMUL IN I3UCOVINA 187

are un cadru de piatrá puternic si bogat, alcituitdin arcade cu arcul sfärmat, cealalta, care vinedupá un contrafort, presintà linii ca pe vremea luiStefan, taindu-se in unghiu drept si, ca podoabe,rosete. Mode lul a lost vadit Dragomirna, pe caren'o poate ajunge, nici in indrdzneala si infru-musetarea boltilor, nici in marea ingrijire a tur-nului, care aici, in aceleasi proportii suptiratecesi elegante, e insa simplu, avand numai obisnui-tele ocnite, in locul rosetelor si ramelor sdpate.

Frumuseta, si aceia luatà de la Dragomirna,este insa in ciubucele care tivesc, impodobind,toate liniile cu incolAcirile lor, si tot asa poartalarga ce duce din pronaos in naos, ca si marge-nile absidei stranelor si bolta din altar. Zugrivite,cum erau la inceput, intre chipurile sfintilor, eletrebuie sá fi avut mai de mult alt rost deck acelde astAzi, and le acopere albeata de toate zilelea varului.

Slujbd din Joia Pastelor : biserica e plinäde tArani puternici, de femei gitite, si ei siele in cojoacele de serbatoare. Pe dou6 mesutese ingrimgdesc colacii si sticlele de vin, din carerisar lumânãrile de cearfi. La usi stä adunatãlumea pentru spovedanie. Preotul spune evan-ghelia lui Hristos dus inaintea judecatorilor celorrai si fgri Dumnezeu: glasul lui se inalta foarteputernic si umple tot largul cuprins al bisericii.

188 N. IORGA

Afara, un Vahan stramb se apropie de mine,-vazandu-mg ca ieau insemnfiri.

Ce e, domnule, cu contractul bisericii ?Care contract?Contractul acela de care a spus arfiman-

dritul ca este si la Cernauti si la Viena. Si zieeacolo ca biserica trebuie incunjurata cu lemn ?

Astfel tilieste in mintea mosneagului gandulla averile cele mari pe care le-au avut odatàaceste m'andstiri si biserici moldovenesti si pecare, la anexare, le-a luat Statul ca sa clacleascadin ele casarmi si ate altele panà sä se ajungäla imprejmuirile bisericilor.

Mosul cu contractul" a fost si prin Romaniainainte de-a ajunge clisiarh aicea. A lucrat lacamp, ca atatia alti Corduneni" (Cordun Bu-ovina, pentru Ca ea a fost luata tragandu-se, capentru oprirea ciumii, un cordon" sanitar). Aalatorit asa pe la Dorohoiu, prin Suceava, prinIasi si pang jos, la Husi.

Ba am fost si la Rusi.Si ce zici de (latish ?Ei, acolo-i mai bine, nu ca in Romania...

Acolo-i pämantul larg...Orice-i spun, trebuie sa fie zklarnic. Si la

acesta e infipta parerea ca peste Prut dotnnesteTarul cel binecredincios care face pomana cuparnanturi largi".

=

RoMANIsmUL IN BUCOVINA 189

Tinerii cari-I incunjura, tficuti, Inv* de ladansul aceasta.

3. Humorul.

Plec spre Humor. Neamtul a venit la timp i

incepe a-mi spune pe romane§te, intitulandu-macocone", ca stapanul, caci nu e a lui tra-suta , are de dus pe marna-sa la statie laCacica, de unde trebuie sa mearga la Suceavai, daca vreau, s'o ieau in trasura i pe batrana ..

E Roman stapanul d-tale ?Roman.

Fac socoteala, ce se urea la vre-o trei florini,cu odaia, un ceaiu, pe care l-am turnat in lighian,un pahar cu lapte, doua oua bune i unul clocit.Mi-o aduce fata birtwilui.

Unde e birtwil?... La coala... La carecoala?... La cea jidoveasca.A§a fel e hangiul neamt, cu nevasta lea§ca,

al badei Gheorghe.

Romanca din trasura incepe sa vorbeasca acum.E vaduva lui Cristea Burdea; i Cristea i Burdea,nume romane§ti bune. Dna vorbe0e cam greu,poate o fi batraneta. Dar, and e sä spuie el,zice tot ea, i, in loc de ddnsul, ddnsa.

Tocmai birjarul deapana o poveste, aratand ocash' pe ulita ce urea, la deal, printre clidirifrumu§ele : acolo sta. un Evreu, care avea o da-

9 N. JORGA

torie de o suta de lei la un crestin si, neputand-oscoate de la dansul, a mers cu revolverul si atras patru focuri asupra datornicului sail; a fostapoi o bataie, din care Evreul a iesit cat sepoate de turtit. A fost si arestat, dar i s'a datdrumul pe garantie.

A lasat-o pe ddnsa, Herr Goldner?, intreabacu mult interes cucoana de langa mine, intinzandgatul catre raspunsul birjarului.

Adeca l-a lasat pe dansul, pentru Ca a datcaution nevasta lui, pe numele careia e negotul.

Da, da, pe dansa, si el a dat caution.Cucoana e, deci, cu adevarat, Armeanca. Dar,

pentru a se pastra credinta in spusele ei de lainceput, ea arata ca merge la Suceava pentrua se inchina Sfantului" si ca la Bucuresti aremulte rude. Stie cd sant din Bucuresti si, pentrubarba mea, imi zice domnule parinche", ceiace auzind Herr Goldner", schimba pe cocone"in Herr Obere" sau chiar Hochwiirden",protopop, ba arhiereu curat. Din partea mea, ampana la siarsit datoria, pe care o indeplinesc cusfintenie, de a scoate palaria inaintea tuturoricoanelor, crucilor si laditilor cu sfinti, ba si alta-relor catolice din lungul drumului.

Drumul merge drept inainte, avand un dealin dreapta si in stanga un valmasag de inaltimiintunecate de bradet des, paduri ale fonduluisau ale deosebitelor comune din aceste parti.


Pe acel deal din stanga se risfirá satul Poienii,curat romanesc, in aceste tinuturi care sant asade deplin ale noastre. Totusi la Racova, sat mic,fara biserica, sant Rusi, si pe un ogor sarguinciosdeschis imprastie seminte de cartofi fernei fru-rnoase, roscovane, cu basmali de targ pe cap,si chiar copii balani, cari lucreazá cu multa in-telepciune. Mai la vale, strabatem satul-modelal Partestilor-de-sus, care-si arata in toate in-scriptiile si in firma scolii poporale" fireaneaosa româneasca. In dreapta, suita pe deal,e Cacica, de Romani, Nemti si Rusi, cu uninceput de zidire scolara a calugarilor francesi,oplositi de curand aicea , iar de vale statiaunde Herr Goldner" are chemarea de a coboripe cocoana".

Pana acolo e Inca un stalp" de platit, ca deatatea ori in Bucovina, unde nu poti calätoriFara craitari schimbati. Cucoana nu-i gaseste,ramaind plata la intors. 0 clipa, voisem sa pia-tesc eu pentru drumul ce-I fac de hatarul ei, si,la gar* intre bogatele multamiri, ea uita plata,ba, la urma, uità, la schimbat, si coroana ce-midatoria pentru craitarii miei. Cand mi-o da, ecu alte binecuvantari.

Domnule Goldner, cucoana d-tale are nu-mai doul lipsuri: nu e Romanca si nu e mamastapanului d-tale.

192 N. IORGA

Nu lair, nu ; e Armeanca i soacra stapa-nului mieu, care e Neamt.

$i in altele domnul Goldner", cu care cald-toresc de acum intr'o necontenita vorba, arehaz. Solcan de ba$tina, baiat sarac", de vre-ocinzeci de ani, ro$u, bArbos, cu ochii mici,bucuros de bautura $i de gluma, foarte credin-cios, lasand toate in sama lui Dumnezeu, prietenmare al berii, dusman al rachiului, nepfisatorfata de apa, guraliv $i cugetator, caci e bucurosca $tie a ceti, hlosof poporan, cu pdrerile luidespre orice lucru, mandru ca duce tine ori sioameni mari, directori, comisari", mare anti-semit, care a bätut multi Jidani, mai ales in Ro-mania, caml slujia in Back!, la d. Radu Porurn-baru, apoi prieten al Romanului, fiindcd e cre$tinsi tot crestinul tot una, tot, tot", el e un izvornesecat de povestiri, vorbeste romaneste $i nem-teste pe rand, pe amandoua foarte rau side cele mai multe ori romaneste-nemte$te. In-tamplarea cu Evreul de la Solca I-a umplut dedurere. n Solca va sá zicá stapan e Evreul :cei vre-o suta de Evrei au in maina lor celecateva mii de cre$tini. De cand cu ràzboiulde la lapan mai ales, Evreii au prins curaj. Elvrut face la cre$tin ca Rusul la lapan, meinEhrenwort, cocone." De carmuire, Evreii n'aufrica : primari, notari, comisari sant in mare


parte Evrei, si rfii cu lumea... Cei cari sant ere--tini ieau bani, aid Herr Goldner" ma apucade rnang si inchide din ochi, si fac pe voiaEvreului. De meningita molipsitoare de la Gura-Humorului ii pare foarte bine: crestinii n'or sapiarfi, fiindca-i ajutfi Dumnezeu (tocmai trecempe Fan& un crucifix si Herr Goldner isi scoatecaciula jupuità si sparta, spuind in gand o ru-gficiune). Sã fii crestin, sa nu bei rachiu, sfi teinchini la sfinti, asta e datoria. Lutrenii", Lute-ranii, ca acei de la Pältinoasa, nu fac asa, si deaceia el, Goldner, nici nu pricepe limba lor, ,Essind Zipser", oameni din Zips, zice el cu despret.

Am apucat prin padurile mari din stanga.Drum cu totul pustiu, printr'o mareatape care n'o tulburá acuma nici fosnet de frunze,nici cantec de päsäri. Aici stfitea in timpuri ves-titul haiduc Ion Darie si pandia la poteci peclrumetii bogati ca sà Ii dea averea la saraci.,Herr Goldner" o stie si o spune. Mein Ehren-wort, domnule parinche! Dar eu nu eram peatunci".

De vale la Páltinoasa sant frumoase casute cuflori de muscatá la ferestile Nemtilor. Sasul Loytine han, iar langa dansul doi Evrei. Slugile santtoate Romance, de multe ori de o strfilucitoarefrumuseta, de care nu-si dau samá. E zi de

13

linigte,

194 N. IORGA

serbatoare in Israel, si dintr'un chiosc de lemnse raspandesc cantece de lume, urlate in cor,rasete, glume. Un flacau tembel, care spune cãa lost bolnav de piept, cere tabac lui HerrGoldner, care face intaiu observatia cà la saracsa dai pane si apd si apoi cinsteste cu o tigara.blastarnand rachiul si lenea.

Paltinoasa are fierastraie si gard. 0 despart(le Gura-Humorului numai cateva lanuri in carelucreazii asupra ternei negre unul langa altulNeamtul cu haine de catifea jupoita si Rornanulin camasa alba.

E aici in adevar o gura", o caldare feritaintre inaltele dealuri impadurite, un golf de vale,intre inaltimile de brad si fag Putine asezarivor fi avand un loc asa de prielnic, de sanatossi de placut. Dar Israel ratacitorul n'a stiut safolaseasca bine aceste daruri. Cad ale lui santmai ales acele cateva strade si ulicioare, drepte,impanate cu cladiri mai mari, ce poarta scutulcu pajura stapana, care fac la un loc Gura-Humora" al strainilor. Serbatoarea a curatit stra-zile : pravaliile sant inchise in fata, dar negustorii,cari inseala astfel si pe lehovah, isi fac daraverelepe furis, si Herr Goldner" stie aceasta si cum-Ora ca intr'o zi de lucru. Trec femei foartegatite, domni cu cilindru si palarie tare, si iarasinationalisti intransigeriti Cu perciuni lungi, caftane

ROMANISMUL IN WIC -VINA 195

de mitasi neagrà si greameile de coadd devulpe.

Domnul Goldner e foarte vesel: intreabi pecutare negustor gros i multämit daa e ade.-virat ca toti Evreii din Gura-Humora" s'auumflat, cerceteazi daca in acest oräsel, unde elvine asa de des, sant multi Evrei". Si ei nu sesupari de ce zice bädgranul cu cficiula sparta sicu trei randuri de peteci la genunchi, pentruca sá nu vorbim deck de genunchi. Da, multiEvrei!" Aici, ma rog, nu este nicio boalá."

Spre capkul celalt, sant tot case crestinesti :Romani stau destui in Gura-Humorului, i ei aufrumoasa biserici noug, in care slujeste pgrinteleBrkleanu, un bun bAtran, care cunoaste si iu-beste Romania si nu-si ascunde pfirerile. Darpe aici sant tot Nemti mesteri, cu case curatele,inflorite de flori si de copii si de iconitealtarase catolice. Cosarul are un adgpost ca uncuib de poet amorezat. Multe case evreiesti insä,si strAzile sant de o nespus6 murarie noroioasd.

La stanga, pe o muche de deal, e sattil sva-besc. far inainte, drumul de tara, cu hopurisälbatece i podete subrede, duce peste apaMaghernitei si peste alte paraie limpezi, printreculmi i rostogoliri de pietricele, spre muntelePlesul, trecand prin Humor. Sant sus, in mijloculmuncelelor inalte, in pacea brazilor samanatirar pe coaste.

pi

196 N. IORGA

Satul mfinastirii Humorului are infati§area bunkfail veselie. Case trainice, une ori, porti mari delemn, copereminte cu streOna bogata. Carduri devite frumoase, de rasa straink mugesc inainteaportilor.

Ma duce spre casa parintelui un baieta, trecutprintr'un mare cojoc mitos care-i ajunge pang lapamant. E Gavrila Onoiu, baiat cuminte, §colarin clasa a patra (mai are de fdcut cloud §i apoiin doi ani de cloud ori pe saptamana).

Cum il chiama pe invatator?Nu §tiu.Dar cum ii zice?Eu ii zic domnul".

Ca i mine, in timpuri...$i al catelea e0 in clasa ?Sant in clasa a patra.Nu, ma, care e mai bun la voi ?Niciunul nu e bun, domnule, ci toti a§a

de mijloc.0 casa cu frumoase flori pe pareti.

Cine a facut florile, baietele ?Florile ? Nevasta lui Gheorghe.Gheorghe i mai cum ?$i mai nimic: Gheorghe...

Acum vad manastirea, pe care o cutreier in-data, dus de parintele Boca. Clopotele atarnaintr'un mare turn puternic, ca acela de la Piatra.

ROMANISMUL 1 g BUCOVINA 197

Lânga dansul std bisericuta, care nu mai e in-cutijurata de vechile ziduri, din care n'a limascleat o ruina de turn facut in vremea lui VasileLupu. Cladirea samana cu aceia de la Reuseni

Parhauti, caci n'are turla.aici nu se mai vede nimic din vechea

zestre pe care a dat-o in argint çi aur ctitorulde la 1530, Teodor Logolatul lui Petru Rare§ siunul din vechii boieri ai 'OHL Mormintele stauinsa la locul lor, si, pentru a cuprinde ramasitelelui Teodor si ale soliei lui, Anastasia, s'au Vasa tdotia adaposturi boltite intr'o incapere anume,care se afla intre pronaos si naos ; el se odih-neste supt o piatra de marmora frumos sapata

coscovita la mijtoc ca un sicriu ; ea, supt olespede obisnuita, in stanga. Chipurile arnandurorase vad pe parete, i ele arata curn se imbracape atunci, boierimea.

Logofatul are un fel de caciulita, ca o beretade marinar, cu fundul albastru si margenilegalbene. Poarta un guler rosu si altul albastru,o lunga haina galbenh cu brandenburguri al-bastre; pe lature, e "o deschizatura cu aceleasibrandenburguri.

Ea, in genunchi inaintea Fecioarei, poarta opalariuta Viorie cu dungi, asemenea cu palariilede paie din timpurile noastre pe fundul ridicate o dungà albastra, i roate albastre se insirape margine. De supt palarie cade un vat in

si

Grup de tarani bucovineni.

V91101 'N

861

ROMANISMUL IN "BUCOVINA 199

colturi, dintr'o stola cu liniute i puchitei viorii.Rochia in falduri lungi e de brocard de aur, cumaneci rosii avand triunghiuri de aur.

La locul de cinste al ctitorilor, acestia au zu-gravit insa familia domneasca. lata Petru Rares,purtand pe cap coroana de aur cu cinci ramuri:are fata rotunda, barba tanara, pdrul lung; ves-minte ar1iiere0 bogate II acopar. Elena Doamnaapare de o frumuseta rara, supt aceiasi coroanamareata, in haine de brocard de aur, pe fondverde cu manecile roii. Un colt de lemn alcorului acopere de sigur chipul fiului celui maimare al sotilor domnesti, acel Hie care s'a turcit,lepadand de la clAnsul Domnia. tefan, cel mic,care a perit ucis, dupa multe ispravi ticaloase,apare aici ca un foarte cuminte copilas incoronat.

Humorul se mandreste insa cu zugraveala sa,care a ramas neatinsa si pe d'inauntru i pe dinalara, unde numai un parete a fost desgolit deploaie. Albastrul seninului stapaneste, smaltat cuaurul cununilor, i cel ce strabate cit ochii multelechipuri, insirate rabdator dupa vechile datine, ca-Ora o inalta parere despre mestesugul zugraveliiin timpurile mdririi noastre.

Din vechime a mai ramas catapeteastna, stra-lucita sculptura in lemn, bogata si amanuntita,care, impunsä de cari, ar fi menita insa peirii.De alminterea, o reparatie dupa regula vienesaameninta intreaga zidire minunata.

200 N. fORGA

Biserica e astazi toata !Ana de prinosuri dealuat, facut in toate formele: pasari, copficei si

altele care nu se pot intelege. Nuci aurite, mere,alune, stafide, roscove sau coarne de mare"sant infipte in betisoare.

in locul mirosului tamaii i smirnei mortilore, astfel, numai aroma bunä a !Anil hranitoareprin care se tine viata oamenilor.

4. Voronetul.Pana in sara se mai poate vedea Voronetul,

care se ascunde in paretele de dealuri din a

stanga orasului, unde ai zice ca padurile debrad coplesesc totul. Ma duce intr'acolo, nu 1.11 1

Onoiu dintr'o clasa unde toti sant de mijloc",fetita parohului Zavadovschi, care ma intova-

raseste de la Gura-Humorului, vorbindu-mi pedrum de minunea sagetilor care au aratat loudde cladire al Voronetului si de cantarile debucurie ale ingerilor din paltin.

Trasura trece Garla Morilor, care se strecuralimpede pe prund, ea rataceste pe locuri bolo-vanoase, unde fiecare drumet are alt drum,inainteaza in umbra codrului de brad si trecepe un podet Moldova.

E aceiasi apa vioaie, dar larga, senina, pecare o stiam din partile sucevene ale Moldovei.inteun freamat maret, ea merge spre hotarulnostru, de care nti vrea sa stie, cautand departe

6


Colt de tara in I ucovina

rJ;11 ."

u

202 toRGA

Siretiul rapos cu apa galbie, batran sot pentrulaceasta mireasa tanara cu sufletul !impede. Hu-morenii i Voronetenii culeg pastravi pestriti inochiuri adanci de apa.

Mai cleparte e paraul Voronetului, care macaracum, in vremea de revarsare a ploilor, nu e detoe un paraias de despretuit, ci hraneste harnicMoldova, stapana sa. De aici in drumulete cotitese insira casele satului Voronet. Peste catevapodete de crengi, captusite cu ace de brad, seajunge la mfindstire, in adancul adancurilor co-drului, in valea cea mai tainuita a vailor mun-telui. Manastirea, astazi biserica de mir ca sicea de la Humor, se vede numai cand ai ajunslanga dansa si-ti iese inainte parintele Zava-dovschi, asa de Roman cu tot numele sáii, asade gospodar cu toata boala sa, care nu e maibucuros de nimic deck sa-ti arate, in cele maimici amanunte, biserica sa, pe care-a pazit-o, acuratit-o i aparat-o cincisprezece ani.

Ziduri noi, care se prind de cele vechi friskcateva franturi numai cercuiesc un tapsan

inalt de ruine, de modalci si beciuri adanci, pecare le acopere acum de o potriva iarba tanara.in margene pazeste marele turn, care era inchis.odata cu doua porti de stejar si in naltul cfiruiaatarnfi cele cloud clopote.

Auzi, cum suna : pare ci zic : 5tefan-Voda,.Ste-fan-Vo-d !".

N.


I3iserica acelui pe care-I anti in pomenirevesnica clopotele lui, inalta un turnulet cufiride dintr'un coperemant de sindrilk care eraalta data impartit in patru culmi si-I scotea, lamijloc, mai bine la ivealfi. Doua contraforturisant in fata, doua la altar. Ele nu erau la inceput,ci au fost adause pe vremea lui Ilie Rares, poatede acel Mitropolit Grigorie, care e ingropat caun ctitor, supt piatra ce-si pregfitise, in pridvorulpe care el I-a inAdit la cladirea lui Stefan-cel-Mare, impodobindu-I si cu douà mari ferestigotice, ce intrec cu mult ingustele ferestuici alebisericii vechi, incadrate acestea in ramuri depiatra sapatà. Si, la randul salt, Stefan ridicasezidirea sa de piatra cu trei abside in locul bi-sericutii de lemn unde traise in schimnicie acelDaniil Sihastrul din care poporul a facut sfetniculzilelor de nenorocire ale marelui.Domn, indem-natorul lui spre luptä si evlavie. Intre frumoaselepietre de mormAnt se vede aceia care acopereramasitile umilului cilugar, slant taranesc tarziu,pe care I-a dat Moldova noastra.

In trei randuri s'a zugravit Voronetul. OdataGrigorie a chemat mesterii pentru pridvorul ski;alta data s'a zugravit un sir de sfinti pe paretelede langa intrare; dar zugraveala cea mare e sicea bunk si ea acopere cea mai mare parte dinafara si tot Iduntrul bisericii.

Niciodata nu s'a facut la noi o mai desavarsita

204 N. IORGA

arta bizantina, sfinti mai luminosi i mai blanzidecal aici. Luni intregi ar trebui cercetat cu ravnafiecare colt de zugravealä, fiecare unghiu de im-podobire maiastra: niciun pictor strain n'a avutaceasta rabdare !Ana acum, i niciunul din pic-torii nostri, instrainati ca suflet i vanduti iubirii

Biserica din Voronet (dupi Romstorfer).

de argint, niciunul din ei n'a calcat aici pentrua se insufleti din cea mai de pret mWenireartistica a strfibunilor. Ei a0eapta sfi li se pla-teasca scump munch de boieresc, fauna farttragere de inima.

Dar nu e aici nurnai zugriveala ca sa mar-turiseasca despre simtul de frumuseta al inain-

Ji-


ta0or noOri. Strane lucrate in lemn de tisade un calugar din veacul al XVI-lea (1577) teintampinä in pronaos. De-asupra i.iii ce ducede acolo in naos e prinsa cu fiare o grindaaurita, sapath cum nu se poate mai frumos, .io bucata din alta, cu zugraveli pe fond de aur,aplicat pe lemn, e acum razimata de strane.

Alt rand de strane, in biserica, sant darulunui Mitropolit din veacul al XVI-lea, i ele seimpun §i prin felul sapfiturii i prin acela alzugravelii. Mesutele octogonale aveau chipuri desfinti, a caror frumuseta se mai cunoa0e Inca.Catapiteasma scanteie in aur, i toate amanunteleei sant minunate. Icoanele mari i mici santdestul de vechi §i, spalate daunazi, s'au des-tdinuit de o nespusa frumuseta, cele maifrumoase icoane din Cate s'au. pastrat pana astdzi.

In locul indatinat al ctitorilor \Tad pe tefaii,cu par bogat balan, cu ochi caprii, DoamnaMaria, frumoasa, oache§a, Bogdan, icoang a ta-talui sail, i o mica domnita Fara nume, cu cercde margaritare pe cosite, toti in brocard greude aur.

Incetul pe incetul, la lumina facliilor, toate po-doabele bisericii lui Stefan s'au desprins inainteaochilor miei uimiti. Biserica se gate§te de deniaJoii Mari, §i, and ma uit in urma la dansa,ferestuicile scanteie ca dungi infocate. De-asupra,

206 N. IO RGA

vântul a desvalit maretia cerurilor de negru si

aur, biserica boltita de-asupra bisericii.

Ma intorc tarziu prin coclauri, in tanguirilevizitiului, care spune despre suferinta de toatezilele a poporului sãu, cel mai stricat din lume,vandut Evreului si calcat in picioare de Carmuireacare-I despretuieste.

El nu crede in doftori, ci in babe, de la carespune ea si-a cäpatat mantuirea.

Ma idcusem asa de slab, cd nu erau deckoasele de mine. Eram alb, curat, ca pentru moarte.$i baba numai ce mi-a d,it o unsoare de m'amuns la sele. $i a doua zi m'arn sculat.

$i n'au aflat doltorii ?Para daci omul s'a lecuit cu cineva, o sa

meargh sa spuie doftorului ?...

Dorm intr'o odaie mobilati, la o gazda defunctionari, romani, nemti si evrei, frati intruputere i intru limba nemteasca, domni mari peacest pamint de stoarcere si umilinta.

5. Spre Vama.

Negocierile cu tot felul de Jidani pentru dusulmieu la Câmpulung sau, daci se poate, si nuse poate, pentru ca Simbata de mini a Evreilore si Sâmbâta Pastilor noastre la minas-pini

.

ROMANIzMUL IN BUCOVINA 267

tirea Putna, tin tarziu in spre amiazi. Lumeaumbra' in multe parti pentru serbfitorile apropiate,si drumul mieu e in mare primejdie de a ri-mânea balta. In gar-sit, un Evreu se sacrificasi-si ofera caii si Tiganul pentru suma cu totulneobisnuitä de opt florini pe jumatatea de zice mai ramane. Fiind singur, nu lash nimic, sine invoim astfel. Trasura pleaca clupa amiaziprin rnultimea stransa la Humor pentru targ siingramadita la tarabile de lumandri, la pravaliilede palarii cu pene de toate felurile, la carciumilecare mangaie de lungimea postului si gatescsufletele pentru bucuria Invierii. Bietii nostrioameni se incurca intre dansii, se zabovesc, isidati tot banul strans prin munca si fac celuice-i vede cea mai rea impresie. Cei mai multiau fata suptd, ostenita, desgustata si parul lungeroic falfaie in zadar langa aceasta lath' de durere.

Dealuri inalte cuprind toata zarea, si oricedrum trebuie &á se strecoare printre culmilestalpite cu brazi rari. Cel mare, catre Vama siCampulung, catre Bistrita deci si Ardeal, treceintäiu apa Humorului, care alearga iute, albastritade seninul ce se desfasura de-asupra. Api iute,!impede, vioaie.

Indata, Moldova se vede iarasi la stanga, si laBucsoaia o trecem in locul unde, intr'un largcamp de prundis, strabatut de vanturi, ea pri-

208 N. IORGA

meste dunga de otel albfistriu a Suh Ai. $i deaici inainte, ea este frig in margenea drumului,ducandu-se, prin aceasti Bucovini hrápitá, dinMaramurisul descilecitorului spre acea tara nouàcare de la dânsa a primit numele de: Moldova.Intre silcii, supt dealurile puternic clädite, ea-siurmeazá, clipä de clipa, drumul ei vesnic. DeamAndoud laturile ei, inältirnile intind pddurilede brad sau fete goale, rupte, de stanci losto-pfinoase si negre. Valea samarrà cu acelea de laApus ale Moldovei noastre.

In fund, muntii par CA inchid orice cale : unnou pdrete de brazi s'a asternut intre ceilalti,ca o piedecd in calea drumetilor. Moldova, cescânteie in vale ca luciul unei sdbii de urias,nu se vede de unde ar putea s'a vie. De-a lungulrnalurilor ei, se desfAsurä insä pe cale de treichilometri satul zis Vama pentru cä aici seridica vama de cátre oamenii Domnului, dupace negustorii iesiseri din ingustimea Câmpu-lungului, din cuibul ciobanilor mai mult libericleat supusi Domniei. Pe aici prin Vamä autrecut atatea osti ce au cfizut din Moldova asupraArdealului, i, odatà, la 1717, Vama a vAzut tà-

bàrând Tátärimea silbateck i pe Domnul tarii,Mihai Racovitá, care era silit sä o intoväräseascii.

Intorcandu-se biruitor in aceste päri, Mihai-Vodi a ridicat pe dealul din dreapta, la iesireadin Vama, un stfilp de piatri proastà, cu 0 in-

t

Col

t de

tali

in B

ucov

ina,

cr)c)cI,:t.


Colt de tali in Bucovina.

14

.

g

-2

g

210 N. IORGA

scriptie netrainica, ce se inalta si astfizi in inij-locul unei imprejmuiri ndruite si pline de multemurdärii mai mari decal puii de pisica scapatide grijile lumii.

Azi Varna are vre-o 3.000 de Romani si atatiaEvrei cati trebuie pentru a face o impresie curatevreiasci acelui ce strabate numai acest sat, caree, de departe, un targusor, unde tarinimea vinepentru targuieli si betli. Sabasul va scoate indatala iveala si la primblare pe toti acesti stapaniai vechii vämi" campulungene, oameni infloriti,grasi in burta, multamiti, cari-si canta in minte,clfitinand picioarele in cadenta. De toti insa,acesti oaspeti adusi de alarm. Austriei n'ar fi maimulti cleat trei sute, cari au insa cele mai bunelocuri, si nu numai pe strada.

6. Moldovita.0 cale ferata cu linia ingustä duce in sus pe

valea Moldovitii (poporul zice si Moldogita, ceiace arata cat e de mull de dud s'a primit cu-vantul, pe dud strainii scriu Moldawitza" si in-vatatii nostri nu stiu, pe temeiul actelor slavone,care slaviseaza si numele de locuri, decat deMoldavita). Aceasta Moldova mica se varsa laVama in Moldova cea mare, si Bucovina e fatade tara Moldovei astfizi un fel de tara a Mol-dovitei, care insa nu se poate revarsa unde s'arcuveni dupa firea si dreptatea lucrurilor. Ea nu

110MANISMUL IN BUCOVINA 211

e insa un rail de nimic, un pArdu de munte, ci,macar in aceastä parte din an, se infAtipazi caun larg canal pentru apele strAnse in cuprinsulculmilor. Timp de peste un ceas ea-i va tremuraundele in §opot lAngg drumul nostru §i liniasuptire a caii ferate.

Sate le au pe aceastä linie numiri mandre:Frumosul, Dragoa. Ele sAnt bine inchegate, cugospodarii hotArite prin legAturi de präjini §i

scAnduri, cu case de lemn acoperite cu tencuialä§i vAruite curat in alb. A§a ceva se mai vedeinsi §i aiurea in pArtile bune ale Bucovinei,unde inrfturirea coloni§tilor strAini a fácut siinainteze mult vechiul tip al casei moldovene§ti.Mai putin obi§nuità e rara, mfireata frumuseta afemeilor ce tree infA§urate in cojo ice, cu catrintaprinsA inainte, picioarele ini4urate in cioareci

i incáltate cu opinci i tergarul strins in jurulcapului. Fata e desfivAr0 ovalfi, nasul potrivit,drept, ochii mari supt sprincene suptiri arcuite,pArul bogat, castaniu-inchis. SamAnä cu MaicaDomnului din vechile icoine, i privirea lor arelimpeziciunea privirilor de ciute nevinovate. Bar-bAtii par insä §i aici jertfe ale traiului flu §i alebetiei : toate cArciumile sant pline in aceastä zide inlrAnare care e Vinerea Pa§telor. De multeori ei par stafiile voinicilor din vremile bune,ai cAror urm4 adevarati sAnt.

212 N. IORGA

Trec une ori i Hutani cu .5fipci rosii, cupantaloni rosii, ca niste husari irnpirite0i.

4,

Ciudat popor i acesta, care cuprinde totmuntele de la Apusul Bucovinei 1 Si fi fost ei

andva niste pistoni români, zisi Hutii, precum

Pia din Bucovina (dupi Monarhia austro-ungaral.

celor din Ardeal li s'a zis odinioari: Motii ? Dinacest nume de Huti" sa fi ficut striinii peacela de Hutuli", supt care sMit cunoscuti as-tfizi? Sfi li fi schimbat Slavii, dar cari Slavi,te intrebi, de unde, and i cum ? , si li fi

schimbat deci Slavii limba lor veche, din careau rämas numai cuvinte rizlete: brinzi", cofil"

ROMANIMUL IN BUCOVINA 213

si multe altele, pe care le amesteca in graiul lorslay de astazi? Ori au fost totdeauna Slavi, carisi-au insusit, odata cu multe vorbe romanesti, siporecla data de Romanii veniti spre dansii ? N'ascrede 1 Sigur este ca sant niste mari betivi, nistestricati fara pareche si Ca mor dupa carpe rosii.

*

Valea se largeste inteun cerc de muncele.Acolo e sat nemtesc, cu nume aducator de noroc,Freudenthal. Bisericuta alba, copii ascunsi inculcusuri de brad, cari striga guten Tag", sco-tandu-si golasele capete blonde, fete cuminti, lalucru cu usa deschisa si ochii dupa drumeti.Un'falnic jandarm cu sable, pusca si chivara depostav galben.

Sant douà Moldovite. Una era odata mfinas-tirea insasi, cu robii si oamenii ei de slujba,asezati in multe casute d'imprejurul ei; cealalta,destul de departe 'n sus, era Slobozia, locul deadapostire al satenilor chemati pe pamanturilemanástirii : venira mai multi Rusi, si firea lorruseasca si-au pastrat-o ei si Wand astazi. Deciei se numesc Inca Rusii Moldovitei. Ma oprescla Moldovita-manastire, inaintea portii ziclurilorde cetate, abia rupte de vreme -in bra si avail-du-si Inca un turn de la rnijloc, facut din nonpe vremea turnului de la Dragomirna, cu caresarn4n4 bine In toat4 alatuirea puternica §i in

214 N. IORGA

podoabele, aici, fireste mull mai putine si sfi-race, de rosete i ciubuce de piatra; douaalte turnuri strajuiesc la colturi.

Biserica Moldovitei (dupi .Monarhia austro-ungaral.

De departe, mari5stirea se vadia prin turnulsuptiratec al bisericii sale si prin coperisurilenegre indoite, prin sirurile de feresti ale cladi-rilor celor vechi, care sant astazi locuinta unuiparoh inchis in aceasta pustie desavar§ita. Dad


pfitrunzi in curte, mai vezi in dreapta o partedin casele dortneVi, cu douà rânduri : mai multefere§ti incadrate bine, o u§6 frurnos sApatä s'aup5strat neatinse.

Biserica se datore§te evlaviei lui Petru Rare§.El a ales acest loc, la oarecare depgrtare demánfistirea cea veche a bunicului sfiu Alexandru-cel-Bun, i cu cheltuiala lui s'a fAcut tot lucrul.Moldovita cea notia, rare§eascA, poate sta alituricu Pobrata aceluia§i ctitor. Dar ea se deosebe§tede aceasta prin multe amfinunte de clddire. Lainceput e un pridvor de trei ori boltit, care serazimi pe patru stAlpi de zid, pfitrati. De aicitreci inteun pronaos destul de mare. Mai departee cfirnfiruta intunecoasa a mormintelor, §i aicidoarme supt un chivot ciudat, tivit cu ciubucei razimat pe patru stalpi pätrati, prea-sfintitul

parintele nostru Efrem episcop de Radauti", mortin anii 1625-6. El pornise din Moldovita ca i

alti doi ierarhi moldoveni, ale cfiror rimA§ite aufost aduse de la Scaunele lor vladice§ti §i as-trucate aici.

Biserica ins4i, naosul §i altarul urmeazà, ro-tunzindu-se in trei abside, care sânt exagonalepe din afarä §i impodobite de partea aceia cuocnite §i lungi nervure. Cadre de piatr5 incun-juri toate u§ile, in arc sffirmat la cea d'intfiiu,iar la celelalte in unghiuri drepte.

Lumina vine pe ate clou fere0i gotice i

216 N. IORGA

douà altele mai mici, patrate, de fiecare lature,Mail de ferestruia altarului. Contraforturi spri-jina plretii. Un singur turnulet, ca acela al Vo-ronetului, se ridica de-asupra boltirii naosului.

Dar minunea e i aici ca si la Voronetin parte, la Humor, zugräveala, despre care sespune anume ci a lost fficutfi in anul 1563, cuun an inainte ca ziditorul sail piardfi Domnia.Ea samara asa de bine cu aceia de la celelaltedota biserici pomenite, incAt trebuie si se creadacá a fost fácutä de aceiasi mesteri in tustrelelácasurile. Pástrarea e des5varsitá, si luptele pentrucucerirea Tarigradului, atacat de ieniceri calArisi de spahii cu cealmale, par zugrávite ieri. Asuferit numai pgretele pe care de obiceiu il bateploaia i acele locuri unde si-au zgariat numeleatatia drumeti cari, neputand lua o amintire fru-moasfi, s'au simtit datori sä lase una urâtfi. Susde tot, in litere mari, s'a vesnicit Blanc Albert,dtudiant en droit, le 15 mai 1838", unul dintrecei mai vechi din veacul trecut; d'a'una'7i cete defidani au batjocurit in acelasi chip zidurile bi-sericii lui Rares, in care vedeau numai o anti-chitate interesanti a patriei" lor, Bucovina.

Intre ctitorii, zugraviti pe piretele din dreaptaal naosului, se vede Rares cu coroanaimpletitä, in haine lungi i largi de brocard cullorile de aur tesute pe galben. Doamna lui,Elena? SArboaica, fatá de Despot, poartS, cu ace-

§i,


leasi vesminte scumpe, coroani grea, de aur, cucinsprezece ramuri, impodobità cu pietre scumpesi marggritare ca si margenile aurite ale rochiei.Gatul e prins intr'un guler row, colturat, si unlung val cade pe amandouä laturile trupului.Copiii se %/Ad amandoi, in vrastà de vre-o zeceani: Ilie si Stefan. AsAmánarea intre aceste chi-puri domnesti i cele de la Humor arati cáDomnii nu se zugraviau cu o fati oarecare, cicä mesterul cauta sá prindá insusirile deosebi-toare ale chipului lor : Elena are aici fata lungd-reatii, dar plinA, i ochii mad, cu coada prelungit5.

Dach nici aici nu sant odoare, multe din po-doabele vremii vechi s'au pastrat, si ele sant in-tocmai ca acelea de la Voronet. De-asupra usilorse va'd Inca grinzile originale, sgpate i acoperitecu aur. Strãniie de tisa, tan i lucii, ca de unfild galben, au aceleasi sàpäturi facute de uncálugar din veacul al XVI-lea, care si-a scrisnumele pe o foaie de pergament lipita de lemn,

astazi loarte stearsà. Scaunul vIklicesc e lu-crat si aici in roate i colturi, frumos colorate ;de dou6 ori se vede sterna bourului, asa curnse Ikea pe vremea lui Petru Rares, cu intregulcotor al gatului. Mesutele in muchi, foarte des-golite insä de stucul lor aufit, s'au pastrataici arnandouã. Catapiteasma e ins'à rnult mainotia' si deci mai prejos deck aceia de la Vo-ronet: e din aceia;,-U vreine cu icoanele impAtii

si

ai

218 N. IORGA

testi, lucrate cu o ingrijire deosebiti. In altar semai tine un frumos pomelnic in triptic, fficut pela anul 1600 si impodobit cu stucaturi aurite.

Moldovita veche e ceva mai incolo, pe untfipsan de supt dealurile inalte, chiar de-asupraapei Moldovitei, ce galgaie in vale , pAnzawall, ce tremurã. S'a pfistrat mult din zidurilecu totul grosolane, fäcute dintr'o ingrfimfidire delespezi de toatfi mirimea si coloarea, legate cuciment slab. Iti dai samä ca era un pridvor cuferestuici rotunde, ate douä de liecare parte, unpronaos cu doui feresti mai mari si cu douàbolti de gropnitä, apoi un naos cu alte douäferesti, si altarul. Se mai vede ceva din temeliileunui turnulet. Icoana hramului, Buna-Vestire, secunoaste bine pe o tisk ca si cateva chipuri desfinti, la altar.

Aceasta a lost una din cele mai vechi bisericide zid ale Moldovei. Astázi, dupg ce au luat-osivoaiele vre unei primáveri sälbatece, ciobanii isifac focul de vreascuri supt bolta gropnitilor, sitoporasi salbateci cresc in altar, pe and copacivanjosi si-au fácut locul aiurea. Moldovitenii stiusA spuie despre duhurile ce umblä aici in noptilenegre, despre luminile ce se aprind ngprasnicpentru rugiciuni nelegiuite, la care yin mortii,pár5sindu-si odihna, despre comori ce zac suptridilcinile bradului celui mare zbucnit intre da-


ramilturi. Ei tin cani rai de citre biserica, carila vederea drumetului necunoscut spumega ru-pandu-si lanturile i miwa §i pe stapan dadvrea sa puie alarm pe

7. Campulungul.Inapoi spre Vama, printre carciumile unde

biciuiesc aceia0 oaspeti pe cari i-am gasit lasosire. Se platesc doi stalpi de drum la doiJidani, pe cari-i indemn sä invete romane0e intara Romani lor. Unul, un copil, rade, iar celalt,batran habotnic, muge0e lnaintea ofensei ce i-amfficut i plena scuturandu 0 de manie perciuniialbi.

Cutreier Vama in lung, printre multele carciumimurdare. Mi-e sila sa ieau un palm de apa,merg sa-1 cer la preotul roman de la bisericade lemn, in casa caruia mirosul de cozonaciproaspeti se inalta prevestitor al Pa Odor. Pelanga nstalpul lui Voda", ridicandu-se ca unmormant turcesc intr'un cimitir parfisit i pangarit,apuc pe vechea cale imparateasca", ce duce,strecurandu-se printre munti, spre intrarea bis-triteana a Ardealului. Prin negura de intunereca serii cu stele putine i pete groase de noriinaltimile se preziresc ca ni§te gheburi de

una dupa alta, mai mult goale sau pre-sarate cu brazi. Pe vale, casele satului Prisacamirgenesc drumul, §i vederea se coboara, fer-

ci-

gi

220 N. IORGA

Qospodarie bucovineana de la ara


mecata, asupra serpelui de otel ce se iveste firvale si care e Moldova. Apoi nu mai sant sate.Drumeti se intampina rar, in cara ce lunecisterse, ca niste umbre. Dupa vre-un ceas numai,incep cele d'intaiu case ale Campulungului, carese tot desira intre muncelele cu brazi, latos si

nesfarsit.Nu sant nici felinare in acest Campulung

vechiu ; femeile imbricate ca la munte, pe capcu stergare albe de panza de casa, oamenii insumane, cu pälarii largi si vitele fungi de par uns,Nemtoaicele in haine de oras merg pe dibuitesau se ajuta cu felinare de man5, ca in timpuride tot vechi. Lumina facliilor prohodului dum-nezeiesc aprinde ferestile bisericii de lemn alui Ioan Teodor-Voda Calimah, Domn al Mol-dovei in 1758, niscut in Campulung, dintr'unOrheian si o femeie de acestea cu catrinta, cioarecisi stergar, femei puternice si suferitoare, dar WIfrumuseta acelora de sus, de pe Moldovita.

Felinare subrede, de moda veche, cu petrol,arunca chioras putina lumina : altfel, sant desein strada mare, ce se deschide acum, cu pravaliiimpungtoare si pavagiu bun. Biserica noua, dezid, cu multe turnuri si turnulete, a Romanilor,intr'o gradina publica, e o cladire ca pentru unoras mare. Tot asa si frumosul Otel Comunal,unde jos e carciuma, cafenea si restaurant, incare pirotesc lucruri si oameni, Nemti si Evrei,

222 N. IORGA

Acolo am petrecut o noapte riu dormitä, incare somnul m'a prins numai pentru a visa caun adversar", profesor de drept la Universi-

La lantana.

tatea din Bucure0i, scrisese o mare prostie, pecare eu o cetiam cu deosebita placere, ceiace arata cat de apropiate de adevar sant unelevisuri.

Mr.


Gandul de a merge la Putna cu trisura a tre-buit sa-I pardsesc. Chelnerul evreu inii adusesenoaptea un birjar care-mi vorbia din intunereculnetulburat de lumanarica odaii mele pentru a-mispune ea a5a un drum, cu sab4 i Pti, costaoptsprezece florini, de doua ori cat s'ar cuveni.impotriva legilor egalitare ale Bucovinei, l-amtrimes sa se spele i am ales trenul.

Aseara-1 vazusem sosind, Wand un lung §irde vagoane in mijlocul noptii negre. Linia por-ne0e de la Hatna, atinge Costana i Cacica,Humorul i Vama, ca si vie la Campulung.De aici el nu mai are a face cu drumul impa-ratesc", ci-§i are calea lui deosebita, indraznettaiata i cusuta cu poduri printre muchile demunti cu ciucuri de brad, de-a lungul erpuiriiapelor albastre ale Moldovei, printre casutelealbe ale Campulungenilor din Campulung §i aleCampulungenilor din satele vecine. El atingemai departe Sadova, de unde FLu venit de sigurstramo0 Sadoveanului nostru, Pojorata, vechicuiburi de oieri pleto0, §i apoi, infundandu-sespre hotarul nostru pe aceia§i cale de apfi, elajunge tinta sa, Dorna. Adeca Vatra Dornei,caci Dorne sant mai multez la noi chiar, ca SarulDornei, ori in Bucovina, ea Dorna Cindrenilor,urmaOlor lui Candrea.

Vatra, inzestrata cu strade pietruite §i impo.

224 N. 1011CA

clobità cu cheiuri, e un mare centru evreiesc,numai evreiesc. Otelul Comunal, dada din baniiunui proces castigat de targovetii romani, e tinutde Evrei. Ei au si bàile Dornei, la care yin maimult Evrei din Romania si Bucovina. Ei anbirjile care duceau odatà, and n'ajunsese liniapang aici, la facobeni, cu casele lui de lemn, laValea Putnei, aseläri m5runte de Munteni. Si

Stini (dupi Monarhia austro-ungari).

astizi aceste birje inainteazi in Ardeal !Ana laBistrita.

Drumul se infundä in munte prin CandreniPoiana Stampei, printre chute, biserici de lemnale Românilor i propinatii evreiesti. Romani si

cafe o ceati de Ruteni, cari nu lipsesc nicipe aici, stribat drumul din vale. Tigani po-posesc pe la crasme.

Paduri dese, foarte bine tinute, te incunjurà pealocurea. Ajungi in Ardeal lard a trece prin

ei

4.....C..1

Vatra Dornei (dupi .Monarhia austro-ungaril.

13

.-

226 N. IORGA

piatra goa15. Dar in toate partile pAinantul sesapi in cazane i culmi, i, vara, cdnd iarba e

inaltà i verdeata bldndà a fagilor se imbinA cuintunecosul verde al brazilor si molizilor, pri-velistea e de un nesfarsit farmec, care pentrunoi se uneste cu durerea lucrurilor scumpe ces'au pierdut.

VALEA SUCEVEIHI.

1. Spre Ric FAO.

Trenul plead din Campulung la vase ceasuri dedirnineata, si sant in clidirea maruntica a gariiinainte de a räsari soarele. Geamantanul mil-a adus argatul otelului, care se scoalfi la 3 si

jtitnatate, se culca la I I, face tot lucrul cel greu,bate berea", mestesug pe care nu-1 stie nici

stapanul, si iea pentru asta... cinci florini pe

lunfi Il cinstesc cu o coroan5, care-i pare dzutfidin cer.

Pe bancile de.afara, asteapta un mos, ca unLogofat al Mariei Sale Stefan-Voda, o batranascorojita, care a venit de la Humor vadaMattil bolnav in spital, si o fetila pe care mosulo duce de Pasti acasa.

Se intinde o vorba aqezata, moldoveneascfi,o vorba cu povesti lungi despre cutare flficfiu

care si-a sfarmat piciorul :Ion il chema pe flacaul ciala, zice baba.

I

sfili

230 N. IORGA

Nu, il chema Leon.Era Neamt atuncea ?Nu, ap-i zicea lui.

Baba sta i se gande§te:Loghin II chema pe flacati.

Si moul se adânce§te in ganduri.Da, w, Loghin.

Fetitei ii e frig t;i, de ate ori se uità cinevala dansa, ea tot rade, de spre aceia.

1-i frig copchilei, zice baba.E I frig, rdspunde mo§ul. Si daca i-ar de-

gera urechile, gase§te ea i altele.Pe incetul se string jandarmi, finanti, tiind la

brat iubite cii lacrimile in ochi, Nemti cu pala-riuta verde, functionari, Evreice care se leaganäpe §olduri. Si tot buclucul pleaca spre Hatpia,in cea mai sening, limpede §i sfanta din dimi-netile senine ale muntelui romanesc.

De la Parte§ti inainte, linia, care urmeaza vioiulSolonet iute, se ridica impreuna cu acesta, in-dreptandu-se spre nodul de trenuri de la Hatna.De mult nu se mai vede pata intunecata a bra-dului i trecem intre campia bine arata §i intreinaltimile, tot mai slabe, care %lin de la Cacica.E partea de invalurari line a Bucovinei. Suptdealurile acelea vad Inca odata, acum la calda§i buna lumina a soarelui, batrana biserica aParhautilor, galbuie-neagra ca o veche teasta de


mort, goalà, trista ca si dAnsa. Lumina cea marepared se fereste de dAnsa, i abia o raid osärutd din treacAt.

Inainte de Hatna, Suceava scAnteie intr'o dungälargA argintie, primind insä tot soarele diminetii.$i aici ea trece senin, f5rà neastAmpärul Mol-dovei muntene, printre sälcii. intinsul ses verde,mArgenit de dealuri joase, impiestrit cu drumuri

Claci (dup5 Monarhia austroungari").

fugare, inAlbit de case, inasprit de arbori, o tineca'n palmá, ca pe un copil alintat i cuminte.

La Hatna, se imbuIzeste tot felul de !Lune ingara joasA si murdarà. Trei familii cu infatisareadistinsa s'au intalnit in restaurant. Recunoastere,amintiri, glume... Barbatii au tipuri austriece de-sAvarsite, austro-iudaice mai bine, cu palariute,mustati cArligate, dungi de favorite. Mersul, du-

232 N. IORGA

tatura, ifosul arata pe desivarsitul functionaraustriac. Femeile au vioiciunea, eleganta, gratiaRornancei, sporul ei de vorba feluriti si cocheta.Un copil, adus ca sa-1 cunoasc5 si ceilalti, aleargala cl.a mai tanara din doamne, careia ceilalti ii

spun Tufa §i o chiarni mama". Cand va fi

mare, acest copil oaches va purta palariuta, isiva rasa favorite, va incarliga mustatile sale negre,va vorbi nemteste cu toti ai lui ca si cu strainii.Dar acum i se ingaduie, lui i se ingaduie safie Inca Roman...

Cu toata trainicia rasei sale, cu toata buna sastare relativa, cu toate aräturile sale de cartofi side trifoiu si vitele sale de Algau si de Svitera,taranul roman din Bucovina mi s'a parut greuranit in puterea lui de viata. N'am vazut la elvanjosia increzatoare, aierul de nu ma dau penimeni" al Olteanului ori Ardeleanului. De-oparte, Evreul il inseala, il chiama la vitiu si-1 tinein el; ile alta, Carmuirea il inzestreaza cu func-tionari straini, si evrei, cari nu-1 scot din tio i

ho, cari-I privesc ea pe o vita de munca, ca peo vaca de muls pentru Vistierie, ca pe o ra-masita, de oarecare folos totusi, a trecutului debarbarie moldoveneasca.

Si inteligenta" ?invatatorul e pentru toti copiii din sat, si

pentru al Neamtului, §i pentru al Rusului, si


pentru al Evreului. El e supraveghiat bine, i

§tie aceasta. Umbla §i omul dupa vre-un locmai bun, cu kali mai mare, §i ce n'ar facepentru aceasta? Perfect functionar !

Preotul e dese ori mai bun, intru aceia caare legaturi cu satenii, cari-I vreau, ca .5tie denevoile lor i poate-i .i ajuta. Dar i el canta-re§te 'n fiecare zi in ce chip ar putea ajunge invre-un sat mai bun. In casa lui abia daca vezicateva carti vechi romane0i, cfizute acolo cine Oiecum, fail nicio alegere, apoi predici nemte§ti,rutene0... Nicio revista culturala ; in Bucovinaea nu este, caci Junimea literara", Inca nedeplinhotfirita ca indreptare, e o revista pentru studenti,pentru alta inteligenta" §i are foarte putina lite-ratura curata. Cele din lark cele mai iettene, maipentru popor, Scimándtorul, Albina, nu se vac].Romania doar, cum se tie, e o tara barbara...i apoi preotul bogat nu poate avea darnicia

saracului: orice e prea scump pentru dansulEra odata Degeptarea, ziar nationalist al boie-rilor": se fdcea §i ate ceva literatura in el, §i

acolo auzisera cativa preoti bucovineni, cari n'a-veau nici Istoria lui $tefan-cel-Mare" sau, dacao aveau in dar, n'o cetisera, de numele mieu.Acum nu mai e nici De§teptarea", ci a ramasdoar foaia de sfaturi pentru gospodfirie, de ispitirepentru alegeri i de insulte a d-lui Aurel Onciul.Aici au ajuns lucrurile: prin Vointa poporului",

234 N. IORGA

numai prin ea, sau prin Agricultoriul" al guver-nului, prin Candela", foaia bisericeasck scrisape jumatate in rutene§te, e represintatä presaromaneasca din Bucovina.

Si apoi, ce vreti? i preotul e un functionarmodel... Un titlu, o decoratie, o inaintare, aceleanu le poate da bietul neamul romanesc, in care

acest preot vede ni§te pro§ti".Cu atat mai mult insä intelectualul, profesorul,

functionarul. Se fac, adevarat, societati pentruajutorarea studentilor sfiraci, se impart, ce e

drept, ajutoare, nu se rade de copiii in sumane,cari yin la liceul, in parte romanesc, pArià la unnumAr de clase, din Suceava ; cutare vornic desat a implinit 'Ana la §ase clase de gimnasiu.

E ceva. Dar chiar ate un om ales din toatcpunctele de vedere iti va spune serios cà Ro-manul e cel mai murdar dintre popoare", §i dela altii vei auzi cam tot de acestea. Cre§tereaaustriack din care iese spirit de clasà, feti§ismfata de Stat, iubirea bunurilor materiale ale vietii,aceasta pus pecetea pe suflet. increderea inpopor, in Romanimea toatd, in alt viitor, nu sevede. Si Fara aceasta nu se poate face nimic.

Cu atat mai mult, cu cat un alt spirit de peirese amestecA. Pentru acele bunuri materiale oa-menii nu se iubesc intre sine, §i dumaniileora'§elelor despart clasa conducatoare a Romanilor

§i-a

si


in familii isolate, care nu se cunosc sau nu sepretuiesc.

lei vi colo, vezi cate o societate de lectura"in sate. Au facut-o studentii, odata, in vremuride avant, and ei vedeau altfel lucrurile. Inte-meietorii acestor cabinete de lectura vor fi hindinsa astazi functionari de aceia cari cred inGuvern vi in leafa lor vi vorbesc nemtevte,stramband din nas la tot ce mai este supt soare.$i stud entii de astazi? Ei n'au vorbit Inca. $ide la vorba lor atarna multe...

Austriecii au pus Unguri in valea Sucevei, viei au intemeiat sate mari, frumoase, in valearoditoare. Pe unde favia So Icai alearga spreSuceava, pe unde trece Sucevita, pe acolo santsatele romanevti: Badautii, Volovatul, Arburea.In locurile pe care le atinge insa linia cea marecatre Cernauti se cetevte Istenszegits", unDoamneajuta" spre peirea noastra, vi Hadik-falva, satul guvernatorului Hadik, care ne-a fe-ricit vi aici cu acevti vecini. Printre casele buneale acestor avezari ungurevti trece drumul celmare al civilisatiei de astazi.

Un tren-tramvaiu, care vuierd jalnic vi tremurala fiecare cuiu de pe vine, duce la Radauti,lasand la o parte apa Sucevei, rupta aici inmulte favii de argint.

236 N. IORGA

Radautii se deapana intaiu in felul Campulun-gului, cu un sir de casute ce se iveste in mareavale inverzitá. Trenul strabate aleia lungfi, carepleaca de la halta Plopilor si poarta numeleimpunalor de Ca lea Domnilor", Herrengasse.Adecä a domnilor" functionari si a domnilor"cu ftreanuil de vulpe in cap, cari se primblaacum maret, de Sambata sfanta, odihnindu-sede facerea ghesefturilor prin planuirea lor. Deacestia din urma sant multi domni" in Radauti,care e mai deplin al lor decal So Ica si Humorul,unde joaca un rol de cfipetenie cinstitul, curatul simuncitorul element german. Si, pe langa domnii"in Israel, sant si altii mai mici, pang la cei micide tot, dar tot cu nadejdea de a fi mari odatä,cari se imbraca in zdrente si au fata de flarrianzi.

Cu casutele lui urate si neregulat aruncate,cu stradele präfoase si pline de paiele de azi,si cele de mai daunazi, cu piata-i centrala pecare chifteste murdaria in timpurile de ploaie,pentru a fi spulberatä apoi de vanturi, Radautiidau cu adevarat icoana unui targ galitian, undeRuteni nenorociti vin sa se imbete, Dumineca siserbatoarea, la Evrei marsavi.

Dar si noi, cestia de cari se tine taranimeasaraca din aceste pgrti de loc., avem Domniinostri. Ei au facut in acest sat de odinioari omfinfistioara de lemn pentru inmormantarea cres-tineasca a ramfisitelor lor, si din aceasta manas-


tioara a rasarit apoi o mare biserica de piatra; oepiscopie a fost infiintata langa aceasti biserica,pentru ca Vladica, impreuna cu pastorirea pfirtiide sus a tarii, sa aiba grip. gropnitii Voevozilor.Episcopia a trait supt stapanirea moldoveneascatrei sute de ani in capät, facand langa dansascoala si tiparnita de carti. Un invatat ca Isaiadin Slatina a statut aice, pastorind, invatand siscriind in locul unde s'au alcatuit acele pomelnicedomnesti cu care se incepe istoria Moldovei.Cand Austria lua Bucovina, ea facu din episcopun Mitropolit si-I inalta la Cernauti, ajuns dintr'untargusor de Ruteni romanisati o capitala de pro-vincie. ;n schimb, ea aduse Evreii, ii aseza siocroti, cum face si Orli in ziva de astazi. laracolo unde se rugasera calugarii in chilii, undeimpfirtiseri binecuvântarea episcopii si mesteriide tipar lucraserfi carti sfinte, ea puse soldati,ofiteri, administratori ai unei herghelii care ajunsemai vestita deck biserica lui Bogdan-Von in-temeietorul, a lui Stefan-Von, care a cladit-odin piatra, a lui Alexandru Lapusneanu, care aimpodobit-o, a mitropolitului lacov I-iu, care adres-o in veacul al XVIII-lea.

Astazi biserica e varuita, si n'a mai ramas pedin afara] nimic din podoaba-i de sfinti ; ceid'inuntru par prefacuti pe vremea lui lacov, cumse dovedeste si prin acoperirea cu boia a ve-chilor iscalituri scrijälate. Nimic din biserica nu

23g N. IORGA

e inai vechiu decal timpurile austriace. Ceia cese aratfi cu oarecare respect e un aier cu totuldestramat, o cruce de prin 1780 si o ciudataicoang catolica, zugravitä pentru mitropolitul Bu-covinei Dosoftei Herescu, al carui nume e in-sernnat in forma de adresä pe o scrisoare.

Biserica veche a Domnilor Moldovei aratfisa fi lost de lemn; pe mormintele lui Bogdan-Voda si ale urmasilor lui nu s'a putut pune,fireste, nicio piatra. intemeind episcopia . Wait-(dor, $tefan-cel-Mare a inteles sa-i dea si o bise-rid vrednica de noul Vladicä. Biserica aceastaa fost croità in proportii de tot largi si areastazi o forma ce nu-si gaseste parechea aiurea.Prin usa cu mune arcuri sfaramate in cadrul ei

se infra intr'un pronaos, si de la acesta o altausa, incunjurata cu linii de arc sfaramat, ducela biserica insasi. $i pronaosul si naosul, santimpartite in trei prin doua siruri de stalpi greoi,facuti din zid. E deci o biserica de trei tuivi,a§a cum se mai intalneste o alta la Arges, inBiserica Domneasca. Lumina patrunde prin diecinci feresti de fiecare parte. Asa Hind, catape-teasma se intinde nurnai in parte inaintea alta-rului, sprijinindu-se la dreapta si la stanga pedoua bucati de zid.

Cate cinci contraforturi de fiecare parte spri-Fria paretii. Turnul lipseste, dar in zid se facu


loc unei scari care duce la acoperi. Clopoteleatarna intr'o turla cu doua randuri, ce se inaltàla o parte.

In naos se intinde langd zidul din clreapta tinsir de pietre frumos sapate pe care Stefan pusesa le faca in amintirea tuturor acelor inaintasi

stramosi ai sai cari-si gasiserd sau trebuiausa-si gaseasca odihna in Radauti. Pe rand se ce-teste pe umeda piatra neagra, patata de picurilede ceara i acoperitä de un praf cleios, numelelui Bogdan, lui Latco, lui Roman, tatal lui Ale-xandru-cel-Bun, lui Stefan, fratele lui Roman sibiruitor al Ungurilor, lui Bogdan, fratele luiAlexandru-cel-Bun, si al lui Bogdan, tatal nouluictitor. Laugh' dânii ii aflara apoi locul rudedomnesti i fruntasi ai tarii din timpurile noua.Dar gropnita Domnilor era stramutata acuma laPutna, manastirea cea noua, si Stefan platiaastfel mai mult o datorie de recunostinta fata de.1recut, impodobindu I in clipa dud ii parasia.

Asa au trait Radautii supt carja vladiceasca,supt paza sfintelor morminte, 'Ana in viemeaacelui Alexandru Lapusneanu care a urmat luiRares ca inoitor i adaugitor al monumentelorMoldovei. Alexandru-Voda, tiran bisericos, cu fricade lad, si-a indreptat luarea aminte i asuprabisericii din Radauti, si el i a adaus un pridvorimpodobit in fata cu o frumoasa fereasta gotica,

gi

240 N. IORGA

infloritk §i avand pe laturi alte doua fere§ti mici,de-asupra u0or impodobite ca din vechirne.Tot supt dansul, prin 1558, se Mai §i zugravealacea noua a paretilor, cu chipurile clitorilor, ce se%lad Inca la strane, in mâna dreapta. Alexandru-Voda tine biserica in mank telan se afia Iângadansul, mai de o parte, i tanarul de langä elnu poate sa fie deck Alexandru, fiul din florial marelui Voevod : el nu avuse ca mama oDoamnk i de aceia niciun chip femeiesc nuse vede langa acestea ale Voevozilor.

Toti poarta hainele lungi de brocard in floride aur, dar ele nu pot fi privite cu deplind in-credere, caci asupra !or ca i asupra chipurilordomne0i a trecut penelul pictorilor mai tarzii,cari au dat lui Stefan-Voda i Lapu§neanuluibfirbile lor ascutite, despartite in doufi. Cred caaceasta din urml prefacere §i impodobire abisericii s'a facut de catre Mitropolitul Iacov I-iu,care a fost la inceput episcop de Radauti §i atcarui parinte, ieroshimonahul Andrian, s'a in-gropat deocamdata langa aceste ziduri, unde i

se vede Inca piatra, inainte de a fi stramutat laPutna. Colorile intrebuintate i inffitiprea sfin-tilor aratä indestul aceasta. Atunci se va fi facut§i catapeteasma lara frurnusetk care se vedeastazi.

ROMANISMUL IN BUCOVINA 24r

2. Putna.De la Rai:164 porneste un drum foarte prifos

in caldura care incepe sa se intinda asupra se-sului roditor al Sucevei, ce se strecoara indreapta, printre tuiisurile inmugurite. Nori deprat se inalta inecaciosi si orbitori, acum ca siin fulie trecut, dud am strabatut acelasi drumpentru a vedea serbarile de amintire de la Putna.

Departe, in dreapta si in stanga se vad sate :Horodnicurile, cele doua sdlase unguresti: Fladik-falva, caruia Romanii ii zic scurt: Hadic, si An-drasfalva, sau satul lui Andras, Costisa, Cala-nestii, Fratautul, Bilca, Voitinelul. 0 linie ferataingustä merge alaturea cu drumul, spre Vicovuri,sau, cum li se zice pe moldoveneste, Gicovuri,cel de sus si cel de jos. Unul presinta o marebiserica, in care multe stiluri de arhitecturi santturnate la un loc, celalt inalta in zare un sup-tiratec turn alb, din mijlocul caselor multe.

Trecem pe laugh locuinte bune ale Nemtilor,cari impart cu Romanii aceste sate. De aici nis'a dat anul trecut apa rece de o Nemtoaica cenu intelegea romaneste si a prins a rade andam voit &à o rasplätim cu bani pentru aceastaindatorire.

Acum sta in fata un sir de inaltimi inegrindde brazi. Zarea toata se inchide prin culmilecare se urmeaza in gramezi marl, coscove. Dru-

16

242 N. IORGA

mud nu sant cleat la dreapta, spre Vicovul-de-sus, sau la stanga, spre Putna. Caci inteun faldal acelei panze de verde intunecat e ascunsämanistirea lui Stefan-cel-Mare, odihna, de atateaori tulburata, necinstità, prefacuta si pospaitä aoaselor sale.

Suceava primeste apa Putnei, de la care senumeste manastirea si satul rasárit pentru fo-losul ei, la Carlsberg. E un sat de Germani, cariau dat muntelui acest nume asa de strain noua(oamenii 1-au prefacut insa in Carlisberg"). Peogoare lucreaza harnic tarani in haine de ora-seni, femei cu tulpane fallaitoare pe cap.

Putna se pripeste in creturi limpezi pe o albiede prund sur, ispitind prin racoarea undelor eipasarile suptiratece care trec lunecand si earorafi se spune amdgei, de sigur pentru ca amagescpe eine ineearca sa le prinda. Trecem apa, careabia unge rotile träsurii, si drumul apuca apoiin sus prin valcica cea noufi, spre perdeauasumbra a brazilor.

Nu dupa mult timp, incep casele bune aleunui sat amestecat, in care multi Romani segasesc pe langä cativa Nemti, eu cat mai noidecal dansii I La portite 'Isar pe rand copii ba-lani si baietasi de-ai nostri in Carnes*. Femeilediretica ici si colo in pripa ajunului zilei dePa§ti. Cateva firme evreiesti arata unde e car-ciumg, unde e macelärie si felurite lucruri de van-

ROMAN1SMUL IN BUCOVINA 213

gare, nu numai pentru säteni de-ai no§tri, ci §i

pentru strainii cari, inaintea manastirii i in dosulei, lucreaza la marele fieristrau care a fost pitadaunazi al baronului Popper, un Evreu din Viena,--cladarii uriae de lemnarie proaspatfi, care miroasàbre a brad taiat de curand , ori au lucrat Orlimai ieri la fabrica de ciment a lui Axelrad, laJabrica de produse chimice scoase din lemn a,unui Prusian.

Pentru ace.$ti oaspeti ai imprejurimilor, menitepentru sihastrii evlavioase, ale mandstirii, pentru.acest amestec de I.,ei sau Poleci", de Nemti4i de cate alte feluri de oameni s'au fficut douibisericute catolice, casine i calenele. Pentrudan0 de sigur, faptuitorii vietii economice deastazi, s'a intins pang' aici linia inelor negre,pe care trece de doua ori pe zi zborul locomo-:tivelor, Wand calatori, pqta ..i marfuri. Aceastavecinatate care §uiera, fluiei a, muge§te, anti'cantece de munch' §i de betie, s'a impus eroului.adormit alaturi, colo in fund, unde vezi acele.ziduri albe, acele coperi§uri ro0, printre care.abia a ramas cate o patá de vechime intunecata.

Cad §i aid vremea noua te prime0e pentrua te duce la mormantul Romanului celui maimare i mai deplin, pe care, intr'unul din pu-linele ei ceasuri de priinta pentru noi, ni l-a.harazit soarta. Ce urata e cheresteaua goalk

244 N IORGA

incununata cu vechea cruce in trei ramuri de-acurmezisul, care deschide aleia din frunte printredoua hvezi bine ingradite I Turnul jos prin careintri e un dar al restauratorilor, si in cel mare,de la dreapta, cu doua randuri i multe feresti,in acea alba clopotnita din care suna vecheaarama damn de Stefan, chiar in acela nu maipoti sa descoperi ce a putut sfi fie la inceput.

in mijlocul curtii inverzite, biserica se ivesteacum alba de var si inrosita sus de tiglele aco-perisurilor. Abia s'a mantuit o noua restauratie,indeplinita de arhitectul Romstorfer, caruia i sedatoresc, in bine, sapaturile de la Suceava, iar,in rfiu, prefacerea prin tigle, schimbare de pro-portii si zugraveala noua a o parte din bisericilebucovinene, asteptand sa vie la rand celelalte. Zu-graveli nu s'au adaus, ca la Mirauti, in stil mai multsau mai putin vienes, dar pe zidurile care si-aupierdut, daca nu podoaba de sfinti, zugravealapare sä fi fost destul de stearsa si era, de sigur,numai din veacul al XVIII-lea, macar luciul devechime sofa al veacurilor, s'a asternut in loco vapseala gälbuie, cu peteci de albastru pe-

alocurea, care face cel mai urat elect; jos, les-pezile grele care inchideau mormintele, scotocitepe rand de hoti si de o comisiune invoita de-Guvern, prin anii 1850, au fost inlocuite cut

piaci de olane dungate, de aceiasi coloare dedovleac proaspdt care deosebeste si paretii. Asa

Vedere vnerali a ministirii Putna.

246 IORGA

e foarte corect, foarte neted, foarte spalat, dartevlavia intins aripile §i a zburat in cine§tie ce colt de cladire Wafting i neagra.

Putna lui Stefan-cel-Mare a fost cea§i mai frumoasi din bisericile lui. Ea avea in-trarea printr'o u§5 in arce sffiramate spre Ufl

pronaos, iar printr'o a doua Uã, cu cadrul in.unghiuri drepte, spre largul naos cu stranelerotunjite §i spre un altar in absida. Patru fere0i,gotice dadeau lumina putina pe care datina RA-siritului o ingaduia unei biserici manfistire0,.menita pentru ingroparea Domnilor. De-asupranaosului se ridica un turnulet. Patru contrafor-turi sprijiniau, incordandu-se, paretii: podoabaacestuia i a paretilor celortalti erau ocnite indoufi randuri. Zugraveala era numai pe d'inauntru,.ca in toate bisericile lui tefan, iar pe din afarlcfirfitnida aparenta, i rotilele de smalt, ca laPopauti, la Dorohoiu, la Harlfiu, la Sf. loan din.Piatra, la Borze0i, alcatuiau singura impodobire .

in aceasta biserica se coborira pe rand inmormantul lor, supt lespedea de marmura saude piatra moale moldoveneascä, tefan-cel-Mare,.in acele zile de inaltare a sufletului sat], dinIulie 1504. Apoi Doamna lui cea din urrna, ceamai frumoasa §i mai iubita, Maria Radului-VodaMunteanul. i ei i§i aflara locul langä doi copiimorti tineri innainte de aceasta, copii din flori

8.

d'intaita


cu mame necunoscute, §i laugh' a doua sotie aVoevodului, impfiritersca Marie din Mangup, pecare un acoperi§ de inormânt, tesut din fir deaur pe mitasä, o infki§eazi dormind, cu manilepe piept, purtind cunuilä grea pe capul suptire§i infi§urati in brocard scump ca inteun giulgiu.maret. Mitropolitul lui *tefan in aproape totcursul Domniei lui, bunul pfirinte batrin Teoc-fist, care a stat neclintit cu carja lui slintitalangi buzduganul sangeros al luptitorului, §i-aaflat §i el pacea aice, in gropnita domneasca,fiind poate §i rudi de Domn, vlistar din nea-mul stipinitor al lui tefan. *i Bogdan, fiul cti-torului, §i tefàniã, hul u§uratec al acestui viteazBogdan, au venit pe rand langi pirinte §i bunic,impArti§indu-i lini§tea, ce se putea crede ve§nica.

Dar iati ca, dupä moartea inainte de vremefill de lege a lui *tefanita, Petru Rare§, omcu ginduri marete, iea Domnia tirii. In toateel vrea si faci mai mult, mai mare deck tatfil

tefan batranul. In rázboaie §i cuceriri n'aizbutit, in scrieri §i clãdiri insg, da. i vezi-Icum i§i pune in gaud sa prefaci in mai frumosPutna lui tefan, in care la 1529 el inmorman-tase pe Doamna tineretelor sale, Maria.

De sigur ci atunci s'a cládit pridvorul inchis,pe care-I lumineazi in frunte trei fere§ti mari,mai mari §i mai imbiel§ugate deck oriunde, cucite doi stalpu§ori gotici. Doui u§i de un gotic

si

sau,

248 N. IORGA

mai simplu dau intrare pe amândoug laturile.Dupä acest adaus de la Putna, care i-a stricat

intru catva armonia masurilor, incfircand-o cupodoaba cea noud, s'a luat Lfipmeanu and ainficlit cu un pridvor Radautii. Rares isi va fi

chemat si aici la lucrul zugrfivelii mAiestre pedulce fond de albastru mesterii de la Humor, dela Moldovita i Voronet.

Domnii ce venira dupä Rares, i Rares el in-susi dupà ce luA pe Sarboaica Elena, nu maiavurà pentru Putna o ingrijire deosebit5. PetruSchiopul, nepot de idea' al lui Rares, drese Sf.Gheorghe din Suceava, Mitropolia tàrii, i durddin nou Galata. Movilestii fAcurà peste rnunteSucevita, pe care o poti atinge de aici printr'unpietros drum pe de-asupra culmilor. 5telan Tomsaal ll-lea inalta So lca, in altä vale, departe: InsfArsit, Cazacii lui Timus, ginerele lui VasileLupu, pradarg pentru int5iasi data, strasnic, ma-nfistirea de legea lor.

Atunci bunul boier de tará ce ajunse a fiGheorghe Stelan-Vocla se apnea sä dreaganfistirea, pe carc o ameninta risipa. El plecA dinScaun si se stânse in strainAtate fati sà se fiputut duce lucrul la capgt. De sigur ca acelasimester de clädiri va fi lucrat si mai departesupt Domnii urmätori, rgbdfitor si bine, pánd ce,dupd vre. o zece ani de zile de muncä cinstitfirse putu sfinti biserica

ma-

India.

Bis

cric

a m

ânãs

tirii

Putn

a.

CP-crCV


Biscrica mãnãstirii Putna.

250 N. IORGA

In ce a stat inoitura, se vede lesne. Fere Ole,u0le au lost läsate cum fuseserfi. Nimic nu seschimbi in orinduire i impärtire. Si zugrávealadin timpuri fu pästratk Dar, dupfi o datinfi dearhitecturfi care se vede de la Dragomirna çiSo Ica Orli la Ca0nul aceluia0 Gheorghe Stefan,ciubuce impletite se intinserd ca un brat' in jurulbisericii, intre cele douä randuri de ocnite, §iapoi pe toate nervurile boltilor, lucrate aici inflori §i pecetluite cu capete de bouri, cu gât dinveacul al XVI-lea sau Fara', i infrumusetate cain toate stemele. Mormintele nu furä lAsate lalocul lor, ci, la inoirea pardoselii de piatrk elefurà cercetate §i sicriele puse la un loc, in mij-loc, lasandu-li-se podoabele. Astfel trupul luiStefan-cel-Mare, capul despoiat de coroank pieptulacoperit Inca de rama0tile vemintelor §i, sezice, de o cruce, cum o purtau la gat Voevozii,ajunse in acest chip putin la dreapta de mijloculnaosului, unde i astgzi pasul oricui calck färä

cunoasea, locul cel slant. Inchináciunea ceaveche §i cea noui s'au dus aiurea, acolo undestfitea marmura goalk sapata cu slove gotice, §itot a§a de goale famaserà dupfi aceasta, in pro-naos §i naos, pietrele de mormant ale DoamneiMaria, in fatfi cu tefan, ale copiilor ei vitregi,langà dansa, a lui Bogdan, in pronaos, la dreapta,0 a Mariei lui Rare§, in fatk avand lingi eapiatra de mormant a lui Stelanitk De-asupra

sa-I

ROMANISMUL IN BUCOVINA 251i

acelor morminte care se gAsiau lingh pirete, /a-ordnduirea cea noud a epitafelor, sculptorii hi-crari baldachine vidit intipárite de spiritulnou al Renasterii apusene, cu formele rutunde,.pline, cu fel de fel de linii §erpuitoare,flori destul de grosolane, si de flacdri ridican-du-se la colturi; mormântul lui Efrem de Radauti,_la Moldovita, aratä cum se pregiteste acest obi-ceiu al baldachinelor, care nu fu urmat multi.vreme. La turn se adause Inca un rand, Beim:hi-1mai mare, si multe podoabe, mai simple deckla Dragomirna. Pentru a tinea naosul, se infiltari,in sfirsit doi stalpi grei de piatri sfipati cu podoabele obisnuite in acest timp.

In aceasta noui haind apiru Putna dupd cloudsute de ani de la intemeiarea ei. Nici acurnaea nu avu noroc. Peste douüzeci de ani, Poloniicucerirà Tara-de-sus, i joimirii, Cazacii lor std..turà si in Putna, pruncind i jacuind. Dupdplecarea lor, la 1699, biserica rimase iarãi dirfipanati, ca i turnurile si toate clidirile dinprejur, unde trfiiau in ticiloie citiva alugari.Atunci, prin anii 1750, lacov liu, mitropoliwlMoldovei, care fusese episcop de Rfidiuti i aveacitre Putna o veche i fireasci evlavie, se ficual treilea, al patrulea ctitor. El nu inoi nimic iriarhitecturi, nefiind dintr'o vrerne când aceastamai era cu putinta. Dar el ridica tot ceia ce-

cizuse, inlocui tot ceia ce lipsia si lieu toatii

si de

cet

252 N. IORGA

zugriveala cea nouà, din care se vad ateva urmein pridvor, nu prea strglucite, ce e dreptul.

In fata mormAntului lui Teoctist, din acel prid-vor (alt ierarh moldovenesc, Teofil de Radauti, e in-gropat alará lAnga zid, ca si un Mitropolit bu-covinean de daungzi), el isi ridicá siesi mormânt,si, lângd piatra ce-si sapase din vreme, puse rà-masitile, aduse de la Rädauti, ale pgrintilor sai,-calugarii Anc lrian si Mariana. Odajdiile si odoa-rele furl adause, o icoanä de pe catapiteasmiargintat5, si podoabele noui, mult mai sárace_si mai de putin pret, se %Tad Inca lângá ripidelein filigran6 cu heruvimi, lucru de Venetia, langigreoaiele carti manuscripte, legate in plfici deargint batute cu ciocanul si in platose de lanturi-de argint, ale lui telan, langà aierele, ce träiescpang asthzi, ale ctitorului darnic.

Asa a lost a patra Putnd rnoldoveneascfi, amitropolitului lacov, pe care o inlocui dfiungzia cincea, a arhitectului Romstorfer, supt stApâ-nirea Imparatului austriac Francisc losif l-iu,stdpan al Bucovinei si al multor altor tari. Mortiistau supusi in morminte ca si in vremile nea-mului lor, si nurnai tidva fetei lui tefan, domnitaCneajna sau Maria, e bfitutä in cuie pe o bucatàde rnucava, si, and e scoasi din dulapul cupodoabe desgropate, strânse in clopote de sticlà,ea lasa sä cacti franturi din osul asa de slant

ROMANISMI'L 7N I:BAIA:INA 253-

pentru noi, care se calca in pictoare. Ce nu potsuferi mortii, cand star cei vii !

Calugarii se gatesc de slujba lnvierii. Santyre-o cincisprezece oameni, Romani cari stiuromaneste, Romani de peste Prut, ca un anumeScraba, cari se zic Ruteni §i vorbesc limbanoastra in tonul moale si cleios al calicilor ru-se§ti de pe la hramuri, si Ruteni cari stiu ro-maneste i se zic Romani. Stefan n'are sa selaude de pazitorii si slujitorii de astazi ai mor-mantului sau. Unii-se dau in vant dupa o sticlade bere §i beau ate cinci pahare pe nerasuilate,alti sant bieti orbi cu limba tncalcith i minteacopiláreasca, cutare e un slabanog CU cautaturaponci§a, altul sufere de nevoie, altul a ie0t abiadintr'o casa de nebuni. Frumosul arhimandritbatran, vrednic in infatisare §i iubitor de neam,bucuros de oaspeti i de slat, parintele Patra,lost preot de mir si fiu de taran din Tereblece,pare cazut din cer intre atatia stricati i atatianevoiasi.

Paná la caderea serii vad chilia de piatra. Dru-mul trece prin cherestelele Companiei de Evreicare e adevarata stapana a Putnei, sau se stre-cura prin prundisul raului care freamata peprund, tarand cu dansul spre Suceava apele Put-nisoarei §i Viàului, paraia§e de munte, ce fac

rind...,

Chi lii de pied

.rkr

ROMANISMUI. IN BUCOVINA 255

Putna un rau, macar pentru acest timp deibielsug al primaverii. La dreapta sta Ompla incare sant infipti brazii desi, si pe un pripor sewede chilia. E sapata intr'o pestera, pe care lo--vituri rabdatoare de ciocan au largit-o i po-trivit-o. E mai mult uti paraclis in munte, cuJeresti si altar ; ba odata ea a avut i zugriveli,

caror urme tot se mai vad Inca. Dar inchi-puirea poporului 1-a prefacut in chilia, boltitain chip minunat, cu ajutorul lui Dumnezeu",a sfantului rominesc din vremea lui Stefan, si-ihastrul Daniil. Aici, pe un timp cand nu eraPopper si bustenii lui nu cadeau din munte,sfäramand ingraditura de lemn a chiliei, sihastrul,ar fi indeplinit acest lucru greu, care uimeste.Uite colo unde se vede ca o banca de piatra,

caznit el oasele in somn scurt i plin degemete, in altaras a stat el in genunchi, cu car-nea strivitä si inghetata de piatra umeda ; prinaceste feresti I-au batut asprele vanturi de dimi-neap', care cutreierA vaile pentru a goni negurasau a chema norii. Iar jos, unde se casci ochiide pivnita, acolo lasat sireapul Stefan insusi,venit sa se slatuiasca in aceastfi pustie cu sfantul.

E noapte, noapte de stele, de murmure, deIrearnate, de visuri, de patimi, in singuratatea Vail;

noapte de armonice, de ciocniri de bile, depahare de bere, de strigate straine, de schigunaride prunci evreiesti dincoace, in ulicioarele satului

<lin

..ale

ai-a

si-a

256 N. IORGA

industrial al lui Popper ; noapte de asteptare-cu pasi usori, lumini shoase, in manastire, unde-se pregateste taina de noapte a Invierii.

Ea nu se face in Bucovina la miezul noptii,dupa Scripturi", ci, dupa inlamplare, dupa da-tinfi sau dupa clorinta si nevoile sfitenilor, ladeosebite ceasuri de catre ziug. Nu aLcl, ca incopilaria mea, and, in hainele noi de prima-vara, nu puteam inchide ochii de bucuria as-teptdrii, clopotul de chemare, cu clangatul pu-ternic, prelung, cu ecouri surde, pare ea arveni din adancile mormirite unde se va cobori.acuin vestea Invieril, a Invierii Dumnezeuluifficut om, a Invierii oamenilor cu viata adormitlliana la judecata judecütilor. Nu scanteie nici,luminile fugare, ci ferestile cele trei ale lui Rares,sant oarbe de intunerec. Numai sus cerul si-aaprins de Inviere toate luminile stelelor fall denumar. Nu e o soapta de vant macar ; strainiiturbulenti ai Putnei dorm, apa nu se aude vuinclde vale, calugarii, cei cativa tarani cari vin aidsi nu la biserica din sat, nu fac niciun zgomot.De si s'au aprins cateva lumini, poate preamulte, valurile negre, sumanele intunecate sedesfac nelamurit in largul cuprins in care santsamfinate. La mormantul lui Stefan, unde, daca_nu sant oasele, se siilasluieste simbolul, si cesant chiar acele case pierdute in pamant decal

VN

UO

D(I

FI N

I 111

141.

i1M

YN

011

Z1

Biserica din sat de la Yuma.

P

VI

258 N. IORGA

un simbol ? cununile noui §i cele vechi,urna de argint goalA, porumbelul de argint,atArnat, tricolorele pAturite, margenile dulapuluide sheik toate aceste lucruri multe, greoaie §ifoarte ordinare, foarte trecAtoare, cu totul ne-vrednice pentru acela care nu poate fi incun-jurat cu destul aur §i cu destule pietre scumpede neamul pe care el 1-a scApat de la peire,

mormAntul acela, acoperit de noapte, aruncinumai scAnteieri §i raze.

CfilugArii rostul, se incurcA, nu seru§ineazA, asteaptà imbold i indreptare. Ii mAnAun cantor mustacios, care se zice ci ar fi fostun Rutean unit. Orbul dà din cap, se imple-tice0e in vorbA, aura' cu un glas de copil bol-nay n rostogole0e groaznic ochii morti in fatabortilitá de rAnile vArsatului. Din and in dud,pe buze ruse,ti, rugaciunile vechi, a§a de fru-moase, sunA ca in batjocurA.

A ie0 cu Invierea: unii tarani stau in bpcu lumAnárile in mAnA altora li se dau de lamanAstire lumAnAri mari de cearà albfi fárá niciopodoabA de poleialfi, de flori, de bucurie, caIn Moldova mea. De mult Inca fiecare i le-aaprins cAnd a vrut, §i nu vAd acea ingrAmAdea15.rftvnitoare cAtre lumanarea pe care o intinde dinu§a altarului preotul aducator al ve§tii celeihune. CAteva tArance care au rochii de ora§, negre,albastre, au ie§it inainte in strana femeilor, in

stiltnu-si

;


stAnga; vre-o doufi cu stergare se ascund inintunerec ; cAtiva copii de tot cuminti stau cupiciorusele goale p piatra foarte rece. Acesteanu vor fi apAsAnd greu pe 5tefan-Vodà, acoperit

tablitele galbene ale d-lui Romstorfer.Alaiul invierii se face. in frunte, arhimandritul

CU cArja in mar* o cArjA nouà fàrä aurArii siscumpeturi, un bat negru CU capAtul de argint;poartfi comfinac si val negru si are o bunä in-Tfatisare cuvioasA. Apoi, imbulzindu-se si cotin-du-se, ieromonahii, cAlugArii-preoti", in odAjdiide mfitasä, argint si aur, noui-nouA, augariinegri cu pAcatele lor in spate, noi cei cAtiva inhaine nemtesti, tarani in cojoace si sumane, fe-meile cu polcute si cele in portul din vechime.Up se inchide in urma alaiului, si prin portilepridvorului intreg sirul se infundà in noapte.

Eu asteptam pe 5tefan sA invie, sA invie oclipä in inimi, cu solie de viitor, cu solie bunäde dreptate pentru cei ce sufAr, cu solie bunade strämo I pfirinte, incunjurat de heruvimiinfidejdii cu aripile aurite. SA iasA o clipà, fàrásabie, Iärà palos, cu mAnile bfitrAne intinse pen-tru binecuvAntare si sä curate toate temerile,toate nesigurantele, toate sfielile, deschizAnd floa-Tea de aur a idealului. *i el nu se ridica dinmorrnAlit unde-1 apäsau acesti cãbugãri, aceqtioameni cu grija somnului si a mAncArilor bune,

eu

260 N. IORGA

unde-1 tintuiau cu piroane de fier rugaciunile-pentru Imparatul nostru Francisc-losif intaielea".

Cand insfi nu se mai vazu din toate decal:intunerecul, miscarea neagra a multimilor, fal-fairea prapurilor ca steagurile de umbra ale os--tirii mortilor, and nu mai straluci nimic pelume cleat sus stelele sigure, iar jos luminile-fugare, fluturate de vantul inaintfirii, cand toate-glasurile, ale orbilor si ale celor ce %lad, alevrednicilor si ale nevrednicilor, ale celor credinciosi si ale celor Fara de credintd, se topirà inacelasi cantec de biruinta asupra mortii, andarama clopotelor, clopotelor celor vechi de tot,.prinse a vui in geamfit lung, in hohote de plans-risipite asupra muntilor si vailor, zguduind zi-duri, morminte si suflete, atunci se sfivarsi minunea. Aici, in noaptea care-i poate fi mantie,el era cu noi, Stefan, Stefan al nostru, Voevodul,.Impäratul nostru cel drept, el si nu Francisc-losil intaielea". Mergea cu noi in umbra noptii,intre luminile cerului si luminile pamantutui,.ducand dupa (Mitsui intreg intunerecul, pe aripilesale care atingeau muntii zarilor si departarea .hotarelor noastre sangerate. Slant si Imparat altuturor tfirilor, al tuturor oamenilor Romanimii,al tuturor celor ce cumineca in aceasti limba I.Si cantkile sunau, si clopotele vuiau, si el duceain fruntea tuturora vestea Invierii lui Dumnezeu,.vestea invierii dreptfitii. Si prin usa incuiata a.


bisericii goale el trecu inaintea tuturora si seodihni in credinta viitorului nostru.

Eram acum in pridvorul luminos ca o Inca-pere din raiu. Un Roman pletos, cu fata arsade soare, tinea in mama, razirnat de privazulun prapur rosu cu aur pe dansul. Statea cu ochiicrunti, si parul ii incunjura salbatec grumazii,negru ca abanosul ; cojocul alb lucia ca o pla-tosa, opinca statea ca infipta in pamânt. IntreTeoctist Mitropolitul si Mitropolitul Iacov, egu-rrnenul-arhimandrit al Putnei canta inaintea za-voarelor trase, cerand lui Dumnezeu sa se spul-bere vrajrnasii ca fumul in vant si ca si cearainaintea focului".

$i sufletul niieu inseninat zicea in tacerea bu-zelor: Amin."

Adevarat .a inviat I"

Alt drum de dimineata spre ruinele din valeaPutnei. Dimineata de Pasti e racoroasa, plindde lumina tangra si bunfi. Totul e acoperit deiarba primavarateca, din care rasar florile gal-bene, albe, viorii. Tapsanele sant muiate de apa,si izvoare nouA alearga in toate partile sticlindla soare.

Nu e departe sihastria; pe un damb se yidmine din bolovani rau legati intre dansii, cari.inchegau odata chilii de rugaciune l o biseri-(cuta, pe and pivnili se infundau dedesupt In

I

usii,

262 N. IORGA

pfimant. Inscriptia pomenind ca Ilie Cantacuzino.de pe la 1700 a fost acela ce a durat intãiuaici o bisericuta de lemn, care s'a alcatuit apoimai trainic din piatra, cu cincizeci de ani maitärziu, se OM acuma intr'o chilie a minastirii.Intre pietrele prfivalite de vale se vad si douicare pomenesc sihastri din timpuri, ale caror oases'au facut una cu pamantul.

Atata mai este astfizi din sihastria unde n'armai veni bucurosi sihastri, caci viata intreaga.si-a schimbat rostul cel vechiu.

3. Straja.

Trfisura pfirintelui egumen ma duce la Straja.E un drum scurt, peste apa galgaitoare a Putnei,apoi in valea ce se deschide fa dreapta, supttampla muntelui acoperit cu brazi.

Straja poate fi prività ca o comuni bucovi-nearia model, ca un sat-model pentru Romanii.din orice parte. Case le, bine cladite, curate, seinirà pe amandoufi laturile drumului drept, in-cunjurate de curti largi, bine termurite cu scan-duri. Ce sant oamenii din Straja, se poate vedeainteo zi de hram mare, dud ei se adun'a totiin biserica, i, fiindca e o Dumineca de Pasti caaceasta, in curand ei sant toti acolo. Chipurimandre, cu ochii negri adanci, cu pletele revar-sate Pe umeri; spatosi, cu umbletul incet si sigur.

,

Oameni, nu glumi I Cojoacele albe, noua, tivite

VN

IA03

1111

NII

1IN

ISIH

Y14

1011

Sihistria Putnei.

264 N. IORGA

cu bland de miel neagrfi, si prin care iese ma-necile largi ale cimfisii de pAnza curati, suma-nele cafenii, cizmele nalte, trase vitejeste pestegenunehi, Ii dau si mai mult iniätisarea unorluptãtori totdeauna gata. In ft-fang au palfiriilede croiald ungureascd, cu margenile rdsfrântein sus. Cdte unul si-a pus ciorapi verzi de Iândca ai pddurarilor si alte podoabe imprumutate.Toti fldcdii au infipt in pdldrii, de bucuria Pastilor,flori de hartie si pene. i cdtanele, pentru ca sãardte din partea lor cd stiu sá pretuiascd o zica aceasta, si-au inflorit sdpcile cu rdmurele debrad.

Femeile an imbrdcat si dânsele cojocele, careiasà slobode mdnecile, infoiate numai la neveste.Cele mai multe poartà catrinta stramtd, prinsdinainte, neagrd, cu dungi suptiri in lung si omargene bald rosie. Dar se vdd i fuste depostav umflate, puternic colorate, si care sechiamil sucne : aceia dintre fete care poate sdcapete o sucnd, e foarte mdndrd de aceasta siiese intre rândurile d'intdiu. Pe cap, femeile ma-ritate au tergarul invaldtucit pe supt barbie, fe-tele-si lasa cozile pe spate, iar cele care vreausa se stie cã doresc mire aseazd pe pdrul lorfins un cerculet de margele i alte podoabe,care se chiamd

Dupd slujbd, care se ascultà cu o deosebità ci:-viiiiñ multimea se invârte prin curtea bisericii,

gga.

Oam

eni d

in S

traj

a


Oameni din Straja

266 N. IORGA

pe strada, sfituindu-se, glumind, harjonindu-seate putin. Hora nu se prinde. Prin colturi, ti-neri isi soptesc. Or si se ieie", imi spune oas-petele mieu, parintele Dan. Bátranii sant foartevrednici de varsta lor ; par niste senatori de sat.Färà nicio slialA, ei se apropie de mine, imistrang mAna ; unii ii aduc aminte de anul trecut,

Datini de nunta bucovinene (dupi Monarhia amino- assort"),

and, dupi serbfirile cele marl de la Putna, amalcat intaia oará pragul casei primitoare a prie-tenului mieu si am ascultat IntAia§i data slujba,intipAritä de o adana evlavie si de o inaltacuviinta, din aceasta biserici de sat cum putinese vor fi aflAnd prin orasele altor parti. lar unulvine, se uita la mine, da mana bfirbAtqte si,

ROMANIzMUL IN BUCOVINA 267

privind acum pe pfirintele, ii zice : Oratie?"...Adeca nu ea a§ fi fratele parintelui Dan, ci cisant frate" de sange, din Romania. Daci arjudeca §i atatia carturari §i puternici din ora§eca acest Wan doritor §i bucuros de fratie"

Incetul cu incetul, la apropierea serii, lumeade pe stradi se imputineaza ; de langa gradinagazduitorului mieu, de pe margenea ogorului seArad cojoacele §i cojocelele albe care suie pe-poteci dealul din fata §i se pierd in umbra. Selasa o seari ca o minune, cu raze reci ce cadcurat, evlavios din stelele nesfar§it de departate.

La parintele Dan masa e intinsi iara§i, o masalunga-lunga, pentru tatal batran §i pentru bunagospodina a casei, pentru fetele marl §i pentrufetele mici, pentru baiatul intors de la §coald,pentru tovari§ul de preotie, pentru toti cei ceintamplator au ajuns aici. E ospitalitatea ceaveche moldoveneasci, pe care am apucat-o incopilaria mea §i de care cu duio§ie-mi aduc-aminte, cu trasurile ve§nic la scara, movilele destrudele suite pe sobe §i vinul curgAnd ca dinci§mea, ospitalitate care mficar o clipfi in-frate§te sufletele oamenilor reci §i masurati deastfizi, cari astfel trebuie sa se incfilzeasca §i sicalce peste tactul chines al mfisurii.

In Straja se vede o casi gospodfireasca, darmica §i lipsita de orice fel de impodobire, casi

I

268 N. IORGA

trainici i incipatoare pentru oameni multamiticu putin. Acolo s'a nascut istoricul Dimitrie On-ciul, i in vorba lui hotfiriti §i raspicata, in lu-crul lui incet i sigur, in cautfitura lui care-ticauta ochii, se vede inraurirea acestor sateni aiStrajei, intre cari a trait fiul de preot cei d'intaiuani ai vietii sale. Acum in casa parochiala se OM-o biblioteca bunk §i se scriu de Dimitrie Dan,parohul Strajei, care e i membru corespondental Academiei Romane, lucruri folositoare pentrucunoa§terea poporului nostru i a trecutului.$i in istoria scrisului romanesc e un loc pentrumandrul sat din preajma Putnei, de pe malurileSucevei limpezi i vioaie, care-§i perindeazi ne-rabclatoare undele reci ca de ghiata.

4. Sucevita.

Las Straja, in cele d'intaiu ceasuri de dimi-neata, and bate vantul cel rece, foarte rece aici,:al zorilor, i ieau trenul spre Radauti inapoi.Acum, la cinci, rfisare soarele, saltandu-se focos,imbujorat, din norii vineti ai zarii.

Peste dotia ceasuri mi se ive§te turnul grop-nitei vechilor Domni moldovene§ti. Caut o trá-surà spre Sucevita, i din toate *tile Evreirapad spre mine martoagele lor, ce tarisc peToate rama§ite de lemn inegrit, de panza sca-mopta, de piele rupta. Aleg un Roman", care.a cunoscut i cunoa§te pe tcti ai no0-i de ca-

Wt.

RUMAN1SMUL IN BUCOVINA 269k

peteme, fiindca ri-a dus", si, cu toate ca vorba-l-dovedeste din ce in ce mai mult cá e Rutean,ma bucur c5 am castigat printr'o plata mai maresingura trisurá curata, cu vizitiul in intregime-imbracat si caii impletiti cu panglice, care este-in tot Radautul evreiesc.

Pornim pe o cale bunk intre arbori, caremerge la inceput alaturi cu drumul spre Vicovurisi manfisthea Putna. in stanga se fac pe dealuri.satul unguresc al lui Hadic, Satul-Mare, Grani-cestii, Romanestii. Trasura strabate Marginea cuasezarile multe i bune, raspandite pana foartedeparte. De aceasta comung se tine si Sucevita,inaintea careia este un satulet din cele rnai mici.Aici, ca si in Margine, totul e randuit i curatit,.cum se si cuvine in Lunea Pastilor; Cate uncopil, o femeie in haine albe se ivesc dupfi gar-durile de rfichitä. Cei mai multi s'au dus frisk.cu flori in par si flori in palfirie pentru tineri,.cu pletele bine unse i tergarul frumos des-fasurat pentru ceilalti, la mfingstire.

Aceasta se vadeste de-odata in acel fund in,care pare Ca se intalnesc, inchizand orice carare,zece-douasprezece muncele, acoperite in cea maimare parte cu brazi. Apa Sucevitei, pe care amtrecut-o venind spre manästire, luneca mai de-parte &Aire Suceava.

Toata manästirea iese acum ca din parnant:ziduri cu ferestuici de impuscat, case egume-

270 N. IORGA

ne§ti, turn de intrare, cu un lung coperi§ ascutit,fire§te nou, care samana cu cel de la Drago-mirna, patru bastioane in colturi, biserica ma-nistirii, itiindu-§i frumoasa turli peste multelehogiaguri albe, cele doufi turnulete de la bisericaparohiei, cláditfi färä stil prin anii 1770, in alara(le ziduri.

Porturi rornineti din Bucovina (dupi ,,Monarhia austro-ungaril.

De la inceput se vede cä zidirea de aici e

mult mai putin acoperità §i cAptu§itä de podoabe,in toate partile ei, deck cea de la Dragomirna.Dar Sucevita, pe care o ridicara Movile§tii, adecitustrei fratii de la o mama, Voevozii Ieremia §iSimion §i Vlädica Gheorghe, Mitropolit al Mol-


dovei, a fost mai trainia si a avut mai multnoroc, ',Atli in ziva de astAzi, cand are inparintele egumen flies un bun gospodar, maimult noroc decal strAlucitul juvaier de laugh'Suceava, decAt acea pregAtire a Trei-lerarhilor.

Poarta de intrare i turnurile n'au nimic de-osebit; pe cea d'intAiu, bourul de piatri stä in-

Ministirea Sucevita (dupi Romstorfer).

tipArit i astAzi ca o pecete domneascA. Bisericalush' robeste de la inceput privirile prin intin-derea, prin frumuseta, prin pAstrarea desAvAr-sità a zugrivelii din Mara', ca si prin simplici-tatea impunAtoare a proportiilor. CoperemAntulde sindilà neagri, din care se desface turnuletulsipat cu douà randuri de ocnite, ocroteste Incatoate icoanele pe care le cere datina intr'o bi-

------:z------., ....,..-. ._ :LT'

, .;.;:../;?.:'

^-7-:. --....----;""1" '1 """1. ' !diWalt..IL '' '

..x..,.i... ,.., ..,-,. wr- .:' .,- -.....,-,.'1s...e.,..

-44. =,. ?: .:-4...:-,...1-,,..1.4....ez-ir

--1-

272 N. loRGA

serica romaneascii, i sfintii se desfac intregirstralticitori de noutate. Cativa tarani in purt deserb5toare, cari n'au mai incaput in bisericatixità de credinciosi i scanteietoare de lumini,stau langa mine si se uita si ei lung, foartemultamiti ca la ei, in satul lor, in partite loreste o asa minune.

Eu sant Zaremba", zice unul mai in vrasta,mare, ciol5nos, calcancl apasat. Dar d-ta?"

Sant cutare, prolesor la Bucuresti."La gimnasiu ori la Universitate?",La Universitate."D-ta n'ai de unde sti", zice Zaremba, intor-

candu-se catre alt satean, dar Universitatea e-

scoala cea mare, cea mai mare scoalä. Mai mare-scoala cleat aceia nu este in Romania."

$i Zaremba ma mai intreabfi de una-alta deprin tara, despre vreme si sárnanfituri. ApoiafIà prieteni, si ma !ask dup5 ce mi a spusDragomirna nu poate sa fie mai frumoasa decatSucevita, nici macar in turn, in sfarsit in nimic..

Asta e cea mai frumoasa din biserici.Acuma altul vine, care n'are pe departe ma-

sura i cumintia celui dintaiu. El e insa un omcare vrea sa stie ce e fiecare slant si de ce-Iinfatiseaza asa, de ce inteleptii Platon, Pitagora,Solocle, Sibila poarta coroane de hi:tat-4, dece din trupul lui Iesei culcat jos iese irnpletireade ramuri verzi in care se cuprind cei dirt,

ca


Biserica mãnistirii Sucevita

18

274 N. IORGA

neamul lui David 'Ana la Mântuitorul, vrea sA shece e cu scara lui lacov, intinsä intre pArnAnt si cersi pe care ingeri cuminti se suie si se coboaràcu niste aripi drepte, albe, de pAsArele, de unclevine oare a merge pe o scorpie acea imparatitainaintea cAreia Imparatii bAtrani se dau in là-turi cu groazg. De-odatà el, care a deprins, tot in-trebAnd, rostul multor lucruri, imi aratà patimileSfAntului loan cel Nou de la Suceava, poves-tindu-mi liecare icoanA. Mesterul din vremeaMovilestilor a pus acolo si pe Alexandru-cel-Bun si pe Doamna lui, Ana, primind moastele.El pare sA fi cOpiat insh intru toate slpAturilede la sicriul de bronz al sfântului; Alexandru enumai un impArAtesc bAtrAn incununat si im-brAcat in aur.

Deocamdatà nu pot face alta deck sA pAtrundin pridvor si pronaos. Cel d'intgiu e fAcut inchip original, neobisnuit nici inainte, nici peurmà in bisericile Moldovei si luat poate, prininraurirea stApariirii lui Simion MovilA in Mun-tenia, din aceastA tarA. El e alipit la clAdire,privind spre poartà si dand astfel o intrare la-teralà: are trei deschideri, dintre care una e usa,iar celelalte douà ferestile, toate din arcuri sfA-eamate. Din el se trece printr'o usä cu aceleasiarce slAramate, obisnuite mai ales dupà 1500,si care incadreazi aici si deschizAtura ferestilor,


in pronaosul frumos zugravit, unde dorm in-dreapta mortii incununati, pe cand locurile co-piilor lor, o fetita a lui leremia si o fetità a luiSimion, Zamfira si Teodosia, sant la o parte.

Mormintele lui leremia i Simion sant aco-perite cu lespezi mari de marmori, maiestru sfi-pate, care sant puse pe inalte mese de piatra.Simion si-a primit Inca de la inceput aceastägrea podoabd din urma, prin ingrijirile sotiei luiMacghita, care a lost mama vestilului, invatatuluiPetru Movila, lumina a Rasaritului slavon. Maifärziu numai, un credincios boier al lererniei,tin Stolnic al lui, amintit cu duiosie si re-cunostinta de stapanul raposat si i a pus o mar-murá toate asemenea cu a fratelui. De-aceia cred ca leremia, mort cel d'intaiu, e asezattrnai aproape de mijlocul incaperii, pe cand Si-rnion stà de catre parete.

Chipurile lui leremia i Simion se vad pe-acoperemintele cele vechi ale morrnantului fie-caruia, ce sant pastrate acum in dulapuri desticla. Cu fir de aur si de argint, pe matasarosie, s'a facut un leremia barbos, cu falca dejos scoasa inainte, cu nasul supcire, sprincenat

boldit, gras, falcos, trufas. Simion e infatisatca mort, cu ochii inchisi, manile pe piept, fatailoarte slabà, cu barba mica, neagra. Haina im-parateasca de aur II invaluie ca un giulgiu. Pe,cap n'are cuma luptfitorului, cficiula strasnici a

pi-a

Intro

pi

276 N. IORGA

lui Mihai Viteazul, ca leremia, care cu aceiasicaciula a fost invins totdeauna, ci coroanatmpàratilor.

La dreptul vorbind, manästirea e a lui Ieremiarrnantuita cu totul numai in Domnia lui, de siinceputa de multa vreme cu zlotii de aurtuturor fratilor. Cand patrund mai tárziu in naosrluminat de trei feresti la stranele rotunjite inabside i prinse pe din Mara intre doua contra-forturi, lumina bucuroasa a Lunii Pastilor deApril iveste frumuseta vechiului alaiu domnesezugravit pe pfiretele din dreapta, pentru po-menirea i prin chipuri a ctitorilor. In cap staleremia, incununat, in haine arhieresti pe matasalrosie, cu guler alb si manecare rosii, ca si peperdeaua mormantului, frumos, ochios, sprin-cenat si barbos. Dreapta lui intinde catre Man-tuitorul, ca prinos, cladirea bisericii, din careniciun amanunt nu s'a schimbat pana astäzi.Stanga i se razimh pe crestetul copilului Cons-tantin, Inca máruntel, venit pe urma fetelor. Ceamai mare dintre ele se vede in vesmant numaide aur, tot incoronatfi, pe cand domnitele vechin'au decal cercurele de márgaritare, langá tatalei. Frumoasä, tanara, foarte asemenea cu Ieremia,se vede maica lui, Maria; de supt coroana sca-pita in valuri un val alb, rochia e de brocardde aur pe rosu, tivitä cu dungi de aur, prin caretrec, la mijloc, trei cusuturi negre. Elisavetar

ai,


Visalia, Doamna leremiei, femeie lacoma de pu-tere i pedepsita in cel mai crunt chip pentruneogoita ei ravna de stapanire, rasare acum,tiind in mang crucea evlaviei. 0 suvita de parUlan margeneste fruntea alba de-asupra minu-natilor ochi negri, si un vat de matasa rosiatecase coboara in jos pe urnerii ei. Si prin frumuseta,ea era dintre acelea care risipesc imparatiilepier supt rubiele lor. Apoi siragul urmeaza princapete oachese, cu ochii mari, coborandu-se totmai jos, fetele celelalte ale acestor soti: Maria,Ecaterina, Zamfira, Stana, cu cercei de aur miciin urechiuse si cozile 16sate pe spate. Intre elese an' un frate mort mai de mult, Alexie,las

bàie-Cu pArul cret supt aurul coroanei.

lntre multele odoare lásate de Ieremia, crucide abanos, iconite de fildes alb, nespus de rgb-dator lucrate, tdvi, anafornite, se Ora si car-lile cele scumpe, prinse in legaturi, unele maivechi decât cuprinsul, cu tesaturi de lanturi siplAci de argint lucrat cu ciocanul. Una, dehârtie, vine de la Neagoe-Vodd Munteanul; oalta, cea mai frumoasä, a fost fAcutà supt le-remia, poate de mesterul miniaturist inconde-ietor care a lost mitropolitul Anastasie Crimea.Aproape fiecare loaie are cate o máruntà scengin colori strdlucitoare, inchipuind fapte din Scrip-

Intr'un loc, vezi iar pe leremia, cu maicä-sa,cu Doamna, cu o Jatã, al cArii nume nu s'atori.

ai

278 N. IORGA

scris, si, acum, cu trei baieti : Constantin, Alexan-dru si micutul Bogdan, lucrati fin cu condeiul,muiat in colori.

Constantin a fost Domn, si a perit inecat inNistru, and il duceau Tatarii cari-1 robisera ;Alexandrel s'a impartasit si el de Domnie, dar,.intr'o zi nenorocità din anul 1617, el fu prins,cu mezinul Bogdan, si dus in tabara lui Schen-der-Pasa ; iar, impreund cu copiii, si mama lordesnádajduita. Doamna leremiei, mandrd, porun-citoare, invinuita ca ar fi dat otrava cumnatuluiSimion, numai ca ea, fiii ei, trupul si sangele eirsa domneasca, suferi in tabára pagana cea maimare rusine. 13oieri, boieri, rusinatu-m'au paga-nul", striga ea a doua zi inaintea celor venitisa vada cum pleaca in robie la Constantinopolaceia care-i stapanise. Ea isi tale cozile in semnde nernargenita durere si le trimese prin cinestie ce credincios la Sucevita, unde ele se pas-treaza inca, o mare vita de par castaniu-deschis,inteo cutie de aur, la policandru. Cutia se des-surubeaza si se deschide, si inca odata parulmoartei straluceste in lumina facliilor ca unsarpe, sarpele galcevii si al vralmäsiei, räpus.Dar gandul la ispravile crunte ale acestei femeicu vointa tare piere indata inaintea inchipuiriinenorocirii ei Fara de margeni, prinderii, panga-ririi, aruncarii in haremul unui Aga, unde s'aslarsit aceia care trebuia inmormantata aid cres.-


tine0e, langa sot, langa flick langa strilucitorulei chip Wan din tinereta, stropita de lacrimilecopiilor. *i ochii urmaresc cu duio0e firele stra-lucitoare ale parului frumos, prinosul de evlavie,de cainta, de durere, care e 0 o jertfa de fru-museta.

Alta' vedere a mAnistirii Sucevita (dupi ,Monarhiaaustro ungara).

Din odaile primitoare ale egumenului, am vazutsfintirea apei supt cruce §i prapuri, in mijloculunei multimi mari. La fantana cu apa buna seperindeaza necontenit cojoacele §i cojocelele;mani frumoase, albe, brate pline, gingw se in-tind cdtre cana atarnata. Apoi, dupa ce se man-

280 N. IORGA

tuie cu totul slujba, livada rnfinastirii e nfivalitade toti oaspetii in palariute de primfivara, culion i pene, de fetele cu cozile aruncate caale domnitelor lui leremia. Oamenii sant aicide o sanatate si de o frumuseta rara. Deocam-data, ca la Straja, se sta la sfaturi, la lafurila taine dulci, intrerupte de harjoane, in caremanile tari ale flacaului pare ca frang manutilecodanei, care se apart rau si rade. and vorveni lautarii tigani in haine nemtesti, pirpirii,frigurosi, adusi de spate, scanteind de ireteniein albusul sticlos al ochilor, va incepe hora,'Ana in deseara tarziu.

Popor curat si mandru, cu ininia deschisabung, popor evlavios si clarnic, popor de muncasi de euvant, mladità puternica a vechilor ostasi;

neamurile nu te vor sfararna lesne

5. Spre RAdhuti. Volovatul. Bidautii.

Inapoi pe valea Sucevitei, intre casutele maimult pustii, iii aceste ceasuri de intalnire i pe-trecere, cu cate un copil nepremenit care tanjesteca. nu 1-au luat i pe dansul la bucuria tuturora.Trecem pe langa stalpul, destul de urit, careaminteste, in limba gerrnanfi, despre oprirea inacest loc, in calea spre gropnita Movilestilor, anenorocitului arhiduce Rudolf.

Norii se strang asupra Sucevitei, dar vantul

0i

I


primávaratec e foarte bland, si pentru intaia oaramirosul florilor se inalta astazi de pretutindeni.

Un drum laturalnic duce la dreapta, spre Vo-lova( Satul se vede risipit pe o costisa, in fataRaclautilor, urcati pe alta inaltime, dincolo devalea in care Suceava isi raschirà apele in voie.Am norocul sit vad un nebun zvarlit pe stradasi sil flu intovarasit de un biet orn prostanac,care-mi spune cum I-a bätut, frangandu-I de sale,un frate al lui penti u hotarele parnanturilor lorsi ma intreaba cam ate mii de galbeni pe tunami-o fi (land Imparatul Moldovei". If spun CaImpdratul Moldovei a fost si a murit de mult,ca acuma este numai un rege al Romaniei si eamiile de galbeni nu se mai dau la nimeni.

Volovatul acesta a fost un si mai vechiu salasde Domnie decat Radautii, cu toate Ca niciunstapanitor al tinerei Moldove n'a fost astrucataice, ci toti au fäcut d-umul lor cel din urmäacolo in fata, coborind valea ce inverzeste suptochii miei. 0 poveste zice Ca ar fi fost aici obiserica de lemn ce s'ar fi strámutat apoi la Putnade insusi Stefan-Von. Cu adevarat Stefan va fidaramat o biserica de lemn cand a ridicat in ul-timii ani ai vietii si Domniei sale, de la 1500 la1502, lacasul cel nou, care se vede si astazi. E,ca si altele din bisericile cele mici de la Stefan,fart' turn si Fara abside. 0 usa in arcuri sfaramate,

282 N. IORGA

langä dansa inscriptia frumos sapata, feresti ro-tunde in felul usii. fnauntru nu mai e nimic, cadmulti ani de zile ploaia a cfizut in biserica pa-rasita si desveliti. Acuma mi se spune cá ar aveade gaud s'o Nei mai mare, ceia ce ar fi Inca

pacat fata de trecut.

Trecem prin unele parti curate ale Radautului,ca sa gasim drumul Milisautului, sau, sa-i zicemcu vechiul nume moldovenesc : al Badautului.Satul e asezat iarasi pe o muche de deal, pesteSuceava, spre Satul-Mare si Hadic.

E astazi romanesc i rusesc ; Badautenii dinvale sant Moldoveni", iar Rusi vecinii lor depe deal; altfel, fac la un loc un singur sat, çicasatoriile nu stiu granita de limba, fiindca niciRutenii nu sant uniti, ci adevarati ortodocsi, carivin la biserica lui Stefan-cel-Mare. Multi stiuamandoua graiurile. Biruie insa acela dintre soticare e deprins a hotari in toate. 0 Rusca,maritata cu un Roman, pe care o gasesc incurtea bisericii, nu stie sä spuie copilului ei inromaneste deck mai loane". Un satean pe care-fvid in curtea tintirimului se laud& insa ca., desi tine si el o Rusca, copiii lui, cari cunoscamandoua limbile, sant Moldoveni" i vorbescpe rumânie", moldoveneste".

De la satenii ce s'au strans acolo in curte,unde astept sa mi se deschida biserica, aflu lu-

un


Biserici de lemn din Bucovina (Slobozia-Comaresti)(dupa .,Monarhia austro-ungare).

1284 N. IORGA

cruri folositoare si adevarate. Batranii nu-si aducarninte sa fi fost alta data mai multi Romani simai putini Rusi laolalta, ci tot asa, un neam indeal, altul in vale, smulgandu-si necontenit ate-ceva prin nuntile amestecate, crescandu-se Rusiromaneste si Romani ruseste. E cineva de limba.pe care o stie mai bine, si cat temeiu se poate.pune pe statistica o arata faptul ea judecata inaceasta privinta o are aici vornicul (primarui),care poate fi Rus, si un Evreu. Uite, domnule",,zicea unul, fratele mieu, frate adevarat, de untata si de-o mama: el a raspuns ruseste si eurnoldoveneste. Asa s'a intamplat. Si pe minem'a trecut Moldovean, si pe dansul Rus." Inlelul acesta, statistica ar putea fi luata de lacapat in fiecare zi pentru a face pe Roman Russi apoi iarasi Roman, si asa mai departe. Santnumai douà semne care nu pot insela : legea,dar aici toti Rusii rnerg la biserica noastrfi, sinecunostinta desavarsita a uneia din cele douàlimbi, dar aceasta se intampla rar, si mainumai la femei. Insa, daca barbatul e Roman,el va da poate pe bdiatul ski la scoala roma-neasca, si acesta va capata astfel limba, constiintaScare-i lipsesc.

Altfel, cei ce se stiu Moldoveni au adanc infiptain inima lor amintirea ea pe aceste locuri a fostfun mare, foarte mare trecut al neamului, al os-

RONIANISMUL IN BUCOVINA 285-

la$ilor i Voevozilor lor. De $tefan pomenesc cu-evlavie.

C doar ai no$tri", Ii zic, au facut toate,_$i biserica $i razboaie, dar nu ca sä fie pomana,la Ru$i pe urma lor.

Da, ai no$tri. Ca ei s'au batut colo pe-camp cu Tatarii.

Cine $tie ce veche poveste preschimb.ata primvremuri...

$i unul, care a stA de s'a gandit, spune :Ca au copiii no$tri carti de spun despre

*tefau-Vocla, $i e a$a de mandru and ii asculticetind, Doamne I

Din sus vine incet convoiul de ingropare alunui copila.$. Preotul roman cete$te in limbanoastra, dar prapurile le poarta in frunte Ru-soaice voinice i rotofee, grosolane, cu fatainoarta. Pe cand clopotul cel mic, nou, prindea chema copilul mort cu un copilaresc sunet,limpede, argintiu, aud oamenii vorbind despremoartea copilului.

Uite cum prang ceilalti copii de acasa. E I,dac'a fost voia lui Dumnezeu...

$i poate neingrijirea oamenilor, zic eu.Ce neingrijire, domnule; parch' asta ho

targ$te? Tot cum a vrut Dumnezeu 1Aici vine o poveste lunga, din care se vecle

ca nici in aceasta privinta oainenii de aici nujudeca mai bine cleat cei de la noi.

o

InFopare de sgt ip Bugovipa.

"CID00C\1

4 1.

.

ErTfirmw

4o^


Pe din alara biserica se arata foarte frumos,in legatura contraforturilor sure cu muchile a-coperisului de sindila neagra, veche, in zbuc-nirea suptiratecului turn cu ocnite frumoase,care pastreaza chiar, supt stresina unde se oplo-sesc cioarele, trei randuri de discuri smiltuite,albastre i galbene.

Ferestile sant mici si usa, laterala, obisnuita.Frumuseta nu sta deck in proportii, iar inte-resul in acele rotile de smalt, pastrate ca innealta biserica din Bucovina. Inuntru frisk iningustul cuprins ce se imparte in pronaosnaos, nu se mai pastreaza nimic de insemna-tate. i aici parasirea avut urmarile, dar in.dreapta stranelor se mai vede chipul lui tefansi al Doamnei lui, Maria. Aceasta din urmapastreaza frumuseta chipului ei plin, rotund, cu

mari negri, asa cum se vede si in zugra-veala de parete de la Voronet, pe cand ctitoruluicelui mare un zugrav de ieri i-a adaus mustatiplecate in jos si o barba hada, neagra.

La intrarea satului s'a incins acum hora, caretalfaie de departe alba, in miscari line, intiparitede o armonie simpla. Lautarii zbarnaie din cobzesi scripce, i strigarile capeteniei jocului se aud!Ana la mine. i barbatii i femeile sant foarteirumosi : care e Roman si care Rus, nu se preapoate deosebi in unitatea costumelor, imprumu-tate de la Romani, si multe casátorii amestecate

si-a

si

ochii

288 N. IORGA

se vor fi puind la cale in asernenea prilejuri dehore ale Pastilor luminoase.

Trasura se urea spre Satul-Mare, dupa ce atrecut de locul prundos unde Sucevita se unestecu Suceava intr'un freamat vesel de argint. De-alungul Sucevei marite se intind rachitile. In satsant Nemti si Romani. Case le celor d'intaiu, mariincapatoare, de o gospodarie in care nimic nulipseste, au inraurit pe ale satenilor nostri, cari au .avut ce si castige de la vecini ca acestia. Legeafrisk portul raman deosebite ; biserica roma-neasca si cea nemteasca se infruntä cu cruel.altfel facute, si pe acelasi drum mijlociu al sa-tului se primbla in amurgul de serbatoare pa-laria moale, rasfranta ungureste, cojocelul sicizmele, sucna si fustele invoalte, catrinta langahainele de targ, nemtesti". Nemtii de aiciZip-seriani, Tipseri, li zic ai nostri , nu intelegprea bine nemteasca din carte, dar barbatiitotdeauna, si de cele mai multe ori femeile, sepot intelege oricand romaneste cu ai nostri.

E seara acum. De pe ogoarele foarte binelucrate, se intorc plegarii in haine de oras, cugrapele, plugurile cu cai, carutele inalte. Cate unguten Tag" spus de supt pfilaria verde sineagra cu fundul inalt iti suna la ureche. Alti.lucratori ai campului nu se %rad, caci Romaniii


se bucurfi Inca de odihna serbAtorilor. Pe mareaintindere a lanurilor e stapini linistea noptiibogatà in stele, asa de pasnica in aceasth vale,inat nici un vAntisor nu clatind grAul tanär siflorile nouà. Ele aromesc bucuroase in vAzduhulumed, care se face pe incetul, noapte de noapte,zi de zi, vfizduhul iubirilor din Maiu.

Ne urcAm spre Hadic. Birjarul, sau, ca sA zicca aici, fiacãrul, mieu e de pArere cfi in acestsat ar mai fi numai in parte Ungurii adusi altadata', arora altii, de alt neam, li-ar fi luat adesealocul. tn adevAr insA nu sAnt deck case lungiunguresti, care se mántuie cu suri, grajduri sihambare, sAteni unguri bälani, cu nasul borchi-nos, genele albe si rnersul greoiu, copii cu fatafoarte galbena, cari strigA cuvinte neobisnuite lagarduri si din desisurile de märkini. Pastorulungur, ras, trece, cu mantia umflatA i largapfilArie neagrä, zicAnd cu multä amabilitate bung-seara". Biserica mare, cu turnul ascutit, alb, carese vede asa de departe, e plinfi de scanteiereanesfArsitA a fAcliilor de Pasti. Cete se intorc insäde la dant tropAind, tiindu-se de mAnA, arAtAn-du-si aceiasi bucurie ca si ai nostri si in ace-Iasi chip.

19

IV.

VALEA SIRETIULUI

''Z ....a 4'.... .". '''. .111107.111111kNIIINWIANIZNAILIZ %.11S11:1144.?

,.................,"4 ZMA.C. Ze4ril '10,5".#.34°.6.21f*t11;ft"11.11:1It%iii KO . IF3r`fiiiKlt0111:41%.16.\ltt 1.1:eje.304104}di/ dr4".et.1"1.""lr, %;\:. IMISWACV1.4*-ro. 4:"°\"7"-\/C 7 "C 414. 1%. 0. s

I I....2.0....Z......:.'....=....tr..... t...M. t. 30,.......,........z.............,..z., .

AA",1/4%

1. Spre targul Siretiului. Siretiul.

Inca odati, de vale, un pod lung peste Si-retiul negru, §i apoi incepe in noapte suiulincet, greu, obositor al unui §ir de dealuri, cumn'au mai lost !Ana acum, dealuri Fara paduri,Fara sate, dealuri ciudate, rupte, scarmanate §iinvalmä§ite in tot felul, urate dealuri Fara umbra,Iãrä racoare i poesie. Unde e inaltimea de piatracurata, uieratial de izvoare albe, aromirea desmirna a brazilor, ca in cellalt colt bucovinean,in acel Apus care ni trimete Bistrita mare* lAici insa, din prapastii vin rnirosuri grele, putredesau acre : pare ca un tabacar fi intins pieilesau femei ar fi pus canepa lor la muiat in ape.Sute, mii de broa0e, neobosite in musica lordisciplinata, anti stelelor cantari de care ele nusAnt vrednice. E o intrecere nebung ca a pasarilorce canta pentru iubire. Orac, orac, ooarac,000aarac", i aa mai departe. 0, Maiu, §i .pri-

:1----' S88888880!

_

si-ar

<c0

Cataracti a Biscriteiiin val. Co Ibului) (dotal .Monarhiaaustro-ungara").

ROMANISMUI. IN BUCOVINA 295

vighetorile §i aromele tale I Din stanga vantutbate intr'una, rece.

Santem cu totul singuri, eu §i Rusneacul mieu,Roman bun pang la socotealä §i pang la bac0rom bun totdeauna. El n'a vrut sa primeasca oas-peti noi, cari-i dadeau cincizeci, eizeci de banipentru un drum de doua ceasuri, §i dintre cariunul, Evreu de baOing, nu se sfiise sa raspundàla intrebarea mea daca nu cumva ar fi Jidan :Euer Flochwürden, ich bin Christ", adeca :Malt Preasfintia Ta, sant creOin". Si pe drumulde pe urcu§, i pe calea imparateasca ce-I taiede-a curmezi§ul, nu auzim alteva deck numaioracaitul mlaOinelor.

Sus, o lumina ; apoi altele se revarsg asupraunui fund de vale, unei prabuiri a parnantuluilutos.

Sant iar4i dealurile de lut, rapile moi ale a-cestei tari, care-mi apare nouà fatg de muntiiimpaduriti de pang acum.

Siretiul : asta e SiretiulPrintre cgsute mici cu lumini slabe, se vad

de la inceput semnele unei Jidovarii mari. lirpiata centrala, pamant bisericesc vandut nu dedemult de biserica Sf. loan, pentru ca sa fiebursa de negot, neacoperitg i putin maturata, aEvreilor, cateva felinare fac &à se vadg fatademari galbene, noroiu i paie. Trasura se infundäintr'un gang, linga o cra§mg eau luminatä, foarte

I

296 N. IORGA

plini de multe lighioane. E hanul. Chelneri, shiginicfiiri, dar curtea murdara e irnbacsita de trasurideshimate, de cai cari rontaie, cfici mane ezi de targ. Dupa un timp iese la ivealfi o Evreicamare, frisati, in haine batatoare la ochi, cu cau-tfitura lene§a, o frumusetà in Israel, i iea buclu-curile din trasura. In odaia no. 1", a cum e,se poate dormi.

U§or se vede Siretiul, destul de mic. Obiviu-itele cladiri de administratie, al treilea gimnasiugerman, pe langa acelea din Suceava §i Radauti,judecatorie mareata, notar evreu, i ce-ar puteafi alta ?, cu fatada greceasca veche. Sus, o bi-serica nemteasca", la care vin §i Ruteni unitisau, cum li se zice aici, uniati". La cimitir, pedrumul catre Sant' Onufrie, o biserica a RuOorpe cari ederea in satele noastre i-a facut orto-doc§i. Aici se asculta astazi slujba, §i e o har-malaie de oameni gatiti....

Si la aceasta biserica §i la celelalte, dull:4 oveche datina, in aceste zile de Pa0i oricine arevole sa traga clopotele. Si lash' de nu le trag;unul dupg altul, flacaii, baietaiiii §i copiii, im-batati de placerea acestui zgomot de arama ra-sunatoare. Se lupta pentru un loc in clopotnitilede lemn san de zid ori la sforile clopotelordintr'un fel de arcade in§irate langa biserica.

Bisericile noastre n'au slujba astizi. Cea din

-ROMANIsm.n. IN BUCOVINA 297

Clopotniti de lemn, cu copii, in Bucovina.

298 N. IORGA

piata e o desavarsita cladire in stilul munteandintre anii 1660 si 1700, ca Biserica dintr'unLemn a Bucurestilor, sau cladirile Cantacuzinilorsi Brancoveanului. Mu It mai mult lunga decalinalta, cu douà siruri de ocnite mai tot asa demari si cu braulet la mijloc; pridvor cu arcadeledeschise. Turnul e unul singur. inuntru, undetotul s'a prefficut, deschizandu-se chiar tot zidulce era intre pronaos si naos, nu se vede nick,inscriptie amintitoare, dar pietre de mormanttrimet la jumatatea d'intaiu a veacului _al XVII-lea.Cand se gandeste insa cineva cà telan Petriceicua facut langa Siretiu mfinfistirea Sant' Onufrie, eadus a crede a tot lui, de si in Domnii asa descurte, i se datoreste si aceasta prefacere si ma-rire a unei vechi zidiri bisericesti siretene.

Troita, a doua biserica, e sus pe tin deal. Afost reparatd, si nu s'a sfintit Inca. Arhitectul noui-a dat podoabe rosii de caramida colturata si amfirit-o simtitor la altar. Dar toate acestea n'auputut schimba infatisarea ei de maruntä vechime,cu incaperea mica, usa, ferestile goale de po-doabe, turnuletul. Localnicii vat] intr'insa o ctitoriea lui Sas-Voda, care a lost, inainte de Bogdan,intemeietorul Moldovei.

Cfici Siretiul e unul din vechile orase aleMoldovei. Mergand prin Baia, prin Volovat siRadauti, Domnia maramuraseana a lui Bogdan

ROMANISMUL IN BUCOVINA 299k

a ajuns aici inainte poate de a se pogori laSuceava. Margareta, zisä pe romaneste, Musata,mama lui Petru-Voda, era doamnä a Siretiului",si, hind catolica, ea ridica aici o manastire aDominicanilor sau Predicatorilor, a calugäriloralbi, puindu-i hramul Sfantului loan. Deosebitde_dansa era o biserica a episcopului catolic,asezat aici prin silintile regelui polon, si laaceastä biserica stateau Franciscani, din tagmacarora facea parte si episcopul.

Nici cincizeci de ani n'a tinut Insä cu ade-varat aceasta episcopie, intemeiata prin 1370.S'ar crede cà Sf. loan de astazi e pe locul ve-chiului lacas de inchinare al catolicilor, dar ora-senii spun ca bisericile catolicilor de acum cincisute de ani erau aiurea, si anume acolo undese afla acum scoala de fete.

Siretiul era un minunat cuib de dealuri, lesnede aparat fata de oricine. Pe un deal, DomnulIi asezase Talarii: acolo se zice Inca Tatarcinasau Tatarasii, Tatarasenii; Sasca, de la care s'aluat poate legenda despre Sas-Voda ca intemeietor,vine de buna sama de la Sasi, cari ar fi sosit aicidin Baia, odata cu Domnia cea noud a Moldove-nilor" ; mai departe, Horodnicul pomeneste in nu-mete sáu o cetate; Zamca, despre care scriu unii,nu mi s'a putut al-Ma in* cuvantul inseamnacetate", si o cetate trebuie sa fi lost, precumau fost ziduri, din care vad o frantura, facuta din

300 N. IORGA

bolovani, intre case. Cetatea n'a putut fi insidecat acolo unde se afla si astazi micuta Troita.In ea se poate vedea paraclisul ortodox al Dom-nului, care primise pe episcopul catolic, dar isitinea tot legea lui cea veche.

E zi de targ in Siretiu, aici insi toti zic

Tirgul Siretiului (dupi Monarhia austro-ungara").

astazi Sirete, Siretele, targului si raului. Se vand.cai, vite, miei, produse, intr'o mare invfilmasirede cojoace si sumane. Purtatorii lor par totiRomani prin imbricaminte. Dar, uitandu-te bine,vezi multe fete albe cu picatei, vezi plete IA_tlane si ochi albastri fill viata si scanteiere. De


multe ori, de cele mai multe ori poate, se vor-be§te ruse§te.

Invgtatii i politicianii Rutenilor, sau ate unRoman a§a de bun ca d. Aurel Onciul, vfid inace0i Rui represintantii unui trecut vechiu cat$tefan-cel-Mare macar i ai unui viitor de fe-riciti cucerire §i inlfiturare a Romanilor dinaceste parti. $i cercul Siretului e pierdut", spune,_suspinand, vre-un patriot, dintre acei ce ofteazicu bratele incrucipte, bocindu-se a se pierdeo batfilie, atunci and ei au in mana' Inca arma.Bisericii, care e mi mult romaneasca 'Ana acum,.armele culturii, inteligentii. Ti se spune de Te-reblecea, satul din apropiere, unde cutare batranar fi apucat numai Romani, pe and acum n'armai fi decal Ru§i cari nu tiu romarie0e. $itanguirile se mantuie cu aceastà osandä pe care-noi Inine o rostim asupra noasträ: E, noi neducem", parafrasá a cunoscutei pareri date deun German du§man al nostru, functionar inaceasta Bucovina' : In cincizeci de ani nu vormai ii Romani in Bucovina".

De fapt, vechii Slavi din aceste pirti, de lacari vin toate aceste nume in ciuti (= owce),.aceia s'au topit de mult in mijlocul nostru. Ru§iiaceftia, ce se vAd astgzi, au fost adu§i insfi dinGalitia, sau sant o scursoare a curentului deacolo. Ru§i ii arath fata §i trecutul ; rare ori veziprintre ei mandra fata oache§fi a Romanilor. Ru-

302 N. IORG k

tenisarea nu .poate sa vie decal de la un numarstrivitor de mare al strainilor, asezat in vre-unsat cu putini Romani bdstinasi. Asa e peste Prut,aici insa , nu. Romanii vor vorbi romaneste siRutenii ruseste ; Austriecii, cari scriau numai Se-ret", cu buchi, pe gara orasului Siretiu, vor spri-jini pe acestia din urma, iar ceia ce va hotari vorfi conditiile politice viitoare ale Bucovinei, andprovisoratul austriac va inceta. Tarul Rusiei va fide sigur recunoscator pentru ca i s'au rasiditRusi, Regele Romaniei, mai putin 1

Nici unul, nici altul nu vor fi insi recunosca-tori pentru incuibarea temeinica a Evreilor. Nuse poate spune cat sant de multi, si in zilele . detarg ei par si mai multi de cat sant, atata tipasi se zbat. Unul a luat suptsuara un miel dindoi pe cari vrea sa-i cumpere si nu se intelegedin pret ; omul aleargá dupa dansul cu celalt.Cand nu ma mai pot intelege cu Rusul mieu,caruia i s'a imbolnavit un cal de atata bataie cubiciul si cu codirisca, si care nu vrea sa mamai duca la Storojinet, se face un intreg teatru

' Ceia ce e mai rAu, si nu poate sa mai fi ingAduit, eea tt-ei judete din Moldova-de-sus au si sate rusesti. InDorohoiu sant patru, iar Tureatca e desAvarsit ruseasca.Ce fac invAtAtorii, ce fac preotii acolo, ce fac primarii ?Cum de se ingAduie a se vorbi limba celor mai maridusmani ai nostri, pe pAmantul Romaniei libere ?


de Jidarri. Dintre ascultAtori se desface unul,negricios, care-si piaptAnA barba cu mAnainainteazA cu atAta vrednicie, ca si cum ar aveasA tie o predicA.

Prea-sfintite, d-ta nu te poti intelege cubirjarul (Fiakermann).

Nu ma pot intelege, dar d-ta ce ai cu asta?Va sä zicA nu te poti intelege. tii ce e

bine?Ce ?El s'A se dried si sä ma iei pe mine. Oriunde

merg, cu orice pret.N'am nevoie.

Acuma, unul roscat, cu barba in turturi, ghion-teste pe cel d'intAiu si iese in NA.

SA nu-1 credeti, e un siret. DacA ma luatipe mine...

LasA-mä 'n pace si du-te de-aici!Un al treilea s'a rizimat intr'un cot de träsurA

si se uità la mine....D-ta ieai maim de-acoloSi de ce ?FiindcA nu-ti dau voie eu s'o tii.Asa? Dar Fiakermann e din RAdauti si eu

tot din Radauti.MA, du-te de-acolo

Si atunci vine un al patrulea, care-1 spurcirapede jidoveste da intr'o parte. Cine stie cear vrea sà-mi mai spuna i Asta, care n'are nici

si

sa-ti

si-1

I

I

304 N. IORGA

barba lunga, nici perciunii deplini, dar birjarulpleaca.

Unul se suie insa, va sa zicfi al cincilea,pe capri dintr'o singuri sfiritura, se uitfi sfiosla Fiakermann, apoi se intoarce iute la mine sirade ca o maimuta. Un ras in care se amestecárugaminte, nesiguranta, frica.

Eu nu te ieau, zice birjarul.Nici eu.

Maimuta roscata se uita la birjar, Inca odatala mine, sare jos, se mai uita odata la mine, sipeste o clip el se zbate ca argintul viu la otarguialfi. Ciudat neam !

Vine unul intr'un sat bucovinean, calic lipit pa-mantului, infasurat intr'un caftan galben-verziu, cubarbuta rail de tinereta, cu perciunii unsi, lungi,stralucitori. lea cu chirie cea mai rea cocioabfi,dar in fata, si, din cativa florini ce are la sufletullui, insira la fereasta cateva pacuri de tutun, chi-brituri, o legatura de covrigi ; pune la facoareun butoias din cel mai prost rachiu, otrava cu-rata. Apoi sta si asteapti.

Astfizi cumpfira unul la el, mane mai multi,poimani are carciuma in regula, gazda, han ;imprumuta cu cantata pe oricine are o nevoiesau un Out. Indati are si legaturi cu Carmuirea,da bani dregatorilor celor mici, li gaseste femei,li face toate slujbele. Ajunge el insusi un fel defunctionar. La judecati cu oamenii e sigur. Poate


ajunge el insu§i vornic, i pune tot pe ai lui inConsiliu. lea nevastfi cu zestre, cat de mica, iirade parul, o imbraca §ese zile din sAptarnanäin zdrente §i a §eptea o impodobe0e cu mAtasuri§i juvaiere, pentru odihna lui Dumnezeu §i pri-veala oamenilor. Face ate un copil pe an : iipare rfiu ca nu s'a gasit mijlocul de a face unutpe luna. Incetul pe incetul mai chiama i pealtii, !Ana se fac ate douazeci de familii pe sat.Acesta e atunci al lor.

Dar cel mai bogat, descAlecatorul, nu va mu-cezi aici, unde nu sant afaceri pentru un om cuinsuOile i experienta lui. De ce vornic la sat,and poate fi frunta la targ, om mare la Cer-nfiuti, baron la Viena ? Astfel se inalta biruitorul.Generatia a doua da avocati, medici, politiciani,functionari. Taie perciunii, merge la templu §iface in scris i in vorba pe omul scapat de pre-judecati, pe Freisinniger.

Chiar in satele nemte0, ungure§ti, Evreul ela mijloc, in jurul lui se invart toate. In toga.Bucovina ce am cutreierat, am vazut numai doicarciumari romani, carora ar fi trebuit sfi li in-semn numele. Pe unul tin minte ca-I chemaAgapie.

0, Agapie, ce vei face tu intre atatia Leizeri §iMose§i §i Israeli §i Schulemi §i Meschulemil...

In gimnasii, cei mai multi §colari sant Evrei.Ei invata totdeauna bine, rare ori foarte bine.

20

306 N. IORGA

De ce sa nu fie si aici puting economie, dacase poate ? invätatii evrei, cei mai mari, nu facoare cea mai mare economie cu munca prega-titoare si cu silinta gandirii catre adevar ? Pri-sosul e un narav al crestinilor; prisosul bun,clarnic, jertfa. Ei nu-1 fac si nu-I inteleg. Totasa de putin inteleg ei cum crestinul se lasarobit de frumusetà, de bine, de ideal. Evreii nu seamorezeaza nebuni, nu se prea ucid din dragoste(dar se ucid dud sant ruinati si s'au deprins cubinele). Ei nu fac crime, nu fur& Nu sant printredansii nici oameni Ili, nici buni, nici nebuni)nici cuminti pentru altceva decat interesul lor.Ei sant lesuitii banului, ai castigului. Banca, risculcel mare, lupta cu milioanele e tinta din urmaa bietului Jidan sarac din sate.

Pentru ca sa se atinga acest scop, putinta dea se scalda in afacerile cele mai mari, se chef-tuieste o munch', o incordare a gandului, o in-franare de toate zilele care sant Fara pareche.Insa cu atata nu se face o rasa superioara, cirase superioare sant acelea care-si pot da su-fletul pentru ceva si pot astfel castiga ceva maimult pentru omenirc. i ei au dat oamenilornumai, de de mult, o lege care se indrepta im-potriva temeiurilor vechi ale iudaismului, impo-triva dogmei poporului ales, o lege pe care eiau prigonit-o, au raspins-o, pe care n'o recunoscsi o despretuiesc si pana astazi.


2. 0 raja peste hotar : Mihallenii.

Plec cu trasura la Mihaileni, care e de totaproape. Voiu vedea inca o trecatoare a graniteispre Romania.

Abia ai iesit din Siretiu, si o perdea de co-paci de apa vadeste in vale flul cel lat de lacare orasul isi iea numele. Prelingand trunchiu-rile sucite, schiloade ale salciilor, panza albastravine lin pe prundul negru, apa de munteInca in aceste parti, dad nu se tine in samaiuteala scazuta pe albia fara povarnis. E decateva zile aici o caldura care arde la amiazi,rasfrangandu-se din gropile de lut. lei si colo seridica ostroavele de pietris. Apa nu ajunge maideparte deck capatul de sus al rotilor.

Celalt mal e tot austriac, caci rasluirea s'afacut cu multd pricepere, asa luck sa fie cotro-pita toata valea roditoare. Si, dincolo, sant soselelebune, casele temeinice, sätenii bine imbracati siincaltati.

Mihailenii se vad in lata, risipiti pe deal, catrevalea Siretiului. Copereminte multe de sindilasurfi, cateva case mari albe, trei biserici urcan-du-se spre culme. Rana in preajma lor chiar,pamantul e al Austriei, si linia de salcii care sevede, e numai un hotar de mosie, Fara insem-natate, pe and granita se taie aiurea.

lat'o. Douá case de varna, o bariera galbena-

308 N. IORGA

neagra, un pod tricolor peste o rapa care sechiama Molnita, parau pficatos care abia dacapoate sluji iarna pentru slujba Bobotezei. Ba-riera tricolora inchisä. Un soldat fàrã mondir,cu bonetfi se vede trecand ; departe se inaltaun steag, un steag desnadajduit, care flutura,chiama.

Ca oriunde, functionarii no§tri sant oameniprieteno§i, foarte deosebiti, in bine i in rau, devecinii lor tapeni ; n'au nicio uniforma i niciunifos. Ei primesc bucuros sa deschida bariera,care sta lacatuitä de obiceiu intre ceasurile 12 §i 2.

0 strada se deschide: Carol I-iu". intaiu casebunioare sau parasite, daramate. Apoi catevacladiri curatele: farmacie, jandarmerie; la o parte,o q.coala foarte bun& Biserica e mare, intr'ogradinita, langá gradina. publica. Are brazifelinare. Pentru a cinsti Invierea s'au pus che-nare de brad la 4d §i stegulete in toate partile.Cine a impodobit a§a, nu s'a &Wit ca poatesa vada §i sã laude trecatorul, §i e in aceasta&earl romaneasca ceva care induio§eaza. Rá-dauteanul mieu gfise§te ca aici in acest targu§orde granita e curat §i bine. i el ar vrea si viein Romania, sa clued pe boieri cu caii, pentrubac§i§uri bune.

Acuma insa priveli§tea se schimbd. Evreimeasta la iveali inaintea tärfibilor joase, spurcate, pecare se zice totu§i ca un foc le-ar fi schimbat

§i


in mai bine. Mihailenii, din cari intemeietorul i

botezatorul lor, Mihai-Voda Sturdza, a inteles O.facä nodul de capetenie intre Bucovina i Mol-dova, puind in el capatul .5ose1ei Siretiului, Mi-hailenii sant in decaderea cea mai deplina, peand drumul cel mare spre Apus merge pe laBurdujeni. Oprirea prin masuri veterinare a ex-portului de vite a lost inca o lovitura pentrutargu§orul evreiesc de catre Siretiu. Se mai vindedoar porumb pentru Bucovina, iar, anul acesta,nu se mai vinde nici atata. fidanaria sta Faranicio treaba in prafoasa amiaza; trupuri trantite,tologite, in toate partite; copii cari se zvarcolescin murdarii. Noroc ca aceasta grozavie asiatica,de care sant adanc ru§inat, nu tine mult, i

capatul targului se atinge rapede, incepand iar4icampul luminos de verde.

Fiecare tard are Evreii ce merità", a zis ci-neva al carui interes era sa creada astfel. FiecareOra se poarta cu Evreii sai cum merita ei",trebuie si fie raspunsul. Cat merità insa aceastapacatoasa calicime lene§ä, care spurca tara pecare o locuie§te?

Ingrozit de infatiarea acestui colti§or al tariimele, caut un adapost, un paha" de apa rece,la preotul bisericii frumoase i impodobite. E unbiet batran bun, care sasaieVe; e plin de bunä-vointa i cu stangacia lui de vaduvoiu cauta

310 N. IORGA

sa-mi gateasca pe o tabla ceva cozonac, pascavi yin.

Casa lui face in adevar placere, ca vi locuintilecelor opt, adeca numai opt familii romanevti carelocuiesc, afara de taranii din deal, Mihailenii.Niciun coltivor de murdarie, precum jos la Evreinu e un coltivor curat. Graf:link flori, oale demavcat vi de gheranic, cerdac albastru, plin deumbra, odai racoroase cu scoarte vi divane, cufotografii ale familiei, parintele are un fiu medic,care face studii speciale in Apus vi e insuratcu o fata de negustor bogat din Bucurevti ,cateva carti bine randuite, tablouri patriotice vechi.E o mare tacere bund in aceste incaperi primi-toare, vi din odaia cea ma:e aud cum oaspetelemieu gatevte tablaua cu cozonacul, pasca vi vinul.

El a invtiintat pe primar, vi iata-I. E un to-varav al mieu de vcoalà, de clash' vi de internat,pe care de mult tirup il pierdusem din ochi. Deatunci a invatat dreptul, a fost numit magistrataici, a ramas ca avocat, a läcut politicg, vi schim-barea din urrna i-a adus primaria. E insurat cuinvatatoarea, are trei copii frumovi, casa lui, fru-moasa cat se poate, capital strans vi ar fi gatasa iea in arenda moara de langa hotar sau vre-omovie.

Dar aici intâmpina piedeca de care se sfarmaiii aceste parti toate silintile noastre : putereacelor trei Fischerevti, Mochi, Calman vi Froim,


stapanii acestui colt dorohoian. Toate mo§iilesant ale lor, impanate §i carmuite de Evrei. Peincetul, lumea pleaca din Mihaileni, unde se poatemuri de foame fail voia lui Fischer Mochi, Cal-man sau Froim, regi in acest unghiu din regatulRomaniei.

0 sa vie vremea de n'o sa putem faceConsiliul Comunal dintre Romani...

*

Spre seara sant iar4i in Siretiu. Ma fura dela hanul evreiesc parintele Dlujanschi, in caregasesc cu bucurie un lost colar al colii Nor-male Superioare din Bucure0i, care pastreazaInca o bunä amintire despre Romania. Aici alost ajutat §i sprijinit de insui Vasile Alecsandri,ale carui scrisori le pastreaza Inca preotul i

profesorul de gimnasiu siretean. Am vazut catevadintre ele, scrise cu o bunavointa indatoritoare.Parintele Dlujanschi a lost i la Mirce0i, §i elimi vorbe0e de sala§ul poetului, langa cwaturturelelor, in lunca de la locul iubit undeacum ii sta §i mormantul. Din spusele parintelui,Alecsandri apare ca un gospodar cam lasatorin voie, adevarata carmuitoare a moiei fiindd-na Paulina Alecsandri.

La masa am ca tovar4a pe o femeie, carese zice Unguroaica, dar e unitei, crescuta totu§iin Rusia §i mai-Rata acum cu un functionar aus-

312 N. IORGA

triac care face politica neamului säu rutenesc.Intáia oara aud o laudd si apárare a Rusiei, fa-cute cu cAlduri si färá interes, intr'o combatereimblânzità de un zimbet.

De cu searà pgrià dimineat a. broastele orkaiein gârle i bálji, musica de primgvarg a thrguluide Evrei.

Odatä erau i Armeni in Siretiu ca i in Su-ceava si in multe alte locuri. Acuma se maiceteste numai pe o dughenita din sus numeleBurdestilor, bogati Armeni de viata veche. Incolo,Evreii sânt stfip'ani. Am bAgat de seamain satele nemtesti ei tin negotul, lásAnd cresti-nilor numai mestesugurile (in Moldova noastràei le au si pe acestea). La noi, Armenii se va'dtot asa de putini ca negustori in locuri uncleei au avut asezdri vestite, ca Botosanii si Ro-manul.

cfi. pi

V.

VALEA PRUTULUI

1. Spre Cerniuti. Cern Autii.

Pardsesc Siretiul a doua zi, la §ase. Trasurama duce la gara pe langa un cimitir parasit, peun deal in care se apleacd jalnice pietre cu pi-sanii evreie0 sau armene.

Un tren-tramvaiu se tara§te pana la Hliboca.Linia se desfa§ura pe intinderi verzi, atingandTereblecea i Inca un sat mare.

Gara Hliboca e plind de lume de tot felul,mai mult Evrei §i functionari insä. Intr'un colt,o femeie inalta, slat* cu ochii albaVri stin§i i

fata taiata de zbarcituri vorbe§te cu tin Ruteande§irat, in suman cafeniu, pe and un Romancu palarie neagra, necfijit, dar fail glas, sta de-oparte. Cand Rusul se duce, ma apropiiu de Ro-manul mut §i de acea femeie de tail cu ochitei-i, care vorbe§te de o potriva de u§or trei

limbi: romane§te, nemte§te §i rutene§te

313 N. IORGA

Eu, cum ti-am spus, zice ea, ca si cums'ar vorbi de cine stie ce maruntis al zilei, eutin la altul si merg dupà el si la capatul pa-mantului. Ce mi-e mie de consistoriu ? Tot tre-buie sa ma desparta. Altfel merg 'Ana la Viena,la Imparatul.

Romanul pufaie din tigara, pe cand Ruscazbarcita ii da inainte asa :

Am sa spun tot, tot. Ca ma gonesti, si mabati, si dai cu bolovanii dupa mine, si sai cuculitul ca sa ma ucizi. Tot am sa spun.

El maraie ceva neinteles.Ce-o sa spui ? Ei, spune ! Ca ma tin cu

altul ? Ei da, uite ma tin.Ai zice ca va fi un omor. Nu, omul se uitfi

la fumul lulelei, foarte tdcut. Si ma gandesc sila ce mi s'a spus despre fetele acelea din sateromänesti supuse unei Carmuiri inaintate, careau mai fiecare Cate un copil, doi, pe aici, langi-apa Siretiului, si care ajung sa se márite. Lipsiau-don astfel de pacatosenii Inca...

Patti la Hliboca, drumul mersese pe o in-tindere netedfi ; de aici inainte spre Cernauti elstrabate valea Derehluiului, minunat de verde,si Inca odata vac] varfurile prapastuite care de-osebesc Tinutul Siretiului. Dar aici ele se Imblan-zesc pe incetul, vane se sapa mai lin, cos4elese suie mai de o potriva, o randuiala stfipaneste


miscarile de aezare ale pamantului. Dupa Cuciurul-Mare, la care acceleratul nu se opre0e, sat incare limba noastra s'a pierdut, cum de aiciinainte se intampla in cele mai multe.locuriincep sä se vada casele Cernautilor. intaiu, cà-sutele cu ferestuici i copereminte de lemn aleoricarii vechi a§ezari moldovene0, apoi cladiri .mai mari, din ziva de astazi. 0 gara galbuie,cojita, rau zidita §i prost tinuta, o gara ca pentruun ora evreiesc, mai bine de jumatate dincei 60.000 de locuitori ai Cernautilor, deci vre-o-40.000, sant in adevarEvrei. Evrei de tot felulhabotnici cu peisdh i caftan de pielea dracului",.cari tin Cate o dughiana prin mahalale i strabattara ate zece intr'o carutä CU un cal care-sischimba forrna, facand un gat ca de girafa, demutt ce trage la deal; cetateni austrieci cari seimbraca nemteste ca oricine ; bancheri cu burtascoasa inainte ; Jidana§i din slujbe §i din pro-fesiile libere, cu ochelari prin§i pe nas, cilindrustralucitor, gulere foarte inalte i haine negre ;.oameni mari cari calca imparate§te, vorbesc tare§i vad toate lucrurile jos, jos, ca printeo ceatade mandrie.

Ceilalti locuitori sant cule§i din toate neamurile.Foarte multi Austrieci", adeci lunctionari, si felde fel de oameni in legatura cu Statul: Germani,.Poloni §i ce mai vrei Meste§ugari nemti. Rute-

:

,

I

318 N. IORGA

nime saraca i, pe la margene, Romani, cari nusant mai bogati.

Cum vii de la gara, vezi in suisul greu de pedeaiul inalt de lut case mai mult murdare, in-care se oploseste Jidovime. Pang tarziu noapteainsa, suna bicele si vuiesc strigdtele de indemnarea martoagelor. Niciodata speta cailor n'a suferit.o mai strasnica mucenicie cleat aici, din parteaharabagiilor cu perciuni, cari urca greutati maride marfuri cu ate o gloaba-doua. Primaria,Fprimarul e evreu, ca si in Siretiu, unde lush var-distii sant Romani si Nernti Primaria s'a in-duiosat si a aprins pe un pdrete de la Politie unalis plangator, prin care cauta sa imblanzeascasufletele locuitorilor bucovineni" pentru dobi-toacele lor (afisul zice pe nemteste), iar unde in-ccpe suisul, se vede o tablà in trei limbi sfatuind-crutarea cailor. Nu se prevede insa niciun castigpentru cine va urma povata, asa fuck birjarii siharabagiii cruta" doar in unele casuri, dudduc numai un calator, cand suie putine lazi si-and nu e noroiu, adeca mai niciodata.

Pana mai ieri, Cernautii puteau sa fie vestitipentru noroiul, lapovita si cleiul lor. Dna ieiaidin casa pe vremi ploioase, erai sigur cä te veiintoarce murdarit si stropit de sus pada jos.astazi stradele sant numai soseluite, dar mi s'apärut ca, multamita soarelui din April, sose-lele-strade sant mai bine tinute cleat in alti ani.

Si

Piga centrali din Cernauti (dupi Monarhia austro-ungari").

320 N. IORGA

Si localnicii au ajuns sa creada aceasta. Prinurmare tot trebuie sa fie ceva adevarat. Soseauae margenita de trotoare de piatra, unde ele sant..

Si iargsi acest dumnezeiesc soare de curatiresi lumina inalbeste i aureste tot orasul, care-niciodata nu mi s'a parut mai bine deck acuma..Pot zice: mai frumos ? Doug strade in lung, din-tre care una se chiarna i aici Herrengasse"strada domnilor" celor noi, au cladiri inalte,de oras mare, unele din ele chiar in stilul Seces-sion, cu care tinerii arhitecti ai Austriei au in-zestrat omenirea conternporang. Se vede o Pri-marie mare, doug-trei otele aproape luxoase, catevagradini, o biserica in centru, cu cupolele mari um-flate, rasarind din verdeata, apoi o sinagoga, carenu se lasa mai pe jos. Daci mergi pang in fund,.vei ggsi o statuie a zeitii carmuitoare, Austria,.care se ascunde intr'un maidan, cand numaiu cruce de piatra impodobeste piata cea mare,in care, inaintea Primariei, fierbe vanzarea Ora-nilor rusi i istetimea vicleana a precupetilorcu caftane, in harmalaia i harhatul tuturor lirn-bilor, caci gospodine de tot neamul strabat, incostum simplu, multimea pentru a-si face ele in-sesi cumparaturile de dimineatg. In sfarsit, lamargine, se ridica o lung5 cladire rosiateca-gal-buie, cu fatada strabatuta de multe feresti, cuzimti i crestfituri sus. Nimanui nu i-ar trece prinminte la ce slujeste anume aceasta greoaie ingra-


madire, fail gust : stilul gotic al unor amanuntese imparechiaza ciudat cu cel palestinian al altora,asa hick e de fapt un stil... sinagotic, si nu te-airnira daca aici s'ar aduce inchinaciune Dumne-zeului singuratec si intunecat, Dumnezeului unuisingur neam. De fapt, insa asa ceva, Fara bise-

Mitropolia veche din Cernauti (dupi Monarhia austro-ungara").

rica, lard imprejmuire religioasa, e palatul Mi-tropolitului.

Cand Austria a luat Bucovina, ea a gasit aiciun episcop de Radauti, supus Mitropolitului Mol-dovei. Asa ceva era insa umilitor si primejdios.Episcopul fu despartit de chiriarhul ski, luat dela Radauti, unde se aseza herghelia, si dus incapitala cea noua a Cernautilor, cu titlul de Mi-tropolit neatArnat. Ca sa fie rostul lui mai strä-

21

322 N. IORGA

lucit, i s'a dat si numele de arhipfistor al de-partatei Dalrnatii, de limba slava. Mai daunazise interneiase din nou pentru Mitropolitul deastazi, P. S. S. Vladimir de Repta, lost profesorla Universitate, batran frumos si bland, sfios sinehotarit, vechea episcopie de Radauti, dar, deand titularul ei a luat Mitropolia, nu s'a mainumit altul.

Aici, in acest palat, care trebuie socotit frumosfiindca a tinut atatia bani si e asa de bogatmobilat si zugravit, sta deci prelatul care co-respunde din and in and cu Dalmatia, iar inBucovina face ce hotaraste Consistoriul si ceimpune Carmuirea. Om ar trebui sa fie acela carear sti ce se cuvine sa faca intr'o situatie in caretotul e nelamurit, incurcat si desbatut 1 Ce drep-turi are Statul? Pe toate, suspina Mitropolitulde astfizi. Niciunul, ar putea spune un Mitropolitde mane, rarnanand sa dovedeasca aceasta prinfapte. Ce e Biserica, ortodoxa sau nationala?

Nationala, spun Romanii cu iubire de neam, carin'au uitat trecutul si nu incep a numara de laanul 1775, slarsit al barbariei moldovenesti siinceput al civilisatiei. Ortodoxa, spun consilieriiruteni din consistoriu, preotii ruteni, teologiiruteni, agitatorii ruteni, cari cauta sä interneiezebine Biserica unita la hotarul de spre Rusia, iarinlauntru socot ca poate sluji mai mult pra-voslavia. Si, pentru aceasta, neputand impune


liturghia ruteang pretutindeni, ei cer despartireade Romani, intemeierea unei Biserici indoite, dedoua limbi, care sa imparta totul: parohiile,locurile biserice0i de sus, de sigur ca ar veniastfel i o alternare a nationalitatii Mitropolitului,and Roman, and Ruteari, ba chiar manas-tirile, lacwrile de odihna. ale Domnilor no0ri,de unde s'ar zvarli cartile romane0i 0 niciunciivant romanesc n'ar flutura de-asupra mormin-telor acelora cari au purtat coroana Moldovei.Lupta e de fiecare zi, §i dumanii no0ri nu-0pierd nicio clipa din vedere scopul pe care-Iurmaresc. i la spatele lor sta Carmuirea, caretace §i face pentru a desrädacina moldovenia dinBucovina.

In alta parte, douà frumoase cladiri sant Uni-versitatea, careia i se va face alt palat insa,anume, mai mare, 0 laboratoriile Universitatii.Universitatea din Cernauti a fost intemeiatä acumtreizeci de ani pentru a serbatori printr'o faptatrainica implinirea a o suta de ani de la smul-gerea Bucovinei. S'a marturisit la serbare cascopul nu e altul deck sä se raspandeasca astfelcultura germana. Ba Inca, printr'o atentie amabilafata de noi, barbarii de peste Molnita, s'aadaus de unii ca aceasta cultura trebuie dusk'biruitoare, cu traditiile i limba ei, departe, hatdeparte spre Rasarit, spre Orient".

324 N. IORGA

lnalta scoala are o Facultate de Filosofie, unade Drept si o a treia de Teologie. In cea d'intaiuse formeaza acei cari au sa ieie locurile cele desus in invatamantul bucovinean, a doua da func-tionarii tärii, a treia tinde sa inzestreze toate pa-rohiile cu preoti de o deosebita invatatura, tri-metand la sate doctorii sai in Teologie.

Cei ce au interes pentru aceasta, Incarca delaude Universitatea din Cernauti. Cei mai multiBucovineni, inteleg Romani din Bucovina,sant foarte multamiti de dansa, si o cred cu multsuperioara Universitatilor pe care si le-au pututinjgheba Romanii din Romania libera. Eramodatfi la o masa Inteo mangstire, cand cinevadin ai casei veni sa sopteasca la urechea egu-menului ca a sosit un profesor al Universitatiidin Cernauti, in excursie. Eu fusesein primitbine, de sigur, dar ca un om cum mai sant sialtii; acuma se vedea insa ca-si va face intrareao fiinta de o esenta superioara. Convorbirile seoprira, limba germana stapani masa ; ochii seatintira asupra acestui oaspete. Era un eruditstangaciu, cu gesturile de catedra si vorba deprelegere, un erudit Inca la inceputul cariereisale. Ca unul ce am facut toate scolile teriimele si ale Apusului, care lucrez mai mult deckaltii si poate nu mai rdu cleat dansii, ca unulcare ma bucur ca pot stapani campul stiintiimele, n'am ramas uimit inaintea strainului, care

ROMANISMUL iN BUCOVINA 325

lasa sa cada cu oarecare sfiala cuvantul de col-lega". Nu stiu, poate ma insel, si cer sa fiuiertat atuncea , dar mi s'a parut ca aceastapurtare a mea punea oarecum in mirare. Cum,adeca, acesta din Romania se crede de o po-triva cu profesorul" cel adevarat si temeinic,cu profesorul din Cernauti ?

Universitatea Bucovinei are insa multe sea-deri. Nu vorbesc de Facultatea de Drept, undeAustria-si coace functionarii cari-i trebuie si maimulti avocati evrei deck are nevoie tarisoara.Am in vedere insa Facultatile filosofica si teologica.

0 Universitate trebuie sa aiba o coloare, maiales in astfel de locuri. Care e coloarea, nuantaUniversitatii acesteia ? E germana, germana cala Graz, germana ca la Innsbruck. Cei mai multiprofesori sant Germani sau Germano-Jidani, afarade cativa Romani si Ruteni la Teologie sau lacatedrele de limbile si literaturile româna (I.Sbiera) si ruteana (agitatorul Smal-Stocki, Ga-litian si Evreu botezat, mult mai mult agitatordecat profesor). Deci aceasta Universitate n'areo coloare bucovineana, care ar fi indreptatireaei cea buna si adevarata.

$i asa sant lucrurile ca n',9 poate avea. Nicinationalism german nu poate iesi dintr'insa,fiindca el nu place de loc Carmuirii, si fiindcaare urmari antisemite de care se turbura Jidanii.

326 N. IORGA

Acestia sant cei mai multi, cu mult cei maimulti ; ei dau tonul, si astfel Universitatea e defapt o Universitate austriaca pentru Evrei, afara.de Facultatea de Teologie, care e pravoslavnick

strans, ingust pravoslavnica , pentru teologigreco-orientali", Fara rost national.

Sant macar profesorii oameni vestiti, de oinalta stiinta, de un talent stralucitor ? Zic : nu.Tinerii neincerczti, mediocrii si cei slabi domina.Unii au venit la Cernauti, cea din urrna dinUniversitatile de limba germana, pentru a zburaaiurea (cei mai buni), altii stau aici pentru ca nupot fi decal aici.

0 Universitate trebuie sa fie si un izvor deactivitate stiintifica originala, indreptata asupraacelor lucruri care sant mai de folos in iiecaretar& Asa e la Cernauti ? Cat e de bung si decompleta Biblioteca Universitatii ? Cate are dincartile ce se tiparesc cu privire la trecutul mol-dovenesc al Bucovinei? Ce carti s'au scris despreacest trecut ? Ce carti despre imprejurarile dedupa anexare ? Ce carti despre starea de lucruride astazi, in aceasta tail din care capriciul Aus-triei a facut un museu etnografic viu, unde sepot cerceta toate limbile si toate datinile? S'alimas la brosurelele foarte proaste ale lui Wi-ckenhauser, un biet scriitor de cancelarie, carehabar n'avea ce e stiinta si care a scris istoriaBucovinei in istoria mangstirilor ei. D. Kozak,


preot rutean, asazi profesor de slavona la Teo-logie, a tiparit bine i talmäcit rau inscriptiilebucovinene. Nu mai vorbim de ce a scris d.Kaindl ; oricine-0 va putea inchipui de ce. Sicare e partea Universitatii in aceste lucrari pu-tine, risipite §i, in cea mai mare parte, slabe?

Nicio adevaratä viata studenteasca nu se poateinchipui. Fiecare neam traie§te la o parte, cusocietatile sale deosebite, duvriane una fata dealta. Germanii, Evreii, Romanii, Rutenii stau intabere academice", gata de lupta fàrà crutare.Chiar in rnijlocul deosebitelor nationalitati, fm-prejurarile politicii zilnice aduc neintelegeri. Catne priveVe pe noi, aveam odata o singura soci-etate, cu un caracter literar foarte desluOt, so-cietatea Junirnea", in care intrau numai aceiace erau in stare sa treaca un examen de primiredin limba §i trecutul nostru. De and frisa ainceput politica d-lui Aurel Onciul, lucrul s'aschirnbat cu toful lui tot. Societatea Bucovina,societatea Dacia stau, una mai mult, alta maiputin, supt inraurirea acelui ce cauta sa dea po-liticii Romanilor din Bucovina indreptarea ceamai prielnica setei sale nestanse de putere §istapanire. Teologii, teologi inainte de toate, cugandul la promovare i parohii, stau de-o parte,infratindu-se cu ceilalti pravoslavnici intr'o Aca-demie ortodoxa".

Din mijlocul studentirnii bucovinene a ie§it in

328 N. IORGA

anul din urma o revisti pentru literatura, Ju-nimea literara". Ea tipareste articole cu privirela limbo, la istoria noastri, poesii, nuvele, cronicede critica. 0 conduc doi tineri cari sant acumaprofesori la Suceava. De sigur ca revista a pa-rasit fagasul de superstitii al trecutului, ea in-cearca a se larnuri asupra indreptfirilor noua alesufletului romanesc ; 'Ana acuma ea este insanumai in fasa de pregatire. Cand va fi gata, §iin cel mai bun inteles, ea ar putea sa indepli-neasca acest indoit scop : sä deie o icoaria aBucovinei romanesti tuturor Romanilor si sa fieo calauza a tinerilor Romani din Bucovina, pre-cum e de rnult Luceafarul" din Pesta pentrutinerimea romaneasca din Ardeal i Ungaria.

Mai la o parte de strada cea mai mare a ora-sului, e casa in care se tin sedintile dietei bu-covinene, parlamentul tarisoarei , in care eresedinta obisnuita a delegatiei ce-si are insdr-cinarile pe langa guvernator, si a capitanului terii,care sta in fruntea ei.

Fiecare nationalitate-si are luptatorii in micaadunare, si nu numai atata, ci i fiecare casta.Cad aice, daca se mai an undeva pe Oman t,e lacasul clasic al castelor. in cafenele i res-taurante, in viata sociala si politica fiecare stratde oameni se Oa la o parte : nimeni nu cuteaziSA se inalte, nimeni nu binevoieste sa se coboare.


De o parte aristocratia, alcatuita din coboritoriai rnazililor, boierinasilor celor mici si mai mici-al Moldovei, din Armeni si Evrei bogati, cari aulost si ei infasurati in matasa unui titlu de ca-valer sau baron, culmile pana la care seinalta aristocratia" bastinasà. In slarsit, dinstrainii pe cari-i aduc functiile, casatoriile cuBucovinence si afacerile. Aristocratii", cu es-ceptii cu atat mai onorabile, cu cat sant rnairare, samanä intre ei prin ingrijirea din caleaafara, nu pot zice eleganta, caci elegant eun lucru de gust si care te prinde, a hainelor,palariei, incaltamintii, cravatei, acului de cravata,nasturilor de manseta, gulerului, batistei, prinrafinarea portului mustatilor incarjobate, favori-telor scurte, parului adus rotund pe frunte. Idealulin aceasta privinta e gigerlul din Viena, de carese apropie de altminterea si un agent de mat--full, un Reisender mai bine platit si un vizitiude casä bund". Apoi manierele reci, ascutite,strigatele care palmuiesc pare ea, miscarile carete ghiontesc de departe. Exemplarul tipic dinacesta clash s'ar crede necinstit daca ar chemaaltfel un chelner decat prin Sssiee" (sie, ei,mai", pronuntat prelung), daca si-ar ridica singurce i-a cazut jos, daca ar raspunde politicos unuistrain, daca ar sta la masa orisicui. Mi s'au spuslucruri strasnice, de audiente care se cer la unelepersoane particulare, de asteptarea in antret 'Ana

330 N. IORGA

vine ceasul, §i ap mai departe in acestä biata,Bucovina de tarani I Aristocratii" au pierdut inmare parte ms*ile lor, pe care le tin Evreii, eis'au ruinat rapede, adeca Romanii §i Armenii ;sant siliti a incepe cariera administrativa obi§-nuita i se vad intrecuti de altii ce se ridica dinrandurile celor mai jos" cleat dan§ii. Dar a-ceasta n'are a face : ifosul, ingrijirea cu lucrurilemici, afemeiarea raman acele*. Am mers intren odata cu trei calatori, dintre cari doi eraunobili romani: stateau lafaiati pe perini sau cusutiin haine ingrijite-ingrijite ; au vorbit despre mon'un ceas i jumatate. La plecare, am intrebat pecel ce parea &à nu e Roman, dar era i el,cine sant acei domni §i mi-a raspuns uitandu-sela mine ca din varful piramidelor Egiptuluicu un ton acru parca 1-as fi &Mut pe bataturi.Toate neamurile se unesc in aristocratie" prinvorbirea limbii germane. Romane0e vorbesc ceimai multi Romani cand nu vreau sa-i inteleagicineva. Toate neamurile se infratesc prin spoialaculturii germane §i prin inchinarea feta de ce-tatea cetatilor, unde sant cravatele, acele decravata, nasturii de marwta, etc. etc. cei maibuni : Viena.

Ce au fost vechii boieri, adevarat §i numaiMoldoveni", aceia se va spune in alt loc alacestei carti.

Iar cine are Inca moldovenism" in sufletuL


sau astazi, de ce-a§ mai spune anume ? $tiu toti,mi s'ar lua in nume de rau clack' a insista.

Deocamdata e vorba numai de acei cari sepoarta inainte de toate ca aristocrati". Intreputinele lor indeletniciri, ei trebuie sa faca §i

politicá, §i se intelege de ce. Prin politica nurnaise pot capata astazi oarecare inlesniri de viatasociala, la care tine foarte mult aristocratia".Dar politica dusa numai pentru aceasta nu poatesa fie deck Fara legatura, fara munca §i Faratrainicie, pe and cea adevaratä crqte din inimauria§a a unui popor intreg.

Inteligenta" se socoate ca a doua casta atarii, casta de preoti i invatatori mai ales, lacari se adauga cativa advocati §i functionari mici.Ei nu se simt una cu poporul, pe care nu4inteleg §i-1 iubesc prea putin. Crescuti austria-ce0e", adeca formalist §i materialist, ei vreauinainte de toate mai mult", cat mai mult. Multavreme, ei nu-§i gäsira caläuzi §i furä astfel snit",

a da ajutor acelora pe cari-i numiau Inca, i curespect §i in batjocura, boieri". Dar iata ca d.Aurel Onciul, un om inca tanar, cu stralucitestudii de drept, un om de o cultura mai larga,un om practic, cu o mare experienta economica,

fusese directorul unei societati de asigurare,se intoarse in Bucovina, de unde era de baVina,.

ai

332 N. IORGA

si, unindu-se cu o ruda, care era si el un onigrabit, dr. Florea Lupul, se puse in fruntea casteia doua, intemeind asa-zisul partid democrat".Boierii" full atacati cu inviersunare de foaiade scandal Vointa poporului", impotriva lor sefficu aliantä, mai mult sau mai putin acoperita,cu Rutenii, cu Evreii, cu Carmuirea; mai ajuta

harnicia sefului celui nou. In ultimele alegerise ajunse la o biruinta deplina, si indata veniraurmarile ei: propuneri pentru a se imbunatatisoarta, foarte buna fata de Romania, stralucitafata de Ardeal si Ungaria, a castei. Ce va maiti, se va vedea.

Jos, zace poporul, a carui vointh" se tipareste,al carui nume se speculeaza, dar al carui binenu-I cauta nimeni. Societatile de cetire pentrudansul sant nume, internatul de baieti din Rh.-

dauti, nu departe de frumoasa Narodovi Damu",Casa Poporului, a Rutenilor, isi Waste abiazilele inteo neingrijire si murdarie pe care o-scusa numai saracia ; oamenii din sate orbecaiescintre ispitele desnationalisatorilor, ei gem greusupt povara cametei evreiesti, si, pe and in toateRusii, gra boieri" si Fara inteligentä zavoratain castä, fac band nationale, societati pentru ase vorbi numai ruseste (siciu), citalnii pentruluminarea in limba ruseasca, pe and ei trimetpretutindeni studenti ravnitori, cari desteapta siincalzesc inimile, pe and ei intemeiaza o mare

si


fratie a neamului, ce fac biruitorii noOri, prie-tenii cu surle i clopotei ai poporului ? Poate6 odata ii vor arunca §i lui panea trupului, darde panea sufletului pentru altii ce li pasa celorce n'au suflet pentru ei?

2. Peste Prut.Spre satele ruse§ti" de peste Prut. Acolo noi

nu mai avem deck Mahalaua, parte din Cernautiin alte timpuri, Lehacenii Tautului, cari poartánumele vestitului boier al lui Stefan, Boianul,unde Constantin Cantemir qi cu Turcii s'au luptatcu Polonii, c4tigand o biruinta mica intr'o vremeand cele mari nu mai erau cu putinta, i Noua-Sulita, la granita basarabeang.

Ne coborim din Cernauti pe langa casele mici,grace ale suburbiei Caliceanca. Indata incepecampul de un verde care prinde lumina ca opiatra scumpfi. larba e plina de viorele, demierea-ursului, de papadii galbene; ostroave micide flori sant samanate pe intinderea p4unilor.Zarzarii, cire0 din gradini sant acum in floare§i presara drumurile cu foi albe. Vazduhul tot eplin de mirosurile dulci ale primaverii.

J o s in vale curge Prutul, pe care-1 injuga treipoduri. Acesta de aici, care duce la manästioaraHorecei, e mantuit abia daunazi. Un larg valde apa stralucitoare, foarte adanca, trece pe de-desupt, lini§tit §i sigur. In fata sta deal langa

334 N. IORGA

deal, toate rotunde, cu pravali§uri blande, verzide paduri si de livezi, incingand toata zarea.

E foarte scurt drumul la Horecea, ascunsafriteo cufundatura. De-asupra se desf4ura o pa-durice, unde alearga bucuroasà, in fiecare ser-batoare, lumea, de toate neamurile; din Cernauti.Biserica e pe de-a'ntregul prefacuta, cu zidurigroase i turnuri mari. Alba, ea se prinde intr'unprivaz de verdeata vesela. .

$i acum, cand se mantuie saptamana luminata,copiii satuletului vantura clopotele, care aruncain toate partile unde grele de sunet. In bisericaum infra, santem doi, caci ma intovarà§e0etanarul profesor Radu Sbiera, fiul batranuluiscriitor i patriarh , daca n'ar lipsi de acasa i

parintele i doamna i domnioara cea mare.Cea mica fuge de se ascunde, pe and douàslugi zdravene, care se fac a nu gasi cheile,striga speriate : coconita, coconita". Prin fereastadescopar ascunzatoarea, §i, cand fetitali da samhde aceasta, ea alearga in alt ungher, unde credeca nu i se mai poate da de capat.

Mergem inainte pe drumurile albe ce se inco-lacesc peste intinderea verde. Pe o costia incepesa se perindeze Rarancea, Slobozia Rarancei. Unconvoiu de ingropare trece, cu prapurile, crucea,preotul, un Roman, imbracat in odajdii.Sateni cu fata aspra, cu plete lungi negre, ase-

ROMANISMUL iN BUCOVINA 335

menea la chip si la port cu Moldovenii nostri,fin pornenile si rispund la cantirile preotului.Si cântdrile si raspunsul sung neintelese la ure-chea mea. Sant in graiul Rusilor.

Inca mai sus, Toporautii. Odata-si avea aicimosia bitranul Barnovschi, sotul unei Movilestisi tatil lui Miron-Vodi, de la 1620-30. Aici

,L -

Biserica din Horecea (dupi Romstorfer).

336 N. IORGA

primia el oaspeti crestini si pagAni, intre altii peCantemir, vestita capetenie de Tatari. Aici inteobiserica de lemn i s'a coborit trupul, si pentrupomenirea tatalui sAu Miron a clädit el biserica,in stilt!l celor de pe vremea lui tefan-cel-Mare,cu turnulete mici, tin ingust lacas de umbra.Naclajduia s'o mântuie si sa stea si el cândvalanga parintele raposat, dar II ajunse mazilia sitrebui sá fuga la prietenii sai din Po Ionia. Aicinu pierdu nadejdea unei intoarceri a n-orocului.Grecul care luase locul lui in Moldova, fu gonitde boierii si locuitorii Iaului si Miron-Voda adus-inapoi. El merse la Constantinopol sa-si capeteintaiirea, dar fu aruncat acolo in temnità, ca pri-cinuitor de tulburari. Capu-i cazu. In diata scrisäin graba, el lasa mostenitorilor sai grija bise-ricii. Dar acestia nu par s'o fi avut, si trebuiesa credem cà niciodata nu s'a facut zugraveala,

astazi cladirea poarta numai captuseala intu-necoasa a vechimii niciodata nu s'a prinsin zid, de-asupra usii, piatra sapatà a pomenirii,Ca niciodata n'a fost impodobit mormântul batrã-nului Barnovschi. Biserica in veci neispravitain locul careia e vorba acum sa se faca o alta,sus la deal, unde se vede deocamdata oVechea biserica domneasca ar fi sa ramaieatunci o biserica a copiilor din scoli.

Pfirintele care-mi spune aceasta, Trolimovici,e un bun batran de saptezeci de ani, care mai

crisma.

ci

ROMANISMUL IN BUCOVINA

are o singura dorinta sa: moard intre Moldoveni,in locurile moldovenesti. Aici, in adevar, vremilemoldovenesti s'au dus cu totul.

Odata, pang pe la 1860 Inca, limba noastraera intrebuintata totusi ca o limba aleasä. 0tiau i multi din popor, cu toate cá numele ce

purtau sant de sigur rusesti. Mormintele paro-hilor in cimitirul inflorit, cu iarba inalta, aratainscriptii romanesti. Preotii au fost aici Cozubii,cari s'au purtat ca Ruteni pe urrna (Cozub, egu-menul de la Dragornirna i Putna, vestit ca unrisipitor al averilor mánastiresti si stricator algospodariilor ce gasise, si fiul sdu, doctorul).Cetesti in slovele acoperite cu muschiu galben:Cinusa robului lui Dumnezeu Stefan Cozub...,Dimitrii Cozub, paroh din Strosout... DirnitriiLevitchi, paroh... Cinusa robului lui Dumnezeuloan Cozub... Supt piatra aciasta zace cinusarobului lui Dumnezeu Stefan Cozub... Aice odih-neste roaba lui Dumnezeu Maria llasina, nescute(sic) Corvut... Aice odihneste roaba lui Dum-nezeu Marie Cozub nascuta (sic) Leitca". Aniisant de la 1795 'Ana la 1858. Si asa mai de-parte. Rare ori ate o sii znamenie" (aceastae pomenirea") ruseasca pentru amintirea unuimort mai vechiu. Carti le la biserici erau numairomanesti, toata slujba se facea in limba noastra.

Totusi de felul lor oamenii erau Rusani" (asazice poporul: Austriacii zic insfi Ruthenen", de

22

:137

338 N. IORGA

unde zicern §i noi astazi: Ruteni). Nu par sä fi

fost din vremuri mai vechi. Dar boierii din altevremuri deschideau slobozii, ca Slobozia Ra-rancei", i chemau acolo prin scutire de bir petáranii din Wile vecine, deci mai mult dinGalitia ruseascA. Apoi, de la 1683 inainte Poloniis'au intins asupra acestui colt de Moldova, undestäpAnirea lor a ddinuit, parrà jos, spre Botoani§i 1-1Arl'au, douAzeci de ani, mAntuindu-se numaiprin pacea de la Car loyal, in 1699. In acestrástimp n'a mai fost granitâ, ci a trecut i arAmas cine a voit, spre bucuria cea mare a pro-prietarilor de mo0, cari c4tigau astfel oamenide ajutor §i de muna La anexarea Bucovineide Austrieci erau deci prin aceste parti i Riiide obai*e. Cu vremea insfi, ei deprinserá bineromanqte §i vorbiau numai in limba tärii. Aus-triecii n'au apucat deck o singurd limbA a Bu-covinei. Deci se facuse cu din§ii ca i cu aceiRu0 pe cari cucerirea româneascA din vremealui Petru al Muptei §i acea din timpul lui te-fan-cel-Mare ii gdsisera in tara ipintului §i inpärtile de peste Prut ce se tineau de Pocutia.Ru§ii i§i pierduserà astfel, unii mai curand, altiimai tärziu, limba, §i, printr' aceasta, firea lordeosebitg. Oamenii puternici, frumo§i, cu pdrulcastaniu-deschis i ochii alba§tri blAnzi se agraiaunumai române0e.

Indatà ce Austria ajunse stäpang i iar4i nu

RuMANISMUL IN BUCOVINA 339

mai fu o granita de spre Galitia, incepu o nouadescalecare ruseasca. Inca de prin 1780-90 erausate unde se vorbia romaneste rau, altele incare limba noasfra n'o intelegeau toti locuitorii.Cu cat a trecut vremea, cu atata mai mult s'austrecurat in Bucovina de sus si apoi in jos, sprevaile Siretiului si Sucevei, Rusanii sau sfarlacii",cum li se mai zice; Mazurii cei noi, balani, molaisi prosti coplesirà satele. Femeile lor frumoase,puhabe, muncitoare si supuse , o comoara lacasa gospodarului, ispitiau la casatorie pe ainostri. Neam greoiu, oaspetii cei noi nu puteausa invete lesne Inca o limba, n'o puteau vorbide tot bine niciodata ; femeile mult mai putindecat barbatii. Copiii vorbiau deci de cele maimulte ori ruseste. Limba celor mai multi ajunsedupà aceasta limba cea folositoare, limba ceabung, limba cea frumoasa : Romanii se sfiiraaici, cum se sfiesc astfizi in satele bulgaresti dinDobrogea, sa vorbeasca o limba de care incepusea se rade: fiindcd ai nostri erau smezi la fatasi fiindca Tiganii nu se deslipiau in niciun chipde graiul romanesc, i se zicea acestuia : limbatiganeascd". Din partea ei, Carmuirea vedeabucuros cum piere limba Moldovenilor: astfelvor peri si visurile lor de a-si lua Inapoi Bu-covina. Astfel va iesi poate intr'un viitor maiclepartat si ortodoxia, caci Unirea cu Roma emegea Rutenilor din Galitia, la care se pot intoarce

340 N IORGA

cu vremea §i Ru§ii bucovineni trecuti la Bisericanoastra. Socotelile se facura totdeauna in daunaRomani lor. Am vazut cum, din doi frati rnol-doveni", unul a fost trecut ca Rus, in Badauti.Un alt cas, §i mai plin de invataminte, e acelaal unui functionar de la Consulatul roman dinCernauti, care se trezi intr'o buna dimineata ciun agent al statisticei il insemnase ca Rutean :s'a scris pe atunci ceva despre aceasta cara-ghioasa intamplare, dar apucdturi'e s'au pastrat§i mai departe. Insä, dacd satul e rutean, ruteanase face §coala, rutean se trimete invatatorul : oinraurire mica, de sigur, aceasta din coala, darcare se une§te cu atatea altele. Vornicul se alegedintre cei mai multi, i e Rus. Preotul e silit aceti ruse§te.

Nu pot, domnule", zice duios parintele,uite, nu pot. Oamenii au vrut sa zvarle §i cartileromane§ti din biserica. Eu n'am lásat; liturghiao fac ruse0e, dar acaftistul nu pot. Faca ce orface, eu nu pot zice acaftistul ruseVe. Oameniima mai iarta, fiindca sant batran §i §tiu ea n'osa mai tin mult."

Dar au fost alti preoti cari au luptat pentrurusificare. Pe unul il chema Lutescu, celalt a fostGrigore Vorobchevici. Acesta din urma, Gregor",pare sa fi adus mari foloase propagandei ruse§ti.

Cele mai mari le aduce munca Fara preget apoliticianilor ruteni de astazi, in frunte cu fostul


Evreu si actualul patriot rutean Smal-Stocki, ins-pectorul de scoli primare Omilian (---- Emilian)Popovici, studentirnea, care ne uraste de moarte,mai mult deck orice alt neam.

0 pravalie mare poarta inscriptia russcaianarodnaia torgovla", care nu arata numai dorintade a castiga bani. Nurnele negustorului nu sevede. Langa rachiu si covrigi se afla cartile decetire, caci in aceiasi casa bine zidita e si citalnia,odaia de cetire, care la Rusi e un adevär. Femeiaaceia care trece cu trambita in mand si chiama lacetire, e dintre citalnici". Torgovla" nu stricanegotul Evreilor, cari ar fi aici vre-o cinci sute,dar ea a stricat de mult orice ramasita de viataromaneasca in acest sat.

Clisiarhul e un taran cu parul balan si pi-cioarele goale. El se uita la noi cum vorbimromaneste, dar ttu zice nimic.

Roman esti dumneata, bade, Moldovean ?Se face rosu, da din umeri si misca hotarit

din cap.Fireste, nu e Roman (cum nu l-ar al-La nici

chipul). De sigur ca face parte si el din siciu §ica va fi jurat sä nu vorbeasca deck ruseste;ba poate ca a imprumutat bani de la acea banca

ea nu face imprumuturi deck pentru un astfelde juramant.

Ei ce zici, nu poti vorbi romaneste de loc?El nu raspunde de-a dreptul, ci iarasi, scutu-

si

342 N. IORGA

randu-se tot in tfigfiduire, rfispunde limpededestul de bine :

Eu stiu ruseste.Alta nu se poate scoate de la dansul. Dar d.

Sbiera merge pe urma lui in odaie la parintelesi-I mai intreabi Inca odata ce este, puindu-imana pe inima, pe inima aceia vrajmasa, tare siindarfitnica :

...Mi Voloh. Eu sdnt Romdn!$i iacg a venit un bade batran : spatos, mandrur

cu plete lungi, mustati groase, tunse asuprabuzei, cu fata aramie, taiata de zbarcituri mari.0 frumuseta de om, de Roman : pare cä e ra-posatiil Buda, care avea acelasi trup, aceiasifata, si hotarita si bung, acelasi mers ; numaiochii, foarte albastri, nu sant ai nostri, de sicautatura lor are acea pdtrundere bunfi caredeosebeste privirea Romanului. Se razima degard si ne priveste, lung, duios.

Nici el nu stie romaneste. Dar, stand asa peganduri, cu ochii aceia buni, duiosi, cari ne pa-trund, el Ii aduce aminte. E Rus, adeca vorbesteruseste. Dar n'a lost Rus totdeauna.

Odata si eu Moldovan...Si da din mana cu desnadejde. niznai...

niznai...Dar tata d-tale?Moldovan, Moldovan.Dar mama?

Act...Act..


Mama, Rusca.Dar bunul ?Bunul, Moldovan. $i buna.

El are saptezeci de ani, mosneagul.Gandul mieu urmareste un vis nebun. Va veni

odata timpul, stalpii galbeni si negri vor cadeain rape, intr'un singur fallait tricolorul va stra-bate primavara, sabia lui $tefan va patrundelespedea mormantului si bourii vor mugi ca bu-ciumele in padurile mari. Atunci limbile de focse vor cobori de sus, si oamenii "t# vor aduceaminte de vorba moldoveneasca; ei vor ti, vorputea vorbi. Dar mosul de saptezeci de ani, carea fost Moldovan", nu va mai apuca acest timp.

Dascalul e din Boian, bun Roman, dar altfelde tip rusesc, cu fata plumburie si ochi deschisialbastri ; poarta barba alba rasfirata. Pufaie otigara dupa alta, merge aplecat inainte si era-canat; graiul ii este ca la boierinasii, la maziliiMoldovei. il chiamh Medvighi. El porne0e cunoi ca sfi ni mite crucile risipite prin deosebitelivezi de pruni ale taranilor, crud cu pisanias!earsa, despre care se spune ca sant de pevretnea Turcilor.

Pentru a se intelege aceasta credinta, trebuiesa se she a Toporautii au fost multà vremelanga vechea raia a Hotinului, care cuprindeapamant mult, in sus si in jos, ca si la Apusul

344 N. IORGA

cetfitii. Pe campul Coleutului se aratà ina piatracare insemna vechea varna moldoveneasa latrecerea mArfurilor din raia in tara DomnuluiMoldovei.

Cea d'intAiu cruce e in curtea lui Romanciuc.Romanciuc insu0, plugar i prunar, ni ieseinainte. Om de aptezeci de ani, ro§covan, cuplete lungi, rare, albe, care au fost odath bálane,cu ochii alba0ri 0er0. Are pArarie latA, ama0

cizme peste genunchi. In u§d stà baba lui,baba lui cea de-a doua, mai tanärA deat dansul :cu cAma§A cu arnici, catrintà ridicatA intr'un colt§i tergar pe cap. Are fata busnatA, grosolanA,ruseascA. Nora lui Romanciuc e o frumoasAfemeie oache0, cu fata prelunga, care spalàharnic rufe intr'o balie.

Toti sant Rii0. Baba, femeia nu tiu de locromane0e. BAtranul, agráit in limba noastra, segande0e putin, ii increte0e fruntea ca pentruganduri foarte grele, Ii desmorte0e limbaprinde a gangAvi. *i el a fost Moldovean, i ladansul bunul, buna sant Romani, Moldoveni, daracum e Rus, i moldovene0e abia-0 aduceaminte. Dar, and incepe, el zice rnai bine cleatcelalt, cu un accent moldovenesc hotArit, pe care-tiface placere sA-I csculti la un pierdut ca acesta.

Romanciuc are un bAiat in America : s'adus in Canada sA stranga cateva mil de florinipentru pune mai bine la cale gospodAria.

albg,

a-§i

ai

Bi


altii se duc pe acolo, zeci de oameni tineri. Sa-tele de peste Prut sant prea bine impoporate,si de aici vine numarul cel mare al Rutenilor,cari locuiesc tocmai aceste pfirti ; prisosulrusesc nu mai incape nici aici, precum nu in-capuse in Galitia, si el cauta acum locuri de-partate, peste rnulte mari si tali, pentru a seputea hrâni. Multi isi lash' nevestele acasa, si deaici fel de fel de pante, de dusmanii si dedespartiri...

intr'o a doua casa cu cruce" e un mosneagslab, cu fata foarte lamurit ruseasca. Abia aude,si nu se prea intelege ce vorbeste. Ici si colopoate ingana tin cuvant romanesc. lar in a treia,casa bung, cu o livada mare, sant numai femei,trei, patru femei tinere, si fete. Nici vorba sastie romaneste vre una. Cand li se vorbeste inlimba noastra, ele se uita mirate, apoi se cotesc-si rad. Unde s'a mai auzit un graiu ca acesta ?!

La intors, intalnim tot Ruteni, cari vin de lalucru, ba odata un batran tdran pletos, care alost cu cativa ani in tirma locuitor polon al Ga-litiei.

indata iarasi soseaua goala, trecand printrelanurile bine lucrate, printre pajisti si inaltamatasâ a graului de toamna.

Cotind la dreapta, apucam drumul spre Cer-nauca, unde s'au intalnit odatä fruntasii tinerimii

346 N. IORGA

romanesti din toate partile. Stiu ca mosia eastazi a Evreului Rosenstock, si birjarul adaugfici acest bun stapanitor de oameni a facut pedeal, in fata curtii, si o scoala de agricultura.

Mi se spune ea satul e in parte romanesc.La Cernauca sant multi Moldoveni."

Indata se vede insa cá satul e mai mult ru-sesc, Cateva familii in vale ar mai vorbi roma-neste. La ele se adauga Tiganii, cari tin mortisla moldoveneasca noastra; ceilalti sant toti Ruteni,dar fata lor lasä sa se creada Ca multi dintredansii au lost Romani odata. Cativa copii pestrada praloasä arata intocmai ca aceia din sa-tele noastre, dar, daca-i intrebi ceva romaneste,casca niste ochi mari mirati si deschid guraprosteste. Nu inteleg cum nu s'au deprins macarde la Tiganii din preajma !or cu aceste sunetecare li se par asa de straine si in care neamde neamul lor si-a intrupat tot gandul si toatasimtirea bucuriilor si durerilor. Inca odata, amacel simt de desnadejde care te zguduie andvorbesti cu tin oin iubit care te-a uitat in aiurarilesale, in instrainarea boalei sau a nebuniei.

Preotul e, si aici, un Roman bun, si, pentruingrijirea copiilor, cari nu vorbesc deck roma-neste, el isi aduce fete din sate ramase in stapa-nirea noastra, din Volcinet, de pilda. Se intamplainsa ca in satul rusesc ele se marita dupa Rusi.Una, care e acum la casa ei si a venit numai


intamplator la fostul ei stApan, vorbeste numaruseste cu bArbatul ei, va creste, spuneclansa, i copiii tot ap, cum e i satul. Altaspune inthiu ca o sä se intoarca in satul ei sàse mArite, dar indath dui:4 aceia se vede ca eamorezath dupa un Rus.

Cum sa iei d-ta, WA de Roman, un Rus ?Rusul e ca. porcul, o cerc eu.

Ea se face rosä de nacaz si rgspunde scurt:Nu, Rusu-i tot om.

Numai cea de-a treia, Tiganca, vorbeste multbucuros romaneste, de si indruga si ceva

ruseste cu tovarisele ei.Pglimarul cu care mergem la biserick iarAsi

un chip puhab, cu ochii albastri foarte stersi,nu she nimic moldoveneste.

Biserica e la stinga, lang6 poarta, cum intriin curtea Hurmuzáchenilor. Noul proprietar al

satului, Rosenstockul, nu voia sã o recunoascadrept avere a comunei, ci cauta s'a o capetepentru... pentru a o clgrâma, poate pentru a in-latura si rnormintele ctitorilor.

Biserica nu se deosebeste prin nimic si nupoarta macar o inscriptie amintitoare. Mormin-tele sânt in cea mai mare parte imprejmuite cuun grilaj de fier, dar buruienile coplesesc azicrucea de piatrà sura a bhtrfinului Doxachi,oaspetele cel bun al tuturor Romftnilor ce-siiubiau neamul, g5zduitorul prietenos al lui Ba-

si-si

si

348 N. IORGA

ritiu si al lui Alecsandri, pietrele celor doi soliPetrino, de-asupra chrora a crescut muschiul. Nuse vede nicio alth ingrijire decal flori galbene,de camp, pe care le-a aruncat, zarcolindu-se siprápadindu-se de plans, o Ruspaich gusathnebunh, care se tanguie cà n'o lash sh intre intrcva volosca" (biserica rornaneasch).

Casa propriethtii, locuinta lui Rosenstock, etot vechea cash a boierilor nostri, Aici Doxachia trait intocmai ca in Moldova, cu aceleasi gan-duri, cu aceleasi datine, haine i tabieturi cacei de sama sa in Moldova acelor vremuri. Abdut vin vechiu, a luat cafele negre, a intinsmash mare, a pus sh-i ante Ihutarii, s'a prim-blat in caleasch, a cetit cárti cu buchi, intocmaica dincolo; in tara rdrnash a noastrà. Ca dansulau fãcut atatia altii, i, intr'un desemn schitat deun German pe la 1800 si tiparit in Cracovia, sevhd in josul Cernautilor, asezati in vale si pe oculme, doi boieri in vesminte lungi, cu islicelepe cap si ciubuce lungi in mana. Asa a trait,a imbhtranit i s'a stans crestineste DoxachiHurmuzachi.

Urmasul liii, Evreul, n'a schimbat, dresimpodobit nimic. Aceiasi ca de demult e asutagalbenh, de la care sth deschis un geam pentrulicoare, aceiasi ingrAditura de scanduri, zaplazul,acum inegrit, aplecat si sfartecat, care incunjurä.curtea, aceiasi phduricea cu arborii inalti, de

si

si

si


cari nu mai iea sama nirneni, cari nu plac ni-manui si se vor taia intr'un viitor mai del:oat-tat,

adapost al visatorilor si patriotilor de odini-oarg , aceleasi marile alei de plopi uriasi, vred-nice a deschide calea catre o resedinta impgra-teasca. Sufletul a zburat insa de aicea, si toatese indreaptg spre ruing.

De jur imprejurul satului, e o sfanta linistede catra seara. Muncele blânde, iarbg inaltk deun verde adanc, de catifea moale, palcuri intu-necate de pddure. Cerul e de un senin desa-varsit, farg o spuma de nor, Fara' o aburire denegura. Spre dansul se inalta prinosul mirositoral tuturor florilor. Si se va inalta Inca, atatavreme cat va ramanea aici un parete in picioare,o scandura infipta, un copac din celelalte vrerni,sufletul de poesie increzatoare, de caldura bunkce a patruns, pornind de la atatia oameni alesi,pang si piatra si lemnul acestor locuri.

De la Cernauca, pe supt dealuri, atingem casade tara a baronului Mustatza (nu Mustata). Casae ascunsa iarasi intr'o mare boggtie de copacibatrâni. Baronul era feciorul unui boier de felullui Doxachi Hurmuzachi, dar Fara insusirile alese-ale acestuia, si nepotul de fiu al unui negustorgrec din Moldova, imbogatit acolo si ajuns mo-sier. Fratele sat], mort daunazi, s'a fgcut vestitprin raspunsul ce dadu Regelui Carol, andacesta-i vorbi romaneste in gara de la Cernauti:

-330 N. 1ORGA

Majestät, wir sind deutsch erzogen", Maiestate,santem crescuti nemteste". Aceasta a adus ba-ronului o decoratie austriaca, multe simpatii aus-triece si reprobarea tuturor Romanilor bucovi-neni, cari se tin in adevar de neamul lor.

Peste putin incep *erfiutii-de-jos. Locuiesc Rusiveniti de curand ; pentru care satul mai poartasi numele de Slobodca (Slobozie). Fara intre-rupere, urmeaza acum Sadagura.

i la noi a pdtruns faima rabinului facator deminuni" de la Sadagura, pe langa care al nostru(le la Buhus sau cel de aici, de la Boian, sant3 nimica toata. Din multe parti de lume, de laEvrei fireste, dar si de la crestini, precumaud , yin necontenit daruri si plati pentru ru-gaciuni, spre indeplinirea nevoilor mari si do-rintilor ascunse.

Targusorul nu se vesteste prea evreiesc. Dinpotriva, iese la rand tot gospodarii crestine, deplugari si mesteri, cu pdreti curati si livezi depomi. Ca un mijloc de aparare, parca, impotrivavrajilor ce yin de la rabinul minunilor, cruciinalte se ridica, purtand pe ele chipul sangeratal lui Hristos cel omorit de legea vecinilor, cusulita la dreapta si la stanga trupului si ciocanul,on adevarat ciocan de fier prins in cuie.

Pe incetul, aceste case dispar. In mijlocultargusorului, pe margenile nepietruite ale unei


rapi galbene, intr'o duhoare ce amete§te, seingramadesc case evreie§ti strambe, care santlustruite de murdarie. Locuitorii lor, in lungicaftane soioase, ratacesc prin praf, dupa cine §tiece ca§tig saracacios.

Aceasta e viata Evreului de astazi, o sila poatepentru dansul, o povara §i o sarba pentru aceiain tara carora s'au imbulzit. Politicianii nationali,pe cari §i i-au ca§tigat de o bucata de vreme, iiindeamna sa pariseasca odata cre§tinatatea, cuura, despretul, curatenia, randuiala §i gospoddriaei, pentru a ridica pe Muntele Slant al nearnuluiun al doilea Sion. La sionism se alipesc tineriiculti ai poporukii lui Israel atata vreme cat eii§i ingaduie sä viseze, ceia ce, cum se §tie,aduce multa paguba §i niciun ca§tig. Mai tarziu,gasesc §i ei Ca ace§ti cre§tini de orice natie santdestul de pro§ti pentru ca sa li se ierte multepacate. Ei se inchina deci numai ca§tigului, numaibunurilor pe care le poate da viata. Altii insi,cu acelea§i pofte §i cu aceia§i tinta, dar cu maiputine mijloace, mii de mii, carora Ii lipse§teinvatatura cea noua care instraineaza de Dum-nezeu, se duc la rabin i. I cer, ii cumparaminunile.

$i, fiindca aici au gasit un fiu al lui David"mai recunoscut deck atatia altii, ei au zidit omandra sinagoga §i langa dansa o locuinta pentrucoboratorul §i infati§atorul regilor din luda §i

Israel. Palatul e o cladire lunga, urita, in stil

352 N. IORGA

ebraic", cu inscriptii i simbole religioase, iiimijlocul unei gradini mari, bine tinutd. Storurilesant date in jos la resedinta Preasfintitului, nuse vede nimeni la feresti, dar printre copaci sejoaca doi copii, cu linii evreiesti, cu sapcile ji-dovesti pe cap, carora Ii slujeste de guvernorun tanAr in caftan lung, cu perciunii evlavioscoboriti pe langa urechi, cu cautatura smeritä.

Cam asa e si rabinul, dui:A cum mi se spune.Un om de vre-o patruzeci de ani, cu tip arab,tichie, caftan si perciuni. Sta cu ciubucul in guraint,e mobilele scumpe de iena, caci are ullvenit de 30-40.000 de florini pe si, andincepe a vorbi, cuvintele i se desfac lin, gray,.cu toga sfintenia cuvenita. Altfel, ar vorbi nem-teste bine si ar avea intelegere pentru lucrurilelurnii acesteia, de si el nu face decal politica.peschesurilor sale.

Sadagura se vede din punctele inalte ale Cer-ndutilor. i inteadevar orasul se si desface infata, pe and la dreapta 1th-esti biserica mare,galbena din jucica. Un pod oarecare, langimarele pod al trenului, duce pe celalt mal alPrutului, i aici se catara casele pe dealul delut, multe, albe, frumoase de departe, 'Ana lacele mai inalte, pang la residenta ortodoxa desus, ale carii ziduri mari, galbene-sure par deaici ale unei cetati din vechile timpuri ale sta-panirii noastre.

Cerniutii (vedere generala) (dupi ,Monarhia austro-ungaral.

354 N. IORGA

3. imprejurimi cerniutene.

Dintre dealurile, acum atat de stralucit verzi,care incunjura Cernautul, cel mai vrednic de afi cercetat e al Tetinei. Intaiu, pentru fnalti-mea lui, care intrece pe a altora, pe a frumo-sului Dominic" sau Habsburghae, cu prim-blarea-i erpuitoare, foarte larga, deschisa peni0e locuri unde mai de mutt pa0eau vacileoraului. Apoi pentru ca in pietrele razlete, infranturile de ziduri ale Tetinei e ascuns ceva dincea mai veche amintire a Tinutului acestuia.

Drumul strabate intaiu printre casutele ma-hatalei Clocucica, unde stau mai mult Ru0. Deacolo da in Ro0a, unde mai multi sant Romanii,plugari 0 zidari. Dupa aceia, el suie o culmegrea, care duce spre padure.

De aici locurile sant mai mult goale. Si pa-durea e cu totul pustie. 0 minunata padure cuarbori suptirateci i multi, brazi i molizi dincari picura acele uscate, facand un covor lunecosca ghetu0il. Garai-He se furieaza in toate partite.Suim spre culme, uncle prind sa se van pietroaiecenu0i, risipite ca la o jucarie de uria0. Colo,s'a pastrat o intreaga margine de zid, alcatuitagrosolan din bolovanii cule0 de pe aproape.

Odatä zidurile se vedeau de departe printrebrazi, stapanind toata inaltimea. Ele intruchipauo veche cetate, pe care Moldovenii o primira de


la Poloni, cari nici ei n'o zidisera, ci i lor Ii

venise de la altii, de la stapanitorii rusi, de locdin Haliciu, ai acestor parti. Polonii ii ziceauCzeczyn, iar noi am zis, dupa dansii, Tetina. Incertele de granite si de inchinare ale veaculuial XV-Iea, nu odata se pomeneste Tetina, intr'untimp cand nu se vorbia Inca de Cern Autii dinvale cleat ca de un satulet in care nimeni nuputea sa prevada un mare oras de 00.000 desuflete peste trei veacuri.

La urma, Moldovenii ramasera asigurati inTetina. Dar Stefan-cel-Mare se intinde mai de-parte deck acea baja apd a Prutului, care sevede asa de bine la vale, de pe aceasta culrne.Ei stapanird si partea de Miazazi a Pocutiei, prinimprumutarea de bani catre regii poloni i princucerire. Tetina nu mai era la hotar ; cuprinsain mijlocul tfirii supuse Domnului Moldovei, eafu lasata sa se risipeasca si, pe incetul, pietreleei bird carate in jos pentru alte scopuri.

Acum de pe mina se vede privelistea cea mailarga i bogata, si o cuprind cu ochii in luminaimblanzita a serii limpezi. Dincolo de Prut,scanteietor ca o sabie uitata pe iarba de unurias, iata gramagioarele de case ale Jucicai,ale Sadagurei si ale Serautilor-de-jos. Dealurise rostogolesc tot mai departe, dealurile uneijumatati bune din Bucovina de peste Prut. Celedin dreapta ascund Fiorecea; intr'acolo merge

356 N. IORGA

drumul spre Toporauti si spre granita basara-beana, ce alearga pe crestetul inaltimii din fatasatului, langi padurice. In stanga, dincolo desatele de pe margenea drumului mare, e Cer-nauca, in dosul unei culmi. i mai incolo, gacestiCotmanul, marele sat al Rusilor de peste apa.Pe acolo curge spre Prut rauletul Ceremusului,odata hotar de Nord-Vest al Moldovei catreGalitia. Cateva dealuri de acestea Inca, si aiNistrul, care se strecura mdret, chiar dintru in-ceputurile sale, pe la Zalescic. In urma, spredreapta, peste acea linie albastrie de inaltimi eStorojinetul, targ si mare sat romanesc, ce seafla in stapanirea unui Roman, cavalerul deFlondor, pana mai ieri set al partidului poporan"romanesc, iar, si mai in urma, merge drumulspre Straja.

Tara mica, dar bogata cum nu mai e alta Indeosebiri, in nepotriviri si in dusmanii, alepamantului si ale oamenilor I Spre vaile ei Car-muirea austriaca si-a carat toate neamurile,ele stau Inca in Iiinta, muncind impreuna acestpamant moldovenesc i smulgandu-si unul de laaltul drepturile asupra lui. Socoteala dibace afacut aici ceia ce nu poate face niciodata intam-plarea amestecurilor. i, prin ingrijirea aceleiasiCarmuiri, acesti locuitori vrajmasi au capatat casemn de unire acelasi parasit, care incepe a fi

pi


acum parasit §i NIA de sine insu§i: Evreul. Peuncle se vad dealuri albastre, pete verzi §i punctealbe ca ni§te flori, se ark se samana, se gra-peaza, se fac meOqugurile i se invade negotulde multi oameni, cari vorbesc multe limbi, incare ici §i colo se ineaci sunetul limbii noastre.

iroaie salbatece smulg trecutul in bucati §i

aduc nomoluri noua in locul lui. bar, in toate

Binecuvantarea plugului (dupa Monarhia austro-ungaral.

acestea, se hotara§te asupra noastra, asupra celorce le avem i asupra celor ce ni sant pierdute.

E Joi seara. Cernautul se &este de noapte.Cafeneaua Habsburg", unde se aduna Evreii,roie0e de lume, care vorbe§te afaceri §iFelinarele se aprind, and lumina bung cateva

politica.

358 N. IORGA

ceasuri, pana incepe stingerea lor pe incetul.Pajurea de alama suita trufa de-a3upra PalatuluiComunal §i-a pierdut in slar§it stralucirea. Pestradele din centru se ravarsa o multime gatità;multe femei frumoase, i mai multi pretuitori;foarte dese ori fete evreie§ti, §i la ele §i la dan§ii.Pe pareti se cete§te anunciul de ingropare alunui negustor evreu care a trait nouazeci i doide ani §i e plans in acela0 timp de nepoti,stranepoti §i de o vaduva care fusese abia cativaani sotia raposatului. Baieta§i cu nasul coroietecalearga cu picioarele goale de %/and prin cafe-nelele §i birturile ce prind sa se umple ziarelenemte§ti ale oraului : Bukowinaer AllgemeineZeitung", Bukowinaer Post" i alte foi iudeo-germane (germana e numai una).

Petrec seara in cercul familiei primitoare aprofesorului Sbiera. Batranul e insa invitatul fiuluisail, care locuie§te in aceiai casa mare, menitapentru adapostirea neamului intreg, de la fii,la nepoti §i la urma0. E bucurie de oaspeti §ivorba multa vesela, despre una §i despre alta,'Ana tarziu spre mijlocul noptii, and ma intorcla otelul, acum inoit §i modernisat, al VulturuluiNegru".

Mane voiu fi la granita Basarabiei, cu trenulce pleaca la Rasarit, prin Buian la Noua-Sulita.


La Noua-Sulità austriaca deocamdata, caci santdouà : doua sulite de stapanhe cu de-a sila santinfipte in sfanta noastra terna rornaneasca. Dupàlanturile de aur, voiu vedea lanturile de fier,dupa conruperea gandului, uciderea lui.

Spre Basarabia intunerecului §i a robiei 1

PARTEA a 111-a

INSCRIPTII BUCOVIN ENE.

INSCRIPTII BUCOVINENE I.

1. Arburea.

De-asupra intrarii :

Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si sa-varsirea Sfântului Duh, in zilele bine-cinstitoruluisi de Hristos iubitorului Domn lo Stefan Voevod,cu mila lui Dumnezeu Domn al tarii Moldovei,jupan Luca Arbure, parcalab de Suceava, fiulbatranului Arbure, parcalab de Neamt, am bine-voit cu bung vointa mea si cu cinstita si inaltatainima si cu ajutorul Domnului sau si am inceputsi am zidit acest hram intru numele taierii cins-titului si vestitului prooroc, inainte-mergatorul sibotezatorul Ioan, i s'a inceput in anul 7010 (1502),luna April 2, si s'a savarsit in acelasi an, lunaAugust 29.

' Cele slavone skit traduse de mine. N. I. S'auintrebuintat lecturile lui Eug. Kozak, Die Insehrifien ausder Buleovina.

362 N. IORGA

De-asupra mormântului:Acest chivot i 1-a fAcut sie jupAnul Luca

Arbure, pdrcalab de Suceava, fiul batranuluiArbure, parcAlab de Neamt, in anul 7011 (1503),April 29.

De-asupra altui rnormânt:[Acest mormânt s'a facut roabei lui] Dumnezeu

luliana, care s'a pristávit la vesnicele [16casuriin anul ...1.

Pe un al treileaAcest mormânt I- a impodobit jupAnul Luca

Arbure, paralab [de Suceava..].

2. Dragomirna.Inscriptie la schit :

In numele Tathlui si al Fiului si al Sfântului Duh,slávit in Sfanta Treime singurul Dumnezeu, si in alPrecistei Maicii lui si al dreptului Slant Enohal Sfântului Prooroc Ilie si al Sfântului loan Bo-goslovul, au ridicat acest hram smeritii robi siinchinAtori ai Sfintei Treimi, chir Anastase Crim-covici, fost episcop de Rädauti, si jupAnul IlieStroici, Mare Logorät, si fratele lui, jupan Simion,Mare Vistiernic, in zilele bine-cinstitorului Domnlo Ieremia Movili Voevod 1 cu prea-iubitii luifii : lo Constantin si Alexandru si Bogdan V oe-vozii, in anul 7110 (1602), Iulie 27.

Pe o piatra de mormânt:Aceastà piatrà de mormânt a fost fãcutä si

impodobita de . , . fost Medelnicer ráposatuluisàu fiu Sava, fost . . ., care s'a pristávit la yes-

si

INSCRI PTII BUCOVINENE 363

nicele Faca§uri §i a lost ingropat aici in zileleDomnului nostru lo Dumitra§cu Voevod, in anul7181 (1673), luna lanuarie 4.

Pe alta piatra de mormânt :Aceasta piatra de mormant a factit-o §i im-

podobit-o jupAnul Dumitrachi . . . rugdtoruluisAu parintelui sat' Er..., [care s'a pristAvit la vq-nicele] laca§uri i a lost ingropat aici in zileleDomnului nostru lo Dumitra§cu Voevod, cu milalui Dumnezeu Domn al tarii Moldovei, anul7188 (1680), luna funie.

Pe a treia piatra de mormânt :1770, Februar 15. Boul incornorat i corbuf

purtand crucea, semne stralucite infatiOnd ves-titele Domnii ale tatalui, iar acum cuprind mor-mAntul inainte de vreme al fiicii lui ConstantinMavrocordat, Domnul de odinioara, al vestiteiMarii, sotia boierului Gheorghe dintre Ba10, Pa-harnicul ; al carii mormant vazandu-1 acum, ca-ratorule, oprete-ti mai departe pasul, mi§cat sprejale, §i roagA-te fierbinte sa o wze in soboruldreptilor, locuitoare statornica a Raiului.

Pe zid :

Cu mila lui Dumnezeu lo Miron BarnovschiMoghila Voevod, Domn al tárii Moldovei, amfacut aceastA poartà cu cinci turnuri in zidulsfintei biserici §i incunjur de zid in jurul sfinteimanastiri Dragomirna, unde este hramul cobo-ririi Sfântului Duh, §i am facut-o pentru pome-nirea mea i a pArintilor miei, cu binecuvantareaarhiepiscopului chir Anastasie Crimcovici i Mi-tropolitul Sucevei, anul 7135 (1627), August 30.

364 N. IORGA

3. Humor.Inscriptie :Cu voia Tatälui si ajutorul Fiului si sAvarsirea

Sfftntului Duh, din porunca si cu ajutorul bine-cinstitorului Domn Petru Voevod, fiul bätrAnului

tefan Voevod, a inceput si s'a zidit acest lacasintru numele cinstitei Adormiri a Precistei si aprea-binecuvantatei stápânei noastre IlAscAtoarede Dumnezeu si pururea Fecioare Maria, cudarul si truda robului lui Dumnezeu jupanTeodor, Mare Logofdt, si a sotiei lui, Anastasia.Anul 7038 (1530), luna August 15, si pe vremeaegumenului chir Paisie.

Pe un mormânt :Acest mormânt I-a impodobit jupanul Teodor

jupanesei sale Anastasia, care s'a pristAvit lavesnicele lácasuri in anul 7035 (1526), luna Sep-tembre, 29 de zile.

Pe un alt mormânt :Aceastá piatrà si-a impodobit-o siesi in viata

sa jupanul Teodor, Mare Logolat, ca sfi fie mor-rnântul ski, in zilele Domnului Petru Voevod,uncle el insusi si-a preggtit mormântul, si s'apristavit la vesnicele ldcasuri in anul 7047 (1539),luna lunie I.

Pe alt mormânt :. . . . a fAcut si a impodobit boierul D . . . fe-

ciorului (?) sail Solomon ....Pe alt mormânt :. . . . sotului ei Gheorghe Musa, ingropat aici.

Anul 7070 (1662), luna . . . .

INSCRIPTIf BUCOVINENE 365

Alt mormant :

Aici este mormântul prea-slintitului nostru pa-rinte Eftimie, lost episcop la Radauti, si a fostingropat aici, unde s'a inchinat lui Dumnezeu...Vesnica lui pomenire.

In ziduri :

Acest turn 1-a facut i impodobit bine-cinsti-torul si de Hristos iubitorul Domn lo VasileVoevod, din mila lui Dumnezeu l cu bine-cuvântarea lui, Domn i stapanitor a toatà tam,in anul 7149 (1641).

4. Ilisesti.* lnscriptie ' :

Cu vreare Tatfilui i cu agiutoriul Fiiuluicu sávarsirea Slântului Duh ziditu-s'a aceastasfântá si de viatà datdtoare mänástire, de dum-nealui lonascu Isäcescul fost Mare Medelnicer,cu giuphneasa dum[i]sale Alicsandra, in zilele luilo Niculai Alixandru Voevod, anul 7222 (1714),lunie 20.

* Pe o piatra de mormantAice odihneste robul lui Dumnedzau lonascu

Isficeascul biv Vel Medelnicer, care si aceastasrantä cash' au zidit-o din temelie, cu totä cheltuialadumnisale, Inpreunä cu giupAneasa dumnisaleAlicsandra, si s'au pristävit In dzilele MgrielSale lo Mihai Racovitä Voevod, anul 7228 (1720),Avgust 6.

' Inscriptiile cu acest semn sant In româneste.

.366 N. 1011,GA

5. Creqceatec.Pe uga bisericiiIn anul Domnului 1765, usa aceasta a scris-o

inchinatorul mormântului lui Dumnezeu, al luiToader, ctitorul fiu, Preda.

Pe ugA la clopotnità,In anul Domnului 1765, fiul lui Hagi Toader,

Preda Ctitor.In pronaos :

1772 anul, luna Februar, 10 zile.

6. Mi1esatiti.InscriptieIn anul 6989 (1481), luna lui [Lille 8, in ziva

Sfântului mare mucenic Procopie, lo Stefan Voe-vod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Orli Moldo-vei, fiul lui Bogdan Voevod, si cu prea-iubitul skiflu Alexandru, au fäcut rdzboiu la Rãmnic cuBasarab Voevod cel mic, Domnul Tárii-Rorna-nesti, poreclit Tepelus, i a ajutat Dumnezeu pe,Stefan Voevod si a invins pe Basarab Voevod,si a fost acolo mare mace! in BasArdbeni. Dreptaceia Voevodul Stefan, cu a lui bunä vole siInteleaptá prevedere, a ridicat acest 16cas intrunumele sfântului marelui mucenic Procopie, anul6995 (1487), si s'a inceput in luna lui lunie 8 sis'a savarsit in acelasi an, luna Novembre 13.

7. Parhiuti.Inseriptie :Cu voia Tatálui i ajutorul Fiului i sävãrsirea

Sfântului Duh, robul lui Dumnezeu Vasile To-

INSCRIPTII BUCOVINENE 367

trusan Logofát a ridicat acest lkas intru nu-mele tuturor sfintilor cari au stralucit in toatàlumea, pentru rugdciunea sa si a jupanesei saleAria, in zilele bine-cinstitorului si de Hristosiubitorului lo tefan Voevod, Domnul tarii Mol-dovei, in anul 7030 (1522), luna lunie 15.

Pe un mormAnt:Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu

jupAn Anjinco, care s'a pristävit la vesniceleIdcasuri in anul 7002 (1493), luna lui Novembre 4.

Pe alt mormant:[Acest mormânt 1-a impodobit] robul lui Dum-

nezeu, jupdnul Totrusan Vistiernic, maicii sale,roaba lui Dumnezeu Maria, care s'a pristavit lavesnicele Facasuri in anul 7014 (1506), luna Fe-bruar 14.

Pe alt mormânt :Acest mormant 1-a irnpodobit robul lui Dum-

nezeu jupanul Gavril Totrusan Logolk jupineseisale, roaba lui Dumnezeu Ana, care s'a pristävitla vesnicele lacasuri si a lost ingropatà aici,anul 7029 (1521), luna Decembre 2.

Pe alt mortnant :Aceastd piaträ de mormânt a Facut-o Ieremia

Murgulet maicii sale Anastasia, care s'a prisavitla vesnicele läcasuri si a lost ingropatä aici, anul7143 (1635), luna August 3.

Pe alt mormânt,Robul lui Dumnezeu... anul 7219 (1701), Maiu

20, in Domnia lui Dimitrie Cantemir Voevod.

368 N. IORGA

Pe alt mormânt t

Acest mormânt 1-a impodobit robul lui Dum-nezeu leremia Murgulet fiicei sale Anesia, anul7132 (1623), luna Octombre 23.

8. Petriuti.Inseriptie :

lo Stefan Voevod, Domnul tarii Moldovei, fiullui Bogdan Voevod, am inceput sà ridic acestlaca intru numele Cinstitei Cruci, anul 6995,(1487), luna lunie 13.

Pe o piatra de mormânt t[Aceastá piaträ a infrumusetat-o chir Anastasie

CrAmcovici, episcopul de Radauti,] prea-cinstiteisale mame, jupaneasa Cristina Crimcoae dinSuceava, care s'a pristavit in anul 7103 (1594),luna Decembre 14 zile, §i a lost ingropatä [acoloin zilele Domnuluil lo Aron Voevod.

Pe alta piatra de mormânt tAceastä piaträ de mormânt au fäcut-o §i im

podobit-o jupaneasa Marghita maicii sale, mo-nahia ... , care s'a pristávit in anul 7108 (1599),.Septembre 12.

9. Putna.Pe turnul de intrare :

Bine-cinstitorul Domn a toatä tara Moldovei,marele lo Stefan Voevod, fiul marelui BogdanVoevod, a zidit i a savar§it aceastä mfinästire-a sa in numele Sfintei Näscatoare de Dumnezeu,pe vremea arhimandritului loasal, in anul 6989.(1481).


De-asupra usii de intrare :

Bine-cinstitorul Domn a toata [ara Moldovei,lo Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod, azidit si savarsit acest turn si zid din jurul ma-nastirii, in anul 6989 (1481), luna lui Maiu 1.

La intrarea in pronaos ,Aceasta biserica a inoit-o Gheorghe Stefan

Voevod si s'a sfarsit in zilele lui lo IstratieDabija Voevod, in anul 7110 (1662).

* Pe partea interioarg a turnului de intrare :Cu mila lui Dumnezeu lo Constantin Racovila

Domn [Arai Moldovii.

Pe o piatra de mormant :Bine-cinstitorul Domn al [arii Moldovei lo

Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod, a impo-dobit acest mormant parintelui nostru MitropolitulSucevei, prea-sfintitul chir Teoctist, care s'a pris-tavit in anul 6986 (1478), luna lui Novembre 18.

* Pe un mormânt ,Acest grobnic iaste al preosfintitului Mitropolit

al Moldovei si inoitoriul acestii sfinte manastiri,chir Iacov, carele s'au mutat catra veacinicele la-casuri la anii 7286 (1778), in luna Mai 15; careledin shima s'au numit Evthimie, 1788.

* Pe alt mormânt :[Supt aceasta piatra zac oasele robilor lui

Dumnezeu Andrian ieroshimonah si Mariana mo-nahia, parin[ii dupa [trup] a preosfintitului Mitro-polit al Moldovii chir Iacov,, ale caror oase s'auadus aicea la anii 7266 (1758), Ghenarie 20.

24

370 N. IORGA

Pe un mormant :In anul 6985 (1476), luna Decembre 19, s'a

pristavit bine-cinstitoarea roaba lui DumnezeuMaria, Doamna bine-cinstitorului lo Stefan Voe-vod, Domnul Orli Moldovei, fiul lui BogdanVoevod.

Pe o piatra de mormant :Aceste gropi sant ale robilor lui Dumnezeu

Bogdan si Petru, fii lui lo Stefan Voevod, Dom-nul Orli Moldovei, cari s'au pristavit, Bogdanin anul 6987 (1479), luna lui Iulie 26, Petru inanul 6988 (1479), Novembre 21.

Pe o piatrA de mormAnt:Bine-cinstitorul Domn lo $telan Voevod, CU

mita lui Dumnezeu Domn al tarii Moldovei,fiul lui Bogdan Voevod, ctitor si ziditor al sfan-tului lacasului acestuia, care zace aici, si s'a pris-favit la vesnicele lacasuri in anul 7. . luna...si a domnit ani . .

Pe o piatra de mormânt :Acest rnormant este al Mariei Doamnei, fiica

lui Radu Voevod, Doamna Domnului tefanVoevod, Dotnnul tarii Moldovei, care s'a pris-lava la vesnicele lacasuri in anul 7 ..., luna

Pe o piatra de mormânt:Acest mormant este al bine-cinstitorului Domn

Io Bogdan Voevod, Domnul tarii Moldovei, fiullui Stefan Voevod, ctitorul sfantului lacasului aces-tuia, care s'a pristavit la vesnicele lacasuri inanul 7025 (1517), luna lui April 20, la miezuln optii.

.,

1NSCRIPTU BUCOVINENE 371:

Pe o piatra de mormAntAcesta este mormfintul Mariei, ce i s'a zis

Cneajna, fiica lui Stefan Voevod, Domnul tariiMoldovei, ctitorul acestui slant lácas, care s'a.pristavit la vesnicele läcasuri in anul 7026 (1518),luna Mart 18.

Pe o piatra de mormAnt :

Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul lo PetruVoevod, Domnul tarii Moldovei, a impodobitacest mormant Doamnei sale Maria, care s'apristávit la vesnicele FAcasuri, vesnica ei pome-nire, la anul 7037 (1529), luna lunie 28 de zile.

Pe o piatrA de mormAnt:

Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul Io PetruVoevod, Domnul tárii Moldovei, a impodobitacest mormant nepotului s'au Stefan Voevod,care s'a prisavit la vesnicele licasuri in anul7035 (1527), luna . . . .

Pe o piatra de morrnAnt,

.... care s'a pristávit la vesnicele lacasuri inanul 7066 (1558), luna . . .

Pe o piatra de mormAnt:Aceasta este piatra de mormant pe care si-a

ficut-o Teofan, lost episcop de Radduti, de locdin Putna, care s'a pristávit in anul 7178 (1669-70).

Pe o piatra de mormAnt,Bine-cinstitorul Domn al tärii Moldovei . . .

marele lo Alexandru Voevod, fiul lui BogdanVoevod, nepotul bunului Stefan Voevod . . suptegumenul lo . . . in anul 7066 (1558), Maiu.

.,

372 N. IORGA

9. Sihistria.*[Aceasta] sfánta sihästrie put[neana] din ceput

este fácuth de lemn de Ilie Cantacudzan i s'auinnoit, fkändu-se de piaträ, in dzilele Mgrii SaleConstantin Racoviti Voevod, cu mila a multorcre§tini, prin silinta staretului Si lion i s'au stint-atde chir Dosoftei, episcop de Radauti, leat 7266(1758), Pim At- (sic).

* Pe o piatra de mormAnt:Aice odihneVi robul lui Dumnezeu Dosoftei

staret, vleat 7262, Sep. 2.

10. RAclAuti.Inaeriptie :

Cu bine-cuvântarea Tat'alui, i ajutorul Fiului§i cu savar§irea Sfäntului Duh s'a inceput i

s'a zidit acest pridvor bisericesc de cdtre bine-cinstitorul §i inchingtorul Treimii Domnul loAlexandru Voevod, Domnul Orli Moldovei, inanul 7067 (1559), luna lunie 30, §i supt episcopulchir Eftimie.

Pe o piatra de mormant:Cu mita lui Dumnezeu Io Stefan Voevod,

Domnul tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod,a impodobit acest mormânt strabunului ski, bi-trftnului Bogdan Voevod, in anul 6988 (1480), lunalanuar 27.

Acest mormânt I-a fácut me§terul Ian.

Pe un alt mormant :Bine-cinstitorul §i de Hristos iubitorul lo Stefan

Voevod, Domnul Orli Moldovei, fiul lui Bogdan


Voevod, a impodobit acest rnormânt sträbunuluiski Latco Voevod, in anul 6988 (1480), lunalanuar 20, supt episcopul de Radauti loanichie.

Pe o piatra de mormAnt:

Bine-cinstitorul si de Hristos lubitorul Io tefanVoevod, Domnul tárii Moldovei, fiul lui BogdanVoevod, a impodobit acest mormânt stramosuluiski Io $tefan Voevod cel vechiu, care a bitutpe Unguri la Hindiu, in anul 6988 (1480), lunaMaiu 20.


Cu mila lui Dumnezeu bine-cinstitorul Domnal nostru, lo $telan Voevod, Domn a toatá taraMoldovei, a impodobit acest mormant strimosuluiski lo Roman Voevod, Domnul tarii Moldovei,in anul 6987 (1478), luna lui Decembre 15.


Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul Io $tefanVoevod, Domnul tárii Moldovei, fiul lui BogdanVoevod, a impodobit acest mormânt buniculuisäu Io Bogdan Voevod, fratele lui AlexandruVoevod, in anul 6988 (1480), luna lunie 25 dezile, spre vesnica lui pomenire.

Pe o piatrA de mormAnt :

Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul lo $tefanVoevod, Domnul tärii Moldovei, fiul lui BogdanVoevod, a impodobit acest mormant unchiuluisan lo Bogdan Voevod, fiul lui Alexandru Voevod,in anul 6988 (1480), luna lui lanuar 30.

374 N. IORGA

Pe o piatra de mormânt 8lo Stefan Voevod, Domnul tarii Moldovei, in

anul 7005 (1497), luna April 11, a impodobit mor-mantul acesta strdbunei sale, Doamna Anastasia,care a dat Cotmanul acestui laca$, fiicei luiLatco Voevod, care s'a pristavit in anul 6928(1420), luna Mart 26.

Pe o piatra de mormânt:Bine-cinstitorul $i de Hristos iubitorul lo Stefan

Voevod, Domnul tarii Moldovei, fiul lui BogdanVoevod, a impodobit acest mormant maicii sale,Stana, in anul 7026 (1518), luna lanuar 28, suptepiscopul Pahomie.

Pe o piatra de mormant:.... s'a pristavit la vesnicele lacasuri.

tn altar .Adeca eu, robul lui Dumnezeu, lo Bogdan

Voevod, Domnul tarii Moldovei, am binevoit cua noastra inima buna si cinstitoare $i din toathvoia noastra si ne-am sfátuit cu al nostru ru-gator, chir Pahomie, episcopul de Radauti, si amfficut pentru sanatatea noastra $i pentru man-tuirea sufletului Domniei Me le $i sandtatea noastra$1 pentru mantuirea sufletului Domniei Me le siam dat Mitropoliei noastre de la Radauti, undeeste hramul Sfantului arhierarh $i facator deminuni Nicolae, opt sute de zloti, ci episcopulnostru Pahomie sau pe care Dumnezeu il va alegeepiscop in Mitropolia noastra, acesti episcopidui:4 viata lui, si aiba toti a ni sluji in toataviata noastra, cat ni va da Dumnezeu sä &aim,


in fiecare an in Dumineca Mironositelor searaparaclis §i la utrenie dumnezeiasca liturghie, cuWO popii, §i dupà viata noasträ câtà ni-o va daDumnezeu, in fiecare an s'a aibd a ne sluji,pentru mântuirea noastra, seara parastas i lautrenie liturghie. A§ijderea, dacA ar indräzni ci-neva §i n'ar implini dania noasträ, acela sä-.idea socotealà la strwica judecatá a lui Hristos. . In anul 7023 (1514), luna Decembre 8 zile.

* in pridvor :

Supt aceastä piiatrá zac oasäle ràphusatei Mariia,giupaneasa logofetului Alexa Nicolescu, de laTara-Romaneasca, care s'au pristávit aice la RA-d'auti, la anul 1770, lulie 4 zile.

Pe o piatra de mormant :Aceasta piatrà de mormant este a prea-sfinti-

tului parintele nostru, episcopul Gheorghie deRAdguti, care s'a pristhvit la vepicele làcwri inanul 7101 (1593), luna lui Mart 4.

In curte :

in zilele bine-cinstitorului §i de Hristos iubi-torul, lo Stefan Voevod §i a prea-iubitului sdufrate, [Petru Voevod], nepotii lui Stefan Voevod,ve§nica lui pomenire, a fgcut §i [impodobit] aceastatrapezarie, §i cu ajutorul Mitropolitului, in anul7027 (1519) i al §aptelea curgátor, in luna . . .,§i s'a sfAr§it in aceia0 tuna . . . .

11. Reuseni.Inseriptie :In anul 7011 (1502), Septembre 8, Io Stefan

Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnul tarii

376 N. IORGA

Moldovei, am binevoit si am inceput sa zidescacest lAcas, intru numele prea-cinstitului cap alcinstitului si sfintitului prooroc, inainte-mergAtorulbotezdtor loan, la acest loc unde a fost taiat capulpárintelui sau Bogdan Voevod. Si pe StefanVoevod I-a prins moartea, vesnica lui pomenire,iar fiul ski, Bogdan Voevod, a indeplinit ceia ceincepuse párintele sAu si a sfivarsit acest Matsin anul 7012 (1503), luna Septembre 18.

* Pe un mormânt :Aceasta piatrá pre mormänt au facut-o Mihä-

lachie Postelnic . . . Condrat, in dzilele Ducai[Voevod, pentru fiPul rgpfiusatului robul lui Dum-näzäu M . . . .

13. Siretiu.

Piatra de mormânt In biserica Treimii :Acest mormânt 1-a fäcut si 1-a impodobit cel

de bun neam jupanul Nicolae maicei sale Teo-dosia, sotia lui Lazor, care s'a pristávit la ves-nicele läcasuri, vesnica ei pomenire, in anul7084 (1576), lunie 7.

Pe un mormant :Acest mormant 1-a fácut si impodobit jupAnul

Nicolae párintelui sdu loan, ce i s'a zis Lazdrnegustorul, care este si ingropat aici, vesnica luipomenire, in anul 7085 (1577), luna lui Mart 1.

Pe un mormant armenesc :Acesta este mormântul bine-cuvántatului Marcu,

hut preotului Sahag, mort la 1553.


Pe un alt mormant :. . . . fiul lui Asfadur, Hogeanichian, mort In

1651, Novembre 15.

Pe alt mormant :

Acesta este mormantul lui Ovanes si al sotieilui, NAsatrug, si a fiului lor, Ciadbei. Dumnezeu

binecuvinteze. In anul 1629, Miercuri.

Pe alt mormânt :

Acesta este mormAntul lui Sultan, fiul. . . .

Pe alt mormânt:Acesta este mormântul bine-cuvAntatului Agopp,

mort in 1651 1

14. Solca.* Inscriptie :

In vreamea cAndu au prAdat Lesi cu CazaciBugeagul si au bAtut Neamti pre Turci la Beci,in zilele Domnului nostru Ducdi-Vodfi, DomntArdi Moldovei si a Ucrainei, aceastA piatrA aufAcut dumnialui AbAza Stolnic i cu prea-iubitàgiupdneasa dumisale Serbeica, ... nice Safta, fatadumnealui Paharnicului DumnfizAu si MA ... sAo pomeneascd intru inparatiia . . amin ; leat7192 (1683), luna Dechemvre 30 de zile.

* Pe o piatra de mormânt :Aice, supt aceastA piaträ, odihnesc oasele lui

Andrei AbAza ce au lost Vornic la Domna ;pristAvitu-s'au cAtrà Domnul in dzilele lui IoAntioh Voevod, in anul 7215 (1707), Ghenar 11.

' Traducerile dupa Kozak, o. c., pp. 122-4.

sä-i

378 N. IORGA

15. &Anti lie.

loan Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod,Domnul tArii Moldovei, a zidit acest läca§ intrunumele Sfantillui prooroc Ilie. S'a inceput in anul6996 (1488), luna Maiu 1, i s'a savai*t in ace-la§i an, luna Octombre 15.

Pe o piatrA de mormAnt:Aceastá piatrà de mormânt a fácut-o jupanul

Dumitrachi prea-iubitului §i mai marelui sdu fratejupAnul . . ., §i a fost ingropat aici, la mängstireasfântului prooroc Ilie, vqnica lui pomenire, inanul 7013 (1605) '. . . .


Aceasta piatrà de mormânt a facut-o §i impo-dobit-o giupáneasa . . . diia jupa'nului ei CArste,care s'a pristävit la ve§nicele läca§uri §i a fostingropat in anul 7172 (1654).

* Pe un mormAnt ,

Supt piaträ . räpousatu intru . . . anul 7271(1663), Februar.

16. Sintonufrie.1nscriptie .

Aceasta bisericg a facut-o lo Petru Voevod ..ii

sotia lui, Maria, in anul 7181 (1672-3).

' Restul rAu cetit greceste, ibid., p. 129.

INSCRIPTII. BUCOVINENE 379

Pe o iântâná :Aceasta lantana a fost facuta pe socoteala prea-

slintitului chir loan, episcop de Roman ; 7273(1665), lunie 12.

17. Suceava.

Biserica Sfantul Gheorghe.Inscriptie :

Cu voia Tatalui si ajutorul Fiului si savarsireaSlantului Duh a binevoit bine-cinstitorul si deHristos iubitorul Io Bogdan Voevod, cu mila lui.Dumnezeu Domnul tarii Moldovei, a zidi bi-serica Mitropoliei Suceava, unde este hramulSfantului mare mucenic si biruitor Gheorghe. Ainceput a o zidi in anul 7022 (1514), si n'aputut s'o savarseasca, iar fiul ski Io StefanVoevod, cu mila lui Dumnezeu Domnul tariiiMoldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu, de suptferesti mai departe a zidit-o si savarsit-o in anul7030 (1521), luna lui Novembre 6, iar al Domnieisale anul al saselea curgator, si a fost sfintita deprea-sfincitul Mitropolit chir Teoctist.

Pe zid ,

7082 (1474), lulie 24. In Dornnia lui lo Petru.Voevod, in anul 7097 (1588), tunic 24, s'a in-ceput biserica Mitropoliei si s'a mantuit si clo-potnita, si s'a %cut si la Manta Mitropolie. In anul7092, lulie 31, s'a nascut Stelan-Vodi, fiul luiPetru Voevod. Asijderea in anul 7028, Februar2, cu ajutorul lui Dumnezeu si-a primit schiptrulde la Imparatul turcesc si a fost asezat in Domniecu mana prea-sfintitului nostru chir GheorghieMovilovici, Mitropolit a toata tara Moldovei.

380 N. IORGA

La pridvor:Acest pridvor I-a fäcut Teofan Mitropolitul, de

loc din mänistirea R4ca, intru cinstea sfantuluimarelui mucenic loan cel Nou, in zilele bine--cinstitorului Domn al nostru lo Petru Voevod,anti! 7097 (1579).

Pe o piatra de mormânt,Aceastä piatrà de mormânt a fäcut-o §i im-

podobit-o . . . sale Ana, care s'a pristivit la ve--nicele lácwri, vwica ei pomenire; s'a ingropatin anul 7108 (1599), luna Octombre.

Pe o piatrá de mormant:

Aceastd piatri a fácut-o §i impodobit-o ju-panul Vasilie Hatman i sotia sa Mariana, feteilui Maria, §i s'a pristávit in zilele lui lo Gheorghe

tefan Voevod, in anul 7163 (1655) ..., luna ...28 de zile.

Pe o piatrA de mormânt:

Aceastä piaträ a fäcut-o i impodobit-o jupanullon . . . fiului sari Vasile, ca s5.-i fie vqnic6pornenire, in zilele bine-cinstitorului i de Hristosfiubitorului Io Grigore Voevod, in anul 7270 (1762),April 26.

Pe capela cimitirului.

Aceastä eclisiarnità a fAcut-o arhiepiscopuiAnastasie Crincovici, fost Mitropolit al Sucevei,in zilele bine-cinstitorului i de 1-fristos iubitoruluiDomn Miron Barnovschi Voevod, Domnul tariiMoldovei, in anul 7 . . . .


Biserica Sfantul Dumitru.Inscriptie:

Cu voia Tatalui §i ajutorul Fiului i savarOrea.Sfantului Duh a binevoit bine-cinstitorul i deHristos iubitorul lo Petru Voevod, cu mila luiDumnezeu Domn al tarii Moldovei, fiul batra-pului Stefan Voevod, a zidi biserica din mijloculcetatii Suceava, unde este hramul Sfantului mare-mucenic i biruitor, izvoritorul de mir Dumitru.A inceput sa zideasca in anul 7042 (1534), April,

i s'a sfivarOt in acela0 an, 7043, April 30, i s'asfintit cu maim preosfintitului Mitropolit Teofan.

Pe o piatra de mormant:Acest mormant 1-a impodobit lo Petru Voevod

fiului ski Bogdan, care s'a pristavit la vwicelelacauri §i s'a ingropat aici in anul 7048 (1539),luna Septembre 3.

Pe o piatra de mormant:Acest mormant 1-a facut [i I-a impodobit] ....

parcalabului de Hotin, care s'a pristavit ia ve§-nicele läca§uri in anul 7049 (1541). . . .

Pe o piatra de mormant:[Acest mormant 1-a facut §i 1-a Impodobitl

Dragan Logofat sotiei sale Ana, care s'a pristavitla vqnicele lacapri §i s'a ingropat aici, anul ....

Pe o piatra de mormant:Acest mormant 1-a impodobit jupaneasa

ca, sotului ei, robul lui Duinnezeu Toma, MareleVistiernic, care s'a pristavit la vepicele Mum-I,In anul 7051 (1543), luna August 21.

. . .

382 N. IORGA

Pe o piatra de mormânt :Acest mormânt 1-a fácut si impodobit Maria

Mogaldeasa fiului ei M . . ., care s'a pristhitin anul 7102 (1599), luna . . . .

* Pe o pistil de mormant ,

Aceasta [piatrã] . . . fiiului ski Frangule, ce-aulost vfitah de aprodzi, in anul 7 . . . .

Pe clopotnita :

Bine-cinstitorul si de Hristos iubitorul loanAlexandru Voevod, cu mila lui Dumnezeu Dom-nul prii Moldovei, a bine voit si a zidit aceastäclopotnità in anul 7 . . . .

Biserica lnvierii.Inscriptie .

Cu voia Tatdlui si ajutorul Fiului si sAva'rsireaSfAntului Duh s'a inceput acest hram intrunumele lnvierii lui Hristos: 1-a ficut si 1-a sä-varsit Elena, Doamna lui Petru Voevod, fiica luiloan Despot Tarul, pentru sufletul Domnului eiPetru Voevod si al ei, 7059 (1551), luna lunie15 zile.

Biserica Sfdntul Ion.lnscriptie :

Cu voia Tatálui si ajutorul Fiului si savar-sirea Slântului Duh lo Vasile Voevod, Domnullärii Moldovei, a zidit aceastä biserici, unde estehramul cinstitului prooroc, inainte-mergatorul sibotezätorul loan si s'a sävArsit in anul 7151 (1643).


Biserica Sfdntul Nicolae.lnscriptieCU voia Tatalui si ajutorul Fiului si savarsirea

Slantului Duh s'a inceput si s'a zidit acest lacasintru numele Sfântului ierarh Nicolae. i I-ainoit jupanul Nicoara Prajescul, Mare le Vistiernic,si jupaneasa lui, Maria, si copiii lor, in anul7119 (1610-11).

Pe o piatra de mormant :Piatra aceasta de-asupra rnormantului a facut-oimpodobit-o jupaneasa Ilisafta jupanului ei

lane ce i s'a zis Calughero, Marele Vistiernic, carea murit si a lost ingropat in anul 7104 (1596),Mart 24. (Greceste): A murit robul lui Dumnezeuloan Vistierul din Pogoniana ; 1595.

Pe o piatra de mon-WantAceasta piatri a facut-o i impodobit-o Lupul

Prajescul fiului sau, Mihail Präjescul, care s'apristavit in anul 7173, Decembre 28.

Pe o piatra de mormântAceasta piatra a facut-o si impodobit-o sie

panul . . ., care s'a pristavit in anul 7048 (?)(1540 ?).

In altar :Aceasta piatri a facut-o Bursuc Atanasie, anul

7124 (1616).

Biserica Precistei, la *ant.Pe o piatra de mormântAdu-ti aminte Doamne, tmpreuna cu sfintii, de

sufletul robului tau, loan, fiul lui Manuil Muratcu

ju-

si

384 N. IORGA

Grecul. A adormit §i s'a ingropat pe vremeaDomnului lo Bogdan Voevod, fiul Marelui Domnlo Stefan Voevod, in anul 7018 (1510), indictia a3-a, August 11.

Pe o piatrA de mortnAnt:

Acest mormant 1 a impodobit roaba lui Dum-nezeu Nastasia, omului ei Muratcu, care s'a pris-tfivit la veviicele ldcapri in anul 7019 (1500),luna Octombre 15, venica lui pomenire.

Pe o piatrA de mormAnt,

Acest mormant 1-a impodobit roaba lui Dum-nezeu Marua omului ei Procopie, din Pscov,care a raposat la ve§nicele laca§uri in anul7033 (1525), . . . zile.

Pe o piatra de morrr Ant :

Aceasta piatra a facut-o §i impodobit-o roabalui Dumnezeu monahia Maria, prea-iubitului ei. . . Petru, in anul 7 . . . .

Pe o piatra de mormAnt:Aceasta piatra a facut-o Stefan Ji[cnicerull . . .,

in anul 7027 (1519), luna . . . .

Pe o piatrA de mormAnt:Aceastfi piatra a facut-o §i impodobit-o . . .

jupanesei sale, Anastasia, fiului ski Gheorghe.

La Museu.Pe o piatra de mormAnt :Anul 7020 (1512), a raposat robul lui Dum-

nezeu jupanul Ion Dragoiu parcalabul, in lunalui Octombre 16.


Pe o piatra de mormant:A adormit robul lui Dumnezeu Vlad, omul de

casä al fericitului Isaac, domnul de Teodoro sial Cazariei; anul 6988 (1480)1.

Pe o piatra de mormant :. . . . loanichie din cetatea Sucevei.

La o pivnitei.

. . . . Domnul nostru lo Miron BarnovschieVoevod . . . si a murit in anul . . .

Cimitirul vechiu.

Pe o piatra de mormant :(In latineste :) Aici se odihnesc douä fete, Anita

cu sora ei Doroteia, care au murit in aceiasi zi :le-a facut pornenire Gerusa (?), in anul 1586.

Pe o piatra de mormant:(In latineste :) S'a ingropat milostiva Doamna

Elisabeta, sotia domnului Tarnawski, centurionulprea stralucitului Domn al Moldovei leremiaMoghila, care si-a isprävit viata la 14 August,anul 1605. Odihneased in Firistos Isus, Domnulnostru, intru invierea vietii.

Pe o piaträ de mormant:Aceasta piatrá de mormant a fAcut-o si a im-

podobit-o Onciul fiicei lui Anghelinei, care s'aprisavit la vesnicele racasuri in anul 7109 (1600),Decembre 31.

' E Isac, cumnatul lui $tefan-cel-Mare, prin Doamnaacestuia, Maria.

25

386 N. IORGA

Pe o piatra de mormant:Aceastä piatrA de mormAnt a fácut-o i a im-

podobit-o jupAneasa Maria, fiica lui Fealte 1, dom-nului ei, Gavril Stolnicul i portarul Sucevei, §ia riposat la ve0lice1e lAcapri, ve0lica lui po-menire, la anul 7135 (1625), luna August 17 zile.

Pe o piatra de mormant,AceastA piaträ a fAcut-o i a impodobit-o ju-

pAnul Zota cApitanul i sotia lui, Ana, fiului lorMihalachi, care s'a pristAvit la vwicele lAca§uri0 a fost ingropat in zi de SAmbdtä, la anul7155 (1647), luna April 10 zile.

Mcincistirea armeneascci Zamca.

Pe o piatra de mormant:Aceasta este piatra de mormAnt a lui Agopp,

fiul lui Amira, care este ziditorul acesiei bisericiarmene0i rAsdritene, in anul I. . . .

Pe o piatra de mormant:Acesta este mormAntul episcopului Ovanes,

care a murit in anul . . . .

Pe o piatra de mormant:Acesta este mormântul: lui Oxindie . . . ridicat

lui. Spuneti o rugAciune pentru sufletul lui.

Pe o piatra de mormant:Acesta este mormAntul preotului Haciadur, mort

la 17 lunie, anul 1625.

' Valentin.

INSCRIPTI I BUCOVINENE 387

Mdneistirea armeneascci Hagtgadar.

Pe o fântAna a

AceastA fAntAnA este intru amintirea baronului,.distins de impArat, Gheorghe de Capri si a sotieisale, baroneasa Maria de Maratei, 1793.

18. Sucevita.Pe o piatra de mormfint :Acest mormant I-a fAcut si 1-a impodobit lo

leremia Moghila Voevod fetei sale Samfira, cares'a pristavit la vesnicele lAcasuri si s'a ingropataici in anul 7104 (1596), luna lui Mart 7 zile.

Pe o piatra de moi mânt .Aceasta piatrA de mormAnt a fäcut-o si a im-

podobit-o jupAnul Gavril, fost Stolnic, celui maiinainte räposat, bine-cinstitorului si de Hristosiubitorului Domnului nostru lo leremia MoviliVoevod, cu mila lui Durrmezeu Domn al tAriiMoldovei, vesnica lui pomenire si fericità odihriA,in anul 7114 (1606), luna lunie 30.

Pe o piatra de mormânt,S'a pristivit robul stapanului nostru [sus

Hristos lo Simeon MoghilA Voevod, Domnul Tarii-RomAnesti si cu binecuvAntarea lui DumnezeuDomnul tárii Moldovei, in anul 7113 (1605), lunalui Septembre 14, si a rAmas niormAntul lui inuitare, fAri impodobire, !Arra ce i-a plficut luiDumnezeu sä ajungä fiul lui prea-iubit, lo GavrilMovili Voevod, Domn in Scaunul cel d'intAiu alpArintelui sAu in Tara-Romaneasca, impreuni cumaica sa, Melania Doamna; atunci a ficut el

388 N. IORGA

piatra si a asezat-o, in anul 7128 (1620), lunaMart 15.

Pe un mormAnt:Aceastfi piatrà de mormânt a facut-o jupanul

Gheorghe, parcalab de Hotin, si doamna lui,Cristina, fetei sale, jupâneasa Anghelina, care s'apristAvit la vesnicele lacasuri '....

Pe o piatrA de mormAnt ,

Aceastä piatrà de mormAnt a fäcut-o si a im-podobit-o jupftnul Simeon MovilS, Hatman siparcalab de Suceava, fiicei sale, Teodosia, cares'a pristAvit la vesnicele lácasuri si a fost in-gropatà aici, 7105 (1594), luna Septernbre 28.

Pe o piatrA de mormAnt ,

Aceasta piaträ de mormânt a facut-o jupâneasaIrina jupanului ei loan, anume, Postelnic, cares'a pristdvit la vesnicele läcasuri si a fost in-gropat aici ..., in zilele bine-cinstitorului Domnulnostru lo ... Moghilà Voevod . . ., in anul . . . .

Pe o piatrA de mormant:

Acest mormânt I-a fAcut si I-a impodobit ju-pAnul Nicoarg, al treilea logolät, fiului s5u Pro-copie, care s'a pristgvit la vesnicele lacasuri,vesnica lui pornenire, in anul 7106 (1598), lunaNovembre.

Pe o piatra de mormAnt:Aceastà piaträ de mormAnt a ridicat-o si 1m-

podobit-o Ana jupanului ei Gheorghe Postelnicul,

' E Gheorghe Lozonachi, din Lozna, fratele DoamneiEliaabeta a lui leremia MovilA.

INSCRIPTII BUCOV1NENE 389

care s'a pristavit i ingropat aici, vqnica luipomenire, in anul 7109 (1600), Novembre 13.

Pe o piatra de mormant :

Aceasti piatri de mormânt a fãcut-o bi a im-podobit-o Ana i fetei sale Maria, care s'a pristivitla vepicele ldcwzri, vwtica ei pomenire, inanul 7118 (1600), luna Februar 1.

* Pe o piatra de mormant :

Aceasta piatrá iaste fAcutä de iubitoriul deDumnadzau Toader Várnav, treti Vistier, §i aupus . . . lui sat', Constantin Silion biv Vel Me-4delnicer, Marta sotului ski Nicolae, fiului sit'. . . biv Vel Medelnicer, Saha sotului salt iCaterina, fiica lor, let de la Firistos 1765, Mart 1.


Aceastá piatri a facut-o i a impodobit-o 6-lugarul Andonie pentru el InsuO, ca sfi fie amin-tire in anul 7127 (1618-9).

Biserica Parohialei.

Inacriptie :

S'a zidit acest hram a bogoiavleniei cu aju-torul §i bunavointa lui Dumnezeu i cu bine-cuvântarea celui de Dumnezeu iubitor episcop alnostru Dosoftei de Rädauti, cu ajutorul iubitorilorde liristos, prin rnilostive daruri, 1772 anul, lunaAugust 1, supt staretul loasaf, vwlica lui pome-nire, amin.

390 N. I ORGA

19. Vama.*Pe stalp:Din mila lui Dumnazdu Domnul lo Mihai;

Racovita Voevod, Domn i obladuitor a toaraMoldavia, la valet 7224 (1716), al triile randua Domnii Me le, radicat-a puternica 1mparatie tur-tasca oaste asupra Nemtilor, si la aeastea mes-tecaturi multa prada s'au facut bietii tari a Mol-dovii de spre parte Nemtilor, poftindu-i si che-mandu-i o sarna de boeri a Moldovii si din ciimai de [gos], de pururi cum santu Moldovenii,incat nu ail ramas manastire sau biserica [caresa nu fi fost pradata] ; (trei litere neintelese).

...Cu o sama de Nemti i Moldoveni, Munteni,Unguri, Sarbi, cat[ava] adunaturä ; &aè far deveste ni-au lovit la Scaunul nostru in BO, cu[ganldu ca sa ni e, precum au luat Pivoda Ca-pitan pe Necolai Mavrocordat, Domnul munte-nescu, din Scaunul Tarai, din Bucuresti, i I-audus la Sibii, iar noi, cu agutoriul lui Durringdzau,i-am biruit si i-am rdspins, dar i movila amfacut pe trupurile lor si minunata cruce i cer-dac de piatra laugh movila am facut, Iârigà dru-mul cel mare din josul Cetatui, unde au fost sirazboiul.

acestu stklpu, si am mersu pe muntele cesä chiama Mastacanisul si pe muntele Suhardul,pogorandu-ne pen codri si ape, am vinit in TaraUnguriasca, intr'un sat anume Rodna, si de acoloinpreuna cu Maria Sa Sultanul i cu multime deMari, pradandu i arzändu, pan la cetate Bis-tritii, am incungurat-o de toate pari1e, i s'audat; numai cetate singura aü rämas. [Apoi s']auslobozit Mari in prada, trecand de Muncae", la


Ungurime den alarä ; si s'au intorsu prin Mara-morgs, au prádat [tot Maramor5sul1; care pradàsi jai s'a pomeni la Unguri; si apoi ne-am in-tors la num....

. . . lordache Cantacozono Vel Comis [isprav-nic]; si ae-asth pradà si robie ce f5cu in pa-mfintul Wei Moldovii si a tgri unguresti s'aufAcut din pricina ghindrarilor de Ardeal, sianume Stefan Stinvil, ghinärarul den Sibii, sibaronul de Tighe, ghingrarul den Brasov, siSantamor, ghinfirarul de Bistritä; cari pentrua'dasta sh de ei sunà innainte lui Dumn5zdu, lainfricosatul gudet, crié pentru spurcata lAcomielor trimitind asupra WV pentru dobAnda for(cAteva litere neintelese).

20. Moldovita '.Inscriptie :

Cu voia Tatálui si ajutorul Fiului si sAvarsireaSfântului Duh eu, robul stApanului mieu IsusHristos, bine-cinstitorul Petru Voevod, cu milalui Dumnezeu Domn al tarii Moldovei, fiul lui$tefan Voevod cel bátrán, am zidit si savArsithramul acesta intru numele Bunei Vestiri aPrecistei, stapdnei noastre, NI6scAtoarea de Dum-nezeu si pururea Fecioarä Maria, in anul 7040(1532) si s'a isprivit in tuna Septembre 8, suptegumenul Stefan ; si s'a scris in anul 7045 (1537),supt egumenul Avramie.

Insemnare zugravita :

S'a scris acest hram din porunca Domnului

' Trecuta din greea1A aici.

392 N. IORGA

lo Petru Voevod, Domnul tarii Moldovei, si s'asivarsit in anul 7045 (1536), luna Septembre.

Pe un mormant ,Aceasta gropnita si-a facut-o si impodobit-u

preasfintitul parintele nostru chir Efremie, epis-copul de Radauti, in zilele bine-cinstitorului si deHristos iubitorului Domnului nostru lo RaduVoevod, in anul 7127 (1619), luna . . . .

Pe o piaträ de mormânt :

Acesta este mormantul preasfintitului parinteluinostru chir Efremie, episcopul de Radauti, undeeste si ingropat, unde s'a inchinat lui Dumnezeusi maicei sale Precistei din cea d'intaiu a satinereta, vesnica lui pomenire, in anul 7134(1626), luna . . . .

Pe o piatra de mormânt :Aceastä piatra de mormant a facut-o si impo-

dobit-o jupanesei sale Maria, si a trait cu dansain tovfiräsie, jupanul ei, Gheorghe Draganovici, sia trecut din acest veac catre vesnicele 1dcasuri,unde se odihnesc drepcii, in anul 7129 (1621),luna lui April, 20 de zile, Marti.

Pe o piaträ de mormant:

Aceasta piatra de mormant a facut-o si aimpodobit-o jupanul Constantin Starcea, [Arca-labul de Hotin, surorii sale, jupanesei Ana, fiicajupanului Petrascu Starcea din Vascauti, in tinutulHotinului, care s'a pristavit la vesnicele läcasuriin satul Miclauseni, din tinutul Dorohoiului, si afost ingropata aici, 7145 (1637), Mart 11.


Pe o piatra de mormAnt :

AceastA piatrà a facut-o jupanul GheorgheCorosteanu jupanesei sale, Antimia: s'a pristavitla vesnicele lacasuri in anul 7151 (1643), lunaFebruar 23.

Pe o piatrA de monnânt .. . . au impodobit-o sotia jupanului Turcul

Sulgerul, parintelui ei.

Pe o piatra de mormAnt .

Aceasta piatra a facut-o jupaneasa Salta ju-panului ei Patrascu . . ., care s'a pristavit la ves-nicele lacasuri in anul 7111 (1603), luna lulie20 de zile.

Pe o piatra de mormAtit :

Acesta este mormantul preasfintitului nostruchir Gheorghie, episcop de Roman, care s'a pris-tavit unde s'a inchinat lui Dumnezeu, in anul7173 (1665).


Acesta este morrnantul preasfintitului nostruparinte chir Anastasie, episcop de Roman [cares'a pristävit la vesnicele licasuri], vesnica lui po-menire, in anul 7160 (1652), lanuar 10 . . . .

Pe o casA :

Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cusavarsirea Sfantului Duh, adeca eu, robul stA-panului mieu Isus Hristos, Efrimie, episcopul deRadauti, am facut aceasta clisiernita intru numelelui Isus Hristos si al Sfintei NAscatoare de Dum-

394 N. IORGA

nezeu, in zilele lui 10 Constantin Voevod, §i s'asávarOt in zilele lui lo Stefan Voevod. S'a inceputla 20 Mart 7118 (1610) §i s'a s'AvarOt in luna luiAugust 26, anul 7120 (1622), supt egumenulAgafton. Arsenie.

21. Vo lovit.Inscriptie.Bine-cinstitorul i de Hristos iubitorul Io Stefan

Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn al tdriiMoldovei, i cu Doarnna sa Maria, fata lui RadulVoevod, §i cu prea-iubitul lor fiu Bogdan Voevod,au ridicat acest hram intru numele ridicArii cin-stitei i de viati d'atfitoarei Cruci. $i s'a inceputin anul 7008 (1499), i s'a sfar§it in anul 7010(1502), iar al Domniei lui anul al patruzeciaselea curgator, luna Septembre 14.

22. Voronet.Inseriptie :lo Stefan Voevod cu mila lui Dumnezeu Dom-

nul tArii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, aminceput sä zidesc acest hram al mgrAstirii de laVoronet, intru numele Sfântului i slävituluimarelui mucenic i biruitor Gheorghe, in anul6996 (1488), luna Maiu 26 Luni, dupfi coborireaSfântului Duh, §i s'a sfax§it in acela0 an, lunaSeptembre 14.

Pe o piatrA de mormAnt :Acesta este mormântul pgrintelui nostru David,

schimnicul Daniil.Pe o piatrA de mormAntAcest mormant 1-a Facut §i I-a impodobit ju-

pfineasa Salomia jupanului Barnovschi Hatma-nul, anul 7075 (1567), luna Mart 1.

§i

vi

BUCOVINENE 395.

Pe o piatird de mormant

In .anul 7108 (1599), luna Novembre 1, In zilelebine-cinstitorului si de Hristos iubitorului Domn loIeremia Moghilà Voevod, acest mon/IL-it I-a fAcutsi 1-a impodobit jupAneasa Anghelina jupanuluiei, Gligorcea, Marele Vornic, care s'a pristAvit sis'a ingropat aici, impreunA cu prea-iubita maiaa ei, jupAneasa Maria, care s'a pristAvit in zilelebine-cinstitorului Domn lo Bogdan Voevod siaici a fost ingropatfi, in anul 7079 (1570), lunaNovembre 23.

Pe o piatra de mormânt :

Acest mormant I-au impodobit Turcea i StoicapArintelui lor jupanul Florea, care s'a pristavitla vesnicele lAcasuri, in anul 7013 (1505), lunaIanuar 18 zile.

Pe o piatrA de mormant

In zilele bine-cinstitorului Domn Ion Dias Voe-vod, WA' eu, Mitropolitul chir Grigorie, frica demoarte m'a prins and aveam vrAsta de saptezeci

trei de ani, si m'am gandit cä acest pAhar nuva trece de la mine; m'am hotArit pentru acestlAcas a toatà frAtia acestui slant lácas, si mi-amfAcut aici mormânt, pentru ca, atunci and voiufi mort, sA fiu Ingropat. In anul 7078 (1570),luna Februar 5.

lnscriptia de la MiazAzi, zugrAvitä :

Cu voia TatAlui si cu ajutorul Fiului si sAvAr-sirea SfAntului Duh i cu truda robului lui Dum-nezeu chir Grigorie, Mitropolitul a toatA tara Mol-dovei, s'a prilejit de s'a inceput i s'a zidit si

INSCRIPTU

-396 N. IORGA

s'a sgvir§it acest mic pridvor i s'a scris im-prejur toatä biserica pentru sufletul säu, iqzilelebine-cinstitorului Ion Ilia Voevod §i a maiciisale Elena in anul 7055 (1546), luna Septembre 14.

AltA inscriptie :

Acest pridvor I-a impodobit i 1-a aurit Teofan,rhiepiscopul Moldovei, in anul 7055, luna luiul e 12, vepica lui pomenire.

Supt chipul Mitropolitului Grigorie, inscriptie :

Stgpane Isuse Hristoase, primqte rugáciunea§i truda mea, acest mic pridvor, robul lui Dum-nezeu Mitropolitul chir Grigorie in numele TátiLel slant.

Mai jos :Robul lui Dumnezeu Marcu pristavul, care a

ilujit sfantul lAca§ acesta §i läcauI sfintei ma-riAstiri . . . .

Pe o piatrA de mormAnt :

Aceastà piatra a läcut-o Anastasia, jupdneasalui Vfiscan Mohild, parcglab de Hotin, fiuluiIn anul 7200 (1592), luna Maiu 11 zile.

Pe o piatrA de mormAnt :Pomene0e, Doamne, sufletul roabei Tale Eu-

dochia, cea pdcatoasfi, in Imparatia cerului ; cares'a pristavit in anul 7076 (1568), luna lanuar6 zile.

Pe aceiagi piatra de mormAnt:

Acest mormant este al monahului Teodosie,cAruia i s'a zis Teofan schimnicul, vqnica luipomenire, i s'a pristavit in anul 7083 (1575),luna Decembre 8 zile.

INSCRIPTII BUCOVINENE 39?

Pe o piatra de mormant

Aceastà piatrà, mult greOul tahigraf monahutFilotei... din Voronet a pus-o asupra mormantului

cánd era viu i 1-a prins frica de moarte, In,zilele bine-cinstitorului lo Dimitrie Voevod, Inanul 7182 (1674), i s'a pristávit in anul 7210(1701), luna Octombre 17.

23. Zihárqti.Pe o piatra de mormântAcest mormfint 1-a impodobit jupftnul Nicoarà

HArovici, parcglabul flotinului, maicii sale Marena,care s'a pristävit la vqnice1e läcwri in anul7008 (1599), luna Septembre 8.

Pe o piatra de mormânt :Aceastd piaträ a fäcuto i a impodobit-o.

Anastasia Pâch jupAnului ei Ion rack MarePostelnic, in zilele lui 10 Vasile Voevod, in anut7157 (1649), lunie 10.

ski,

,

Tab la numelor §i lucrurilor '

A.

AbAza (Andrei), 377.Adamovici (Gherasim,

episcop), 51.Adrian (ieroshimonah,

tathl Mitropolituluifacov 1-iu), 240, 369.

Adrian (tatgl episcopu-lui Teofil de Rh-dguti), 252.

Adrianopol, 81.Agafton (egumen la

Moldovita), 394.Agopsa (ingropat la

Siretiu), 377.Agopsa (ctitor la Zam-

ca), 386.Alboteanu (profesor la

Iasi), 75.Alecsandri (Vasile), 82,

97, 106, 311, 348.Alecsandri (Paulina),

311.

Alexandru cel Bun,136, 138, 141, 161,215, 239, 274.

Alexandru (Lápusnea-nu). V. Läpusn.,:anu(Alexandru).

Alexandru (fiul lui Ste-faneelMare), 160,240, 366, 382.

Alexandru (fiul lui Bc g-dan Orbul), 371.

Amfilohie (episcop deHotin), 57.

Amiza (pärintele ctito-rului de la Zamca,Agopsa), 386.

Ana (Doamna lui A-lexandru -.eel-Bun),274.

Ana (sotia LogofätuluiDrAgan), 381.

' Tabla e fAcutA de d-ra Maria Ciorea.

- -

398 ROMANISMUL TN TRECUTIlL BUCOVINEI

Ana (sotia boieruluiTotrusanu), 181.

Ana (sotia PostelniculuiGheorghe, ingropatla Sucevita), 388.

Anastasia Doamna,(sti 5buna lui tefan-cel-Mare), 374.

Anastasia (sotia Logo-ffitului Teodor, al luiRares), 197, 364.

Anastasie (episcop deRoman), 393.

Andonie (calugar laSucevita), 389.

Andreevici (Samuil),97.Anghelina (fiica par-

dlabului Gheorghede Hotin), 388.

Anghelina (jupftneasaVornicului Gligorie),395.

Andrasfalva, 241.Anjinco (vames), 181,

367.Antimia (sotia lui Ghe--

orghe Corosteanu),393.

Arbure (tatal lui Luca),361-2.

Arbure (Luca, boierullui tefancel-Mare),183, 361-2.

Arburea, 183, 235, 361.Ardeal, 11-2,15, 19, 26-

30, 36, 39, 45, 48-51, 54-6, 58-60, 72-4,86, 88-9, 91, 93, 97-8,100, 103-4, 108-9,172, 178, 207-8, 212,219, 224, 328, 332,390-1.

Areni, 141, 145.Arges (Biserica Dom-

neascA), 238.Armeni, 77, 113, 145,

161, 163, 312, 329,330.

Aron-Vod5, 160, 368.Asachi (Gheorghe), 81.Asfadur (din Siretiu),

377.Atanasievici (tefan),

64.Atanasievici (cleric din

Bucovina), 73.Avramie (egumen la

Moldovita), 391.Axelrad (Prusian), 243.

B.

Babes (Vincentiu), 95. I 12-3, 124, 192.Back' (oras, judet), I Baia, 298-9.

TABLA NUMELOR §I LUCRURILOR 401

Bal§ (Gheorghe), 363.(loan), 166. (Maria,sotia lui Gheorghe),363. (Vasile), 53, 78,166.

Banat, 58, 86, 95, 145.Barit (Gheorghe), 82,

86, 348.Barko (general) 30,

33-4, 37, 41.Barnovschi (fatal lui

Miron-Vodá), 335-6,394.

Barnovschi (Miron),153, 335-6, 363, 380,385.

Barnovschi (Salomeia),394.

Basarab-cel-Mic (Tepe-lu§), 366.

Basarabia, 62, 358-9.Badáuti, 235, 280, 282,

284-5, 287, 340.BA16§escu (Isaia, epis-

cop), 68, 71.BArgAu (pas), 29.BArsa (Taraei), 12.Beldiman (Gheorghe),

34.Be !grad, 16-7. (pacea

de la), 26.Bendel la (Teofil, epis-

cop), 104.Beäthy (Aloisiu de), 66.

Bereghy (Pavel, cano-nic), 60.

Berlin, 16, 4).Bilca (sat), 241.Bistrita (ardeleand), 29,

207, 224, 390-1.Bistrita (rALI moldo-

vean), 13, 293-4.Blaj, 48, 85-7, 90.Blajevici (Teoctist, e pis-

cop), 74, 87-8, 105.Boca (preot), 196.Bocche-di-Cattaro,104.Bogdan-Duica (G.), 63,

85, 90, 99, 108, 110,113.

Bogdan I-iu, 237-9,298.

Bogdan al 11-lea, 166,239, 366, 368-70,372-4, 376, 378, 394.

Bogdan Orbul, 147,161, 205, 247, 250,370-1, 374, 379, 384,394.

Bogdan 1.1pu§neanu,395.

Bogdan (fratele luiAlexandru-cel- Bun,239.

Bogdan (fiu al lui Ste-fan-cel-Mare), 370.

Bogdan (fiul lui PetruRare), 132, 381.

26

402 ROMANISMUL IN TRECUTUL BUCOVINEI

Boian, 333, 343, 350,358.

Borzesti, 167, 246.Bosance (sat), 164-5.Bosnia, 22.Botnar (Mihai), 88.Botosani, 39, 66, 165,

312, 338.Bourguignon (guver-

nator at Bucovinei),114.

Braileanu (preot), 195.Bran (pas), 12.Brandenburg, 75.Brasov, 390-1.Brancoveanu (Cons-

tantin-Voda), 298.Bretc, 12, 29.Buccow (general), 11,

14.Buchental (familie), 91.Bucovina (foaie), 85-6,

88-9, 95.

C.

Cacica, 189, 191, 223,230.

Cajvana (sat), 182.Calanesti, 241.Caliceanca (suburbie),

333.Callimachi (loan Teo-

dor-Voda), 221.Callimachi (Gavriil, Mi-

tropolit), 44.

Bucovina" (societate),327.

Bucsanescu (lordachi),81.

Bucsoaia (sat), 207.Bucuresti, 11, 14, 43,

62, 67, 109, 118,190, 222, 272, 298,310-1, 390.

Buffier (geograf), 57.Bugeac, 12.Buhus (boier), 350.Bulgaris (Evghenie),

57.Burdea (famine), 189,

312.Burdujeni, 123-6, 144,

145, 172, 309. .

Buda (Vasile), 102, 342.Bursuc (Atanasie), 383.Buzau (judet), 12.

Caloghera (Vistiersotia), 383.

Camenita, 31.Campulung (Bucovi-

na), 7, 13, 36, 44, 55,62, 161, 206-8, 219,221, 223, 229, 236.

Campulungul Rusesc,55, 77.

Canada, 344.

si

TABLA NUMELOR §1 LUCR1JRILOR 403

Candela (revistfi), 111,234.

Cantacuzino (familie),298.

Cantacuzino (Dimitrie-Vod5), 363.

Cantacuzino (lenachi),77.

Cantacuzino (Hie), 262,372.

Cantacuzino (loan), 79.Cantacuzino (lord achi),

391.Cantemir (Antioh-Vo-

dA), 377.Cantemir (Constantin-

VodA), 161, 333.Cantemir (Dimitrie

Vodd), 78, 367.Capri (Gheorghe), 387.Carapciu (Teodor din),

74.Car loyal, 31-2, 50, 59,

64, 89, 91-2, 338.Carlsberg", 74.Carol I-iu (rege), 98,

103, 349.Carste (boier), 378.Casin (mfinästire), 13,

154, 250.Cazaci, 143, 248, 251,

377.Cazaria, 385.Cazievici (cleric), 66.Ceremus, 7, 356.

Cernauca, 79-80, 82,345-6, 349.

Cernauti (oras si judet),7, 26, 30-2, 34-5, 44,49, 59 60, 62-5, 68,74, 81-2, 84, 86-8,92-7, 100, 102,105-6,1 1 1, 114-5, 188, 235,237, 305, 315-28,333-4, 340, 348-9,352-5, 357.

Cetatea-Albä, 136.Chiliseni, 166.Chiuciuc-Cainargi (pa-

ce), 27.Ciadbeiu (adbei), 377.Ciuc, 25.Ciupercovici (Arcadie,

Mitropolit), 114.Clain (loan Inochen-

tie, episcop), 72.Clocucica (mahala. a

Cernhutului),49, 354.Cluj, 184.Coburg (principele lo-

sia de), 67.Colbului (Valea), 294.Coleut (sat), 344.Comfinesti, 13.Concordia (ziar), 95.Concordia" (societate),

110, 112.Constantinopol, 17, 19_

20, 38, 45, 153, 216278, 336.

404 ROMANISMUL IN TRECUTUL I3UCOVINEI

Corosteanu (Gheor-ghe), 393.

Costachi (Lupu), 77.Costachi (Veniamin),

75, 80.Costâna, 178, 233.Costin (Miron), 178.Costin (maior), 96.Cos 4a (sat), 241.Colman, 356.Covilo (mánAstire), 58.Cozub (staret), 158,

aDacia" (societate),327.Dalmatia, 104-6, 322.Dan (Dimitrie), 61,

266-8.Daniil (sihastru), 203,

255. (Altul), 394.Darie (Ioan, haiduc),

193.Deleanu (loan Budai),

74.Derehluiu (rdu), 316.Despot-Von', 135, 141,

145.Doteptarea (foaie), 233.Dimitrovici (Porfirie),

73.Dlujanschi (preot), 311.Dominicani, 299.Dorna, 7, 13, 36. (

Candrenilor), 223-4.

337. (membri ai fa-miliei), 337.

Cracovia, 348.Cre§ceatec (schit), 366.Crimca (Mitropolitul

Anastasie), 54, 136,154, 158, 277, 362-5,368, 380. (mama),368.

Croatia, 61.Cuciurul-Mare, 317.Cuza-Vodd, 82, 94, 98.

Dorohoiu, 172, 188,246, :202, 392.

Dosoftei (MitropolitulMoldovei), 51, 59-61,81.

Dosoftei (Flerescu, e-piscop), 283, 372,389.

Drggan (Logofdt), 381.Draganovici (Gheor-

ghc, Maria), 392.Drggoiu (loan), 387.Dragomirna, 54, 88,

136, 147, 153-8, 161,187, 213, 250-1, 270,272, 337, 362-3.

Dragqa (sat), 211.Duca (Gheorghe-Voclfi),

376-8.Dumbräveni, 166.

TABLA NUMELOR *I LUCRURILOR 405

E.

Ecaterina (Tarina),18-9.Efrem (episcop de RA-

dauti), 251, 392-3.Eftimie (episcop de

RadAutiY, 215, 365,372.

Egipt, 330.Elena (Doamna). V.

Rares (Elena).Elisabeta. V. .Movilä.

(Elisabeta).Eminescu (Mihai), 103.Enzenberg (general),

F.

Fântana-Alba, 151-2.Fealte (si Maria), 386.Fedor (Tar), 158.Feldioara, 51.Ferdinand (Impärat al

Austriei), 71.Ferdinand 1-iu (rege),

118.Fischer (colonel), 117.Fiser (Ca !man, Froim,

Mochi), 310-1.Flondor (loan), 109,

116, 356.Focsani, 25, 35, 123.

G.Gaina (Vasile), 111.Galata (mangstire), 248.Galitia, 24, 30, 36, 39,

45-6, 51-2, 54, 56,58, 67, 78.

Eteria, 80.Evrei, 63, 77, 85, 113,

117, 124, 126, 128,140, 145, 148, 172-3,183, 191-3, 195, 206,210, 221, 224, 236-7,253, 268, 295, 302,305-6, 309-12, 315,317-8, 326-7, 329-30,332, 341, 350-1, 357,

Folticeni, 128, 172.Francisc-losif(Imparat),

88, 98, 105, 252, 260.Franciscani, 299.Frangule (vátaf de a-

prozi), 382.Franta, 38.FrAtäuti, 241.Frederic al II-lea (re-

gele Prusiei), 16-9,28, 38.

Freudenthal (sat), 213.Frumosul (sat), 211.

59-60, 63-4, 65-7,77, 81, 90, 108, 301,338-9, 345-56.


Garampi (nuntiu), 59.Carla Mori lor, 206.Gavril (Stolnicul), 387.Genovesi, 136.Germani, 65, 85-6, 117,

128, 191, 193, 195,221, 241-3, 288, 317,318, 327, 377, 390.

Gheorghe (telan-Vo-da), 143, 248, 250,369, 380.

Gheorghe (Postelnicul),388.

Gheorghie (episcop deRädguti), 375.

Gheorghie (episcop deRoman), 393.

Ghica (Costachi), 77.Ghica (Grigore-Vodà),

H.

Haciadur (preot), 386.Hacman (Eugeniu, e-

piscop), 66, 71, 73,75-7, 83, 89-93, 95-6,98-9, 101, 104, 106.

Hadiclalva (sat), 235,241, 269, 282, 289.

Fladik (guvernator alBucovinei), 235.

Hagianichian, 377.Hagigadar(mitoc),147,

387.Haliciu, 355.

28-9, 35, 37-8, 40,105.

Goluchowski (contele),90.

Granice§ti (sat), 269.Gratz, 325..Greci, 161.Grigorcea (Nicolae), 96.Grigorie (Mitropolitul

lui Petru Rare), 203,

Grigorovici (loan, cle-ric), 66.

Grigorovita (Vasile), 95.Gromada" (societate),

178.Gura-Flumorului, 193-

196.Gurghiu, 25.

Hancea (sat), 166.Hâra (boier), 163.Haritonovici, 146.MI-16u, 130, 161, 183,

246, 334.Haromsec, 12.Harovici(Nicoarà),397.Hatna, 223, 230-1.Hindau", 373.Hliboca, 315-6.Hmilnitchi (Timu),

143, 248.Hmilov, 7.

395-6.

TA BLA NUMELOR §I LUCRURILOR 407

Horecea (mAndstire),58, 333-5.

Horodenka, 26.Horodiste, 79.Horodnic, 241, 299.Hotin, 7, 31, 37, 41,

57-8, 66, 162, 343,381, 388, 392, 396.(pArcAlabul Gheor-ghesi sotia, Cristina),388.

Humor (mAnAstire), 51,184, 189, 196-7, 199,202, 207, 216-7, 223,229, 236, 248, 364.(egurnenul Paisie),364. (rAu), 207.

Hurmuzachi (familia),79-80, 86-8, 91, 95-6,100, 347.

Hurmuzachi (Alexan-

I.

lacobeni (sat), 224.lacov 1-iu (Mitropolit),

57, 237, 240, 251-2,261, 369. (Mama),369.

lanovici (Vasile), 88.Iasi, 29, 32, 47, 72,

75, 78, 81-2, 103,105, 154, 188, 336.(bisericaTreilerarhi),154. (CetAtuia), 390.

dru si Doxachi), 81,85, 87, 100, 102.

Hurmuzachi (Anasta-sia), 79.

Hurmuzachi (Constan-tin), 79, 81.

Hurmuzachi (Doxachi),107.

Hurmuzachi (Eudo-xiu), 79-83, 88-9, 91,102, 107, 347-9.

Hurmuzachi (Oheor-ghe), 81,85,96-7,102.

Flurmuzachi (Matei),789.

Hurmuzachi (Nicolae),81, 107.

Hurmuzachi (Victoria),79.

Husi, 188.Hutani, 7, 212.

Ieremievici (Vasile), 62.lerusalim, 13.Ilasina (Maria), 337.Ilie-Vocla Rares, 199,

203, 217, 395.Ilisesti, 365.Innsbruck, 325.loan-Albert (rege al

Poloniei), 141.loan (episcop de Ro-

man), 379.


loan Postelnicul, 388.(sotia), 388.

loanichie (episcop deRädauti), 373.

losif al II-lea (Imparat),15, 22, 24-6, 39, 49,54-6, 59.

losif I-iu (Mitropolit alMoldovei), 136.

Ipote§ti, 165.lpsilanti (Alexandru-

Vod à), 80.Isacescu (Alexandra),

365.

Isacescu (lona §cu), 365.Istrate-Vodd Dabija,

369.Italia, 90.Itcani, 126-7, 148, 161,

383. ( Noi), 148.( biserica ), 16, 19,383. (loanichie, in-gropat acolo), 385.(Maru§a din), 384.(Vechi), 127.

Izichia (protopop), 55.

J.

Jucica, 352, 355.

K.

Kaindl (istoric), 327.Kaunitz, 16-7, 19, 23-4,

26-9, 37, 40-1.Kiss (general), 33.Knapp (pictor),151,155.

L.

LApu§neanu (Alexan-dru-Vodfi), 49, 237,239-40, 248, 372

Latco-Vodä, 239, 373-4.Lecointe du Nody, 156.Lehficenii (Thutului),

333.

Kogälniceanu (Mihail),82-3, 86, 105.

Kozak ( Eugen ), 326,361, 377.

Lemeny (Melchisedec),58, 75.

Levitchi (Dimitrie), 337.Liov, 59, 63-6, 74, 76,

84.Lipoveni, 152.Lipsca, 84.

TABLA NUMELOR §1 LUCRURILOR 409

Lobkowitz (von), 15,18, 27-8.

togotheti (familia), 96.Lozna, 388.Lozonschi (Gheorghe).

V. Hotin (Gheorghe,pâralab).

M.

Maghernita (apa), 195.Manastirschi (Arte-

mon), 115.Mangup (si Isac de),

247, 385.Manthay (Imbault de), 30.Maramurfis, 3, 26, 60,

208, 390-1..111dratei, 387.Mare le Schit, 59.Marginea (sat), 269Maria-Teresa,16,20,22,

25-8, 30, 32, 41, 62.Maria din Mangup (so-

tia lui Stefan-cel-Mare), 247, 370, 385.

Maria lui Radu-Vodà(sotia lui Stefan-cel-Mare), 146, 159, 205,246, 250, 287, 370,394.

Maria (sotia lui PetruRares), 247, 250, 371.

Maria (sotia lui StefanPetriceicu), 378.

Luca (Stefan), 78.Luceatarul (ziar), 328.Lupu (Florea si lancu),

96, 332.Lutescu (preot), 340.

Maria-Cneajna (fiicalui Stefan-cel-Mare),252, 371.

Marian (Simion Flo-rea), 55, 57.

Marki (Anton), 65, 73.Mavrocordat (Alexan-

dru-Vodd), 365.Mavrocordat (Constan-

tin-Voila), 158, 363.Mavrocordat (Nicolae-

Vodd), 390.Mazáreanu ( Vartolo-

meiu), 57, 66.Medvighie (dascfil), 343.Meletie Brandiburul

(episcop de Roman),75.

Mestecanis, 390.Miclguseni, 392.Mieg (von), 31-2, 34-6,

39.Mihai V iteazul, 160,

276.Mihäileni, 307-11.


Mihálachie Poste Inicul,376.

Milcov (episcopat), 12.Milesauti, 366. V. si

Badauti.Mil lo (Matei), 96.Miräuti (biseric6), 135,

138-9, 161, 164, 180,244.

Mircesti, 311.Mocioni (familie), 95.Mogaldea (Maria), 382.Mohammed al 1I-lea,

141.Moldova (rau), 124, 127,

175, 200, 202, 207-8,210, 221, 223, 231.

Moldovita (mänàstire),52, 54-5, 210, 213-6,218, 248, 251, 391.( Stefan, egumen ).391. (rftu), 210, 213,215, 231.

Molna (flu), 7.Molnita, 308, 323.Morariu (Constantin),

56, 59-LO, 62-5, 75-6,87, 100, 102, 112,159.

Morariu ( Andreevici,Silvestru, Mitropolit),88, 106, 108, 114.

Moruzi (Constantin-Vod6), 30.

Moscova, 158.

Moti, 212.Movilá (familia), 248,

270, 274, 280.Movilã (Alexe),278,362.Movilà (Bogdan), 278,

362.Movild ( Constantin-

Vodd), 362, 394.Movilà (Gavril-VodA),

387.Movilà (Gheorghie, Mi-

tropolit), 135, 270,379.

Movilá ( leremia-Vo-dA), 140, 270, 275-7,280, 362, 385-8, 395.(Doamna Elisabeta),276-9,388.(Mama lui,Maria), 276-7. (fiicele :Ecaterina, Elisabeta,Stana, Maria, Zam-fira), 277, 385, 387.

Movilä (Petru), 275.Movilá (Simion-Vodà

si Doamna Marghi-la-Melania; fiica, Te-odosia), 275, 387-8.

Movilä (Väscan), 396.Muncaciu, 391.Munteni, 390.Murati (Ioan, Manuil,

Nastasia), 383-4.Murgulet (Anastasia,

Anisia, leremia), 367-368.

TABLA NUMELOK I LUCRURILOR 411

Must* (Iancu, Teodor,familia), 80, 87, 309.

N.

Napoleon al 111-lea, 98.NAsatrug (A rmea n),377.Neagoe-BAsfirabA, 277.Neamt (cetate), 39, 73,

161, 361-2.Neapole, 102.Nichitici (Ghedeon, e-

piscop), 50, 54.Nicoará (Logofát), 388.

0.Ocna (Targul ei), 13.Olmiitz, 89.Olt (flu), 11.Oltenia, 11, 15, 19, 26,

41.Onciul ( Anghelina ),

385.Onciul (Aurel), 116-7,

P.

Pac'd (Anastasia), 397.(Ion, Postelnic), 397.

Pace ( guvernator alBucovinei), 111, 114.

Pahomie (episcop deRadauti), 374

Paicu (Petru), 162.Paladi (Constantin), 77.

MusataMargareta(Dom*, 299.

Nicolescu (Maria), 375..(Alexa), 375.

Nistru (flu), 36, 39,278, 356.

NouaSulita, 7, 333,358-9.

Novacovici (Dionisie,episcop), 50.

178, 233, 301, 327,331.

Onciul (Dimitrie), 268.Orade, 60.Ovanes (episcop ar

mean), 377, 386:Oxindie (Arm ean), 386.

Páltinoasa, 193-4.Panin (ministru rus),

15-6, 18, 20, 24,27-8, 40.

Pgrh5uti, 177-8, 180,197, 230, 366.

Pfirtestii-de-sus, 191.Pascani, 124.

-

412 ROMANISMUL IN TRECUTUL SUCOVINEI

Passarowitz (pace), 11,26.

Patmos, 57.PAtra (egumen), 253.Pfitrduti, 54, 159, 161,

267, 368.Pesta, 95, 328.Petersburg, 15-6, 19,

27-8, 37, 57.Petrinb (Alexandru),

100. (loan Apostol),59.

Petrin6 (Dimitrie), 96,102, 348.

Petrin6 (familie), 90-1.Petru l-iu,141, 299,338.Petru-Voda Rar, 130,

132, 135, 140-1, 163,197, 199, 215 7, 239,247-8, 250, 256, 364,371, 381, 382, 391.(Doamna Elena), 140,199, 216-7, 248, 382,396.

Petru-Vodä Schiopul,135-6, 248, 379-80.

Petru-Vodà Aron, 166.Petru (fiul lui Stefan-

cel-Mare), 370.Piatra (Neamtului), 196,

246.Pivodg (ofiter), 390.Platenchi (Ghenadie),

58.Plqul (munte), 195.

Plopeni, 166.Plopi, 236.Pobrata, 215.Pocutia, 26-7, 31-2, 34,

39, 338, 355.Podolia, 32.Pogoniana, 383.Poiana Stampei, 224.Poieni, 191.Pojorâta, 223.Poloni i Polonia, 7,

13, 16-7, 19, 22, 24,26, 30-1, 78, 90, 113,128, 138, 141, 161,243, 251, 317, 333,336, 338, 355, 377.

Poi:41.10, 246.Po povici (Alexandru),

96.Po povici (Eusebiu),109,

147.Popovici (Gheorghe),

58, 109, 114, 116.Popovici(Omelian),341,Popovici (de la Cos-

tana), 178.Popper, 243, 255-6.Porumbaru (Radu),

192.Porumbescu (Eraclie),

111.Potocki (ministru aus-

triac), 100.Prahova (judet), 12.Prfijescu (Lupu, Maria,

TABLA NUMELOR I LUCRURTLOR 413

Procopie, Mihail, Ni-coara), 383, 388.

Preda (ctitor la Cri-ceatec), 366.

Prelipca, 64, 166, 171.Prisaca, 219.Prusia, 16-7, 19-21, 23,

28, 98, 103.Prut, 188, 253, 302,

313, 333, 338, 345,352, 355-6.

Pscov, 384.

R.

Racoce (Alexandru),74. (1onwu), 74.(Vasile), 74.

Racova (sat), 191.Racovità ( Constantin-

Voda), 372.Racovita (Mihai-Vodà,

208, 365, 369, 390.Rad u-Vodd cel Fru-

mos, 159, 246, 370,394.

Radu-Voda Mihnea,392.

Radauti, 44, 47, 52-358, 61, 115, 167, 215,229, 235-41, 248,251-2, 268-9, 280-2,296, 298, 303, 321-2,332, 362, 265, 368,371-5, 389, 330-2.

Pumnul (Aron), 74, 86,88, 97, 103.

Putna (nlangstire), 54,57-8, 68, 103, 105,173,207,223,239-53,261, 266, 2689, 281,337, 368-71. (Sihàs-tria), 255, 263, 272.(judet), 12. ( sat),256-7. (vale), 224,242, 255-6, 262.

Putnipara, 253.

(episcopi : Efrem, El--timie, Pahomie, Ghe-orghie, loan ichie, Te-ofan, Teofil), la acestenume.

Rajacich (MitropolitsArb), 92.

Ramnicul Sárat, 12.(lupta lui tefan-cel-Mare), 366.

Rarance, 334.R4ca (mAnastire), 380.Reghin, 25.Repta ( Vladimir, Mi-

tropolit), 115, 322,Reuseni, 164, 166-8,

180, 197, 275-6.Rieger, 85.Rocca (Lucachi della),,

40.

414 ROMANISMUL IN TRECUTUL BJCOVINEI

Rodna, 13, 26.Roma, 149, 339.Roman, 27, 39, 66, 75,

124, 312, 379, 393.(episcopi: Gheor-ghie, loan, Meletie),la aceste nume.

Roman l-iu, 239, 373.Romanciuc, 344.Romanesti, 269.Romdnia Jana' (socie-

tate), 14.Rosia, 354.Rumientov (general),

24, 29, 34 5, 37.Rus (loan, geograf), 85.Rus-MAndstioara, 166,

169-70.

S.

Sadagura, 32, 350-2,355.

Sadova, 223.Sadoveanu (Mihai),

223.Sahag (preot armean),

376.Saint-Amour (general),

391.Salcea, 166.Sdnuindtorul (revista),

233.Sanfilie (biserici), 51,

58, 141, 145-6, 161,378.

Rusi i Rusia, 15, 21,23, 25-7, 29, 32-4,37, 66, 78, 86, 117,138, 152, 161, 188,191, 282, 284-5, 296,301-2, 311-2, 322332, 335, 338, 340,346, 350, 354, 356.

Rusii Moldovitei, 213.Ruteni, 60, 65, 74, 77,

80, 85, 91, 109-11,113, 115, 118, 140,165, 184, 224, 236-7,253, 282, 296, 301-2,317, 327, 332, 337-9,3456.

Santonufrie (bisericS),296, 298, 378.

Sarbi, 22, 50, 61, 64,92, 104, 390.

Sas-Vodg, 298-9.Sasca (sat), 299.Sasi, 299.Satu-Mare (Bucovina),

269, 282, 288.Scavinschi (Daniil), 75.Schender-Pasa, 278.Schänbach, 100, 106.Scraba (familie), 253.Secuime, 29.Seeger (major), 31.


Severin, 148.Sibiiu, 89, 391.Si lion (Constantin),

389.Silistra, 35.Siretiu (ran), 123, 202,

291, 293, 300, 307,309, 316, 339.

Siretiu (oras), 34, 44,63, 293, 295-6, 298-302, 307, 309, 311-2,315, 318, 376. (Sf.loan, din), 295. (Troitadin), 298, 300. (Lo-cuitori), 376.

Sistov, 67.Slatina (Isaia din), 237.Slobozia Comaresti,

283.Slobozia-Rarancii, 334,

338.SmalStocki, 325, 341.Smolka, 85.Sniatyn, 20.Sobieski (regele loan),

7, 30, 138, 161.Sohu pan (Vladimir), 75.So Ica (targ si manas-

tire), 51, 177, 182,184, 186-8, 192, 236,248, 250. (ran), 235.

Soliman al 11-lea (Sul-tan), 141.

Solms (von, diplomat),17, 28.

Solonet, 182, 230.Soroca, 161.Soveja, 13.Splény (general), 33,

36, 59.Springer, 84.Stainville (general), I I,

13, 391.Stana (Doamna), 396.Stanislau (localitate),

108.Starcea (Ana), 391.Starcea (Constantin),

392.Starcea (Eugeniu), 96.Starcea (Petrascu), 392.Stefanelli (Teodor), 62,

85.Storojinet,109,302,356.Straja (sat), 262, 264-8,

280, 356.Stratimirovici (Stefan,

Mitropolit), 64.Stroici (Hie, Logofat),

362.Stroici (Simion), 362.Stroiesti, 165.Strasouti, 337.Strzygowski, 54.Stupca, 163.Sturdza (familia), 80,

165.Sturdza (Dimitrie), 37.Sturdza (Mihai-Voc15),

83, 164, 309.

416 ROMANISMUL 1N TRECUTUL BUCOVINEI

Sturdza (staroste deCernauti), 35.

Suceava, 36, 44, 52, 55,58, 60, 62-3, 76, 81,94, 109, 115, 117,121, 123-4, 126-8,131, 133-4, 137 8,140-1, 144-5, 148,153, 161-2, 164-6,169, 172-3, 188-90,234, 245, 271, 274,296, 299, 312, 328,363, 368-9, 379-81,383 6, 388. (Biserici :a Doamnei), 140. (aInvierii), 382. (Sf.Dimitrie), 130-2, 135,381. (Sf. Gheorghe),52, 133-4, 138, 140,164, 248, 379. (Sf.loan cel Nou), 127,.

$.

aguna (Andrei), 72,89, 91-3, 104, 106,108.

$arul Dornei, 233.Scheia Sucevei, 145,

163, 177.Septelici (Movila lui),

162.Seräutii-de-jos, 350,

355.Serbeica (sotia lui A-

bfizà), 377.

136-7, 190, 274, 380.(Sf. loan al lui VasileLupu), 138, 382. (Sf.Nicolae ), 140, 383.(Gavril Portarul de),386. (Cetatea), 141-3,145, 160, 173, 244,361-2.

Suceava (judet), 30, 32,35, 166. (ra.u), 227,231, 235, 241-2, 253,268-9, 281-2, 288,299.

Sucevita ( mangstire ),32, 54, 248, 268-80,387, 389. (rdu), 235,269, 280, 288.

Suhard (munte), 390.Sula (apA), 28.Swieten (van), 16-7.

incai (Gheorghe), 59.$ipinti, 7, 338.Stefan I-iu, 239, 373.$tefan-cel-Mare,13, 51,

54, 103, 105, 118,124, 130, 132-3, 135,138, 141, 143, 146,154, 159-61, 166-7,171, 173, 180, 183,202-3, 205, 233, 237-40, 242, 244, 246-7,250, 252-3, 255-6

l'ABLA NUMEI ok I LUCRURILOR 417

258-60, 281-2, 285,287, 301, 336, 338,343, 355, 361, 364,366, 368-75, 378,381, 384-5, 391, 394.

$tefan-cel-Tânär, 135,180, 183, 247, 250,367, 371, 379.

tefan Rare, 199, 217.tefa n Tom§a. V.Tom§a($tefan).

T.

Taaffe (conte), 113.TAbu§a ( Gheorghe ),

364.Tahir-aga, 40.Tarnovijchi (cleric), 66,

73.Tarnowski (ofiter po-

lon in Moldova),385.

Titári§eni, 299.Tatari, 13, 19, 136,

153, 278, 285, 299,336, 390-1.

Tazläu (mänástire), 13.Teoctist (Mitropolit al

Moldovei), 247, 252,261, 369, 379.

Teodor (Bubuiug, Lo-gofgt), 197, 364.

Teodoro. V. Mangup.

$tefan Petriceicu, 298,376.

tefan-Vodg, fiul luiPetru $chiopu1, 135379.

*tefan, fiul lui VasileLupur 143.

tefart (regele Unga-riei), 48.

Stirbet (sat), 166.Svabi, 148-50.

Teofan (MitropolitMoldovei ), 380-1,396.

Teofan (episcop deRadauti), 371.

Teofil (episcop de Rd-dauti), 252.

Tereblecea, 253, 301,315.

Teschen (Albert de),16.

Thugut, 14-5, 28-9, 38.Tige (baronul von),

391.Tirol, 135.Tisa, 97.Todireni ( m'anAstire ),

143. V. §i Burdujeni,Toma ( Mare Vistier ),

381.

27

a1

418 ROMANISMUL tN TRECUTUL RUCOVINE1

Tomsa (Stefan-Von),51, 141, 186-7, 248,394.

Toporfiuti, 335, 343,356.

Totrupn (Ana), 367.(Gavril), 181, 367.(Maria), 181, 367.(V asile), 366-7.

Trofimovici (preot), 336.Troths, 181.Turcea, 395.

Turci i Turcia, 11, 14,16-9, 21, 23, 25-8,32-4, 37-9, 43, 66,86, 138, 141, 161,181, 333, 343, 377.

Turcul (Turculet, sta-roste de Cernfiuti),30. (Sluger), 393.

Tureatca, 302.Turnu1-Rosu (lingi It-

cani), 161.

T.

Tetina (cetate), 7, 354-5. Tintili (cantaret), 66.Tigani, 153, 339, 346.

U.

Ucraina, 377.Unguri i Ungaria, 19,

39-40, 45, 51, 58-9,64, 86, 89, 92-3, 97-8,

V.

Varna, 206-8, 210, 219,223, 389.

Varati, 165.Varlaam (Mitropolit al

Moldovei), 146.VArnav (Teodor), 389.Vascauti, 392.Vasilciu, 79.Vasilco (familie), 80,

103-4, 143, 235, 239,289, 328, 332, 373,390-1.

96. (Nicolae), 80, 91.Vasile-Von Lupu, 55,

138, 143, 197, 248,365, 382, 396. (fiicaRuxanda),. 143.

Vasile (1-latmanul, sisotia), 380.

Vaslauti, 79.Vatra Dornei, 223-5.


Venetia, 252.Veresti, 165.Vicovuldejos, 241,

269.Vicovul-de-sus, 241-2,

269.V iena, 16, 18, 20, 28,

30, 32-3, 38, 59-61,66-7, 71-2, 81-3, 86,

Von Schiopul), 135.Vlahovici (Daniil, epis-

cop), 58, 60-1, 61,

66-8.Vlahovici (Petru), 58.Voitinel, 241.Volcinet, 346.Volovat, 235, 280-2,

298, 394.89-90, 95, 99, 103, V orobchievici (Grigo106, 109, 114-5, 130, re), 340.136, 138, 171, 188, Voron et (mfinAstire), 51,243, 305, 316, 329- 200, 202-5, 216-7,30, 352. 248, 287, 394, 395-7.

Visgu (rau), 253. (pargu), 202.Vlad (fiul lui Petru- Vrancea, 13.

W.

Wilhelm (arhiduce austriac), 118.

Z.

Zadic (general), 118.Zagavia (schit), 57.Zaharesti, 163, 397.Zaleszczyk, 26, 356.Zamca, 141, 145, 161,

177, 299, 386.Zara, 104.Zavadovschi, 200, 202.

Zbiera (Radu), 79, 100325, 334, 342, 358

Zips, 193.Zota (Ana), 386. (ci-

pitan), 386. (lancu),78-9, 05.6. (Miha-lachi), 386.

Zsetky (Andrei), 60.

TABLA CUPRINSULUI

Bucovina supt Austria. Pag.

Prefata 7

PARTEA Itu.Ripirea Bucovinei de Austrieci

1. Introducere 11

11. Intäile vicisitudini ale Romani lor in Bucovinaaustriaa. Organisatia religioasA a provinciei 43

III. Desteptarea nationala a Rornânilor din Bu-covina 71

IV. ReaCtiunea austriacA. SfortAri pentru a distrugeinaietatea RornAnilor In Bucovina . . . 95

PARTEA A II-A.Rominismul in Bucovina inainte de Rizboiul

Unititii Nationale1 IN JURUL SUCEVEL

1. Spre Suceava 1232. Suceava 1243. Sant' Die 1454. Dragomirna 1475, Patriutii 159

. . . . .

. .. ... . . .

422 TABLA CUPRINSULUIPag.

6. Ruffin. Zamca 161

7. Zaharestii 163

8. Reusenii 164

II. VALEA MOLDOVEI.

1. PArhAutii 177

2. So Ica 1843. Humorul 1894. Voronetul 2005. Spre Varna 2066. Moldovita 2107. CAmpulungul 219

III. VALEA SUCEVEI.

1. Spre Raciauti . 2292. Putna 2413. Straja 2624. Sucevita q 2685. Spre Raclauti. Volovatul. EMILIO 280

IV. VALEA SIRETIULUI.

1. Spre tArgul Siretiului. Siretiul . . 2932. 0 raitA peste hotar : MihAilenii . . 307

V. VALEA PRUTULUI.

1. Spre Cernauti. Cernautii . 3152. Peste Prut 3333. Imprejurimi cernautene 354

PARTEA A III-A.

Inscriptii bucovinene.

1. At burea 361

2. Cresceatec 366

.

.. ..

. ..

.

itomANIsmin. IN TRECUTUL BUCOVINEI 42a

Pag.

3. Dragomirna 3624. Humor 3645. Hisesti 3656. Milesauti 3667. Moldovita 3918. Parh Auti 3669. Petrauti 368

10. Putna 36811. Sihastria 37212. Radauti 37213. Reuseni 37514. Siretiu 37615. So Ica 37716. SAntilie 37817. Santonufrie . 37818. Suceava 37919. Sucevita 38720. Vama 39021. Volovat 39432. Voronet 39423. Zaharesti 397

.

TABLA ILUSTRATIILOR

Pag.

Bitierica SI. Dimitrie din Suceava . . 131

Biserica St. Gheorghe din Suceava . . . . 314Procesia eu moastele St. loan eel Nou din Suceava 137Biserica Mirautilor 139Ruinele cetatii Suceava 142Lipovan cu zarzavat 149Biserica lipoveneasea din Fantana-Alba . . 151

Manastirea Dragomirna (dupa Knapp) . . . 155Manastirea Dragomirna (dupa Romstorfer) . 157Biserica din Petrauti . 160Biserica din Reuseni . . 167Biserica din Rus-Manastioara 170Biserica de lernn in Bucovina 179.

Biserica din Parhauti . . 180Tarani romAni din Bucovina 186Grup de tarani bucovineni 198Colt de tara in Bucovina 201Biserica din Voronet 204Colt de tarn in Bucovina 209Piva din Bucovina 212Biserica Moldovitei 214GospodArie bucovineana de la tara . 220La lantana . 222

.

.

.

. . . .... . ..

.

. ...

426 TABLA ILUSTRATBLOR

Pag.

Stana . 224Dorna-Vatra 225Claa . . .. . 231Vederea generala a mánastirii Putna . . 245Biserica manastirii Putna 249Chilia de piatra din Putna 254Biserica din sat de la Putna 257Sihástria 263Oameni din Straja 265Datini de nunta bucovineana 266Porturi romanesti din Bucovina 270Manastirea Sucevita 271Biserica manastirii Sucevita . . 273Alta vedere a manastirii Sucevita . 279Biserica de lemn din Bucovina 283Ingropare de sat in Bucovina . 286Cataract al Bistritei 294Clopotnita de lemn, cu copii, in Bucovina 298Targul Siretiului . . 300Hata centrala din Cernauti 319Mitropolia veche din Cernauti . 321Biserica din Horecea . . 335Cernautii 353Binecuvantarea plugului . 357

NB. Ilustratiile sant facute dupli Romstorfer, Arta bi-zantinomoldoveneasca", dupa Monarhia austro-ungarak(ambeIe In nemteste), dupa acvarele de Knapp si fotografii comunicate de par. D. Dan, profesorul F.usebiuPopovici din Suceava si par. egumen al Sucevitei.

.

.

. . .

. . .... .

.. ....

Nicolae Iorga - Românismul În Trecutul Bucovinei

Documents

Transcript of Nicolae Iorga - Românismul În Trecutul Bucovinei