Nicolae Iorga - Din Faptele Străbunilor - Povestiri Ale Cronicarilor

BIN FAPTELE

STRABUNILORPOVESTIRI ALE CRONICARILOR

Randuite, adnotate si publicate

de

N.'IORGA

VALENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA SOCIETATII eNEAMUL ROMANESC»

1909,

BIN FAPTELE

STRABUNILORPOVESTIRI ALE CRONICARILOR

Randuite, adnotate §i publicate

de

N.AORGA

VALENII-DE-MUNTE

TIPOGRAFIA SOCIETATII aNEAMUL ROMANESC

1909.

PREFA T A

Fragmentele pe care le dam aici nu saint luate la intdm-plare ca in alte culegeri, pripite sau incompetente, facutein vederea noului program care prevede cetirea din croni-cari. Am cciutat sd dau istoria ins4i a neamului nostru,§i anume in acele parti care pot create increderea noastrain noi in§ine, partite ce cuprind vitejie, danii pentru Bise-rica, fapta intr'un cuvant, luand din fiecare croni-car ceia ce se potrivia mai bine cu acest scop. Nu credsd fi lcisat la o parte din marturiile trecutului nostru ni-mic din triumfurile Si faptele bune ale neamului.

Se va intelege deci pentru ce Ureche e reprodus in mareparte, §i pentru ce cOonica lui Mihai Viteazul e data in-treagd, pe cdnd din alte cronici se spicuie§te numai.

Inset niciun scriitor de frunte din acei can ni-au datinsemneiri istorice, n'a fost lcisat la o parte, avi incdt rostulliterar al culegerii nu e intru nimic §tirbit.

Ortografla e a Academiei, aveindu-se in vedere si scopulS'au pcistrat Coate arhaismele §i provincialismele,

dar nu in felul de a scrie cuvintele.Cred ca am dat astfel, in acela0 limp, o carte §colar

Si o carte de cultura nationald, de culturd populard chiar,flindca Si astcizi poporul intelege mai bine pe vechii cro-nicari, can scriau pentru tots, intr'un graiu care nu erdincd osebit dupd clase, deceit pe noi, scriitorii de azi,§i po-porul nostru, pentru a trai in viitor, trebuie sa capete con-stiinta trecutului sau.

N. IORGA.

-

isprava,

§colar.

NOTITE DESPRE CRONICARI.

I. Mihail Moxalie, calugar din Oltenia, a prefacut, dupes in-demnul episcopului Teofil de Ra' mnic, apoi Mitropolit, in celed'intaiu cloud decenii ale veacului at X VII-lea, Anale &alga restisi sarbe§ti, un cronograf pornind dela 1 acerea Lumii si mergand§i -duper; 1400. E tiparit in Hasdeu, aCuvente den hellhole, IL

II. Grigore Ureche, flu/ lui Nistor Vornicul 0 at Mitrofanei,ctitorii manastirii Secul ; a invatat in Polonia. Vornic-Mare atMoldovei supt Vasile-Vodei Lupu, el a dat, in 1646-7, o formaTomaneascei vechilor anale slave ale Moldovei, alipind la acestletopiser , incheiat supt Petra - Vada ,chiopul de ceilugeirul Azarie,amintiri din vista tatalui sau despre Domnia lui Aron Tiranul.La acest element a mai adaus ulna, luat din cronica polonaa lui Ioachim Bielski.Cronica lui, Domnii terii Moldovei", s'atiparit in «Letopisetele» lui Kogalniceanu, I. 0 retiparire cu bogatenote istorice in limba france'Zei, a dat-o d. Emile Picot (Paris, 1878).

III. Miron Costin. Fiat lui Costin Postelnicul si finul lui Miron-Vocla Barnovschi. A facut §coala la Bar in Polonia. AjungeMare -Logo fat at Moldovei. Inveitatul boier, care alcatuise scrieriistorice polone, puse in minte a povesti toata istoria Moldoveidela Traian d9scaleciitorula pans in zilele sale. De fapt a alcatuitnumai o introducere despre timpurile romane §i o poveste a vre-murilor mai noun, de unde se oprise Ureche, in 1594, pawl la1661, lcisand apoi ritzlete insemna ri pentru vremea urma Mare.Miron a fost ucis pentru banuieli de tradare, de Constantin-Voda Cantemir, in Decembre 1691. Cronica a fost tipti ritii inLetopisete" I §i deosebit de V. A. Ureche : am urmat edifia I.

IV. Stoica Ludescu, Logo fat de case at Cantacuzinilor, a pre-lucrat intr'un corp de cronica cel d'intaiu la Munteni ye-

op _

isi

...

VI N. IORGA

chile insemniiri de pomelnice domne§ti §i de anale, croniea lup-telor lui , Mihai Viteazul, de un om at Buzegilor, ;Mile dinpoemul grecesc at lui Matei Vla dica Mirelor, vegile, date poatede Udrifte Ncisturel, cumnatul lui Matei-Voda Basarab, asuprainceputurilor Domniei acestuia §i unele notice cantacuzine§ti, pre-cum §i amintirile sale despre Constantin Postelnicul Cantacuzinofi fiii sai (-1688). Publicat in «Magazinul istoric pentru Dacia»,IV -V.

V. impotriva acestei cronici scrie Constantin Capitanul, flu/ luiPawl .Filipescul i at Maricai, fiica lui Constantin CantacuzinoPostelnicul. El intrebuinfeaza scrierea lui Ludescu Si adaugecele cunoscute de dansul. Se opre§te °data cu du§manul Mu po-litic. Cronica a fost tiparita in «Magazinul istoric» §i inedifie separata de N. Iorga, la 19021.

VI. Radu Greceanu, fiat lui Tudor $ectrarul si urmq dupdstrabund-sa, Domnifa Florica, at lui Mihai Viteazut, a fost Logofa tul-cel-Mare at -lui Voda Breincoveanu. Traducator intre-buinfat in pregatirea Bibliei din 1684, Greceanu, care a lasatfi alte lucrari de tcilmacire religioasci, fu instircinat de Bomasa, scrie Istoria Viefii lui. Prefala e din 1698 opera intreagase intinde dela 1688 panel la 1713, un an inainte de cadereaDomnului. Cronica a fost tiparita in «Magazinul istoric»,II, §i apoi deosebit de d. Greceanu, Bucure§ti, 1906.

VII. Constantin Stolnicul Cantacuzino, fiul Postelnicului cuacela§i nume §i at Ilinei fiica lui -Voda $erban, (rate cu

erban- Voda Cantacuzino §i cu mama lui Constantin- Voda Bran-coveanu ; total lui tefan- Voda Cantacuzino. indifase in Italia..

1 Fragmentul ce dam lueindu-se din grefalei dupei edilia cea veche,la pp. 155-8 rugcim a se indrepta inainte de intrebuintare :

P. 155, alineatul 2, r. 2 de sus, cet. citeasccio pentru agaseasceinr. 3 de sus, dupei «Domnuln ; la p. 156, r. 2 de sus, dupei « eiumet»alin. 2, r. 4 de sus: elm: Mali. pentru «inveitato ; r. 9 de sus : ((lardMt», pentru anumain; alineatul 2, r. 2 de sus : «Cantacuziniin pentruscrim ; r. 2 de jos : aPortariula pentru aPostelnico ; ibid.: «set-i» pentruescih; p. 157, al. 2, r. 3 de jos: apre Aga», in loc de «Cu Aga» ; r. 2de jos: aacii pe loco in toe de aindatei pe loco ; aintre Turci» in toede aintre Turc» ; alin. 3, r. 2 de sus : sin tires pentru Wire)) ; p,158, r. 10 de sus: scum trains pentru reel

.

Vii,

$t.

train,.

:...;

NOTITE DESPRE CEONICARI VII

pusese in minte a aerie o istorie a tuturor Romani tor, delaDaci pana in zilele sale. L-au oprit indeletnicirile sale politicecu mutt inainte de a fi zugrumat de Turci, la 1716.Cronicas'a tiparit in culegerea librarului Gh. Ioanid (unde se dau dupesmanuscripte ;i alte cronice muntene) ;i in aLetopiseteD I; apoiin Operele lui Constantin Cantacuzino Stolnicul° , publicate deN. Iorga.

VIII. Nicolae Costin, foul lui Miron ;i at Ilinei, fiica preten-tleutultti loan Movila, nepoata de fiu a lui Sirnion-Voclei. AjunsLogofat Mare al Moldovei, el scrise Viola Domnului situ, NicolaeMavrocordat,;; din inscircinarea acestuia incepit un corp de cro-nici, moldovene0i, pe care-1 Muse pana la 1711. In frunte-i puseo prelatic erudita despre epoca romans, prefata pe care o apu-case a o redacta intre 1708 ;i 1709. Cronica s'a tiparit _ in(tLetopiqeto», I (Int,.oducerea), II (povestirea).

IX. Radii Popescu, fiul Vistierului Hrizea, care a fost priaonitsi &moral de tierban Cantacuzino, a fort unul dintre cei mai Inv? i

boieri munteni din vre'inea sa. A scris intaiu amintirile sale,pe care le incepe cu Domnia Brcincoveanului, la 1688, ;i leuvmeazet pana la caderea lui, ba chiar pana la 1716.

Pe twiner, dupei lui Nicolae Mavrocordat, el al-cotni Un corp at cronicelor muntene, pe care-1 adeittgi cu lu-&area sa de tinereca, prefacuta dupei interesele Domnuluicontinuata paw la 1726. La 1729 nu mai era in data.

Cea d'intaiu cronies s'a tiparit in Magazinul istoric, V; a douatot acolo, IV.

X. loan Neculce. Boier dintr'un ream mai de jos, fiu atVistierului Neculce, inrudit inset prin aliantei cu Cantacuziniii cu Vasile Luptt. Batman at lui Dimitrie-Voda Cantemir, pri-

beag in Rusia dupei infrcingerea Rusilor la Steinilesti, el se in-toarse in tars -abici peste ?loud ani. Teal si dupei 1740. Cronicalui, care porn e;te din locul unde se oprise Miron Costin, mergepana la 1744, cu adausuri din acest an, de un continuator.S'a tiparit in Letopisece",

XI. Se atribuie lui Nicolae Mustea, celiac at Divanuluio, o corn-pilatie a cronicelor Moldovei, care duce la o povestire intinsa aDomniilor in aceasta caret ale lui Mihai Racovitii, mai ales aDomniei a treia.. Partea de compilatie e deosebita in cele cloudversiuni care s'au publicat in Letopisete, III §i in Magazinul is-

tali

oi

-

pgi

II

VIII N. IORGA

toric, III. Scriitorul Domniilor lui Racovifei nu e, de siqur, Mustea,XII. Iedachi0 Vacarescu, poetul cunoscut, flu at lui Stefan Vci-

carescu §i at Catincei i Done, fusese crescut cu cea mai mare in-grijire : Sties turcelte, italiene§te, frantuzege. A scris Istoriaotometneascci a prea-puternicilor §i marilor Impetrati," in sur-gunia-i peste Dunare, dela 1788 la 1794, dupes cet tevet izvoareturce§ti.

S'a tipcirit in «Tezaurul de monumente istoriceD at lui PapiuIlarian,

XIII. Dionisie Eclisiarhul, un cantic at marelui episcop deRcimnic Chesarie §i at lui Filaret, urmasul acestuia, a vrut sa deaurmare analelor muntene dela 1769 inainte. insemnei rile salemerg panel, la 1814.

S'au tipcirit in Papiu, 1. e.XII. Maiorul Voinescu II a lase amintirile din care reproducemS'au publicat in a Revista Carpatilor», II.

II.

,

RTEA I-iu.

Dela inceput pang la moartea luiStefan-cel,Mare.

4

1.

te

r.

CAP. I.

IMPARATIA ROMEI (RAMULUI 1).

(DIN NIUOLAE COSTIN 2).

Pentru imparatia Ramului si pentru hotarele ei.

imparatia Ramului, careia in pl.itere si in 14ime n'au fostmicio Imparatie de cand este lumea, ceteste istoriile Ra-mului si vei afla de marimea ei alta maimare imparatie decal aceasta n'a fost,de aceasta Imparatieafla-vei si la prooroci, ales la Daniil, cu dezlegarea visului luiNabucodonosor, Imparatul, Asiriei. De aceasta IMparatiecants si sfanta Biserica noastra, in seara nasterii Domnuluisi Dumnezeul nostru Isus Hristos: AB,rycT eAhro HatiaacTsyiyuyHa aimai 3, adeca : Avgust singUr domnici, pre pamant, iproci 4.Acest Avgust, Imparat Ramului, au stat eel intaiu dupa sta.-pania cea de obste, de sfatuia Ramul cu obstie 5.

In zilele acestui s'au nascut Hristos, Mantuitorul lumii,din Prea-Curata Fecioara Maria.

Numele sau se trage de pre orasul Roma, not zicemmui, care oral este in Italia, pe apa Tibrulul. Iar Inceputulimparatiei acesteia este din Troada, care, o -au risipit-oElinii, avand multa vreme razb,oiu cu Troadenii, pentru ra-

1 Numele vechiu al Romei.2 Cap. VII.

Mai de mult in biserica se cetia slavonegte; pe vremea lui NicolaeCostin, limba noastra incepuse a pAtrunde !riga:

4 SIavone§te si aga mai departe.6 StApanie de obgte = republica.

a' lumii, si

Rd-

.

3

4 N. COSTIN

pirea Elenii, sotia lui Menelau, de Alexandru, feciorul luiPriam, Imparatul Troadei, pentru care femee, sa o intoarcaDomnul sau de unde o rapise, pururea sffituiau doi domnidin Troada, anume Antenor si Enea ; ci, mazdirid 1 pe altisdomni sfetnici feciorul lui Priam sa nu dea pe Elena, s'autraganat sfada pand la stangerea de tot a Troadei, si n'auhaladuit nime altul, nici in cetate, nici in olatele ei 2, fara,acesti doi ce s'au pomenit, Antenor si Enea, Cu gloateleOri ca stia Grecii sau Elinii ca acesti doi domni sfatuiaspre bine pe Troadeni, si i-au lasat de nu i-au gonit, onei, cunoscand la ce trage lucrul, s'au pazit de vreme, si auiesit cu oamenii sai, si s'au incarcat in vase, si s'au dus inlume. Deci, Antenor au descalecat in Venetia, pre parnantulItaliei; iar Enea, pogorand mai jos,. an abatut iara la mar-genea Italiei, unde domnia Latin Craiul o parte de Italia.Indemnat si de proorocii for paganesti, au inceput sfada.cu acel Crain, anume Latin, dupa a' caruia nume se nu-meste limba latineasca3.

Nu era acele locuri pre atunce cu oameni deli asezate,.si singur Craiul, imbatranit de zile, numai o fats din trupulsau avea, si era logodita dupa un Domn de Italia, anume:Turnus, si-i era multi Domni de Italia neprietini ; pre aceiaDomni i-au tras Enea in partea sa, impotriva lui Turnus.si a lui Latin Craiul, si, cu razboaie, cu multi varsare desange, au biruit, pe Turnus, pand au si perit Turnusrazboiu. Deci, au cautat lui Latin Craiul a primi pre Troa-deni In tara sa, in Italia, si pre Enea ginere, in locul luiTurnus, ca lui Enea ii murise femeia de groaza, cand auvazut din toate partile arzand cetatea Troada. Si s'au facutTroadenii mosneni 4 Italiei, asezati si legati Intre sine, satraiasca Troadenii pre limba si pravila de giudete 5 a

1 De la mazda; mita. Deci : mituind.2 Tinuturile vecine.3 Cele de pans aici si ce urmeaza sant fabule, basme de poey.4 BaStina§i, mqtenitoi, stapani ai pamantului.5 Pravila de giudete

.

lor..

'

in

t

I.

,

ROME!, 5

Italienilor, si Italienii sa primeasca bozli si rugile si obi-ceiurile de biserica a' Troadenilor.

Deci, din Enea si din fata lui Latin Craiul sant, din se-mintie in semintie, nascuti doi frati, anume Romul si Rem.Acestia au urzit orasul Romul, pre jumatate Romul si prejumatate Rem. Si, Inca neinaltate tiind zidurile, au venitintr'o zi Rem sa vaza sporul lucrului fratine-sau d'incotro

zidia Rornul, si, vrand sa faca saga, au sarit peste zidul

fratine-sau ; iar frate-sau, in loc 1 luand semn si piezi rajorasului, apuca un fuste 3 Si lovi pre frate-sau prin mijlocultrupului, si din mort la pamant. Iana Romul, stand deasupratrupului, au zis : AO sa petreacei toti cart ar urea sift saiezidurile aceste! Si au ramas singer Romul urzitor orasuluisi Craiei : dupa a' caruia nume este orasul Roma, sau Rmul,cum zicem noi, si dupa oral numele Imparatiei.

.Fost-au aceasta Imparatie, d'inceputul ei, supt Craiul Ro-mul, Craiul cel d'intaiu, pana la Tarcvinie Superbus, adecaMandrul. Iar un fecior a' celui Tarcvinie Mandrul au facutsila unei doamne, la casa ei, nefiind domnul sau acasa,

dupa acea sila, acea doom* anume Lucretia, din pat nu.s'a sculat, ci de sarg au scris la barbatul ei, unde era, sila un unchiu al sail, ce era vestit sfetnic si senator la Ram,anume Brut, sa vie cum mai de sarg la dansa, ca-i de spremoarte. Si, data venira si intrara in casa, unchiul aceleifemei si barbatul ei, iar ea au zis : c(Nu va apropiati depatul mieu, spurcat de feciorul lui Tarcvinie ; ce, de estetrupul silit, nevinovatiei mele moartea mea va fi martur !».

Si scoase un cutit ,de supt perina, ce-I gatise de acea treaba,si s'au lovit in inima, si; dupa cateva ceasuri, au merit,ca n'au gandit de moarte ca aceia, nici barbatul, nici un-chiul, ce, pang a navall sa apuce cutitul, ea s'au injunghiat.Facutu-s'au o zarva mare in tot orasul de fapta aceia, ara-Vaud tuturor cutitul crunt de sangele nevinovatei temei, si

1 Adeca : pe data.2 Adeca : piaza rea.s Adeca : un bat.

IMP XII :kVA

2

si

.si,

,

.

6 COSTIN

sila. Si static tot Ramul si olatele de au jurat, cu Brut, casa nu mai sufere Craiu peste insii 1 mai mare. Tara, Tare-vinie imparat, urat si parasit de toti sfetnicii si slujitorii lui;pentru spurcata fapta, au fugit la Frantuzi 2, si, dela aceialuand ajutor, s'au ispitit, cu sila, sä apuce Imparatia RA-mului ; ce tot in desert: s'au intors gonit si risipit, si n'aumai dobandit ce au pierdut, in viata lui, nici el, nici altul..

Si, de atunce, s'au carmuit acea Imparatie tot cu sfatulsenatorilor, pang la Avgust Cezarul, cinci sute si mai bine.de ani. De mirat lucru ca aceasta imparatie, la statul silatimea ei, cat au venit, tot intr'acele cinci sute de ani, dincarma sfetnicilor ! Si alegea ei, cu Sfatul, din an in an, caterdui mai marl, carora li zicea Consuli, adeca capetele Sfa-tului ; si mai mare era acest nutne, Consul, decat Impe-rator, ca acest nurne, Imperator, era a' hatmanilor cari mer-geau in vr'o parte cu ostile, iara, data se intorced acasa, nuse mai chema Imperatori, ci iara pre numele salt se numia..Imperator se zice poruncitor : iara, pre urma, pentru izbanzice facea acei Imperatori, s'au numit Imparatii, si au iesit maimare si mai de cinste numele Imparatilor deck a' Crailor.

Hotarele acestei imparatii a Ramului mai 3 necuprinsesant, ca nu cu munti sau cu ape curgatoare, cum vedemiacum ca despart Grail de Craii si imparatii de Imparatie, cedin toate *tile au fost hotarul mare Ocheanul, carejura pamantul, Incepand din partite de spre Miazanoapte,Oceanul cela ce incunjura Englitera, si tot acel Ocean side spre Apus si de spre Hispania, si Portugalia, si de spreApus se trage tot acela Ochean, incunjurand tot pamantulde spre Miazazi, pe dupa Africa, not zicem Barbarezii 4pand vine la Marea-Rosie, care este intre Eghipet si Arabia.Cate imparkii, Craii, Domnii si teri sant de le incunjuraOcheanul, precum s'au pomenit mai sus, toate supt ascultarea

1 Dancii.2 Scriitorul vrea sä zica Gali, din cari via Francezii.8 Aproape.4 Africa-de-Nord, Barbaria, tara Barbarezilor.

Iv.

--;

LNIPXRATIA ROME( 7

Imparatiei Ramului au lost. Inca mai spre Rasarit delaMarea-Rosie, dela Ocheanul de Amiazazi taind pe uscat :Arabia, Asiria, pana la muntele Cavcaz, intre Hindii si

Parthi, pana in Marea Caspiei, cu Armeniile amandoua, si

cate teri sant intre Marea Caspiei si Marea-Neagra, : Giur-gii, Mingrilii, Cerchezii si alte teri, si de acolo apa Donul siVolga, toate supt ascultarea Ramului au fost. Si dela Tar-taria cea mare, ce se zice acum Iuzbec 1, Hanii cei maridela Ram luau steag de 'Janie. Numai cu India n'au in-cheiat lumea toata de spre Rasarit; si venia si de acolomulte teri sa se inchine, ee, dela o vreme, nici mai

primia dela locuri asa departate.Si unghiul cestalalt la Ochean, unde sant acum Svezii si

Danii, si unghiul mai spre apa Rinului, ,pre aceste terinemtesti (ca si Svezii si Danii tot Nemti sant, si un neam 2),

nu i-au putut supune nici intr'un chip Ramlenii, pana laindreptatul acei Imparatii in multe parti. Si cata oaste aupierdut cu Nemtii 3 Wand razboaie, cu ceia parte de lumenu o ar fi pierdut. insa numai o parte de Nemti supusin'au fost, iara, cat tine apa Rinului, si acelea ce sant pesteapa Rinului, multe locuri au fost supuse, cum si Englitera,Frantuzii si toata Hispania. -

Cauta acme cu cugetul intru toata multimea si latimeade lume, cate Imparatii mari sant acme, cum sant Engli-tera, Frantuzul, Hispania, Nemtii pang la Rin, Africa, Fetul 4,Afri, Livia, iproci, tot Egipetul, Habesii 5 §i imparatia Asiriei,Persul, Armeniile, Capadochia, toata Grecia, si Macedonia,Iliria, Dachia, unde santem not acme, si alte teri si ostroave,si pre Oc'hean, si pre Marea-Alba, si pre Marea-Neagra, si preMarea Caspia,L-la toate acestea iesia Pasi 6 dela Ram, la unelepe un an, la altele pe trei ani, si mai multi,care nu-i mai

1 Uzbec.2 Adeca : tot un neam.8 Nemtii : Germanii, stramo§ii Nemtilor.4 Fezul, Capitala Marocului, deci : Marocul.6 Abisinia.6 Adeca guvernatori.

1 .

1

.

7

rf,,wom

siT

8 N. COSTIN

pomenim anume terile si olatele. Pasii iesia si la Ierusalim,la terile jidovesti, tot dela aceasta Imparatie, cum scrie sila Sfanta Evanghelie. 0 seams de teri mai departe, supt Craibirnici ei lasa, ales la Africa, Eghipetul, Armenia ; iara lacelelalte, cum este Hispania, Frantuzii, Nemtii, pang la apaRinului, Italia, terile grecesti, terile Ierusalimului, Anadolulostroavele toate, cu senatorii, sfetnicii Ramului se ocarmuia.Pentru ce au zis un filogof al lui Pir, Craiul Epirotilor sauArbanasilor 2, cand 1-au trimes in solie la Ram : ca a veizisd

Sfat de Impdrafi, adunat.Ce, cat ne trebuie la randul Istoriei noastre, ne ajunge

atata si de Imparatia Ramului.

1 Anatolia : Asia-Mica.2 Albanezilor.

s

1,

r-

-'

4,-

CAP. II.

Dacii si Getii : lizboaiele prin care Traian a cuceritlocurile noastre.

(DIN CONSTANTIN CANTACUZINU STOLNICI:14.

Si iar zic ca Dachii si Ghetii 1 ii 2 zicea si se numia stapa---nitorii si lacuitorii acestei Dachii, tine au fost intaiu. Aceleneamuri, ce le zicea Dachi si Gheti, era oameni varvari si

idololatri, iar ostasi magi Ji tari la bataia razboaielor,nepohtitori a se supune altora, nici ingaduia a se birui dealtii. Avea Craii si obladuitorii lor, si nu era nimului 3supusi, si multi Inch de dansii se ingrozia., si vecinii lorfoarte se Speria de dansii, caci de putine on se intorceabiruiti de unde merged a se bate.

Acestora dar, mergandu-li numele si vestea, cum sant, si detaria lor, Inaparatii romani, find pohtitori de latimea impa-ratiei lor, precum toate Imparatiile- puternice sant laComede a supune pe ,altii si a-si lati si marl hotarele Impara-tiilor, si mai vartos romana monarhie, atuncea, pe acelevremi, intlorind, de multe on si in tot chipul au trimes sase supuie si acei Dachi, precum si pre alte teri, toate cate,era imprejurul lor, au supus, pre unii cu arma, pe altiicu groaza. numai [a] puterii lor, ca atata slujia si intr'acelevremi norocul izbindii lor, cat nicio tarn, niciun pamant auputut sta. Impotriva lor....

1 Getii.2 Li.3 Nimarui.

r.

grosi,

p

10 CONSTANTIN CANTACUZINO

Acesti, dark imparati, vrand sa supuie si sa ,biruiasca. sipe acest pamant, cu lacuitorii lui can era atuncea, in totchipul silia s,i si de multe on osti marl si grele au trimiaasupra lor, cari, mai de multe ori, mai hiruiti deck biruinds'au intors, precuts si Chesariul August, tritnitand asupra for°data 50.000 de ostasi, d'abia margenile Duparii le pazia ;. .

carii, dupre aceia; Dachii si Ghetii, adangandu-si oastea, Lianala 200.000 de oameni zic ca au facut, si, trecand Dunarea,biruintele romanei Imparatii foarte greu si rau, cu roc, cufier si cu robie le-au stricat, atunci Craiul for find Bire-bisca 1. Si Bonfinie 2 scrie i aceasta caci3 nici cum Roma-nilor nu sta bine, si, grija Inca avand de acei neflornolitioameni, nu se odihnia, nici_li uita, ca ip lunga odihna siin ling pace sa se pile, nici sa se obrazniceasca in biruin-tele for ce le facea ii lash; ci, railcar deli lega cite o.datacu ei pace, pentru ca si Vecini_li era, de vreme ce, cums'au si mai sus zis, toate imprejururile 4 for luate side Romani. era, dar Inca si pentru oricare pricing mica sesi scornia osti, unii spre altii pornindu-se.

Aceasta dark in multime de ani tragandu-se, si ash lucru-rile for invartindu-se intru dansii, pana in vretnile ce state.imparat Romanilor Ulpie Traian, carele se tragea de neamspaniol, incepand Imparatia de vrasta find de ani 42, laanul dela Nasterea Fecioarei [98].

Om intelept, de altmintrelea, find invatat mare, cu slatintru toate si foarte drept, cat si aceasta au facut, zic isto-riile, cum ea puindu-se imparat, si atemand pre eel d'intaiual pretoriului 5, i-au dat sabia, zicandu-i : «Pentru mine slu-jeste-o, pana dreptele fac ; kirk nedireptele de voiu face, im-protiva mea to o Intoarce !» ; si cu inima mare, mai vartos

I Boirebista, cel mai mare Rege dac.2 Cronicar italian, scriind despre Unguri pe vremea lui tefan-cet-

Mare.3 Ca!4 Terile vecine.6 Strajii.

:

r.

C.CCERIREA DACIEI

intr'ale ostilOr lucruri. Acesta dara altcevasi mai pe desupradecat cei ce \fusese mai de'nnainte vreme, si de aceasta tarsgandind, si socotind intr'alt chip, si ale sale gatiri de razboiu,

tocmia. Si, nu prea multi' ani de imparatia lui trecand,deci cn. mari greimi de osti si cu nespusa putere s'au sculata osti intr'aceste parti. Cats dara va fi lost puterea lui stun-cea, si cu cats multime de oameni va li um blat, in cat anumblat si au supus partite lumii, putemu-ne, insa cu maremirare, si domirl cite cevasi, ca, iata; vrand pe larg aceleostiti ale lui si lucruri marl ce apucase si faced, ca sh-iramaie si in fapte slava si pomenire; doara si minune laoameni in veci ramaindu-i, pe unde merged, drumurimari de piatra faces, si santuri groaznice tragea, pe undemerged si umbla. Precum si pans astazi se vad si is noaici in- tart carora inch troianuri 1 li zicem, ramaind deatuncea den om in om acel nume, carele se trap si paintastazi, macar eh foarte putini sant carii le stiu, drept celi zic troianuri. Iar acesta este adevarul, ca de ostirea aceluimare imparat, Traian Ulpie, sant radicate acestea ; si nu.numai aici, ci si printr'alte teri asa au facut, cum s'aupentru ca sa ramaie neamului omenesc pomenire de marisi de puternice faptele lui. lark de va fi si altcineva facutca acelea, din Romanii Voevozi sau imparati mai innaintevreme, cum si poate fi facut (ca toti puternicii stapanitorica acelea nevoiesc a lass pe urma de mari faptele for po-menire), aceia nu o stiu, pentru ca, dela acest imparat in-

asemeneacoace, acelora nemai facandu-se, nici a sa mai po-meni vedem ; unde ramane, de vor fi facut si iltii, iarti prenumele acestuia au ra.oas de a se numi si a se pornentintr'acestasi chip.

deci Traian acesta, incepand razboiul intaiu cu Dachii,.16 ani... s'au tras, intr'acele vremi craind 2 pe aici Decheval,care era foarte om viteaz si mester la- ale razboaielor, pre-

Nu vine insist dela Traian.2 Fiind Craiu.

'it

isi

zis,.

t.r

Asa


cum si Dion 11 scrie, in Istoria vietii lui Traian, ce face 1,si bogat, si multime de oameni avea. Precum si lesne estea socoti si a crede nestine 2 ca asa va fi fost, de vreme ce,afara dintealta vreme trecuta mai de 'nnainte, cate si caterazboaie grele si batai sangeroase Meuse intre dansii ! CareDecheval si in vremile ce imparatia Domitian la Roma, laanul dela Invierea Domnului 99 (?), cu marl puteri s'au sculatimprotiva lor, si nu putine rele si stricaciuni au simtit Ti-nuturile Romanilor de dansul. Apoi de 16 ani naprestan3cu o Itnparatie mare si puternica ca aceia a Romanilor,cum se pomeneste, cata putere si cata avutie au trebuitsä aiba, de au putut sta atata impotriva si a rabda ?

Irish, in cea de apoi, vazand Traian ca in lung se trageacest razboiu, si gandind ca multe se pot intampla dintr'aceazabava (mutator foarte tutu ror acestora find, norocul), el

cu toata romana putere-i, s'au sculat de au venitspre Dachia, si, viind pang la margenile Dunarii, din josde Cladova, s'au apucat de pod de piatra statator peste Du-mire, caruia, si pana astazi, si dincoace de Dunare, si din-colo, i se vad margenile si incepaturile cum au fost si dreptce loc au fost. Mai veade-se, zic, si, cand scade apa la mij-loc, si alte colturi, ca neste picioare de zid ; laugh care podeste si cetatea Severinului, dincoace, mai sus oaresice, careera facuta de Severn im I:drat 4, mult incoace mai pe urmildecat Traian- Imparatind acela, la anul delp. liristos 213[-211] ; tnsa acuma sparta si mult veche se vede.

Ace] pod mare minune si mare lucru au fost, si aiaveasemn este de nespusa putere ce au avut acea imiAratie.De care pod multi istoresc b, si multi intre alto minuni cese vedea ale lumii 11 numara, si de mestesugul lui, cumI-au facut, si de altele cat de multe au trebuit pana a-1

I in grece§te, pe acele timpuri.2 Cineva.3 Necurmat.4 i aceasta e o gresealg. Severin vine dela numele intemeietorului

satului de langa cetate, mogul Severin.6 Dupa greceste : istorisesc.

a

. Sii

I

-1

.

.

'

.

4

insusi,

CUCERIREA DACIEI 13.

face ; iara de. cheltuiala, cu cat s'au facut, este necrezut dea se si spune. Zic scriitorii de acest minunat pod, si altiimulti scriu. lard si loan Tetu 1, in cartea Istoriilor lui, putinmai pe larg si faptura lui cum au ,fost, spune, si cazutalauda ii da. lush si Dion, carele istoreste ale lui Traiantoate, mai pre larg de acest pod scrie ass.

Cuvintele lui acestea sant : aDupa acestea, Traian podulde piatra peste Dunare a se face au grijit, care toate alalteale lui faceri mari departe le-au intrecut ale acelui pod.Stau tot de patru laturi cioplite pietre picioarele lui, a cd-rora innaltime de 150 de picioare este, fara ten/while for ;iara, latimea, de 60 de picioare cuprinde ; si de la unul pangla altul sant departate picioarele de 170, si coprinse delaunul pang la altul cu colaci.» Acum darn, cat va fi fost delung si ce pod va fi fost, socoteasca tine pohteste si estegrijuliv s ca de acestea a sti. Aflatu-s'au in Ardeal (poatefi dusa de aici) si o piatra, care au fost la capul poduluipusa, si scrisa de acest pod, cu... slove letinesti insa, careva sa zica :

Providencia lui Avgust, adevaratului Pontifex.Puterea romand,. ce nu se supune supt jug,Tata ca ritpeste si Dunarea.

Acest pod si in banii acelui Imparat Ulpie Traian se pu-nea : de-o parte de moneta, bated chipul lui, si de ceialaltaparte tiparia podul cu... slove..., carii asa. talcuiesc :

Sfatul si Norodul roman prea-bunului Domn adeasta au grijit a tipari,intru pomenirea minunatului pod, iproci.

Care si pans astazi intr'acea moneta (adeca intr'aceise vede, vrand in tot chipul acela sä lase pomenire nemoartade mari faptele lui in veaci.

Asa deci, facand podul, au trecut si el pe dansul in ceastaparte, savai 3 ca nici7cat au sezut el acolo zabovind, pand. a

Tzetzes, compilator bizantin,Doritor, cu grija.

3 Desi. De fapt : «daca vreai».

`.

.

1

,

bani)

I

I t

=

CONSTANTIN CANTACUZINO

se face podul, ca lucrurile razboiului se ally in odilma siIn lene, ce dese batai cu vrajmasii sai faced, si prazi, ar-suri si alte rele pre tot locul se vedea. Decheval Inca nuintr'un loc sedea, nici fara de mare grija se atla, ce si el,cu toate puterile cite avea, tare se apara, si de multe onsi izbandia ; ce, nicio potrivire, nicio asamanare avand Craialui catre imparatia romans, el din zi in zi tot mai slabia,ca nici cu niciuna detocma 1 era ca pana in savarsit sa sepoata bate si sa poata sta. impotriva.

Aceale deci si el cunoscand tocma atunce mai bine, ziccum ca au trimes de cateva on la imparatul Traian ca sase irnpace, cum si alte dati facuse, ci Inca si toata biruinta 2sa o inchine imparatiei lui, puind armele lui jos 3, si haraciusa leage 4, si pre toti robii romani, cati avea prinsi, sa-i slo-boaza (ca multi avea, si din oameni mari prinsi robi). Taranici cum n'au vrut sa-i priimeasca, atuncea acele cereri sifagaduinte, zicand ca, nu, numai atuncea umbla sä Insalesi sa adoarma imparatia, ingrozindu-se de dansa, ce si altedati de multe on ca acelea au si ispitit si au si facut ;iar, apoi, de niciuna nu s'au tinut. Pentru ca zicea ca si altedati asa facuse, biruindu-se de Romani, si cazand la pace,si tari legaturi, cu ei legand, apoi, numai ca treced cat deputina vreme, atuncea numai deck improtiva for se scuba.

Si alta data au ostit Traian itnpotriva lui, si prea tare sigroaznic razboiu au avut cuz el, atata cat, macar ca Romaniiau biruit si multiuse de vrajmasi au omorat, iara si din-tr'insii Inca atatia au fost de multi raniti intr:acel razboiu,cat, nemai avand carpe barbiarii 5 de a lega ranele, si, auzindImparatul, Insusi ale lui haine riu si-au crutat, ce le-au datde-i lega, si cetatile cu destula osteneala i le lua.

insa, vazand Decheval ca si de Scaunul Craiei lui se apropie,

1 De o potrivA.2 Stapanirea.

Depune armele.4 Sit se invoiasca a dit haraciu (tribut).

Ei inlocuiau la hirurgie pe medicii de astAzi.

'

-

3

_5

14

.

CUCERIREA DACIEI 15

sa-1 au trimis soli de pace la Traian, cu multaruga, fagaduind ca si armele si mestesugurile cu care batedcetati si razboaie, si pre mesterii aceia sa-i dea, si apoi sice va pofti el sa faca. Si, asa, viind si, el insusi la Impa-ratul, la pamant plecandu-se, s'au inchinat Imparatului.Asa, deci, in Italia Traian intorcandu-se, solii lui Dechevalcu dansul i -au adus, pre cari inaintea a tot Sfatului lui romanducandu-i, armele for acolo si-au lepadat, si, manile stran-gandu-si in chipul robilor, tnult si cu multe cuvinte s'aurugat, si, asa, pace facandu-si, iar li-au dat armele, si

s'au dus.insa Decheval, nu prea mult trecand, iara de noua hiclenii

se apuca, tocmelele si legaturile silind si stricand ; insa,cunoscand el ca n'are d'atocma putere de fata ca sa sebata, au inceput, pe ascuns, a vicleni pe Traian sa-1 omoare,ca de el foarte se temea si se ingrozia, cunoscandu-I maresi tare ostas. Inteacestas chip (lard au inceput viclesugul :stiind el ca de acel Imparat lesne se apropie omul si, tineva 2, graieste cu dansul, el au aflat oameni ca aceia cari sazica ea au fugit, si, apropiindu-se de el, sa-i graiasca,de vor putea, omoare. Asa dara, mergand dintr'aceiaunu I, s'au cunoscut cum imbla cu viclesug de se apropiede Imparatul. Asa deci, prinzandu-I si dandu-i stransoare 3,au marturisit lucrul, si cum eh au trimis Decheval, iproci.

Atuncea deci, a doa oara sculandu-se Traian, cu maimare si mai multa decat intaiu putere, ca intearce detoate acele nestamparari si viclesuguri ale lui, au mersasupra lui, si s'au jurat, zicand ca, pans nu va desradacinasi pe el si pe tot acel rod 4 de oameni, nu se va lasa, cum,in cea de apoi, au si facut.

lush Romanii, temandu-se, si de aceia asa au facut, adeca,ca nu chmvasi veodata, cand ar incepe a scadea si a se

1 La indamima.2 Vroie§te.3 Torturandu-1.4 Neam.

d

1

sa-1

sa-1

3.

si,

CONSTANTIN CANTACUZINO

mai pleca imparatia lor, ei, afland vreme, ca niste nedo-moliti si nedomesneci vrajmasi, pururea nevindecati catre-Romani, ar fi gata sft faca rascumparare tutulor catora aupatit dela dansii, si ei ar fi silit, nu numai a surpa de totimparatia romans, ci si numele roman sa-1 stings si sa-1

piarza dupre fata pamantului, de ar fi putut, cum si altimulti au silit a face, ci n'au nemerit.

Asa dark sculandu-se Traian cu toga puterea, si mai inlauntrurile-teril intrand °data si alts data, mare si taretazboiu cu Decheval avand, nu putina dinteamandoua

varsare de sange s'au facut. in cea de apoi, insa, De-cheval, biruindu-se, au fugit, tragandu-se catre BeligradullArdealului, caci acolo era si Scaunul Craiei lui. Ci niciacolo nu s'au putut mantul, ca iata oastea romana, trecandmuntii Carpatii (ca ass acesti munti toti carii curmeaza tamaceasta de catre Ardeal se chiama, dupre cum scriu gheo-grafii), si, acolo, arzand si sfaramand, nici acel Decheval aumai putut scat* ci, pre el prinzandu-1, zic cum sa-1 fieomorat, altii 2 zic cum el insusi sa-Si fie facut moarte, dupreatatea nenorociri ce i se intamplase si vedea eh tot si cutotul se ,pierde, si cum ca tot va cgdea in mans for preurma, ci .viu s'a. nu fie.

Atuncea deci, incepand mai vartos si cu d'adinsul a cercasi avutiile lui, zic cum multa sums si mare bogatie sä sefie aflat acolo in camarile polatelor 3 lui si multe si ascunsezic ca au fost, care le-au descoperit si le-au ivit 4 unul din-tr'ai lui oameni, pentru ca foarte ascunse le tines, acestfeliu de mestesug de a le ascunde varvarul afland : adecate,zic ca aoolo, in apa ce trecea pre laugh polate, abatand in-taiu apa de a curs, printr'alt loc, mare foarte groapacand, si cu lespezi pardosindu-o, si pe de-asupra bine toc-

I BAlgradul, Alba-Iulia. De rapt catre Hateg Scaunul lui Decebalera Sarmisagetuza, pe locul Grildi§tii de azi.

2 Cari au dreptate.3 Palatelor ; sing. : polata. Se mai zice in Ardeal.4 Le-a scos la ivealA.

16

;

fa-

:

par-tile

C.UCERIREA. DACIEI 17

mindu-o, iar au dat apa preste acea groapa, ca o pesteremare facandu-o, si acolo mult foarte intr'insa aur, argintsi alte scule ce stia ca de apa nu se strica, au pus careascunzatoare foarte cu nevoie era sa se afle, mai vartos canimeni nu o stia. Pentru caci, cand o au facut, robi auadus de o au sapat, si apoi pre toti aceia au pus de i-auomorat, ca .,sti nu iasa cuvantul si acea taina la .nimeniafara. Ci, iata ca nicio taina, nicio ascunzatoare lumeasca,dupre nemincinos Cuvantul Domnului, la Luca, cap. 8, nu ecare sa nu se afle si la iveala sa nu iash./Altii zic eh le-au ivitacelea si le-au spus un boier mare roman, ce in multi ani 1-aufost tiind acel Decheval acolo rob. Aceasta dard poate fi, ca,domirit si mare la minte om find, ,si ca acelea multe vafi iscodit, ca sa stie si sa .poata cunoaste pana In cata pu-tore avea acea Craie de se punea asa tare improtiva ro-nranei imparatii de a se lupta si de a se apara. Deci, siacelea spuindu-le si aflanclu-le, le-au luat Romanii, si, cateau cunoscut c, ar fi fost de zaticnire lor, toate le au stricatsi le au d'ararnat.

Asa deli Traian, supuind si deshvarsit domolind toataDachia, si socotind ca sa o tocmeasca intr'acel chip delacare sa nu mai alba alte turburari, nici sa li mai vie altegriji, au poruncit de prin prejuru rile biruintilor 1 sale de auadus Romani lacuitori, de i-au asezat aici, si dintr'a sa oasteau lasat cati au trebuit de a-i lash, ca sa se aseze aici, ra-maind lacuitori acestor teri, cari si pand astazi se trag, cum'vom arata, dintr'aceia.

Inca, nu ca doara din Dachi niciunul n'au mai ramas,cat doar, pustiindu-se de tot, si nemai ramaind nimeni tinea Meal aceste pamanturi, au pus Traian si au asezat Ro-mani, ce numai a for Craie sa nu mai fie, nici capete din-

poruncitori sa nu ramaie, nici al for nume de sth-panire sa nu se such, ci numai de Romani. Iar si din ei

I Provinciilor,

2

;

,

.

tr'insii


altii au mai ramas, ca iata si Lichinie-1 de neam dac setrage, cum scriu multi, insa de prosti oameni era ; iar, maiapoi, la Roma mergand si la mari oameni slujind, findpoate si om de slujba, asa au ajuns de mare, cat si preConstantia, sora lui Costandin Imparat, celui Mare, au Nat,

pre carele si sot /mparatiei 1-au facut, si improtiva luiMaximin tiranului 1-au trimes cu oaste, si la Tars 1-aubiruit. insa nici din pieptul.acestui Lichinie au lipsit tirania,ca si catre altii crud era, iara catre crestini nesatios go-nitor Sl muncitor

insa Marele Costandin nu 1-au lasat asa ; ci, impreunacu fiu-sau Crispy, cu mare oaste improtiva-i au mere, si,si el cu oaste Innainte, la Odriiu 3 avand mare raz-boiu, 1-au hiruit foarte pe Lichinie. Fugind el deci in Vi-tinia, iar incepea a strange oaste ; insa, vazand ca nu-i vamerge, trimite pre sotia sa la frate-s4u Costandin, de-i facepace si-i iarta viata, Irish cu aceasta tocmeaca, ca fara dre-gatorie sa saza sa se odihneasca, la Solun 4 dandu-i loc. Iarel, rau find invatat si neastamparat in rele, trecand Mayavreme, iar incepea a se misca spre turburari si a-si strangeoameni asemenea lui. insa ai lui Costandin ostasi, find, laSolun pazitori, acolo 1-au ucis si 1-au sting si pre acel tiran,ca pre Dioclitian, Maxentie si Maximin,, curatind Junin, deimputaciunea tiranilor. Acest dar Lichinie, cum zisem, aufost de feliu Dac ; savai ca foarte putini ramasese (zic is-toriile), de atata mari de ani, ce atatea grele ostisi nespusa multime de vrajmasi au statut si au balacit, precari cu sabie si cu foe i-au stans. Si Inca, din cati si ra-masese, cum s'au zis, doara cu viata numai ce era, ca alttot supt nemilostivii ostasi se mistuise si se topise.

I Candidat de Imparat in veacul al IV-lea.2 Prigonitor §i chinuitor.3 Adrianopol.4 Solun e Salonic.

2.

intr'insii

esindu.li

REZUMAT

[REZUMAT, DE N. IORGA.

Cuceriyea Daciei... 106.PARASIREA DACIEI DE AURELIAN, PE LA 270. Pleaca si

ae ct§eaza peste Dundre osta0i, dregcitorii, targovetii ceisa'raci. Oameni salbateci la apuccituri, cu fete necunos-cute, rasar pe drumurile cele mari ale §esurilor, in cetemari: Germani bdlani, Huni urati si Avari cu chip ma-runt, osos, cu piele galbend, ca Ungurii de azi. Trimesiifor yin in vai, prin poiene, de cer bir. Voevozii de Tinut,.de vale, cari stcipanesc peste satele cu juzi, se invoiesc a

pentru ca ai for sa aibci liniste. Cand barbarii seintrec cu cerutul on cu amenintarea, ii pandesc prin stram-fori si locuri grele, ca' biruinti, astcizi de mutt ui-late.]

Si,

plaG,

CAP. III.

intemeierea Domniei Terii-Romanesti, de cand audescalecat Romanii.

(DIN LOGOFATUL STOICA LUDESCU.)

Inca d'intaiu s'au coprins [Tara-Romaneasca] de Romaniizarii au purees dela Romani, si au venit spre Miazanoapte 1.Deci, trecand apa Dtnarii, au descalecat la turnul Severi-Dului 2, altii in Teara-Ungureasca, pre apa Oltului, si preapa Muresului, si pre apa Tisei, ajungand si pand la Ma-ramures 3. , far cei ce au descalecat la turnul Severinului,s'au tins pre supt poalele muntelui, pana in apa Oltului.altii s'au pogorat pre Dunare in jos, si, asa, implandu-setot locul de ei, au venit pana la marginea Nicopoii.

Atunce s'au ales dinteinsii boiarii carii au fost de neam mare,si pusera Banovet un neam ce le zicea. Basarabi, sa li fiefor cap, adeca Mari-Bani 4. Si asezara intaiu sa fie Scaunul la

1 N'a fost o descdlecare, ca in Moldova, ci Voevozii din dreapta sistanga Oltului si toti juzii s'au unit, de voie on de sill, prin casatorii.ori prin infrangeri, supt Voevodul viii Argesului, care-si avea Curteala Arges (Curtea-de-Arges, adeca : Curtea-din-Arges). Atunci acesta si-a-zis «Domn a toata Tara-Romaneasca».

2 Severinul a fost cetate ungureasca, unde stateau Bani de hotar, pecan i-au scos Domnii.

3 Mare greseall. Numai dusmanii nostri spun, din interes, ca amvenit din Balcani in vremi tarzii.

4 aid e gresit. Banoveti s'au zis fratii Craiovesti, feciorii lui Neagu,oier de Craiova, pentru el luasera BAnia pentru neamul lor.

S.

A

. .

;

Si

22 LOGOLeXTUL STOICA LUDESCU

turnul Severinului, al doilea Scaun s'au pogorat la Stre-haia1, al treilea Scaun s'au pogorat la Craiova. Si, asa Iiind,multa vreme au trecut, tot ei obladuind acea parte de loc.

Iar, cand au fost la cursul anilor dela Adam 6798 (1290),fiind in Teara Ungureasca un Voevod ce 1-au chemat RaduNegru Voevod, mare-herteg pre Almas si pre Fagarasradicatu-s'au de acolo cu toga casa lui, si cu multime denoroade, Romani, Papistasi, Sasi, de tot feliul de oameni :-pogorandu-se pre apa Dambovitei, inceput-au a face tearaneat'.

intaiu au facut orasu'l Campulung ; acolo au facut si o bi-serica mare si frumoasa si inalta. De acolo au deschlicat laArges, si iar au facut oral mare si si-au pus Scaunul deDomnie, facand Curti de piatrh, si case domnesti, si bisea-rich mare si frumoasa'. Tar noroadele ce pogorase cu dansul,unii s'au tins pre supt munti, ajungand pans in apa

pant la Braila ; iar altii s'au tins in jos preste totlocul, de au facut orase si sate pang in marginea Dunariksi pana in Olt.

Atunce Si Basarabestii, cu toata boierimea ce era makinainte preste Olt, s'au sculat cu totii de au venit la Radul-Voda Negru, 'inchin sandu-se, sh fie supt porunca lui, si nu=mai el sh lie Domn preste toti 5. De atunce s'au numit team:de-i zic Teara-Romaneasca.

Tar titulusul° Domnului s'au facut precum arata mai jos1 Se poate ca la Strehaia, unde au fost Curti domnesti Tanga

tirea de azi, sa fi fost un vechiu Voevod.2 Aceste doua teri s'au dat lui Vladislav-Voda ca ducat, de Unguri,.

pentru ajutor.3 Asa-si inchipuia Ludescu, vazand ca se ails Sasi si alti catolici lx

Campulung. In acest oral e ingropat, de bunk seams, hint tatAl sail;bunicul sau, Nicolae Alexandru Voevod, flu al lui Basarab, intemeietorul, un Radu-Voda de pe la 1380. I se zice Negru, din confuzie cuoNeagoe, ctitorul dela Arges.

a Cea mai veche biserica argeseana e San-Nicoara, ale card ruine seArad inca pe o culme stApanitoare.

5 Aceasta se Meuse inca supt Basarab-Voda, putin dupa 1300.6 Titlul.

Sire-tului, si

'

manAs-

INTEMEIEREA DOMNIEI TErtii-nomA.NE!:ri 23

Intru Hristos Dumnezeu cel bun-credincios si cel bun-de-cinste sicel iubitor de Hristos si singur biruitor, lo 1 Radul Negru Voevod, cumila lui Dumnezeu Domn a toata Teara-Romaneasca si herteg al Al-magului gi al Fagarasului 2.

Acesta este titulusul Domnilor, de atunce incepandu-se,pan' acum, precum adevarat se vede ca este scris la toatehrisoavele terii.

Si In acestasi chip tocmitu-si-au Radu-Voda teara cu bunspace, ca Inca nu era de Turci impresurata, si au domnit/Ana la moarte, ingropandu-1 la biserica lui din Arges. Siau domnit ani 24.

De aice se incepe povestea altor Domni, cari au venit preurma Negrului-Voda, precum arata mai jos :

Mihaiu-Voda au domnit ani 19.Dan-Voda au domnit ani 23. Acesta an fost frate cu Mircea

Voda batranul, si 1-au ucis Sisman-Vodd, Sarbilor,cand era cursul anilor 6864 (13563).

Alexandru-Voda au domnit ani 27.[De fapt, sirul Domnilor munteni e acesta : Iancu (Ivancu)

Tahomir 12..-13.. Basarab I-iu c. 1330c. 1340. AlexandruI-iu c. 1340-16 Novembre 1364. Vladislav I-iu 1364c.1380. Radu I-iu c. 1380-- Dan I-iu .-13861

Mircea-Voda batranul. Acesta au avut mare razboiu cuBaizit-bei dela Nicopoie'4. Facutu-s'au acest razboiu pre apaIalomitii 5; biruit-au Mircea-Voda pre Turci, si far' de numarau perit, trecand Baizit-bei Dunarea faro vad ; si alte multerazboaie au avut cu Turcii.

1 /o 10 ziceau Domnii nostri, pomenind intaiu, dupa datina Bulga-rilor, pe loan, cel d'intaiu Tar al acestora.

2 AO a lost titlul, dar n'avem ante dela Radu.3 De fapt, la 1393.4 De fapt, marele Sultan Baiezid, zis Fulgerul.6 ySi acolo °data ; alta data la Bovine, in sesul doljean.

.

J

. .

CAP. IV.

Luptele lui Mircea-Voda cu Turcii.(DIN MIHAIL MOXALIE).

Atunce se scula multa multime de Turd, si incepura aprada si a lua tari si cetati : luara si Amorea si Draciu11,pand la Dalmatia, si toga tara Arbanasilor 2; Si incepura ascadea putearea crestineasca, ca nu avea, nime puteare sale stea inainte. De-acii se dusera si la Sarbi, si feacera acolorazboiu mare, si mult sange s'au varsat, si multi fara nu-mar au perit. Atunce un voinic, anurne Milos Cobilici, vi-teaz si barbat bun, deci mestersugui de se apropie si spin-tech cu un hangeariu pre Murat-beghi a, si, asa, peri.

Pre acea vreame ucise si Susman, Domnul Scheailor 4, preDan Voevod, Domnul rumanesc.

De-acii se radica Baiazit-beg, feciorul lui Murat, de selovirea cu Lazar, Domnul sarbesc 5, Si-1 birui de-I ucise, sipled. Tara Sarbasca supt sine, sa-i dea dajde, si le puseDomn pre Stefan Dispot, ani 6897 [1389]. De-acii se ra-'died Baiazit cu Turcii spre Romani. Deci, se lovira cuMircea Voevod, si fu razboiu mare, cat se Intuneca de nuse vedea, yazduhul de multimea sageatelor. Si mai pierdit

1 Morea §i Durazzo.2 Al banezilor.

Sultanul Murad I-iu (t 1389).4 Bulgarilor.3 I se : Cneaz.

,

r,

8

r.

26 MIHAIL MONALIE

Baiazit oastea lui cu totul. Iara Pasii si .Voevozii pent*toti : atunce peri Costantin Dragovici 1 Si Marco Cralevicifasa, de se varsa singe mult, cat era vaile crunte. Deci, sespare Baiazit, si fugi, de treca Dunarea, si puse socotitoripre la toate vadurile, si prinse pre Suvnan, Domnul Scheai-lor, de-1 ani 6903 [1395]. Atunce luara Turcii tam.Scheailor cu totul 6905 [1397].

Jicmon 2, Craiul unguresc, aduna toga taria de spre ApusDomnii, Voevozii, boiarii,. Neamtii si Francii 3, si pre uscat,si pre Dunare, cat nu se vedea apa de multimea corabiilorMircea Voevod cu. Rumanii, si dela Manoil Paleolog veniracorabii multe, pline de voinici 4 de in Tarigrad, si de inVenetia 30 de corabii. Deci, merges Craiu' pre uscat in jos,pre Dunare cu hvala 5 mare si cu osti tocmite, inplatosatifpoleiti, si scripia' de-ti. pared ca rasare soarele.

cand sosi in cetatea de Necopoe, el vrea sa iea Nedcopoia, iara Baiazit stranse Turcii cu totul de spre Rasaritsi pazira, curand 'de se lovira fatis cu cei de spre Apus; srfu sfada mare in multa vreame. Ce invensera Turcii preUnguri, iara Craiu' scapa intr'o corabie. Tara Baiazitgonit pang la Dunare, si multi se necard in Dunare. ,,_DeciCraiu', cu cats hvala venise, cu mai mare rusine se intoarse;ca-si pierda voinicii cu totul, si lasa, oase de oameni, catnu-si putea' ara oamenii pre acei campi.

[URMAREA DIN LUDESGUI

Facut-au si sfanta manastire Cozia, si sfanta manastireCotmeana 6, cand era anul 6891 [1382].

Si au domnit Mircea-Voda ani 29, si au murit in Domnie[Ianuar 1418], si s'au ingropat la manastirea lui, la Cozia,

1 Al lui Dragases (Drag*.2 Sigismund.3 Francezii.4 Ostasi.5 Fala.6 In Arges.

).

,

tale,

Si,

i-au

CAP. V.

intemeiarea Terii Moldovei si Alexandru-cel-Bun.(DIN (IIIIGORE URECIIE.)

Dupa rasipa terii Ct,e'ntaiu,... mai apoi, dupd multa vreme,cand feciorii cei de Domni den muntii unguresti, pogoranddupa vanat, si au nemerit la apa Moldovei, vazand locuridesfatate, cu campi deschisi, cu paduri dese si cu ape cur-gatoare, indragind locul, au tras pre ai sai dela Maramu-ras, si pre altii au indemnat fie au venit. Si au descalecatintaiu supt munte 1, apoi, inmultindu-se, mai si crescandinainte, nu numai apa Moldovei sau Siretiul li-au fost hotar,ce pana la Nistru si pand la Mare s'au latit 2. Mai apoi sirazboaie faceau, ca sa-si apere tara pamantul sau decatre Schiti si Goti3, si de catre alti vecini ce erau prin pre-giur. Ce, avand purtatori de grija pre Domnii lor, cari-iradicase dintre sine, de multe on in Teara Leseasca auintrat, si multa prada si izbanda au facut. Den campi preTatari i-au scos 4. Asijderea si Muntenilor, nu numai nevoiesi groaza le faceau, ce si Domniile le schimbau, si pre tinevreau ei, primeau. Pre Ardeleni nu-i lasau sa se odihneasca,

1 De fapt intaiu s'a anal Voevud maramurasean, supus Craiuluiunguresc, Dragon. Iarfiul lui, Sas, care i-a urmat, murind,Bogdan Voe-vodul, tot din Maramuras, a venit pe la 1360 fora voia Craiulul si atinut tara in voie, ca Dominic sloboda.

2 Pe la 4400.a Creche crede ca descalecatta e mult mai vechiu.

Ei erau domnii campului.

_

.

- k

si

.

1

28 GR IGOR E URECIIE

pururea le faceau nevoie, si catati multe le luase, si lelipise catre tara Moldovei, carele toate la randul sau sevor arata.

Mai apoi, si cu Turcii, cari se vedeau ca, ca o negura,toga lumea acopereau, razboaie minunate faceau ; de multeon i-au si biruit. Mai apoi, de i-au si supus supt jugul lor,de cateva -ori i-au asudat, rocosindu-se si nu fora multamoarte si paguba in oameni, pang a se asezare.

intre acei feciori de Domni, ce au nemerit locul acesta,au fost si Dragos-Voda, feciorul lui Bogdan-Voda 2, careleera din Domnii Ramului, ce venise dela Maramuras, si sevedea mai de cinste si mai de folos decat toti. Pre carelecu totii 1-au ales si 1-au pus Domn, mai mare for si pur-tator de grija. Si, data 1-au pus Domn, au luat pilda depre capul acelei hieri nesalnice, zimbru, ce... 1-au vanat,si pusera de au facut pecetea terii Moldovei, de traiestepapa inteaceasta vreme, In manile celui ce-1 alege Dum-nezeu a fire Domn terii, de se pune pre cartile Domnului,pentru tocmelile si asezarile lacuitorilor, si de ascultarea

certarea celor ce fac strambatati intre lacuitorii terii.

Si au domnit doi ani Dragos-Voda, s'au savarsit. Si,intru aceasta incepatura, au fost Domnia ca o capitanie.Pre acesta semn, de 'ntaiasi data ce se arata Domnia faratraiu 3, se putea cunoaste ca nu va fi asezare bunt intreDomnii Moldovei; ce, cum au fost prea scurta viata Dom-nului d'intaiu, asa si Domnii ce vor fi pre urma, adesease vor schimba, si multa neasezare va fi intre Domniidovei.

1 De a se rAscula.2 Fals.

Adecit unde a stapanit prea putin Bogdan (nu Drag*. -- Tata adevit-ratul §ir al Domnilor : Bogdan, 1360 c. 1364: Latcu, c. 1364c. 1372Iurii (Iuga) Coriatovici, c. 4372Decembre 1377 ? Stefan I. 1377, 1378

Petru I, c. 1378c. 1393 ; Roman I, c. 1393c. 1394 ; Stefan I(sau II), c. 1394 -1400; luga, 4399-1400.

,

1,

-

si

si

Mol-

"

137...;

_ .

tie

INTENIEEEREA. TERII MOLDOVEL ;;I ALEXANDRU-CEL-BUN 29

Dupa' Dragon -Voda au statut Domn fiul sau, Sas-Vodsd,si au domnit patru ani, si s'au savarsit.

Si au ramas Domn fiu-sau, Latco-Voda, si au domnitopt ani.

Tara, dupa Latco-Voda, au domnit Bogdan-Voda, sese ani.Dupa Bogdan-Voda au domnit Petru-Voda, feciorul lui

Musat 1, 16 ani.lard, dupa Musat, au domnit frate-sau, Roman-Voda,

trei ani.Dupa Roman-Voda au statut la Domnie Stefan-Voda.

si au domnit septe ani.Iara ce va ti lucrat in zilele acestor Domni, nu se an

scris nemicri, cat au domnit ei, 46 de ani ; cunoaste-se capoate au fort neasezati, si de curand, si n'au avut tine scrie ;nice vecinii, cari nemica n'au lasat neinsemnat, n'au stiutnimic despre dansii, sa fie scris...

Pupa Domnia lui Stefan-Voda au domnit Iuga-Voda, apoiAlexandru-Voda, carele se va pomeni mai jos.

Facut-au [Alexandru-Voda] dogs manastiri mari in Mol-dova : Bistrita si Moldovita, si le-au inzestrat cu multe sate,si vecini, si cu halastaie, si cu vesminte scumpe inauntru, sicu odoare. Si, deaca s'au vhzut luminat in cinstea Domniei, illdoi ani a' Domniei sale, hind mai intreg si mai cuminte decacei trecuti inaintea lui, si multe ravnind si nevoind spre celede folos sufletului sau, adus-au, cu mare cheltuiala, dinteara pagans, stintele mostii ale marelui mucenic loan Novi,si le-au pus intru a sa vestita cetate, ce este la orasul Su-cevei, cu mare cinste si pohval5.2, de ferirea Domniei sale side paza Scaunului sau [1400]. De vei cerca la Cartile Bisericii 3,vei atla scris viata Stintiei Sale, Miercuri si Joi, in stipta-

1 Al Mu§atei. Asa o chemit pe maica-sa, care mo§tenise drepturile deatapanire ale Casei lui Bogdan-Voda.

2 Lauda.8 La Cazauia, Evanghelia invatatoare a Mitropolitului Varlaam.

. :

se

BO GRIGORE URECHE

mina Rusalelor : atunce it slaveste toga tara noastra, insfanta Mitropolie in Suceava, unde-i zac sfintele mostii.

cu darul de intelepciune ce avea dela milostivul Dum-nezeu, pravind si vazand cinstea lumii, cum se cade a sepurtare Craii, Imparatii Domnii, in podoabe si in obiceiede cinste, socotit-au si la aceasta teara, mgcar ca n'au maifost cautat-o altii ce au fost Domni de mai nainte, intaiadata au 'trimes la Patriarhia dela Rasarit de au luat bla-goslovenie, si au facut Mitropolit, si i-au dat Scaun .o sfantamanastire in orasul Sucevei, sa fie Mitropolie, lanai Curteadomneasca, dandu-i multe sate, si ocini 1, sa fie de poslthlaniesfintei Mitropolii. Dat-au si o sama de Tinuturi in eparhiaMitropolitului, facandu-1 epitrop legii.

Mai facut-au si al doilea episcop, dupa Mitropolit, la sfantamanastire in oral in Roman, dete eparhie o parte dede Tinuturi, pe supt munte, in gios.

1 Mo0i moqtenite.

si

. .

'71;

11' ' -1r Or.

ti

si-i

CAP. VI.

Bogdan-Voda si inceputurile Domniei lui Stefan -eel -Mare.(DIN GI-U(1011E UR ECIIE

[Domnii, dela Alexandru -eel Ilie sau Dias, 1432 -1434 ; Stefan II, 1434-1435 ; Ilie cu Stefan II, 1435-1.443 ;Stefan II, 1443-1447 ; Roman II, 1447-1448 ; Alexandrti II,1448, Iulie-August ; Petru II, 1448 -1449; Alexandru II, ;

Bogdan II, 1449 -1451; Petru III, 1451-1457; Alexandru II,4451 - 1455.]

Domnind AlexandrU-Voda [cel tanar, fiul lui Ilie si ne-potul celui batran Alexandru] s'au sculat asupra lui,Bogdan-Voda, in anul 6962 [1453], Avgust in 221, si s'aulova cu... Alexandru-Voda, la Tamaseni, aproape de targulRomanului, si, dupa multa nevointa, au biruit Bogdan-Vodapre Alexandru-Voda...

Si multa moarte s'au facut in oastea lui Alexandru-Voda,si intr'acel razboiu au peril oameni de frunte : Oance, Lo-gofatul -cel -Mare, si Coste Andronic, si

Cronicarul latinesc aceasta poveste o scrie, si zice caacest Bogdan-Voda au venit cu oaste asupra lui Alexandru-Voda, cum s'au pomenit mai sus, si I:au gonit in TearaIieseasca, dupa ce au domnit patru ani.

Alexandru-Voda,. data au fugit in Teara Leseasca, cuDoamna-sa si cu coconii sai, au poftit dela Craiu agiutor 2 ;

au trimis Craiul pre Joan Sinayschi cu Teara Ru-1 De fapt, 12 Octombre 1448.1 DupA mama era §i ruda cu Craiul.

. -

altii.

si

32 GRIGORE URECHE

seasca 1, si au impins pe Bogdan-Vodd, si au apucat Hotinul, sifNeamtul, si Suceava, si au asezat pre Alexandru-Voda Dormla Scaun.

bra Bogdan, fara zdbava, adunand oaste de pe unde au-putut, au venit, si au scos pre Alexandru-Voda den Scaun,si iar au statut Bogdan-Voda Domn in Scaun. Deci, Ale--xandru-Voda au nazuit la Lesi, si au facut jaloba la Craiupre Bogdan-Voda. Iara Craiul au facut sfat ce va face cuaceasta tars miscatoare si'neasezata. Sfatuiau unii de ziceausa scoata Domnii, sa nu-i mai lase sa hie, si sa puna giudetele'sale 2, si sa o imparta, sa o faca Tinuturi 3. lard altii ziceau,-cari erau impotriva, ca mai bine este a se apart de Turcide dupa paretele altuia deck de dupa al sau.

Si, asa, alesera pre Ozdrovot 4 §i pre Conietpolschi, cu oastepentru pohta a o mina de Moldoveni, sä duca pre Alexandru-Voda la Scaun ; cari au scos Voevozia ruseasca, si au avut-si de Moldoveni gloate marl. Si, clack au lntrrat in Moldova, cutrei osti Moldovenii, cu Domnul tor, cu Alexandru-Voda,-si un polc de Podoleni 5, cu Buciatchie, si alta parte de oasteera cu Conietpolschi, oastea au trecut Nistrul la Hotin, Suptcetate. Ca era cetatea Hotinul pre !Dana oamenilor lui Ale-xandru-Voda. lard Bogdan-Voda era atunce la Lipovat 6.

Lesii, deaca au inteles de dansul, au vrut sa treaca Prutul,ded, razboiu. bra Bogdan-Voda n'au vrut sa dea razboiu,

socotind sd-i bage la locuri stramte, si, zabovindu-i,flamanzeasca. Asa, i-au purtat den loc pang la apa Barla-dului ;' iara el tined padurile, si trimitea cu inselaciune solica va sa se piece lui Craiu si sa faca pace, giuruindu-i 7.0007galbeni sd-i dea pre an, si Inca si alte multe daruri giuruianumai Craiul sa -1 apere de Turei.

1 Cu ostile din Rusia, provincia polona de peste Nistru.2 Judecatorii sai.3 Palatinate.4 Ozdrowanski.5 Din Podolia, alta provincie polona la Nistru.6 In codrii Vasluiului.

,

-

,

sd-iad -i'

BOGDAN-VODA SI INGEPUTURILE DOMNIEI LUI STEFAN-GEL-MARE 33

Crezand Lesii acela cuvant, au lasat sa hie pre ingadu-inta lui, si s'au intors. Tara Bogdan-Voda se ascutia ca sa -ipoata vana Uncle ar putea. Ce, simtind aceste oamenii luiAlexandru-Voda, au spus Lesilor sa nu se increaza, ci sase pazeasca. Iara. Lesii, find de inselaCiune coprinsi, nub5gara in seama, pang au fugit un diac a' lui Bogdan-Vodala oastea leseasca, de li-au spus. Atunce boiarii lui Alexan-dru-Voda sfatuiau sa incungiure padurea si sa hilladuiascade mestersugurile lui Bogdan-Voda, ca in padure supusese 1oaste. Dara Lesii, find darji, n'au vrut sa asculte, ce auintrat sa treaca padurea, si au trimis inainte carele cuparcalabul de Hotin, si cu dansul toti Moldovenii, si cuPodolenii,

(Ind au fost in mijlocul padurii, facut-au navala oastealui Bogdan-Voda la carele Lesilor. Si, aparandu-seabia au scapat, cu multi paguba si perire. Apoi, vrand sälitre si cealalta oaste leseasca, atunce s'au ivit tooth oastealni Bogdan-Voda, cu multe steaguri si buciune, si fara ca-larime, iara multi pedestrime.

Vazand aceasta Lesii, ei s'au tocmit de razboiu, si aubagat in mijloc pre Alexandru-Voda. Si s'au tamplat acestrazboiu a sese zi dupa pacea ce se Meuse la Crasna [1451] ;si s'au batut de'nainte de apusul soarelui pang a inoptat,perind dintr'arna.ndoaa partite, pand au navalit si gloatelede pedestrime, care au facut la stramtoare mare varsarede singe in Lesi, taind cu coasele vinele cailor. Unde hat-manii lesesti, vrand sa imbarbateze pre ai sai, si-au pus siei capetele, ales Petru Ozdrovot, si Neculai Porava, si Bu-ciatchi.

Si biruia Bogdan-Voda, de n'ar fi dat agiutor MoldoveniiJul Alexandru-Voda, care trecuse padurea cu Podolenii, precan ii trimisese cu carele. Aceia s'au vartejit 2 la razboiu,de au dat inirna celprlalti, ce erau peitori si au impins

1 Ascunsese.2 S'au intors in lupta.3 SA piara.

3

.

Lesii;

.

-.

3,

34 GRIGORE URECHE

pre oastea lui Bogdan-Voda, de unde au prins fugire, siimpluse padurile. Si, ash, cu vitejia iar a Moldovenilor, auramas izbanda la Lesi, cei ce pierduse razboiul, dintrecari multi alesi perise In razboiu : Nievorschie, Biescovschie,Davidovschie, si alti multi ca acestia.

Deci Ah xandru-Vocla, cunoscand ca nu se va putea asezala Scaun, ca pre vrajmasul sati, pre Bogdan-Voda, macarca de acea data I-au fost infrant, iara nicio paguba nu-i fa-cuse,ca Bogdan-Voda si cu oamenii sai, cumu-si erau in-vatati a tinere 'Muffle, macar ca se raschirase din razboiu,prin paduri, iarasi s'au strans si s'au Mark, nepierzandnadejdea, si sä loveasca pre Lesi, ca sant slabitide tot ajutorn1,--intelegand de aceasta Lesii, de'mpreuna cuAlexandruVoda, si vazandu-se slabi, nu era nadejde de aldoile rand sa se loveasca cu Bogdan-Voda.". Ca nemica luiBogdan-Voda nu-i stricase, ca den oastea lui putini perise ;iara dela Lesi cu totul perise.

Deci, vazand ca nu le slujeste norocul, nu s'au apucat deScaun, nici au asteptat de al doile rand razboiul, teman-du-se sa nu-i loveasca Bogdan-Voda card veste, cu oastetocrnita 1, si vor petrece mai rau decal intaiu. Ce numais'au bulucit 2, d'impreuna cu Alexandru-Voda, si cu totiis'au tras mai degraba spre Teara Leseasca.

Tara Bogdan-VJda, vazandu-se curatit de vrajmasii sai,s'au asezat in Scaun.

Dupa doi ani a' Domniei lui Petru-Voda Aron, radicatu-s'au dela Teara Munteneasca Stefan-Voda, feciorul lui Bog-dan-Voda [1454 cu multime de oaste munteneasca, si dentears adunati, si au intrat aici, in teara ; si, silind spre ScaunulSucevei i-au iesit inainte Petru-Voda Aron, la sat la Jol-desti, pre Siretiu, la Tina, si si-au dat razboiu in zioa deGioi -Mari, Aprilie si au infrant Stefan-Voda pre Petru-Voda Aron. Si nu se lash Petru-Voda cu atata, ci iar s'au

1 Gata.2 Strans 'Ratan&

a'

°

42,

vtiindu-i

BooDAN-vota SI INCEPUTURILE LUI STEFAN-CEL-MARE 35

bulucit 1, al doile rand, la Orbic, de s'au lovit cu Stefan-.Voda ; si iar au izbandit Stefan-Voda, ca au prins pre Petru-Vodd Aron, si i-au taiat capul, dupa ce au fost Domn doiani, de-si rasplati moartea tatane-sau, lui Bogdan-Voda.

Stefan-Voda au strans boiarii, si mari si mici, si altaCurte marunta, impreund cu Teoctist Mitropolitul, si cumulti calugari, la Direptate2 ; si i-au intrebat pre toti : estecu voia tutulor sa li fie Domn ? Atunce toti, cu un glas,au strigat : «fin multi ani dela Dumnezeu sa domnesti !D. Si,cu voia tutulor, 1-au radicat Domn, si 1-au pomazuit deDomnie Teoctist Mitropolitul. Si de acolo an luat Stefan-Voda schiptrul terii Moldovei, si au mers la Scaunul dom-nese, la Suceava.

Deci, Stefan-Voda, gatindu-se de mai mari lucruri sä faca,atu cerca sa aseze teara, ce de rdzboaie se gati ; ca au im-partit ostii sale steaguri, si au pus hotnogi 3 Si cdpitani,care toate cu nor& i-au venit.

1 Adunat.2 Unde se aduceau, in margenea Sucevel, la indeplinire osindele.3 Dupa ungureste. Asemenea capetenii de oaste se intalnesc mai tarziu.

Stefan avea in oaste : viteji, voinici, hansari gi asupra for capitani.

DOMNIEI

CAP. VII.

Luptele lui Stefan-cel-Mare.(DIN GRIGORE CRECHE.)

Fiind Stefan -Voda om razboinic, si de-a pururea trAgan--clu-1 inima spre varsare de singe, nu se zabovi vreme multa,dupa ce se aseza la Domnie, ce, in al cincile an al Domnieisale, in anul 6969 [1461], radicatu-s'au Stefan -Voda cu toataputerea sa, si s'au dus la Ardeal, de au pradat Tara SA-cuiascd. Nice an avut tine sa-i iasa impotriva, ce, dupamulta prada ce au facut, s'au intors cu pace inapoi, Parade nicio sminteala.

Iar in al sesele an a' Domniei lui Stefan-Voda, in anul6970 [1462], Iunie In 22, au lovit pre Stefan-Voda cu o puscaintr'o glezna, la cetatea Chiliei 1.

in anul 6973 [1465], in luna lui Ghenarie 23, adunand Ste-fan-Voda multi oaste de tears, vrand sa rascumpere cetatilecare le luase paganii dela alti Domni, pogorat-au cu toataputerea sa spre cetatea Chiliei, si, sosind Miercuri spre Joi,la miazanoapte, au Incungiurat cetatea. Insa Joi nu s'auapucat de harts, iara Vineri, de dimineata, au inceput abatere cetatea, si, ass, toga ziva s'au hartuit, pang seara.Tara, Sambata, se inchinara cei din cetate, si au Infest Ste-fan-Voda in cetatea Chiliei ; si acolo, petrecand trei zile,

I El incunjurase cetatea ,pe care oat* unguri o lineau pentruPomnul muntean.

38 GruGoitE URECHE

veselindu-se si laudand pre Dumnezeu, imblanzea oameniiin cetate.

De acolo si la Cetatea-Alba au tras, si, multa navalacand, au dobandit si Cetatea-Alba. Si, asa, amandoua ceta-tile cu multa varsare de sange le dobandi; carele le-au in-tarit cu bucate si cu slujitori 1.. Au lasat pre Isaia si preBuhtea parcalabi, ca sa le grijeasca ; iara Stefan-Voda s'aututors la Scaunul sau, la Suceava.

Tara in al zecele an a' Domniei sale, in anul 6974 [1466],Iulie 40 [lunie 4], au inceput Stefan -V.oda a zidire manastireaPutna, intru lauda lui Dumnezeu si a Maicei noastre Nas-catoarei de Dumnezeu.

Mateias [Corvin], Craiul unguresc 2, bizuindu-se puterii salesi mestersugului sau, cu care pre multi den vecinii sai i-ausurpat si i-au supus,carele de multe on razboaie faces cuTurcii, si cu noroc izbandia, neavand niceo pricing direaptaasupra lui Stefan -Voda, ce numai ca sa-1 puny sa fie supt.ascultarea lui, ca sa-i fie cuvantul deplin, cand de multeon se lauda. Mateias Craiu, ca, cate razboaie face Stefan-Voda, toate cu puterea lui le face, si de supt ascultarea luiface izbanda, si, vrand, de ce se laudare, ca sa arateadevarat, au trimis soli la Stefan -Voda, sa i se inchine. IaraStefan n'au primit.

Deci, .vazanil Mateias Craiu volnicia lui Stefan-Vodanu o poate supune, au strans multa oaste a sa, si, agiutorluand dela altii, au purees, in anul 6975 [1467], si au iesit inMoldova, si zicea ca cu cale merge, sa duca la Scaun inMoldova Domn pre Petru-Voda. Si au iesit la TrotusrNoiemvrie 19; de acolo au mers la Roman, Noiemvrie 29, siacolo s'au odihnit pang a septe zi, pradand si jacuind. Taraa opta zi, Dechemvrie in 7, au aprins targul Romanul,au purees spre Suceava, sa apuce Scaunul.

1 In veacul al XVII-lea, °Magi terani. Cetatea-Alba n'a luat-o Stefan ; Inca de pe la 1410 ea era a Moldovei.

2 Tata-sau, Iancu, vestit viteaz, era Roman.

LI

fa-

.

ca-i:

ca

-

I r 1

si

LUPTELE LUI TEFAN-CEL-MARE 39

Si, mai apoi, socoti sa nu ramana vre-un unghiu nepipaitde dansul, au lasat calea de spre Suceava, unde-1 asteptaStefan-Voda, si au luat spre Baie, unde au sosit Luni, De-chetnvrie 14. Si acolo la Baie, cum nu vrea avea nicio grijade nicio parte, isi lass oastea fara nicio paza, la bauturi sila jacuri. De care lucru avand Stefan-Voda stire, si prinzandlimbs 1, Marti, Dechemvrie 15, au aprins targul asuprarand ei erau fara de Dice o grija. Si, thud ei beti, i-au lovitStefan -Voda cu oastea tocmita, in revarsatul zorilor, de auMeat mulla moarte si perire in Unguri. Ca ei, nefiind tocmitide razboiu, nemica de arme nu s'au apucat, ce de fuga. Niceurma sa iea, carii scapa', ca, find noapte, de nu stiau in-cotro vor face, in toate partite rataceau. Deci, ii vana' te-rand in zavoaie si prin munti, unde vre-o 12 mii periti s'auanat. Mai apoi, si singur Craiul, ranit de sageata foarte rau,abia au haladuit prin potici, de au iesit la Ardeal.

Asa noroceste Dumnezeu pre cei mandri si falnici, pentrusä arate lucrurile omenesti cat sant de fragede si neadeva-rate Dumnezeu, nu in multi, ce in putini arata putereaSa, ca nitne sa nu -se nadajduiasca in puterea sa, ce intruDumnezeu sa-i hie nadejdea, nice fara tale razboaie sa faca,Ca Dumnezeu celor mandri se pune impotriva.

Pre acea vreme, avand Stefan-Voda prietenie cuau trimis din dubanda2 sa, Craiului lesesc, prin solii sai.

lama Mateias, Craiu! unguresc, data au scapat, de iznoavagatise oaste ca sa vina asupra lui Stefan-Voda ; ci, venin-du-i alte greutati de spre Teara CeSeasc5,3, s'au tutors laCesi cu oastea sa.

Attinci, si. Craiul lesesc, intelegand ca va sa ,mearga Ma-teias Craiul asupra lui Stefan-Voda, au trimis soli ca-i vada agiutor, de-i va trebui, impotriva lui Mateias Craiu ; sii-ar ti dot, de nu s'are fi parasit de acel gand 4 Mateias Craiu.

I Vesta.2 Prada.8 A Cehilor, Boemia.6 De nu s'ar fi rasgandit.

t--..

ca

Lesii,

,

lor,

40 GRIGOItE CRECHE

Pe acea vreme, in 25 a' lui Noiemvrie, s'au savarsit Ev-dochia, Doamna lui Stefan -Voda.

intr'acelasi an, dupa razboiul lui ..Stefan-Voda ce au avutla Baie cu Mateias Craiul, s'au radicat Stefan -Voda cu toataputerea sa : voind sa-si rascumpere strambatatea ce-i MeuseUngurii, cu Mateias Craiu, cand venise la Baia, s'au dus laArdeal, si multa prada si robie au facut in Teara Sacuiasca,neavand cine-i stit impotriva, si cu pace s'au intors inapoi,fara nice o zminteala.

Nu peste multa vreme, au incetat vrajba intre Craiul un-guresc si intre Stefan-Voda ; ca, vazand ei ca vrajmasul forsi a toga crestinatatea, Turcul, le sta in spate, si asupravolniciei 1 tutulor intinde mrejile sale ca cuprinza, siaratandu-se prieten, cu multe cuvinte inselatoare,unul, si catre altul, ca sa-i zadareasca si sä afle cap deprice 2, sa inceapa zarva, socotind ca, intre acele amesteea-turi, i se vor inching lui, pentru sa le dea agiutor, si, maiapoi, ii va plecA supt giugul sau ; ci, vazand aceate

Mateias Craiu si cu Stefan-Voda s'au impacat, si s'auasezat ; si Inca, dupa pacea asezata, si legaturi tari ce fa-curd amandoi, au daruit Mateias Craiul pre Stefan-Voda cudoad cetati marl la Ardeal, anume Balta 3 Si Ciceul.

Venit-au multime de oaste tatareasca, si au Intrat in tarasa prade, in anul 6978 [1469]. Tara Stefan -Voda, prinzandde veste, le-au iesit inainte, la o dumbrava ce se chiama laLipinti4, aproape de Nistru ; si s'au lovit cu oastea sa, Au-gust 20 ; si, (land razboiu vitejeste, i-au risipit, si multamoarte si perire au facut si pre multi i-au prinsvii, si le lug tot pleanul 5. De care lucru cunoscand tefan-

1 Liberuttii.2 Inceput de giiIceavit.3 Cetatea de 13alta (idea din Bala).4 Lipnic.5 Prada.

s.

sa-isi catre

insela-ciuni,

LUPTELE LUI qTEFAN-CEL-MARE

'coda ca agiutorul nu de aiurea i-au fost, ci numai delaDumnezeu si dela Prea-Curata Maica Slintiei Sale, si cumare lauda si izbanda s'au intors inapoi la Scaunul saula Suceava.

Deaca s'au intors Stefan-Voda dela acel razboiu cu izbanda.ce au Wilt, de au batut pre acei Tatari, spre lauda aceiaau multamit lui Dumnezeu, si au sfintit nignastirea Patna,carea era zidita de dansul (Septemvrie in trei), spre laudaArea-Curatei Fecioarei Mariei, Maicei Domnului nostru Isusgristos. La care sfintenie multa adunare de calugari au fost,si singur Teoctist Mitropolitul, si Tarasie episcopul, impre-aria cu Iosif arhimandritul si egumenul Putnei. Zic ca auPost la liturghie arhiepiscopi, preoti si diaconi, 64, la jertfelnic.

tntr'acele vremi, au intrat zavistie hare StefanVoda sititre Radul-Voda, Donmul muntenesc. Pre obiceiul firiiDmenesti : de ce are, de ce pofteste sa aiba mai mult, nusosial lui Stefan-Voda, ale sale sa le tina si sa le sprijineasca,.ci, 'de lacomie, cele ce nu erau a' lui. Inca vra sa le cu-prinza. Strans-au teara si slujitorii sai, si au intrat In TearaMunteneasca, de au pradat marginea, Fevruarie in 27,si auArs B ails. Marti, in saptarnana alba.

Radul-Voda, Domini muntenesc, vazand atata prada inteara sa, ce-i Meuse Stefan -Voda, n'au vrut sa lase sa nu-si,cerce 2 strambatatea sa, Ci adese se tampla, cela ce va sa-siintoarca bataia, de doa on II bat; ca, strangand oastea sa,si vecineasca, au venit asupra lui Stefan -Voda. lard el, ca,un leu gata spreLvanat, de sarg s'au pornit, si la Soci le-auiesit inainte; si, dand razboiu vitejeste, Martie in 7, veleat6979 [1471], -nu mai putin de vitejia Moldovenilor, carii eraugata, au sa moara, au sa izbandeasca, deck de mestersugullui Stefan-Voda, Radul-Vo.la au pierdut razboiul, cu multa:paguba de" ai sai. Ca pre toti i-au taiat, si toate steagurile

1 Nu ajungea.9 Razbune.

41.

42 GRIGOR E URECHE

Radului-Voda le-au luat, si pre multi i-au prins vii, si prostoti i-au taiat. Numai ce au lasat vii pre doi boieri de ceimarl, pre Stan Logofatul si Mircea Comisul.

Stefan-Voda, avand inima aprinsa spre lucruri Ate,jesti, ii pared ca, un an ce n'au avut treaba de razboaie, diare multa paguba, socotind CA si inimile voinic,ilor, in raz-boiu traind, se ascut, si truda si osteneala cu care se dewprinsese oastea, e a doa vitejie. Strans-au de iznoava oaste,si au luat pre Basaraba Laiota, ca sa-1 duca in Teara Muniteneasca, sa-1 puny Domn.

Ian socoteste ca supt un copaciu bun cati se mistuiescsau cats lauds isi adaoge, nu numai purtatorul, ci si teara,cand nazuiau la dansul si la teara si Domnii cei streini;sa-i duca la Domnie ; si, cu ajutorul lui, erau cu nadejdeca vor izbandi !

Si, intrand Stefan-Voda in Teara Munteneasca, se gatisa deie razboiu Radului-Voda. Deci, %/thud Radu-Voda canu-i va putea std impotriva, au dat dosu' cu oastea sa,s'au dus la Scaunul sau, la Dambovita 1.

Daca au sosit Stefan-Voda la margine, Noiemvrie in 8,aurnimpArtif steagurile ostii sale pre Milcov, si de-aici s'auimpreunat cu Radul-Voda [6981=1473] Noiemvrie in 8, Gioi,la locul ce zice Cursul Apei, si, eland razboiu vitejeste deambe partile, s'au batut acolo pans in sears. Asijderea Vi-neri si Sambata, pans in sears. Iar, noaptea, spre Dumineckau lasat Radul-Voda toate ale sale in tabard, si au fugit cutoga oastea la Scaunul sau, la Dambovita. lark Stefan-Vodas'au pornit dupa clausal cu toata oastea, si, inteaceasta lunkin 23, au incungiurat cetatea Dambovita. Si intr'aceia noapt6au fugit Radul-Voda din cetate, lasandu-si pre Doamna satMaria, si pre flica sa Voichita, si tot ce au avut, si s'audus la Turci. Iara Stefan-Voda, in 24 a' acestei luni, audobandit cetatea Dambovita, si au intrat intr'insa, si au luat

1 Cetatea Dambovitei, Bucureti.

si

se.si

'11

LUPTELE LUI §TEFAN-CEL-MARE 43

pre Doamna Radului-Vodd ; si pre fiica-sa Voichita o auluat sie Doamna, si toata averea lui, si vistieriile lui, sihainele lui cele scumpe, si toate steagurile lui. Si acolos'au veselit trei zile, si de acii s'au intors la Suceava, dandlauda lui Dumnezeu. Tara pre Basaraba Laiota 1-au lasatDown in Teara Munteneasca ; si an domnit o tuna.

lard Radul-Voda au nazuit la Turci, ca sa-si scoataagiutor dela Imparatul turcesc, si sa-si rascumpere Domniacu puterea lor.

Rad ul-Voda, daca au luat agiutor dela Turd, au intratin Teara-Romaneasca cu 15 mii de Turci, fara alti leficii 1ce-i adunase, si au dat razboiu lui Basaraba-Voda, Gioi,. in23 Dechemvrie, si 1-au razbit cu toata oastea lui ; carele, va-zandu-se ingpresurat de toti vrajmasii sai, au- nazuit iarasila Moldova, la stapanul sau, Stefan-Voda.

Atunce Turcii s'au pornit pe urma lui Basaraba-Voda, siau venit pang la Barlad, si au statut ca un zid, Vineri,Dechemvrie 31, si, asa, au slobozit navrapii 2 sai de au pradattoata tars; si de acii s'au intors prin Teara Munteneasca.

In anul 6982 [1474], Octomvrie lntdiu, au luat Stefan-Voda cetatea Teleajnei 3, si au taiat capetele parcalabilor, sipre muierile for le-au robit, si multi Tigani au luat, si ce-tatea au ars-o.

inteaceastasi luna, in 5 zile, au fost razboiu in TearaMunteneasca cu Ungurii, si cu Tapalus-Voda 4, Si, cu agiutordela Dumnezeu, au izbandit [Basaraba] Stefan-Voda, si aubatut pe Unguri si pe. Tapalus cu razboiu.

inteaceiasi bind, in 20, a razbit si pe Basaraba.

In anul 6983 [1475], Sultan Mehmet [al II-lea], Imparatulturcesc, intrarmand oaste, 420.000 de oameni, si oaste tatareas-

I Lefegli, ostasi cu leafa.2 Azapi, oaste de avangardl turceascA.8 Valenii-de-Munte, probabil.

Bisarab-cel-Tanar, fiul celuilalt.

-

6

44 GR1601tE URECIIE

munteneasca, sa mearga cu Radul-Voda, [Basarab-Voda],au trimis asupra lui Stefan-Voda. Iara Stefan-Voda, avandoaste gata, 40.000, si Lesii ce-i venise intr'agiutor cu Bu-cetchi, 2.000, dela Cazimir Craiul, si Ungurii ce-i dobandisedela 'alias, Craiul unguresc, 5.000, le-au iesit inainte, dinsus de Vasluiu, la Podul- Inalt. Pre carii i-au biruit Stefan-Voda, nu asa cu vitejia, cum cu mestersugul.

Ca intaih au fost invatat de au fost parjolit iarba prestetot locul, de au slabit caii Turcilor cei gingasi, si, apoi, agiu-Lind si puterea cea dumnezeiasca, cum se vra tocmi voialui Dumnezeu cu a oamenilor, asa i-au cuprins pe Turcio negura, cat nu se vedeau unul cu altul. Si Stefan-Vodatocmise putinei oameni de spre lunca Barladului, ca sa-iamageasca, cu buciune si cu trambite, dand semn de raz-boiu. Atunce oastea turceasca, intorcandu-se la glasul bu-ciunelor, si impiedecandu-i si apa si lunca, si acoperindu-isi negura, taiau si slaramau lunca, sa treaca la glasul buciu-nelor. lard din dos i-au lovit Stefan-Voda cu oaste tocmita,In 10 zile a' lui Ghenarie, unde nice era loc de a-si toc-mire oastea, nice de a se indreptare ; ci, ass, ei in de sinetaindu-se, multi au petit ; si multi prinsera vii pedestrime ;ci si pre aceia, pre toti i-au taiat, unde, pe urma, movilede cei morti au strans, si multi Pasi si sangeaci 1 au petit ;si pe feciorul lui Isac [sau Isa] -Pasa, dupa ce 1-au prins viu,

au slobozit ; si pustile 2 le-au dobandit, si steaguri maimulte de una suta au luat.

Daca i-au batut pe Turci, au luat in gios dela Podul-Inalt pin padure, si au iesit unde purcede apa Smilei, inTinutul Tutovei ; acolo, in legea lor, au dat laud, lui Dum-nezeu ca s'au vazut iesiti la lume 3.

Iara Stefan- Voda pornitu-s'au dupa dansii cu Moldoveniisai si acei 2.000 de Levi, si au gonit pe Turci pans i-autrecut Siretiul, la Ionasesti, unde se chiama Vadul Turcilor

1 CApetenii, cu steag, de cetati §i Tinuturi mai mici.2 Tunurile.; LuminA.

ca si

. ,

r

LUPTELE LUI STEFAN-GEL-MARE 45

si pand astazi. Si acolo, de-asupra Siretiului, la movila ceamare a Tecuciului, au odihnit trei zile.

Atunce, intorcandu-se Stefan-Voda, si mergand pre apaDarladului in sus, si placandu-i locul intre Barlad si intreVasluiu, intru acea lauds si bucurie de izbanda cu noroc, ceau biruit pre Turci si pre Munteni, au inceput a zidire bise-rica sfantului Joan Prediteci 1, in targ in Vasluiu, dand laudslui Dumnezeu. Pre urma au Merit si case domnesti, cumse cunosc si pana astazi. Si, odihnind Stefan-Voda acolo cu°stile sale, si ra.vnind cu nevointa a se zidire biserica, sialte lucruri ce arata ca au facut mai pre urma, si intor-candu-se agiutorul Craiului lesesc cu multa dobanda, autrimis Stefan-Voda solii sai de i-au dus 36 steaguri, aratandvitejia ce au facut, si i-au multamit de agiutor.

In anul 6984 [1476], vazand Sultan Mehmet cats pagubaau avut in oastea sa de Stefan-Voda, au socotit singur salmearga sä stropseasca teara Moldovei, si sa-si iea cetatileinapoi, Chilia si Cetatea-Alba, carele fusese mai nainte pre!panne lore. Si, ass, au purees cu multime de Turci; undeStefan-Voda mult s'au nevoit sä nu-i lase sa treaca Du-narea ; ci n'au putut, ca Tatarii de o parte, Turcii, de altoparte navalind, i-au cautat numai a dare tale Turcilor. S'auapucat de Tatari, si, pre-lesne biruindu-i, i-au gonit panala Nistru. Vrea da razboiu si Turcilor; ci, vazand atataTurcime cu Imparatul, si multime de caste, cu pedestrirnesi cu pusti, si Inca it sfatuiau boierii sal se deie la locstramt : de nu-i vor putea birul, incai sa se apere si sä nualba zminteala intorsu-s'au, de au intrat spre munti,unde si-au ales loc de razboiu la stramtoare, la Valea-Alba,unde se chiama acmu Razboienii, de pre acela razboiu ceau avut Moldovenii cu Turcii. Si, pedestrindu-se oastea casa nu nadajduiasca de fugal, ci numai la arme, si-au dat

1 Innainte-Mergatorul.2 Nu fusese, ci pe mantle Muntenilor gi Ungurilor.

46 Gnaw). URECIIE

razboiu Luni, Iu lie in 26, si, multa vreme traind razboiulneales 1, de ambe partile osteniti, si Turcii tot addogandu-secu oaste proaspata, iara Moldovenii obositi, si neviindu-leagiutor nice de o parte, au picat, nu fiestecum, ci pant lamoarte se aparau, nice biruiti de arme, ci stropsiti de mul-timea Turcilor. Au ramas izbanda la Turci, si atata demulti au peril, cat au nalbit poiana de trupurile celor pe-riti, unde au fost razboiul. Si multi din boierii cei marl aupicat, si vitejii cei buni au perit cu totul atunce. Si fuscarba mare in toata tara, si tuturor Domnilor si Crailorde pin pregiur, data au auzit ca au cazut Moldovenii suptmana paganilor.

tntr'acel razboiu au cazut Stefan-Voda de pe cal gios ;ci Dumnezeu 1-au lerit de nu s'au vatamat.

lava Turcii s'au intors spre Suceava, si au ars targul, siapoi s'au invartejit 2 inapoi, pradand si arzand teara.

lark data au iesit neprietenii din teara, au strans Stefan-Voda trupurile celor morti, movila, si au zidit de-asupraoaselor o biserica, care traieste pang astazi la Razboieni,intru pomenirea acelor suflete.

Dupa poticala lui Stefan-Voda ce au pierdut razboiul, desarg au strans oaste ce an putut degraba, si s'au dus dupaTurci, si i-au agiuns trecand Dunarea, in vreme de miazazi,

lovindu-i fara veste, i-au stricat, de au plecat a fugire,Wand pleanul si tot ce au fost pradat. Tara Stefan-Vodale-au luat pleanul tot, si s'au intors inapoi cu izbanda.

In acel razboiu, ce au fost la Valea-Alba, au fost si 13a-saraba-Voda, cu Muntenii, intr'agiutor Turcilor, pre careletoti Domnii de pin pregiur 11 cuvantau de rau, zicand cAn'au fost intr'agiutor Crucii si crestinilor, ci paganilor sidusmanilor.

In anul 6989 [1481], Iulie in 8, fost-au razboiu in Teara1 Nehotarit.2 intors.

1.i

.

si,

LUPTELE LUI STEFAN-CEL-MARE 47

Munteneasca, de s'au batut Stefan-Voda cu Tapalus-Voda laRamnic ; si, cu mila lui Dumnezeu, si cu ruga Preacistei,si a tuturor sfintilor, si cu ruga marelui mucenic Procopie,au biruit Stefan -Voda, si multi Munteni au perit, si toatesteagurile le-au luat, si multi boieri au picat ; si pre Ta-palu§ Inca I-au prins viu, si i-au taiat capul. Dela Stefan-Voda Inca au picat oameni de frunte, boieri. Si au pusStefan-Voda Domn Terii Muntenesti pre Vlad-Voda Calu-garul, carele, mai apoi, au facut viclesug asupra lui Stefan-Voda, pentru ca didese agiutor Turcilor., cand au mers deau luat cetatile si au pradat teara.

Tara. Stefan-Voda, dupa razboiul cu noroc ce au facnt,Du mare lauds s'au Intors la Scaunul sau, la Suceava.

[ALTA POVESTIRE

Si i-au venit veste dela starostii 1 de Craciuna, ce-i zic acmuPutna, ca Radul [Tapalus] -Voda vine cu osti asupra lui Stefan-Voda, fara veste. Si intristandu-se Stefan -Voda, cu tine avea,.cu ai sai, au rapezit la osteni, de-i strangea de sarg. Atunce,an sosit si Sendrea Hatmanul 2, cumnatul lui Stefan-Voda, cuo sama de osti ce au fost ramas inapoi ; si, indata, si Costeapaharnicul, cu alte osti, ce gonise pre Turci de-i trecuseSiretiul, au sosit. Si, avand bucurie Stefan-Voda de ai,cum se 'aflard toti pregiur el, la be de nevoie si de grija,Indata au rapezit pre Sendrea Hatmanul inaintea ostii mun-tenesti, .cu putintei slujitori 3, ca in chip de straja. Si, dandde oastea Radului-Voda, furl biruiti de Munteni ; si acoloau perit si Sendrea Hatmanul, mai gios de Ramnic, undeInuit s'au pomenit Movila Sendrii si 1-au dus de 1-au in-gropat in biserica din Dolhesti, Tanga tats -sau S.

Jntelegand Stefan-Voda ca, adevarat, Radul-Voda, cu

Parcalabii.2 Portar de Suceava. Se zic Hatmani de pe la 4560-70.3 Asa se ziceau pe vremea lui Ureche teranii can nu dau bir, dar

(leen' oaste.Se vede Inca mormantul.

_ -

. .

sai,

;

,

. I

4

48 GRIGORE CRECHE

oastea sa li vine .asupra , au trecut Siretiul, si mai! ,sus de Ramnic si-au dat razboiu vitejeste, si de amber'partite multa varsare de sange s'au facut. Si, cu vrerea lui'Dumnezeu, ramas-au izbanda la Stefan-Voda ; iara Muntenii'pierdura razboiu I. Dat-au Stefan-Voda vole .ostii sale sa pradein trei zile cat vor putea in Teara-Romaneasca ; si, pradand?ostenii, adus-au mutts dobanda.

zabovind Stefan-Voda acolo pang a se strangere ostiletoate, aducau l si pre multi din boierii Terii-ROmanesti, sialti oameni de frunte, acolo au pus pre ai sai boierioameni de cinste de au vorovit si au tocmit, de au des-partit din Milcovul cel mare o parte de parau, ce vine pre'laugh Odobesti si trece de da in apa Putnei,si acela Vaud'astazi este hotar terii Moldovei si Terii-Romanesti. Tara maiinainte era price intre amandoua terile: ca Teara Munte-s-neasca vra sa fie hotarul sau liana in apa Trotusului ;Moldovenii nu-i lasau, pand au vrut Dumnezeu de s'au toc-.mit asl.

Si au luat Stefan-Voda cetatea Craciuna, cu Tinutcu tot, ce se chiarna Tinutul Putnei, si 1-au lipit de MOI--dova, si au pus parcalabii sai, pre Valcea si pre Ivan.

Zic unii sä se fie aratat lui Stefan-Voda sfantul mucenicProcopie, imbland de-asupra razboiului calare si intrarmat,ca un viteaz, fiind intr'agiutor lui Stefan-Voda si (landvalhva ostii seale. Este de crezut acest cuvant, ca, clack,s'au intors Stefan-Voda cu toata oastea sa, cu mare lauds,ca un biruitor, la Scaunul sau, la Suceava, au zidit bisericaintru numele sfantului mucenic Procopie, la sat la Badeuticare traieste si pana astazi.

In anul 6992 [1484], Sultan-Baiazit, Imparatul tureen;cu mare osti au intrat in tears, si au hatut Chilia si Ce-.tatea-Alba, Inca si cu Vlad-Voda Calugarul, Domnultenesc, cu Muntenii, ce au mers intr'agiutor Turcilor, cum.

1 In Bucovina.

Si,

iaral

.

mun-

1,,

st

§TEFAN-CEL-MARE

A r. I

LUPTELE LUI §TEFAN-CEL-MAIIE 49

s'au zis mai sus ca au facut viclesug asupra lui Stefan-Voda, a stapanu-sau, de au dat agiutor Turcilor ; si, Mier-curi, in 14 a' lui Iulie, au luat cetatea Chilia, in zilele luiIvascu si a' lui Maxim, parcalabii.

Asijderea, intr'acestasi an, Avgust 5 [-4], au luat si Cetatea-Alba, in zilele lui Gherman si Joan, parcalabii, si ar ii apucatsi alte cetati, ca Stefan-Voda la gol t nu indrazned sa iasa,ci numai la stramtbare nevoid, de le faced zminteala. Ci,vazand Turcii agiutorul lui Stefan-Voda dela Tara Leseascace venise, sau insusi Craiul, cum scriu unii, ca au tras dela Rusia si dela Lida tara loath, de se stransese oamenide treaba mai mull de 20.000, si, trecand Craiul cu dansiiNistrul, supt Halici, au venit la Colomeia 3 de si-au pus ta-bara, unde si Stefan-Voda au mers de s'au impreunat cuCraiul, in anul 6993 [1485], Septemvrie 1. Si toate ce auavut mai de treaba au hotarat ; mai apoi si ospatat-au preStefan-Voda, si 3.000 oameni i-au dat de caste, cu cariis'au intors Stefan-Voda la Moldova ; si, impreunand oasteacea strains cu a sa, pre multe locuri au zmintit pre Turci,de le-au cautat 4 a iesire din teara.

Asa, Stefan-Voda au curatit teara de vrajmasi ; iara ce-tatile care le-au luat Turcii, Chilia si Cetatea-Alba, nu anputut sä le mai stoats dela Turci, ca ei, mai inainte de ceau iesit din teal* le-au grijit cu oameni, cu puste si cubucate 5 de-agiuns, si, ass, au ramas pre mina Turcilor pangastral.

Ci, pans a se sfatuire Stefan-Voda cu Craiul lesesc, undese adunase, la Colomeia, iara din gios venise Hroet 6 cu Turciipang la Suceava, si au ars targul (Septemvrie 19, Luni siMarti) ; si, de acolo, s'au intors, pradand si arzand tara.

1 La be deschis.2 Litvania.3 In Galitia.4 Au fost siliCi.5 Provizii.8 Hromot ; un pretendent la Scaunul Moldovei.

4

_

50 GRIGORE CRECHE

Stefan-Voda, inteacestasi an, daca au scos vrajmasii dintars, si daca au racit vremea si caii Turcilor au slabit, aulovit pre Malcociu 1 la Catlabuga, in 16 zile a' lui Noemvrie,de au topit toata oastea Turcilor.

in anal 6994 [1486] venit-au Hroiot cu oaste dela Unguriasupra lui Stefan-Voda, caruia i-au iesit Stefan-Voda cuoaste inainte la Scheie, pre Siretift c'; si, dand razboiu vitejestede ambe partile, lute() Luni, Martie in 6, au pierdut Hroiotrazboiul si oastea, mai apoi si capul ; insa cu mare pri-mejdie lui Stefan-Voda, ca i s'au pornit calul de au cazutgios, cat putin au fost sa incapa in manile vrajmasilorMai apoi, Hroiot, fiind prins viu de Stefan-Voda, i-au taiatcapul.

Albert, Craiul lesesc, fiind ales de Ora Craiu, dupa Ca-zimir, tats -sau, au uitat prietesugul tatane-sau ce avea cuStefan-Voda. Nu faceA oaste impotriva paganilor, carii intoate partile fulgerau si trasneau cu armele for ca tunetul,varsand sangele crestinilor si stropsind volnicia 3 tuturor, In-multind legea lui Mehmet cea spurcata ; ce gandl caarate vetejia asupra Moldovei, socotind ca prea lesne o vasupune, stiind ca de multe on se agiutara Moldova de laCraii lesesti. Si, strangand oaste acel Craiu, au scos cuvantca va sa mearga la Turci, sa iea si sa dezbata Cetatea-Albasi Chilia, care cetati le luase dela Stefan-Voda Sultan-Ba-iazet ; si Inca ada.oge de sparia pre ai sai zicand ca Turcii,mestecati cu Moldovenii, vor sa tread la Podolia. Si le-audat stire ca toti sa incalice si sa se impreune cu dansul laLiov, si au trimis soli la Stefan-Voda de i-au dat stire sase gateze sa mearga cu dansul, sa bath', Chilia si Cetatea-

si gateze statii si brand de oaste. De care lucruau parut bine lui Stefan-Voda, si cu bucurie mare au primit

I Begul turcesc peste Chilia si Cetatea-Alba : Ball-beg fiul lui Malcociu,2 In Tinutul Romanului.3 Nimicind libertatea.

sai.

sa-si

Alba, sa-i

LUPTELE LUI STEFAN-CEL-MARE 54

pre soli, caci au facut oaste asupra vrajmasului sau. Numai.ce au zis ca va veni acolo la loc cu oastea sa, supt Chi lie.

De aceasta Stefan-Voda prinzand veste dela Unguri, cumOlbreht va sa-i vie asupra-i cu oaste, ca nici Ungurii nu.erau bucurosi sa caza Domnia Moldovei pre mama Lesilor,anacar ca Las lau, Craiul lesesc, ce-i zicea leseste Vladislav,.era frate lui Olbreht, Craiului lesesc, ce se numea ungu-reste Albert, trimis-au Stefan-Voda soli la Craiul lesescpre credinciosii boierii sai, pre Tautul Logoratul si pre IsacVisternicul, ca sä poata cunoaste ceva dela Craiu, ce voiasa fact. Carii nimica n'au cunoscut. Cace Craiul, cumuliimbla cu inselaciune, ascunzand cuvantul, pre soli cu bu-curie i-au prima, si darurile ce-i trimisese Stefan-Voda cumultamita le-au luat ; si solilor iarksi acelasi r:aspuns audat : cum este mergiitor la Turci. Mai apoi si solii sai autrimis iar la Stefan -Voda, intareasca cuvantul ; iara elau tutors oastea spre Pocutia.

intelegand Stefan -Voda cum Craiul se apropie cu oaste.de margine, iar au trimis soli inaintea lui Craiu, pre TautulLogoratul si pre Isac Visternicul, cu multe daruri ; si 1-autampinat poste Nistru, si i-au inchinat darurile, si iarasi cuilragoste le-au primit 1. de-acii au trecut Nistru', pe la Mi-halceni [= Mihalcea], in ceasta parte, cu toga oastea sa, si auvenit la Cotmani. Acolo si-au descoperit toata viclenia cea as-cunsa : ca as prins pre Tautul Logoratul si pre Isac Visterni-cul, de-i bawl. in obeze, si i-au trimis de i-au inchis la Liov.

Iara Stefan-Voda, data au inteles de aceasta (dentru is-coadele ce avea intre oastea leseasca, sa stie de Craiul, in-cotro merge cu oastea leseasca), cum Craiul 1-au vicleniti vine asupra lui, si au trecut si Nistru' cu 80.000 de oaste

pre scrisoare, fart alta adunatura; de sarg au trimis in toate*tile, in tart, strangt la targul Romanului. lard Albertau sezut cu oastea septe zile la Cotmani. Ci, pant a sestrange oaste lui Stefan-Voda, si pant i-a veni agiutor,

1 A fort o singura solie.

Si

sa-i

sa -i

. . .............. . . .

52 GRIGORE CRECHE

ca si Craiul unguresc i-au trimis 42.000 de oaste, cu Birtoc,Voevodul Ardealului, ce era cuscru lui Stefan-Voda 1, si dela Radul-Voda2 Inca i-au venit agiutor oaste munteneasca,

panda se strangere oastea toata la un loc, iara Albertau purees cu oastea dela Cotmani, si au lovit la Sipinti,Deci, vazand Stefan-Voda' ca-1 impresoara vrajmasiiau tocmit straji, si au trimis improtiva Lesilor ca sä tievadul la Prut, la Cernauti.

Iara Stefan-Voda, in 27 de zile a' lui Avgust, Duminica,au iesit din Suceava spre targul Romanului, cu toga oastealui. Si intr'acea zi i-au adus limbs a streaja lui, sere Lesidintr'aceia, pre trei au trimis la imparatul Turcului, iarapre trei i-au spanzurat. Deci, Craiul lesesc au venittoata puterea sa la cetatea Sucevei, Duminica, Septemvrie24, iara Marti in 26, de catre sears, au inceput a baterecetatea. Si, ass, au batut-o trei saptamani, si zioa, si noaptea,si nemica n'au folosit, nadajduind ca i se va inching tara,pentru ca li se suparase cu Stefan-Voda intru atate raz-boaie fara odihna si fara masura ce faces, de cu totii sebatea'.

lard tara socotia ca, de nu li-i indemana en al salt,dears cu strainul mai multa neingaduinta li va fi 4! SiInca, vazand atata prada si rasipa ce faced oastea leseascain tara, de imbla prin paduri de cauta prazi si jacuri,.siliau toti de se strangeau la Roman, unde li era viliagul5:-Asa tara strangandu-se, iara din cetate cat putea se apara

ce rasipiau Lesii cu pustele zioa, iara noaptea tocmia siintaria, de era munca for in zadar. Iara pre afara, uncle siafla Lesi rasipiti drept brand ii legs, li taia, de nu erauvolnici sa iasa nice Irani parte; mai mult strica sie decat

1 Ca unul ce se cobora din neamul Voevodului Dragon, de'nainteallui Bogdan-Veda eel d'intaiu.

2 Radu-cel-Mare, fiul lui Vlad Calugarul, pus de Stefan in Scaun..3 Veste, oameni cu4 Bunt invatatura pentru toate timpurile si la toate nevoile.5 Chemarea.6 Ca sl-si caute hrana.

Si,

sai,

cu

;-

si

6,

ptiri.

LUPTELE LW STEFAN-CEL-MARE 53

celor inchisi, ca in toate zilele li se adaogia lipsa si fla-mangiunea. .

Vazand Craiul atate cuvinte rele de dansul 1, dela oastea sa,.se temil ca sa nu-1 paraseasca si sa iugh, si el sa caza inmanile vrajmasilor sai. S'au agiuns cu solii fratine-sau, luiVladislav, Craiul unguresc, ca impace, caci sosise siagiutorul unguresc la Stefan-Voda. Si, asa, Birtoc, VoevodulArdealului, ce venise cu agiutorul unguresc, au trimis solii6`Ai la Albert Craiu, spuie ca va vent singur pentrupace ; si pre Stefan-Voda cu multe cuvinte 1-au rugat safaca pace cu Craiul lesesc. Si, asa, au intrat la mijlocul fors,si s'au dus la Craiul lesesc de i-au impacat intr'acest chip :ca sa se intoarca pre urma 3 pe unde au venit, sa nu maistrice teara pre alt loc. Si au daruit Stefan-Voda cu multedaruri pre Birtoc, Voevodul Ardealului ; si s'au intors deau trecut iarasi in tam lui.

Atunce Olbreht, Craiul lesesc, find de inima rea bolnav,au dat semn de intors inapoi, de care semn toti erau bucurosisa-1 auza, sa se intoarch dela atata flamangiune la casele ion.Si, in 19 zile a' lui Octomvrie, Gioi, s'au intors Craiul delaSuceava ; si n'au mers pe calea ce venise, ci pe alts tale,pe unde era teara intreaga 4, spre codrul Cozminului.

Simtind Stefan-Voda ca Lesii n'au mers pe unde venise,ci spre codrul Coiminului merg, indata au trimis duph' Craiu, de 1-au pohtit sa nu iea spre codru, ci pre urma preunde au venit ; ca apoi, vazand teara paguba ce se va facede oastea leseasca, nu va putea rabda, ce vor vrea sa-siapere ale sale ; de unde poate sa se atate de iznoava vre-unlucru rau, carele va strica si pacea. Ci Craiul mai bucuros.era de-a dreptul sa mearga sa iasa in teara sa ; n'au bagatseams, ci si-aa pazit calea spre codrul Cozminului.

1 Despre d.ansul.2 A mijlocit intre ei.3 Pe calea.

.Neprldatg.

I

sa -i

i

-

-5

54 GRIGORE URECHE

Deci, Stefan-Voda, inherbantat de razboiu, socotind caare vreme de a-si rascumparare 1 strambatatea de pre cela cen'au calcat numai pacea cea veche ce au avut DomniiMoldovei 'cu Craii lesesti, ci si giuramantill si pacea ce le-gase atunce de curand, tocmind sä se intoarca pre undevenise ; deci, it atata si agiutorul ce-i venise de tutinderea 2r

si oastea sa toga, gata, stransa si odihnita, vazand dobandade pre cei flamanzi si slabiti 3,-au trimis inainte ca sa apucecalea la codrul Cozminului, sa taie padurea. sä o intanezeca sa o poata porni sa caza asupra ostii, data vor intraLesii in padure. Iara singur Stefan-Voda, cu toata oastea,au tras dupd dansii, si cu dos mii de Turci. Si, a patrazi, i-au agiuns intrand in padure, Gioi, 26 Octomvrie, si,

luand agiutor dela Dumnezeu, si cu ruga Sfintiei Sale Pre-cistei si a sfantului marelui mucenic Dimitrie, i-au lovit din

toate partile, si, naruind copacii cei intinati, asupra lor,multa oaste leseasca au perit, unii de osteni, altii de teranirce le cuprinsese calea ca cu o mreja, si altii de copacii

Asa, pierzand pustele, si lasand steagurile, carele toatele-au adunat Stefan-Vodaiara Lesii, tine incotro au putut,.ass s'au risipit prin padure, unde putini au scapat afara.Si singur Craiul, cu putinei ce ramasese, strangandu-sers'au adunat intr'un ocol, la sat la Cozmin, acolo, bu-lucindu -se, au iesit la Cernauti. lard oastea lui Stefan-Vodacu dansii de asemenea merges, batandu-se si taindu-se,cat nice acei putinei Lesi ce iesise din codru nu vrea fr

scapat, de nu s'are fi incurcat ai nostri in carele craiestilboieresti, de le-au indelungat 5 vremea de fugit.Si acolo au venit veste lui Stefan-Voda cum vine si all&

oaste leseasca intr'agiutor lui Craiu. Si atunce au chemat.

1 A-gi rAsplAti.2 Pretutindeni8 CA poate prada, adeca, pe ace§tia.

Spre a-i opri cAderea.6 Prelungit.

Intinati.

si de

si

4

-

LUPTELE LUI TEFAN-CEL-MARE 55

pre Boldur Vornicul, si i-au dat oaste, si 1-au trimis im-protiva acei osti, si au zis sä le deo. razboiu. Si, asa, BoldurVornicul, luand oaste de agiuns, au trecut Prutul improtivaacei osti, Sambata seara ; si Duminica dimineata, Octomvrie29, li-au dat razboiu, si indata i-au risipit cu agiutorul luiDumnezeu si cu narocul lui Stefan-Voda. Si multa varsarede sange s'au facut atunce in oastea leseascA, la sat la Len-testi, unde se cunosc ocopurile 1 Lesilor, facute de atunce,si pana astazi. Si nemica n'au stiut Craiu de venirea ostiiaceia, nice de perirea ei.

Si, inteaceiasi Duminica, trecand Craiul Prutul la Cer-nauti, i-au lovit o sums de oaste a lui Stefan-Voda, dei-au rasipit si i-au taiat, cat abia au scapat insusi Craiulcu putinea oaste de a sa. Si, de acolo, trecand Craiul spretara sa, prin multe locuri au lovit Moldovenii, ales preCraiul si pre cei scapati dintr'acel pojar, de au peritmai toti. Ca Mazurii2, intorcandu-se sa dea razboiu sisa apere pre Craiu si pre cei scapati, dat-au asupra luiBoldur Vornicul, de care s'au pomenit mai sus ca era tri-mis cu oaste improtiva ostii lesesti ce venea agiutor luiCraiu ; si mare perire au facut inteinsii, la sat la Sipinti,cat putini au scapat in oastea ce era stransa laugh' Craiu.

asa, Craiul, cu multa nevoie strecurandu-se, au trecutla Sniatin 3, si de acolo au slobozit oastea pe acasa, cats rd-masese ; iara el s'au dus la Liov.

Tara Stefan-Voda, dupa izbanda cu noroc ce au facut laacel razboiu, s'au intors inapoi la Scaunul sau, la Suceava,cu mare lauds, ca un biruitor, multamind lui Dumnezeu siMaicii Precistei. Si au sfintit si au infrumusetat biserica ce aufost zidita de dansul pre numele sfantului marelui mucenic

1 Santurile.2 Oastea provinciei Mazdvia.3 In Pocutia.

Si,

56 GRIGORE URECHE

Dimitrie, dand lauds Sfintiei Sale, in targ, in Suceava, ceeste inaintea Curtilor domnesti, care traieste si pana astazi.

Dupa aceia, dat-au Stefan-Voda cuvant in toata tara, os-tenii sa se strand la Harlau, la ziva Sfantului Nicolai. Si,adunandu-se intr'acea zi cu totii la Harlau, facutu-le-au ospattuturor boierilor si tuturor vitejilor sai ; si cu daruri scumpei-au daruit pre dansii. Si de acolo i-au slobozit de au merscinesi pre acas5si, invatandu-i pre toti sa des lauda luiDumnezeu, pentru ca toate puterile sant dela Dumnezeu,de sus.

In anul 7006 [1498], Martie in 11, au intrat Malcoci inTara Leseasca cu multa multime de Turci; si n'au fosttine li stn. improtiva. Ce multa prada si robie au facut, siagiuns pana mai sus de Liov 25 de popristi 1; si de acolos'au intors, pradand teara si arzand ; ca se vedea ca dupaacel razboiu fard noroc ce Meuse Lesii cu Stefan -Voda, vafi perirea lor.

Intr'acelasi an, 7006 [1498], Iunie 22, Stefan-Voda, vranclsa -si intoarca despre Lesi strambatatea sa, strans-au taro,si au intrat la Podolia si la Rusi 2. Trecut-au si de Liov,pana la Lantut orasul, la apa Visloca, toate satele arzandsi pradand. Ars-au orasul Premisla3, Radumnea, Prevolsca,Lantutul, si o cetate Terebul, si multe averi au luat din-tr'insa, si multi joimiri au scos, si pre toti i-au taiat, simai multi au ars in cetate. Si cetatea Buceciul4 multa ne-voie au avut ; si Podhaetul au ars.

Si multi oameni, muieri, si copii, -i-au luatrobi, mai mult de o suta de mii, ce i-au asezat Stefan-Vodain teara sa, de si pana 'astazi traieste limba ruseasca inMoldova, ales pre unde i-au descalecat.

1 Popasuri.2 In Rusia, provincie polona.3 Przemysl.4 Buczacz.

:

Wbati, si

LUPTELE LUI -CEL -MARE 57

Tara Stefan-Voda, pradand si arzand tara, s'au intorsinapoi cu mare dobanda, si fara nice o zminteala au trecutNistrul in ceasta parte, la Halici, si au pradat si pe de,ceasta parte. Si au venit la Scaunul s5u, la Suceava, cu,mare bucurie si biruinta.

In anul 7008 [1499 ?], in luna lui Martie in 12 zile, Olbreht,Craiul lesesc, vazand prada si stricaciunea ce-i Meuse Ste- .fan-Voda in tara lui, nu vriu sa lase, ci au strans oastesi au intrat in tara, si au prins a pradare si a stricaretara pang la Botoseni. Tara Stefan -Voda, data au inteles,transau de sarg ostile sale, si au iesit inainte acei osti

lesesti, de i-au dat razboiu la targ la Botoseni.Si, cu voia lui Dumnezeu, au pierdut Lesii razboiu], si

ramase izbanda la Stefan-Voda, cu multa varaare de sangedin oastea leseasca. Multi au perit, si multi au luat vii inrobie.

In anul 7009 [1501; de fapt, 1499], Stefan-Voda, lasandinima cea neprietineascO., s'au impacat cu Craiul lesesc, simare tocmala au legat. Nu ca doara s'au temut de putereafor , care se ispitise, si razboiu facuse si cu Lesii, si cu Turcii,si de multe on ii biruise, ca, si cu alti megiesi de pin pregiurAvand sfada,.niciodata nu s'au plecat, ce pentru sa cunoaschtoata Crestinatatea ca n'au fort pentru dansul incep5tura,ca n'au radicat el intaiu asupra lui Craiu, ce Craiul, faracale si fara stire, au venit asupra lui, de unde s'au tutorscu rusine. Mai apoi, ca sä arate ca mai mult poate sä striceel lui Craiu, au intrat de i-au ars targurile, si i-au lovitpodanii1; nice au avut tine stea inainte, ce cu maredobanda s'au invartejit in tara sa, in Moldova. Si, de auvenit Craiul cu oaste in Moldova, dobanda au adus luiStefan-Voda, ca s'au implut de jacurile lesesti. Asijderea,de au mere Stefan-Voda in Tara Leseasca, cu plin s'auintors in tara sa. Iara la pace prea-lesne se priimi, ca

I Teranil birnici.

.

,

sa-1

r.

sä-i

58 GRIGORE URECIIE

cunoasca ca, fie la ce 11 vor cerca, este gata, si la pace,la galceava.

Dece, pacea o au legat intr'acesta chip, ca sa-i fie deagiutor improtiva fiecarui neprieten. Iara pribegii de ambe.partile sa nu-i priimeasca. lard, de s'are intampla vre unui'Domn a' Moldovei sa iasa, de nevoia Turcilor, in TaraLeseasca, priimeasca, si in tot chipul sä nevoiasca sa-1aseze la Domnie. Asijderea, Domnii Moldovei de-a purureasa aiba urechi deschise de spre Turc, sa des stire lui Craiude gandurile lor. Iara giudecata celor cu strambatate delamargine sa se faca de ambe *tile la margine.

Stefan-Voda, find ca un leu gata de apucat, ce nu-1poate nime imblanzi, si lui odihna altuia ii pared cu pa-guba, au intrat cu oaste in Tara Leseascai si au pradatPocutia, si o au luat, si zicea ca acel olat 1 1-au luat Lesiidela Moldoveni faro tale. Atunci Craiul, dupa ce au facutsfat pentru Pocutia, ce o luase Stefan-Voda, au strans oastepe bani, si o au trimis de au intrat in tars, si multa padguba au facut. Si atata s'au fort suparat la ai nostri, pangs'au rugat cu totii lui Stefan-Voda de au iesit dela Pocutia.Irma mai mutt de boala ce au avut, de podagrie ; si cetatilece luase, le-au tutors 2.

In anul 7012 [1504], nu multa vreme daca s'au tutors.Stefan-Voda dela Pocutia la Scaunul sail, la Suceava, findbolnav si slab de ani, ca un om ce era inteatatia ani, inpatruzeci si septe, tot in razboaie, si ostenele, si neodihna, intoate *tile, de se bates cu toti, si, dupa multe razboaie cunoroc ce au facut, cu mare jale au raposat Marti, Iulie in 2,-

1 Tinut.2 Nu e nicio dovada de aceasta.

sit

sa-1

CAP. VIII.

Luptele lui Vlad Tepes, Domnul Terii-Romanesti, cu Turcii L.(DUPA GHEORGHE INCA1.)

Razboiul care 1 -au avut Mahomet II in anul de acum[1462] cu Vladislav V, Domnul Valahiei, singur Halcocon-dila 2 1-au scris de amaruntul, dara el Inca measteca lucruride mai multi ani laolalta. Eu, drept aceaia, intre semnulosebirii ( ) voiu pune anul in care s'au intamplat, la fieste-care lucru ; apoi, la sfarsit, voiu spune ce zic si alti avtoridespre lucrurile de el scrise.

Asa dara zice Halcocondiladara, in iarna care urma (din anul 1461-2), in Odriiu

[Ad rianopol] ramaind Mahomet II, chema la sine pe Vlad,fiul lui Dracula, povatuitorul Dachiei, pentru ca pe fratelelui cel mai tanar (pe Radul IV cel Frumos) II avea la sine(doara din anul 1445)..., tinandu-1 la o masa cu sine. Ci mareprice au fost intru inceput intre Imparatul si prunculacesta..,; ca, dupa ce s'au inturnat in Curtea imparateasca,1-au surgunit la Caramanul.

dupa scurta vreame (in anul 1456), imparatul au dat

1 Domnii Munteni dela Mircea incoace : Vlad 1, '1394-1395 ; Mihail I,1418-1420; Dan II, 1420 -tunic 1431; Radu II, Plesuvul, 4422-1427 ; Ba-sarab II, Laioth, Iunie 4431 ; Alexandru I, '1431-1435 ; Vlad II, Dracut(DrAculea), 1:35-Decembre 1446; Dan III, sau Danciul, 1446-1447 ; Vla-dislav II, 1447-primavara lui 1456.

2 Cronicar bizantin de pe acea vreme.

:

aCi,

80 §INCAI

Domnia Valahiei lui Vlad, fratelui pruncului acestuia, carele,cat s'au facut Domn, indata au ales voinici intrarmati cusulite, si i-au oranduit pazitori langa sine. Dupa aceia, auchemat pre boiarii cei mai de frunte din tars, de carii seteniea ca nu cumva sa se scoale asupra, de s'ar muta. Dom-nia, ci pre toti i-au omorat si tras in tapa, nici prun-cilor, nici muierilor, nici serbilor for partinindu-le. Atataucidere au patrat 1 barbatul acela, cats nu s'au mai auzitintre oameni. Pentru ca, ca sa se intareasca PrintipatulValahiei, se zice despre dansul ca, in scurt tamp, ca la20.000 de barbati, muieri si prunci au omorat, si pre ostasiicei frumosi si buni, pre carii ii alesease sa fie Tanga sine,i-au imbogatit din bunurile acelora pre carii ii omorase.

(Asa dark in scurt tamp, barbatul acela toarte mare inoireau facut in Valahia. Preste aceastea, pre multi Unguri,despre carii gandia ca intru aceaia vor lucra ca trebile Va-lahiei sa cura bine, cu prey mare dare sau tribut i-au in.earcat, nepartinind vr'unuia.

«Gandind acuma ca Printipatul Valahiei destul de tareiaste, s'au sfatuit cum s'ar putea desdina2 de Imparatul. Cise temea de Romanii din Valahia, ca nu cumva, pricepandea vrea sa se desdine de Turci, sa aduca pre Unguri im-protiva sa. Aceastea asa se lucra. Iara, in iarna aceia (dinanul 1461-2), cat au auzit aceastea Imparatul Mahomet II,foarte s'au maniat, si au trimis pre Catavolin [Katabolinos],scriitoriul Curtii, barbat de cinste, si Grec, ca indeamnesä mearga la Poarta, ca, de va mearje, va dobandi maregratie3 si mai multe daruri si bunatati, cu care nu va in-treace pre Imparatul, numai de va ramanea credincios. Iaralui Hamza, ce s'au numit Ieracofor4, carele era prefectVidinului, i-au poruncit ca, pre ascuns, daca ar putea cu

1 Din latineste : sdviirOt.2 Dezbina, desface.3 Mill_4 oimar, pAzitorul soirnilor impar5testi.s Beg.

GlIEORGHE

sa -1

LUPTELE LUI VLAD TEPES CU TURCH

inselaciune face, sa ditch pre Vlad la sine, ca-i va face luauprea placut.

eDrept aceaia, Hamza, intelegandu-se cu scriitoriul, s'auvorovit intru aceia ca scriitoriul sa faca de stire cand seva inturna va petrece Vlad, si, asa, sa -1 prinda inleatul lui 1. Au si instiintat Catavolin pre Hamza despretimpul cand va porni inapoi, si Hamza au pus leat luiVlad. Ci Vlad au petrecut pre Catavolin cu oameni bineintrarmati, si, cazand in lat, au biruit pre ostasii lui Ha-mza ; si, prinzand pre multi, Inca si pre Hamza, intaiule-au taiat manile si picioarele, apoi I-au tras in tapa. Si preHamuza 1-au tras in cea mai Malta taps. Dupa aceastea,strangandu-si oastea, si trecand Dunarea in Tinutul impa-ratului, au omorat foarte multe muieri si prunci, si, arzandtoate cite i-au venit inainte, s'au inturnat in Valahia.

«Auzind aceastea imparatul Mahomet II, si-au strans toataoastea, si, in primavara (din anul 1462), au purees asupraValahiei. Se zice ca oastea aceasta a irnparatului au fostfoarte mare, si a doao cu marimea dupa aceaia careaadusease asupra Tarigradului imparatul acesta. Oasteaaceastea s'au impartit la Filipopoiu2, si o parte au mers prepamant, alta pre Marea Neagra, pana la sbocatura3 Dunarii,cu 25 de corabii mari si cu 150 de luntri ; de acii, preDunare in sus, pana la Vidin, si, unde iesia' din luntrii,toate le ardea'. Ars-au atunci si Braila, targul eel prea-vestital Valahiei. Mai toate olatele terii acestia sant de lemn,pentru aceaia lesne se aprind.

«Dachii sau Munteanii, auzind ca imparatul mearge asupralor, pruncii si muierile le-au ascuns, pre unele in munteleBrasov, pre altele intr'un oras ce-1 incunjura si intaria unloc, pre cealelalte in paduri. Iara barbatii urma' pre pova-tuitoriu14 Vlad : carele au despartit oastea in doao, si o parte

1 Cana.2 Filipopol.3 VArsarea din ital. : sboccatura ; neologism.4 Dupa grecqte : Domn.

61

si-1

o

62 GlIEORGIIE SINCAI

o au tinut cu sine, ceaialalta o au trimis in coantra povatui-toriului Bogdaniei ceii Neagre (adeca a lui Stefan-cel-Mare,Domnul Moldovei), ca sa -i stea improtiva, de cumva artidal acesta in Valahia. Pentru ca se sfadise Domnul Mol-dovei cu Vlad. Si, drept aceaia, era razboiu intrePrintul Moldovei, prin solii sai, indemnase pre imparatulMahomet II sa se bath. cu Vlad, ca el Inca va ajuta, unin-du-si ostile; si, placandu-i imparatului fagaduinta, i-au po-runcit sa se uneasca cu navarhul sau admirariul 2 si sa bathcetatea Chiliei, carea era in marginea Dunarii si era a luiVlad. Au plinit voia tmparatului Printul Moldovei, si, im-preuna cu navarcul, batand Chilia mai multe zile, nu o auputut lua, ci s'au fugarit amandoi dela (Musa. Deci, PrintulMoldovei merjea sa prade Valahia, ci s'au oprit de partedce era trimisa sa apere teara de dansul.

aVlad, cu cea mai mare parte a ostilor sale, merjea prinpaduri, privind incatrau purceade oastea tmparatului. Dupace au trecut imparatul in Valahia, intaiu nu o au ars, ci

merjea, Fara de grija si fara de paza, dare cetatea in careaasezase Romanii muierile cu pruncii. Pentru ca niminea iistd improtiva ; numai pre cei ce se departa' de tabard, iitaia' Romanii. Dela Unguri Inca nu venise ajutoriu. Dreptaceia, Vlad au trimis la dansii, zicandu-le : c. 1. Ungurii,auzind vorba solului, au ascultat, si au strans oaste, intrua careia stranjere cuprinzandu-se Ungurii, Imparatul anpurees mai inlauntru, si acuma toate le ardea si le prada,cite le venia inainte. Calaretii imparatesti ducea' in tabardcite putini robi, dard mai multi, peria' dintre dansii, candse departa' de tabard.

aZic unii ca Vlad in persoana sa au mere in tabara tur-ceased, de au cercat si vazut cum stau toate ; ci nu seveade a fi adevarat ca Vlad sa se fie pus pre sine intruatata pritnejdie, avand el destui prin carii au putut faceaceasta. Doara numai pentru aceaia au scornit aceasta, ca

atata mai indraznet sa se areate Vlad. Totusi, Vlad se1 Amiralul:

. -

.

dansii.

'

s.

cu

LUPTELE LUI VLAD TEPE 63

:apropia. zioa de tabara imparateasca, si insemna cu ochiicorturile ostasilor si ale Imparatului, si piatul 1 taberii.

(Vlad avea calareti mai putini de zeace mii ; sant carii zic_ea numai seapte mii au avut. Cu acestea, intr'o noapte, aunavalit in oastea imparateasca, si mare fried au bagat inTurci, carii credea' ca nu stiu ce oaste mare straind auvenit asupra-le.

eCand au intrat Vlad in tabara cea turceasca, intaiasi data1-au intimpinat oastea din Asia, dara bataia n'au tinut in-klelung, cad, fugarindu-se Asianii, s'au tras inapoi. TaraVlad, .avand cu sine lampade 2 si faclii aprinse, in randmerjea catre cortul Imparatului. Ci ostasii lui au gresit, siau mers la corturile povatuitorilor3 Mahomet si Isac, undevitejeaste s'au purtat, omorand camilele si dobitoacele,stand in rand la bataie, foarte putini au perit, dard cariis'au departat dela rand, indata s'au taiat prin Turci. Pe-destrasii carii era' Tanga Mahomet -Pala, find tari voinici,vitejeaste s'au batut. Mai pre urma, toti Turcii s'au suit:pe cai, si bataia indelung au tinut acolo. Deci, inturnan-du-se Munteanii, se grabia' catre cortul Imparatului, ci,gasind gata pre pazitori, nu indelung s'au ostit. Dupaaceia, s'au inturnat spre piatul taberii, si, pradandu-I, au°moral pre cati au aflat acolo, si, in revarsatul zorilor, auiesit din tabara, tocma putini perzand in noaptea aceia.Din oastea imparateasca, precum zic, Inca putini au perit.

aDupd ce s'au facut zio, Imparatul au ales ostasii cei maibuni, si, trimetand cu dansii pre Ali-Begul fiiul lui Mi-hail, i-au' poruncit sa goneasca pre Munteani ; carele, ajun-,gandu-i, s'au lovit cu Vlad, si multi au taiat din oastealui, iara ca ca la doao mii au prins vii, pre carii, ducandu-i,la Imparatul, pre toti i-au taiat.

aDe ad Imparatul au pornit catre cetatea in carea Vladavea. Scaunul sau (in Targoviste) si, unde ramanea, tot-

1 Locul ; germ.: Platz.2 Lumini.

Vizirilor §i begilor.

si,

S

-

64 OHEORGIIE

deauna avea bund grija de oaste. lard, sosind la cetateaaceaia, Munteanii au deschis portile, find gata a prim' preImparatul. Ci Imparatul au trecut pre laugh cetate, si nuo au batut, gandind ca este desarta. Drept aceaia, mer-gand mai incolo, au ajuns la o vale, carea se lungia stadiuri17 si se latia stadiuri 7 ; inteinsa se vedea' furci si tapeincarcate de barbati, muieri si prunci, pre carii ii omoraseacolo : numarul lor era ca la doaozeci de mii. Groaznic lu-cru, adevarat ! Caci se vedea' in furci si tape si prunci trasidin pantecele mamelor lor. Intru ale carora cosuri se irycuibase paserile ! Asa, calatorind Imparatul cu oastea sa,.Vlad cat de colo 11 petrecea, prinzand si taind pre caldretifsi azapizii 1 carii se departa' de oastea imparateasca.

eCi inima lui Vlad std improtiva Printului Moldovei, ca-rele, precum se vestise, iarasi bated cetatea Chil ia, ce era lui Vlad. Drept aceaia, au lasat ca la sease mii de ostasica sa sprijaneasch pre Turcii carii se vor departa de oastealor, si el au purees asupra Printului Moldovei. lard oasteacea lasata, dupe ce au purees Vlad, bucurandu-se si vrandsa-si faca nume, indata au navalit preste oastea turceascd.Ce, vazand Imparatul Mahomet II, si-au intrarmat toataoastea, si pre Iusuf-Pasa 1-au trimis sa traga pre Munteanila rdzboiu ; de abia au ajuns lusuf la Munteani, si s'au fu-parit de dansii. Cand fugia Iusuf, 1-au intimpinat Omar, flublui Turacan, carele si el era trimis de Imparatul asupraMunteanilor, si, infruntandu-1 si spariindu-1 cu mania Im-paratului, 1-au tutors din fuga, si amandoi au biruit pre.Munteani, taind dinteinsii ca la doao mii, ale carora ca-pete, luandu-le in sulite, le au dus in tabard la Imparatul.Pentru carea fapta pre Omar 1-au daruit Imparatul cuPrintipatul Tesaliei.... Asa s'au sfarsit indraznirea Munteani-lor, cand au navalit a doao oars preste tabara turceascd.

«impdratul multi robi au dus din Valahia, si oastea luiau manat mai bine de 200.000 de cai si boi si, trecandDunarea, au lasat in tara pe Dracula (Radul IV cel Fru-

1 Pradatorii.

r

SINCAI

VLAD TEPEt;

LUPTELE LUI VLAD TEPEE MICH n5

mos), fratele Printului Vlad, poruncindu-i ca sa vorbeascacu Munteanii si sa cuprinda teara, si sa ajute pre Turciidin vecinatate. Iara, Imparatul Mahomet 11 s'au inturnatoblu in Odriu. Vlad, vazand ca Munteanii au trecut lafrate-sau, si stiind ca nu va ispravi ceva bine, pentrupe prea multi omorase mai nainte, au fujit la Unguri.».,.

Mai adaog acii si cuvintele lui Duca 1, carele scrie asa :aIn anul dela Plazmuirea Lumii 6970 [1462], Mahomet II

au poruncit Voevodului Valahiei, prin apocrisariu12 sau, slymearga la el, sa-i faca cinstea obicinuita, sh-i duca 500 deprunci si tributul de 10.000 de galbeni pe an. I-au raspunsRomanul ca banii ii are gata, dara pruncii nu-i poate da,si cu malt mai cu neputinta este sa mearga el de fats.

ciAuzind aceasta, tiranul s'au maniat, si au trimis pre unuldintre cei mai de frunte, cu secretariul, sä aduca tributul,ca de cealelalte va griji el. Acestea, mergand in Valahia,au spus porunca ; iara Voevodul, prinzandu-i, i-au omoratcu neomenesc, amar si rusinos feliu de moarte, tragandu-iin taps. Dupa aceaia, au trecut in Tinutul Drastiorului8, siau robit multi oameni, pre carii, asisderea, i-au tras in tapa.Pre povatuitoriul Hamza, carele trecuse in Valahia, cuzeace mii de ostasi, ca sa-si arate vitejia, Inca 1-au invins,taind pre unii si prinzand pre ceaialalti, pre carii iarasi i-autras In tapa, dinpreund cu Hamza.

antelegand aceastea tiranul, au strans preste 150.000 deostasi, si, primavara, pornind din Odriu, au venit la Dunare,unde s'au Mark pang ce s'au adunat toate ostile. Valahul,intru aceaia, au poruncit supusilor sal de s'au tras la locuristrimte si in paduri ; si, arzand tearinile, dobitoacele le-aumanat la munti, spre Unguri si Alani, iard el s'au asezatcu oastea in desimea codrilor. Si, venind tiranul tale deseapte zile, nici oameni, nici dobitoace, nici de mancat, nicide beut au aflat. Iara, dupa ce au sosit la un loc cu apa

1 Alt cronicar bizantin de pe acea vreme.2 Grec.: trimesul,s Silistrei.

5

CU 1"

ca

_

66 GlIEORGHE SINCAI

si desfatat, veade pari nenumarati si implantati, carii, inloc de poame, se atarna' de trupuri, si, in mijloc, veade preHamza, imbracat in vison 1, mohorat si intapat. Spaiman-tandu-se de vedenia aceasta tiranul, in noaptea cand s'autabarat, si-au ocolit oastea cu sant, si au ramas in ocol.Ci Valahul, de cu noapte, au navalit in cornul cel drept altaberii, lard de veaste, si, pana ce s'au luminat, prea mareucidere de Turci au facut, Mind nenumarati Turcii, peintunearec, necunoscand pre nemici 2, pre sine se taia'.

«Dupa ce s'au facut zioa, Romanii s'au inturnat in tabarasa ; iara tiranu', cu rusine, s'au inturnat in Odriu.D...

Mai cu rusine au fost ce au lucrat Matias I Corvinul,Ungariei, despre carele asa scrie Bonfinie

«Se zicea ca Craiul mearje in Valahia, sa scoata pre Dra-cula din manile Turcilor, dupa carele maritase o fratie 3 asa. tntr'acolo mergand, nu stiu pentru ce pricing, nefiindaceasta cunoscuta cuiva, pe Dracula I-au prins in Ardeal,

ducAndu-1 rob in Buda, zeace ani 1-au tinut in temnita ;iara pre celalalt Dracula, pre carele it pusease Turcul inValahia 4, 1-au intarit si el, preste asteptarea tuturor.»

1 Purpura; grec.2 Dupa italieneste Minuet, du§mani,3 Vara ?4 Radu-cel-Frumos.

;

:

If

.

1 r

Craiul

ii,

PARTEA a 11-a.

Istoria Moldoveidela moartea lui Stefan-cel-Mare

pang la Ion-Voda-cel-Cumplit.

3

ti

Bogdan Orbul, fiul lui Stefan -cel-Mare (1504-17).(DUPX 6ItIGORE URECIIE.)

7017 [1509]. Dupa multe sold ce trimisese Bogdan-Voda.la Craiul lesesc pentru sora-sa Elisafta, pre care o au cer--tit, si vazand ca nu va sa i-o dea, au socotit ca are vremesa-si rascumpere rusinea sa de spre Craiul lesesc cu sangenevinovat, si au inceput a strangere oaste.

Ce, vazand Craiul unguresc vrajba ce intrase intre dansii,si simtind ca Bogdan-Voda face oaste asupra Lesilor, autrimis sol, pre Stefan Teletni, ca poata impaca. Ci ni-=lc n'au folosit, ca Bogdan-Voda au pripit cu oastea, siau trecut apa Nistrului, Vineri, Iunie 29, si au intrat laRusi in Podolia, si, Sa.mbata, au sosit la Camenita. Si, deacolo, au slobozit oastea sa prade tam, dandu-le vina can'au. lege, pentru strambatati ce fac ; alta, pentru ca Ark

rascumpere Pocutia ; a treia, si pentru sora lui Craiu,;Elisafta, ce i-o giuruise Alexandra Craiu. Deci, arzand si pra-dand tam, s'au tras la Liov [Lemberg], si au batut targul,putin de nu 1-au dobandit ; si zic ca singur Bogdan-Voda aulovit cu sulita in poarta Liovului, care semn se cunoaste siastazi, si nice Lesii nu tagaduiesc. Si au pradat impregiur,si au ars pretutinderea ; si au ars Rohatinul orasul, si milli&.avere au luat. Atunce au luat si clopotul cel mare delaRohatin, si 1-au pus la Mitropolie in Suceava. Si multi te-rani si boieri au robit, si Domnii for Inca i-au prins. Si cumare izbanfla s'au intors la Scaunul sau, la Suceava, far&.de nicio zminteala. Si rohilor ce-i adusese din Teara Le-eased li-au impartit hotar in tara sa.

".

A..

sa-i

sa si

si

70 GRIGORE URECIIE

Asijderea, pre acea vreme, Bet-Gherei 1, feciorulau intrat in Moldova de au pradat tara pans la Iasi. Si au'ars targul, si Tinutul Carligaturii, si au agiuns si Dana laDorohoiu; si pana la Stefanesti. Iara altii au-pradat in gios,la Lapusna si la Chigeciu 2. Si, de sarg vrand sa iasa cu.robii, multe suflete in Nistru au inecat, si robi, si desai. lard Bogdan-Voda trimis-au pre Corpaciu, Hatmanul sau3,cu o mie de slujitori, si, nesmintindu-se, au dat razboiu, siau cazut de ai nostri 700, iara 300 au scapat, anul 7021[1513], Avgust 25. Tara Tatarii, cu paguba mai multa de apa,deck de oaste avand, s'au tutors la Perecop.

B. Stefan-Voda-cel-Tanar p,efanita], fiul lui Bogdan [1517-27],

Iara in anul 7026 [1518], Avgust 18, au intrat AlbuSultan cu Tatarii dela Perecop, si au trecut Nistrul faraveste, si au tras spre Prut, de s'au suit pan' la Serbanca,den sus de Stefanesti, si s'au apucat a pradare tara. Ce,-

norocul cel bun a' lui Stefan-Voda, s'au prilejit cu oastegata in gura Corovei, din gios de Stefanesti, si au dat vestesi terii de sarg sa se stranga. Si, daca s'au bulucit, s'ausuit in sus. Si au trimis Stefan-Voda pre Petre Carabat:Vornicul, si cu toti Josenii 4. Si, data au trecut. Prutul, cuagiutorul lui Dumnezeu, Luni dimineata, in revarsattl zo-rilor, fara veste au lovit pre Tatari, neavand ei gi.ija de.una ca aceia. Si, cu norocul lui Stefan-Voda, i-au razbit,si multi Tatari au perit, si multi in PrUt s'au inecat, siCiuhru 6 s'au fost inglodand ; si pre multi au prins vii, asij-derea si pre doi Marzaci mari, anume Tamis si Bicaz. Slpre cati au limas, i-au gonit peste camp, taindu-i si sage-

1 Ghirai. Ghiraizi se ziceau toti Hanii tatare§ti.2 Codrul Chigheciului, in partite Falciiului.3 Adeca Portar de Suceava. Numele de Corpaciu, luat din cronice1

polone, e schilodit. Pe atunci Luca Arbure era Portar de Suceava,4 Din Tara-de-jos, cu centrul in Barlad.6 Raul Ciuhur.

a , .-

ai'

[=Alp].

.

in,

.

Hanului;

PETRU -VODA RAKES 71

tandu-i, pan' la Nistru ; unde, find obositi caii lor, multi inNistru s'au inecat. Numai Sultanul 1 cu putintei au scapat,insa, si el, ranit in cap. Asa, s'au intors cu multa pagubasi peire, si rusine ; si, cati au scapat, si acei, pedestri si

fara arme.Iara Stefan-Voda s'au intors cu mare 'amid. Si au po-

roncit tuturor boierilor sh se stranga in Harlhu, la zioasfantului mucenic Dimitrie. acolo, data s'au adunat, os-pete si bucurie- mare au fost, si pre toti vitezii i-au daruitStefan-Voda. Si, dupa aceia, si-au luat sie Doamna.

C. Petru-Voda Rare [1527-38 ; 1541-6].

tntr'acestasi an [7036= 1529], dupa ce au pradat Petru-Voda Tara Sacuiasca, trimis-au Ianos, Craiul unguresc, solila Petru-Voda, de 1-au pohtit sa-i hie intr'agiutor improtiva.[a] o seams de Domni unguresti, cari nu vreau sa i se piece,

giurui orasul Bistrita, cu tot Tinutul dintr'acea tars;si altele ii fagaduia ca-i va da, numai de-i va supunesupt ascultarea

Vazand Petru-Voda pohta lui Ianos Craiu, una pentrugiuruinta, alta pentru prietesugul ce-1 aveau impreuna, in-data au gatit oaste, si au trimis pre Grozav, Vornicul celMare, si pre Barbovschi Hatmanul, carii erau mai credin-ciosi din hoierii sai. Si au invatat o seams de oaste satread. pre drumul Brasoului, iar o seams de oaste predrumul Sucevei, sa intre mai sus in Tara Ungureasch. IaraUngurii, degraba desteptandu-se ca din somn, simtind ca-iImpresoara vrajmasii, de sarg s'au gatit de razboiu. Si nuass de oastea den sus se grijiau, ca de cea den jos, auzindchi yin asupra lor. Si, sculandu-se multi domni din Ardeal,si altii carii erau gata sa moara pentru mosiile sele, si, multepusti si arme luand cu sine, s'au apropiat, den sus de Bra-

1 Sultan, rom.: oldan, se chema un print tataresc.

,

si-i

lui.

Si

72 uniuortE unEciiE

sou, oaste de oaste. Si, inlierbantati, ascutind unul sprealtul armele, si se aratau vrajmasilor sai bulucindu-se cinesila ai ; si, gatindu-se Sacuii de razboiu, iara Moldovenii,stiind agiutor numai dela Dumnezeu, asa, s'au lovit cu dansii.Si, (land razboiu vitejeste, multi moarte s'au facut de ambepartile. Mai apoi, vazand Ungurii atata peire, au pierdutrazboiu], lasat-au toate armele si pustele : cu ceia ce aveaunadejde sa-si mistuiasca capetele, au dat dos a fugire. Simulti den domni au picat la apa Barsei. Iara, dupa razboiu,multi prada facand, s'au intors cu izbanda la Domnul lor,Petru-Voda 1.

lard cei den sus, ce au intrat pe drumul Sucevei, nu maipatina izbanda au facut, pradand si arzand. Si cu pace s'auintors.

Auzind Ianos Craiu ce s'au lucrat, mult s'au bucurat.Si, pre Tanga giuruinta de'ntaiu, ce-i giuruise Bistrita, sialte orase au mai dat lui Petru-Voda. Atunce Petru-Vodatrimis-au sa iea acele cetati ce-i fagaduise. lard Bistritenii.nu suferira nice cum sa alba ei straini mai marii Tor, si

Inca indemnard si alte cetati, adeca Brasoul si altele d'im-pregiur, lepadandu-se de Ianos Craiu.

In anul 7037 [1530], Avgust, intr'aceste razboaie cu norocsimetindu-se Petru-Voda, gandit-au sa faca razboiu si cuLesii Si, puind pricing, ca sa nu zica ca-i fdrd cale, tri-mis-au soli de pofti: ca sa -i intoarcd mosia 2 sa Pocutia, careo au lost vandut Domnilor, mosilor sai 3. Ce Lesii nu soco-teau ca cere cu cale, ce zadareste Joe de price. Nice-i de-dera ce au poftit ; ce s'au intors solii fard isprava.

Dece Petru-Voda, vazand ca cu rugamintea nu poatescoate mosia sa, gandi cu sabia sä o iea. De care lucru

1 Lupta s'a dat in ziva de 22 Nude 1529, la Feldioara, cu Sasii can tineaucu Ferdinand, regele Romanilor, ales si el, ca si ficIanos:, loan Zapolya,si incoronat, Craiu unguresc.

2 Mostenirea.3 Lui Petru-VodA si lui Alexandru-cel-Bun.

.

.

.

PETRU-VODX RARE" 73

Aprinzandu-se de manie inima lui Petru-Voda, de sarg austrans oaste de razboiu, si au intrat in Tara Leseasca de aupradat Pocutia, si arse satele si targurile impregiur Colomt.2a,

:Sniatinul, Tismenita, pan' la Haliciu, pretutinderea. Si cumare izbanda. s'au tutors inapoi, fora de nice o zminteala.

Intr'aceia, auzindu-se la Craiu aceasta prada ce au facutPt tru-Voda, au trimis Craiul pre Tarnovschi Hatmanul cu,oaste. Atunce semn mare s'au aratat pre cer, si au statutmulta vreme ; si atuncesi an trecut Lesii Nistrul spre Po-.cu tia, ca sa scoata pre Moldoveni, pre carii ii lasase Petru-lioda sa tie orasele, sa fie de aparare. Si in douasprezece;locuri au avut razboiu.

Ce, vazand ai nostri multimea de a lor, au trimis la Domnuleau, Petru-Voda, sa le vie intr'agiutor, ca au nevoie de oas-ztea leseasca. Si, fiind supt Obartin [Obertyn] oastea leseasca,au sosit si Petru-Voda cu oastea sa cea odihnita. Atunce,Intelegand Tarnovschi Hatmanul pentru Petru-Voda, multau statut in ganduri ca sa lase tabara, cu puste cu tot, siel sa fuga. Mai apoi, legand tabara, de rusine s'au apucatde razboiu (ca, de multe ori, unde pierde omul nadejdea,.Si de frica, mai apoi, se intoarce in vitejie) ; si, multa vremehatandu-se, cu mare varsare de sange de ambe partite, insamai mult Moldovenii, cu multe rane incruntati, n'au mai putut,su ferl, ce au dat tale Lesilor, si s'au dat inapoi [22 August 4531].

Tarnovschi, Hatmanul lesesc, dupa izbanda ce facuse, auaasat oastea la Pocutia, si el s'au dus la Craiul. Temandu-sesa nu mai vie Moldovenii sa prade, au fost socotit Lesii saWire ei mai nainte sa prade in Moldova. Si, asa, au intratI) sama de Lesi sa prade ; de[n] carii putini au haladuit 1, ca,prinzandu-le de veste Moldovenii, au dat asupra for de i-auMat si i-au risipit.

Intr'aceia, Ianos, Craiul unguresc, vazand aceste ameste-tAturi intre Lesi si intre Moldoveni, imbla la mijloc cumva sä-i impace. Ce nemica n'au folosit, ca nu i-au putut

Scapat.

.

:

I

-

1

74 GRIGORE CRECHE

impaca, pan' n'au mai intrat oastea leseasch sa prade, precarii i-au acoperit oastea moldoveneasch la Tarasauti, den'au schpat nime den ei. Atunce, de iznoavh, Ianos Craiurimbland la mijlocul lor, i-au impacat pand in cinci luni,lard, mai apoi, au mai delungat pacea pana la un an.

Indelungandu-se pacea din zi in zi intre Lesi si intreMoldoveni, nu rabdara Lesii carii erau cu oaste la margins'de pazh, ce au intrat in tars, la Moldova, de au pradat sIau ars la Cernauti, si alte sate, pana la Botoseni, neavandMoldovenii nice o grija, find pace legate. Vazand Moldo-venii aceasta calcare de lege si ametitura, nu suferira, cocu totii se gatira sh intre la Podolia sa Oade, si si-au datcuvant sa -si potcoveasch caii, c'au fort lama goals si ghe-toasa. Si, dach au mers, au ars Cervona si Iagelnita, si s'auapucat de Ciarnocojinti.

Vazand Petru-Voda ca 1-au impresurat vrajmasii de toateai shi 1-au .parasit toti, lasat-au Scaunul, si s'au

dat spre munti ; unde, cunoscand ca nice acolo nu se vaputO mistul, au socotit sa treacd la Tara Ungureasca.ass, aflandu-si tale deschisa pren targ pren Peat* au trecutpre langa manastirea Bistritei ; lasandu-se ca sa poatacevasi odihni in munte, de-asupra mAndstirii, vazut-auca un roiu den toate *tile incungiurata manastirea, cash-1 poata prinde. Deee, cunoscand el aceste, au incalecatpre cal, si, singur, au fugit sa haladuiasca, In 18 zile Septem'vrie, intrand in munte inteadanc. Fara drum, Fara povata,au dat la strimturi ca acele, de nu era' nice de cal, nicede pedestru ; ce i-au cautat a lasare calul.

Si, ass, in sese zile, invaluindu-se pren munte, Warn and srtrudit, au nemerit la un parau in gios, au dat peste nistecari, carii, data i-au luat sama, cu dragoste 1-au primit. lardPetru-Voda, infricosandu-se de ei,,Wa.u,spaimantat. lard ei cugiuramant s'au giurat inainte=i cum ii vor hi cu direptate,si nemica sa se teams. bra el le-au dat for 70 de galbenif

4 Sultanul Soliman intrase in Moldova la 1538, si bt4erii ii tradaserlpe Rues.

rn

.

partite si

si,uncle

pas-

J N

Sit

. ..... . .. ...... . . .

PETRU RARE

PETRU-VODX RARE 75

bani de aur. Si, vazand ei galbenii, cu bucurie i-au luat,si 1-au dus la otacul lor, de 1-au ospatat cu pane si cupest. fript, °spat pascaresc, de ce manta' si ei. Si, data auinserat, 1-au imbracat cu haine proaste de a' lor, si i-audat comanac in cap, si 1-au scos la Ardeal. Si, find oasteungureasca de straja la margine, i-au intrebat pre dansiice oameni sant ? Ei au zis: «Santem pascaril. Si, asa, autrecut pren straja ungureasca, si nimene nu 1-au cunoscut.

Dece pascarii 1-au dus la casa unui boierin unguresc, ca-rele au fost avand prietesug mare cu Petru-Voda ; ce, predomnul nu 1-au afiat acasa, numai pre giupaneasa lui. Si,pre taina, spusera ei de Petru-Voda ; , carea, Intelegand dePetru-Voda, cu dragoste 1-au primit la casa ei, si i-au lacut()spat. lard un voinic oarecine, ce fusese aprod la Petru-Voda, prilejindu-se intr'acel sat, find scapat si el dintr'acelerautati, li spusera lui de pascarii aciia ce venise den munte,si, stiind el ca Tetru- Voda au intrat in munti, si nimicade dansul nu se stie, si, cugetand intru inima sa, cum arputea intelege ceva de Domnul sau, au mers la pascarisa-i intrebe. Si, data i-au vazut, indata au cunoscut preDomnul sau, Petru-Voda ; si au cazut de i-au sarutat pi-Cioarele. Atunce, vazand Petru-Voda pre credincioasa slugasa, mult s'au bucurat si s'au mangaiet, si munte cuvinte detaina i-au vorovit. Si, imblanzindu-i-se inima, au adormit pu-tintel. Nice zabava multa facand, pang a odihnire Petru-Voda,iard acea giupaneasa au gatit leagan 1 cu cai, si doisprezecevoinici intrarmati. Si, dad. 1-au desteptat, au sezut in leagannumai cu acel aprod, si au mers pe locuri fara de drum,pans au sosit la casa unui boiarin unguresc, care si acelaera prieten lui Petru-Voda.

Si acela, data I-au vazut, cu dragoste 1-au primit si 1-auospatat, si indata i-au gatit leagan cu sese cai, ca loc dezabava nu era, ca den urma prinsese de veste oastea ceera la straja ungureasca, cum Petru-Voda au trecut pentredansii si nu 1-au cunoscut, si s'au pornit dupa dansul a-D

1 Trasura.

.

. .

76 imiGenE URECI1E

cerca, ca sa-1 poata agiunge. Ce Dumnezeu, cela ce-i ocar-muitor tuturor celor ce i se roaga cu credinta, au acoperitpe Petru-Voda, si i-au dat tale deschisa.

Si, mergand cu nevointa, au sosit la Ciceu ; si, Sarnbata,In rasarita soarelui, Septemvrie 28, au intrat Pt tru-VodaIn cetatea Ciceului, si au inchis portile. Zara cei ce-1 goneauden urma, vazand ca au haladuit Petru-Voda d'inaintealor, s'au Intors lnapoi.

Acolo, plangere si tanguire era de Doamna sa, Elena,si de fiii sai, de Ilias si Steranita, si de fiica-sa Ruxanda, side alti casasi, pentru multi scarba ce le venire asupra-le,stiindu-se den cats marire au cazut la atata pedeapsa.Petru-Voda au intrat In biserica de s'au inchinat, multamindlui Dumnezeu eh 1-au izhavit de manile vrajmasilor sai.

Tara Sultan Suleiman, Imparatul turcesc, cu oastea sa,In urma lui Petru-Voda, la Moldova, multi prada si scaderelacand terii, si calcand-o, au agiuns pans la Suceava, cumare urgie si pedeapsa tuturor

Calcand Ungurii prietesugul ce-1 avea cu Petru-Voda, dupace s'au asezat la Domnie al doile.1, venit-au hochim [po-runca] Imparatesc dela Sultan Suleiman la Petru-Voda, ca sitmearga asupra Ungurilor, si sa prinza, pre Mailat, VoevodulArdealului 2. Si i-au trimis intr'agiutor pre Ciubali-Beiu 3, cuoaste turceasca, si pre Radul-Voda 4 cu Muntenii. Si, vrandPetru-Vocla sa plineasca poronca imparatiei, au purees cutoga oastea sa, impreuna cu Radul-Voda cu Muntenii, si cuCiubali-Beiu cu Turcii, si au trecut pre la Oituz la Ardeal.Si, mergand cu totii asupra lui Mailat, Voevodul Ardealului,si Inca n'au agiuns la Fagaras, acolo i-au tampinat MailatVoevodul, cu oaste ungureasca. Si, eland razboiu vitejeste

1 Fusese Domni la mijloc Stefan Lacusta, pus de Turci, §i AlexandruCornea, ridicat de boieri. impacat cu Turcii, Petru vent din Constan--Linopol in Ianuar 1541.

2 Roman de neam.a Chiuciuc-Balibeg.

Paisie, fost calugar la Arge§. Era fiul lui Radu-cel-Mare.

-

Decii,

lacuitorilor.

'

ION -CODA cEL CUMPLIT 77-

de ambe partite, lunie 20 [7049=1541], pierdut-au ra.zboiulUngurii, si pre Mailat 1-au prins viu Petru-Voda, si 1-aubagat in obeze, si 1-au trimis la Imparatie. Si, ass, Petra-Voda, pradand si arzand in Tara Ungureasca, s'au tutorsinapoi fara de nice o sminteala.

Dupa ce au prins Petru-Voda pre Mailat, Voevodul doArdeal, si 1-au trimis in obeze la Sultan Suleiman, la aldoile an, in 7050 [1542], Septemvrie 12, iar au venit hocliimdela imparatul Turcesc la Petru-Voda, sa mearga sa pridein Tara Ungureasca, pentru multe neingaduinte si ameste-caturi ce se atitau. Si, plinind poronca imparatiei, avea siPetru-Voda mare scarba pre Unguri, pentru multe nevoice-i Meuse, Inca de cand era Inchis in cetatea Ciceului, denu-si era volnic cu nernica ; mai apoi, si prietesugul ce-1aveau impreuna, II calms°. Radicatu-s'au cu toata putereasa, si au intrat in Tara Ungureasca, de au pradat si au arspan' la Cetatea-de-Batts. Acolo au sezut sese zile, si, multhpaguba facand Terii Unguresti,. s'au intors pe la Bistrita,fare de nice o zminteala. Si, trecand muntele, au iesit prenCampulung, si s'au dus la Scaunul sau, la Suceava.

D. Ion-Voda cel Cumplit, fiul lui $tefanita (15'12-4).

Ion-Voda, data se vazir strainat de mila imphratului tur--cesc 1, socoti ca sa tie tara cu sabia ; si indata trimisa la.Cazaci de i-au poftit, cu leafs, sa-i vie intr'agiutor. Si aus rails tars; catre care cu multe cuvinte blande se rugs,ca sa le poata intoarce inimile spre dansul, si arata nesatul:Turcilor si lacomia for (iara nesatul lacomia luisi nu_ ve-_des), zicand ca. Turcii toate schimbarile fac pentru Enkade-i ingreuiaza, ca sa-i saraceasca slabeasca ; sili arata cum poate de lesne sa departeze mana Turcului

1 Nu voise a creste birul terii, pe care §i Stefan -cel -Mare it dase.

\

si sa-i

78 GRIGORE URECHE

de dansii, de vor vrea si ei. Ca pre Lesi li are spre sineplecati ; Cazacii s'au adeverit, cat li va da stire, cat vorveni, la carii au si trimis, si carora nu li pot sta inaintenice ()data Turcii. Numai tara ce-i lipseste ; ca, de se vorpleca si ei sa fie intr'una, nice oaste nu vor trimite Turcii,

vor face terii pre voie. Tara,_ despre sine, sa nu-1 tie capre un vrajmas, ci ca pre un prieten si parinte ; iara, de aufacut cuiva si inalgiosul 1, tot pentru Turci au facut, sh liintre in voie si sa -i imple, si nu i-au putut satura ; deci,pre cat 1-au cunoscut cu rau, sa-.1 cunoasca mai mult sprefolosul lor.

Asa, Ion-Voda, impland pre toti cu nadejde, cu glasurimarl strigara ca Tanga dansul vor pert toti, cum s'au si

rnplat.

Ion-Voda, dach au luat credinta terii, se gati de razboiu,si in toga tara trimis-au de sarg sa iasa la oaste. Trimi-s-au si la Hendric 2, Craiul lesesc, poftind agiutor de oastesa i dea ; ce, de acolo nu s'au folosit. Ca Craiul s'au man-tuit : ca are legatura cu Turcul tam for mai mult de o sutade ani, neclintita. Tara Cazacii, cumuli sant gata de a seamestecare la toate, neintreband de nime, s'au adunat 1.200de oameni, si au venit la Ion-Voda. Pre carii; vazandu-iIon-Voda, nu intealt chip, ce cum ar hi vazut ingeri dinCer cu veste de izbanda pogora.ti. Si cu multe daruri ca-pc tele ce era', le-au (lama Ion-Voda.

Dach au strans oastea toga si s'au bulucit la un lot toti,i-au venit veste ca Petru-Voda si cu Alexandru-Voda 3 auin trat in tara, cu multi oameni, si Munteni, si Unguri 4, siTurci. Au ales Ion-Voda cap dintre Cazaci pre Sfirschi, cuo sama de Cazaci si cu oaste dg tara, si i-au trimis inainte

1 Amestecatura, nedreptate : inalt-josul.2 Henric de Valois.

Petru fost Domn muntean, numit arum in Moldova. Ale-xandru, fratele sau, era Domn al Terii-Romane§ti.

4 Din Ardeal.

ce

.

3 $olOopul,

ION-VODA CEL CUMPLIT 79

.de straja, sa vaza cu ochii ; iara el, cu alts oaste, au pureesdupa dansii. Iara Sfirschi, cu Cazacii si cu tine mai erau cudansul, au nemerit asupra 400 de oameni, ce erau straja luiPetru-Voda, si, fara veste, incungiurandu-i, pre toti i-au prins.

Sfirschi, daca au biruit pre acee straja, si au prins veste.ca Petru-Voda nu stie nimica de oastea lui Ion-Voda, In-data au rapezit oameni de tars de au dat stire lui Ion-Voda,BA sarguiasca, sä vie sa-i loveasca fara veste, ca are vreme.scum, de-i voia sa-i bath; si i-au spur ca este oaste multa foarte.

Intelegand aceste Ion-Voda, cum au putut mai tare auBarguit. Si, daca s'au impreunat toti, impartindu-se in treipalcuri, i-au lovit cand ei dormeau fara grija, dezbracati,.cat nime de nemica nu s'au apucat. Caii for erau slobozila pasune, in nadejdea strajii. Asa, impresurandu-i faraveste, si multa moarte facand intr'insii, i-au biruit Ion-Voda.lard Domnii, Petru-Vodk si Alexandru-Voda, amandoi au13c6pat, lasand tot in tabard, si au nazuit amandoi la Braila,numai cu trupurile.

Daca au batut Ion-Voda pre Petru-Voda si pre Alexandru-Voda, s'au lasat in goana dupa dansii, si au slobozit oastea

n prada, de au jacuit Tara Munteneasca mai mult de ju-matate, si au pus Domn in Tara Munteneasca pre Vintild-

Voda 1.Daca s'au tutors den prada oastea lui Ion-Voda den Tara

Munteneasca, apucatu-s'au de Braila, de au ars targul cutotul ; numai cetatea ce au ramas. Si, gatindu-se sa batai cetatea, sa o dobandeasca, ca nu era mult a o luare, i-auvenit veste den urma ca Tatarii au intrat in tars. Lasat-au.dara cele straine, si s'au intors la ale sale, sä le apere.

Intelegand Ion-Voda ca Turcii de prin cetati si Tatariidin Bugeag 2 s'au radicat asupra lui, indata au trimis cummai de sarg sä se buluceasca oastea, de pre unde au fost

I Fratele lui Mihai Viteazul.2 Partea de jos a Basarabiei de astAzi.

.

-,

.

.

80 GRIGORE URECIIE

raschirata, dandu-le stire pentru Turci si Tatari, ce au Inccalecat asupra lui. Pre carii, data i-au lovit Ion-Voda cuoastea sa, prea lesne i-au batut si pre acia. tusk vazandatata suparare ce aved de Turci, implandu-se de mania,.cu foc au ars Tighinea si Cetatea-Alba, si multa prada aufacut, si mult plean si robi au scos.

Decii, Ion-Voda, curatindu-se de vrajmasii lui, au dat pu-tinel terii sa se rasufle ; iara Cazacii nu se leRiau,ce campii Bugeagului pururea cercau, si multa prada lama],

Calcand Cazacii campii Bugeagului, au dat pre o samdde oaste turceasca, ce se stransese si merged sa loveasedpre Ion-Voda fara veste. Si de sarg au trimis Cazacii tolon-Voda de au cersut sa le trimita agiutor ca sa dea rdz--boiu acelor Turci. Si, data le-au trimis, prea lesne i -air

biruit, si i-au risipit, cu agiutor proaspat. Ca, pans a venireagiutorul dela lon-Voda, era' sa piarza Cazacii razboiul, de-multimea Turcilor ; unde, mai apoi, Moldovenii, odihnitirdand razboiu vitejeste, prea lesne i-au spart.

Imparatul turcesc, auzind de simetia lui Ion-Voda,paguba i-au facut, au socotit ca sä stropseasca tara Mol-dovei cu totul, si pre hainul 1 sau, pre Ion-Voda, sa-1 prinza,Si indata trimise la toti sangeacii, sa segateze de oaste si sa treaca Dunarea asupra lui Ion - Voila.

lard Ion-Voda, dad. au inteles, cu toata oastea sa s'aupornit, si au supus oastea supt Tighinea, si au trimissama de oaste a sa cu Ieremia, parcalabul de Hotin, casa apere trecatoarea Turcilor, sa nu treaca Dunarea. Cecu greu este celor putini a oprire pre cei multi, si celor-slabi pre cei tari.

Ca, trecand intaiu pustele cu ianicerii si cu pedestrimea,sä apere vasele, aceiasi toata alalta oaste turceasca au sosit.

Unde, vazand Ieremia parcalabul ca nu-i poate opri, s'aututors si au dat stire lui Ion-Voda. Si nice Ion-Voda alt0-

1 Rasculatul, tradatorul.

°Ulna,

si catit

in pate partite,

cr

,

ION-VODA CEL CUMPLIT 81

zabava.". n'au facut, ce indata au purces spre oastea tur-ceasca. insa intaiu au trimis pre Sfirschi cu o seams deCazaci si eu 6.000 de osteni de tars, sa prima limbs. Si fardzabava au dat pre oastea turceasca, unda nu erau maiputini de oastea moldoveneasca. Si, (land razboiu, au fugitTurcii, si nice alts limbs au putut lua, fara de un Turcranit rau, cat n'au putut dela dansul nemica intalege.

Apoi singur Ion-Voda, cu vr'o 600 de oameni, s'au lipitla balta la Cahul, unde era oastea turceasca. Si s'au suitintr'un pisc de deal, sa poata cunoaste cats sums de oasteva hi la Turci. Ce nemica n'au putut cunoaste, ca oasteaera pre vai, de nu se vedea ; numai strajile s'au Vazut inpatru locuri. Si s'au intors Ion-Voda inapoi la tabard. Si,atunce, o seams den boierii cei mari, Murgul Vel 1 Vornic,,Bilai Vel Vornic si Slavila Hatmanul, vazand atate puteri deoaste turceasca ce venise cu Petru-Voda, temandu-se ca sanu caza in primejdie, au parasit pre Ion-Voda, si au fugitla Turci, de s'au inchinat la Petru-Voda.

si-au impartit oastea in treizeci de palcuri, sila tot palm' au pus cate o pusch ; si avea si optzeci depuste-husnite 2. Iara toata oastea lui Ion-Voda era 30.000,fara. prosti 3 §i adunatura, ce erau pre rang& Ion-Voda.

Deci, la inceputul razboiului, zic ca o sama de Moldovenisa se fie inchinat la Turci, si Turcii sa-i fie pus in fruntearazboiului, de s'au oprit focul si au perit cu totul.Deci, Cazacii cu focul, Moldovenii cu fusturile4, aruncau catnu se stia' Turcii ce vor face. Si, vazand Turcii pre Moldovenica vor sa moara decat sa nu biruiasca, cu multe mester-suguri au nevoit sa amageasca pre Moldoveni, sä-i cluedasupra pustilor 5. Ce, vazand Moldovenii mestersugurile Tor,nu-i goniau mult, ce numai pans dau dos ca vedeau ca

1 Mare.2 Haubite (Kogalniceanu).3 Saraci, de rand.4. maciucile lat. fustis, bat. Se zice si : fuqtasi.5 Tunurilor.

6

.

Ion-Voda

;

*.

- ;

:11

82 GRIGORE URECHE

fuga for ,era cu inselaciune ; ca de multimea for era totlocul acoperit.

De-acii, lasand Turcii partea de spre Cazaci, cu toataputerea s'auintors pre Moldoveni si toate pustele slo-boziau asupra lor. lard Moldovenii stau ass, cum ar higatiti de moarte, iara nu sä izbandeasca ; si multa moartes'au facut de ambe partile, ca nu era o calcare pe pamant,ce tot pre trupuri de om. Si, mai apoi, ass aproape se ba-teau, ca si manule be obosise, si armele isi scapau.

Ca acela prah se facuse, cat nu se cunosteau tine de a' cuieste; nice de sinete se auzia, de trasnetul pustelor, de ambepartile ; cat nice puscarii nu mai stiau unde mai da'. DeciIon-Voda au indireptat pre ai sai denapoia pustelor, sa semai odihneasca putinel ; si Turcii, asijderea.

Si, ass, stand si privind unii la altii, au dat o ploaie mare,de au muiat pravul cel de puste. De-acii, n'au fort Moldo-venilor nice de un folos, ca li s'au muiat pustele ; de undeaveau nadejde de agiutar, s'au scapat ; ce numai de a manalau cautat a se batere, si nu se puteau sprijini de multimeaTurcilor.

Mai apoi, oaste tatareasca proaspata i-au lovit, de le-aucautat a dare dos ca sa scape, si Tatarii a-i gonire si a-i arun-care jos. Numai pedestrimea si oastea cea de stransura auramas, si 300 de Cazaci. Ce, blind si Turcii obositi, nu n6,valiau ass.

Ion-Voda, scapandu-se de oastea cea calareata, si-au datglas cu Cazacii sa.se pedestreasch 2 toti. Ca pedestrimea mol-doveneasca, ce erau adunati mai multi in dobanda 3 deckin leafs, era aproape de 20.000. Si, navalind cu dansii singurIon-Voda, au luat puste cu iuras 4 dela Turci.

Si, legand tabara, s'au dat inapoi, si s'au tras WO sat, langaRoscani, de s'au ingropat ; unde mare nevoie aveau de apa.

1 Cu marine.2 SA se coboare de pe cai.3 Cu toad rasplata in prada.4 Asalt.

ION-VODX CEL CUMPLIT 83

taxa Turcii, daca s'au strans toti, cu cei dela goana, i-auincungiurat mai nainte de apusul soarelui, si toga noapteai-au gtrajuit, sä nu iasa dentr'acel loc. Tara, daca s'au facutziva, cu toate pustele au inceput a batere intr'insii ; cenemica nu le stricau, ca se sentuise 1 bine. Unde, trei ziles'au aparat.

Dece, vazand Ion-Voda ca flamanzesc si mor de sete, sipravul cel de puste se imputineaza, sa fuga, sa scape, locnu era : numai cu aripi sal zboare, iar Intealt chip nu seputea, ca tot locul era ocolit de Turci. Ce au socotit doaracu blandete si cu juramanturi sa faca cu Turcii, ca sascape de moarte. Si au inceput a trimitere la dansii eh se vainching, de vor trimite un om ca acela, sa-i jure lui ca, dece va pofti, sa-i faca pe voie.

Turcii bucurosi se primira la una ca aceasta : decat cuarme si cu varsare de sange, mai bine cu inselaciune sa-1(lobandeasca. Asa, trimisera Turcii la Ion-Voda de-i jurara,pre pofta lui, ca sa -1 duca viu la Imparatul ; pre Cazaci sa-ilase, neatinsi, sa mearga de unde au venit, iara alts aduna-tura sa-i sloboaza sal se duca volnici 2 pe la casele lor, canu va hi paguba lui, ce a imparatului, ea robii impa-ratiei sant.

Avand Ion-Voda tocmeald si fagaduinta mare si juramantdela Turci ca-i vor face pre voie de toate de ce scriu maisus ca au pohtit el, s'au gatit sal mearga la Pasa a, in tabaraturceasca, si au impartit al sail mai bun, tot ce au avut,intre Cazaci, si de catre toti si-au luat iertaciune ; si, insusial triile, au mers la tabara turceasca.

Acolo, daca I-au dobandit, cu multi manie de catra Pasa,1-au dat, de viu, tie 1-au legat de coadele a douasi le-au slobozit pren tabard, de I-au sfarmat.

Atunce, zic unii cum sa hie zis Ion-Voda : aAh ! cauta

1 Se inebisesera in santuri.2 Liberi.

Beglerbegul Rumeliei, Cigala-zade.

camile,

3

V

84 GRIGORE URECHE

ca eu multe feluri de morti groznice am facut, iara caznaca aceasta n'am stint sa fac !».

Mai apoi, Turcii s'au lasat la ceiaalta spuza, de i-au zno-pit, si i-au zdrobit, Tara Cazacii, vazand la ce le sta lucrul,si viata for cea sfarsita, au silit ca sa, intre iar in sant. Cen'au putut, ca santul 11 cuprinsese Turcii ; si, vazand asa,numai ce au intrat in gramada turceasca, sa pia.ra pana, launul. Si acolo, Mind si oborand, au perit toti, pana la unul.

Asa au nemerit tenchiul 1 sau Ion-Voda, dupa ce au domnittrei ani.

Daca au perit Ion-Voda, s'au pornit Tatarii in prada pestetoga tara, cat n'au fost nice odata mai mare pustietate intars deck atunce. Ca pre toti i-au cuprins pre la casele forfart grija. Unde, pans astazi, intre Prut si intre Nistru,de atunce au ramas pustietate, de nu s'au mai umplut deoameni.

E. Petru-Voda chiopul (1574-9 ; 1582-91 ').

De noroc era Petru-Voda cu Cazacii, ca. in Domnia de'n-taiu nu mai avea odihna de dansii ; acum, la a doua Domnie,bine nu s'au asezat la Scaun, iata, Cazacii veniau sa apaceScauriul iutr'aceastasi lung, Octomsvrie 27 [1582]. Ce, Petru-Voda, prinzand de veste, li-au iesit inainte Ia Prut, la sat, la

1 Sfar§itul.2 Lista 'Do nnilor moldoveni dela Stefan inainte: Bogdan

III (Orbul), 1504-4517 ; Stefan IV, cel Tanar (StefAnita), 1517-1527 ;Petru IV, Rare§, 1527-1538;1538;' Stefan V, LacustA, 1538-4541 ; AlexandruIII,. Cornea, 4540 - 1541;. Petru IV, Rares, 1541-1546 ; Die sau Ilia II,1546 -1551; Stefan VI, Rares, 4551-1552 loan I, Joldea, 1552 ; AlexandruIV, Lapu§neanu, 1552-1561 ; loan II, Vasilic, Despot, 1501 -1563; StefanVII, Tomsa, 1563:1564 ; Alexandru IV, Lipu§neanu, 1564-1568 ; BogdanIV, 1568 -1572; loan III, cel Cumplit (Arnieanul), 1572 -1574; Petru V($chiopul), 1574-1577 ; loan IV, Potcoava, 1577 ; Petru- V(Schiopul),.1578 -4579 ; lancu Sasul, 4579-1582 ; Petru V, chiopul, 1582-4591 ; AronTiranul, 1591-1592; Alexandru-cel-RAu, 1592; Petru.VI, Cazacul, 1592.

.

.

. .

PETRU-170Di SCHIOPUL 85

Bogdanesti, cu cati oameni au putut intr'acea data, si acoloi-au incungiurat.

Fiind Cazacii la stramtoare mare, cautatu-le-au a se in-chiriare ; dentre carii au ales Petru-Voda o sama de oamenicarii i-au parut mai de treaba, de i-au oprit slujeasca ;pre altii, cu giuramant, i-au slobozit.

in anul 7095 [1587], Ghenarie 8, radicatu-s'au o sama deCazaci, ca niste lupi invatati de pururea la prada, si auintrat in tars, si multe bucate din Tanutul Sorocii au luat.Tara Parvul, parcalabul de Soroca, s'au indemnat cu han-sarii 1, si cu altii cati au vrut de buna voie, de au mers dupaCazaci, si i-au agiuns la Periaslay. Acolo, Cazacii vrand sanu dea dobanda, iara Moldovenii sa scoata al sau, tarerazboiu s'au facut ; si, in cloud zile batandu-se, abia au spartpre Cazaci. Si, daca i-au biruit, pre toti i-au taiat numaiunul zic sa fie scapat. lard, pre cati au luat vii, i-au trimisla Petru-Voda ; pre carii Petru-Voda i-au trimis la imparatie 2.

1 Un fel de oaste, care se intalne§te Inca din al XV-lea veac ; eraupoate calari.

2 La Turci.

sa-i

:

PARTEA a III-a.

Doi Domni munteni :Neagoe-Voda si Mihai Viteazul.

4

-S

N

A. Neagoe-Voda (Basarab al III-lea ; 1512-15211).(ariA (!5ANTIL, PROTCL ATONULUI.)

Tara in muntele Atonului, pre groapa Sfantului, zidi bi-serica frumoasa, in numele Sfantului Nifon, liar manastireao au imbogatit cu multa avutie, si multe zidiri au facut siinalte. WA de aceasta pana. aici.

Iar manastirea lui Ariton 2, carea de opste se chiamaCotlomuz, carea o'u inceput a o zidi den temelie' Radu-Voda [-cel-Mare], Neagoe-Voda o'u savraist, si cu toateframsetile si podoabele o au podobit, den launtru sidin afara, iar imprejur o au ingradit cu zid, si o au facutbiserica Sfantului Nicolae, fficatorul de minuni, cuchilli si trapezarie, pimnita, si magupiia 3, maghernita, gra-dina, si poarta mica, si mare, bolnita, si ospatarie, si dohirie 4,jitnita, vistirie, si alte case de toata treaba. Iar bisericasi chiliile le-au umplut de frumsete, si li-au savrasit deacoperemant, iar biserica si tinda o au acoperit tot cuplumb, si au pus pe la ferestri cu sticle. Si o au tarnositcu blagoslovenia arhiereului si a protului 5 $1 a altor egumeni

1 Lista Domnilor munteni dela Vlad Tepq inainte: Radu III, eelFrumos, 4462-1474; Basarab II, LaiotA, 1473 -1477: Basarab III, cel TA-nAr, 4477-1482; Mircea II, 1481, Vlad IV, CAlugArul, 1482-1495 RaduIV, cel Mare, 1495-4508; Mihnea I, eel Rau, 1508-1510; Vlad V, sauVladul, 4510-4512.

2 Chariton.3 Bucataria ?4 CAmari de primire.5 Celui intaiu intre egumenii Atonului.

'55

.

;

,

si'

tune,

yU GAVRIL PROTUL

dela alte manastiri. Si facia cinste mare tuturor, &aridcu daruri mari, si se dusera carii-si pre la locurile sale,cu mare bucurie, multamind lui Dumnezeu.

Asijderea face o pristaniste 1 in Ascalun 2, la Mare, sä fiede corabiari, si o corabie mare, alta mica, cu tot ce tre-buieste, si o au zidit cu zid imprejur, si au facut o cula 'cuarme, si cu tunuri, sa le fie de paza. Si alte metohuri cude toate au zidit si au facut, si bine le-a tocmit, den careare manastirea mult venit. Si au pus numele ei Lavra ceamare a Tarai-Muntenesti. Lard Lavra a lui Sfeati Atanasie, togabisearica cea mare, cu oltariul si cu tinzile, le-au inoit, si auimpreunat plumbul cel vechiu cu altul nou, si o au acoperittoata de iznoava, si toga, clisearnita au zidit din temelie, si aufacut vase de treaba bisericii, de aur si de argint, si zevesecusute cu sarma 4 de aur prea inframsetate au dat, si au facutsi mertic5 mare, eke 90.000 de talere de an. Iar in lavraIverului a lui Sfeti Evtemie, facatoriul de minuni, presus pre ziduri au adus apa cu urloiul ca de doua mile deloc de departe, si cu multa bogatie o au imbogatit:

Iar cinstita a lui Doamna De'Spina dat-au o zavase cusutatot cu sarma de aur si prea inframsetata, sä o puie inainteasfintei si facatoarei de minuni icoanei, in carea iaste scrischipul Prea-Curatei Fecioara si Maicii lui Dumnezeu Maria,carea se chiama Portarita,--carea au venit pre Mare la aceamanastire cu mare minune, cum se afla scris de &Ansa. Iarla manastirea Pantocrator au facut mari zidituri, ca si inIvera, si a daruit multe daruri. in Lavra cea mare a Hi-landarului, iara au adus apa, tot ca la Iver. Iar in laudatamanastire Vatoped tocmi ca sa se dea mild pre an, ca si lalavra lui Sfeti Atanasie, si au pus pre facatoarea de minuniIcoana a Precistii un mar de aur cu margaritar si cu pietri

1 Far.2 Ascalon.3 Perdele.4 Fir.5 Pensie.

7 S

si-i

.

NEAGOE-VODA 91

scumpe, si zidi si pimnita mare din temelie. Si au impo-dobit si in marea manastire Xeropotam,Lca au facut o tra-pezarie din temelie si pimnita. Iar la Sfeti-Pavel au zidito cula den temelie, sa fie de straja.

Ce vom mai inmulti cuvintele, spuind toate manastirilepe rand ? Ca toate manastirile den Slant Muntele Atonuluile-au imbogatit cu bani, cu sate, si dobitoace Inca le-audat, si multe ziduri au facut, si fu ctitor mare a toata Sfe-tagora.

Iar, biserica cea mare sobornica din Tarigrad, au adunatplumbul cel vechiu, si au cumparat si altul nou, Inca maimull, si o au acoperit toata de iznoava. Si toate chiliile denPatriersie le-au inoit, si Patriersia cu bani si cu multe darurio au imbogatit.

Si Sfantul munte al Sinaei cu toate vasele bisericii si cualte daruri multe le-au imbogatit, si au facut si mertic mare.

Iar sfanta cetate a Ierusalimului, Sionul, carele iaste mumabisericilor, aSijderea o au daruit si o au imbogatit, den-preuna cu toate bisericile den prejurul ei,

Si alte matiastiri dela Rasarit, toate asijderea ; si, in MaguraMisiei, manastirea Oreiscului, unde sant moastele SfantuluiGrigorie, facatoriul de minuni, tinda bisericii o au zidit sio au acoperit cu plumb, si pre tronul cu moastele au facutun cerdacel de piatra, si 1-au zugravit frumos, si 1-au po-leit ; iar pe tronul cu moastele au pus un covor de matase,cusut tot cu sarma de aur. Si la metohul aceiasi manastiri,carea se chiama Menorlina, au zidit o cash mare, sä fie deodihna manastirii; in carea se face toate slujbele ce trebuia.Iar, in Elada, Manta manastire, anume Meteor 1, o au imbo-gatit cu multe daruri, si multe ziduri au facut. Asijdereasi in Pallagonia, manastirea anume Trescavita, o au imbo-gatit. Si in Machidonie, manastirea ce se chiama Cusnitao au miluit. Iar in Magura Catesca, carea se chiama acumCuceina, multe lucruri au facia. Si alte biserici la toate.

1 In Tesalia.

92 GAVRIL PROTUL

Si lacasurile calugaresti hrania. Si facia si acolo ziduri, casi pre la alte locuri.

Ce vom mai spune deosebi lucrurile si manastirile carelele-au miluit ? SA zicem depreuna : toate eke sant in Evropa,In. Trachia, in Elada, in Ahla, in Iliric, in Cambania, inElispond, in Misia, in Machidonie, in Tetalia, in irrife,in Lugdonie, in Paflagonia, in Dalmatia, si in toate latu-rile, dela Rasarit 'Dana la Apus, si dela Amiazazi pang. laAmiazanoapte,toate stintele biserici le hrania, si multa milapretutindenea dg.:

Si mai vratos pre cei ci se striina' pen pustii, si pren pes-teri, si in schituri, fara de nice o scumpeate ii hrania.Si nu numai crestinilor fir bun, ce si paganilor. 5i fit tu-turor tats milostiv, asemenindu-se Domnului celui ceresc,care straluceste soarele sau si ploua si pre cei bUni si precei rai, cum arata Sfanta Evanghelie.

Si mai vratos in Tara-Munteneasca magi si minunateinanastiri au facut. Si arhimandria 1 sfantului si purtatoriuluide Dumnezeu parintelui nostru Nicodim, carea se chiama Tis-mana, hramul Adurmirii Prea-Curatei Nascatoarea lui Dum-,ezeu si Pururea-Fecioara Maria, toga biserica o au acope-rit cu plumb, alte lucruri au obarsit. Iar la manastireaden Nucet [Cozia], unde iaste hramul sfantului si mareluimucenic Gheorghie, multe au inoit, si pre facatoarea deminuni icoana a sfantului mucenic batut-au insusi Neagoe-Voda cu cuisoare un mar de our carat, impodobit cu mar-garitar si cu pietri scumpe. Si au dus icoana cea facatoarede minuni den Tarigrad, pre care era samnat chipul Dom-nului nostru Iisus Hristos, atottiitoriul, carea mai nainte ojunghiase un Ovreaiu cu hangeariul, si, cum o junghe, in-data iesi izvor de sange den locul hangeriului, cat stropisi hainele acelui Ovreaiu. Iara el, de frica, nu vazii ca-isant hainele stropite de sange, ce numai ce vazii sangele careera pre icoana. Si, asa, find el cuprins de spaima ca aceasta,arunca icoana intr'un put, care era intr'o pimnita, ea si el

1 Manastire cu arhimandrit.'

.

1'

o

si'

NEAGOE-VODX 93

in pimnita, intr'ascuns, junghiase sfanta icoana. Decii,afara, ca cand n'ar sti el de acea minune nimica. Si, cumiesi afara, indata-1 timpinara niste oameni, si, data -1 yam%cd iaste asa Grunt de sange pre haine, 11 prinsera si-1 in-trebard.' ce va sa fie aceasta. Iar el, vazand hainile crunte,ii fu a marturisi aiave si el minunea icoanei. Si alergarItoti de'npreuna la put, si scoasera icoana afara. Iar sangeletot izvoria den urma hangeriului, neoprit, atata, cat si paaceia se Meuse rosie de sange. 0, mari sant minunile tale,Doamne Isuse Hristoase, Dumnezeul nostru! Care lucru,deca vazii acel Ovreaiu, crezn in Hristos, Fiiul lui Duta--nezeu, si se boteza el, cu toga casa lui ; asijderea, si ltiOvreai multi, carii vazura cu ochii for acea minune mare,se hotezara, pentru 'care minune iaste pretutindinilea scri,a."si vestita.

lard mutarea acei icoane, din Tarigrad in Tara-Roma-neasca, asa fia : ca se arata in vis Domnului Neagoe-Vodaaceasta sfanta icoana, zise sä o mute din Tarigrad iutam sa ; care lucru si face. Iar Radu-Voda mult se nevoisemai nainte sa o aduca in tam sa, ca si alte sfinte si duni-nezeiesti icoane si moaste sfinte, ce lui .nice cum nu i s'audat ; iar, cand ii fu ei voia, atuncea si dumnezeiescul lucrus'au savrasit, si s'au mutat. Pre care cu mare bucuriemultarnire o astepta Domnul Neagoe-Voda, si cu Multacheltuiala o au adus. Si, deaca o au adus, cu dragoste oau priimit, si i-au facut cununa tot de aur curat, si o aupodobit cu margaritariu ales si cu alte feliuri de pietriscumpe.

Si sparse Mitropolia den Arges den temelia ei, si zidiin locul ei alta sfanta biserica, tot den piatra cioplita,si netezita, si sapata cu flori, si au pries toate, pietrile pedinlauntru, den dos,, una de alta, cu scoabe de her, cu maremestesug, si au varsat plumb de le-au intarit. Si au facutpre in mijlocul tinzii bisericii doisprezece stalpi nalti, tot depiatra cioplita, si invartiti foarte, frumos si, minunati, cariiinchipuesc doisprezece Apostoli ; si sfantul oltariu desupra

;I

.

,

si

it.si

94 GAVRIL PROTUL

prestolului Inca facti un lucru minunat, cu turlisoare var-sate. Jar ferestrile bisericii si alte oltariului, ceale de de-supra si ale tinzii, tot scobite si razbatute prin piatra, cumare mestesug le Mar. Si la mijloc o ocoll cu un brat' depiatra, impletit in trei vite si cioplit cu flori, si poliit, bi-searica, cu oltariu', cu tinda, inchipuind svanta si nedespar-

Troite. Iar pre supt strasina cea mai de jos, imprejurula toata biserica, Mat ca o strasina, tot marmura alba, cio-plita cu flori, si foarte scobite si sapate frumos. Iar acope-remantul tot cu plumb, amestecat cu cositor ; si crucilepre turle tot poleite cu aur. Si turlele tot cioplite cu flori,,si unile facute sucite, si imprejurul boltelor facute tot stemede piatra cioplita cu mestesug si poleite cu aur. Si Marun cerdacel denaintea bisericii, pre patru stalpi de marmura,pestrit, foarte minunat, boltit, si zugravit, si invalit si acelacu plumb. Si facia. scara bisericii tot de piatra scobita, cuflori, ci cu douas'prezece treapte, samanand douasprezecesemintii ale lui Israil. Si pardosi toga biserica, tinda Si

altariul impreuna, si acel cerdacel cu marmura alba. Si oImpodobi pre dinlauntru si pre din afara foarte frumos, sitoate scobiturile pietrilor din afara le yaps' cu lazur albastru,si florile le polei cu aur.

, Si, asa, vom putea spune ca adevarat ca nu iaste asamare si sobornica ca Sionul, carele 11 facia Solomon, niceca Sfanta Sofia, carea o Mar marele Imparat Justinian, iaracu framsetea iaste mai pre desupra acelora.

Si, cum zise Sfintia Sa Nifon. Patriarhul Inca Radului-Voda, ca se va muta MitrOpolia den Arges in Targoviste,ce Radu-Voda nu s'au invrednicit a o muta, iara cu Nea-goe-Voda s'au implut cuvantul Sfintiei Sale si a lui blago-slovenie. Zidi Mitropolia in Targoviste, mare si frumoasa, cuopt turle, si tot ratunde, cum se satura ochii tuturor devedearea ei, si Inca mai zidi si alta bisearica in Targoviste,den temelie, hramul Sfantului si marelui mucenic Gheor-ghie, cu clopotnita nalta pre tin&

bra acea manastire Cozia, de care am povestit, au irioit

tita

NEAGOE-VODA 95

bisearica cea veache, si au pus icoane prea frumoase :Sfanta si nedespartith Troita, si a Prea-curatei Despuitoaresi a lui Dumnezeu Nascatoare si pururea Ficioara Maria,si alte poale de analoghiu si odajdii multe si frumoase. Caacea manastire avea loc fara galceava, si alease de petre-cerea calugareasca, departata de lume, si plina de toatebunatatile ; cu munti mari si cu vai ingradita, si °eolith cuun:rau mare, si izvoara mari si multe imprejurul ei, si aretoga hrana calugareasca, poieni si livezi, nuci si alti pomiroditori fara de numar, vii si gradini. Si acolo curs piatrapucioasa, si tot pamantul imprejurul ei iaste pamant rodi-toriu. Care si not am vazut cu ochii nostri acel loc si i-am:zis : apamantul cel fagaduib.

Iata, intr'acesta chip avea nevointa de dumnezeiescul lucru-carele era la Arges.

De acum, pentru lungimea, sa spunem mai pre scurt sisa facem si sfarsitul acestii carti. Ca porunci Neagoe-Vodasi pohti sa vie toti arhimandritii den Muntele cel Sfant alAtonului, denpreuna cu egumenii dela toate manastirile,si scrise si carte. far Gavriil Protul, deca vazii cartea siscrisoarea Domnului, aciisi chicrna pre toti egumenii delatoate manastirile cele marl : dela Lavra, dela Vatoped, delaIver, dela Hilandar, dela Xeropotam, dela Caracal, dela bi-searica lui Alimpie, dela Haritonul-Cotlomuz, care iastelavra rumaneasca, dela bisearica lui Filoftei, dela Xinof,dela Zugrav, carea iaste lavra bulgareasca, dela Simensca,dela Dohiar, dela Lavra Ruseasca, dela Pantecrator, dela,Castamonit, dela Sfeati Pave], si dela Dionisat, dela bisericalui Sfeti Grigorie, si dela Simopetra. Acesti egumeni toti ye-nira la ighimonul 1 Neagoe, in Tara-Rumaneasca, denpreuna.cu Gavriil Protul, carele fu zis mai sus.

Decii chema Domnul si pre Teolipt Tarigradeanul, careiaste Patriarh a toata lumea, si cu dinsul patru Mitropoliti :dela Seres, dela Sardie, dela Midia si dela Melenic, si venira

I Grec. : Domnul.

.

96 41Avnit PROTUL

si ei, priimi Domnul cu mare cinste. Si chema si preegumenii den ,tarn sa, pre toti, si pre tot clirosul.

Si mersera dinpreuna cu Neagoe, ighimonul Panonii 1, sicu Macarie, Mitropolitul terii, la manastirea cea noaoa siminunata dela Argis, si facura vecernie si coliva, in lauda.Adormirii Prea-Curatei Nascatoarea lui Dumnezeu, si deadede luara toti oamenii den coliva, dupe obicina. Apoi tacitcina, ca sa se si odihneasca oamenii, laudand pre Dumne-zeu. lar, dupa cina, tocara, si facura bdenie F toga noapteaPatriarhul si ighimonul, denpreuna cu Mitropolitii cariifura zisi mai sus, cu Protul si cu toti egumenii Sfetagoriisi ai terii, si se ruga' lui Dumnezeu cu rugaciuni si cucantari. lard altii oamenii zicea' toti : aGospodi pomiluib a ;si sfarsira bdenia cand se varsa' zorile.

Decii, deca teal un teas de zi, in luna lui A.vgust in 15zile, trasera clopotele, ca sa mearga Patriarhul, cu Mitro-politii si cu tot clirosul denpreuna, sa tarnoseasca biserica.

Tar prestolul in oltariu tocmi-1 aseza insusi Neagoecu mainile sale spre sfintire, si aseza si facatoarele de mi-nuni icoane al lui Pantocrator si a' Precistii in biserica lalocul lor, impodobite tot cu our si cu pietri scumpe. Asijdereapuse si alte ante icoane, in biserica, cate incapura, si intinda, pentre stalpi. Si ceale din tinda era' sate cu douafete, si pe desupra cu bolte sapate cu mestesug, si poleite..Si era' aceale icoane toate ferecate cu argint curet si po-leite cu aur, intre care icoane era si chipul Sfantului Ni-fon, ferecat tot cu our si cu pietri scumpe inframsetat,atatade minunat, cat nu poate mintea omului sä inchipuiasca sisa spuie.

Decii, deca tarnosira biserica, si asezara toate lucrurilesi le stintira, odihnira putinel Si iar mersera la bisericaDomnul Neagoe-Voda Doaruna lui, Despina, si coconii

1 Adeca al Daciel, al Terii-Romaneqti.2 Denie..3 Slavone§te : Doamne miluie§te.

.

, .

.. , . -

1" "

al`

NEAGOE-VODX 97

carii ii daruise Dumnezeu, si cu toti boiarii, find Patriarhulcu Mitropolitii, si cu toti egumenii si clirosul in biserica.

Tara, deca sfarsira dumnezeiasca liturghie, Idea Domnul°spat mare si veselie tuturor oamenilor, si-i darui pre toti,pre cei mari si pre cei mici, pre saraci si pre vaduve, premisei 1 si pre cei neputearnici si tuturor cati li se cadeamild.; le deade.

Iar slujba carea se Meuse fericitului Nifon, se blagoslovide Theolipt Patriarhul, si de tot soborul, sa se faca pretu-tindinea, si tocmira de facura si slujba Sfintiei Sale cu ye-cernie, cu utrane si cu liturghie.

Si pusera pre chir losif sa fie arhimandrit intr'acea md-nastire noaoa, blagoslovira sä faca liturghie cu beder-pita 3 asijderea, toti cati vor fi ca dansul, tot sa poarte b( -dernita. Si blagoslovenie se deade de chir Theolipt Patriarhu Isi de tot soborul, cum si mai nainte se didease si se Meusein Tismana cu blagoslovenie lui Filoftei Patriarhul. Sitocmira sa fie aceastea manastiri amandoo cinstite inteunchip, si arhimandrii Scaune mai mari decat toate ma-nastirile Tarai Muntenesti ; si se faca lucrul acesta cu marelegatura si cu groaznic blestem.

Iar Mitropolia s'au mutat dela Arges in Targoviste. Si,cum zise mai nainte Sfantul Nifon, acum se umplit deTheOlipt, Patriarhul Tarigradului, si de Macariesi de Neagoe-Voda, Domnul Ungrovlahii, si de toti boiariicei mari si cei mici, si de tot sfantul sobor. Si aSs setocmi ca, de acum, nice odata in veaci sa nu mai fie Mi-tropolie In Arges, ce sa fie manastire si arhimandrie ; iarIn Targoviste sa fie Mitropolie statatoare, cum s'au asezat.Si se facura aceste lucruri cu mare opreala si blestem, casa nu se mai clateasca, nici sa se mute in veaci, nice dePatriarh, nice de Mitropolit, nice de Domn, nice de boiari,nice odata.

1 Saraci.2 Bolnavi.3 Carja.4 Mani stiri cu arhimandriti.

si -1

4, si

.

Mitropolitti I,

$

7

2,

98 GAVRIL PROTUL

Aceastea toate se asezara cand fu cursul anilor 7025. [154171.luna lui Avgust 17 zile, in zilele credinciosului Domn Io.Neagoe-Voda, si acelui Theolipt, Patriarhul Tarigracmui, §ia' lui Macarie, Mitropolitul Ungrovlahii, in slava- lui Bum -.nezeu si in framseatea si lauda a toata Tara Munteneasca..

Dirept aceaia, facura lauda Domnului si boiarilor siVinte de cinste si a toata Curtea lui si tuturor oamenilortarsi. Deci, bunul si iubitoriul de Hristos Neagoe-Voda lefacia mare cinste, darul cu multe daruri, si,i lash dese dusera toti cari-si pre la locul salt.

Iar manastirea cea noao den Arges o ingradi imprejur,cu curie de zid, si inlauntru' curtii face multe chilii calugaresti ; si o inframseta cu tot feliul de trebuinta. Faciletrapezarie, si maghernita, magupie, si povarna de olovina 1,pivnita, si clopotnita nalta, si puse clopote mari. Si cu alteframseti cu de toate o impodobl, si o face. asemeneiului lui Dumnezeu. Iar in mijloc era acea Casa dumneze,iasca, stand ca si pomul cela al vietii; ce insa nu asit, cadintr'acela mancara stramosii nostri poama mortii, iar den-tr'aceasta se mananca datatoriul de viata Vigo si sange alDomnului nostru Iisus Hristos, care se junghe in toate zi-lele, intru iertarea pacatelor si in viata de veaci.

Aceastea Men bunul credincios Domn Io Neagoe.VodA,

1 Uleiu.

-1

cu-.-

Ra-

1

B. Mihai Viteazul (1593-1601 1).(DIN CRONICA BUZEFILOR.)

Cand au fost la cursul anilor dela Adam 7101 [1593],Mihai-Vodti Domn Terii-Romanesti, iar in Tarigrad im-

parilteit Sultan Murat, iar in Tara Ungureasca era Craiutatori Sigismund iar la Moldova era Domn Aron-Voda.

i intr'acea vrenie impresurase Turcii Tara-Romaneasca,cu datorii multe 3, Si cu nevoi foarte grele, Meat nu maiaved sa se pliiteasch tam si sit scape din gurile vrajmasilor.Si incepura Turcii a cuprinde Tara-Romaneasca, si all

1 Lista Domnilor munteni dela Neagoe-Vocla Basarab inainte:Teudosie, 1521; Vlad VI, Dragomir, 1521 ; Radu V, BAdica, 1521-1524;

Radii VI, dela Afumati, 1521 -4529; Vladislav III, 1523 -1525; Moise,-4529 -1530; Vlad VII. tnecatul, 4530 -1532; Vlad VIII, VintilA, 1532-1535Radu VII, Paisie, 1535-4515 ; Mircea III, Ciobanul, 1545-4553 ; Petru I,.eau PetraFu-cel-Run, 4553-1557 ; Mircea Ill, Ciobanul, 4558-1559 ; Petrie.1!, Schiopul, 1559 - ; .Alexandru II, 4568-4577 ; VintilA, 1574 ; MihneaII, Turcitul, 4577-15:83 ; Petru Cercel, 1583-1585 ; Mihnea II. 1585-1591 ;Ilie, 4591; Radu, 1591; Stefan Surdul, 1591-1592 ; Alexandru-cel-Rau,.4592-1593.

2 Pe atunci Ardealul si partite dela Tisa erau tarn deosebita, cu Domniainguri. La Buda, Capitala de azi a Ungariei, ca §i la Timisoara, era.cate un Pa0i turcesc. imparatul nemtesc avea. numai *tile- de jos, spreraurile Sava §i Drava, §i cele de sus, cu Ca§ovia §i Pojonul. Numai la1699 Imparatul a lust Ardealul, iar Banatul la 1718.

3 Dela bir, pe care not ne invoisem a-1 da Turcilor, ca sit nu nedincotropeasca, precum au facut cu Grecii, Sarbii, Bulgarii §i o parte

Unguri, cari n'au mai avut impArati, Crai on Domni, nici biserica cu4urnuri.

/

veni--au

'

;

-

100 DIN MONICA DUZESTILOII

face lacasuri si meceturl 1. Si incepura a tips crestinii denevoia Turcilor, luck insusi Mihai-Voda cu toti boierii se.Inchisese de 1'6111 Turcilor ; si multi vreme crestinii ziceaudoar se vor potoli Turcii de-asuprd-li. Iar ei mai mult rauMeek ca incepuse a calcare tara si legea crestinilor.

Se stranse toti boiarii, mari si mici, din toata tara, si"

se svatuira cum vor face sh. izbaveasca Dumnezeu tara dinmanile paganilor. Si, data scours cä intr'alt chip nu sevor putea izbavi, deci ei zisera : numai cu barbatia sädice sabia asupra vr'ajmasilor.

Decii socoti Mihai-Voda cum ar avea ajutor si dintealte-party; decii trimese pe Radul Clucearul Buzescul 2 sol laBator Jicmon ca sä se inteleaga cu dansul, dea ajutor-oaste, ca 86 se poata bate cu Turcii. Trimis-au si la Aron-Voda sol pre Stroe Stolnicul Buzescul, ca sa-i fie intr'ajutor.

Si amandoi furs bucurosi. Si indata trimise Aron-Vodii[Sigismund] pe un boiariu al lui, (land juramant lui Mihai-Voda, ca sa se ajute unul cu altul. Asijderea si Bator JicmonCraiul Inca legs juramant cu Mihai-Voda ca sa fie nedes-partiti uniicu altii.

Deci, cand au fost la anul 7403 [1594], Noiemvrie 5,-trimise Bator Jicmon o seama de osti, puindu-li si capete : pre Horvat Mihai si pre Bechis Istvan 3. Si venira laMihai-Voda in cetate in Bucuresti, si indata taiara pe toti'Turcii cati allara acolo. inteacel razboiu fu ranit StroeBuzescul, la mana stanga.

Dupa aces zabava furs Turcii scosi afara din tars,si ramasera crestinii izbaviti din guile lor. Deci, canddupa razboiu a treia zi, purcese cu Munteaniisi cu Ungurii, la Giurgiu. Si, ocolind cetatea Giurgiului,

1 Moschei, case de rugaciune turcesti.2 Era Oltean. Mai avea doi frati : Stroe Preda. Clucerul era aces

boier care grijia de hrana Curtii, iar Stolnic eel ce purta seama meseidornnesti.

3 Ostasi unguri.

:---

.

ra-

si sa-i

farafir

Mihai-Voda,

si

MIHAI VITEAZUL 404

Incepura a o bate cu tunurile catava vreme. Si, vazandilihai-Voda ca nu poate sa o dobandeasca, caci ca venia Tur-.cilor ajutoriu arme si bucate dela cetatea dela Rusi 1, nä-pustitu-o-au §i iarasi s'au intors in Scaun in Bucures,ti.

Iar Sultan Murat [al III-lea], Imparatul turcesc, data auprins de veste, numai decal au trimis pre Mustafa-Pap Vi-zirul 3, cu multime de Turci, si cu un- Domn anume Bog-;dan-Voda, fiiul Iancului-Voda 4, ca sa scoata pre Mihai-Vodade aici din tara, si sa puie pre Bogdan-Voda, Domn.

Si venira Turcii la Dunare, la cetatea den Rusi, iar Mihai-Noda, dada prinse de veste, el Inca grabi stranse

purcese asupra Dunarii, Ghenarie 8 zile [1595] ; sipurcese la sat la Pietre. Si, gatindu-se ca sa tread Du-narea, ca sa se loveasca cu Mustafa-Pap, veni veste cum:au intrat IIanul cu'Tatarii5, in tara si au inceput a robisi a prada. Iar Mihai-Voda foarte se ingrija tare, si numai,decat se invarteji indarat cu toate ostile, si puse tabarala sat la Hulubesti. Si trimise straji asupra Tatarilor, preRadu Buzescu cu fratii lui : Preda Postelnicul si Stroe Stol-micul si Radul Calomfirescul, cu o seams de osti alese.

Deci, cand au fost la Ghenarie 4, ei se intampirfard cuTatarii la sat la Putineiu, §i furs biruiti Tatarii de Bu--zes,ti, perind Tatari multi, si vii prinzand Inca multi. IarHanul, data prinse de veste, el Inca trimise pre un nepotal lui, cu multime de Tatari, si venira pang la sat la:Stanesti. Iar Buzestii Inca pazira. Si le iesira intru intam-pinare, si se lovira la fata, la Ghenarie 16, si fura. biruiti.acei Tatari. Atuncea au perit si nepotul Hanului, cu multimede Tatari. Iar Hanul s'au fost tabarat la Serpatesti, impreuna

I Rusciucul bulgaresc de azi. Giurgiul era de mutt turcesc.2 Au llsat-o.3 Al doilea dupa Sultan.

lancu-Voda fusese copilul din flori al lui Petru-Voda Rares, cu o:SasoaicA _din Brasov. Fusese Domn in Moldova si-Ltaiasera Lesii, dupace, find scos din Domnie de Turci, fugise la ei, ca la piste crestini.

5 Tatarii stAteau in Crimeia, iar altii se acivara in Basarabia-de-jos,ipe la Chilia, Ismail on Smil, si Cetatea-Alba.

,

de-sitile, si

.

4

.

- /

",

o§-

402 DIN (MONICA BUZESTILOR

cu MuStafa si cu Bogdan-Voda. Iar Mihai-Voda, daca prinsveste despre dansii, numai decat trimise osti asupra lorrcu Banul Manta, si, noaptea, 'fara de veste-i lovi, de i-autaiat si i-au gonit pan' i-au trecut Dunarea.

Mihai-Voda Inca purcesese cu toate gloatele lui, pogoran--du-se in jos pand la Serpatesti. Iar Haunt, intelegand, nu-Iastepta, ci se desparti (16 'Mustafa-Pasa si de Bogdan-Voda,si fugira. Iar Pasa ramase la cetatea dela Rusi, ca sa semai bata cu Mihai-Voda.

Iar Mihai-Voda, purcease cu ostile asupra lor, si trecura,Dunarea pre ghiata pre la Marotin, si pripira de se lovira,unii cu altii, la Glienarie 25. Si fura biruiti Turcii. Atunceaau perit si Mustafa-Pasa, cu multime de Turci. Bogdan-Voda-Inca de abia au scapat. Si arsera Rusii si toata margeneaterii lor. Si se invartejira 1, cu multa dobanda, la Scaunul,

. lui, la Bucuresti.Maud Mihai-Voda aceste razboaie, trimise pre Mihalcea

Bariu12, de arsera Darstorul 3. Iar Turcii din Harsova 4 Incaiesira cu caste improtiva Predei Spatariului si a RaduluiComisului 6, si pazird de se lovira cu Turcii. Si fura. biruitiTurcii. Gonindu-i. pre toti, ii taiara Marie si aprinserasi Harsova.

Facaridu-se aceaste razboaie, iar Horvat si Bechis Istfan 6,.capitanii Ungurilor, avura imputaciune 7 Cu

Iar Mihai-Voda nu-i suferi, ci-i trimise la Bator Jicmon-Craiul. Si Bator Jicmon ii trimise alti capitani, pe Chir-albert 8. Iar Mihai-Voda it trimise cu Banul Manta la ce--

1 Intoarsera.2 Care avea Dania Craiovei si °stile Oltului.8 Silistra.4 Acum oraselul este in Dobrogea, luata de not in razboiul din 1877,6 ComiSul avei grija cailor domnesti.6 Becher era "Roman 'de neam, dar ungurit, adeca lepadat de nearm2

§i lege.7 Para.

Cbirali, Kiraly.Albe'rt

Miliai-Vod5..

fl

WHAT VITEAZUL 103'

tatea .Brailei 1. Si, acolo, tocmind ostile, incepura a bate ce-latea tare, si o sparsera pand 'n pamant ; si multi Turd,perird.

Facandu-se aceste razboaie, si nevoindu-se Mihai-Vodafoarte tare pentru crestini, iar Bator Jicmon, Craiul un-guresc, socotise ca nu va mai avea Mihai-Voda nicio ne-voie de Turci, ci facu svat cu toti Voivozii Ardealului, cumsh scaza pre Mihai-Voda de spre Tara-Romaneasca, sa fiemai mic, si ascultator de poruncile lui, si sh-i opreascatara, cu tot venitul ei. Iar Mihai-Voda, deaca prinse de veaste,el nu se ,putu suferi, ci trimise la Bator Jicmon boiaribatrani, sveatnici, anume : Eftimie Mitropolitul, cu amandoiEpiscopii, si pe Mitrea Vornicul si Isav Logofatul Du-/mitru Vornicul si Radul Buzescul, si alti multi boiari de.tara, cum Mihai-Voda sa fie ascultator de Bator Jicmon.,.iar de tara sa n'aiba scadeare, ci sa si-o tie deplin, si sa seajute unii cu altii, cum le-au fort juramantul d'intaiu. Din-teacesti boiari ce-i trimisease Mihai-Voda pentru tocmealkinvrhjbitoriul Diavolul umblase in mijlocul lor, de se apu-cara unii ca aceia, mai mult sa facia vrajba decal; pace, cumsa scaza pre Mihai-Voda din tara. lar ceilalti boiari, ce senevoia. sa slujeasca Domnul sau in dreptate, de nepria-teni fury biruiti ; scazurasi pre Mihai-Voda de spre Domniaterii si de spre venitul ei, numai sa fie tocma cu capitaniilui 2. Si alease Bator Jicmon 12 boieri jurati munteani,puindu-i ispravnici 3 preste tot venitul terii, si sti tie suptporunca lui.

in vremea aceaia, hind Aron-Voda Domn Moldovei, trimi-su -i -au Bator Jicmon osti ajutoriu, si capitan preste ei :Borcea Andreias 4. Si, nevoindu-se Aron-Voda pentru cres-tini tare, thiara Turci multi, ca sa dobandeasca cinste, iar

1 Care era tot a Turcilor.2 Adeca deopotriva cu ei, fara drept de Domn adevarat.8 Ingrijitor.4 Tot Roman ungurit si acesta.

,

.

si.

104 DIN MONICA BUZESTIL011

el cazit la mare pacoste si napaste, pentru multe parimincinoase. Ca trimise Bator Jicmon de-1 legard, cuDoamna sa, si-i luara toga avearea, scotandu-1 din tara cumare rusine, [si] bagandu-1 in temnita Vintilor 1, taindu-iboiarii si toate capetele, la Aprilie 23, an. 7103 [1595]. Sipusera Domn in locul lui pe Razvan, care era Aga Ia Aron-Voda, si-i schimbard numele : Stefan-Voda 2. Iar Mihai-Voda,deaca prinse de, veaste, foarte se intrista.

Pe acea vreame muri si Sultan Murat, si lea imparatiaSultan Mehmet [al III lea]. Si, deaca state el imparat, nuputt). rabda atata rusine, ci alease pre Sinan-Pala [Vizirul],cu multime de Turci, trimitandu-i asupra lui Mihai-Voda.Cari, viind pang la Rusi 3, 'Acura pod preste Dunare.

Mihai-Voda, deaca intelease de aceasta, el Inca isi stranseca iasa improtiva vrajmasilor. Trimise si la Stefan-

Voda al Moldovei ca sa-i vie cu esti ajutoriu ; si indata pur-cese gata. Iar Bator Jicmon trimese la Rudolful, Impa-ratul crestinesc, ca des pre sore -au fie Craiasa ;trimise si la Mihai-Voda ca sa vie, sa fie si el la nunta,ca nu stia de Turci ca yin asupra Terii-Muntenesti. IarMihai-Voda, vazand atatia vrajmasi ca yin asupra crestini-lor, trimis-au la Bator Jicmon pe Stroe Buzescul si RadulCalomfirescul, cu daruri scumpe de nunta, si spusera siaceasta veaste, cum Turcii, cu toga putearea imparateasca,au sosit la Dunare si au facut pod sa treaca asupra cres-tinilor. Atuncea Bator degraba trimise in toata tam lui de-sistranse toate ostile, si trimise si la imparatul crestinescde-i deade o seams de osti ajutoriu. Iara, pang vra a veniajutorul dela Bator, Turcii trecura Dunb.'rea, si ince.pura arobi si a prada, si pusera tabara la sat la Calugareani.

1 Din Ardeal. Acuma cetatea e diiramatti.2 Asa obisnuia cine ajungea Domn, de-si schimba numele dupA al

Domnilor celor marl de pe vremuri; acesta si-a zis Stefan dupa tefan-cel-Mare.

3 Rusciuc.Ci nu-i era sorA, ci vara.

sa

sa-i

,

.7

1.0

sa-i

°stile,

VITEAZUL 105

far Mihai-Voda, dead vazu ca i se zaboveaste ajutoriul, elpsi stranse oaste cats avit, si pripi de se lovira cu Turciide fats, in apa Neajlovului, in vadul Calugareanilor. Si fitrazboiu foarte mare, la Avgust 13, de dimineata pang 'n

..seard, si mult sange se varsa, cat si apa era amestecatacu sange.

Atunci Sinan-Pasa, vazand ca nu-i sporeaste, inturnatu-s'aucu rusine. Decii, el stranse toti Pasii si toate capeteniileostilor, si facura navala mare asupra lui Mihai-Voda, ca saiibandeasca intr'un chip, si luara cateva tunuri. Atuncea Mi-hai-Voda, vazand atata harborie 1 mare, el inca-si stransetoti boiarii si toti capitanii, Si iesira intru intampinarea for

. de fata,. Si aci si Mihai-Voda cu mana lui We pre Caraiman-Pasa 2, si intransera pe Turci inapoi. Iara boiarii si capitaniipre capete navalira asupra Turcilor, de-i taia si-i thecain tina. Decii, cu cata fala venia, Sinan-Pala la acel razhoiu,-mai cu multa rusine se intoarse. Si lila Mihai-Voda toatetunurile inapoi, si multe steaguri turcesti.

Iar, cand fu preste noapte, facia svat cu totihoierii, cum ajutoriul nu mai vine dela Bator, si, find

cu putinea oaste, nu vor putea sta impotrivaTurcilor, ca era foarte multi ; ci socotira cum vor facesa se poata lupta cu atatia vr5jmasi, ci se deadera inapoi preapa Dambovitii in sus, la sat, la Stoienesti a, asteptand delaBator sa li vie ajutoriul. far Turcii, intelegand de aceasta,se ridicara cu totii de venira la Bucuresti, si facura acolo.cetate 4, si ajunsera si pan'in Targoviste, si acolo Inca.cura cetate, si cuprinsera toata Tara-Munteneasca.

Atuncea leremia-Voda Movila 5, el, intelegand de Stefan-

1 Asprime ?2 pasa Caramaniei, din Asia-Mica.3 Sus in munte.4 La Radu-Voda.6 Era un boier de tail, evlavios, dar moale. A du§manit intr'una pe

ca unul ce tines cu Lesii. AO a patimit neamul nostru cu di-,honia dintre Domni si dintre cei mari, §i du§rr anii no§tri au tot sporit,.wand coada de topor tot dintre ai no§tri.

moot

.

Mihai-VodaMi-

hai-Voda

-

. '

fä-

-

yibai,

106 DIN CRONICA BUZESTILOR

Voda, cum s'au sculat cu toate ostile, sa vie ajutoriu luiMihai-Voda, el Inca au venit cu oaste leseasca de au intratin Iasi, sä fie Domn Moldovei. Iar Stefan-Voda treat mun-tele, cu toata oastea lui, si merse de se impreund cu Bator,ca purcesease si el sa vie sd se impreune cu Mihai-Voda.Si catesi trei Domnii se impreunara, la Octomvrie 6, anul7104 [1595], si purceasera toti asupra Turcilor. Iar ei, va-zand ca li vin atatea osti asupra -li, ei nu asteptara, ci toti depretutindenea deadera dosul a fugi. Si aleasera pre All-Pasa,cu o seama de osti, ca sa pazeasca cetatea Targovistii 1, iaraSinan-Pasa cu ostile vent la Bucuresti. Iara Bator, si Mihai-Voda, si Stefan-Voda, cu toate ostile, venire' de °cobra. ce-tatea din Targoviste, si indata fu aprined. Turcii, cati furdacolo, toti perira. lard pre All-Pasa it prinsera viu; tri-misera in temnita Clusului2. Dupa aceia, purceasera dupaSinan-Pasa, pan' ajunserd la cetatea Giurgiului, si indatastricara podul ; taind multime de Turci, ii inecara in Du-Tare. Si sparser% si cetatea, find mare perire in Turci. Deabia au scapat Sinan-Pasa cu putinea oaste, si cu multa ru-sine furl din tara. Si scoaserd dela manile for robimulti, gird numar. Si de acolo se intoarserd cu veselie sicu multa dobanda, si toti crestinii deadera har la Durnnezeu.

Atuncea Batori Jicmon, deaca vdzii pre Mihai-Voda cuatata vitejie si cu atata intelepciune, slobozit-au Tara-Roma-neasca, cu t. t venitul ei, ca sä fie iar pre seama lui Mihai-Voda. Si se inturnara cinesi la tara lui.

Pe vreamea ce purcease Bator [in] ajutoriu lui Mihai-Vcda, de batura pre Turci in Tara-Munteneasca, au fosttrimis Craiul o seama de osti la Lipova si la lanova 3, sila multe cetati den pregiurul lor, si mult rau facura Turcilor,

In vreamea aceaia radicatu-s'au si Hanul cu multime deTatari, ca sd vie asupra Terii-Muntenesti. Si, viind pren Tara

Care era Inca Scaun de Domnie, mai vechiu decat Bucure§tii.2 Acolo stated adese «Craiuln ardelenesc.3. Adeca Maul. Cetatile acestea sant in Banat.

scosi

I

MIHAI VITEAZUL 101

Moldovei, iar Ieremia-VodA, cu Moldovenii si cu Leasii, pri-pira de inainte la Tutora facura acolo sant mare.Si se batura acolo trei zile, si nu biruira nici unii, nici altii.Deaca Vazura Tatarii ca nu pot folosl nimic, facura paceunii cu altii, si se intoarse Hanul cu Tatarii iar in tara lor,si Leasii asijilerea ; iar el [[eremia] Inca se aseza in Scaunu-si.Atuncea si Stefan-Voda, data prinse de veaste ca s'au rasipitostile Ieremiei-Voda, el cerii dela ,Bator osti ajutoriu, si in-data i se deade. Si purcease asupra Ieremiei-Voda la Noiemvrie 27, anul 7105 [1595]. Iar Ieremia-Voda, death prinse deveaste, el inca-si stranse ostile, si trimise la starostea delaCamenita 2, de-i deade Lesi ajutoriu. Si se intimpinara unii cualtii la Suceava, si fu biruit Stefan-Voda, si el, fugind,pries de niste terani, si indata-1 intepa Ieremia-Voda; iaroastea ii peri cu totul. Bator Inca, intelegand de aceasta,foarte se intrista.

Si, netrecand multa vreme, Bator iar isi stranse toateostile, si purcease asupra Timisoarei, si incepura a o batede toate partite. Iar Hanul cu Tatarii Inca venire sa fie aju-toriu cetatii, si brodia in toata vreamea furis de lovia oasteaungureasca. Iar Bator, death nazis ca n'are razbun 3 de Ta-tari, el lass straji sa p5zeasca cetatea, si purcease asupraTatarilor; si se lovira de fata, si fura biruiti Tatarii. Dupaaceaia, iar se intoarse Bator la cetate, batandu-o trei sapta-mani ; de multe on facura si navala, si nu putura face iz-banda. Si se intoarse Craiul iar la Scaunul lui.

Iar, cand fit la cursul anilor 7105 [1596], Maiu 6, trimeseMihai -Voda pe Velicico cu haiducii 4, la Baba5, de o ocolira,si o batura si o aprinsera, si multa bunatate si avutie do-bandira. Si, intorcandu-se inapol cu dobanda, iar Turcii se.

1 Unde se varsa Jijia in Prut.2 In fat& cu Hotinul.3 Scliimbare spre odihna.4 Mai mull Sarbi, cari veniau la Mihai de dragul cre§tinatatii §1

vitejiei lui.5 Babadag, targ mare in Dobrogea noastra.

li iesira 1, si

fit

aK

108 DIN CRONICA 13UZESTILOR

stransera de toate partile si purceasera dupa, Velicico, si-1ajunsera la un loc ce se chiama Comisul. Si deaderd razboiuunii cu altii, si fu biruit Velicico, si perira toti haiduciisi luara Turcii toata dobanda inapoi.

Mihai-Vodd foarte se intristd. Iar, cand fit la Iulie 16,alease Mihai-Voda osti care era mai de folos, si li puse cappre Farcas Aga 1, si-i trimese la Diiu 2, ca sä-I dobandeasca ;si trecura Dunarea pre la Sdegla. Iar Turcii Inca li prinsera

veaste, multime cu totul. Si nu iesira sä se loveasca defats, ci se ascunsera de facura mestesug. Ca, mergand os-tile lui Mihai-Voda far' de niciun teamet, iar Turcii ii lo-vira de 'feta, si fara veaste; si fit razboiu tare multa vreame,insa, cea de-apoi, biruira Turcii pre oastea lui Mihai-Vodd;si call fury calari scapara cate ceva, lush putinei,iar pedestrasii perira cu totul 3.

Dupa aceaia, Mihai-Vodd, deaca pierdu atatia voinici, el fitscarbit, si incepit a trimete prin toate terile straine ca sastring& voinici viteaji, si aduse Leasi si Cazaci 4, si de totfealiul de oameni carii era de folos.

Strangandu-si Mihai-Voda caste ca sa se lupte cu Turcii,iar' -niste nepriateni pornira Ora mincinoasa asupra luiMihai-Voda la Bator Jicmon Craiul, cum s'au lepadat Mi-hai-Vodd si s'au imprietenit cu Turcii. Bator Jicmon faciatwat cu toti Voivozii Ardealului, ca sa afle de dreptatealui Mihai lar.Mihai-Voda, deaca-1 chemara, el se temide inselaciune de.pari mincinoase, si purcease Mihai-Voda

'.Despre care se zice sa fi fost intaiu preot de sat si sa fi luat arenaca apere legea 1i tara.

2 Ori Yid*.3 AO se pedepseste neoranduiala. In fata dusmanului trebuie sit flu

en ochii deschisi si cu randurile stranse.4 Oamenii acestia traiau la apa Niprului, in Rusia, prin ostroave.

Erau o stransura de toate neamurile, si se hraniau numai din pradaTurcilor si a Tatarilor. prin Moldova veniau, cum am viizut, sA

aduca Domni noi, tineri si viteji ca dal*, impotriva Domnilor ne-trebnici, pusi de Turci.

i.

;

.

si-si

ss

de

si

MIHAI VITEAZUL 109'

sa se impreune cu Bator Jicmon numai cu doi-trei bo-iari, anume : Mihalcea Banul, si Radul Buzescul, si alti bo-iari. Iar Bator Jicmon, data vaziu cum vine Mihai-Vodabucuros la impreunare, el Inca trimise Postelnicul-cel-Mare,.Sienea Poncrat 1, cu multi Neamti si cu 40 de cucii 2, si cumulta cinste, mnaintea lui Mihai-Voda. Si descalecara in ce-tate la Beligrad3, si se Impreunara cu mare cinste, Dechent-vrie 9, anul 7106 [1596]. Si fury impreuna zece zile, sinaulta cinste petrecura, si mai mare credinta legark, sisiintocmirti toate lucrurile, si se inturna Mihai-Voda cu marebucurie la Scaunu-si 4. lar Bator Jicmon purcease la Im-paratul crestin, si trimise si Mihai pre Banul Mihalcea,cu Bator Jicmon impreuna, pentru tocmelile terilor.

Sezand Mihai-Voda cu toti boiarii la .Scaun, veni veastecum Sultan Mehmet s'au scornit din Scaunu-si din Ta-rigrad, cu tot Rasaritul, si cu toata putearea lui, cu Turciii cu Tatarii, si purcease sa se bath cu Imparatul crestinesc

Rudolful. Si descalicara la cetatea Egherul [sau Agria], siincepura a bate cetatea de trei parti. Iar Imparatul crestin,death prinse de veste, el isi stranse ostile, si le trimese cufratc-sau Maximian asupra Turcilor. Si sari insusi BatorJicmon Craiul, de capul lui, cu toate ostile, si se im-preunara cu Maximian, si purcease asupra v rajmmilor.

Iar Sultan Mehmet, Imparatul TUrcilor, dupe cecetatea Egherul, veni-i veste cum 11 impresoara Maximian.si cu Bator Jicmon Craiul, si cu toate ostile. Iar SultanMehmet oamenii in cetate, si el, cu toate ostile, pur-cease la Carstesti 5, si se lovira de rata unii cu altii, si fit.razboiu mare si tare, in cinci zile si in cinci nopti. Si fitvarsare de sange multa inteamandoua partile. Lisa mai periaTurcii ; si deadera Turcii dosul a fugire, pans iesira din ta-

1 Pangratie Senyei.2 TrAsuri maxi, nernte§ti.8 Alba- Julia.4 Atunci incepit Mihai sä fact la Balgrad, in cetate, mAnastire roma-

neasca qi pe urnaa puce acolo qi Vladica, pe loan.6 Keresztes, in Ungaria.

,

batik,

-

,

lass -0


bars, si din corturi, si din toata mahfa 1 lor. Si vrea fi fostdobanda si izbanda crestinilor, iar crestinii nu se stiuracumpata, ci se deadera a jaful. Deci, pentru lacomia avutiei,ei isi pusera toti capetele, cum scrie Si la Svanta Scriptureveache, lacomia este radacina tuturor rautatilor. 0, amarmare ! Ca, vazand Turcii atata netocmeala intru crestini,pentru lacomia lor,.curand se intoarsera procletii de Turciasupra lor, si atata flit moarte mare intru crestini, cat fitvoia lui Dumnezeu. Iar Maximian, cu tali scapa, el seIntoarse la Scaunul lui ; iar Bator Jicmon Craiul, [cu] catiau scapat cu el, iar s'a intors la Scaunu-si, la Beligrad. Siramasera Turcii cu atata bucurie.

Decii Turcii incepura a se semen, si incepura a iesi inTara Munteneasca; pe margenea Dunarii, si prinsera Turciia prada si a robi tara. ,Decii Mihai-Voda Inca stranse °stilesi purcease asupra Nicopoiei. Si, mergand Mihai-Voda, printart o seama de Turci, pre apa Teleormanului, ro-bind si stricand tara. Deci, ii prinsera pre toti vii, pang sosisi Mihai-Voda in vad la Nicopoie. Si ocolira cetatea Turnul,

Murk si-1 arsera. Deci, grijindu-se Mihai-Voda sa treacala Nicopoie, veni-i vestea, den sus, cum Sultan Mehmet;Imparatul turcesc, au biruit pre Maximian si pre BatorJicmon Craiul. Decii, Mihai-Voda se intrista, si incepA aface pace cu Turcii si cu sangiacul 2 Nicopoiei. Si fit Mi-hai-Voda in loc cinci zile, si legara pace, si se daruira cudaruri scumpe. Si fury aceastea toate la Octomvrie 6, anul7107 [1596].

Pe. acea vreme Bator Jicmon Craiul suparase-i-se cu°stile, batandu-se cu, Turcii, inching tara Imparatuluicrestinesc, cum sa-i poarte grija. Si Imparatul trimise doicomisari, anume : Suhai, un episcop, si pe Istvanfi, si jurara

1 Marfa, vitele, buclucul.2 Cu stegarul adoca, ceia ce inseamna: purtatorul de steag, carmui-

ca

intalni

torul.

0-1

.

MIIIAI VITEAZUL 411

tara si toti domnii Ardealului, cum sa fie pre mana tmpa-ratului. Si prinsera pre Iojica 1, Cance[la]riul lui Bator Jic-mon, si-1 trimisera in cetate la Satmar, si acolo-i taiaracapul. Iar Bator Jicmon, el napusti Craiasa in loc, si seduse in sus, la Imparatul crestin. Tar imparatul ii deadeo cetate, anume Opolia 2. Aceasta se adevera cum deadetam pre o cetate.

Pre acea vreame, iarasi trimise Sultan Mehmet un Pasa,anume Mehmet-Pasa Vezir-Azemul 3, cu multime de Turcisi Tatari fard numar, asupra crestinilor, si descalecara incetatea Oradiei 4. Decii unii bates cetatea, iar altii pradatara. insa Bator Jicmon, dupa ce-si napusti tara intaiu,apoi mult se cal. insa napusti cetatea Opoliei, si, noaptea,fugi din cetate, si veni iar la Scaun, la Ardeal. Si, in ceteas sosi, i se inchinara toti Domnii si Voivozii, si togatara Ardealului, si prinsera pre acei comisari imparatesti,de-i legar5.5. Si trimise la Mihai-Voda pentru cea prieteniesi credinta d'intaiu, ca sa fie iar unul cu altul. Si trimisela Mihai-Voda sa -i des osti ajutoriu, sa se.apere de vrajmasi.Si -i deade trei mii cinci sate de voinici, puse cap preAga Leca.

Pre acea vreame era un Pasa, Hadam-Pasa, pre care-I tri-misease imparatul turcesc sa fie Pasa la margene, la Diiu 6.El Inca avusease irnputaciune cu Mihai-Voda, ci trimesease laMehmet-Pasa den Darstor 7, ca sh mearga eu osti sa apuceScaunul lui Mihai-Voda. Decii el degraba stranseasesi iesise sa se loveasca. Iar 'Inca trimisease osticu Dumitru Vornicul, improtiva lui Mehmet-Pasa, de-i ha-

1 Tot Roman de cei vanduti Ungurilor pentru bani si cinste.2 in Silesia.3 Vizirul-cel-Mare.4 Pe Crisuri, in Ungaria.6 Ungurii erau bucurosi de Sigismund, un prost §i un neputincios,

tflindca, oricum, dar tot neamul for era, si nu strain.6 Adeca la Vidin.7 Adeca la Silistra.

..

isi

isi

. si Ii.

Mihai-Voda

e

442 DIN CRONICA BUZEFILOR

tura gonira, luandu-]i si doua steaguri, de le-au dusMihai-Voda in Caracal 1.

Si foarte se imbarbata [Mihai-Voda], stranse toate'ostile in grabs, de purcease si el asupra lui Hadam-Pasa,

Mihai-Voda Dunarea, cu toga gloata, pre den susde Nicopoie, si se lovira de rata cu Hadam-Pala. Si fursbiruiti Turcii, si perira multi, luandu-li si toate tunurile,si toata tabara.

Si, dupa ce batura pre Turci, iar Mihai-Voda se apuca side cetatea Nicopoiei, si incepura a o bate cu tunurile.

Insa, cand fu Septemvre 10 [1598] Sambata, facia Mihai-Vodanavala foarte mare, si o batura multa vreame, si nu putura,intra in cetate, ca spargea ziva, iar Turcii zidia noaptea,Decii, sezu Mihai-Voda in loc trei zile, si tot plenuia s TaraTurceasca, si dupa aceaia el purcease, cu toate °stile, in suscatra Diiu, tot pradand, den Dunare pang in munti, 'Danasosi impotriva Diiului. Iar Sangeacul de acolo Inca trimise'degraba de stranse toti Turcii den Tinutul Diiului, si tri-mease si la heiu1.3 dela Baia 4, de venira cu osti inteajutorit4iesind intru Intampinarea lui Mihai-Voda in sesul Diiului.Si fu razboiu tare multa vreame : cea de apoi, fura biruitiTurcii de Mihai-Voda, si multa peire se Mai Turcilor, cat-putini scapara in cetate, iar altii furs taiati, altii goniti si

SA spunem de Mihai-Voda ce i se intampla intr'acest raz-boiu. Gonind Turcii si risipindu-i in toate partile, iar Turciiinsa, o ceata, deaca vazura peirea, ei se intoarsera cu mareharborie asupra lui Mihai-Voda. Si atuncea se alease unulden Turci, cu sulita, si o imponcisa asupra pantecelui lui'Mihai-Voda, si o infipse in pantece. Iar Mihai-Voda, deaca

I Atunci, cu tabara lui Mihai, a inceput a se face targ in satul Ca=ractilului.

2 Aded : fAcea plean, jafuia.3 Domnul, poruncitorul.4 Localitate ce nu se poate hotAri sigur.

'

si-i ie-

si treca

,

rasi pi ti

si-si

WHAT ylTEAZUL 113

vazii ca piare, el apuca sulita cu amandoua manile, de fier,si cauta in toate partile ca sa-i vie cineva den boiari ajutoriu,sa-1 izbaveasca den peire. Si altii mai aproape nu se allara,Para doi boiari, anume : Preda Buzescul si cu frate-sau StroeStolnicul. Ei grabira si Ward capul Turcului si pre cealelaltesotli ale lui, si izbavira pe Mihai-Voda din manile Turcilor.Si multa barbatie aratara Buzestii inaintea lui Mihai-Voda,ca se luptara cu vrajmasii, si izbavira pre Domnul for depeire.

Pupa ce batura acest razboiu, sezii Mihai-Voda supt ce-tate zece zile deplin, arzand impregiur toga margenea TeriiTurcesti. Si iar se intoarse Mihai-Voda, cu toate ostile si cutoga dobanda, ca sa treaca Dunarea pre la Rusava 1. tusk candfura ostile jumatate trecute, se lash vant cu vifor pre Du-nare, si atuncea se impartira ostile, si ramasera jumatate,asteptand zece zile pan' se potoll vantul. Iar ostile au totplenuit si au ars Tara Turceasca. Deacii trecura cu toatadobanda, de se adunara la Noiemvrie 5, anul 7107 [1598].Si se intoarse Mihai-Voda in Scaun in Targoviste, cu totiboiarii.

Pre aceaia vreame, Bator Jicmon Craiul iar intrase inmulte ganduri, care nu i-au fost nici de un folos, nici lui,nici terii. Cum zice ca : omul intelept afla calea si pre unden'au umblat, iar, deaca-si pierde mintea, rataceste si pre undeau umblat. Ca si Bator Jicmon Craiul : inch nu-i ajunsecat intaiu isi inching tara la Imparatul nemtesc, ci apoilase si credinta ce Meuse cu Imparatul, napustind cetateaOpoliei, si veni iar la Ardeal si se apuca cu Mihai-Voda decea prietenie d'intaiu. Apoi el nici ash nu se aseza, si iarlash gaud rau, ca sa se desparta de Mihai-Voda, si sa in-chine Ardealul Turcilor. Ci altminterea n'au avut cum face,pentru cel juramant rau si greu, ce au facut cu Mihai-Voda, cum, pan' va fi el Craiu in Ardeal, Turcii sa n'aibatreaba. Deci, facia Bator Jicmon svat hiclean, si trimise

Azi Orcova.

8

1

444 DIN CRONICA BUZEFILOR

In Tara Leseasca, la varu-sau Bator Andreias 1, cum sa viesä fie Craiu in locul lui, si el sa faca tocmeala cu Turciica sä inseale pre Mihai-Vodd. Si veni Bator Andreias incetatea Mediasului acolo se impreund cu Bator Jicmon,si se stranserd toti Vaivozii si neamisii, jurand toti cu Ba-tor Andreias. Iar Bator Jicmon au ales o cetate anumeVeciul 2, si el insd purcease de se duse in Tara Leseasca ;iar Bator Andreias ramase a fi Craiu Ardealului.

Atuncea lerimia-Voda, Domnul Moldovei, deaca se asezaBator Andreias de Craie, iar el trimise carti la Bator An-dreias cum sa fie amandoi una sri sa scoata pre Mihai-Vodadin mijlocul lor, de nu va iesi de voie, ei sä radice ostiasupra lui, sa -1 prinza, sä-1 dea Turcilor. Si Bator Andreiasfu bucuros acelui svat rau, si trimise sol la Mihai-Voda, preun neamis anume Ciomartan Tamas 3, cum sa iasa Mihai-Vodd din tart cu pace, ca apoi va incapea in manile Tur-cilor. Iar deacd auzi acel svat rau si amar, elinch' -si stranse toti boiarii, si facura svat foarte de folos.

Deaca vazU Mihai-Voda ea i se radica atata rail pre cap,el infealta parte nu.cugeta, ci trimise la Imparatul nemtesc,de unde aved atata vreame mild si ajutoriu, spuse toateeke i se intampla pre capul lui. Si cersfi Mihai-Voda aju-toriu, cum sa iasa impotriva lui Bator Andreias, carele seinchinase Turcilor. Iar Imparatul nemtesc fit buturos sa-ifaca de toate pre voia lui.

inteaceaia, Mihai-Voda se veseli, si degrab trimisestranse toate ostile, si purcease la Ardeal asupra lui BatorAndreias. Trecand muntele 4, descdlicara in luncile BraSo-vului, si acolo ventral toti Brasovenii 4, de se inchinara laMihai-Voda. cu daruri scumpe. Iar Mihai-Voda, deaca vazii

1 Care, des' tanar, era cardinal.2 Cetate in Ardeal.3 Arata sa fie §i el Roman din cei unguriti.

Prin trecatoarea Buzaului, ca sa nu se prinda de veste.6 Adeca Saqii. Romanii gateau, cu sfiala, in chei, care venea ca o

mahala a Bra§ovului. Ei nu aveau drepturile cetatenilor.

si,

Mihai-Voda,

de-si

4

si-i

MINA' VITEAZUL 115

ca i se inching cetateanii, se veseli, si trimise la Radul Bu-zescul si la Udrea Banu11, WA, saie si ei cu toate ostile Cra-iovei si ale Jaiului, si cu ale Mehedintilor 2, sa iasa cu eleinaintea lui Mihai-Voda, catra luncile Sibiiului. Iar BatorAndreias, dead. intelease de Mihai-Voda ca au intrat cutoate ostile in tara in Ardeal, el degrab' stranse toate ostile,i purcease si el catra Sibiiu, impotriva lui Mihai-Voda, si

fact sant. Si razima oastea lui Bator Andreias de catrezidul cetatii Sibiiului. Iar. ostile lui Mihai-Voda Inca sestransera toate, si toti boiarii, si pusera tabara la sat laVestim 3. Decii, &arid fit la Octomvrie 17 [4599], Miercuri, searatara strajile lor, si se vazura ostile unele cu altele.

Iar, deaca vazii Bator Andreias cum Mihai-Voda este gatade razboiu, el foarte se ingrija tare, si vru atuncea sa sesvatuiasca de pace. 0, nepriceputa minte omeneasca, catsvreame fit de a tocmi tara, si a face pace, si nu vrit, civra sa tocmeasca cand nu fit nici de un folos ! Ca, trimi-tand unii la altii pentru pace, iar mai mare vrajba facura ;

deaca se vazura ostile, ei navalia' spre svada, si pacenu putura tocmi. Ci se gatird, si se lovira unii cu altii, laOctomvrie 18, Joi. Fit razboiu foarte tare, pans seara, sifacura Inca a-i invinge Bator Andreias, cu Ungurii, dar apoibirui Mihai-Voda, cu Munteanii. Si mult sange se varsa, simulte trupuri ramasera pre campii Sibiiului 4.

Bator Andreias, deaca vazii ca-i perira voinicii, si se sparseoastea, si fu izbanda lui Mihai-Voda, el tare incepii a bles-tema pre Ierimia-Voda, caci scorni pre Mihai-Voda asupra-i,.de-si puse tara si Craia. Si se alease cu putinei voinici, si

leca a fugi, sal scape in Tara Leseasca.

1 Dintre Baleni. Era Ban oltenesc, si toate celc cinci judete de pesteOlt ascultau de el, care in unele privinti avei drepturi domne§ti.

2 Oastea se faced pe judete. Valcea, Romanatul nu erau deci judetede oaste.

3 Din acel sat ardelenesc au, pornit Teodosie, care a Post Mitropolitmuntean, si Sava, care a pastorit in Ardeal

4 Lana satul eIirztber. azi se vede movila supt care zac mortii.celor doua neamuri, cazuti la 18 Octombre 1599.

ca,

k

sSi


Decii, dobandi Mihai-Voda Scaunul de Craie, si tot Ar-dealul, si toga Tara Barsei, si toti Sacuii 1. Decii, sezn Mt-hai-Voda in Scaun in Beligrad z, Octomvrie 26[-22],zi Luni.

SA spunem dar si de Bator Andreias, ce i s'au intamplatdupa spartul razboiului.

Fugind sä pribegeasca, el fugi pan' in codrii Ciucului 3,si acolo rataci, si umbla oarecatava vreame ratacitmancat, pang -1 birui foamea. Si nimeri la niste pacurari 4,unul Sacuiu, altul Muntean, si le spuse cum ca el esteBator Andreias, Craiul Ardealului, si cum i s'au intamplat,de s'au batut cu Mihai-Voda, si 1-au Scos din tars, si cum,fugind sä scape in Tara Leseasca, el au ratacit, si au fla-manzit. lar acei doi pacurari it dusera la lacasul lor, de-1ospatara, si, dupa ospat, el se rugs celor pacurari ca sh-1povatuiasca. Decii se scula cel pacurariu sacuiu de se faciaa-1 povatuire, taie capul, si-1 bags intr'o traista,duse la Mihai-Voda. Si-i spuse de toate : cum au ratacit,si au nemerit la salasul lor, si, dupa ospat, s'au facut a-Ipova.' i-au taiat capul. Ca sown pacurariul ca foarteva avea dar mare dela Mihai-Voda.

Iar Mihai-Voda, deaca vazn. ca este capul lui Bator An-dreias, foarte rau ii pall), de moartea lui. Si degrab' trimiseunde ramase trupul, de-1 adusera, pusera capul la trup,

ingropara in Beligrad, In bisearica craiasca. petrecuracu multa cinste, cu toti boiarii, si cu neamisii Ardealului..

Pacurariul, deaca taie capul lui Bator Andreias dusela Mihai-Voda, cum spune Scriptura, ca acu ce masuravei masura, ti se va masuraD decii Mihai-Voda zise detale capul pacurariului : altul asa sa nu mai fad'.

1 Tara Barsei, Tara Oltului Secuimea nu se tineau de Asrdealu1eel vechiu.

2 Ori Balgrad.3 In Secuime, catre Moldova.4 Ciobarti.

si ne-

si

si-1 Si-1

si-F

intro-

si-1

si

si-i

?MAI VITEAZUL 117

Decii, dobandl Mihai-Voda doaua teri : Ardealul si Tara-Romaneasca. Si in Tara-Munteneasca trimise Domn prefiiu-sau Nicola-Voda, si se asezara Domni fiiul si tatal indoaua teri, domnind ei terile intru toata veselia. Iar luiMihai-Voda veni-i sol dela Imparatul crestinesc Rodolful,anume Ognu 1 David si Sechil Mihai 2, si adusera solii vestecum sä se lase Mihai-Voda de toata tara Ardealului, sa fienumai pre mana Imparatului, si sa se intoarca la tara-si,sa-si tie Tara-Munteneasca. Iar Mihai-Voda Inca thief]. svatcu toti boiarii si cu neamisii Ardealului, si cugetara sa nudea Ardealul Imparatului crestinesc : numai sa fie dajnic.Imparatului crestin, iar de Domnie sa fie tot Mihai-Voda.Si acest svat se improtivl, cum zice David proorocul, la cap.20. Decii nu putil intr'alt chip, numai alease doi boia:ri,anume pre Mihalcea Banul si pre Stoica Logofatul, tri-mise la Imparatul nemtesc cu solii, cum sa lase Imparatulsa-I domneasca Mihai-Voda, si sa fie dajnic.

Iar Imparatul nu le deade niciun raspuns, far' numai ce-ifusease lui pohta d'intaiu. Iar Mihai-Voda iar stranse a doauaoara svat, adusera aminte cum intaiu era tam ocolitade vrajmasi, iar acum au dat Dumnezeu de este Domn adoaua teri. Si-i plecara mintea lui Mihai-Voda a nu se plecacelui mai mare. Si zisera ca nu va avea nevoie de Imparatul,ci-1 va lasa de va tinea Ardealul. Decii se incepura svaturimulte intru toti oamenii, iar deaca vazii canu-i va fi Ardealul cu pace, el incepir a face pace cu cariiii era' lui vrajmasi intaiu. Ca trimise la Sultan Mehmet,Imparatul turcesc, si cu mare bucurie priimi pre Mihai-Voda, si degrab' trimise-i si steag. Si trimise si la CraiulLesesc, pentru pacea, si pentru tocmeala ; ci nu se puturatocml, ci umblara cu cuvinte desparte. Iar Imparatul Ro-dolful, [cell nemtesc, deaca vazii pre Mihai--Voda ca se im-pack cu Turcii, si se impreteneste cu strainii, si se despartede el, foarte se ingrija, si socoti cum ca-i va face Mihai-

Ungnad.2 Until era oin de drept, cellalt osta, capitan in SAtmar.

si-i

.

Mihai-Voda,

448 DIN CRONICA BUZEFTILOR

Voda scadeare de imparatie, deaca s'au inchinat Turcilor. Sisocoti Imparatul cum va face, cu puteare si cu arms, sasara si sa scoata pre Mihai-Voda den Ardeal.

lar Mihai-Voda nu-si mai aduse aminte de cea de apoi,cum ca nu-si va Casa Imparatul nemtesc cuvantul sa steain desert, ci-si inalta svatul si mintea de om neintelept. Si,de pisma cea de demult a Ierimiei-Voda, ce se svatuise cuBator Andreias, spre raul lui Mihai-Voda, si se radica asu-pra Ierimiei-Voda, cu osti marl, la Maiu 6 [1600]. Si intraMihai-Voda cu osti in Moldova.

Iar Ierimia-Voda, dead, prinse de veste, el- trimisestranse si el toate °stile Moldovei, si cu Leasii, ca sa iasaimpotriva lui Mihai-Voda. Iar, deaca merse Ierimia-Vodaimpotriva lui Mihai-Voda, el se intoarse de pleca spre eetateaHotinului, fugind Ierimia-Voda de teamerea lui Mihai-Voda.

Iar ostile lui ajunsera pre ostile Ieremiei-Voda la un locanume Jascea 1, si fu acolo razboiu mare oarecatava vreame,-si multi Moldoveani si Leasi perira.

Deacii, Moldoveanii deadera dosul a fugi, si Leasii asij-derea, pans se apropiara de cetatea Hotinului. Deacii iar seoprira, a da razboiu. Mihai-Voda ii pripi ; ei, deaca vazuraca vor peri, toti cati scapara, se inchisera cu Ierimia-Arodain cetatea Hotinului.

Mihai-Voda incepil a bate cetatea, si o batura trei zile.Iar, deach vazii Mihai-Voda eh nu o va putea sparge, pusepaznici impregiurul cetatii, si se inturna In Moldova, inScaun, in Iasi. Iar Ierimia-Voda, deaca vazii ca-1 vor scoatedin cetate; el fugi furis, intr'o noapte, cu toti boiarii lui,.si fugi in Tara Leseasca.

Iar Mihai-Voda incept a se scrie si a se marturisi cumca este Domn a trei teri. Atuncea boiarii si batranii Mol-dovei pohtira dela Mihai-Voda sa le dea Domn pre fiiu -situNicola-Voda. Si se fagadul Mihai-Voda ca le va face prevoie. Apoi, in urma, se socoti Mihai-Voda cum ca este

1 Raul Jijia ?

de-si

-

MIHAI VITEAZUL 149

tiiu-sau mic, si nu va putea fi Domn intr'o tara de mar-gine ca aceaia, caci tot se temea de lerimia-Voda.

Deci, Mihai-Voda se rasa de acea , tocmeard, si tocml os-tile, si le puse capete mari patru boiari, anume : UdreaHatmanul, si pre Androne Vistiariul [Cantacuzino], si preSava Armasul, si pre Negre Spatariul, ca sä tie tara Mol-dovei. Tara. Mihai-Voda se intoarse in Scaun in Beligrad.

$i aciasi venira olaci dela Rodolful, Imparatul nemtesc,cersind Tara Ardealului, sä fie a lui, si sa-si tie Mihai-VodaTara Moldovei si Tara-Romaneasca, ca-i va ajunge. Iar Mi-hai-Voda nu se Indura de Ardeal, ci se silea sa-si tocmeascade catra Imparatul, ca sä tie Ardealul. Si trimise doi bo-iari, pre Tudosie Logofatul si pre Corner Gaspar 1, rugan-du-se Imparatului sa-i lase Ardealul, eh 1-au dobandit "cusabia, si sa-1 sloboaza asupra Turcilor, sa mearga Intaiu laTimisoara, sa o iea dela Turci, si sa o iea Imparatul.

Atuncea Mihai Oa pre Marco-Voda, fiiul lui Petru-Voda 2,trimise la Moldova sa fie Domn. Si trimise cu dansul

pre Preda Buzescul. Si, deaca sosira in Iasi, incepura a sevesell.

Iar ostile Ierimiei-Voda inch au fost viind la Moldova.Deci, cu cats bucurie mersera, cu atata rusine fugira, si

napustira tara, trimitand Mihai-Voda soli in toateca sa -si tocmeasca lucrul. Si, cand ii pare ca si-au tocmitmai bine, mai cu rau se stricara de toate partite, incepandu-sesvaturi mincinoase si hicleane, mai vartos intru toti Arde-leanii, spre raul lui.

Ca nu-1 mai suferia' sa le fie Domn, ce trimise[ra] la

1 Acesta, Roman ardelean trecut la Unguri.2 Petru, caruia ii ziceau Cercel, pentru umbla, dupa model, cu cer-

celul in ureche, era fratele dupa tata al lui Mihai. Fusese Domn treiani, pierduse Scaunul, statuse inchis mult timp la Hust in Maramura§,scapase, trecuse iar la Constantinopol, §i acolo fusese ucis de catreTurci, cari-i trimisera pielea du§manilor din tall. Era om frumos cicuminte.

.

partite,

eel,


Craiul lesesc ca sa le dea pre Bator Jicmon, sa le fie Craiucum li-au fost, si sa dea ajutoriu sa fiela Moldova, si sa scoata pre Mihai-Voda, sa nu mai fie inmijlocul lor.

Iar Mihai-Voda nu stia nimic de aceaste svaturi hicleane,ci se gatia stranga ostile sa mearga la Timisoara; sitrimise iar la Inaphratul nemtesc dea ajutoriu. Si in-data gatl [Ymparatul] pre Basta Giurgiu, cu o seams de ostiimparatesti ; si purcease ca sa se intampine cu Mihai-Voda,sa mearga amandoi la Timisoara.

Iar Domnii, si neamesii, si toti Voivozii Ardealului era'stransi toti la Turda, svatuindu-se cum Bator Jicmon za-boveste, iar Basta vine cu osti imparatesti, sa fie prietencu Mihai-Voda. Ci se mira' cum vor face, cu mestesug sicu inselaciune, sa puie vrajba intre Mihai-Voda intreBasta Giurgiu. Si zisera Bastii : Cum vii tu ajutoriu luiMihai-Voda, si el este nepriatin imparatulub ca intaiu nuva sa dea Ardealul ?D. Si alte multe cuvinte reale si hicleaneii radicar'd asupra, si zisera : (Mai bine domneste tu, iarMihai-Voda sa se duce In not sa fim inchinatitmparatului, cu toga tara».

Si invrajbira pre Basta cu Mihai-Voda. Atuncea se vese-toti Ardeleanii. Iar lui Mihai-Voda ii sosia peire, ca nu

stia nemic de aceastea. Inca oarecine spuse lui Mihai-Vodade toate, de cate i se Ikea, si ce . i se radica asupra. Siintaiu nu crezii, iar apoi, adeverind, degrab' trimise de-sistranse ostile, find Basta Giurgiu pan' atuncea tot cu el.Si grabl de se lovira cu ostile unguresti la un loc ce sechiama Mirislau. Si nu fu izbanda lui Mihai-Voda, Septem-vrie 8, anul 7108 [1600].

[Si ass fu batut Mihai-Vodd de Basta, care fugise din as-cunzatoarea lui si ispitise pe Mihai-Voda in camp deschis.

El fug' in Tara-Romaneasca, uncle afla pe Poloni, canaduceau ca Domn nou pe fratele Ieremiei Movila, pe Si-mion. Se bate cu ei in *tile Buzaului si ale Prahovei, si

si Ierimiei-Voda,

sa -sisa -i

si

tarn -si, si

3

lira

MIHAI VITEAZUL 121

!El biruit. Pe la Arges, el treat pe drumul Banatului spreViena, ca sä se indreptateasca inaintea tmparatului.

Acesta-1 impach atunci cu Basta, trimese in Ardeal.Ei se intampinara cu Sigismund Bathory, care-si luase tarsMark, la Goroslau. Aici Ungurii fura cu totul batuti sipusi pe fuga, la 24 Julie 1601.]

De acolo se radicard, si venire.' in luncile Turdei. Si dea-dera multamita lui Dumnezeu. Si mearse Mihai-Voda laBasta Giurgiu de se rugs dea Maya oaste ajutoriu cash se clued la Fagaras, sh scoata de acolo pre Doamna-sasi pre fiiu-sau Nicoala-Voda, ca era' acolo inchisi de Unguride catava vreame. Iar Basta Giurgiu, find amestecat cuArdeleanii cu multe svaturi reale si hicleane spre Mihai-Voda ca sa-1 omoare, din gura i se fagadul dea Neamtiajutoriu, iar Basta, facand mestesug hiclean, ca zise luiMihai-Voda ca sa-si trimita toate ostile inainte la Fagaras,numai sh ramaie el cu Curtea lui, si, trecand cateva zile, ii

va da ajutoriu. Si, dupa cuvantul lui cel hiclean, facti asa.0, bun prilegiu isi rhea Basta spre pierderea bunului si

viteazului Mihai-Voda ! Iar, cand fu intr'o dimineata 1, vaziiMihai-Voda oastea nemteasch viind aka cortul lui, unii

altii pedestri, si socoti Mihai-Voda ca acestia santajutoriu lui, si nimica de &Ansa nu se temea. Iar ei, pro-cletii, nu au fost ajutoriu, ci vrajmasi.

Si, deaca vazii ca sosesc, iesi Mihai-Voda din cortul sauinaintea lor, veasel, si le zise : «Bine ati venit, voinicilor, vi-teajilor 1)). Iar ei se rapezira asupra lui ca niste dihanii sal-batece, cu sabiile scoase. Ci unul deade cu sulita lovi

drept in inima, iar altul degrab' ii tale capul. Si cazu trupullui eel frumos ca un copaciu, pentru ca nu stiuse, nici seimprilegise sabia lui cea iute in mana lui cea viteaza.

ramase trupul gol, in pulbere aruncat. Ca asa aulucrat pisma Inca din inceputul lumii, ca. pisma au pierdutpre multi barbati far' de villa., ca si acesta. Caci era aju-

1 9 August 1601.

-

sh-i

sh-i

Si-i

si-i

chlari,

122 DIN CRONICA BUZE§TILOR

toriu crestinilor, si sta tare, ca un viteaz bun, pentru ei,cat Meuse pre Turci de tremura' de frica lui. Iar diavolul,cel ce nu va binele neamului crestinesc, nu 1-au lasat. Ciiata ca, cu mestesugurile lui, au intrat prin inima celor rai,hicleani, pang -1 deadera si mortii. Si ramasera crestinii, si maivartos Tara-Romaneasca, saraci de dansul.

Pentru aceasta dar cade-se sa blestemam toti crestiniipre neamul unguresc, mai vartos caci sant oameni rai sihicleani Inca din fealiul lor. Asijderea si pre Basta Giurgiu,caci au ascultat pre domnii unguresti, de au ucis pre Mihai-Voda, far' de nicio vina. Unii ca acei sa fie anaftema !

Adevar, acel Basta Inca si-au luat plata dela ImparatulRodolful, ca 1-au belit de viu [la] foale 1.

Precum scrie, ca : aCine saps groapa altuia, el cade in-

1 Nu e adevarat. Dar a murit same §i uitat.

.

.

tr'insal),

/

act.'rft

C. Biruintile lui Radu-Voda erban asupra Ungurilor[1603 §i 1611].

(DUPA GHEORGHE

[Dupa o cronica ardeleana :] Moisi Secheli 1, dupa, ce auvazut ca nimica se va ispravi cu Radul-Voda, asa au trimisinainte pre cei mai viteazi ai sai improtiva lui GheorghieRat 2, adeca 5.000 de calareti, Tanga carii mai era' si 400de Tatari, carii au descalecat o mild departe de Brasau.

In 11 Iulie [1603] pe Gheorghie Rat cu ai lui i-au spariatprotivnicii, orbeaste mergand asupra Tor. Acolo, Marza celmare 3, cu 1000 de calareti, au dat dosul, si la atata au aduspe parteanii Imparatului, de ar fi pierdut toga bataia, denu s'ar fi tras indarapt si incunjurat cu cara, dintra care,dela pranz pans seara, s'au batut cu protivnicii.

Intra aceaia, au sosit si Marza eel mic cu 300 de calaretiintru ajutoriu ostasilor imparatesti; ci tarziu, pentru ca sesfarsise bataia. Fiindca de acea data protivnicii nimica auispravit asupra parteanilor imparatesti, s'au departat deacestea o mild de pamant, si au trimis la Moisi Sechelidupa ajutoriu, dard in zadar ; pentru ca nu le-au trimis,asteptand si el nou ajutoriu. Auzind parteanii imparatestieh au trimis protivnicii dupa ajutoriu, ei Inca s'au tras, in

Domn ardelean, ridicat, dupa plecarea lui Sigismund Bathory, primrascoall impotriva Imparatului.

2 Fost capitan al lui Mihai Viteazul.3 Marza cel mare si cel mic erau alti dpitani ai lui Mihai.

INCA1.)

1

1

-124 GHEORGHE iINCAI

13 Julie, la trei ceasuri de dimineata, la Rosnio 1, care sateste departe de Brasau o mild, iara de Feldioara doao mile,unde s'au si Mark. Protivnicii au gandit ca ai nostri fug,si s'au luat dupa dansii ; iara ai nostri s'au inchis, cu carelece avea', si, batandu-se o zi si o jurnatate, au invins.

Perit-au in bataia aceaia de spre partea protivnicilor 3.000,iara de spre partea celor imparatesti s'au tdiat si ranit numai,cd, la trei sute.

Dupa bataia aceasta, parteanii imparatesti s'au tras laTertburg 2, si acolo au taiat capetele lui Gheorghie Mico 3, ca-rele au vandut pe Mihai-Voda cel ,viteaz in anul 4600, tre-cand la Ciachi 4, §i lui Mihail lteci, de le-au trimis la Radul-Voda in Valahia, ca sa-i fats inima si lui si ostasilor carii

-era' inda rapt.Inteaceaia, Moisi Secheli si Bectes-Baca 5 au venit la Brasau

.cu 10.000 de ostasi, si, tabarandu-se la moara cea de hartie,s'au inchis si el cu carele ce avea. Avut-au Moisi Sechelicu sine tunuri mari 20 si mai multe tunuri mai mici ; dinBrasau Inca i-au dat multe unealte de razboiu si 2.000 dedarabani 6. Tatusi, mare nadeajde avea ca se va putea in-talni si vorbi cu Radul-Voda despre pace ; pentru ca iarasinecurmat ambla' postele dela unul la altul, si Radul-Vodasi trimisease la parteanii imparatesti pe boiarii Constantinsi Dan Logofdtul cel mic, sä le spuna cu gura ca sä nu sebath cu protivnicii pans ce nu va sosi si dansul.

Iara Sarbii 7, maniindu-se pentru vorbele acealea, au prinspre acei doi boiari,si atata i-au batut cu buzduganele, pang. candau murit din bataia aceaia. Radului-Voda inch i-au trimis.cuvant d'impreuna cu ceialalti ostasi ca ei nu vor tined cu

1 Ra§nov.2 Bran.'3 Un oapitan sacuiu.

Stefan Csaky, frunta§ ungur al nobilimii ardelene.6 Pasa de Timi§oara.

Trabanti.Lefegli impotriva Domnului.

.

6

7

4

BIRIJINTILE LUX RADU-VODA §ERBAN 125'

Turcii. Iara Marirea Sa si boiarii vada ce vor face, numaisä nu se caiasca dupa aceaia.

Drept aceaia, Radul-Voda, dupa vr'o cateva zile, au venitla tabara ; dara mai nainte Stanislav Craccher 1, GheorghieRat si Aloisie Radibrad 2 au vorbit cu ostasii ca, venindRadul-Voda si boiarii, sa nu le arunce ceva pentru cealeintamplate, precum nici le-au aruncat. Ffindca si RadulVoda, cat au sosit in tabard, aceaia au poftit dela hodnosii 3ca cealea trecute mai mult sa nu le pomeneasca. Tatus,Moisi Secheli iaras au trimis pe Stefan Halmaji, hodnojulRadului-Voda, si pe doi oameni din Braseu, cu carti lastapanul sau, ca sa faca pace, si Radul-Voda acuma vreasa sloboada solii inapoi, cand Cracher au prins de veastesi s'au inteles cu Secuii ca sa ceara afara dela Radul-Vodape Stefan Halmagi, si, de nu-i va da, sa-1 traga afara cuputearea. Dara Radul-Voda, prin capitanul Attilio, au mul-comit pe Secui, si pe Stefan Halmagi 1-au tinut pitulat incortul sau.

Dupa aceastea, Cracher, prin Secui si prin ceialalti os-tasi, la aceaia au adus pe Radul-Voda, ca el Inca sa fie defats in bataia ce era sa se tins cu Moisi Secheli. Si, asa,au venit toga oastea supt ocarmuirea Radului-Voda, in 24Iulie ; carele apoi au oranduit toga tabara dupa cum secuvinea. Deli Marco, cu 1.000 de calareti ai lui, si-au lasatcaii si s'au impreunat cu ceialalti pedestrasi. Dupa aceaia,toga tabara s'au rugat lui Dumnezeu, si, strigand de treeon numele lui Isus Hristos, au mers asupra protivnicilor,pre carii i-au si invins (in 27 Iulie, din anul 1603, intr'o Joi)..

Perit-au in bataia aceasta 6.000 de ostasi, sau si mai multi,d'impreuna cu Moisi Secheli. lard Tatarii, ca la 2.000, in-data au fugit, o parte catra Valahla, alta catra Moldova. CiSecuii, cari nu putuse yen' la tabard, pentru oastea luiMoisi Secheli, intelegand biruinta, pre toti i-au taiat la

2 Kracker, agent impArAtesc.3 acestia aveau rostul lui Kracker.4 Hotnogii, capitani.

fi

126 GHEORGHE INCAT

stramtori si la munti. Bectes-Baca, cu multi Unguri, auscapat cum au putut.

[Pupa o scrisoare :] Se zice ca in 7 Iunie din anul 1611,au venit Radul-Voda pre cal neimblate de altii, in Ardeal,cu 8.000 de ostasi alesi, caruia i-au iesit inainte Batori 1,cu 32.000 de ostasi, intrarmati cu armele cealea batrane aleSibiianilor. Cu mare'bucurie 'mergea' Ardeleanii la razboiulacesta, tocma ca si la o nunta, si s'au tabarat in Tara Barsei,langa San-Petru 2. In 8 Iunie Radul s'au pogorat dela muntila 13rasau, si oastea si-o au impartit in treizeci si trei desireaguri, iara trei mii le-au pus in leas 3 la moara cea dehartie. Au ras Batori de Radul.

Pre la 11 ceasuri au inceput bataia, si dandariul lui Ba-tori, carele era din 12.000 de ostasi, au invins mai Intaiupe Romani ; 2.000 de Romani s'au taiat aci. Vazand biruintaaceasta, Baton au, strigat : «Kdzfinkbe adta Isten 11. (In manini i-au dat Dumnezeu

Drept aceaia, ostasii lui s'au dat la prada. Ce, vazand ceice era' in leas, au navalit, si asa i-au frant, de Batori austrigat : «Fus, ki futhatsz (Fugi, carele poti fugi!). S'auomorat dintre Ardeleani 2.785, carii. s'au astrucat- intr'unmormant, afara de cei ce au perit in fuga ; intre carii auPost si Joan Imrefi, vanzatoriul si urzitoriul a toata rautatea,carele s'au calcat in find de ai sai, acolo, Tanga San-Petru.

Radul, dupa ce au biruit, au descalecat, si nu sie si-auapropriat biruinta, ci lui Dumnezeu au multamit pentrudansa, caci au umilit pe Baton eel sumet. Si, fiindca multidin ostasii lui era' raniti, si toti osteniti, mai incolo n'au gonitpre vrajmasii sai.

1 Gavril Bathory, Domn ardelean, urmag al lui Szekely : el atacasepe Radu-Voda asupra Craciunului din anul 1610, WI nicio indreptatire.

2 Aproape de Bragov.s Leat ; curs& ?

r

.

!).

!D

PARTEA a IV-a.

Dela Mihai ViteazulOM la uciderea lui Constantin-Voda

Brancoyeariu.

1

4

CAP. I.

Venirea in Domnie a lui Matei Basarab 1.(DIN CRONICA LUI STOICA LUDESCU.)

Leon S, tefan-Voda venit -au dela tmparatie si-1 fie Domn,si au .incepu,t a-si intouni tara cum se cade. Atuncea siMateiu avea dregAtorie dela dansul, Aga-Mare, si era demosie den satul Brancoveanii, fecior Danciului VOrnicul,care se traaea din neamul basara,besc. Datu-i-au Leon-Vodajudetul Romanatilor, ca tie de birarie Deci, pentrurnulte biruri ireale ce au fost asupra saracilor, neputandas mai biruiasc5, spartu-s'au toate judeatele de preste Olt,fugind care inc4tro au ptitut. Iar boiarii carii tined judea-tele patia mare nevoie dela Domnie, punea sa plateascajudeatele cu sila 8; Si, ce avura, deadera tot, si se indatorirapre la Turci si pre la balgii 4. Ca aprozii lui Leon-Voda numai inceta dela casele for tot pentru bani, si le lua trea-pede a eke treizeci, patruzeci de galbeni numai de odata.

1 Lista Domnilor munteni dela Mihai Viteazul inainte : Nicolae IIPetragcu, 4599-1600 ; Simion Movild, 4600-1601, 1601-1602 ; Radu erban,1602 - 1610;1611; Radu Mihnea, 1601-1602, 1611, 1611-1616 ; Gavril Mo-vita, 4616; Alexandru Ilia§, 1616-1618; Gavril Movild, 1618 -1620; RaduMihnea, 1620 -1623; Alexandru Coconul, 1623 ; Alexandru Dias,4627-1629; Leon, 4629-4632 ; Radu, 4632.

2 SA culeagA pe raspunderea lui birul pentru Sultan, in seama Domniei.8 AdecA sa implineasca lipsurile.

,

4 Negusiori de miere.5 Ceia ce &Idea pentru treapAdul, venitul in grabl, ale celor ce

aduceau porunci domne§ti. In Moldova se zicea plata eciabotelors (ruptede dan§ii).

rt

.

SA-1

A

se

t.

130 STOICA LUDESCU

Iar, cand au fost la Octomvrie 17, anul 7138 [1630], va-zand acei boiari ca nu mai pot birul, se sculara toti depribegira in Tara Ungureasca, trecand pre plaiul Vulcatiuluila Hatag. Insa boiarii, anume Mateiu Aga din Brancoveani,si Asian Vornicul, si Gorgan Spatariul, si Barbul PaharniculBradescul, si Mihai Spatariul, si Dumitru Slugiariul Filisa-nul, si Mitrea Vistiariul, si alti multi boiari. Si toti locuira laun loc, avand mare cinste si socotinta- dela Racoti GheorghieCraiul 1, si dela Groful, dela Zolomi David a, si dela totineamisii.

Iar Leon[-Voda] trimise carti la Mateiu-Aga si la altipribeagi, cu juramant ca sa viie in tars; iar ei n'au vrut.Si iar mai trimise si al doilea rand,' si al treilea rand ; sitot n'au vrut sa viie, ca nu I-au crezut. Iar, deaca au venitparintele Teofil episcopul 3 si Hrizea Vornicul din solie, Leon-Voda iar au mai trimis carti Cu juramant, si a patra oara,cu Radu Logofatul din Deasa si cu Stanciul Postelnicul delaDeleaga, ca sä vie pribeagii la casele lor. Deci, cand au fostla Targul-Jaiului, ei se intampinara cu strajile pribeagilor,Hindu -le cap Barbul Paharnicul Bradescul si Mihai SpatariulCotofeanul, si prinsera pre Radul Logofatul din Deasa, iaraltii scapara. Iar Mateiu Aga si cu alti boiari, cu oaste un-gureasca si multi Rosii 4 de preste Olt, ei Inca venia preurma strajilor, pre plaiul Valcanului, pan' au trecut aiciin tara.

Atuncea Leon- Voda, prinzand de veaste, trimise pre MihulVel Spatariu, eu osti, straji, si, cand fu la sat la Ungureani,intampinara-se cu ei, si se lovira strajile de fata, biruitMihul Spatariul, cat de abia scapa si el.

Iar Leon-Voda, deaca intelease de aceasta veaste rea, in-1 Domnul ardelean.

Contele David Zolyozni, unul din sfetnicii lui Ra.koczy.De Ramnic.

4 Oaste de terani cu pilmanturi date lor de Domni. De aici se zicepanel azi: Rosii-de-Vede, °data satul Rosilor ce paziau la raul Vede,impotriva Turcilor din Nicopol gi Turnu.

si fu..

2

3 . .

MATE! 1JASAR413

MATEIU BASARAB 131

.data trimise pre Doamna-sa la Giurgiu, impreuna cu toatejupaneasele boiarilor. Iar, cand au fost la Avgust 21, anul7139 [1631], iesit-au si Leon-Voda cu °stile in tampinarealui Mateiu Aga ; si mearse pan' la sat la Prisiceani. Acolofacura svat mare cu boiarii si cu slujitorii, si deade doro-,bantilor lefi, si iar se intoarse indarat la Scaun, tabaran-ilu-se cu toate °stile din jos de manastirea lui Pana [Dan?]Vistiariul, Tanga drumul Giurgiului. Si, viind pribeagii, taree lovira unii cu altii, de-asupra viilor, din jos de manastirea

lui Mihai-Voda. Si fu izbanda lui Leon-Voda.Perit-au multi oameni de tot fealiul ; prins-au si pre Preda

Brancoveanul, nepot lui Mateiu Aga, si pre Radul Logdat4.1e Deasa, si si-au rascumparat viata cu bani dela Leon-Voda. Taiat-au si pre Adam Banul 1 acolo in tabard, si prePreda Floricoiul din Greci 2, si au intepat pre Nusa (?) Ar-masul, si au trimis la tmparatie patruzeci de Unguri. Facut-au;Leon-Voda, si o movila mare Tanga drum 3. inteacel razboiu3mpuscat-au pre Voicina, cap de Sarbi, intr'o coapsa.

Tar Mateiu Aga, si Teodosie Spatariul, si Gorgan Spata-riul, si Mihai Spatariul, si Dumitru Slugiariul, si BarbulPaharnicul, si Petru Slugiariul, si cu alti boiari cati auscapat dela razboiu, ei au fugit si s'au inchis la manastirea.den Tismana, si au sezut acolo zece zile. lar Leon-Vodaindata au trimis dupa ei pre. cumnatu-sau, Bout Banul, siNedelco Boteanul, cu osti, ca sa ajunga. pre Mateiu Aga.

hind ei inchisi acolo la Tiimana, acolo i-au ajuns. Si,s'au batut cu ei trei zile, si nimic nu le-au putut, strica.,Deci, intorcandu-se ostile inapoi, pradat-au tara despre aceaparte cum au fost mai rau.

far Mateiu Aga, vazand ca s'au dus °stile, au iesit dinmanastire, si au mers in Isvarna, la casa Spatariu Stoical,,Povatuindu-i el, i-au suit la munte. Iar Leon-Voda si .ailoaua oars trimise osti, cu Gheorma Capitanul, ca sa prinza

1 Nepotul lui Petru Schiopul.2 Freda Greceanu tinea pe Florica, fata lui Mihai Viteazul.3 Unde e azi biserica, Slobozia : crucea s'a pastrat.

A

;Si,

132 STOIC). LUDESCU

pre Mateiu Aga; si nimica nu i-au putut Wick. Ci, tutor-candu-se ostile, iar' au Alma si au pradat tam de presteOlt foarte rau.

lard, pre aceaia vreame fiind pre marginea Dunarii ispravnicun Pask, ce-1 chema Abaza-Pasa, Intelegand acesta pentruaceasta saraca de tara cum o au apart Domnii straini cuGrecii tarigradeani, facut-au svat ca sa aduca pre MateiuAga dela Ardeal, sa-1 faca Domn terii, ca dela dansul voravea saracii pace si odihna. Si indata au trimis la el prepopa Ignatie Sarbul1 den Necopoie, ca sk viie sa fie D011111terii, cu voia Pasii. Si s'au impreunat cu el la Fagaras.

Iar Leon-Voda Inca au fost trimis pre parintele VladicaGrigorie, si Ivasco Vornicul, si Grigorie Comisul, cu cartisi cu juramant mare, la Craiul Racoti, si la Mateiu Aga, si laalti boiari, ea sk.' viie la casele lor. Deci atuncea o seamade boiari, anume Filisanul, si Cotofeanul, si Bradescul, siPetra Slugiariul, si Barbul dela Poiana, si Ionasco delaGaia, ei au venit de s'au inchinat la Leon-Voda, si au dattuturor plasi 8, si i-au boierit. Dupa (Milli au venit si Asian.Vornicul, de 1-au facut Ban-Mare la Craiova.

Iar, cand au fOst la Iulie 21, anul 7140 [1632], venit-audela Poarta de au luat Domnia lui Leon-Voda, si indataau purees de s'au dus la Tarigrad.

Si au domnit [Leon-Voda] ani doi si jumatate fard opt zile.

Iar boiarii de aicea Indata trimisera la- Mateiu Aga cArti,cu DrAgusin, sluga lui, dandu-i stire de mazilia lui Leon-Voda, ca salt viie la casa lui cu bunk pace.

Deci Mateiu Aga, intelegand de aceasta, dat-au multamita,lui Dumnezeu,, si, fiind suparat de strainatate, socotit-au säviie in tars. Iar, mai nainte de aceasta veaste cu cinci zile,

1 Bulgarul, apoi epiecop de Minnie §i .Mitropolit.2 Mitropolitul.$ De tutee birul.

2

MATEIU BASARAB 433

fost-au trimis pre cumnatu-sau, Gorgan Spatariul, la Ale-;xandru-Vocla Ilias, Domnul Moldovei, ca sa-i fad. pace ; siacolo fu omorat de el.

Iar Mateiu Aga Inca si-au luat zioa-buns dela Craiulsi dela toti domnii si neamisii, si au purees sa viie

,aici In tara. Iar Craiul, pentru multa slujba dreapta ce i-aufacut cand au venit Neamtii asupra lui la Tocaia 1, n'au vrutsä-1 lase sa viie far' de oameni, ci au ales pre Vaidabun 2,cap, cu o searriA de osti, de au petrecut pre Mateiu Aga.2.1.1 mare cinste, purcegand dela Cavaransebes 8, Avgust 2.Fostu-i-au conacul la sat la Co7nu, pre local turcesc. Acoloi-au iesit dnainte Beiul dela Rusava cu melon ; si i-au datbani imprumut, cati au pohtit, ca sa-i fie de cheltuiala,De acolo au trecut muntele aicea in tara, pre plaiul Dri-novului, si au Mark in silistea Prestinii, ca sa-si viie lacasa lui cu bung pace.

Iar dela Imparatie au fost dat Domnia Radului-Voda, fiiullui Alexandru-Voda, ca sa fie Domn in Tara-Romaneasca ;iar tata-sau era Domn in Moldova.

Iar Mateiu Aga, trecand muntele aici in tars, prinzandale veaste hoiarii, si Rosii, si toata tara, cati era preste Olt,ei toti se, stransera, mersera de se intampinara cu Ma-teiu Aga. Si facura mare svat, socotind cum este tara pe-rita si mancata de straini, si mai vartos de Greci, si cumnu vor mai putea astepta pre Radul-Voda cu atata datoriede multa, ca sa-i mai manance prade, ca si mai na-inte. Au rugat toti pre Dumnezeu, si au luat pre MateiuAga cu sila, neajuns la casa lui, de 1-au dus la Mehmet.Abaza-Pasa, la cetatea din Necopoie. Si, dupa ce s'au im-preunat Mateiu Aga cu dansul, numai deck 1-au imbracatcu caftan's, si de acolo i s'au inaltat numele de Domnie, siau inceput a scrie carti prin tara : do Mateiu Basarab

1 Tokaj.2 Voevodul Bunea.3 Caransebes.

Vest-J(1;1ra de cinste.

Ra-zoti,

.

si

si sa-i

,

4

434 STOICA LUDESCU

Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn Terii-Romanesti»,Si i deade Pasa surlari, ca unui Domn, si Turci si beslii 1-ajutoriu. Luandu-si ziva-buns dela Pasa, au purees dela,Dunare, Septemvrie 17, si au intrat in. Scaun in BucuresticSeptemvrie 20, anul 7141 [16:32].

Iar boiarii terii, Nicola Vistiariul, si Hrizea Vornicul,Papa Logoratul, si Nicola Catargiul, si Dumitru Dudescul,

Neagul Aga alti boiari multi, n'au vrut sa astepte preMateiu-Voda, ci s'au dus la Alexandru-Voda, in Moldova,.ca sa viie cu fiiu-sau, Radul-Voda, aicea in tara. Iar el n'auvenit cu steagul pre unde yin Domnii, ci au trecut Dunareapre la Oblucita3. Iar boiarii terii Inca au fost tabarat laRamna, ca sa coprinza slujitorii cu lefi.

Mateiu-Voda, Inca intelegand, au trimis straji inaintea for laBuzau, cu Mihai Cotofeanul 4i Radul den Deasa. Jar boiarii,deaca intelesera de aceasta, ei Iar se intoarsera la Moldova,foarte inspaimantati, si se impreunara cu Radul-Voda, inmalul Siretiului, In Movila, si numai decat deaderd stire luiAlexandru-Voda. Dupa aceia, ei se svatuira, aleasera preCalota Cluciariul4 si pre Andrei Vornicul, de i-au trimis cucarti la slujitori6, ca sa se inchine la Radul-Voda. Iar ein'au vrut niciunul, ci Inca i-au prins, de i-au dus la Ma-

- teiu-Voda. Si n'au avut nicio nevoie, ci Inca i-au trimis jarcu carti inapoi la boiari, ca sa se lase de ce s'au apucat,§i sa viie cinesi la Casa lui cu pace. Iar ei n'au vrut ; ciInca au trimis de au adus si Tatari. Si au purees cu Radul-Voda, cu oaste grea : Moldoveani, Seimeani, cu steagimpa,ratesc, cu Schimni-Ciausu6, ca sa viie sa scoata preMateiu-Voda din Scaun, facand multa peire si robiciune terii,

Iar Mateiu-Voda, deaca intelease ca-i yin asupra, indata-sf/1 Jandarmi turd.2 Candidat la Domnie.8 Isaccea.4 Avea grija mesei domne§ti.5 Osta§i a§ezati prin sate.d Ceau§ul care aducei pe cineva in Scaun.

si si

si

1

si'

MATEIU BASARAB 135

stranse ostile, si puse tabara pre marginea orasului de spre Du-desti, si tocml pre fiescare la ceata lui. Iar Radul-Voda Incaau fost tabarat, cu oastea lui si cu boiarii terii, la pod la Obi-lesti, la Colintina, din jos de manastirea lui Dan Vornicul 1.

Deaci, cand au fost la Octomvrie 25[=27], Sambata, lovitu-s'au strajile din jos de manaPtirea Plumbuitei, si furs foarterau infranti. Iar a doua zi, Dumineca, lovitu-s'au toti de fata.Iar capetele ostilor lui Mateiu-Voda pre calarasi era Tu-dosie Spatariul, fiiul lui Vintila Vornicul, si Gheorghie Spa-tariul, fiiul lui Lupu Logofatul ; Iar pre Rosh era IvascoVornicul Baleanul si Barbul Paharnicul Bradescul ; Iar predorobanti Oprea Aga si Lupul Capitanul. Si hasna 2 lui Ma-teiu-Voda au fost Arhanghelul Mihail, Iar hasna Radului-Voda au fost Orac-Marzea, capul Tatarilor.

Fost-au razboiu mare, de dimineata pang seara. scut -auTatarii mare navala In multe randuri, cat se amesteca uniicu altii, batandu-se tot cu sabiile goale, si nimica nu pu-turd folosl. Ci, cand fu Indeseara, au dat Dumnezeu de aufost izbanda lui Mateiu-Voda. Iar Radul-Voda au dat dosul,fugind cu mare spaima si cu capul gol. Si multe trupuriau cazut jos de sabie. Atunci au perit si Nicola Vistiariulsi Papa Logoldthl dela Greci ; Iar Hrizea Vornicul si MihulSpatariul, si Catargiul, si Vasilache Aga, si Dudescul Vis-tiariul, acestia au scapat cu Radul-Voda la Moldova ; Iarpre alti boiari pre toti i-au trimis vii. Pre Turci inch nui-au bantuit nimica, ci au venit, cu steagul imparatesc, des'au inchinat la Mateiu-Voda.

Facutu-s'au din trupurile acelora o movila mare, in mar-ginea orasului de spre Dudesti, ca sä se pomeneasca.

Iar Mateiu-Voda Inca s'au intors in oral, la Scaunul lui,dand lauds mare lui Dumnezeu pentru caci 1-au izbavit devrdjmasii lui si ai

Iar, cand fu la Noiemvrie in 45 zile, fu chemat Mateiu-1 Marcuta.2 Parola.

.

,

.

terii.

'I

436 STOICA LUDESCU

Voda de Abaza-Pasa la Rusi, de si-au tocmit luerurile luisi ale terii; si iar s'au inturnat inapoi, de au mers in Scaunin Bucuresti.

Iar, cand au fost la Dechemvrie 15 zile, venit-au un Ca-pegiu 1 dela Poarta cu atiserif 2 impd.ratesc, de au dat luiMateiu-Voda steagul Radului-Voda, ce s'au fost luat delardzboiu, ca sa-1 stapaneasca el.

Iar, cand au fost la Dechemvrie 16 zile, purces-au Mateiu-Voda la Imparatie, cu Suliman-Aga imbrihoru13, si multiboiari mari si mici, si parintele Vladica Grigorie, si Teotilepiscopul, si Rosii, si calarasii, si dorobantii, si popii ; si aumers pre la Abaza-Pasa. Iar Doamna Elena a lui Mateiu-Vodd venit-au in Scaun in Bucuresti, Marti, Dechemvrie18 zile.

Iar Mateiu-Voda s'au dus la imparatie sosit-au la Ta-rigrad Ghenarie in 5, si au descalecat la Saraiul Moldovei,si inteaceiasi zi au mers la Viziriul, de 1-au imbracat cucaftan, si s'au intors iar la Saraiu. Si tot acolo au sezut dinGhenarie 5 zile pang s'au umplut zile 20, si niciun raspunsnu s'au mai dat ; si era cu multa grija.

Iar Curt-Celebi Grecul tot au umblat pre ascuns la Vi-ziriul, si s'au ispitit in multe chipuri, si au adus la ViziriulGreci, Greace, Turcoaice, de au park cum le-au perit bar-batii, fratii si feciorii la razboiul lui Mateiu-Voda. Si nimicn'au folosit.

Iar, cand au fost la Ghenarie 20, venit-au si boiariipribeagi dela Moldova in Tarigrad, anume : Dumitru Du-descul, Vasilache Aga, Mitrea Pitariul, si trei slugi aleHrizii Vornicul : Danciul Logofatul, si Radul Vataful, siDamaschin Logofatul, si cu Moldoveanii trimisi de Alexan-dra Ilias, cu o carte de park care o au dat in maim im-paratului, facand para boiarii pribeagi cum au fost mai grew

1 Portar.2 Porunca.3 Comisul, ingrijitorul grajdurilor impArate§ti.

.

.

.

.

:

MATEIU BASARAB 137

si mai cu strambatate. Iar Sultan Murat [al IV-lea], Imparatulturcesc, nimica Ora for nu o au bagat in seams, ci i-au trimisla Viziriul, sä stea de fats.

Gaud au fost la Ghenarie 27 [1633], statut-au Mateiu-Vodacu dansii de fats, si multa Ora si galceava s'au facut intru ei,eat numai Dumnezeu le-au potolit toate. Iar, cand au fostA doua zi, mers-au boiarii lui Mateiu-Voda la Divanul im-paratesc, si au facut jalba mare pentru Greaci, cum auspart gradina tmparatului cu jahurile si cu toate rautatile,ea ieau tot ce gasesc,pang ce s'au pustiit tara. Atuncea n'au.cutezat sa se iveasca nici Grec, nici pribeag, nici Moldo-vean, ci au sezut tot ascunsi prin gauri. Si, find mila luiDumnezeu pre capul lui Mateiu-Voda- si al terii, numaidecal au poruncit Imparatul ca sa fie Mateiu-Voda DomnTerii-Romanesti, si au iesit din Divan cu mare cinste.

Iar, cand au fost la Fevruarie in 3, mers-au de au sä-rutat si mana tmparatului, si 1-au imbracat cu caftan, sipre toti boiarii cati au fost cu el, si i-au dat steag deDomnie noaua, si au iesit foarte cu oaste mare, si 1-aupetrecut cu alaiu 'Ana la Saraiu,cum nu s'au mai petrecutniciun , Domn. Atuncea toti boiarii pribeagi s'au inchinat lael. Si au purees Mateiu-Voda dela Tarigrad, Fevruarie 18,si au intrat in Scaun in Bucuresti, Dumineca, Martie 10zile. Si au fost mare bucurie si veselie la toata tam, delamare pand la mic, si multamia lui Dumnezeu de Domn bun,si milostiv, si crestin, si i-au izbavit de raii vrajmasi greci.

Iar, cand au fost la Avgust 28, anul 7141 [1633]; purees -auMateiu-Voda. cu Abaza-Pasa in oaste la Tara Leseasca, sis'au impreunat cu Pap la Galati, Septemvrie 10, anul 7142[1633]. Asijderea si Moisi-Voda [Movila], Domnul Moldo-vei, Inca au mers cu ostile lui, si Bugiacul tot 1. Si au trecut°stile Nistrul, si au dat razboiu cu Leash la Camenita toatazioa, si nimica nu le-au putut strica, ci s'au inturriatiar la tabard. A doua zi s'au mutat Abaza-Pasa cu tabara

1 Tatarii de acolo.

138 STOICA LUDESCU

mai jos, de au batut un costeiu2, Studenita, si au luat deacolo multi robi, si s'au tutors inapoi fiestecare la tara lui,Mateiu-Voda Inca au sosit in Scaun in Bucuresti, Noiem'vrie in 6 zile.

Si, in Domnia lui, aratat-au multi milostenie pre lacrestini. si au lacut multe manastiri si bisearici mana-stirea dela Campulung, cea surpata, a Negrului-Voda, o aufacut din temeiu, si o bisearica in Pitesti, si o manastirela Slobozia-lui-Ienache, si o bisearica la pod la Calugareani,si manastirea dela Caldarusani, si o bisearica la Gherghita,si preste Olt la Sadova o manastire, si la Gura-Motrului omanastire, si la Bisearica-de-un-lemn o manastire, si mamas-,tirea dela Arnota ; la Craiova, bisearica cea domneasca, si obisearica si casa la Caracal ; si la Brancoveani o manastire,si o manastire la Negoiesti, pre apa Argesultii, si la Plata-resti o manastire, si la Brebi o manastire ; la Tarsor o bi-searica, la Ploiesti alta, la Maxineani Tanga Siret o manas-tire ; episcopia dela Buzau,

Si s'au indemnat Mateiu-Voda de au facut cetatea dinTargoviste de iznoava, anul 7153 [1644-5]. Si alte multe mi-lostenii si bunatati au facut, aicea in tara, si la Svantulrusalitn, si la Svantul Munte, si intr'alte parti. Si au daruitmulte manastiri, si le-au inoit. Si tam lui, cu mare, cuse bucura si da lauda lui Dumnezeu, pentru Domn bun,--ca avea pace si odihna de spre toate partile, si fiestecareavea brand den destul [t 1654].

2 Castel, dupe( ungure§te.

4

.

.

Ied

mic,

CAP. II.

Vvnirea in Domnie a lui Vasile-Voda Lupu [1634] 1(DIN M1RON COSTIN.)

Cum 'au venit veste de Domnia lui Alexandru-Voda [Dias]

la boieri, mare mahniciune in toga Curtea, mai ales la

boieri, stiindu-i hirea cu totii, acelui Domn. Ce au facutslat cu totii, si indata au purees fruntea toata den boierila Tarigrad, cu jalba la Imparatie, pentru greul ce petreceitara de Domnii nestiutori randuielii : Lupul Vasilie Vornicul,ce au fost mai pre urnaa si Domn, Cehan Vornicul, SavinHatmanul, Costin Postelnicul, Ureche Spatariul, Buhus Vis-tiernicul, Furtuna Comisul, Basota Logofatul si alti boieri,cu numarul liana la 80 de capete numai den boieri, fara;lite capitenii de tara. Si au purees cu totii la Tarigrad.Ghenghea Logofatul si Ienachi Postelnicul au ramas Caima-calm la Scaun.

Nepurces den Tarigrad au apucat boierii pre Alexandru-Voda, cu Domnia, ca oblicise el de boieri ca yin cu

1 Lista Donindor Moldoveni dela Petra &hiopul inainte : Aron Ti-ranul, 4592-4595 ; Stefan VIII, RAzvan, 4595 ; Ieremia Movill, 1595-1606; Simion Movila, 4606 -1607; Mihail (MihAilas) ,Movill, 1607;Constantin Movila, 1607 -4611; Stefan IX, Tomsa, 4614 -4615; AlexandruV, MovilA, 1615-1616 ; Radu Mihnea, 1616-1619 ; Gaspar Gratiani, 1619-1620 ; Alexandru VI, Iliac, 4620-1621 ; Stefan IX, Tomsa, 1621-1623;Radu Mihnea, 4623 ; Miron Barnovschi MovilA, 4626-1629 ; AlexandruVII, Coconul, 1629-1630 ; Moise MovilA, 4630 - 1631; Alexandru VI, 1631-4633 ; Miron Barnovschi, 1633; Moise Movila, 4633-1634.

,

parA,

.1

P

140 MIRON COSTIN

cum nice Inteun chip nu -1 primeste tara. Si au trimisnaintea boierilor Alexandru-Voda pre Batiste Veveli si cuceausi 1: Batiste sa le graiasch bine, iar ceausii sa-i traga preboieri ca sa se sparie,fara stirea Vizirului fiind aceasta. Si,vazand ceausii atatea capite, nu s'au cutezat a facere sila ;si Inca pre Batiste 1-au suduit foarte tare, ales Cehan Vornicul.

Tara la Curtile Imparatilor multe rautati pot sa se Nettpeste stirea celor mari. Asa s'a prilejit si boierilor celor cemersese, tuturor. Pand a ajungere ei la Vizirul, au venitIntro noapte, poate hi cu stirea chihaei g Vizirului, carii multpot fara stire, si au legat pre cativa den boieri, ce eraumai capite, si i-au tinut pren iesitori inchisi, peste stirea Vi-zirului si numai ce au cautat boierilor a facere tocmala cuAlexandru-Voda si legaturi. Se mai ispitisera boierii, duptice au iesit den opreala, sa Mearga la Vizirul, si era gatalucrul acela ; numai s'a tamplat perirea Vizirului. Pre ulitamergand dela saraiurile Imparatesti la saraiurile sale, 1-auucis Ienicerii cu pietre.

Ce numai au cautat boierii a primire pre AlexandruNoda ;si au mers la Patriarsie 3, Si au Dent giuramanturi: boierii,lui Alexandru-Voda, si Alexandru-Voda, boierilor. Si asa, aupurees den Tarigrad spre tara.

Dad,. s'au asezat Alexandru-Voda la Scaun (lupul paru-1schimba, nu hirea), tot pre acea cale ca si la Domnia d'in-taiu au purces lucrurile. Ce carpiau boierii cum ptiteautrebile terii ; iara Domnia mai mult isi petrecea, cu BatisteVeveli.

In Tara-Munteneasca pre atunci se radicase Muntenii preDomnul lor, Leon-Voda, pentru mari desfataciuni ce erauinteacela Domn ; si dentru toate capitele Terii-Muntenestiera Matei-Voda ; si de atuncesi au statut el la Domnia Terii-Muntenesti. Pre acele vremi, a' celor amesteCaturi, scosaseAlexandru-Voda Domnia feciorului sau, Radului-Voda, iii

Aprozii Portii turcesti.2 Loctiitorului, vechilului.3 In Constantinopol.

.

.

1

VASILE-VODA LUPU 1,41

Tara-Munteneasca, tot In anul d'intaiu. a' Domniei sale. DupA

ce au venit steagul dela Imparatie a' feciorului sau de Domnie,1-au pornit sa ,mearga in Tara-Munteneasca, si cu catevagloate den tara. Ce i-au exit Mateiu-Voda, Domnul munte-nese, inainte, abie au scApat si singur Radu-Voda, cusprijineala unora den Moldoveni, ce s'au ales pre langa dansul.

Nice intr'un chip sa amistuiasca Alexandru-Voda faptaboierilor n'au putut ce Meuse cu venirea impotriva lui la

Tarigrad, si nice boierilor, nice :intr'un chip, lucrurile ceerau foarte proaste, la toate trebile, nu le plateau. Si, dentruacestea adaogandu-se necredinta prepusul den zi in zi,asezase in gandul sau Alexandru-Voda numai sa omoarepre o seams de boieri, ales pre Vasilie Lupul Vornicul, si.pre Cehan Vornicul, si pre Savin Hatmanul, si pre BuhusVistiernicul, si pre Ureche Spatariul. Costin.' era mazil latart ; ce, on sä-1 traga in partea sa Alexandru-Voda, onalt gand avea, it chemasera la Curte, dara Hatmania. Ce,vazand Costin lucrul ingroset intro Domnie si Intre Sfat, deganduri spurcate si foarte rele, si-au luat zioa -buns precateva zile, si au iesit la tars. Iara celorlalti boieri toate gin-d urile lui Alexandru-Voda au descoperit Constantin Aseni,om de casa lui Alexandru-Voda, cum. cain zioa de Pasteera 85.'4 omoare, cu' sfatul lui Batiste. Deci si boierii im-blau toti cu paza vietei.

Vazand boierii cu adevarat urzita peirea for de Alexandru-Voda, ca cel ce se ineaca, se apuca de sable Cu Marta

goals s'au vorovit cu totii, si au dat stire terii. Care, her-band in greutati si in netocmele, pre lesne s'au pornit,nu numai Curtea, ce si teranimea ; si atata multime s'austrans den toateartile, cat nu incapeau in targ, ce impluselocul pe supt I pretutinderea, strigand pre Grecidepren toate ulitele.

Vasilie Lupul Vornicul era cap tuturor lucrurilor acestora.

1 Tatal scriitorului.2 Langa Iasi.

si ,

,

,

. Si

..*

si

MIRO.N COST1N

Baca au nabusit tara, au mers de au spur Domniei- aeve,cum s'au radicat tara si striga pre Greci. Au raspuns Ale-xandru-Voda adaca se radica pre Greci, pre mine se ra-dicast. Si, vazand atata multime, nu s'au apucat de nimicknumai de grija sa haladuiasca cu casa, de gloate.

Au -mers boierii cu totii la Curte ; si, la purcesul Domniei,sa nu sa hie pus cu totii sa opreasca desfranata prostime,pozna mare, si able in vre-o tara de s'ar hi intamplat I Ce,tot pre laugh Domnie au mere boierii, oprind si domolindteranimea ; iara, mai nu era putere nice la boieri a opriregrositnea teranimii pornita. Ce si pre Vasilie Vornicul,.anume ca este si el unul den Greci, au zvarlit unul cu unos, si 1-a lovit in cap, de care lovitura au fost ranit multavreme Vasilie Vornicul.

0, nestatatoare si niceodata incredintate lucrurile lumii !Cum vrasteaza toate, si turbura, si face lucruri improtivb,cand cu cale este a hire fried celor mai mici de cei maimarl ; iara cursul lumii aduce de multe on de este grijacelui mai mare de cei mai mici. Fericiti sant Craii, Impa-ratii si Domnii can .domnesc ass, sa nu le hie de cei maimici nice odata sila !

Un Craiu de Englitera, de cate on se imbraca diminetele,de atatea on 10 zicea singur sie (Adu-ti aminte ca a multegloate esti stapain. Domnii cei buni si direpti fara grija sidesfatat domnesc ; iara cei rai, tot cu siala.

Deaca au ajuns Domnia in sesul Bahluiului, aproape demanastirea Balla, tot locul era plin de oameni ; nu sevedea nicaiurea sesul desert. Strigau aDa-ni Doamne preGreci Unii haicaiaui altii jacuiau ; si acolo au strigat preBatiste 4-1 dd., care era tot aproape de Alexandru-Voda,vazand strigare pe sine. Ce nu stars Domnia de grija luiBatiste, Ce stall de grija sa ; si numai ce i-au zi8 sa sedeparteze de Tanga dansul, si asa 1-au apucat si dat pre minateranilor. Nespu.sa vrajmasie a prostimii! Si ass fara denice o milk de viu, cu topoare 1-au facut faranae: Si pansinteatata s'au amestecat unii, anume Bosie Lapusneanul,_

112

:

:

sc.

:

!i.-

.

VASILE-VODA LUPU 143

,cat nice mantaua den spinarea lui Voda n'au haladuit, ca,era burl fie ploaie.

De grija teranimii, ce era peste tot locul, sä nu intre Ale-xandru-Vdda Indata in padure, si boierii Inca asa soco-ise, sä se mai departeze de gloate, la loc deschis, fara pa-dure , a pornit pe drnmul Branistei in gios, pre langa.

puind si siimenil,.cu sanete 2, gata pre Tanga dansul.Jara, dad s'au Intors boierii, au intrat ingrijire ca sa nu seIndirepteze Alexandru-Voda den Braniste spre Bugeac 3; siindata au ales o seama de boieri, cu Buhus Vistiernicul, siau trimis dupa Alexandru-Voda, sa-i indirepteze calea dela

spre Barlad.Mai mare spaima decat Intaiu au avut Alexandru-Voda,

data au vazut gloata iar viind dupa sine, si in Braniste.'Anse si siimenii, si copiii den casa toti. $i, data s'au apro-piet boierii, le-au zis Alexandru-Voda : ama rog pentru 1'1411mien, Radul-Voda, sa -1 lasat1 viuD. Au zis Buhus Vistierni-

sa, n'aiba nice o grija ; sa nu gandeasca Maria Sa ca auvenit cu rau ; numai, tara pofteste pre Maria Sa sa mearga,pren Barlad spre Galati, sa nu aduca vr'un rau asupraterii cu Tatarii. i-au giurat sa n'aiba nice o grija. Siass au primit Alexandru-Voda, pre unde va hi voiapre acolo va merge. Si au purees spre calea Barladului ;si au asezat siimenii si pre copiii cei den casa, carii 11 pa-

iar pre langa Alexandru-Voda, dandu-i si den boieripetrecatori pand la margine, la Galati;

La Tecuci, au iesit Costin Postelnicul, dela Putna, inaintc-i,si 1-au petreCut cucinste si cu conace pana in Galati, ple-,candu-se ca sa, vie 'la impacaciune cu boierii, si iar sa sihie Domn in Scaun, luand Costin Postelnicul asupra sa aceagrija. Ce n'au vrut sa primasca nice cum Alexandru-Voda.Deacii au trecut Dunarea pre la Galati, si au mers cu pacespre Imparatie.

1 Oaste cu plata, intaiu de Sarbi.2 Pll§ti.

Uncle erau Tatari.

iusi

Siterii,

rasise,

.

L.

.3

Si-1

.eul,

13a-

hluiu,

141 MIRON COSTIN

Mantumdu-se boierii si tara de Alexandru-Voda, au sfatut;cu totii dupd. alesul 1 Domnului nou. Strigau cu totii : «Sä nehie Domn Lupul Vasilie Vornicul !». Insa ii dau si legaturicu tocmala, ce va lua den tars : ce s'are legs pentru dariatunci, la acel ales, iara mai mutt sa nu is den tara. Ce,acele legaturi vazand Lupul ,Vasilie Vornicul, on ca vedeapre oarecati den capete ca trag spre Barnovschi-Voda,n'au primit Domnia inteacea data, si au statut si el la sfatutacela, sa se trimita in Tara Leseasca, la [Miron] Bainovschi-Voda, Ed vie iar la Scaunul terii.

Ce nu era sä tread. pre Barnovschi-Voda, si sfarsirea zi-lelor trage cu de-a-sila pre om. Cat au sosit boierii la Ustia;in Tara Leseasca, unde era Barnovschi-Voda, cu vestetara it pofteste iar la Domnie, cu mare bucurie au primavestea aceia.

Nestiutor gandul omenesc singur de sine la ce merge sila ce tamplari apoi soseste ! Indata au dat stire si la Craiusi la Domnii de Tara Leseasca, poftind voie sa mearga laScaunul terii cei de mosie 9 ; si indata s'au gitit den Ustia,-si au purees spre ,tars; si la margine it asteptau boierii si.slujitorii cu mare bucurie.

Mai nainte de purcesul lui Barnovschi den Ustia, un Leav,megies de ai lui, totdeauna II sfatuia. sa nu mearga, sa nu-sideie viata !Ara grija pe viata cu grija si cu cumpana, ara-tandu-i lunecoase lucrurile Domniei den ,Moldova supt Im-paratie pagind ce i-ar-lipsi, fiind ca si un Domn in tarelor, fara griji, cu targuri si cu sate ? Tara Barnovschi-Vodasa hie zis Leavului: «Dolce este Domnia den Moldova». laraLeavul, catra dansul (lard si obezile turcesti Inca santgrele». Apoi ass au iesit cuvintele Leavului, cum au zis.

Cum au sosit Barnovschi-Voda den Tara Leseasca in Iasi,cu bucuria tuturor, au statut dupa gatirea de calea Tani-

1 Alegerea.2 Mo§teaire.

ca

.

4 ' .

VASILE -VOOX LUPU 145

gradului ca nu era alt mijloc, ce numai sa mearga la Im-paratie, sa is de acolo. Domnia dupa sarutatul poalei im-paratesti. Sfdtuiau multi in multe chipuri ; si s'au cercat sila Abaza-Pasa de Silistra ; ce n'au aflat alt mijloc; numai demers in Tarigrad. Si atunceasi s'au tamplat de au chematimparatia si pre Mateiu-Voda den Tara Munteneasca la saru-taful poalei dupa cateva fapte, si a' lui Mateiu-Voda improtiva imparatiei, cu scosul lui Leon-Voda, si apoia Radului-Voda, feciorul lui Alexandru-Voda, iara tot maiusoare lucrurile lui Mateiu-Voda, ca nu iesise intr'alfa tarn,cum au iesit Barnovschi-Voda supt ascultarea altui stapan,Craiului Lesesc.

Deci; pentru sa aduca Turcii mai lesne pre BarnovSChi-Voda la mana lor, pre Mateiu-Voda 1-au pornit fara zabavacu steag de Domnie in Tara-Munteneasca ; iara Barnovschi-Voda n'au haladuit de peire, precum vei afla scris larandul sau.

Purces-au Barnovschi-Voda cu multime de boieri si frUnteaCurtii, preuti si calugari, cu un gand si cu un glas cutotii, sa se roage imparatiei sä le deie Domn pre Barnovschi-Voda. tntre carii era Lupul Vasile Vornicul. Ce, vazandca multi sfatuiau pre Barnovschi-Voda sa omoare pre Lupul,stiind amestecaturile lui, si, mergand Barnovschi-Voda prela Mateiu-Voda pren Bucuresti, au statut Lupul Vasile Vor-nicul, vazand ca-i este a mergere pre la Mateiu-Voda,carestiind den Tarigrad toate imbletele lui,au nevoit err' toatemijloacele sä se intoarca inapoi In tart zicand catre Bar-novschi-Vocla ca-1 vor galcevi Grecii, pentru morti ce aufacut Grecilor, la scosul lui Alexandru-Voda den Scaun.

Deci, Barnovschi-Voda, ca un crestin ce era la hire, 1-auslobozit: Tara, data s'au adunat cu Mateiu-Vodd, si au oblicitMateiu-Voda ca s'au intors Lupul, indata au rapezit dupadansul, sa -1 intoarca. Ce se pazise bine cu mersul, LupulVasile, si nu 1-au agiuns in tale; si nice Barnovschi-Vodaavea putere sa trimita sa-i faca vr'un rau Lupului Vor-

10

;

imparatiei,si

1

146 MIRON COSTIN

nicului, nefiindu-i Inca Domnia data dela Imparatie, si standde grija lucrurilor sele.

Dela Mateiu-Voda au mers Barnovschi-Voda pre la Abaza-Pasa, pen Silistra. Cat au putut, Mateiu-Voda au luptat pentrudansul, si la Abaza-Pasa, si la Poarta ; si se arata Abaza-Pasa foarte bland, si cu cuvinte mangaioase. lush Turciicu sageti de bumbac ucid pre oameni for le pot slujiaceste cuvinte den Sfanta Scripture: «Muietu-s'au cuvintelefor mai mult decat untul-de-lemn, si acele sant sagetiv.

Dace au sosit in Tarigiad, vazand Vizirul atatea gloatede tara cu Barnovschi-Voda, i-au invatat sa nu strige.pentruBarnovschi-Voda, ce sa taca, si sä se lase pre mila Impa-ratiei, ca-i vor face perire. Ce, gandind boierii cum ca este.agiuns Vizirul dela cineva cu daruri, totdeauna strigau, sidau ravase la Vizirul, cum nu primesc pre altul ; si sepuneau toti cu gloatele la locuri ca acele, sa se vaza si desingur, Imparatul. Si aceia apoi au mancat capul lui Bar-novschi-Voda, ca para dela neprieteni nu lipsia, mai alesdela Lupul Vasile Vornicul, pre la prietenii lui, en carti deaice, den tare, cum, de-1 vor slobozi viu pre Barnovschi-Voda,tara Molddvei va hi cu Lesii una,ca el este ca,,o iscoadaa _Lesilor. 0, indracite a' voitorului de rau veninuri ,---see nuscorneste limba amara a neprietenului !

Acele addogandu-se la imparatie asupra lui Barnovschi-Voda, dupe fapta ce i se prilejise de iesise in Tara Leseasca,si Abaza-Pasa Inca era pails, si mai ales zilele lui celesfarsite la acea vreme si Cazacii lo vise pre Marea Neagra,numai ce s'au ales cu Sfatul imparatiei sa piara Barnovschi-

Statuse voia imparatiei, pre toti cati venise cu Barnovschi-Voda, on puie supt sabie, on sa-i deie la catarga 1. lardtine era cap legii turcesti, Muftiul, n'au vrut, ce au zis :aCe-i vinovata gloata ? Capul sa se piarza, se vor potolicrloatelel.

1 La corabie sä vasleasca, impreuna cu robii.

'_

si

Voda.

sa-i

-

VASILE-VODA LUPU 147

Au priceput Barnovschi-Voda peirea sa cu cateva zile mainainte a Were in inchisoare (ca-1 inchisese Vizirul cu po-runca Imparatiei) : scrisese o carte la maica-sa aice, in tars,care carte pren cuvintele lui s'au cunoscut ca era asupramortii acea .scrisoare. Si, ass, intr'o zi 1-au luat dela /mph-ratie, si, la vederea Divanului, privind si singur Imparatulperirea lui pren fereastra, i-au taiat capul. Iara boierii, oseams erau inchisi, si asteptau si ei perirea, si den ceas inceas ; iara alti boieri mai de jos, si gloatele ce erau, toti,spaimati de grija mortii, pren toate unghiurile ascunsi,au petrecut cateva zile cu mare grija.

Nu putem trece cu pomenirea neste tapplari ce s'au pri-lejit in Tarigrad, dupa perirea acestui Domn,care, nu nu-mai in tars aice, ce plin. pang astazi este Tarigradul. Pentruun cal al lui Barnovschi-Voda, ducandu-1 la grajdurile im-paratesti, dupd perirea lui, inteaceiasi zi s'au trantit calulla pamant, si in loc au murit. Si a doa zi au ars si Tani-gradul noaptea, cateva mii de case. Aceste cum s'au tamplatatunci, cum si alts data se poate tampla, on ca s'au maitamplat, on ca au aratat Dumnezeu sange nevinovat : eaera Barnovschi-Voda om cu frica lui Dumnezeu;de carelemarturisiaToma Vornicul 1, fiind Postelnic al doile la dansul,ca in multe nopti 1-au zarit pren miezul noptii ingenunchiatinaintea icoanei la rugs, cu mare osardie.

Era la hirea sa Barnovschi-Voda foarte trufas, si la portulhainelor mandru ; iara la inima, foarte dirept, bland si ne-lacom. Manastiri si biserici cate an facut in ass scurtavreme, niciun Domn n'au facut. Facut-au alti Domni simai multe, iara cu mai delungate vremi, unii in 40 de ani,altii in 20 de ani,iar el in trei ani. Manastirea in oras inIasi, ce se zice Sfanta-Maria, si Hangul, la munte ; si Dra-gomirna, la Suceava, o au savarsit. Si au urzit si Barnova,pre numele sau, in codru Tanga Iasi. Si au istovit si bise-

Cantacuzino.I

448 MIRON COSTIN

rica cea mare, in Liov, in targul, unde si chipul lui estescris. Cu toate bunatatile era spre tara ; iara, de sine, aupurtatul trebilor imparatiei, pre marturia a multi boieribatrani, foarte slab. Se pomeneste den zilele lui si o iarnace cazuse in luna lui Mart, carii ierni ii zic : Iarna lui Bar-novschi-Voda., pand astazi. Fost-au perirea lui Barnovschi-Voda in anul 7141 [1633], Iunie.

Trupul lui, dupa perire, au statut inaintea Curtii Minh-ratiei pang indeseara, apoi au poroncit Vizirul sä sloboazape un boier ce are fi fost chihaiaua lui. Deci; au slobozitpre Costin, Postelnicul-cel-Mare ce era pre atunci la Bar-novschi-Voda. Au mers si au luat trupul d'inaintea Curtiiimparatesti, si 1-au dus la Patriarsie, si acolo, pre scurt,precum au lasat vremea de atunci, 1-au astrucat in Pa-triarsie, intru aceiasi noapte, Apoi de acolo spun sa-i tieadus oasele in tarn Vasile-Voda.

La slobozitul lui Costin Postelnicul den inchisoare, zic sahe intrehat ceausii : ecu paza, au fart& paza 1-or slobozi ?D.Au zis chihaia Vizirului : unde sä fuga, saracul ?D. Ce deatunci ceilalti boieri ce erau inchisi, si cei ascunsi, mai auapucat la suflete cu nadejde de viatd, data au vazut preCostin ca 1-au lasat fara paza sa astruce oasele. Apoi, adoua zi, data au vazut chihaia Vizirului pre Costin Postel-nicul, au zis : eel, saracul, au venit ca oaia singur la inchi-soare ; path la ceilalti ; vei iesl si tu, si ein. inchisi din boierierau : Ghenghe Logolatul, Basota. Hatmanul, Cehan Vornicul,Rosca Visternicul si Costin Postelnicul.

A treia zi dupa astrucatul lui Barnovschi-Voda, intr'oseat* trecuse imparatul, Sultan-Murat pe acea vreme,peste Boaz 1 in ceia parte, la Scudar 2, la primblare, si au in-trebat .pre Vizirul : A.pzat-au Domn la Moldova in loculghiaurului ce au perit ?D. Raspuns-au Vizirul ca Inca n'aupus Domn, ce pre tine va hi voia imparatiei Tale se va

I Bosfor.2 Scutari din Asia.

G.

..

VASILE.VODA. Pu 149

pune. «SA nu stele acea tara Ora Domn», i-au- raspunsimparatul. «Mama pre ghiaurii ce sant boieri acei teri,

pre tine ar vrea ei aleaga Domn, sa le hie dat».Deci, indata, tot inteaceiasi noapte, au trimis Vizirul cucaicul la boieri unde erau inchisi, si au luat pe Costin Pos-telnicul, iar InSpaimat ca -1 due noaptea sä-1 inece, on sä-1munceasca pentru averea lui Barnovschi-Voda. Daca 1-au dusinaintea Vizirului, i-au zis : data ca imparatul va iarta ca-petele, si santeti de acum slobozi, si sa mergeti sä vä ale-geti Domn pre tine yeti pohtii.

intorsu-s'au Costin Postelnicul, den spaima, cu bucurie,dela Vizirul, la ceilalti boieri ce erau inchisi, si li-au spusvestea. Si au slobozit si pre ceilalti boieri, de au mers cutotii la un loc, si indata au statut la sfat cu totii, si au alespre Moisei-Voda in locul lui Barnovschi-Voda, cu a doaDomnie.

Domnit-au Moisei-Voda, dupa Abaza-Pasa numai pesteiarna, iara primavara i-au venit mazilia. Si s'au dat DomniaLupului 'Vasile Vornicul, de Sultan-Murat. Iara Mo!sei-Voda, dupa mazilia sa, satul de binele Turcilor, au trecutin Tara Leseasca, petrecut de cativa boieri pang la margine.Unde si apoi, dupa cativa ani, petrecand in odihna, cu ociniIn Tara Lesasca, si cinste de la Lesi, si-au savarsit viata, pevreme Domniei Dabijai-Voda.

I Razboiul purtat in tovartiOa acestuia pesfe Nistru.

si, sa-si

1,

CAP. III.

Moartea lui Constantin Postelnicul Cantacuzino 1.(DUPA STOICA LUDESCU.)

Diavolul, pizmasul neamului omenesc, va.'zand pre CostandinPostelnicul [Cantacuzino] ca se porneste spre fapte bune,dud multe milostenii, in taina, pre la manastiri, pre la saraci,si pre straini ii primik cauta, si-i miluia, si Dumnezeu

ajuta, adaugia in toga casa lui cu tot binele Svin-tiei Sale, iar Diavolul totu-1 cerca, dupa cum ii este obiceiullui, sa-1 prima in cursa lui, si nici cum nu putea de el säse lipeascA. Atuncea Diavolul gasi doaua vase rele, unulromanesc, altul grecesc, anume : Stroie Vornicul Leurdea-nul si Dumitrasco Vel Vistiariu Tarigradeanul 2. Acestia eraulasati de Grigorie-Voda [Ghica] ispravnici, sä pazeasca ScaunulDomniei. Iar ei facura svat dracesc, in taina, cu Doamna Ma-rian a lui Grigorie-Voda, si trimisera carti de olac 4 la Grigorie-Voda in oaste 5, facand pars mare asupra ticalosului Costan-din, cum el umbla pre la Turci, pre marginea Dunarii, de-1Waste ca este hain 6, si cum nu bags in seams pre Doam-

1 Lista Domnilor manteni dela 1654 la 1663: Constantin Basarab,sau Carnul, 1654 -1658; Mihnea III, sau Mihail Radu, 1658 -1659; Ghicasau Gheorghe Ghica, 1659-1660 ; Grigore sau Grigorascu Ghica, 1660-1664;Radu Leon, 1664-1669.

2 Tot un Cantacuzino.3 Sturza.4 Cu posta.6 Cu Turcii, impotriva Nemtilor.6 Tradgtor.

-

Inca-i

152 STOICA LUDESCU

ita-sa, si-si bate joc de ea, si cum opreste tara sa nu dee,atatea prihanii multe au scris. Si Costandin nitnica

de acealea n'au fost vinovat, nici n'au stiut nimica.Deci, intorcandu-se Grigorie-Voda din oaste, Iar Stro:e

Vornicul Inca mai cu dinadinsul Ii stria de improspatapara, invata sa nu graiasca nimic cu Costandin,cum va sosi in Scaun, sa-1 omoare fara veaste.

Deci, Grigorie-Voda isi intJarse firea, si crezit pre StroieVOrnicul si pre Dumitrasco, binele ce-i facuse Costandin11 uita, si juramantul calca, si, cum sosi in Scaunul lui. inBucuresti, indata-1 apucara acei doi draci cu gura, pu-sera la tale rea si spurcata : cum puse si cele doua mar-turii mincinoase pre Pilat, de ucise pre Domnul nostru IisusHristos, asa si ei facura pre Grigorie, de trimise dorobantiila casa lui Costandin Postelnicul, si, fara veaste, din as-ternut 1-au luat, de 1-au dus la svanta manastire dela Sna-gov. Era Sambata spre Dumineca, Dechemvrie 20, in zioade Svantul Ignatie, anul 7172 [1663], si, acolo, au statutla dumnezeiasca liturgie, tot in genuche, la svintele icoane.Fiind gata, s'au pricestuit 1 trupului si sangelui Domnuluinostru Iisus Hristos. Iar, cand au fost seara, pre la dna,1-au omorat in trapezaria 2 manastirii.

Iar Grigorasco-VOda, deaca-i spusera ca 1-au omorat, elatuncea .s'au desteptat, si au zis parintelui Stefan Mitropo-litul si tuturor boiarilor ea n'au stiut cand 1-au omorat, sicum au fost adormit,--.caindu-se si plangand de moartea luiCostandin. Si blestema pre Stroie si pre Dumitrasco, .66ei 1-au indemnat de 1-au omorat, netiind nimica vinovat.Asa s'au 'cait pentru inoartea Domnului nostru lisus Hristossi Iuda, dar nimica n'au folosit, ci au luat plata matca fo-cului, si acestia Inca o vor hia, precum zice la Svanta Evan-ghelie : ((Curti ati judecat, asa vi se va judecav, si : «cum atimasu rat,- asa vi se va masura».

1 Cuminecat, impart alit.2 Odaia de ()spat,/

bir,--si

si-1 ei,

MOARTEA POSTELNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO 153

Iar trupul lui Costandin 1-au radicat jupaneasa lui, Ilinca 1,si cu coconii lui, Draghici, Serban, Constandin, Mihai, Ma-.teiu, Iordache, si cu mare cinste dusera-I la manastirea forla Margineani, si acolo-1 ingropara, facandu-i-se pogrebania,si pamete mare cum se cade.

0, diavole, raul pizmas neamultii omenesc, cum prelestisi 2_

pre Grigorie-Voda de omori pre Costandin, fara judecata,fara vina, nimica? Iar tara toata plange pre Costandin Pos-telnicul, ca au pierdut un stalp mare, carele au sprijinittoate nevoile Plangu-1 si saracii, ea si-au pierdut mila ;plangu-1 care au avut dela el multi cautare ; plangu-1 sipaganii, si crestinii, si toate. terile care 1-au stiut si carenu 1-au stiut, ci nurnai de numele lui au .auzit, pentrumulta intelepciune si bunatate ce faces In' toate

Si dela tine fu acea moarte necuvioasa ? Dela Gligorasco,pre carele 1-au facut Domn, si 1-au cinstit, si i-au slavitnumele ; dela* Stroie Leurdeanul, pre carele 1-au scos dedoaua on din moarte, si Inca i-au fost si cuscru, ca autinut pre fata lui un fecior al lui Costandin, anume Serban ;dela Dumitrasco, ca i-au fost nepot de var-premare, si caci1-au crescut in casa lui, si 1-au tinut ca pre feciorii lui, si1-au boierit.

Unii ca acestia sä fie de trei on anaftema !

1 Fiica viteazului Radu-Voda erban. Sora ei luase pe singurul flual lui Mihai Viteazul.

2 indemnasi.

terii.

partile.

,

CAP. 1V.

Rascoala impotriva Grecilor lui Radu-Voda Leon.(DIN CONSTANTIN CAPITANUL FILIPESCU.)

inteaceste vremi, Turcii, vazand ca Domnii terii se hai-nese de catre Imparatie, au poruncit sh fie obiceiu, de altreilea an sh mearga Domnul la Poarta, sh sarute minaimph.ratului, sa-si inoiasch Domnia, si acest obiceiu multavreame au tinut. Ci dar, find porunch la Radul-Voda shmearga la al treilea an la Poarta, s'au rugat boiarilor teriish-1 mai priimeasch sa le mai fie el Domn ; si au priirnitboiarii sh fie asa, si au purces-cu totii impreuna cu Domnulshu la Odriiu [Adrianopol].

Si mai nainte au trimis pe Draghici Spatar [Cantacuzino] shgiseasch bani de poclonul Domniei dupre la prieteni, si shdea in stire ca vine Domnul, udandu-1 ca este bun cu tam sicu boiarii. Si, mergand Domnul acolo, n'au facut zabava multa,ci i-au dat Domnia, si, dandu-si ploconul de Domnie, s'aurugat sa mearga pre la Tarigrad sa-si vaza casa, si 1-auMeat; dar nu-i era pentru vederea casii, ci pentru man-drete, ca sa se primble pren Tarigrad cu pompa domneasca,sh-1 vaza prietenii.

Si, slobozindu-1, au mers pre la Tarigrad, si de acolo auvenit in tars.

Inteaceste vremi, fiind Draghici Spatariul la Tarigrad cuRadul-Voda, s'au razbolit 1 si an murit, si 1-au adus la Co-

1 Imbolnavit.

I.

.

156 CONSTANTIN CAPITANUL FILIPESCU

mana, la manastire, de 1-au ingropat. Zic unii ca 1-artravit Grecii, iar altii zic ca au murit de ciuma,du pre,cum in urma s'au dovedit.

Si, viind Radul-Voda in tars, dupe cum s'au zis mai nainte,iar au petrecut bine cu totii pans la o vreame. Iar dupaaceia 'jar au incept Cantacozinii a amesteca lucrurile, pre-cum au fost invatat, si a turbura pre unii den boiari, zi-candu-le ca au auzit ca s'au sfatuit oamenii Radului-Votia,Sofia laul Clucer si Balasache Mamie si cu altii ca sa-ionioare, Indemna ca sa se scoale asupra Radului-Vodaai asupra oamenilor lui, sa-i scoata afara den tarn (careaceasta nu o Ikea de alt, numai sä fie totdeauna ei mai mull):

Si boiarii, alunecandu-se cu firea ca vor fi acelea carrele zic ei, au scris pre la capitani, pre la. iuzbasi 2 (fiindSpatar-Mare Serban Cantacozino 3), sa se stranga toti la 136.-curesti Radul-Voda nimic de acestea nu stia. Si, stran-gandu-se numai, intr'o zi, den Curtea Domneasca au facutradicare si au inceput a striga ca va, sa-i omoare Radul-Voda. Si au iesit boiarii si gloata, strangandu-se la Mitre-polie, la Vladica 4 Teodosie, spuindu-i jalba cum au vrut sa-iomoare Grecii. Ci nu tree& vreame multa, vent si Radul-Voda. Si multa pricing au avut cu boiarii, si se duse la Curte.

lar boiarii se dusera de masers noaptea cu paza buildde frica Radului-Voda, si s'au gatit noaptea de tale, si aJoao zi dans-de-dimineata au purees la Enisar 5, unde era im-paratia; sa parasca pre Radul-Voda si pre Greci. Radul-Voda Inca au trimis pre Alixandru Armas si pre DumitrascoPostelnic Caramanlaul, de olac, sa ajunga la Caimacamul saspue jalba, si cum ca fara nicio viva s'au radicat boiarii

1 Cronicarul e pornit cu dusmanie asupra Cantacuzinilor, can insl,in lupta for cu Grecii, se sprijiniau pe tara intreaga.

2 Otiteri, dupa turceste : cel ce are o suta de oameni in seama lui.3 Fiul lui Constantin eel ucis la Snagov.4 Mitropolitul.6 limiter. in Tesalia.

,

,fi

si

si-i

RASCOALA iMPOTRIVA GRECILOR LUI nAou-voDA LEON 15T

asupra-i cu para. Si, fiind Caimacamul prieten, s'au si maniat.pre boiari. Si, mergand boiarii la dansul, i-au mustrat rau,.si, de n'ar fi facut boiarii un mestesug suptire, n'ar fi pututsa-1 biruiasca.

Si, necrezand Turcii nici pre boiarii terii, nici pre RadulVcda, au trimis un Aga la Bucuresti, sa vie sa cercelucrul den ce li-au venit galceava, si, cum va afla, Sa seducA inapoi sa spuie. Deci boiarii se ingrijara, teman-du-se eh, mergand la Radul-Voda, it va apuca cu vorbe, cudaruri, si se va intoarce lucrul spre raul lor ; ci cauta onaca acela, care sa aiba prietesug cu Aga, sa-1 apuce ei maiinainte cu daruri, sa nu li se faca vre-o peire. Si gasirapre un Pavel Grec, carele de multe on cerca la Turciis Domnia terii : pre acesta aflandu-1 ca este prieten cuacel Aga, s'au rugat lui sa graiasca. cu Aga, mergand acolorsa nu se asculte cuvintele Radului-Voda, ci sa graiasca debine pentru boiarii terii. fagaduira multi bani, iar luiPavel If fagaduira sa-1 ceara pre el Domn. Acestea auzindPavel, cu toata puterea lui au impacat cu Aga Turcul cemergea in tara, si indata pe loc intre Turc mare ajutorintAau facut boiarilor, nadajduind Doamnia.

Deci boiarii trimise de olac la boiarii ce ramaseaSe intara, dandu-li stire pentru Turcul ce vine, zicandu-li sascoata tara multi inaintea Turcului, sa se jaluiasca deRadul-Voda si de Greci. i asa au facut. Au scos de totfeliul, mueri, feate, care -in zicea ca le-au rusanat copiii, sica le-au facut acel lucru grozav ; featele zicea ca si-aubatut joc de dansele ; oamenii, carii zicea ca i-au pradat,i-au caznit, si altele. .

Deci, Intorcandu-se inapoi Turcul, si spuind celor marijalbele ce facea tara, au dat viva Radului-Voda, si 1-au ma-zalif. Si boiarii s'au indreptat, si li-au dat voe sa-si aleagaDomn care vor vrea, si sa.-1 duca sa-1 imbrace cu caftan. Ci ei,dupa tale mergand, socotise pre Antonie Vornic de Popestiden Prauva [= Prahova]. Ci -1 gatira si-1 imbracara cu caftan

sa

Si-i

458 CONSTANTIN CAPITANUL FILIPESCU

klomnesc, iar Pavel cel ce astepta boiarii dupa cum vor-bise cu el, ramase in dasart, si-i dedeara boiarii o

Acestea facandu-se, au trimis Turcul de au radicat preRadul-Voda, §i au prins pre doi boiari greci carii zicea ca eramai zorbale, pre Sofia laul si pre Balasache. Ci pre Sofia-

tiindu-1 inchis spre ocna catava vreame, 1-au spanzuratla ocna, iar pre Balasache 1-au dat in mainile unor doro-banti, de 1-au trecut Dunarea si i-au dat drumul Tarigra-dului. Iar pre ceilalti Greci mai mici, cum Pascale Grama-ticu', si altii, atata bataie li da slujitorii, cat ma mir ca traie.,mai ales pre Pascale, ca 1-am Vazut cu ochii cand 11 scoteaden camara clued. cu palme, care palme, de dese si demulte, nu mai avea numar. Altul, iar, care i-am uitat nu-mele, de multa bataie si palme gandea ca va sä tnoara, cistriga popa sa.-1 cuminece.

Ca acestea si altele mai multe au patimit Grecii la sfar-situl den pricina si indemnarea Cantacozinilor.

laul,

si-1

Radului-Voda,

A

CAP. V.

Suirea in Scaun a lui Constantin-Voda Brancoveanu(16881).

(DIN RADU GRECEANL.)

Atunci dar, dupa a raposatului Serban-Voda [Cantacuzino]petrecere 2, numai de cat toata boierimea terii, la Mitropolieadunandu-se si sfat pentru alegerea de Domnie facand, asa cutotii, dela mic pang la mare, pre acest Constantin Branco-veanul Vel Logofat de Domnie au numit. Care le nefiind si de

Tanga oasele lui Serban-Voda aflandu-se, si de cele alece trebuia, grijind, iar Sfatul si toata adunarea boie-

rimii ce se afla la Mitropolie, au trimis pre Preda Brata-sanu Vel Pitar, i Radu Golescu, de 1-au poftit ca sh meargaacolo. A carii chemari macar ca .pricina nu o stia, iar nicidin obste a lesi putea, fara cat a merge. Si asa, mergandtoti numai deck la un cuvant fiind, ca sa primeasca sta-panirea terii 1-au poftit, pentru ca nu era altul obstii maiplacut decat Maria Sa, nu numai pentru multa vredniciesi intelepciune ce avea, ci mai vartos pentru multele blan-dete si faceri de bine, care spre toti, Inca din boierie, avea,§i toti de acestea ale sale, bune fapte incalziti era.

Caruia dar foarte cu greu jugul stapanirii a-1 lug paran-

1 Listci Domnilor munteni dela Radu Leon inainte : Antonie dinPopesti, eau Popescu, 1669-1672 ; Grigore Ghica, 4672-4674 ; Duca,4674 -4678; .erban Cantacuzino, 1678-1688.

2 RAposare.

fata,mortii,

--

460 RADU GRECEANU

du-i-se, in multe feluri s'au aparat, indestulat find de totbinele si cu fericit traiu intru ale safe traind. Tar nici in-troit chip sa urmeaze puted, de vreme ce dela Dumnezeuoranduiala era, dupa cuvantul carele zice : aca tot daruldesavarsit de sus este pogorat». Precum in urma aeveafaptele s'au vazut, ca minunate si marl chivernisiritului acestuia si ocarmuirii au facut intru nenorociteleaceste vremi, ce au fort,--L-cat altul lucrurile la cap si la sä-varsit ca acela a aduce n'ar fi putut ; care mai in jos prerand le vom zice, pang in cat si la ce stepena 1 ticaloasaaceasta tars au ajuns.

Fiind dar, precum am zis mai sus, adunarea toata la Mi-tropolie : toga, boierimea terii, si slujitorii, si Dionisie Pa-triarhul Tarigradului, care atuncea aicea se alla, si ParinteleTeodosie, Mitropolitul terii, era si un,Capigibasa 2 impara-tesc, anume Ahmet-Aga, care mai nainte venise cu trebila Domn, si alti bogati Agi, cari atuncea in tara se alla.

Deci, vazand si ei cu totii alegerea si socoteala cea deobste, ce se Meuse pentru Domnie, iar Capigibasa numaidecat pre acest Costandin Brancoveanul Vel Logofat cucaftan I-au imbracat. Si asa boiarii, impreund cu arhiereii,luandu-I, in biserica au mers, si, ducandu-1 Parintele Pa-triarhul in oltar, molitvele de Domnie i-au cetit; sfantulpreastol incunjurandu-1,dupre eel ce Domnii se Incoroneaza,obiceiu.

Deci, iesind din biserica, indata si cal de Domnie i-auadus. Cu toga podoaba si toti slujitorii si toga oranduialadomneasca find, au incalicat, si la Curtea Domneasch cucinste si cu pompa mare au mers, si intaiu in BisericaDomneasca au intrat, si, cantand axionul, dupa obiceiu,sfintele icoane au sarutat si, juramantul acolea cu boieriiincredintandu-se in sfanta Evanghelie, ca cu Maria Sa indreptate sä tie, dupa aceia in casele domnesti, in Divanul

1 Treaptl.2 Capetenie de Portari.

parnan-

SUIREA IN SCAUN A LUI CONSTANTIN-VODX HFIANCOVEANU 161

cel mare suindU-se, in Scaunul domnesc au sezut, si, cutunurile dand, mare veselie in toata politia 1 s'au Mout, deDomnie noua, care dupa placerea a toata obstea se Meuse.Si, dupa aceasta, a doua zi, si oasele lui Serban-Voda au ra-dicat, impreuna cu toata boierimea si toti arhiereii si preotii,de 1-au dus la manastire la Cotroceni, cu fala si cu cinstemare, ca pre un Domn, si, facandu-se slujba pogribanieicum se cade, 1-au ingropat in biserica.

1 Ora§ul.

11

r=

CAP. VI.

infrangerea ostilor imparatestide Turci si Romani la Zaresti in Ardeal (1690).

(DIN MEMORIILE LUI RADU POPESCU.)

Insa nu s'au odihnit cu gandul lui [Constantin-Voda Bran-.coveanul] ca sa nu rasplateasca Balaceanului 1, care au fostindemnatoriul lui Haisler 2 si la toti mai marii Nemtilor,de au facut atata hats si prada pamantului, si lui-Haisler Inca pogoare nasul cel mare al mandriei lui.Ci s'au unit in vorbe cu Tucheli Groful 3, care era din Tara!Ungureasca de sus, si au fugit la Turci, pentru necazul Nem-tilor, ce4 Meuse, care §i in gratia imparateasca se afla cuosti cateva, asteptand sa-1 faca Turcii Craiu in Ardealsau in tara lui cea de sus, Ungurime.

Cu acesta unindu-se Costandin-Voda, cunevointa lui it va bags in Ardeal si altele, care, instiin Vincitoate acestea pre meghistanii Portii, si rugandu-se amandoiImparatului turcesc ca sa li dea osti, sa mearga in Ardealasupra Nemtilor si sa iea Ardealul, le-au dat caliva Patti,cu oaste turceasca, find Serascheriu 4 asupra ostilor Funduc-

1 Ginerele lui erban Cantacuzino ; sprijinit de Nemti, in slujba caroraintrase ca other, void Domnia terii.

2 General impAratesc care venise cu oaste in Lard §i o costase chel-tuiala mare.

3 Contele Emeric 'Moly, care fusese proclamat, de nemultAmitii Custapanirea austriacd, rege al Ungariei.

4 Generalisim, cea mai mare cApetenie.

,

[---paguba]

fagAduindu-i ca

.

, -

sä-i

164 RADU POPESCU

Pasa, si pre un Sultan tanar cu Tatarii, care-i zicea Chiu-ciuc-Sultanul. Cari, viind toti aici in tars, s'au impreunat,puind tabara din sus de Potlogi 1.

De acii Costandin-Voda, avand oameni ai muntelui, de spreRucar si Dragoslavele, carii stia plaiurile, au purees catraArdeal, facandu-se cuvant ca vor sh mearga pre la Bran .sa treaca. Iar, cand s'au apropiat de munte, au lasat dru-mul Branului si au luat alt plaiu, care pogoria in Ardeal,den sus de Bran. Si pre acela au mers, si s'au pogorat toataoastea cu nevoie mare, atat cat nu mai avea nadejde sa semai intoarca pre acea tale. Insa Tucheli, cu Marzacii, si cuBasil, si cu oastea lui Costandin-Voda. Iar Costandin-Vodasi cu Chiuciuc-Sultanul au ramas in Ardeal, unde priviafoarte bine randuielile ostilor cum se randuia si venireaNemtilor, cum venia in randuiala lor.

Care, apropiindu-se unii de .altii, au dat razboiu loarte,amandoaua partile, si mai cu vitejie Turcii,de vreme cetoata nadejdea for era pierduta de a se mai intoarce inda-rat. Si, slujindu-li norocul, intr'o clipeala au intratsi au inceput a-i taia, cat putini au scapat, si campurileera pline de Nemti, si de Secui, Unguri.

Si intr'acest razboiu au perit si Telechi, ghenerariul Hugo.-rilor Ardealului, si Aga Costandin Balaceanu, ginerele luiSerban-Voda ; si au prins viu pre Haisler, ghenerariul Nem-tilor ; si, de spre partea turceasca, Inca au perit Pasa-Seras-cheriul. Iar Costandin-Voda, vazand ea biruiesc Turcii preNemti, s'au pogorat cu Sultanul in vale, si s'au .impreunatcu Tucheli. Si, find toti acolo, atuncea adusera pre Haislerlegat ; caruia i-au zis Costandin-Voda «Jupane Haisler, ti-amadus oaspetii; cari ti-am scris ca-ti voiu aduce ; primeste-h.Iar el raspunse lui Costandin-Voda c(Nu te bucura deaceasta intamplare, ca, de am pierdut noi razboiul, Impa-ratul nostru mai are ca noi multi ; ci te bucura de vraj-masul tau, de Balaceanu, ca au perit. Ca eu pentru ca sa-1

1 Mosia din Dambovita a Brancoveanului. Se mai pastreaza rAmasi-tele frumoaselor Curti pe care le-a facia el acolo.

_-

:

:

iNF16.NGEREA 0§TILOR iMPARXTE§TI 165

mantuesc pre dansul am cazut in robie, si, de sant si rob,2stazi am cazut in robie, iar to esti rob de cand to -aufacut tata-tau».

Deacii intreband Costandin-Voda, untie au perit Balaceanu,au trimis slujitori, si 1-au adus acolea mort. Ci capul 1-autrimis la Bucuresti, de 1-au pus intr'o sulita in zioa deSanta-Maria Mare,ca intr'acea zi se laud. Balaceanu ca vasa fie in Bucuresti. Iar trupul i-au ramas acolo, batjocuraoamenilor.

Dupa aceia iarasi Tucheli, cu Costandin-Voda si cu Turcii,au mers china Sibiiu, impreund si cu Tatarii, poruncind tu-turor Ardelenilor boiari, sal se stranga la satul Cristianul,care este langd Sibiiu. Si toti s'au strans, impreund cu altiArdeleni, bucurandu-se toti de peirea Nemtilor. Si 1-au in-coronat pre Tucheli Craiu Ardealului.

CI nu multa bucurie au avut, ca Badesis, ghenerariul 1 ceera preste ostile nemtesti cele mari, auzind de intamplareaNemtilor celor din Ardeal, si cum ca Tucheli s'au inco-ronat Craiu Ardealului, au lasat calea Beligradului, si auvenit in Ardeal. A caruia venire auzind Tucheli, si Turcii,si Tatarii, nimica n'au mai statut, ci s'au intors indardtpe 'ncet, si pre la Teleajan au trecut in Tara-Romaneasca,

find calea mai larga luand Tucheli multa boierimea Ardealului cu dansul.

Si, dupa ce au trecut aici, Turcii si Tatarii s'au dus prela locurile for ; iar Tucheli au mai zabovit in tara, ducan-du-se pe 'ncet la Diiu, unde-i era dat iernatic. Si multe ja-furi si rautati au facut in tara. Dintru care au intratvrajbd intre Costandin-Voda intre dansul. Deacii si Cos-tandin-Vodd au trimis slujitori asupra lui, si, unde gagaoameni de ai lui, ii omoria fard mild.

Iar, dupa ce au trecut el la Diiu, au avut tara odihna.

1 Marchizul de Baden.

r-

,.

si

3.:

CAP. VII.

Caderea si moartea Brancoveanului (1714).(DIN CRONICA LUI RADU POPESGU )

to mijlocul vremilor acestora, Cantacuzinii, carii purureaau fost vicleni Domnilor, si n'au fost odihniti de niciunDomn, si acum, la Costandin-Voda, au inceput sa-1 vicle-neasca si sa.-1 dezradacineze din fata pamantului, neavandalta pricing, fara numai rautatea tor, aceia ce din fire o auavut si mai d'inainte. Ca nu li-au lipsit, in zilele lui Cos-tandin-Voda, niciun fel de bine ca sh nu-1 aiba : voie ye-ghiata 1, sfetnici ai Domnului, plini de bani, de sate, de vii,fara bir, fara Imprumutari, precum altii ai terii da, iar eineci cum. Zic adevarul, iar nu minciuna, ca mai bine traiaei deck Costantin-Voda ; ca el aved grijile Domniei, iar eiavea primblarile, si desfatarile, castigurile, si tot binele.Dar tot nu era multamiti de binele acela, ci poftia si maimult : adeca Domnia. De care, vazand pre Domnul ca s'austricat de spre toate partite, mai vartos de spre Turci, cunumele ce si-au castigat ca este hain, cu aceasta au socotitca-1 vor surpa.

Si au inceput a scrie carti la Imparatie, si le-au pecetluitcu pecetile, facute la Brasov, ale tuturor boiarilor terii, intaina luand izvod 2 de toate pecetile, si o seams de boiari

1 Trecere.2 Copie.

I

si

168 RADU POPESCU

nu stia de aceasta nici cum. Si, cu acele arzmazare 1, 1-aupark la imparatie in multe randuri. Dar nu se incredeaTurcii sa trimita sa-1 mazaleasca, temandu-se ca nu vorputea pune mama pre dansul.

lar, cand au fost mai pre urma, atland ei organ ca acelapre un Costantin Diichiti, care era vataf de aprozi la Cos-tandin-Voda, si, vrancl sa se duca la Tarigrad cu voia Dom-nului, pre acesta 1-au gasit, si i-au dat carti ca sa le deain mana Imparatului: intru care fagaduia ca sa nu fie grijaca va scapa Costandin-Voda, ca ei 11 vor prinde vor dain mana tmparatului. Pre care Diichiti si din gura 1-au in-vatat asa sd spuie: ca nu va scapa d'inaintea for Costan-din-Voda.

Deci, mergand la Tarigrad, si (land cartile, si zicand dingura cele ce-1 invatase, s'au incredintat Turcii. Si, avandsi mai d'inainte aht ' ca sa -1 prinza, dobandind mijlocitoripre acesti aitanici-Oglulari 3, adeca pre Cantacuzini, «FedoraDraculuiD, in taint foarte au gasit pre Imbrihorul-cel-mareirnparatesc, si pre Mustafa-Aga Capegiu', si i-au trimis, deWart stiut nimenea, ca sa vie sä stranga osti de pre mar-gini, si sa prinza pre Costandin-Voda.

Carii, viind pant la Rusciuc amandoi, de acolo au trimisInainte pre Mustafa-Aga, cu fermanuri 4 de mazalie, si cuferman sä puie alt Domn, dandu-i porunca Imbrihorul ca,de va sta irnprotivd Domnul, sa-i faca stire, ca sa vie si elcu ostile turcesti, sa-1 prima.

Insa, la 24 ale lui Martie, sosind Mustafa-Aga, Miercuri,In saptamana cea mare dela Pasti, si impreunandu-se cuDomnul, i-au spus mazalia. Deci, ce sa faca, Costandin-Vodanu stia, fart numai lacrami si rabdare. Mustafa-Aga au in-

1 Arz-mahzar, plangere,2 Patti.3 Asa li ziceau Turcii Cantacuzinilor, dupa stramoaul for Mihai, po-

reclit ySaitan Oglu, adeca «puiu de dracD, pentru vicle§ugurile lui gre.

4 Acte imparateqti, la Turci.

r

.

a.,

ce§ti.

si -1

bulbs.

CADEREA SI MOARTEA BRINCOVEANULUI '169

.ceput a pecetlui camarile cu averile lui, si 1-au dat in che-Asia boiarilor pre Domnul, ca sa nu fuga, si s'au dus lagazda.

Dar ticalosul cum vrea sä fuga, ca rudele lui, Cantacu-zinii, era mai mari peste ostile terii, si ei era vicleni siparasi, carii se bucura ca vazuse aceia ce poftise ?!

In noaptea aceia, Miercuri spre Joi, au mers Mihai Spa-tariul Cantacozinul si Stefan Spatariul Cantacozinul la Mus-tafa-Aga, avand dragoman pre Caramanlau' Portariu', si i-aufagaduit bani multi, sä stea la Imbrihorul sä puie pre StefanSpatariul Domn.

Si, plecandu-se Mustata-Aga, indata au scris la Imbriho-rul, cu multe fagaduieli, si i-au facut isprava, sä-1 facaDomn pre Stefan Spatariul. Si, a doa zi, Joi, viind Imbri-horul in Bucuresti, au grabit de 1-au facut Domn. Si Vi-neri, de dimineata, 1-au radicat pre Costandin-Voda., cu toatarasa lui, si cu toti ginerii lui, de i-au dus la T ari gra d , sii-au Inchis in Edicula 1.

Iar Imbrihorul au ramas aicea de cerca cu Stefan-Vodaavutia lui Costandin-Voda, ce ramasese pre la unii, pre laaltii, si, cu groaze mari ce da oamenilor, toga avutia s'auaflat si s'au dat la Imbrihorul : galbeni, bani de argint, sculede our si de argint pre la multi s'au gasit, pentru ca, defrica si de groaza ce li punea inainte, cei ce nu le vormarturisi insusi, si pre urma se vor afla, fiestecare, ce aveadat de Costandin-Voda ca sa le pastreze, le ducea si le dala Stefan-Voda, si Stefan-Voda le ducea la Imbrihorul.cu mare nevointa, din toga inima, se silia Stefan-Voda1 se gaseasch toata avutia, ca sa nu ramaie nimica negasit.

Dupa ce dar au luat Domnia, numai trei zile au trecut,si au trimis degrab' pre Costandin Stirbeiu Banul si preRadul Dudescu, cumnata-sau, pre care si Logolat-Mare itMeuse, de s'au dus la Tarigrad, zicandu-li sa. grabeasca sa

1 Edicule, «Cele epte Turnurin, inchisoare la Constantinopol pentru,prin§ii de Stat.

,

Si,ta..

.

170 RADU POPESCU

mearga ei mai nainte de Costandin-Voda, sh dea cartile IaImparatul, la Viziriul, si sa fie cu acea nevointa, cat sä nuscape Costandin-Voda si feciorii lui, vii. Care s'au facut, ca,prin multe arzuri 1 de Ora ce s'au''dat, la sfarsitul careau poftit Stefan-Voda cu ai lui, au venit lucrul. Ca cu atataosardie era Stefan-Voda ca sa stinga casa lui Costandin-Voda, cat limbo de om nu poate povesti, si nu numai casalui, ci si viata for s'au nevoit sa o stinga.

CA, intamplandu-se si un Hasichiu 2 ce venise aici pentrutrebile acelea de s'au dus la Targoviste, si pe la Potlogi,cercand avutli, iar spurcatul Stefan -Voda mai nainte autrimis boiari si slugi de ale lui de strangea oamenii de prinsate- si iesia inaintea Hasichiului, de se vaita de Costandin-Voda, i-auca., saracit, i-au pustiit, si altele ce-i invata ei shzica. Si inaintea lmbrihorului Inca au scos multi oameni,de se jaluia, cat au fost aicea in taxa, si lua arzuri dela

dupa jalbile mojicilor, si le trimitea la Imparatie.Si, la ducerea lui, asijderea, n'au lasat a nu scoate pre la,toate drumurile trambe de oameni, din Bucuresti pans laGiurgiu, de se jaluia.

Acest fel de ajutorinta au facut Stefan-Voda varu-saului Costandin-Voda; in loc sa-i faca bine pentru binele ceau avut casele for dela dansul, el cu acest fel de lucruriit ajuta rasplatia. Cu toate acestea ce se nevoia Stefanpentru stingerea varu-sau, lui Costandin-Voda, n'ar 11 putut,si el, si feciorii lui ; numai hotul acel batran, tats -sau, Cos-tantin Stolnicu' 3, §tiind toate tainele nepota-sau, Costandin-Voda, pentru ca le spunea toate, avandu-1, nu ca pre ununchiu, ci ca pre un tata, au stiut si cartile dela Nemtisi dela Moscali, care-i Meuse acei Imparati, hrisoave, sh fie

feciorii lui Printipi, Cnezi. Si, luandu-le de unde aufost, insusi batranul acela le-au adus la Imbrihorul de le-au

1 Jalbe.2 Dintre bostangiii (gradinarii) cari Ocean parte din straja Sultanului,8 invatat boier, care a scris o cronica, din care am reprodus o parte-.

Fusese la Venetia si la Padova.

dansii,

.

si-i

l si

CADEREA SI MOARTEA BRINCOVEANULUI 471

dat, rugandu-se ca sa le des in mana Imparatului, sa vazaviclesugurile lui Costandin-Voda. Si, laugh alte pari rele ceva fi mai zis, si aceasta i-au pus inainte ca, de nu vaomori Imparatul pre Costandin-Voda si pre feciorii lui,odihna Domnia si tara nu va avea, si va amesteca multe,de va face vrajba intre Imparati.

Aceste carti, luandu-le Imbrihorul, si ascultand si ziseleacelui rau batran, data s'au dus la Imparatul la Tarigrad,le-au dat imparatului, si i-au spus si din gura eke rele austiut. Deci Imparatul, tare maniindu-se, au poruncit de auadus pre Costandin-Voda si pre feciorii lui, cate patru, ina-intea lui unde sedea, intr'un foisor de Tanga Mare, si le-autaiat capetele inaintea lui, insa intaiu ale feciorilor, deaceia al lui, in zioa de Santa-Maria Mare.

Si ass s'au sfarsit Costandin-Voda, cu feciorii lui, si cuavutia lui, viindu-i peirea dela neamul lui, pre carii i-aucinstit, i-au imbogatit, de era ca niste Domni ; iar ei cuacest fel de multumita i-au rasplatit.

Iar aicea, in tara, s'au aratat o minune mare, vrednica.de scris :

Fiind Doamna lui Stefan-Voda la Manastirea-de-un-lemn,mergand pentru evlavie, in zioa de Santa-Maria Mare, candau taiat pre Costandin-Voda si pre feciorii lui in Tarigrad,intr'aceiasi zi o au ajuns si pre Doamna 1, la manastire, onevoie mare, de Ikea toate grozaviile. Si ei nici cum nusocotia eh au venit bataia lui Dumnezeu, de li platestedupa faptele Tor; ci s'au banuit pre o sor' a mane-sii, ma-tusa Doamnei, anume Olimbiada, calugarita de multi ani,ca ea ar fi facut fermece, cu alte muieri, de o au ajunsnevoia. Ci pre matusa-sa o au trimis la alts manastire decalugarite, de o au zidit intr'o chilie ; iar pre dos muieri,ce mai era impreuna, le-au spanzurat.

1 Pauna, din neamul Grecenilor.

.

,

,

PARTEA a V-a.

Fapte si suferintedin vremurile mai nouL

r -

CAP. I.

Pribegia Moldovenilor la Muscali dupd trecerea nenorocitaa lui Dimitrie-Voda Cantemir la dansii (1711) 1.

(DUPX JOAN NEGui.c.E.)

Deci, dela Prut, Dimitrasco-Voda au purees in sus din-preuna cu Moscalii, si au trecut pre la Stefanesti Prutulin ceia parte. Si de' acolo au mers drept la Movilau, laNistru.

Deci, cati boieri, si altii mai de gios din Moldoveni, ce auiesit cu Dimitrasco-Voda din Iasi, si au purees cu obuzul 2,auziau ca au iertat Turcii pre cei gresiti, dark nu maiputeau sä se intoarca inapoi, sau sh fuga intealta parte dinobuz, caci ca pradau Dontii 3 si Cazacii lui Mihorodschi si a'lui Tantschi pre tine gasiau in laturi de obuz, de-i lasaunumai cu sufletele. Ce nu avea putinta sä se duck intealtaparte, co li-au cautat numai sa se tie cu obuzul, cu Di-mitrasco-Vodk. Ca, cand au venit Imparatia, avea. ucaz

1 Lista Domnilor moldoveni dela Vasile Lupu inainte : Gheorghe I,Stefan 4653, 1653-1658 ; Gheorghe II, Ghica 4658-1659 ; Constantin Ba-sarab 4659-1661; Stefan X pefanit,A) 4659 ; Istratie Dabija 1661-,1665 ; Gheorghe III Duca, 1665 - 4666; Alexandru, 1666-4668 ; Gheor-ghe III Duca, 1668-4672 ; Stefan XI, Petriceicu 1672-1673, 4673-4674 ; Di-mitrie (Dimitras6u) Cantacuzino 1673, 4674 -4675; Antonia Ruset 1675-1678 ; Gheorghe III, Duca 1678 -1684; Stefan XI, Petriceicu 1684; Di-mitrie Cantacuzino 1684-1685 ; Constantin Cantemir 1685-1693.

2 TabAra.8 Cazacii de Don.

Ilia,

176 IOAN NECULCE

oastea de .nu strica nimeni nimica; iara, la tutors, stricatttot ce gasiau.

Sosind obuzul la Movilau, la Nistru, se luase niste Ta-tari, ca vre-o do5, sute, in urma obuzului, si, pe tine gasiau,tot luau. Si au dat preste dansii Ivanenco Polcovnicul sicu Tantschi, cu slujitorii lor, moldoveni, ce erau la stea-guri, si i-au t5iat pre Tatari, si au prins vii vr'o cinci sere;si i-audus la imparatul. Si au pus de i-au spanzurat inIna lul Nistrului, incaltati, imbracati.

Tara, dupa ce au trecut Moscalii Nistrul in ceia parte,u scris Imparatul Moscului 1 la Turci ca, de n'or pornl

pre Craiul Svedului pang in douasprezece zile, si 1-or maitine acolo la Tighinea, el Inca a strica pacea, n'a

Dimitrasco-Voda au facut cautare tuturor Moldovenilor,cAti erau cu dansul, si i-au intrebat Merge-vor cu dansulla Mosc, au ba ? Ce toti au priimit, ca intr'alt chip nuaveau cum zice ; ca nu aveau cum merge intr'alta parte,de raul talharitului 2, Si i-au scris Dimitrasco-Voda pre totiintr'un izvod, si 1-au dat la Imparatul de 1-au iscalit cumana lui. Iara boierii si slujitorii acestii erau, anume :

Joan Neculce, Hatman ; Savin Zmucila, Vel Ban ; Gheor-ghita, Vel Paharnic ; Iordachi Alistarh, Vel User ; PavelRug inA, Vel Comis ; Mogalde, Sardar ; Ilie Abaza, Vornicde spre Doamna 3 Dimitrie, Aga ; Joan Mirescul, Polcovnic ;Ioan Banarul, Vel Capitan ; Braha, Capitan do' darabani ;Motoc, Jicnicerul ; loan Zarul, vatav de copii 4 ; Nour Zarul,Postelnic; Constantin Zarul, Medelnicer; Vasili Zarul, tij [tot'Medelnicer ; Mechichi, Stolnicul; Antioh, Camaras ; Constan-tin Parcalabul, Medelnicer; Dima, basbulucbas 5; Ciute, CA-

1 Petra mel-More, pe -care tocmai it bAtusera Turcii la Stanileqti perPrut.

2 Talhari pradau in tam fara Domn.3 Avea grija cAmarilor Doamnei.4 Copii de cash ai Domnului.5 CApitan de oaste turceasca.

tine-o.

-

'

,

DIMITRIE CANTEMIR

Q., ,g

,

0,-*P4OFe°

PRIBEGIA MOLDOVENILOR 177

pitan ; Apostol, Capitan ; Toader Mirescul, Capitan ; PavelMirescul, Capitan.

Toti acestii altii mai prosti si mai de gigs slujitori, cariiaice nu s'au putut insira anume, i-au scris Imparatul inViStieria lui, de s'au dus cu Dimitrasco-Voda. Si atunce audat imparatul lui Dimitrasco-Voda." doa mii de ruble, sa-itie de cheltuiala lui si Moldovenilor, 1-au randuit samearga sa ierneze la Harcov, preste Nipru, dincolo de TaraC:'zaceasca, in Slobozie, aproape de Azac 1. Ca acolo se cer-suse si el, laudandu-i unii din Moldoveni carii stiau, zicandca este loc bun. Si au pbruncit Imparatul lui Apraxin,cneazul si gubernatul 2 de Azac, sa deie lui Dimitrasco-Voda iernatic bun, lui si Moldovenilor lui, dandu-i sidoh sute de draguni 3 sa mearga cu dansul.

Iara lui Ren 4 General, si Tomii Spatar, li-au scris tmpa-ratul Moschicesc, si au trimis cu cartile pe un om al lui,si d'impreuna cu un om a Vezirului, sä lase Braila si savie dupa dansul in sus. Deci, Toma Spatarul, cum au auzit,cum au fugit in Tara Ungureasca, de si-au mai apticat cateceva de acolo, si pre urma au mers la Imparatul la Petri-burg 5, cu cativa Munteni ce au fost cu dansul la Braila.Si 1-au facut Imparatul gheneral, da pre an leafa cate cincimii de ruble ; si cu vreme si-au adus si giupaneasa dinTara-Munteneasca ; si i-au dat sate in Tara Moschiceasca,de chiverniseala vietii lui. Si, traind Toma acolo cativa ani,In targ in Periaslav, didese si acel targ, supt stapanireaimparatiei Moscului, s'au schimbat si el din viata aceastalumeasca ; iara giupaneasa lui au ramas si pana acme, si

1 Azov, cetate la Marea CaspicA.2 Guvernatorul.3 Dragoni.t Ronne, care luase Braila, cu Toma Cantacuzino, varul lui -Voda

Brancoveanu, -- pornenit de cronica indata dupd dansul.5 Petersburg.

12

si

si

ca-i

si-i

178 LOAN NECULCE

cu un copil 1, de traieste cu pace pre acele mosii ce i-audat Imparatia.

lard Ren Gheneral s'au radicat dela Braila cu toata oastea,si au purees in sus pre Siret, pre la Cernauti, tot stricandsi mancand ce gasia prin tara. Si tara fugise dela camp la,munte. Si, data au auzit ca vine Ren Gheneral pre acolo, semiry incotro vor mai fugi. Deci Ren dela Cernauti autrecut Nistrul in ceia parte, pre la Hotin,-si au agiuns obuzulcel mare, ce era cu Seremet acolo, la Polona.

Iar Imparatul Moscului, dela Movilau, si-au luat douasute de draguni, si au purees in sus pe Nistru, pre la Ca-menita, si acolo s'au despartit de obuzul cel mare. Si delaCamenita au luat in sus prin Tara Leseasca, d'impreunacu imparateasa lui, Ecaterina, 'Ana la Var.sav 2, la ScaunulCraiesc, unde au gasit pre Avgust Craiul Lesesc, de s'ausfatuit, si s'au odihnit vre-o -trii-patru zile. Si atunce- I-aucinstit Craiul Avgust. Si, sezand la mass cu Impara-teasa, si Craiul si Craiasa, si cu multi domni lesesti,intre aceidomni Most -au si Adam Sinayschi, Hatman, si cu Hatmaneasalui intre alte voroave multe, cam cu gluma, zis-auHatmaneasa lui Sinayschi catre tmparatul Moschicesc acestecuvinte : «Mult ma mir de voi, Imparatii si Craii, cum denu va tineti de cuvant si ne amagiti pre noi. Ca, mai an-tarti, ne-au zis noua tuturor Lestelor Craiul ,5vedului a sane gatim cu totii sa mergem sa iernam in Stolita 4 Mos-chiceasca impreuna cu dansul ; si noi, cand ne gatiam samergem, pre cuvantul lui, el ne-au amagit si n'au mere inStolita, ce s'au dus la Tighinea. Si, acum, Imparatia Ta ni-aizis sa ne gatim sa mergem la Tarigrad, si noi ne bucu-

1 Dela el se trag Cantacuzinii din Rusia.2 Var§ovia.3 Carol al XII-lea. Dupa stralucite biruinte Rush it batusera la Pultava,

prinzandu-1 obosit §i in§elat de aliatii lui ; viteazul rage a trecut Nistrul,petrecand ani de zile, ca oaspete al Turcilor, la Varnita langl Bender,vechea cetate moldoveneasca a Tighin-ei.

4 Scaunul, Capitala.

.

, si,


rasem tare ca om merge de om vedea Tarigradul ; si, candnot ne gatiam, Maria Ta n'ai vrut, si to -ai intors inapoir.lard Imparatul atunce au ras, si cu toti cati erau la mass,si i-au zis : «Neat ca' nu esti tu barbat, sa to chemi Si-nayschi; ca, de ai fi tu barbat, sä nu fii femeie, adevaratcu tine as merge la Tarigrad iara barbatul tau au zabavit°stile, si nu le-au trimis mai in grabs. Pentru aceia num'am dus in Tarigrad».

Dela Craiul Avgust, au purees Imparatul la Riga, undoera Menjic 1, cu ostile lui, cari stau impotriva Svedului ; iarade acolo, dela Riga, s'au dus la Petriburg, la Scaunul saude iarna. lark' Seremet 2, cu obuzul, si cu Dimitrasco-Voda,au mere dela Movilau pans la Sargorod, si de acolo s'audespartit de Dimitrasco-Voda, si au purees prin Tara Le-seasca cu toga oastea lui, cats mai ramasese, de o maisatura, pre la Nijiboje ; si dela Nijiboje, la cetatea Polona.de au desertat-o de oastea moschiceasca si de pustile celomati, si de alte lucruri ce erau, ea o stapaniau Moscalii.Si apoi au radicat toti oamenii de prin targuri si de prinsate, cati erau in Ucraina, si i-au trecut pre toti presteNipru, in hotarul moschicesc. Si au trecut si el Niprul,,ciitciata oastea, de au asezat-o la iernatic in Tara Cazaceascd.Lira Seremet si cu Curtea lui s'au asezat la iernatic in tarnin Prelupca.

Iara Dimitrasco-Voda, de acolo, dela Sargorod, dupa ces'au despartit de Seremet, au purees drept la Chiov, prela Nemirova, printr'un camp pustiiu, numai cu cele dossate de draguni moscali, si cu Moldovenii cati erau cudansul, ca mai fusese si niste Cazaci cu Polcovnicul Migo-rodschi si cu Sava Rogojinschi 3. Si 1 -au lasat in urma pe_Dimitrasco-Vodk si acei s'au dus inainte. Deci, Dimitrasco-Voda ramaind mai in urma, numai cu acele dos sute dedraguni, precum mai sus s'au scris, nu era mult sa-1 ice

1 Generalul Mencicov.2 Generalul emeretev.

,3 Din Ragusa.

;

.

180 LOAN NECULCE

Zaporojenii de grumaz, impreuna cu Tatarii, ca prinstisalimbs, si luase sleavul 1, sa mearga dupa dansul, se. -1 prmda,si cale numai de un sfert de teas nu 1-au agiuns se. -1 ieiede grumaz, cu toti oamenii lui. Ca era ca la o mie de Za-porojeni si mai bine, impreuna cu Tatari amestecati. Cenorocul lui au fost ca au apucat de au agiuns in targ inBilaterchiev, si acolo, In targ, era cetate si puste si castemoschiceasca ; si, vazand Zaporojenii ca au agiuns in Bila-terchiev, s'au tutors inapoi. Tara Dimitrasco-Voda nimica deaceasta nu stia ; mai pre urma au oblicit.

Si de acolo, dela BilaterchieV, au mers in Chiov, de s'airoclihnit doh saptamani, .dandu-i Moscalii de toate cele ce-itrebuia nimica nu-i lipsia. Si, cand au vrut sa purceazade acolo din Chiov, multi Moldoveni au vrut sa ramaieacolo, si nu vrau sa mai mearga cu Dimitrasco-Vodauntru, si Inca si eu, Ioan Neculce Hatmanul, nu vroiamsa mai merg cu dansul, gandind ca doara ne-or lasa dinChiov de ne vom intoarce la parnantul nostru.

Tara Dimitrasco-Voda n'au vrut se. ne lase sa ramanein,ce au mers la Comendantul de Chiov, si i-au aratat izvodcu iscalitura tmparatului, de catiboieri erau intr'acel izvod,ce -1 facusa la Movilau, zicand Ca santem dati pre mana lui,si nu ne va lasa sa ne ducem la Turei, sa facem vre-unviclesug, ca el a vrea sa deie sama la imparatul pentrunoi. Deci Comendantul, vazand ass, i-au dat pre toti premaim lui Dimitrasco-Voda, si i-au dus cu varta (cu caraul)pans la Harcov. Si acolo Inca, dupa ce au trecut TaraCazaceasca, era Inca pang la Harcov cale de doh zile, uncamp pustiiu pintre Harcov pintre Tara Cazaceasca ; siacel camp este sleavul Tatarilor cand prada dela Cram, siiara cu grija si cu multa spaima au mers pang au agiuns.la 'Harcov.

Iara Luca Visternicul, si cu Sandul Sturza Stolnicul,venise mai pre urma in Tara Leseasca dupa noi, la Chiov,si, nevrand ei sa mearga cu Dimitrasco-Voda, nu i-au putut

Drumul.

;

Tula-

si

I


nici Comendantul nu i-au dat, nefiind ei in izvodulimparatului, si gandind ca-i vor rasa Moscalii sä se intoarcainapoi. Deci, Moscalii nu-i lasau sä se intoarca inapoi, cavenise si Cneazul Galitin mai pre urma in Chiov, de tineadrumul tare inchis, de nu rasa pre nime sä iasa. din Chiovincoace ; ca era un om rau, si nici proviant, nici de chel-tuiala nu li da. Si s'au ispitit intr'un rand sa fuga, si i-auprins, si i-au tinut inchisi o lung, si apoi i-au dat prechizasia Tomii gheneralului, si apoi i-au slobozit. Si au sezut.acolo un an in Chiov, pang au cheltuit ce au avut, si apoicu fuga au scapat din Chiov incoace, de au venit in Moldova.

Si alti Moldoveni cati s'au tamplat Chiov, tot asa cufuga au scapat ; si cati scapau din Chiov, Inca cu multagrija veniau pang a agiunge spre Camenita, ca, ramaindlocal pustiiu, era talharit mutt; si Lesii aveau pizma pre,Moldoveni caci se Inchinase de bung voia for la Moscali, sirpre cati Moldoveni ii prindeau Lesii, ii tot jacuiau, si preunii omoriau, iard pre altii puneau la popreala.Numai Adam Sinayschi Hatinan[ul] se punea pentru Mol-doveni, si pre cari-i oblicia ca sant inchisi, trimitea de-i scoteasi-i miluia, si pre unii ii punea la steaguri, dand poronca

deie pace. Si Lesii furis tot ii stricau.

Dimitrasco-Voda, dupa ce s'au asezat la Harcov, zahareaprea multa ii da, lui si tuturor Moldovenilor, cat nu puteaubirul sa o manance. Si i-au mai dat si triisprezece sate a'unui gheneral, ce-1 chema Sidlovschi, pline de pane si dehelesteie, cu peste, si cu mori, si cu dog -trii sute de oameniintr'un sat, si bucate, vaci, boi, oi, stupi, odoare, toate led idese lui Dimitrasco-Voda, sirmeaual acelui Gheneral, cazandel intr'o greseala. Deci, Dimitrasco-Voda nu vrea sa tiepre Moldoveni cu dragoste, ca pre niste straini ce si-aulasat casele si s'au instrainat de mosiile sale pentru dansul;cc vrea sa-i tie mai aspru decat in Moldova. Ca i se schim-base firea, intr'alt chip, nu precum era Domn in Moldova,

1 Averea.

ii si ii

.

lua,

jn

sa li

482 LOAN NECULCE

ce precum era mai inainte, pre cand era beizadea tanar, inzilele fratine-sau lui Antioh-Voda, Inca si mai rau ; si iutela betie, si se scarbia de fiece, si usa ii era inchisa, si nu'Asa pre Moldoveni nicairi sa iasa din targ afara, fare deucazul lui. Si cu Cazacii cei de loc, iara, se invrajbise rau,ca nu-i tinea. intr'o nimica. Deci, Moscalii cei mari Inca iturase, pentru caci 11 labia Imparatul si-i didese nume maisus deck al tuturor.

Atunce s'au sculat Savin Zmucila Banul, si mult 1-aupark pre Dimitrasco-Voda, amestecandu-1 la Seremet, zicandca aEu, cand m'am inchinat la Lesi cu Petriceico-Voda,aveau cinste si boierii ca si DomnulD.- Si, avand carti dela Sobietchi Craiul, ce era pre acele vremi pre atunce, learata, lui Seremet precum au avut voie boierii, si, cand le-aufost voia, s'au dus la tara lor, in Moldova ; iara Dimitrasco-

va face robi in tara crestineasca. Si multe caaceste, care nu le pot scrie toate cu condeiul mieu, dupacum sant firile Moldovenilor, carii nu pot nici la caselefor tral sa nu se sfadeasca, (lava Inca in tara, straina! Ca,si cand au fost cu Petriceico-Voda, iara, destule sfezi aufost si atunce, ca si acum, intre Domn si intre boieri, cariimai pre urma iarasi for si-au stricat, ca si acum dela Mos.tali, care mai inainte se va arata.

aratul Moscului, dupa ce s'au asezat toti la iernatic,precum mai sus s'au scris, scris-au la Seremet si la totiSenatorii si Gubernatii cei mari, de au mers toti la Petri-burg la sfat ; atunce au mers si Dimitrasco-Voda la impa-ratul. Deci, dupa ce s'au strans toti, au inceput imparatula-i intreba pre toti tine-vor pace cu Turcii, au ba ? sida-or ce au giuruit, au ba ? Deci, Senatul cel mare au zisnimica sa nu deie, si sa se apuce, de vara, iarasi de razboiucad, de s'au intamplat acum asa sminteala, de acum se vachivernisi intr'alt chip, de n'a fi ass; caci bani si oaste estede agiuns ; au putere si dodzeci sau treizeci de ani sa, se bata.

Atunce imparatul, vazand ca este sfatul asa, au si oran -

.

:

Voda, sa-i

:

:;

PEIBEGIA MOLDOVENILOR 183

duit in toate terile lui, de treizeci de fumuri 1 sa mai facaun om de oaste, gata, cu toate ce ar trebui, sa mai aducaInca vre-o cinzeci de mii de oaste preste cat mai avea, siau oranduit, pans ii va porni in gios pre Don, si au mailungit tlintele soldatilor si a' dragonilor, sa fie mai lungi deo schioapa deck inicercele 2 Turcilor, cum erau intaiu, casä bath mai departe. Si au facut tot palose simcelate invarf, de amandoa partite ascutite, sä se bats cu Turcii lanavala, si au lepadat spegile. Si li-au facut soldatilor lagrumaz ladunci de Fier alb : la tot soldatul cate doh oca deapa, ca sa aiba fiecare soldat apa gata de baut la razboiu,sä nu path ca la Stanilesti.

Si au Insurat atunce si pre Seremet, dandu-i Imparatulpre o ruda a sa, zicandu-i sa-si fach copii, sa-si uite feciorulce era la Turci 3, netocma ca 1-a scoate el si pre acela. Si ausocotit atunce sa porneasea pre Dimitrasco-Voda Inaintecu greimea, sa-i deie patruzeci de mii de Moscali dragunicalareti, si patruzeci de mii_ de Calmasi 4, si triizeci de miide Donti, si patruzeci de mii de Cazaci, cu Hatmanul lor, sisä intre in Cram, sa tot taie si sa arza, pang va intra sigreimea, sä se apuce de cetati a le bate si a be lua.

Si ash au asezat Sfatul sa faca. ;- si incepuse a pornisi zaharaoa, si gatise toate aceste ce scriu mai sus.Tara Seremet, macar ca se insurase de curand, dara iiera mare jale de fecior, ca va peri la Turci, precums'au peril; si se tot rugs Senatorilor, ca doara ar puteastrica sfatul ; si ei nu vreau, nici puteau, ca apucase degraise catre imparatul, si li era rusine sa intoarca sfatul.Deci, oblicind imparatul pentru Seremet ca-i este jale defecior, tare i-au banuit, si 1-au mustrat, aducandu-i amintecand 1-au fost trimis inainte pre Seremet, sa mearga sastrice podul la Dunare, dupa cum ii poroncise, si, mai pre

1 Case.2 Pusti ieniceresti.3 Ostatec.4 Calmuci.

:I

184 LOAN NECULCE

urnia, viind si imparatia Sa, si-ar fi luat cele clod polcuriimparatesti a' lui, cu doasprezece mii de oaste, si cu Dimi-trasco-Voda, cu Moldovenii, si s'ar fi dus intins la pod farade nicio grija, care polcuri se chiama Preobrajenschi siSemienovschi. Si cu acele clod polcuri ar fi batut pre Turci ;alts oaste nu i-ar fi mai trebuit, ce ar fi lasat-o inapof dear fi venit incet, si ar fi izbandit. Atunce, mai pre urma,dupa acel sfat, au sosit si un unchiu a' imparatului, anumeApraxin, Cneazul si Gubernatul de Azac, si, intrebandu-1si pre dansul Senatul, au zis ca nu-i bine cum au asezatSfatul, ca este cu greu a se bate in trei parti ca cu Svedulsant cativa ani de cand se bat, si dintru un lucru de ni-mica s'au inceput sfada ; acum si cu Turcul ; asijdere siLesii li sant vrajmasi. Cu greu li va fi a se bate in trei

Numai cu Turcii, cum au asezat, asa sä lase de °data ;si, de or si mai cere, sa li deie, pang a trece Craiul ve-dului ; si apoi sa steie sa se impace cu Svedul, si, impa-candu-se cu Svedul, se vcr aseza prea lesneAtunce li-or esi si solii dela Turci, ce sant zalog. Deci,prea lesne este atunce a strica pacea cu Turcii, si a sebate prea cu usor cu dansii. Si, asa, s'au apucat si SavaRogojinschi, cum, de spre Turci, dandu-li bani, or face pace.Deci, Senatorii, pentru voia lui Seremet, au mers la Im-paratul, si, zicand aceste cuvinte, au lasat si el sä fie asa,dupa Senatul, si s'au parasit a mai face oaste improtivaTurcului, pand la o vreme.

imparatul Moscului si-au strans toata oastea, si au sezutin vase, de au trecut dela Petriburg Marea in ceia parte,la Svezi, asupra Finilor, ce erau supt ascultarea Svedului ;si s'au batut acolo doi ani, si au luat si cetatea Abovul 1,care este Stolita Finilor ; si apoi iarasi cu cinste s'au intorsla Scaunul sail, la Petriburg. Iara pre Seremet 1-au trimisla Chiov, si i-au lasat doazeci de mii de oaste, Caiaci siCalmasi, sa steie, sa deie ce a da, sa-si scoata feciorul, si

1 Abo.

:

parti.

si cn Lesii.

PRIBEGIA MOLDOVENILOB 185

sa poarte grija de spre Turci sä aseze acel lucru. Asijderesi despre partea Rigai 1, au lasat pre Menjic, pre CneazulAlexandru Daniilovici, Feldmarsal, sa pazeasca de spre Sveziidin gios.

Iara Dimitrasco-Voda atunce au facut ponturi, de cereala Imparatul tara Harcovului cu toate veniturile, zicandca tara au lasat, tara sa-i deie ; si pre toti Moldovenii el safie mai mare ; ce va fi voia lui, volnic sä fie sä faca, si,lard ucazul lui, Dime sä nu fie volnic a merge nicairi, siallele multe ca aceste.

Atunce imparatul au dat acele ponturi a' lui Dimitrasco-Voda la Senat, sa le vaza, si cum or socoti si ei. DeciApraxin au zis catre Senat : aNu-i bine sa-i dati tara Har-covului, ce o cere el, ca macar eu ca am vre-o treizeci deravase dela acei Cazaci din Harcov, de jalobele lor, ce aupe Dimitrasco-Voda, si acolo intr'acea tara sant aproape deoptzeci de mii de oaste, slujitori; si acum, nefiind pace, lesneli este a se radica, ca sa se deie supt ascultarea Turcului,ca nu departe Azacul, si, cand om sta sa ne batem custrainii, not om vrea sa ne batem cu ai no.stri». Atunce siSeremet au zis : «Adevarat bine ai zis, ca asa va fi, si incheste alta si mai mare, ca mi-au spus un boier de ai lui,anume Savin Banal Smucila, ca mai Inainte vreme s'au maiInchinat din Domnii moldoveni la crestini, la Lesi, -la Un-guri, si apoi i-au iertat Turcii, de s'au dus la dansii, si maipre urnia acei Domni mult rau au facut crestinilor ; anumeacei Domni : Petru-Voda si Grigorie-Voda2. Asijdere si acesta,de s'a aseza la Harcov, nu-i departe Cranial.

Deci Senatul, auzind, au ales sa deie lui Dimitrasco-Vodao mie de dvoruri 3 in tara Moscului, care acea miede dvo-ruri cuprinde cincizeci de sate, si oameni ca cincisprezece miisant ; si sa-i mai dea si cate dobzeci de pungi de bani 4 pre

1 Ora§ul Riga.2 Petru Rare§ §i Grigore3 Curti boiere§ti.4 Cate 500 de lei fiecare.

:

-i

Chin.

486 LOAN NECULCE

an, care fac sease mii de ruble, si doh parechi de curti fru-moase in Stolita ; iara boierilor sa li deie treisprezece sate, ceau fost a' celui gheneral Sidlovschi, care sate le stapania Dimi-trasco-Voda. Care boier a priimi, deie de acele sate ;iara care n'a vrea, sa-i deie ucaz de voie sa-si mearga lapamantul sau, ca sa se aseze. Deci, Dimitrasco-Voda,

ucaz, au si_ venit la Harcov, cu multa voie rea ca sedeparteaza de tara, si s'au radicat si s'au dus in Mose ; si,nu mult dupa aceia, i-au si murit Doamna, Casandra, fatalui Serban-Voda, Domnul muntenesc, si au ingropat-o intarg in Stolita, si au ramas vaduvoiu, de au trait eatavavreme, pang ce s'au insurat,care se va scrie mai inainte.

Iara boierii, carii au vrut sa priimeasca, le-au impartitde acele sate a' lui Sidlovschi, de traiesc unii si pana astaziintr'acele sate ; iara carii n'au vrut sa priimeasca, ei auvenit la Chiov, la Seremet, ca sloboaza. Dard Seremetnu vrea sloboaza, si Inca nu numai pre hoieri, ce sipre negutitori, si pre slujitori, si pre toti, zisese Di-mitrasco-Voda, in pizma boierilor carii se duceau dela dansul,sä nu lase nici pre unul sa tread., pana nu-i vor sloboziTurcii feciorul. Deci Seremet se potrivise lui Dimitrasco-Voda, si nu-i lash, de-1 blastamau toti, ca periau atataoameni, altii nu aveau ce mai cheltui, altii erau negutitori,altora li ramasese femeile in Moldova ; ce bogat blastam eraasupra lui §eremet !

De aceasta auzind Chihaia Vezirului, au zis feciorului luiSeremet, pentru ce opreste tata-sau negutitorii si Moldoveniice vor sa vie dela Chiov incoace ; scrie ca sloboaza.Si, asa, pe scrisorile lui, au slobozit Seremet negutitorii sipre alti Moldoveni ce erau acolo.

Atunce m'au slobozit si pre mine, loan Neculce Hatman,cu voia mea, dupa ce au trecut doi ani, si am venit in TaraLeseasca cu multa nevoie, care mai sus s'au scris.

Dimitrasco-Voda, dupa ce s'au dus la Petriburg, pre bo-

1

sa-i

sa-isa-i

sa-i

ti

ca-i


ierii moldoveni n'au vrut sa-i ieie cu dansul la Imparatul,socotind ca va ispravi sa nu mai poata scapa de acolo ;graia de rau catre Imparatul, zicand ca loan Hatmanul sicu altii au ramas acolo, si vor sa se duca la Turci. Sipentru aceia au trimis de i-au luat cu varta 1, de i-au dusla Harcov,ca oblicise Imparatul de acel lucru, ca i-au luatcu sila ; si unii din Chiov au si fugit. Iara Imparatul au ras-puns lui Dimitrasco-Voda, mai vartos pentru mine, IoanNeculce Hatman : «Daca nu va sa seaza, Dumnezeu sa-i agiutesä mearga unde-i voia, ca nu-mi este rob». Atunce Dimi-trasco-Voda n'au cau tat bine, unde i-au raspuns Impa-ratul asa.

Tara, cand mi-am luat zioa-bung dela Dimitrasco-Voda,din Harcov, de m'am despartit, mult ma imbia sä maisez, si multe se adeveria sa-mi deie, si sa-mi ispraveasca sidela Imparatul mare mils, si, cand mi-a fi voia, el sa-mi is-praveasca. Dara eu eram bucuros ca au venit acel teasde am gasit vreme sa ies dintr'acel norod greu,ca sant nisteoameni foarte necredinciosi, si prea cu greu traiu au oa-menii ce sant nedeprinsi cu acel fel de oameni, dintr'aceleparti. Si aveau mare jale, si Dimitrasco-Voda, si Doamnalui, si boierii, si toti Moldovenii, si-mi ziceau ca nu mi-oiuput face pace, ce voiu peri de Turci. Dara eu am pusnadejdea la Dumnezeu, si pentru dreptatea mea nu s'auindurat, si din toate m'au scos.

dupa ce am venit mai incoace, Inca si Seremet incateva randuri mi-au zis sa ma asez acolo, si va scrie laImparatul sa-mi dea jalovanie si sate ; dara tot n'am primit,ca este un norod unde nu sant oamenii slobozi sa meargaunde li este voia, nici la imparatie far' ucaz, si ucaz nuvor sa faca, ca pentru sa nu fach cheltuiala Imparatiei.Si la imparatie vr'o Curte mare ca aceia, cu dvorebnici 2multi, nu este, macar precum este la Domnia terii noastre,sau alta Craie si Domnie ; ce foarte este un lucru putin,

1 Garda, pazA.2 Curteni.

Si,

--

488 LOAN NECULCE

numai osteni sant multi de agiuns. Deci, de viata mea imiera cum imi era, dara mai mutt imi era pentru copiiimiei, la ce vor ramanea ; ca numai doara soldati sa fie,iara la alte boierii nu incap feciorii unora ca acestora!

Ce, fratilor moldoveni, rogu-va sa luati aminte, sä vainvatati, si sa va paziti. °rick ii fi in cinste la vre-unDomn, bine este sa-i slujesti cu dreptate, ca si dela Dum-nezeu ai plata. bra cu Domnul niciodata sa nu pribegesti,macar cum ar hi ; si, nu numai in tara strains, ce nici in.Tarigrad cu dansul sa nu mergi, find to Moldovean, ce.sa-i slujesti in tara ta. Caci strainii cauta numai pre Domn

miluiasca si sal cinsteasca, iara pre boierii ce santpribegi cu Domnul, intr'u nimica sant ; si alta cinste areboierul cand este singur pribag, si alta este candu-i cuDomnul sau. Si apoi Domnul se viseaza .ca este tot puternicca la tara lui, cand este Domn, si va sa tie asa ca sa na-cajeasca pre acei boieri, si nu socoteste slujba ce i-au facut,ca s'au instrainat, ce nimica invoiala nu-i face. NadejdeaDomnului este ca seninul cerului, si ca incetul Marii acumeste senin, si se face nour ; acum este Marea ling, si se facefurtungi.

sä-1

_

-

ti

:

CAP. II.

infrangerea catanelor de catre Mihai-Voda Racovita,Domnul Moldovei [1717] 1.

(Dupx ONICOLAE MUSTEAD.)

Dupa ce au luat Nemtii pre Nicolai-Voda din Tara Mun-teneasca 2, cum s'au pomenit mai sus, deprinzandu-se in,jacuri Nemtii si catanele, au inceput a trece si aice in tail,cu invatatura unui gheneral ce era in Brasau. Si intaiu insat in Ocna au lovit taxa veste, si au luat pre doi Turcinegutitori, ce erau acolo veniti sa incarce sare. Si mai peurma s'au mai inglotit catanele, si au venit de au lovit inRoman, si au luat iarasi pe niste Turci ; si, ducandu-i inBrasau, ii inchinau gheneralului; si, rascumparandu-se Turciicu bani, ii slobozia gheneralul.

Si asa, cu dobanda dela Turci deprinzandu-se acel ghe-neral cu talharii sai, mare zarva s'au atatat in tars,tindu-se talharii lui, on cu stirea gheneralului, on custirea celor mai mari ai lui, cum era gheneralul de Sibiiu.

1 Lista Domnilor moldoveni dela Dimitrie Cantemi inainte : Con-stantin Duca. 1693-5 ; Antioh Cantemir, 1695 -1700; Constantin Duca,.4700-4703 ; Mihai Racovita, 1703-1705 ; Antioh Cantemir, 17054707 ;Mihai Racovita, 1707-1709 Nicolae Mavrocordat, 1709-4710 ; DimitrieCantemir, 1710 - 1711; daimacamia Vornicului Lupu, 1711 ; CaimAcAmialui loan Mavrocordat, 1711; Nicolae Mavrocordat, 1711-1715.

2 Turcii find in razboiu cu ImpAratul, un numar de catane, ocean-zite de boieri necredincio§i, prinseserti in 1716 la Bucure§ti pe NicolaeVoda Mavrocordat.

.

.

;

.

imul-

490 aNICOLAE MUSTEA»

Au inceput a prada pe supt munte manastirile si caseleboieresti, facandu-si prilej cu Turcii, ca, de li-ar vent vre-oscarba dela mai marii lor, sä se rriantuiasca tot cu Turcii,anume ca ei, unde stiu Turci mai pre aproape, acoloagiung, pentru ca dobandeasca, ca ei cu oastea la Be-ligrad 1 n'au fost, sa faca dobanda dela Turci.

viind un Capitan de catane, anume F[e]rent, au intratin manastire in Casin, unde era bejanita tara si boierii depre acolo, de_ grija catanelor, vazand ca prada si jacuiesc, sipre Turci ii robesc. Frent Capitanul numai cu 20 de oa-meni au venit in Casan, de care ar fi putut o tara deoameni sa se apere, sä nu-1 lase sa intre in manastire. Cecu totii 1-au primit, si i s'au inchinat.

Fiind acolo Vasili "Ciaurul, izvoditorul acestor zarve, sefacura toti la un cuvant, implandu-se de ganduri rele asupralui Mihai-Voda, mult socotind de sine Vasili Ciaurul sa seradice Domn dela Nemti, indemnandu-1 si altii de potrivalui, la minte deserti. Mers-au in Brasau Vasili Ciaurul,la gheneralul de Nemti, de 1-au facut grof. Si, facandu-seuna cu catanele, Moldovenii nostri, cu marl, cu mici,pradau, jacuiau unul pre altul, manastirile pre supt munte,casele boieresti, cat tined pre Siret, si pre cati nu se in-chinau for sa tiecu dansii. Tineau drumurile, colnicele ;mancau, stricau si jacuiau, precum este naravul Moldove-nilor la vremi ca acele. Desi erau oameni ca acia sa nu tiecu dansii, temandu-se sa nu caza la primejdie mai preurma, cum s'au si prilejit, nu puteau haladul de ceilalti,sa' scape d'inaintea lor ; ce de nevoie, numai sa fie cudansii; pang in Siret, si pand in Milcov, tot de acea breasla,inglotindu-se si imultindu-se din toate partile. Era si unMiron, ce au fost si Serdar 2, cu un hiastru al sau, omfara invatatura, mandru, semet, cu numele lui, Velicico na-ditu-s'au si acestii la ceata catanelor.

Deci Miron au sfatuit pe Frent Capitanul de catane, de1 Belgradul2 Dregttor, asemene cu CApitanul de margine.

sa-i

Si,

Sarbiei.

RACOVITA 191

:au mere din Casin, si au intrat iLl cetatea Neamtului, cunadejde ca vor tine Cetatea Neamtului cu locurile d'impre-giur, cum au tinut Lesii, nu de mult, din venirea lui So-bietchi Craiul Lesesc 1, pre cand acel Miron era jolnir laun steag de Moldoveni. Si, impland cetatea de bucate, eise tineau biruitori, ca cum ar fi dobandit tara Moldoveipang in Siret, ca si Nemtii Tara-Munteneasca pang in Olt..Ce doi Domni intr'o tara nu pot fi !

Acesti din Neamt cautau vreme sa vie sa iae pre Mihai-Voda din Scaunul sau, ca si pre Nicolai-Voda din Tara-Mun-teneasca. Mihai-Voda, pentru aceasta tulburare, se pazia deprimejdie, si au intrat in manastire in Cetatuie 2. Unde niciacolo nu-1 putea tined vremea sa maie, cunoscand pre slu-jitorii sal indoiti, mai mult staruindu-li inimile spre ne-prieteni, deck spre dansul, sa-I ratuiasca a ca pre un domn.Cu toti cautau sä vaza pre catane cum sosesc in Iasi, silindsa li se inchine, vestindu-se valfa Nemtilor de izbanda asupraTurcilor atunce si la Beligrad.

Mihai-Voda, pre o parte, se pazia de primejdie, pre altsparte trimitea oameni de ai sai cu carti pre la mazili 4, si prela alti oameni de peste Siret, fiindu-i mild de tart, sa nu stea

catanele, ce sa fuga d'inaintea lor, sau sa stea cu totii sa,prinza pre catane, sau goneasca. Ca puterea tnaparatieieste mare, si va trimete Tatari, si pre toti ii vor lua inrobie. Tara ei, necum sa inteleaga, se inch mai sameti erau,si apucau pre acei ce li duceau cartile, puneau la in-,chisoare, dandu-i in manile catanelor, de-i pedepsiau cumera mai rau, si-i faceau pagani, ca tin cu Turcii, si nu seinching cu toga tara la Nemti.

Adus-au Mihai-Voda Tanga oastea sa si osti straine, cateva1 Regele polon loan Sobieski a luat mAnastirile dela Munte in 1691.

Multi Moldoveni s'au scris atunci la oastea de jaf a ajolnirilorz sau ajohnirilor.

2 Langa Iasi.3 Slujeascd?4 Urma§ii vechilor boieri. Platiau bir mai mic si osebit de «tara».

MIHAI-NODi

.

cusa-i

192 NIGOLAE MUSTEA

steaguri de Lipcani 1 dela Pasa de Hotin, si 200 de Tatari,si 700 de Cazaci Zaporojeni 2, dela Hanul, aice in Iasi, sd-itrimita asupra catanelor peste Siret, la Neamt si la Casan.Ce, pentru sa nu strice tam cu osti straine, nu i-au trimes,asteptand sa se tampeasca 'sumetia lor, auzind de osti ceau adus Mihai-Vodh, si se vor duce catanele d'incotro anvenit, lasand locul de bunk ybia lor. lard si catanele, sicesti din tars mai tare se intunecau cu orbiciunea tiranieilor, nici cum socotind la ce li va. vent lucrul pre urmaCiaurul cu ceata lui in Casin, iara Miron cu hiastrul sauVelicico in Neamt;

Tiranul moare sä apuce cele straine, iara Domnul intrubunatate desavarsit sa apere ale sale pune nevointa. Man-tuitorul Lumii Hristos, vrand sa se duca din lumea aceastan'au zis : razboiu las vod",, ce au zis : pace las voila, paceamea dau vod. De unde se vede ca crestinului adevaratmai- malt este a pazi pacea, care au lasat-o Hristos, decala radica razboiu pentru rascumpararea strambatatilor ce aravea.

Asa si Mihai-Voda, ca un crestin adevarat, pace pazindfara sminteala, asteptand intoarcerea lor, iara ei nici, chematia auzi, nici, trasi, a simti, nu s'au plecat. Ca intarziereacertarii, Dumnezeu cu asupra o plineste.

Mihai-Voda, oastea cea strains, Lipcanii, Tatarii, Cazacii,cei ce venise de paza, nu i-au trimes asupra catanelor,pentru ca sa nu fads risipa si stricaciune terii ; nici Tangasine nu i-au tinut, ce i-au lasat de s'au dus. Si, ramaindnumai cu slujitorii lui, deci trimitand spre Neamt, sa prinialimbo, au adus pe un fecior a' Cuzai, si cu un

eraeraal

ce sedea la Branisteni, peste Moldova, ce tot de a'catanelor. Pre carii Mihai-Vodd, mustrandu-i ca un Domn, i-aupus la paza in manastire, la Barnova 3, pans iara ii va slobozi.

1 Tatari dela Hotin.2 Dela pragurile Niprului. Unii -erau supu§i Turcilor §i Tatarilor.3 Langa Iasi.

:

cumnatsau,

1 1

111111111111111mmoimamlio, ,rnotwomilimii111111

GRIGORE ALEXANDRU CHIBA,

. Supt care ni s'a lust Bucovina

414., -;777-7.0

M1HAI-CODA RACOVITA 193

Tara Cuza Spatarul, find nice in Iasi, vazandu-si feciorulla Inchisoare, el, ca un om de nimica, zic sa fie agiuns lacatanele din Cetatea Neamtului, numai sa se scoale sa vie,c'A au vreme sa iee pe Mihai-Voda ; ca nu are oaste strainspregiur sine, ce sant numai slujitorii sai cei de tara, in cariiriu-i nadejde de sprijinit. Deci indata s'au gatit Velicico,cu sfatul iitregului sari Miron, indemnand pe Frenta Capi-tanul, cu catane ce avea, si au purees sa vie in Iasi saiea ,pre Miliai-Voda. Si, find si alt Capitan de catane laCampulung, cu 100 de Nemti, an venit si acela de s'auImpreunat cu Frenta CApitanul ; si s'au facut la 800 de oa-men i.

Si, 'in ce zi au purees catanele din Neamt, intr'acea ziau vslit veste si la ihai-Voda in Iasi sa se pazearicabine, ca vine podgheaz 1. Lira Mihai-Voda, cu mare taina, catnirne n'a prins de veste, au rapezit In Tatari pre Constan-tin Costachi Vel Visternic si pe Dimitrie Macri Vel Stolnic.Si, adevarat cum s'au scris mai sus, ea cu alti boieri nu s'auincrezut sa le spue pentru venirea. Tatarilor, Para numailui Donici Vornicul si lui Constantin Ruset Vel Paharnic,find poronca imparateasca la Tatari sa apere tara de neprie-tenii

Si indata au purees Tatarii, cat au trebuit, ca 2.000 deTatari. Joi, Ghenarie intaiu [1717], an purees podgheazul dinNeamt, si Joi la saptamana au lovit in Iasi.

In care zi Mihai-Voda, gatindu-se de oaspeti ca acei, iesindcu oastea sa afara din targ, din deal de Pacurari2, as-teptand vaza, find vreme de pranz, fruntea Tatariloragiungt a de spre manastirea lui Aron-Voda. Mihai-Voda,puind straji pe Bahluiu in sus si mai la camp, s'au intorsin Curtea -domneasea. Tara slujitorii descalecase pe la gazde,incalzindu se, ca era frig. Mihai-Voda, dupa pranz, s'au

lasat sa se cam odihneasca. Catanele, venind din sus, preau prins strajile lui Mihai-Voda, si fat% de veste au sosit

1 Ceata de jaf surprindere.2 Mahala din Iasi.

13

Imparatiei.

sari

fi

194 aNICOLAE MUSTEAD

in Iasi, temeiul mergand pre din vale de Feredeie. Si FrentaCapitanul au mers spre Cetatuie, intins ; iara o seams pintarg au intrat.

Atunce si Mihai-Voda, prinzand veste, au incalecat, si auplecat fuga spre Cetatuie, cu doi-trei copii din casa dupasine, si din boieri ce erau Tanga sine. Iara frate-sau Dimi-trasco Hatmanul sedea bolnav in Cetatuie. Darie DoniciVornicul si Iordachi Cantacuzino Comisul nu s'au intamplat,din boierinasii din Curte ; si catanele de aproape gonindu-1.

lard Velicico, cu cinci-sese dupa sine, au mers intins laCurte, si, lovind pre Tanga temnita, au slobozit pe catierau in temnita. Pe urma au mers la poarta Curtii dom-nesti, unde, cat au sosit, indata Seimenii din lontru, ceerau de paza Curtii, au deschis poarta fara de nicio sila ;

inchinandu-se la picioare, ziceau : «Bine ati venit, ca demult va asteptam, dragii nostri 1». Cauta ce slujitori detreaba, ce priinta aveau dare Domn ! Si cu tine sa se in-creaza Domnul la vreme ca aceia : avand putere sa tiepoarta macar un teas; iara ei indata au dat talenaciune neprietenului bomnului slujitorii ceica 500 de oameni, ce erau, unul de poveste nu s'au aflatlanga Domn, sä-1 ratuiasca ce carii incotro au putut, s'audus ; altii au fugit spre Miroslava, altii intr'alte parti. Caacestii slujitori erau 1

Ce Mihai-Voda numai la Dumnezeu nadajduia, si Dum-nezeu 1-au aparat. Dara Velicico, data au intrat pe poartaCurtii, au apucat de au. slobozit pe niste feciori de boeri;ce erau inchisi la Seimeni inch din zilele lui Nicolai-pentru pricina, unor Turci, de cand rascoliau cu Moscalii :doi feciori a' lui Manoli din Hulpanesti si altii,slobozindu-i,au iesit. Si s'au dus si Velicico, dupa temeiul Tor, la Ceta-tuie. lard pin targ au lovit un Tanase Voita, dela Su-ceava, cu alti Moldoveni, ca sa tampine pre tine aveapizma, sa-si izbandeasca, si iara spre Cetatuie. Cand Mihai-Voda, intrand in Cetatuie, au apucat de au inchis poarta, iara

1 Mavrocordat, pant la 1715 Domn in Moldova.

-

si,

! Dara

.

.

si inchi-calAri,

MIHAI -VODA RACON ITX 195

catanele au si sosit la poarta manastirii, si indata an incun-giurat manastirea, (laud din sanete, si facand navala sa introin anastire. Acolo erau toti boierii inchisi, cu giupaneselelor, cu tot ce aveau ; ce, cat puteau, boierii se aparau dinpistoale de pre zid, asteptand pre Tatari. Tatarii de spreCiric, avand veste de sosirea catanelor, veniau care cat

putea calul, prin Tatarasi, si prin taro, spre Cetatuie.Vkand oarda Tatarilor, catanele isi pierduse sfatul;

vazura la ce au venit, slabi simetia ce aveau, si dedera totide vale, bulucindu-se la capul iazului, supt dealul Cetatuii.Jara cuconul Velicico n'au vrut sa ramaie sä imparta do-banda ce ar lua din Cetatuie ; ce, facandu-si prilegiu ca aretreaba, zise lui Frenta : aPazeste Maria Ta razboiul pans oiuveni elm. Si, cum s'au dus, nu s'au mai intors, ce s'au oprittocma in Neamt.

Tatarii, de-odata (land navala, pang a se buluci catanele,au peril cativa de-a' catanelor; iara, bulucindu-se cata-nele, slobozind foe yitejeste in Tatari, pre multi au ranit.Carii, vazand focul, n'au mai navalit, ce au statUt pe de oparte ; huh' catanele au purees catinel a se apara, alature .

cu tufele, pe supt Hlince.Iesit-au Mihai-Voda din Cetatuie, si, impreunandu-se cu

Tatarii, au rapezit in targ sa vie mai de sarg slujitorii sei-meni, si vanatorii, si negustorii, si altii toti. Si indata, inca-lecand toti, au mars; si, dandu-se pe din deal vanatorii,.alature cu catanele, au inceput a de, din sanete in gloatacatanelor. i indata, pre cativa oborandu-i, ca era vremeainserata, isi pierduse campul catanele. Si, tot silind inainte,.clatindu-se prin niste rapi, cum este locul acela,ca d'inainte

li luase locul, di, nazuind spre padure, au cazut intr'oraps adanc5, pe 'ntuneric. Si de acolo ii luau Tatarii degrumazi, pre cati au putut prinde. IarA, cati au iesit pesteraps, s'au dus tine incotro au putut haladul, inoptand denu s'au mai vAzut. Deci Tatarii s'au intors la eosin for inCiric, en vre-o 50 de catane robiti, si Frente Capitanul lor.

I Co§uriLe, tabara.

li

nu

el'

496 «NICOLAE MUSTEAD

A doua zi, venind Mihai-Voda din Cetatuie in Curte, ve-nit-au si Tatarii, aducand pre catanele cei robiti, cu steaguri,cu dobele lor, ce luase cu catane[le]. Adus-au pre Frenteinaintea lui Mihai-Voda ; pre carele intrebandu-1 Mihai-Vodarsi mustrandu-1 ca pre un talhar, ce au venit, ce au cautat.in Casin, apoi in Cetatea Neamtului, tine 1-au chemat savie aice, cu a cui poronca au venit, iproci 1, Frenta au ras-puns ca cu porunca Gheneralului au venit, ca sa is 'preMihai-Voda, sa-1 clued la Nemti, ca si pre Nicolai-Voda.-Deci, rascumparandu-1 cu bani Mihai-Voda dela Tatari, si1-au scos la poarta, i i-au taiat capul inaintea Curtii doltne§ti.

Tara, pans a taia pe Frenta, Cuza Spataru I era span-zurat de furca scranciobului, ce era inaintea Curtii dom-nesti, imbracat, incaltat, cum 1-au fost gasit. Zic sa fiechemat el pe catane in Iasi sa is pre Mihai-Voda.

Prin paduri, pe drumuri, pre la odai, pre unde fugisecatanele, si tot ii aduceau cate zece, ca_ te cinci-sese, in multe-zile, prinzandu-i oamenii pe unde-i si allau ; si, cum ii adu-ceau, indata ii spanzurau, ii ardeau, ii puneau in carlige, si depicioare spanzurati. Si, strangand trupurile celor morti siperiti de Tatari la razboiu, i-au ingropat, si au facut movilamare de-asupra lor, in deal intre Galata si intre Cetatnie,Tanga drumul cel mare, si au mai facut si-o truce marede piatra, sapata cu stove, si cerdac foarte frumos de plat*precum se vede langa acea movila, pentru semn de biruinta,ce au biruit pe neprietenii sai 2.

Ca, dupa izbanda razboiului ce au avut Mihai-Voda cuNemtii, au prins pre multi si din Moldoveni, veniti la acelpodgheaz ; ce tot cu morti groznice i-au omorat. Pre uniti-au spanzurat, pre altii ii ardeau in foc de vii, pe altii decoaste spanzurati, pe altii de picioare, cat de groazaputeai sa treci pe ulita cea mare, privind atatia oameni

1 a0 mai departe.2 Se vede §i azi, in mina, la eCerdacul lui Ferento.

-

ne§ti.

nu

.

MIIIAI -VODA RACOVIT.A. 197

Rpanzurati, si intr'un fel, si intealtul. Si, cu atate mortice faces talharilor, tot nu se parasiau.

Tara catanele si Nemtii, ce robise slujitorii moldoveni,i-au trimes Mihai-Voda la Imparatie : doisprezece Nemti si.cata.ne, cu steagurile lor, cu dobele lor ; si i-au dus la Udriiu,ca acolo era Imparatia, care mare lauds si multamita aufacut lui Mihai-Voda pentru acea slujba. Iara, cand au pur-ees podgheaz la Iasi, sa is pe Mihai-Voda, au purees si Va-sili Ciaurul, cu alt podgheaz, numai sa jacuiasca si el inTara-de-gios casele boieresti. Ce pe altii n'au gasit, numai,lovind si la casa lui Constandachi Stolnic, ca sa-1 prinza, elau prins de veste, si au scapat cu fuga. Tara casa lui aujacuit-o de tot ce au avut, si de bucate, si de odoare, sii-au luat si giupaneasa in robie, pe o sora a lui Mihai-Voda,si au dus-o in Brasov, la gheneralul, si au dat-o in paza.,Deunde au scapat ea mai pe urma : and bani unui teran, aufurat-o, si au scos-o in tars. Ce vitejie de om cu socoteala : au-obit o femeie !

-

.

T.

CAP. III.

Petrecerea lui Ienachita Vacarescu in Ardeal si Viena(1781-2).

(DIN AMINTIRILE LUI.)

intr'aceasta vreme se ally Domn Terii-Rumanesti tot in-teleptul Alexandru Ipsilant ; care au domnit septe ani inTara-Rumaneasca. Cu trei ani inaintea maziliei ma Meusepe mine Spatar al terii. La veleatul 1781, Avgust, facuse,dupa mine, Spatar pe Gheorghie Mavrocordatul, si logodisesi pe fii-sau del mai mare, beizacle Costandin. Nu stiu insadin ce pricing s'au intamplat ca luminatii fii a' acestui bunotcarmuitor, amandoi, la Dichemvrie a' acestui veleat,fuga, nu nurnai din Curtea parinteasca, ci si din Tara-Ru-maneasca, si sa treaca in Ardeal.

Eu, stiind libovuli parintesc al Domnului, ce avea asuprafiilor, si mijlocul cu care-i crested, si silinta ce faced pentruca sa-i straluceasca in lume cu procopseala de multe stiinte,mai vartos vazand si multa credinta cu care se purta. DomnulIpiilaut catre prea-puternica imparatie, caci am cunoscutin fapt, atat in vremile Vistieriei, cat si in vremea Spata-riei, ce in'am aflat slugind intr'aceasta Domnie a inaltimiiSale, nu am putut sh dau la alt 2 fuga acestor doana in-destulate odrasle, decat ,ca, deosebi de dascalii elinesti, sideosebi de hogii turcesti, avea si dascali evropei, si de limbafrantozeasca, si de limba talieneasca, oameni vrednici de

1 lubirea.2 Motiv.

sa.

200 IENX.curTzt vAcXnEscu

lauda si impodobiti cu multe stiinte, si, poate din istoriilegheograficesti luand sevda 1 ca sa \midi si terile Evropei In.suntire, si mijlocul cu care se otcarmuiesc, si nefiind cu pu.tints ca sa mearga. sau cu voie Imparateasca, sau cu voiaparinteasca, au cugetat, siliti find de ravna vederii si decaldura varstei, sa mearga. cu acest mijloc.

S'au facut nevazuti intr'o noapte din palaturile domnesti, sicea mai mare mirare au fost cum an pulut trece in a doauanoapte, calari, si cu doaua slugi, oameni de fel Drasovem,potecile plaiului Prahovei, carele cu greu le putea trece si zioacei ce se calatoria ln_toata vremea pe dansele. Ramaserarintii acufundati intr'o nepnvestita si jale si temere : si jale,caci pierduse doi fii, ce putea fi pierduti amandoi, si tru.peste, si sufleteste, de-a pururea ; si temere, caci se aflaDomn, si Domn at Imparatiei Otomanesti, si, cu toateca prea-inaltul Vizir, ce era Izet-Pala in al doilea rand,

care in randul d'intaiu acesta era ce dedese Doninia n.aisus-aratatului Domn, si macar ca -mai sus-zisul Vezirn'au lasat mijloc de mangaiare si de cinste ce nu au facutDomnului Ipsilant, dar vrajmasii se Inarmasera, caci gasi-sera indernanare de vreme de a pars, prietenii se trasesera,caci pierdusera indemanarea de vreme de a mai ajutora.Serhaturile 2 du pa marginea Dunarii, insalbatacite pentru ni-zamul 8 Terii-Rumanesti, ce-1 labia mai sus-zisul Domn cumulti strasnicie, striga, intru inprilegire de vreme caaceasta : «Acesti cc fug, nu sant Incai slugi, ci sant insusifii ai Domnului ; locul dela care fug, este prea-inaltul Dev letotomanesc ; fericirea care para3esc este indestularea Dorn.niei Terii-Rumanesti ; locul la care navalesc este Devletulchesaricesc 5, unde cat bisug, si cata abondantie, si cats ma.terie de a gandi si a cugeta vericine ce va vre

1 Poft.A.

2 Pasii de hotar.8 Oranduiala.4 P0aeta.6 Chesarului, imparatului nemtesc.

1

:1

pa-

4

CALITORIA IN ARDEAL SI LA VIENA 201

Inteleptul Domn, dupa scrisorile, dupa sfatuirile, dupd bles-temele, in cea dupa urma, cu care, prin multi trimisi, Maiifilor sai, pentru a se intoarce, si fusera in zadar, dar in-taiu la prea-inalta Poarta, si Mai castriet 1 si pro-stire 2 Domniei, rugandu-se sa-1 mazileasca, si aratand ca numai este destoinic de a obladul, = macar ca se mai prostisemai inainte si nu priimise Poarta ; de spre alts parte, mis-case toate lucrarile prin mijlocirea solilor3 dela Tarigrad.

. In cea dupa urma, hotara sa trimita soli si la Beciu 4 pen-tru aceasta, si acel hotarat -de a merge sol, fuseiu eu.

Eu, si cu toate ca, cu un an si trei luni mai nainte, 'pier-dusem sotia cea d'intaiu, fiica lui Iacovache 5, ramaindu-mitrei copii fara ,de obladuire de rnuma, pierdusem si pemuma-mea inteaceasta vreme, ramasera fiii si mai far'

. de obladuire, gazretul 6 insa ce am catre credinta prea-Inaltului Devlet; despre o parte, _caci socotiam intoarcereaacestor doaua luminate odrasle a fi o slujba intocmai catreImparatie, despre alts parte, datoria ce aveam catre Dorn-nul Ipsilant, pentru dragostea intru care ma avea, ma facuca sa las si casa, si copiii Tar' de obladuitor, si pe Insusisotia mea de al doilea, Eleni Caragea, fiica tergimamiluiIordache Caragea, necununata, caci Intr'acea zi, ce ampurees eu la Beciu, sosise dela Tarigrad, prin mijlocireaDomnului, in Curtea domneasca.

Deci, la Dichemvrie 26, a valeatului [17]81, purceseiii dinBucuresti, cu Mitropolitul Grigorie, cu episcopul Minna-.cului, Filaret, cu Banul Dumitrache Ghica, carii era trimisid'impreuna cu mine pang in lazaretul Timisului, pentru aIndemna pe mai sus-aratatii luminatii coconi O. se intoarca

1 Demisie.'2 ParAsire.8 Ambasadorilor strAini.

Viena.6 Rizu.8 Ravna.

Dragomanului, Talmaciului.

alerga

l

sitmi

202 IENAcHlTA vAcXnEscu

inapoi, si, cand nu vor vre, eu sa ma duc pans la Sibiiu,sa fac toate luerarile, doar de voiu putt, de acolo, sa facca trimita Nemtii, siliti, si, cand nu va fi en putinta,atunci sa ma due la Viena, sa-mi puiu solia in lucrare.

Dupa ce ajunsem la lazaretl, mersem in Brasov, epis'copul, Banul si eu, facum multa silinta spre a-i face sa seintoarca; si nu intampinam lesnirea. Prin gheneralul Aiholt gral Brasovului, ce-mi era bine cunoscut, Inca din razmirita °trecuta, facuiu multa stradanie sa -i ieau, si inteleseiu in-sumi ca iesise treaba din mina lui 4.

La Ghenarie 5, a' valeatului [17]82, purceseiu la Sibiiu,Comandirul Ardealului, ce era gheneralul Prais, mi-era iarasicunoscut, cum si Gubernatul Ardealului, Brucantan 5. Facuiutoate cele ce se putura si cu acestia, si nu fuse cu putintaca sa mi se dea.

Deci, la Ghenarie 16, purceseiu la Beciu, Inca cu un boierrgrec, Paharnicul Hurmuzache, ce-1 trimisese Domnul acoloca sa mearga impreund cu mine. Si, cu toate ca era o iarnafoarte grea, lush in opt zile am ajuns la Beciu. Cartile desolie se trimisesera la Cantilaria Curtii cu secritariul Rai'covici 6.

A dama zi merseiu la Printipul Caonit7, ce era Mare-Cantelariu al Curtii. Dupa ce ma intampina cu multe

cu multa cinste, imi zise sa flu incredintat ca s'autrimis porunci la toti gheneralii Ardealului ca sa Indemnezepe acesti doi Printipi sa se intoarca inapoi.

Dupa ce facuiu multamita cea cuviincioasa si ma bucu-raiu, caci inteleseiu ca au priceput Nemtii ca nu este vre-un misteriu deosebit la mijloc, intrebandu-mä PrintipuiCaonit cand pohtesc sa aib audientie la imparatul, eur

1 CarantinA.2 Eichholz.3 RAzboiul.4 CA nu mai e afacerea inapoierii beizadelelor in maim lui.6 Bruckentlial.

Raicevich, apoi consul austriac la noi.7 Kaunitz, cel care ni-a luat Bucovina.

sa i

si

,

tiri-monii si

R

CXLATORIA IN ARDEAL SI LA VLVIA 203

rand sa-mi taut treaba cu temeiu, raspunseiu ca ma rogsa tie Ingaduiala, pans va vent raspunsul dela Ardeal, pentruca sa vedetn, de s'au intors Printipii in Valahia, la au-

sa nu mai fac rugaciune Imparatului, ci numaiiar, de nu s'au intors, atunci fac rugaciune.

Priind Caonit cererea mea, si, zicandu-mi ca eusa-mi caut treaba, ma lud de mans si iesim in sala deassembles 1, uncle era toti ambasadorii Curtilor adunati sicele mai stralucite dame din Viena. Facuiu cunostinta cutoti, si ma intampinara cu libov si cu cinste, atat, incatarnbasadorul Spaniei ma si pohti ca sa merg la balul cevrea sa (lea a doaua seara el, dupa obiceiul ce au la car-iiavaluri.

Pang a nu sosl eu la Beciu, cu vre-o doauazeci de zilemai nainte, purcesese dela Beciu in Italia Marele-Duca alRosiei, Pavel, ce venise acolea pentru logodna cumnate-siice am aratat mai sus, si pentru o inoire aleantii ce Meuseaceste derma Curti, de care ma pliroforisiiu 2 pe larg.

Inteaceasta seara dar, Printipul Caonit, ce vrea sa-miarate o blana de samur si o tabachere cu berleanturi, ce-idaruise Granduca 3 al Rosiei, gasi pricing cu a-mi lama. bla-nele de samur cu care eram eu imbracat (caci obicinuiescEvropeii sa arate la aceste o sernplicita si la oamenii aceice-i vad intaiu, si pe mine la aceasta assemb10 ma descin-sese damele si de bran, pentru ca sa-mi vaza Dupalauda ce-rni Jaen Printipul blanelor mele, ma intreba de cepret sant samurii ? Ii raspunseiu. Imi zise : eSh-ti arat obland de samur, ce mi-au daruit mostenitorul Rosiei, si marog sa mi-o pretuiestb. Aduse blana si o puce p'un biliard.Eu inteleseiu pentru ce mi-o arata si cum ca nu era scopo-sul pretuirea. Ii raspunseiu cum ca blanele de samur nicicand este soare, nici cand este noapte nu se pot prep'bine ; aceasta bland tusk socotindu-se locul dela care s'au

1 Franc.: adunare de societate.2 Lamuriiu.B Marele-,Duce.

si,mul-

tamita ; si;Liu

ttie.titiesa-i

(

s

sada°.

201 IENICHITA V XCXRESCU

dat, si locul la care s'au dat, nu are pret, eu, de o as.11vazut si zioa, nu sant destoinic ca sä o pretuiesc. Cu acestfeliu de intrebari si raspunsuri am trecut aced noapte pangla un teas dupa 12, si asa m'am intors la gazda mea.

A doaua zi, Dumineed, am priimit cu stafeta instiin tare di I tBucuresti ca s'au mazalit Domnul Terii-Rumanesti AlexandruIpsilant, dupa cererea ce Meuse, si cum ca s'au facut DomnNicolae Caragea, tergimanul Divanului imparates3, silathe Sutul, ce era capichehaia 1 al terii, s'au facut tergiman.

mi se stria de catre Mitropolitul terii si de dare boieriidela Bucuresti cum ca, de vreme ce sant si eu oranduitCaimacam 2 §i mi se coprinde numele in fermanul impariitescde Caimacamie, sa las toate trebile acolo si sa vin la Bu-curesti cu stafeta. Intaiu am mers la conte Cobensela, ce eravice-cantelariu, d'impreund cu dansul am mers la Pt in-tipul Caonit, si i-am dat aceasta vestire. Printipul Caonitsi m'au intrebat cu mirare, pentru ce s'au mazalit DomnulAlexandru-Voda ? au doar s'au turburat Poarta pentru de-sirea fiilor sai ? Eu si i-am aratat ca Poarta nu urtneaza'. sase turbure, fiindca, si de au dosit, au dosit la lot prietenesc,dela care, cand ii va cere, nu are niciun feliu de indoiart

nu-i si va lua, si am aratat cum ea Poarta, pang acum,In furnik.formal, nu stie de aceasta, numai PrintipulAlexandru, aflandu-se afara din sinesi pentru multa intristare,

cerut mazalia, si Poarta i-o au dat cu multa musaade 4;deci fiindca eu sant oranduit un logotenente 5 al Domniei laregentie, face trebuinta sa purcez Mi-au zis : ca.' nu pociu sapurceg pang nu voiu lua audientie dela ImpAratul ; si indataau facut talhas° inscris la Chesarul pricina.

Si eu de acolea m'am dus pe la toti ambasadorii, de i-am

Reprezintant, ambasador.2 Loctiitor de Domn.3 Kobenzl.

Favoare.6 Loctiitor.6 Raport.

si-

Mina-

si

ca

4

$i

si-a

I

CXLATORIA IN ALIDEAL §I LA VIENA 205

heretisit 1 cu bileturi, si, intorcandu-ma la gazda sa pram-zesc, au venit toti ambasadorii la mine de m'au heretisit cubileturi. Monsia Bretaliu -ambasadorul Frantei, ce era un0111 cu un deosebit duh, in bilet mia facut si chemare casa merg in al treilea seara si la balul sau, socotind ca voiusedea la Beciu, si-mi facet mai multe tirimonii decat toti,pent ru ca sa arate cu aceasta deosibita schesis 3 catre prea-innaltul Devlet, si eu ma purtam catre dansul ca ca un Turc,si terra mare placere. N'au tinut insa acestea mult, ca pestetrei ceasuri au iesit talhasul buiurdisit 4 dela Imparatul catresambelanul7cel-mare, ca sa ma instiinteze sa merg a douazi la Carte, sa-mi dea audientie la 10 ceasuri.

inteaceasta seara am mers la balul solului Spaniei, undeera toti cei Mari ai Beciului, pang si Arhiduca Maximilian,fratele Chesarului, ce este acum Elector al Coloniei.

A doua zi, la zece ceasuri am mers la Curte, si, intrandin curtea d'intaiu cu carata, cad in curtea de a doua nu-mai familia imparateasca intra, m'am dat jos la scud, sim'ain suit inteun foisor cu stalpii de marmora, ce-i tin leiin spinare. Inteacea curte, dintr'ai Curtii nu se vedea nicipasare, decat numai acei ce sant oranduiti de a priimi au-dientie, de vreme ce guardia de ostasi este afara din curte.Am trecut intr'o salt, unde am gasit unu' din guardia con-pului cea nemteasca, care si m'au intrebat de sant eu boieruldela Valaliia, si au cazut inaintea mea, ramaindu-mi slu-gile ad. Am mai mers doua sale pans la usa Divanului imparatesc, ce are tahtu15, si, acolea gasind trei guardii din somatofilachi 6, un Neamt, un Ungur, si un Leah, cu caiafe-turile 7 for fiestesicare, s'au intors guardia cea d'intaiu lalocul ei, ce tines pusca, si, dinteacesti trei ce pazia aici cu

1 Salutat.2 De Breteuil.3 Aplecare.

Cu porunc.6 Tronul.6 Uniformele.7 PazitorI ai 0-corpululo imparatulul, franc.: garde-du-corps.

2,

4

206 rErdanTI vAckuEscu

sabiile scoase, au cazut Neamtul inaintea mea, si am trecutprin Divanul ce se numeste sala de audientie. Acesta are untaht cu baldachin tot de our lucrat; perdeaua ce se span-zura dela baldachin si closurile 1 sant tot de sarma 2 si cumargaritar frumos. Aceasta sala de o parte are ferestre, side o parte are ferestre de oglinzi. Dinteaceasta sala amtrecut in alta, iar cu taht mai mic de franghie 3. Dinte'aceiaam intrat intr'o camera mare, unde pazia la usa gabine-tului 4 Chesarului un dejur 5 sambelan cu cheie, care acestaera si gheneral : ne-au priimit cu cinste si ne-au pohtit cutirimonie sa asteptam putintel pang va da veste imparatu-lui. Si, mergand, se intoarse ingrab, caci imparatul eraintr'alt cabinet. Si mai inainte ni spuse : «Acum iese». N'apucasa slarseasca vorba, si se sung un clopotel, si indata se re-pezi sambelanul trase dela perdea un clos de fir si seridica perdeaua. Si-mi facia semn sa intru in casa.

intrand la usa, vazuiu pe Chesarul in mijlocul casei far' decapela, in picere. Si, de loc calcand doi pasi, am ingenun-chiat turceste, si, puindu-mi capul in pamant, vrand sa-1 ara-die, m'am pomenit cu mana Chesarului la cap, zicandu-mi canu face trebuinta de aceasta tirimonie, si sa ma aradic:vrand sarut, mana, au tras-o, si m'au cunoscut de candma vazuse la [1.7]731a Brasov 6, si indata mi-au zis : «Senior 7Vacarescule, dumneata in Viena cum au fost cu putinta acveni, aflandu-te si Consilier al Printipatului ?». Am raspunscu multa smerenie ca : «un Printip plin de jale si un Prin-ctipat plin de intristaciune mi-au dat lacramile for in pumni,rugandu-mi-se ca sa le aduc si sa le vars la picioarele

e Sfintei Tale Marini, si sa pociu printeaceasta varsare a la-

I Cloche, franc. cordon.2 Fir.a Postay.

Cabinetului.6 Dejurne.6 Imparatul era binefacatorul Iosif al II-lea.7 Signor, it.: domnule.

's

.si.

r

Si,sa-i

, :

,

4

CALXTORIA IN ARDEAL §I LA VIENA 207

ocramilor for sä desert din comorile cele nedesertate aleomilostivirii tale o clementie spre a invesell acesti ochi cuavederea intoarcerii acestor fii ai Printipului IpSilant inAValahiap. M'au intrebat : apentru ce pricing au dosit ?):1.Am raspuns ca : ade se da pentru vre-un rtiu, raul nu estesalt decat multa indestulare si rasfhtaciune». M'au intrebat :ade au duh, si ce cugeteaza ?D. I-am arhtat ca : aduhulti-au indemnat sa fats aceasta pornire, iar cugetul nu ur-omeazh, a II alt .decat a se invrednici la mai multa indestu-dare deck aCeia ce au avut in Valahia». Mi-a raspuns eh :said aceasta nu se dobandeste ass lesne, ci si cu shipamulta si cu vreme prelungita», zise : spot avea vre-unovenit at for deosebit de undeva ?». Ii arataiu eh : «eine do-aseste dela noi, este lege a pierde si cite nemiscatoare area.jmi zise asi cum au socotit ca pot tral aici ? Aici slujescaPrintipi din Ghermania cu 20 florintj leafs pe lung, darotraiesc cu rendite 1 dela casele Ion. Am raspuns ca : adeoar fi putut sti aceasta, poate n'ar fi faCut aceasta indrhz-((near& ci ravna ca sh vaza lucruri ce nu putea vedea cufacie, si tineretele i-a facut a face aceasta pornire, care,adeosebi de vazuta intristarea ce au adus parintilor, auapricinuit si o gandita necinste patriei noastreD. imi ras-punse ca : aau trimis porunci pe la gheneralii Ardealului sh-iixindemneze a se intoarce in tarn. Raspunseiu ca : «este siarusinea si necinstea ce socotesc ca pot avea de se vor in-stoarce, care niimai cu indemnare nu-i va lash sa se in-otoarch,, de nu vor li siliti». Imi zise stand ii voiu sill,sating azilul ImparatieiD. Raspunseiu ca : aazilul tuturor Im-aparatilor este cinstea imparatiilor, si de toata lumea estegravnit azilul tuturor imparatiilor, pentru refugiul«parea tuturor ; Irish azilul este azil cand se va socoti caaun azil, si cand i se vor pail canoanele si regulele lui ;aazilul se cuvine' a-I debauch acei ce dosesc dela un mareLuau, peire, si primejdie: unii ca aceia, cand vor aflaadela verice Imparatie, atunci se cunoaste cinstea si ca-

1 Venituri, rente.

'$

.

.

.

,

si sca-

11si

.

208 IENXCHITX VACXRESOU

«noanele azilului ; far, cand doseste cineva dela bine, pentrtt«a nu petrece bine, din nestiinta numai si fara nicio«si mai vartos pentru a pricinul si altora ran, acela, cand(nu se va intoarce silit, atunci se ating canoanele azilului,«caci este lucrul impotriva lor, si azilul, pentru p5zi-

ctinsusirea lui, insusi se sileste din canoanele lui sa sileasca-«intoarcerea aceluiar. Mi-a zis : «Bravo, dumneata imi gra"-desti cu dull si cu dreptate, dar cum pociu sa fac tot«trupul ostasesc sa o stie aceasta ?r. Am zis ca : as fi tot«trupul ostasesc indisiplinat 2 si pedepsit 3, este destul a stl,«lard de a intreba, ca Sfanta Ta Marire nu face lucrul inApotriVa, nici a azilului, nici a cinstei imparatestir. Si i-ammai zis : «Prea-milostive imparate! eu stiu ca neindestu-alirea elogventei 4 mele nu poate trage milostivirea inapara-atestii Tale Marini asupra acestei pricini, a caria nenorocirea«si vina de a nu se savarsi dupa cererea soliei mele, nu«este alta deck varsta mea ; caci, aflandu-mä eel mai tanar«in adunarea Consiliului Valahiei, neputinta varstei si ha'«tranetelor nu au slobozit sa vie vre unul din cei mai ba-«trani, si in varsta si in stiinta, ca sa poata pricinul 'cu«inlesnire aceasta facere de bine la o obste, si, pe Tangaateneala ce cu multa cinste si slava a mea am facut pans-«a vent, imi pierduiu si putina reputatie si ipolipsis 5 dela tot«Printipatul Valahiei ; unde, pe langa intristarea ce am din(cpricina acestei intamplari, mi se mai gramadeste si alta,«cu a nu ma fi putut arata destoinic a o savarsi, si a nu(ti fost vrednic säs dobandesc dreptatea, nici dela insusiadreptatea, ce esti Imparatia Tar. De-odata;puindu-si mamain piept, mi-a zis : dti fagaduiesc, pe imparateasca mea pa-«rola, nici in terile mele, nici in slujba mea, nu-i voiuetinea. voiu intoarce in Turcia, fard de alt ; numat

1 Legile.Disciplinat.

3 Bine crescut.4 Elocventei, darului de vorba.5 Trecere.

1

Vinar

os-

caSi-i

I

a-si

CXLXTORIA frr ARDEAL SI LA VILNA 209

atrebuie sa -i aduc intaiu aici, ca sa le sigurefsesc 1 buna pe-dreacere; ci nu grijl. Si to multamesti cu aceasta ?D, maIntreba. I-am raspuns ingenunchind : acs foarte ma mill-atamesc, cad aceasti este si mai imparateasca fapta, caci«este plina de iubire de omenire». M'au heretisit 2 de Cal-macamie, si m'au intrebat pentru mazalie ; mi-au facut multeintrebari, de Tarigrad, de Valahia, de obiceiuri si altele,tiindu-ne doua ceasuri si mai bine. Si; raspunzand la toatedupa cuviinta, i-am spus ca ma rog sa aib voie sa purcez,caci ma grabesc, rugat sa aib indoite pasaporturi,Si de drumul Sibiiului si de drumul Timisvarului 3. aLe veiaveaD, mi-au zis. Si, mai stand putintel, ni-au zis : aVa urezbuna calatorieo, si noi, facand multamita cu ingenuchiarea,s'au tras la gabinet, si ass am iesit din launtru, caci nu poateTest nimeni dela audientia din gabinet pana nu se trage in-susi intaiu.

Dupa ce am iesit din launtru, am mers la gazda, si, la masaInca allandu-ma, au venit un cantelist* dela cantelaria Curtii,si mi-au adus doana pasaporturi, precum cerusem la Impa-ratul, si deosebita porunca cake generalul Zetfis (?), coman-dirul Timisvarului, cu porunca ca, de voiu merge pela Ti-misvar, sa-mi clew zece husari cu cai de poste imparatesti,sa ma aduca pana la hotar. Si ass, sculandu-ma delamasa, am mai sezut pand au innoptat, si, sears, la easeceasuri nemtesti, am iesit din Viena, si am venit la posteadin Fispnent [Fischamend], si acolea am dormit.

Patru zile am sezut in Beciu numai, si, purcegand, amsosit la Timisvar, si de_ acolea, stiind turburarea ce au ser-haturile fora cuvant, si chibzuindu-ma ca se vor fitat si de mergerea mea la Beciu, si de as fi mers pe laMehedl cu husarii ce-mi oranduisera pentru paza drumuluisi pentru cinste, putea sa se faca zvon pe la cafenele, ca

1 Asigur.2 Felicitat.8 Timi§oarei.4 Scriitor.

14

si !ream

instiin-

210 IENACIIITA VA CARESCU

m'am dus sä aduc catane, iar nu pe fiii Domnului, si, ca sanu mai dau pricing de turburare terii, am lasat acel drum,ce-mi era mai Indemana si mai aproape sa intru in tarn, siam venit pe la Sibiiu.

CAP. IV.

Luptele si suferintele Romani lor,supt Mavrogheni-Voda, Domnul muntean (1789 si urm.).

(DIN DONISIE

Domnul [Nicolae] Mavrogheni_ aici in tara sta pe loc cuostile lui. Randuit-au la Craiova pe un Turnagiu 1 si pe unDervis-Aga, sh fie la Scaun, sa judece pricinile terii, orices'ar intampla, si pe Cara-Mustafa, haianul 2 Diiului, sh fiecu ostile mai mare comandir, adeca povatuitoriu si porunci-toriu ostilor. Si caimacam au pus pe un Ionita Papuc vtor-Clucer 3, care acest ciocoiu ar5.ta, la nazir 4 si la Dervis-Aga,cu foaie pe tine stia ca are bani, de-i boieria cu sila si belua bani, punea la gros, adeca la opreala, daca nu vreaBA priimeasca caftan sau carte domneascd. Asa necajia peo seama de oameni.

Vazand Mavrogheni ca Nemtii s'au imputernicit, si auintors ostile turcesti inapoi din mergerea for cu mare vitejiesi cu biruinta, s'au lngrijurat, si au poruncit la Cara-Mus-tala sa faca ordie mare impotriva Nemtilor. Care au si facut,adunand oaste mare, Turci, Arnauti, Sarbi si catane ru-mani din tars, ca la zece sau doaudsprezece mie, si-au

1 DregAtor turc mai m6runt, outer de ieniceri.2 Aian, Pali; de hotar.8 Al doilea Clucer.4 Administrator.

ECLISIARIIUL).

si-i

212 DI ON1SIE ECLISIARHUL

asediat ordia 1 la hotar, ce-i zicea Porceni, aproape de Targul-Jiiului, ca la patru ceasuri.

Si au facut metereze marl, si le ducea tara acolo zahcreasi toate ce li trebuia : vacile si oile nu li se mai precurma,era oaste si in oral la Targul-Jiiului, si in Craiova, si la

Pusese si preste Olt ordie mare la schela, impro-tiva Brasovului 2, ca la 20.000 de Turd i Arnauti. Si laBucuresti era multime multa de Turci.

Si, fiindca au fost fugit Nemtii din manastirea Tismanasi din manastirea Cozia, cand intrase Turcii In Banat, pre-cum am scris, au poruncit Voda sa mearga Turcii, cu sarahori, si cu'ciocanasii ocnei, din maglasi, sä strice o partedin zidurile manastirilor din pregiur, sa nu se mai poatainchide Nemtii intr'insele. Iar Turcii n'au faramat numai oparte de ziduri, ci toate zidurile, cu chiliile din pregiur, siau ars si bisericile si clopotnitele.

Si la Cozia au gasit Vistieria manastirii, si au pradato,argintaria i sfitele cele scumpe, evanghelii ferecate cu ar-gint, si crucile cele ferecate cu argint si cu aur si cu mar-garitaruri i cu pietri scumpe, si alte multe odoare ce aufost facute si date de Domnul ctitor manastirii, ca nule-au fost dus in Tara Ungureasca.

Si Inca au gasit Turcii si sane de aur si de argint, pecare Domnul ctitorul le pusese in zidul clopotnitii, Ca, dupavremi, data se va strica manastirea, sa aiba cu ce o zidi.Iar vrajmasii de Tigani cari-i avea manastirea credinciosi,au aratat Turcilor de au apart acolo, si le-au luat prada.Luat-au si portile manastirilor, ca era captusite cu fierpreste tot, de le-au dus piste Dunare, la Diiu 1.1 cetate,scriind Turcii la Tarigrad, cum ca au faramat cetatile Terii-Rumanesti, scotand pe Nemti din ele.

Asa lauds mincinoasa au scris ca sa insele pe Imparatu13,amagindu-lsä li dea, bacsis, adeca darn ri,peecu m li-au si dat.

1 TabArA.2 La Bran.2 Sultanul.

_

.

Ramnic.

CAP. V.

Tudor Vladimirescu si sfarsitul lui.(DIN AMINTIRILE COLONELULUI LOAN' VOINESCU).

In timpul acesta sosi stirea ca Turcii au intrat in Bucu-resti. Aceasta stire s'a si acreditat de catre cativa emigrati,cari avusese noroc sa scape de furia lor.

Atunci s'a vazut in Targoviste o scena, care putea sa fietragica, si care arata haracterul eel salbatic al lui Caravia 1.Acesta, pentru macelaria ce Meuse intre Turcii dela Galati,dobandise gradul de gheneral. Pe cand veni.stire de intrareaTurcilor in Capitala, el se afla Ware prin targ, si, intainindpe ispravnic, II apuca de grumaji, tara astfel paua incurtea unde sedea Gheorghe Ipsilantes, injurand si zbierandca o sa taieinsusi capul ispravnicului, fiindca el a raspanditvorba c'au intrat Turcii in Bucuresti, si ca era un vanzator.Bietul ispravnic, galben, tremurand de groaza, se indrepta,aratand pe chiar acel om care adusese vestea. Dar Caravianu voia sa-1 asculte nimic : el cerea singe. In starlit, PrintulGheorghe abia a putut sa scoata pe bietul ispravnic din ma-nile acestui gade, care a fugit zbierand ca un tigru caruiaa scapat prada din ghiare. Li era frica chiar. Printilor 3 de.dansul.

Tudor, pornindu-se din Bucuresti spre Campulung, on

1 Una din cApeteniile rascoalei grece§ti impotriva Tnrcilor, Eteriei.2 Alta capetenie eterista.

Cei doi Ipsilanti, §eful §i Gheorghe Cantacuzino.

-

1

0

si-1

COLONELUL IOAN VOINESCU

cu gand sa taie drumul lui Ipsilante, dupacum se vorbiac'ar fi dat fagaduiala Turcilor, on spre a se pune !mustla siguranta, in munti, asezat tabara la Golesti.

Ipsilante, pe de o parte, incredintandu-se despre planul luiTudor, iar, pe de alta, simtind ca Turcii au pornit asupra-i,a botarat, cu once pret, sa puie mana pe Tudor, ca sa-sirazbune asupra-i, si, prin aceasta indrazneata fapta, sä im-puie putintel Turcilor, pane sa se pregateasca el bine defuga. A trimis dar ordin lui Capitan Iordachi 1, ce se afla cuArnauti la Pitesti, sa faca orice, ca sa prinza pe Tudor sisa.-1 aduca la Targoviste.

Indata ce a priimit asemenea porunca, indraznetul cleft ga pornit la Golesti cu oamenii sai, si, ajungand seara acolo,a ocolit casa Logofatului Dina, Golescu, in care era asezatTudor.

El sedea, fara grija, intr'un chicle dela poarta, cand unpandur al lui, intrand, ii spuse ca Capitanul Iordache ceresä intre, avand sa-i vorbeasca. Tudor, nehanuind nimica,a ordonat indata sa lase pe Capitanul sa vie.

Cum a intrat acesta in chiosc, i-a pus pistolul in piept,strigandu-i sa se dea. Tudor, vazand ca mijloc de lmpotri-vire nu mai ramanea, s'a, scoborat jos, s'a pus calare, si aplecat la Targoviste.

Altul si-ar fi vandut viata stump; dar el, avand sperantaca pandurii lui 8, indata ce-1 vor -vedea, vor sari sa -1 scape,nu s'a impotrivit. Insa, atat pandurii, cat si capeteniile lor,nici nu s'au miscat, fiind suparati pe dansul, pentru ca, lainceputul revoltei, prin manifestele lui, dedese voie tuturorostasilor sa prade si sä jefuiasca 4, iar, mai la urma, dupace a venit In Bucuresti, Mitropolitul Dionisie, episcopul Ea-

1 Fost capitan de Arnauti domnesti, castigat de Greci pentru rasacoala lor.

2 Hot din Grecia.3 Tudor se ridicase, pentru usurarea saracilor, cu pandurii Oltului.

Nu e adevarat. Din potrivA, dela inceput, el nu era iubit de cei rAi dintoastea lui pentru ca era aspru cu pfuitorii, pe cari ii urea in spanzuratoare.

211

si-a

4

a

MOARTEA LUI TUDOR VLAD1MIRESCU 215

rion 1 si Logofatul Alexandru Filipescu, facandu-1 sä 'nteleaga,prin sfatuiri intelepte, ca niciodata o asemenea cauza nuizbuteste cu chipul acesta, ci cu blandeta si cu paza celeimai aspre discipline, a dat strasnice ordine sa inceteze totfelul de jafuri, amerintand ca, oricine va indrazni sa calceordinele lui, pentru un ou furat se va pedepsi cu moarte.Hotararea aceasta a si tinut-o, fiindca multi panduri, ha sichiar capetenii, s'au facut victime. Se zice Inca ca, tocmaicu o z1 inaintea arestarii lui, a spanzurat, noaptea, d'uncopaciu, doi capitani, foarte stimati in ostire.

Acestea au fost cauzele care au dezgustat ostirea, si n'afacut nicio miscare impotrivitoare .1a ridicarea sefului lor,care a fost adus in Targoviste si inchis in Mitropolie.

0 mie cinci sute de panduri alesi s'au intrupat cu armialui Ipsilante ; ceilalti au fost dezarmati si sloboziti la ye-trele lor.

Insa apropierea Turcilor a cam stricat veselia Grecilor.Nu se mai vedea deck figuri triste si dese certe intre ca-pitani.

Tudor a fost doa zile arestat la inchisoare, unde i s'afacut felurimi de ispitiri, cu speranta ca va marturisi uncleare puse milioanele ce credea ei ca luase din tara. Dar eln'a, voit sa marturiseasca nimic. Si, a treia zi, a fost dat inmama crudului . Caravia, carele indata i-a taiat capul 2.

Astfel s'a sfarsit barbatul acesta, care a facut atata zgo-mot in tara, jn curs de patru luni. Scopul rascularii lui afost nobil, dar lipsa cunostintelor 1-a facut sa savarsascagreseli marl, care i-au adus peirea.

Tudor era un om c'un chip ordinar, galben si uscativ ;fara nicio crestere on invatatura, dar avea patrundere fi-reasca si oarecare statornicie in caracter.

1 De Arge§.2 L-au macelarit Grecii, aruncandu-i trupul ciopartit in pupil lui

Giartoglu din margenea Targovi§tii.

.

216 --COLONELUL IOAN VOINESCU

Cu cat de putin era respectat [Alexandru] Ipsilante de osrtirea lui, cu atat a acestuia tremura de dansul ; si, de nui s'ar fi intamplat catastrofa din urma, poate ar fi si domnitin tart recunoscut chiar de Malta Poarta.

Fe lul vietuirii acestui om era simplu, si mai nainte, si inepoca din urma, cand pozitia 1-ar fi putut face sa se in-gamfeze, precum am vazut pe multi, in epoci mai civili'zate, uitandu-si desavarsit rude si amici, indata ce soartai-a suit la o treapta

Portul lui n'avea niciun semn distinctiv ; era 1mbracat inhaina arnauteasca, de tot simpla, fara nicio podoaba ; si incap purta o caciula neagra, cu fundul de postav alb.

In conversatie era bland si smerit ; vorbia curat si ra6tiona bine.

Nu stiu daca Ipsilante a avut drept sa faca ceia ce afacut. Posteritatea va judeca aceasta enigma. Dar Tudoravea tot dreptul de-a combate un rebel strain, intrat in pa-tria lui prin viclenie, si care aducea terii desavarsita pra.padenie. De n'a facut-o, nu este din cauza ca s'a temutffiindca Romanii era indestul de- viteji ca sa desfiinteze oarmie c'a lui Ipsilante. Dar adevarata cauza care 1-a stavilita fost ca nu cunostea secretul politicei, si nu voia sa tragaasupra terii nenorocirile care izvoresc din asemenea impre'jurari. Ci s'a multamit a-i declara ca, cauza lui find cutotul departe de-a Grecilor, nu se poate uni cudansul, si a-cautat sa-1 vegheze pana va trece Dunarea.

!nail&

CUPRINSUL.Pag.

PREFATX (de N. lorga). IIIIsTOTITE DESPRE CRONICARI (de N. lorga) V

PARTEA I-a.DELA INCEPUT PIMA LA MOARTEA LUI TFFAN-CEL-MARE.

CAP. I. imparatia Romei (Ramului) (din Nicolae Costin). PentruimparAtia Ramului Si pentru hotarele ei. 3

CAP. II. Dacii si Getii : razboaiele prin care Traian a cucerit lo-curile noastre (din Constantin Cantacuzino Stolnicul). . 9

CAP. III. Intemeierea Domniei Terii-Romanesti, de sand au des-alecat RomAnii (din Logofatul Stoica Ludescu). . . . . 21

CAP. IV. Luptele lui Mircea-Voda cu Turcii (din Mihail Moxalie). 25CAP. V. Intemeierea Terii Moldovei Alexandru-cel-Bun (din

Grigore Ureche). 27.CAP. VI. Bogdan-VodA si/inceputurile Domniei lui tefan-cel-Mare

(din Grigore Ureche). . . , 31CAP. VII. Luptele lui Stefan -cel -Mare (din Grigore Ureche). . 37CAD. VIII. Luptele lui V!ad Tepes, Domnul Terii-Romanesti, cu

Turcii (din Gheorghe $incai). 59

PARTEA a II-a.ISTORIA MOLDOVEI DELA MOARTEA LUI .TEFAN-CEL-MARE

PANA LA ION-VODA CEL CUMPLIT.

A. Bogdan Orbul, fiul lui Stefan-cel-Mare (1504-17) (din GrigoreUreche) 69

B. Stefan -Voda eel Tatar ($tefAnita), fiul lui Bogdan (1517 -27) 70C. Petru-VodA Rare (1527-38 ; 1541-6). 71D. Ion -Voda cel Cumplit, fiul lui Stefanitd (1572-4) 77E. Petru-VodA 5chiopul (1574-9 ; 1582-91) (bate din Grigore

U r e c h e )

.

. . . .

84

si

. ............ . . .

248 CUPRINSUL

PARTEA a III-a.DOI DOMNI MUNTENI : NEAGOE-VODA SI MIHAI VITEAZUL.

Pag.

4. Neagoe-Voda (Basarab al IV- lea ; 1512-1521) (din Gavriil,protul Atosului). 89

A Mihai Viteazul (4593-4601) (din Cronica Buzegilor). . . 99C. Biruintile lui Radu-Vocla erban asupra Ungurilor (1603 si 1611)

(dupei Gheorghe 123

PARTEA a IV-a.DELA MIMI VITEAZUL PANG LA UCIDEREA LUI CONSTANTIN -VODA

BRANCOVEANU.

CAP. I. Venirea in Domnie a lui Mateiu Basarab (din LogofcitulStoica Ludescu). 129

CAP. II. Venirea in Doninie a lui Vasile-Voda Lupu (1634) (dinMiron Costin) 139

CAP. III. Moartea lui Constantin Postelnicul Cantacuzino (dupeiStoica Ludescu). 151

CAP. IV. Rascoala impotriva Grecilor lui, Radu-Voda Leon (dinConstantin Ccipitanul Filipescu) 155

CAP. V. Suirea in Scaun a lui Constantin -VodA Brancoveanu (1688)(din Radu Greceanu). 159

CAE. VI. Infrangerea ogtilor imparate§ti de Turci si Romani laZarne§ti in Ardeal (1690) (din niemoriile lui Radu Popescu) 163

CAP. VII. Caderea gi moartea Brancoveanului (1714) (din cronicalui Radu Popescu) 167

PARTEA a V-a.FAPTE SI SUFERINTE DIN VREMURILE MAI NOVA.

CAP. I. Pribegia Moldovenilor la Muscali, dupa trecerea nenoro-cita a lui Dimitrie-Vocla Cantemir la diin§ii (1711) (dinloan Neculce). 175

CAP. II. Infrangerea catanelor de catre Mihai-Vocla Racovita, Dorn-nul Moldovei (1717), (din fNicolae Musteao) 189

cAP. III. Petrecerea lui Ienachip Vacarescu in Ardeal §i la Viena(1781-2) (din amintirite lui) 199

.0 CAP. IV. Luptele gi suferintele Romanilor, supt Mavroglieni-VodaDomnul muntean (1789 §i urm.) (din Dionisie Eclisiarhul) 211

CAP. V. Tudor Vladimirescu gi sfar§itul lui (din amintirile colo-nelulici loan Voinescu). 213

'-

r

. . . .

.

*

It=

, ,

. ,

;

. . '

. . . .. , . .

".

. . .

Nicolae Iorga - Din Faptele Străbunilor - Povestiri Ale Cronicarilor

Documents

Transcript of Nicolae Iorga - Din Faptele Străbunilor - Povestiri Ale Cronicarilor