Europa - direct la tineNewsletter Centrul de InformareEUROPE DIRECT V@lcea

BIBLIOTECAJUDE|EAN~„ANTIM IVIREANUL”V^LCEA

Nr. 10- octombrie 2014 -

Reuniunea Anual` General`Europe Direct, la Bonn (Germania)

Re\eaua Centrelor Europe Directdin Europa se [ntrune]te anual [n vedereatras`rii direc\iilor de urmat pentru urm`-toarea perioad` de activitate. Aceste[nt@lniri la nivel european au [n vederenecesitatea disemin`rii informa\iei nece-sare alc`tuirii planurilor de ac\iune aleCentrelor Europe Direct [n concordan\` cu noile priorit`\i cuprinse [nagenda Comisiei.

{n perioada 13-15 octombrie 2014, Reuniunea Anual` General`pentru 2014 a avut loc la Bonn, [n Germania, ]i a num`rat [n jur de 500de participan\i, oficiali din cadrul institu\iilor ]i organismelor UniuniiEuropene al`turi de oficialit`\i locale, precum ]i reprezentan\i ]i coor-donatori la nivel na\ional ai Re\elei Centrelor Europe Direct, din cele 28de state membre. Din partea Centrului ED V@lcea a participat DanaR`dulescu, consilier de comunicare.

{n urma unei retrospective asupra principalelor etape din istoriaUniunii Europene, subiectele discursurilor rostite [n plen au fostprovoc`rile pe care noua Comisie le va [nt@mpina [n exerci\iul s`u. Celezece domenii de politic` prioritare expuse de c`tre Pre]edintele Comisiei,Jean-Claude Juncker, au fost sintetizate [n trei teme principale, ]i anume:Competitivitate ]i ocuparea for\ei de munc`, Europa [n slujba cet`\eanu-lui ]i UE ca actor global. S-au discutat, de asemenea, strategia de comu-nicare ]i obiectivele anului 2015, Anul European al Dezvolt`rii, primulan concentrat pe partea de politic` extern` a UE ]i pe rolul acesteia [ncontext mondial. S-a accentuat importan\a Re\elei Europe Direct caleg`tur` direct` cu cet`\eanul.

{n agenda de lucru au figurat ]i sesiuni de informare pe domeniicheie de interes pentru cet`\eni, [n cadrul c`rora reprezentan\ii EDIC auputut ob\ine clarific`ri ]i exprima principalele preocup`ri [n ce prive]teinformarea comunit`\ilor din diferite regiuni ale Uniunii. Reuniunea acuprins, de asemenea, ateliere de lucru ]i sesiuni de dialog ce au consti-tuit oportunit`\i de schimb de bune practici ]i creare de leg`turi [n vede-rea unor viitoare colabor`ri [ntre Centrele Europe Direct localizate [n \`ridiferite.

Concluzia general` a acestui AGM a fost una optimist`, [n cu-vintele doamnei Vivianne Hoffmann, Director General al Direc\iei„Cet`\eni”, [n cadrul Comisiei Europene. Aceasta a transmis mesajul dea simplifica procedurile ]i limbajul de operare folosit de c`tre institu\iileUE [n rela\ia cu cet`\eanul ]i a subliniat inten\ia Comisiei de a r`spundenevoilor reale ]i specifice fiec`rui stat membru.

Parlamentul Europeana aprobat noua

Comisie European`Deputa\ii din Parlamentul

European au aprobat noul colegiude 27 de comisari, prezentat pe 22octombrie de Pre]edintele ales,Jean-Claude Juncker (Luxemburg),cu 423 de voturi pentru, 209 îm-potriv` ]i 67 ab\ineri.

Noua Comisie urmeaz` s`fie acum numit` oficial de ]efii destat sau de guvern din UE, astfelîncât s` poat` s` preia mandatul la 1noiembrie, pentru o perioad` decinci ani.

Pentru compara\ie, primaComisie Barroso a fost votat` înnoiembrie 2004 cu 449 voturi la 149]i 82 ab\ineri. A doua Comisie Bar-roso a fost aleas` la 9 februarie2010, cu 488 voturi la 137 ]i 72ab\ineri.

În deschiderea discursuluis`u, Pre]edintele ales al ComisieiEuropene, Jean-Claude Juncker, asubliniat modific`rile aduse laportofoliile comisarilor, în confor-mitate cu cerin\ele comisiilor parla-mentare, dup` audierile comisarilordesemna\i.

Pagina 2 Nr. 10 Newsletter

Tinerii se pot [nscrie la competi\ia „Premiul pen-tru cercetare în domeniul auditului în sectorul pu-blic”, lansat` de Curtea de Conturi European`.

Edi\ia din 2014 a premiului Cur\ii de Conturi Eu-ropene se adreseaz` mediului academic european ]ivizeaz` recompensarea unor teze în domeniul studii-lor teoretice ]i/sau empirice legate de auditul în sec-torul public, în special în contextul Uniunii Europene.Un premiu în valoare de 5000 de euro va fi acordatcâ]tig`torului.

Data-limit` pentru depunerea candidaturilor este30 noiembrie 2014.

Mai multe informa\ii pute\i ob\ine acces@nd:http://www.eca.europa.eu/ro/Pages/ECA-Award-2014.aspx

Comisia European` aapreciat c` schema de re-ducere a certificatelor verzi,avut` în vedere de România,respect` normele UE pri-vind ajutoarele de stat ]i, înspecial, noile orient`ri aleComisiei privind ajutoareledestinate energiei ]i pro-tec\iei mediului. Schemamen\ionat` const` în dimin-uarea contribu\iilor anumi-tor consumatori energo-intensivi la finan\area en-ergiei din surse regenera-bile.

Conform concluziilor

Comisiei, compensarea par-\ial` a costurilor legate definan\area sprijinului pentruenergia din surse regenera-bile este necesar` pentru aasigura competitivitatea ma-rilor consumatori industri-ali, f`r` a distorsiona în modnejustificat concuren\a pepia\a unic`.

Schema de reducere acertificatelor verzi va intraîn vigoare în data de 1 de-cembrie 2014 ]i va expira ladata de 31 decembrie 2024.Bugetul anual consacratschemei este estimat la

aproximativ 75 de milioanede euro, pentru aproximativ300 de beneficiari.

În iulie 2014, România anotificat planurile sale de areduce contribu\ia lafinan\area energiei din surseregenerabile pentru anumiteîntreprinderi care î]idesf`]oar` activitatea în sec-toare cu un nivel foarte ridi-cat de electro-intensitate ]ide expunere comercial`.Comisia a evaluat compati-bilitatea acestei m`suri cudispozi\iile prev`zute înnoile orient`ri privind aju-

toarele destinate protec\ieimediului ]i energiei, adop-tate în aprilie 2014. În urmainvestiga\iei, s-a constatatc` reducerile se limiteaz` lasociet`\ile care î]i desf`-]oar` activitatea în sectoa-rele recunoscute în cadrulorient`rilor ca fiind înacela]i timp electro-inten-sive ]i expuse la comer\ulinterna\ional. Celelalte con-di\ii aplicate pentru selec-tarea beneficiarilor eligibilisunt obiective, transparente]i nu fac discrimin`ri întresociet`\ile care se afl` într-ositua\ie de fapt similar`.

Mai multe detalii:http://ec.europa.eu/ro-

mania/news/15102014_re-ducerea_certificatelor_verzi_pentru_marii_consuma-tori_ro.htm

„Premiul pentru cercetareîn domeniul audituluiîn sectorul public”

Schema de reducere a certificatelor verzi,avut` [n vedere de Rom@nia,

respect` normele UE privind ajutoarele de stat

Ocuparea for\ei de munc`:împrumuturi valorând 182 de milioane de euro

au fost acordateprin instrumentul de microfinan\are Progress

Peste 20 000 de antreprenori au beneficiat dejade împrumuturi ]i garan\ii în valoare total` de 182 demilioane de euro în cadrul Instrumentului european demicrofinan\are Progress, conform celui mai recent ra-port al Comisiei Europene cu privire la implementareaacestui instrument financiar. În particular, raportul con-stat` c` instrumentul de microfinan\are Progress a con-tribuit în mod semnificativ la crearea de locuri demunc`, prin acordarea de credite ]omerilor sau per-soanelor inactive care au dificult`\i în a împrumuta banide la institu\ii financiare. Noul instrument financiar demicrofinan\are, care va fi opera\ional în a douajum`tate a anului 2014 în cadrul Programului pentruocuparea for\ei de munc` ]i inovare social` (EaSI), seva baza pe aceast` experien\`.Mai multe informa\ii:http://ec.europa.eu/romania/news/20102014_impru-muturi_prin_instrumentul_de_microfinantare_progress_ro.htm

Nr. 10 Newsletter Pagina 3

Valorile taxelor de]colarizare, ale burselor ]i aleîmprumuturilor acordate stu-den\ilor continu` s` difere multîn Europa, potrivit unui raportpublicat de re\eaua Eurydice aComisiei Europene. Raportul,care cuprinde date din 33 de \`rieuropene, relev` faptul c` sis-temele de taxe au r`mas relativstabile pe continent, în pofidaunor excep\ii notabile. Germa-nia este singura \ar` care, recent,a eliminat taxele de ]colarizare,în pofida faptului c` le-a intro-dus abia în 2007.

Estonia ]i-a modificatîn mod semnificativ sistemul definan\are în 2014, stabilind orela\ie între taxe ]i rezultatele laînv`\`tur`: taxele se pl`tesc doarde c`tre studen\ii care nu \inpasul cu studiile (adic`, nu ob\innum`rul necesar de credite înfiecare an). În mod similar, taxe-le sunt legate de rezultatele slabela înv`\`tur` ]i în alte \`ri, in-cluzând Republica Ceh`,Spania, Croa\ia, Ungaria, Aus-tria, Polonia ]i Slovacia.

Cele mai mari taxe de]colarizare în Europa se practic`în Regatul Unit (Anglia), înurma unei resistematiz`ri ma-jore, în 2012, a sistemului s`u deînv`\`mânt superior. Taxele nusunt pl`tite imediat, ci doar dup`absolvire, atunci când câ]tigurilestuden\ilor dep`]esc un anumitprag – un model unic în Europa.Studen\ii din Irlanda, Italia,Letonia, Lituania, Ungaria,Olanda ]i Slovenia pl`tesc, înavans, taxe relativ mari.

„Exist` o necesitatestringent` ca în Europa accesultinerilor no]tri la înv`\`mântulsuperior s` fie îmbun`t`\it.Acest fapt nu ar însemna doarcre]terea ]anselor acestora de aob\ine un loc de munc` bun, ci]i o impulsionare a economiilornoastre, care au nevoie de spiri-tul inovator ]i de creativitateaabsolven\ilor talenta\i”, a de-clarat Androulla Vassiliou,comisarul european pentru edu-ca\ie, cultur`, multilingvism ]itineret. „În cazul în care statele

membre decid s` introduc` taxede ]colarizare, ele ar trebui în-totdeauna s` aib` la dispozi\iem`suri, incluzând acordarea deburse, pentru a asigura un accesegal la înv`\`mântul superiorpentru to\i, în special pentru stu-den\ii din mediile nefavorizate.”

Raportul, intitulat„Sistemele na\ionale de taxe ]ide burse studen\e]ti în înv`\`-mântul superior european2014/2015”, eviden\iaz` o marediversitate în ceea ce prive]tenum`rul de studen\i care pl`tesctaxe în institu\iile de înv`\`mântsuperior finan\ate din fonduripublice. Un num`r semnificativde \`ri – Cipru, Danemarca, Ger-mania, Grecia, Malta, Finlanda,Suedia, Regatul Unit (Sco\ia),Norvegia ]i Turcia – nu percepnicio tax` de ]colarizare. Lacel`lalt cap`t al scalei, to\i stu-den\ii care urmeaz` un programde licen\` pl`tesc taxe în nou`\`ri Republica Ceh`, Olanda,Portugalia, Slovacia, RegatulUnit (Anglia, |ara Galilor ]i Ir-landa de Nord), Islanda, Liecht-enstein.

În cele mai multe \`rieuropene, doar un num`r mic destuden\i beneficiaz` de sprijinsub form` de burse. În nou` \`ri,to\i (Cipru, Danemarca, Malta,Finlanda) sau o majoritate a stu-den\ilor [n Luxemburg, Olanda,Regatul Unit (Sco\ia), Suedia,Norvegia beneficiaz` de burse.Islanda este singura \ar` care nudispune de un sistem public deacordare de burse, de]i acestsubiect este în curs de dezbatere.În 35 de sisteme de înv`\`mânt(unele \`ri au mai multe sisteme,de exemplu, BE, UK), burselesunt acordate pe baz` de nece-sit`\i financiare unor studen\isau tuturor studen\ilor (Dane-marca, Finlanda ]i Suedia ofer`burse universale studen\ilor lazi, cu condi\ia ob\inerii unorrezultate minime la înv`\`tur`);23 de sisteme ofer` burse pebaz` de merite, în urma uneievalu`ri a rezultatelor laînv`\`tur`. Aproape toate acestesisteme combin` bursele sociale

cu cele de merit.Împrumuturile acor-

date studen\ilor subven\ionatedin fonduri publice au un rolsemnificativ în sprijinirea stu-den\ilor în aproximativ jum`tatedintre \`rile cuprinse în raport.În mod similar, tot în aproxima-tiv jum`tate dintre \`ri, unele ele-mente ale sprijinului depind decircumstan\ele familiale gene-rale, ele nefiind sub forma unorpl`\i directe c`tre studen\i, ci subform` de avantaje fiscale pentrup`rin\i sau de aloca\ii de familie.Context

Acest raport anual alre\elei Eurydice con\ine o ana-liz` comparativ` a taxelor apli-cate studen\ilor ]i a sistemelorde sprijinire a acestora (burse ]iîmprumuturi). El cuprinde datedin 33 de \`ri europene (statelemembre ale UE, precum ]i Is-landa, Liechtenstein, Norvegia,Muntenegru ]i Turcia).

De asemenea, rapor-tul include informa\ii specificefiec`rei \`ri, inclusiv:

Taxele (diferen\iatepe ciclu – licen\`/master), pre-zentate per an (atât pentru stu-den\ii la zi, cât ]i pentru cei cufrecven\` redus`) ]i dac` stu-den\ii interna\ionali pl`tesc taxediferite în compara\ie cu ceina\ionali/din UE. Taxele includtoate costurile care revin stu-den\ilor – incluzând cele pentruînregistrare, admitere ]i certifi-care.

Sprijinul sub form`de burse, diferen\iate pe baz` demerit ]i de situa\ie social`.

Trei elemente supli-mentare sunt incluse, în cazul încare acestea reprezint` o carac-teristic` principal` a sprijinuluiacordat studen\ilor: împrumu-turile (dac` exist` un sistemna\ional de împrumuturi c`trestuden\i ]i dac` mai mult de 5%dintre studen\i iau un împru-mut); avantajele fiscale pentrup`rin\i ]i aloca\iile de familie.

O scurt` descriere areformelor planificate care afec-teaz` sistemul public de taxare ]ide sprijin al studen\ilor ]i care

sunt în curs de dezbatere dec`tre guverne.

Un raport separat pu-blicat de Comisia European` înluna iunie a ar`tat c` introduce-rea unor taxe de ]colarizare are,în general, efectul de a spori val-oarea total` a resurselor pentruînv`\`mântul superior, de]i noilevenituri provenite din taxe nusunt întotdeauna investite în mij-loace – cum ar fi posturi depredare suplimentare – careîmbun`t`\esc în mod direct ex-perien\a studen\ilor.

De asemenea, el aar`tat c` taxele de ]colarizare nuau un impact global negativasupra înscrierilor în înv`\`mân-tul superior, chiar ]i în rândulstuden\ilor proveni\i din grupurisocio-economice nefavorizate,cu excep\ia cazului în care am-ploarea modific`rii este excep-\ional`. Cu toate acestea,majorarea taxelor poate aveadrept consecin\` o sc`dere anum`rului de înscrieri în rândulstuden\ilor mai în vârst`. Re-spectivul raport a eviden\iat c`bursele ]i/sau împrumuturilesunt esen\iale pentru compen-sarea consecin\elor poten\ial ne-gative ale taxelor sau alemajor`rii taxelor asupra în-scrierilor la nivel universitar,mai ales în cazul grupurilor vul-nerabile.Eurydice

Re\eaua Eurydice aComisiei Europene ofer` in-forma\ii ]i analize privind sis-temele ]i politicile de educa\ieeuropene. Ea const` din 40 deunit`\i na\ionale, din 36 de \`riparticipante la programul UE„Erasmus+” (statele membre aleUE, Bosnia ]i Her\egovina, Is-landa, Liechtenstein, Muntene-gru, Fosta Republic` Iugoslav`a Macedoniei, Norvegia, Serbia]i Turcia). Re\eaua este coordo-nat` ]i gestionat` deAgen\ia Exe-cutiv` pentru Educa\ie,Audiovizual ]i Cultur` a UE, cusediul în Bruxelles, care reali-zeaz` proiectele de studii ]iofer` o gam` de resurse on-line.

Taxele ]i bursele studen\e]ti difer` mult în Europa

Pagina 4 Nr. 10 Newsletter

Con\inutul acestei publica\ii nu reprezint` [n mod necesar pozi\ia oficial` a Uniunii Europene

Centrul de Informare EUROPEDIRECTV@lceaBiblioteca Jude\ean`

„Antim Ivireanul” V@lcea

Str. Carol I, nr. 26, Rm. V@lcea, cod 240591Telefon/fax: 0350/424 540

E-mail: europedirect.valcea@yahoo.com, bibliotecavl_cic@yahoo.comwww.cicvalcea.ro

Proiectuleste finan\at

deComisiaEuropean`

]iConsiliul Jude\ean

V@lcea

Cei interesa\i pute\i pro-cura gratuit de la Centrul deInformare EUROPE DI-RECT V@lcea din Bi-blioteca Jude\ean` bro]ura„Europa 2020: Strategia decre]tere a Europei”.

Din cuprins: „De ceavem nevoie de strategiapentru cre]tere economic`Europa 2020 - Reformepentru sporirea competi-tivit`\ii; Cum procedeaz`UE - Coordonare ]i sprijinfinanciar; Ce face UE -Ini\iative; Perspective -crearea de locuri de munc`]i cre]tere favorabil` incluziunii”.

Bro]ura este editat` de Oficiul pentru Publica\ii al Uniunii Eu-ropene ]i face parte din seria „S` [n\elegem politicile Uniunii Eu-ropene”.

Col\ul de lectur` EUROPE DIRECT

Grupul UE la nivel înalt solicit` finan\`ri direc\ionatepentru a stimula utilizarea noilor tehnologii în

înv`\`mântul superiorGrupul la nivel înalt al Uniunii Europene pentru modernizarea înv`\`mân-tului superior î]i public` raportul referitor la „moduri noi de înv`\are ]ipredare în universit`\i”. Prezidat de fosta pre]edint` a Irlandei MaryMcAleese, grupul formuleaz` 15 recomand`ri care subliniaz` necesitateaunei mai bune direc\ion`ri a resurselor în scopul de a promova dezvoltarea]i folosirea unor metode digitale mai flexibile pentru înv`\are ]i predare înînv`\`mântul superior. Androulla Vassiliou, comisarul european pentrueduca\ie, cultur`, multilingvism ]i tineret, a salutat raportul grupului. Re-sursele educa\ionale din întreaga lume sunt din ce în ce mai liber accesibile]i tot mai interactive, dep`]ind grani\ele simplei prelegeri on-line. Înv`\area]i predarea digitale pot fi adaptate mai bine la nevoile fiec`rui student, iarprogresele înregistrate în analitica înv`\`rii le permit profesorilor s` ofere

un feedback mai rapid privind nivelul de performan\` al studen\ilor ]i s`identifice domeniile în care este nevoie de mai mult sprijin.Metodele de predare care recurg la suporturi digitale încep s` fie integrateatât în campusuri, cât ]i on-line, pe m`sur` ce numeroase institu\ii deînv`\`mânt superior din Europa utilizeaz` noile oportunit`\i oferite detehnologie. Evolu\iile se bazeaz` îns` de prea multe ori pe câ\iva membrientuzia]ti ai personalului ]i nu exist` o utilizare strategic` coerent` în cadrulinstitu\iilor sau în diferitele \`ri. În urma unei analize detaliate a situa\iei ac-tuale ]i a bunelor practici din întreaga UE ]i din afara acesteia, grupul lanivel înalt a identificat modalit`\i de sprijinire a introducerii unuiînv`\`mânt bazat pe noi tehnologii. De]i recunoa]te c`, în ceea ce prive]terealizarea unor schimb`ri, rolul principal revine institu\iilor de înv`\`mântsuperior, grupul a subliniat c` responsabilitatea de a crea un mediu favora-bil schimb`rii este a autorit`\ilor publice.Mai multe informa\ii: http://ec.europa.eu/romania/news/22102014_fi-nantarea_utilizarii_noilor_tehnologii_in_invatamantul_superior_ro.htm

EurodeskDespreEurodesk informeaz` tinerii ]i pe cei care lucreaz` cu tineriidespre oportunit`\ile de mobilitate ]i finan\are ale UniuniiEuropene. De asemenea, Eurodesk organizeaz` sesiuni deinstruire, sesiuni de informare, ateliere de lucru ]i pre-zent`ri/evenimente publice [n aproape 33 de \`ri europene.Se adreseaz`Tinerilor interesa\i de voluntariat, finan\are european`,burse, stagii, c`l`torii, precum ]i speciali]tilor care lucreaz`cu tinerii.}tia\i c`?Partenerii Eurodesk pot prezenta oportunit`\i precum studii,locuri de munc`, schimburi de tineri, stagii europene de vo-luntariat sau c`l`torii [ntr-o alt` \ar` european`.Oficial, partenerii na\ionali Eurodesk func\ioneaz` ]i castructur`-suport pentru Programul Tineret [nAc\iune al Uni-unii Europene ]i ofer` tinerilor ]i celor care lucreaz` cutinerii informa\ii ]i [ndrum`ri de [nalt` calitate despre Eu-ropa.Eurodesk este, de asemenea, o platform` profesional` pen-tru speciali]tii [n domeniul informa\iilor europene care lu-creaz` cu tinerii.Contact: Eurodesk Rom@niaANPCDEFP - Agen\ia Na\ional` pentru Programe Comu-nitare [n Domeniul Educa\iei ]i Form`rii ProfesionaleSursa: bro]ura Re\ele de informare ]i asisten\` ale Uni-unii Europene

• Este bine s` ]ti\i! • Este bine s` ]ti\i! •