Newsletter Europarlamentar Martie 2010

newsletter

din cuprins: “A Taste of Romania” Abuzurile angajatorilor Schimbarile sezoniere si agricultura Desfiintarea restrictiilor de munca pentru romani Bilant europarlamentar

Va doresc o primavara insorita, cu multe sperante si puterea de a le implini.

Sărbători

fericite!

Pe 3 si 4 martie 2010, membrii Comisiei de Agricultura din PE au gustat incantati branza traditionala romaneasca, la invitatia europarlamentarilor PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila. Evenimentul “Gustati Romania” (“A Taste of Romania”) a urmarit sa le dezvaluie eurodeputatilor din toate tarile UE una din comorile gastronomice ale Romaniei, sprijinindu-i in acelasi timp pe producatori in incercarea de a patrunde pe piata europeana. La initiativa organizatoarelor, reprezentantii Sindicatului National al Crescatorilor de Ovine si Caprine au adus in cladirea PE din Bruxelles branzeturi din diverse regiuni ale tarii, dar si preparate clasice din bucataria romaneasca, precum sarmalele, salata de vinete sau pastrama de oaie. In cele doua zile, expozitia a fost vizitata de aproape o mie de europeni – parlamentari europeni, functionari de la Comisie, Parlament sau Consiliu.

Membrii Comisiei de Agricultura, prezenti in numar mare la eveniment, s-au aratat foarte placut surprinsi de varietatea si aromele aparte ale produselor, pe care le-au considerat speciale si demne de a fi prezente, in mod curent, pe masa consumatorilor europeni. Ei au primit si un pliant cu denumirile si descrierea diferitelor tipuri de branza romaneasca. Invitatul special al expozitiei, Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare rurala Dacian Ciolos s-a delectat la randul sau cu produsele de acasa, apreciind ocazia oferita oaspetilor europeni de a cunoaste mai bine Romania.

Comisia de Agricultura a PE

a savurat branza romanească

Membri ai Comisiei de Agricultura, participanti la eveniment: Paolo de Castro (Italia), Presedintele Comisiei AGRI din PE (foto stanga), Stephan Le Foll (Franta), vicepresedinte PE, Louis Manuel Capoulas Santos (Portugalia), Spyros Danellis (Grecia), Marc Tarabella ( Belgia ), Tabajdi Csaba Sandor (Ungaria, seful delegatiei maghiare S&D), Esther Herranz Garcia (Spania).

Au fost prezenti de asemenea Presedintele Comisiei LIBE, socialistul Juan Fernando Lopez Aguilar, precum si membri ai delegatiilor PPE - precum Elisabeth Jeggle (Germania), Albert Dess (Germania), Peter Jahr (Germania) - si ALDE - George Lyon (Marea Britanie)

“Sper sa nu ma acuzati de exagerare daca va spun ca branza romaneasca a avut la fel de mult succes la Bruxelles precum filmele romanilor la Festivalul de la Berlin sau la premiile Cesar. Europarlamentari din toata Uniunea Europeana si functionari de la Comisie, Parlament si Consiliu (aproape o mie de persoane in total!) au gustat, s-au minunat, au apreciat – si au mai cerut. Imi doresc din toata inima ca asta sa insemne un pas inainte pentru producatori pe piata europeana.

Glumind, le-am povestit invitatilor ca termenul “branza” este considerat fi de origine dacica. Era deci firesc sa le aducem, alaturi de branza, si niste… daci, in persoana mea si a Comisarului Ciolos! Am insistat astfel ca tot ceea ce savureaza in aceste doua zile are legatura cu traditia: autentica, nealterata, apropiata de natura. Cei mai multi dintre ei au auzit cu siguranta despre Camembert, sau ricotta, sau Stilton. Ceea ce le-am adus noi la Bruxelles sunt comori inca nedescoperite, dar cu siguranta memorabile. Am surprins multe exclamatii de surpriza, multe priviri incantate si multe incercari stangace de a pronunta “branza in coaja de brad”. Nu stiu daca vor retine denumirea, dar gustul sigur nu-l vor uita.

Chiar daca sunt idealista, nu ma aventurez in comparatii intre celebritatile europene din lumea branzeturilor si sortimentele noastre. Desi traditia noastra e veche si ingredientele noastre sunt pure, avem de luptat cu ani buni de promovare, de perfectionare a metodelor si de prestigiu international. Dar, ca sa va surprind cu totul, trebuie sa va spun ca francezii au fost printre oaspetii cei mai incantati de branza noastra! Si de vinul nostru, dar asta e o alta poveste, care merita o atentie speciala – si poate chiar un eveniment dedicat, tot la Bruxelles.

I-am rugat ca, daca le place atat de mult, sa duca mai departe vorba despre branza romaneasca si, cine stie, cu sprijinul si la insistentele lor, aceasta va avea o sansa in plus de a ajunge in magazinele din toata Europa. Va puteti gandi la o metoda mai eficienta de crea o imagine pozitiva Romaniei?

Ii multumesc Vioricai Dancila fiindca suntem o echipa, si impreuna am reusit sa-l facem pe Paolo de Castro (seful Comisiei AGRI), un distins italian, sa poarte o caciula romaneasca. In luna iunie, eu si Viorica Dancila ii asteptam in Romania, pentru a le arata la fata locului cum arata agricultura romaneasca si cum traiesc si muncesc agricultorii nostri.

Le multumesc celor de la Sindicatul National al Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania, care au pus mult suflet in pregatirea produselor pentru eveniment – chiar daca au fost nevoiti sa se desprinda de acasa intr-un moment important al anului pentru activitatea lor”. Daciana Sarbu

“Have you tasted

our cheese?”

“Felicitari, Daciana Sarbu si Viorica Dancila pentru “gesturile simple” cu valoare de

simbol. Cred ca actiunea aceasta a contat mai mult decat un discurs de o jumatate de ora in

plenul Parlamentului European. Poate inauguram intr-o zi si magazinul acela cu

produse traditionale romanesti la Bruxelles...” Dacian Ciolos

Declaratie scrisa pentru eliminarea restrictiilor de munca impotriva romanilor

Europarlamentarii PSD Corina Cretu, Daciana Sarbu si Ioan Enciu au depus la Parlamentul European o declaratie scrisa privind asigurarea liberei circulatii a fortei de munca in Uniunea Europeana, prin eliminarea restrictiilor impuse la angajare cetatenilor din noile state membre. Co-initiator este deputatul european Evgeny Kirilov (Bulgaria). Daca va intruni semnaturi de la jumatate plus unu din numarul membrilor PE, declaratia va deveni pozitie oficiala a Parlamentului European.

Declaratia scrisa mentioneaza, in preambulul sau, Comunicarea Comisiei Europene privind “Impactul liberei circulatii a lucratorilor in contextul extinderii UE” (2008), potrivit careia impactul general al mobilitatii post-extindere a fost pozitiv, dar si recomandarea CE catre statele membre care mentin interdictii la angajarea cetatenilor din statele care au aderat recent la UE, de a-si revizui pozitiile fata de restrictionarea accesului la piata muncii, tinand cont si de absenta unor perturbari semnificative ale pietelor muncii.

Totodata sunt aduse o serie de argumente aditionale in favoarea ridicarii restrictiilor, printre care faptul ca: libera circulatie a fortei de munca este un principiu fundamental al Pietei Unice europene, garantat prin tratate; romanii si bulgarii inca nu se bucura de drepturi depline in calitate de cetateni europeni, la mai mult de trei ani de la aderare;

mentinerea restrictiilor la angajare impiedica utilizarea intregului potential de forta de munca pentru relansarea economiei europene.

“Diferentierile de tratament perpetueaza o cortina care divide in profunzime UE precum si falia dintre cetatenii vechilor si noilor state membre”, atrag atentia initiatorii. Europarlamentarii solicita statelor membre care mentin interdictiile sa renunte la dreptul de a restrictiona temporar libertatea fundamentala a lucratorilor bulgari si romani de a veni pe teritoriul altor state membre pentru a munci si pentru a se stabili acolo fara a necesita un permis de munca.

De asemenea, ei cer Comisiei Europene sa incurajeze statele membre, care inca mentin restrictii, sa elimine practicile administrative nationale restrictive la angajarea cetatenilor europeni si sa asigure aplicarea integrala a Directivei 2004/38/CE vizand libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii UE si membrii familiilor acestora.

Semnatarii declaratiei solicita totodata statelor membre si executivului comunitar sa asigure accesul liber pe piata fortei de munca pe intreg teritoriul Uniunii Europene pentru lucratorii romani si bulgari inainte de punerea in aplicare a prevederilor Programului de la Stockholm referitoare la accesul fortei de munca din tarile terte pe piata europeana a muncii. Presedintele PE va transmite declaratia, insotita de numele semnatarilor, Comisiei Europene, Consiliului UE si parlamentelor statelor membre.

Abuzurile angajatorilor. Un caz romanesc, o urgenta europeana

Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu, Corina Cretu si Catalin Ivan au adresat Comisiei Europene o intrebare scrisa prin care executivul comunitar este interpelat privind masurile de limitare a abuzurilor la adresa angajatilor, respectiv de asigurare a respectarii drepturilor acestora. Deputatii europeni mentioneaza si cazul tragic recent al unei tinere de 34 de ani din Romania, decedate “din cauza surmenajului provocat de munca in exces si de stresul de la birou”.

“In Romania, pe fondul crizei economice, atat in sectorul public, cat si in cel privat, au avut loc numeroase disponibilizari si se preconizeaza o crestere semnificativa in continuare a somajului. In acest context, multi angajati sunt nevoiti sa lucreze ore suplimentare fara a fi remunerati, devenind din ce in ce mai vulnerabili in fata angajatorilor. Climatul actual este, fara indoiala, favorabil angajatorilor, care isi permit sa exercite presiuni, greu de sanctionat din punct de vedere legal”, se arata in intrebarea scrisa.

Initiatorii interpelarii mentioneaza cazul recent al unei tinere de 34 de ani din Romania, care a alarmat opinia publica din aceasta tara. “Tanara a facut stop cardiac pe fondul surmenajului provocat de munca in exces si de stresul de la birou, iar dupa cateva zile de coma profunda a incetat din viata. Cazul nu este singular in Romania: cu doi ani in urma, o alta tanara, angajata a unei companii multinationale, a murit din cauza oboselii acumulate in urma orelor suplimentare de munca”, se arata in intrebare.

Deputatii europeni considera ca este nevoie de mecanisme de control bine puse la punct, pentru garantarea respectarii drepturilor angajatilor, precum si de crearea unui cadru sigur, in care angajatii sa poata reclama conditiile improprii in care muncesc, fara riscul de a-si pierde locul de munca.

In acest context, executivul comunitar este intrebat ce masuri prevede pentru a limita abuzurile la adresa angajatilor si pentru a asigura respectarea drepturilor acestora – garantate prin art. 153 al Tratatului de functionare a Uniunii Europene -, mai ales in climatul economico-social marcat de actuala recesiune.

Totodata, cei trei eurodeputati au interpelat CE privind intentia sa de a crea un organism de control la nivel european care sa colaboreze cu autoritatile nationale pentru a se asigura ca drepturile angajatilor sunt respectate, in special in marile companii multinationale.

“Tanara a facut stop cardiac pe fondul surmenajului provocat de munca in exces si de stresul de la birou, iar dupa cateva zile de coma profunda a incetat din viata. Cazul nu este singular in Romania: cu doi ani in urma, o alta tanara, angajata a unei companii multinationale, a murit din cauza oboselii acumulate in urma orelor suplimentare de munca”

Doctrina umilirii “Un blogger cunoscut, Codrin Scutaru, mi-a adresat invitatia de a transmite un mesaj profesorilor umiliti in aceste zile – si in acesti ani – de un guvern absurd. Ii multumesc pentru initiativa. Urmaresc atent loviturile repetate administrate cadrelor didactice. Acea fraza a ministrului Funeriu m-a revoltat, dar nu m-a surprins. Pana la urma, vorbim de persoana care a decis inchiderea multor scoli (probabil dupa un pas de esantionare aleator), ca sa se faca economii la buget. Asta intr-o tara unde, se stie, scolile sunt insuficiente.

In ianuarie, i-am adresat aceluiasi ministru o scrisoare deschisa fiindca aflasem, dintr-un apel disperat al unei doamne invatatoare, ca Scoala 11 din Hunedoara ar trebui sa-si inchida portile, pentru a se comasa cu o alta scoala din oras. Copiii aceia fusesera invitatii mei la Bruxelles, fiindca facusem parte din juriul unui concurs de mediu pe care ei l-au castigat cu felicitari. Au fost premiati fiindca au venit cu un plan de infrumusetare a Gradinii Castelului Corvinilor, de ecologizare a zonei si, nu in ultimul rand, de amenajare a curtii scolii lor. La cateva luni dupa acea veste buna, au aflat ca ministerul, cu inteligenta si grija fata de educatie, vrea sa le desfiinteze scoala (modernizata prin contributia parintilor), comasand-o cu alta unitate de invatamant, pentru a crea o scoala noua, cu 900 de elevi. Spuneam, in acel apel: “Elevii sunt prea mici sa-si aminteasca educatia ‘in schimburi’; eu insa mi-o amintesc prea bine, si imi este aproape imposibil sa inteleg de ce, in anul 2010, in Romania membra a Uniunii Europene, ar trebui sa ne intoarcem la conditii pe care le credeam ingropate in trecutul comunist... Niciun stat european nu sacrifica educatia, nici macar in fata celei mai cumplite crize economice. Nicio reforma nu poate incepe cu inchiderea scolilor, comasarea claselor sau taieri din salariile profesorilor”.

Intr-un mesaj emotionant de pe blogul sau, Codrin Scutaru spune un adevar dur, chiar si in aceasta perioada de criza care tinde sa relativizeze sensurile: “Nimeni nu va poate lua creierul si puterea de a intelege realitatea”. Mama mea e profesoara si, privind-o, am invatat de mica sa respect efortul, caldura si atentia cu care un cadru didactic innobileaza tot ceea ce face, dar si dragostea simpla fata de copii, camuflata – uneori stangace, alteori convingator – sub masca autoritatii. Stiu bine cum traieste un cadru didactic astazi, si in ce conditii munceste, dupa cum stiu la fel de bine cat de putine sanse are un copil sa primeasca o educatie potrivita fara eforturile financiare suplimentare ale parintilor, intr-un stat cu educatie “gratuita”. Stiu ca adesea singura resursa care ii hraneste pe profesori este sufletul, fiindca salariul se termina mult prea repede. Si mai stiu ca nu asta e Romania normala.

Astazi, la putere nu se afla un nume sau o initiala, cu liniuta sau fara, ci anormalitatea. Iar anormalitatea va naste noi generatii de umiliti. Daca ii vom permite”. (Daciana Sarbu)

2500 de inscrieri in PSD dupa o luna de campanie online

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a solicitat in plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, actiuni concrete pentru imbunatatirea situatiei romilor in Uniunea Europeana, pledand pentru elaborarea si aplicarea unei strategii comune la nivelul UE pentru integrarea romilor.

Declaratia sa a avut loc cu ocazia dezbaterii intrebarii adresate Consiliului UE si Comisiei Europene privind cel de-al doilea Summit european dedicat comunitatii rome, care urmeaza sa aiba loc in aprilie la Cordoba.

Daciana Sarbu a subliniat ca, in ciuda faptului ca sumele alocate in ultimii ani pentru proiectele dedicate imbunatatirii situatiei celei mai numeroase si mai vulnerabile minoritati din Europa se apropie de jumatate de miliard de euro, conditiile de trai ale acestei comunitati raman improprii si discriminarea acesteia se adanceste.

“Doresc de la bun inceput sa-mi exprim speranta ca Summitul pentru Romi de la Cordoba va reprezenta momentul decisiv pentru asumarea unei strategii comune consacrate incluziunii romilor.

Conditiile de trai ale acestei comunitati raman improprii si discriminarea ei se adanceste, in ciuda faptului ca sumele alocate in ultimii ani pentru proiectele dedicate imbunatatirii situatiei celei mai numeroase si mai vulnerabile minoritati din Europa se apropie de jumatate de miliard de euro.

Cred ca este momentul sa trecem de la bune intentii la fapte. Din pacate, Comisia Europeana inca nu a dovedit ca are vointa necesara coordonarii actiunilor pentru imbunatatirea nivelului de trai si de integrare sociala a romilor, precum si pentru combaterea actiunilor rasiste indreptate impotriva lor.

Consider ca este necesar ca problematica romilor sa se constituie intr-o sarcina speciala bine definita pentru Comisarul pentru Afaceri Sociale, iar printre expertii Comisiei insarcinati cu aceasta problematica ar fi foarte util sa se numere si specialisti de etnie roma. Cred, de asemenea, ca avem nevoie de o abordare atat sociala, cat si culturala, pentru a nu adanci inegalitatile deja existente, atat in privinta gradului de alfabetizare, cat si a celui de ocupare a fortei de munca. In acest sens, solicit Comisiei sa incurajeze programele de acces pe piata muncii a romilor migranti, cooperarea dintre autoritatile locale si comunitatile de romi si sa aiba in vedere o colaborare mai stransa cu organizatiile non-guvernamentale”.

Pentru o strategie europeana de imbunatatire a situatiei romilor

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a primit raspunsul Comisiei Europene la intrebarea scrisa privind drepturile muncitorilor sezonieri. Comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, Laszlo Andor, precizeaza ca, pentru moment, CE nu ia in considerare posibilitatea introducerii unei propuneri legislative care sa guverneze drepturile lucratorilor agricoli sezonieri in UE. Insa, lucratorii sezonieri romani din Spania nu pot fi tratati diferit fata de alti cetateni ai UE, aflati in tara respectiva, in chestiuni legate de incadrarea in munca, spune Comisia, mentionand ca orice persoana poate contesta in fata instantelor judecatoresti nationale un angajator privat care incalca principiul egalitatii de tratament.

“In conformitate cu articolul 45 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si cu Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului, care prevad libera circulatie a lucratorilor, cetatenii UE care lucreaza in alt stat membru nu trebuie sa fie tratati in mod diferit fata de colegii lor care sunt resortisanti ai statului respectiv in ceea ce priveste incadrarea in munca, remunerarea si alte conditii de munca. Aceste prevederi se aplica si lucratorilor sezonieri care beneficiaza de dreptul lor la libera circulatie in calitate de lucratori”, se arata in raspunsul CE.

Potrivit comisarului Andor, de libertatea fundamentala in cauza beneficiaza, de asemenea, romanii si bulgarii care lucreaza in Spania, tara care, la 1 ianuarie 2009, a renuntat la aplicarea dispozitiilor tranzitorii din Actul de aderare din 2005 si nu mai limiteaza libera circulatie a lucratorilor romani si bulgari. In consecinta, lucratorii romani nu pot fi tratati diferit fata de alti cetateni ai UE aflati in tara respectiva in chestiuni legate de incadrarea in munca.

CE arata ca orice persoana poate contesta in fata instantelor judecatoresti nationale un angajator privat care incalca principiul egalitatii de tratament, in acest sens trebuind “stabilita existenta unei diferente de tratament in cazul lucratorilor sezonieri romani, legata de nationalitatea acestora, in ceea ce priveste conditiile de lucru, remuneratia sau concedierea si ar trebui demonstrat faptul ca diferenta de tratament in cauza nu a fost justificata”.

“Ratele de remunerare si ratele remuneratiilor pentru ore suplimentare de lucru constituie o chestiune de drept intern (…). Cu toate acestea, diverse directive privind sanatatea si securitatea la locul de munca, precum si

Directiva privind timpul de lucru se aplica in cazul conditiilor de munca si, respectiv, in cazul timpului de lucru. (…) . Aplicarea dispozitiilor privind sanatatea si securitatea, si a dreptului muncii intra sub incidenta autoritatilor nationale competente.

In consecinta, plangerile se pot adresa autoritatilor nationale competente insarcinate cu punerea in aplicare a legislatiei sau instantelor sau tribunalelor nationale competente”, spune CE.

Raspunsul CE privind situatia muncitorilor sezonieri

Foto: adevarul.es

"Oare investitorii de la Gold Corporation ar avea curajul sa propuna proiectul Rosia Montana in Germania, in Marea Britanie sau in Franta?"

Cum comentati declaratiile in favoarea proiectului Rosia Montana ale ministrului Adriean Videanu? Argumentul folosit de domnul ministru, pentru a justifica sustinerea proiectului - acela ca pretul aurului este in crestere - mi se pare cinic si inacceptabil. Protejarea mediului este scumpa, ca si democratia. Asta nu inseamna ca nu e necesara, ba chiar vitala. Grija fata de mediu, ca si educatia, nu vor fi niciodata eficiente economic, ci consumatoare de fonduri. Valoarea lor se masoara in sanatate, in calitatea vietii, in siguranta viitorului. Iar toti acesti "indici" nu sunt cotati la bursa. Ce asteptati de la autoritatile de mediu ale Romaniei si ale UE? Sper ca autoritatile de mediu ale Romaniei sa ia decizii corecte. Si mai sper ca proiectul de lege care interzice folosirea cianurilor in minerit sa fie resuscitat, recuperat de prin comisiile parlamentare, sau creat intr-o forma noua, pentru ca astfel s-ar pune capat rapid si eficient acestei nesfarsite discutii. Parlamentul Romaniei are o sansa istorica de a-si dovedi utilitatea, adoptand legea anti-cianura. Cred ca adoptarea acestei legi ar ajuta mult mai mult la definirea unui rol mai activ al acestei institutii, decat orice reconfigurare a numarului de parlamentari sau de camere.

In privinta UE, mi-as dori aparitia unei legislatii comunitare care sa interzica mineritul cu cianuri. Tema se afla inca pe agenda UE, dar progresele sunt lente. De aceea, cea mai importanta garantie in acest sens ramane modificarea legislatiei nationale. Noi insine ne putem apara cel mai bine conationalii si mediul. Cu o singura conditie: sa ne dorim cu adevarat protejarea mediului si sa ne respectam cu adevarat cetatenii.

Ati vorbit deseori despre turism, ca alternativa de dezvoltare a Rosiei Montane. Credeti in continuare in aceasta strategie? Discutand cu ONG-uri si experti, am ajuns la concluzia ca turismul poate fi o varianta in acest sens. In octombrie 2009, am adresat chiar o scrisoare ministrului Turismului, prin care solicitam elaborarea unei strategii guvernamentale de dezvoltare a turismului in aceasta zona. Subliniam in acel mesaj ca stimularea de catre stat a investitiei in turismul regiunii ar aduce nu numai un plan de viitor pentru locuitorii sai, ci si o destinatie turistica de prim rang pentru Romania. Astfel, acolo s-ar crea locuri de munca, s-ar atrage investitii suplimentare, care ar sustine atat familiile, cat si autoritatile locale, ajutandu-le sa realizeze tranzitia dinspre o zona lipsita de speranta catre o regiune prospera, care se gandeste la viitor. Toate acestea, intr-o armonie perfecta cu mediul natural. Iar Romania ar putea beneficia in acest fel de o atractie turistica aparte, de un pol nou al activitatii turistice care, in viitorul apropiat, ar putea primi statutul de UNESCO World Heritage Site. Rosia Montana, prin uriasul ei patrimoniu arheologic, unic in Europa, si prin peisajele ei superbe, ar putea asigura un rol mai proeminent al tarii noastre pe harta destinatiilor turistice de top. Statul este dator sa le ofere sanse celor din Rosia Montana. Ce veti intreprinde, in cadrul Parlamentului European, pentru a atrage atentia asupra pericolului reprezentat de proiectul din Apuseni? De cand sunt europarlamentar, Rosia Montana a fost unul din punctele prioritare pe agenda mea. M-am adresat deja Comisiei Europene, cerandu-i sa se implice in mod direct, sa dea verdicte in privinta proiectului minier, sa verifice daca standardele de mediu sunt respectate. In general, in astfel de situatii, Comisia considera ca responsabilitatea apartine autoritatilor nationale. In fond, judecata sa este corecta - ea porneste de la premisa ca legislatia interna si cea comunitara sunt respectate de guvernele statelor membre. Odata cu instalarea noului Comisar de Mediu, ii voi adresa o noua interpelare, pentru a afla opinia noii Comisii cu privire la evolutiile de la Rosia Montana. Contextul s-a schimbat, fiindca deja guvernul de la Bucuresti manifesta simpatie deschisa fata de proiect, asa incat executivul european este dator cu un punct de vedere si i-l voi solicita. Pe 8 februarie am sustinut un discurs pe tema Rosia Montana in plenul Parlamentului European, cerand interventia, de la nivelul forurilor de conducere ale UE, pentru a stopa ceea ce va fi, fara indoiala, un dezastru ecologic si uman. Mai mult, eu si colegul Catalin Ivan, de la Comisia de Cultura a PE, facem demersuri pentru a organiza o dezbatere la Bruxelles, care sa analizeze problema Rosia Montana din ambele puncte de vedere - mediul si valorile arheologice ale regiunii -, cu participarea unor specialisti. Nu putem rivaliza cu eforturile financiare imense facute de companie pentru cosmetizarea proiectului, dar putem incerca sa facem adevarul auzit si la Bucuresti, dar si la Bruxelles. (Fragmente din interviul acordat publicatiei Formula AS)

“Sper ca autoritatile de mediu ale

Romaniei sa ia decizii corecte”

Politica agricola UE trebuie sa raspunda provocarii schimbarilor climatice

Printre altele, in raportul Le Foll se mentioneaza ca agricultura participa la schimbarile climatice, doua gaze cu efect de sera (protoxidul de azot si metanul) fiind eliberate in atmosfera in timpul practicilor agricole. In acelasi timp, pe de o parte, acest sector este puternic afectat de efectele incalzirii globale, iar, pe de alta parte, agricultura si silvicultura sunt singurele sectoare economice capabile sa capteze CO2 si sa il stocheze in sol.

“Politica agricola comuna trebuie sa raspunda in mod ferm si eficient noilor provocari reprezentate de schimbarile climatice. Agricultura poate contribui substantial la limitarea emisiilor si captarea carbonului dar pentru ca acest lucru sa fie posibil, este insa nevoie de o finantare adecvata, de aceea este necesar ca la nivelul Uniunii bugetul acordat agriculturii sa ramana unul substantial. In acest sens, politica agricola comuna (PAC) trebuie sa fie in acelasi timp o politica alimentara si una de mediu”, a declarat Daciana Sarbu, care este si membra a Comisiei de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a PE (ENVI).

Prin amendamentele Dacianei Sarbu se solicita Comisiei sa estimeze in mod corect costurile de adaptare a agriculturii la schimbarile climatice, cand discuta despre bugetul alocat agriculturii. Totodata se mentioneaza ca agricultura biologica si practicile de lupta integrata impotriva schimbarilor climatice fac parte din sistemele performante pe plan ecologic si trebuie dezvoltate; in acest sens, se solicita CE sa acorde o atentie sporita finantarii agriculturii biologice si sa armonizeze ajutoarele acordate acesteia in statele membre.

Raportul Le Foll subliniaza ca PAC trebuie sa incurajeze inovatiile din sectorul agricol pentru a permite limitarea emiterii de gaze cu efect de sera. Aceasta politica UE trebuie, totodata, sa raspunda asteptarilor opiniei publice referitoare la o politica agricola mai durabila, cu atat mai mult cu cat incalzirea climatica afecteaza atat capacitatea de productie, cat si pe cea de alimentare a populatiei”.

Comisia Europeana trebuie sa elaboreze strategii care sa previna si sa atenueze consecintele negative ale schimbarilor climatice asupra agriculturii in Uniunea Europeana, fiind necesar ca politica agricola comuna sa raspunda in mod ferm si eficient acestor provocari, cu o politica alimentara dar si de mediu. Acestea sunt o parte din propunerile si rezultatele amendamentelor depuse de eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale Comisiei de agricultura din Parlamentul European (AGRI), cu ocazia adoptarii, miercuri, in AGRI, a raportului Le Foll referitor la “agricultura in Uniunea Europeana si schimbarile climatice”.

“Voi propune Comisiei elaborarea unei Carte europene a alimentatiei sanatoase pentru prescolari” Interviu acordat revistei VIP

Care este in opinia dvs. diferenta dintre politica din Romania si cea din afara? Ma pot referi doar la politica de la Bruxelles, care este mult mai previzibila (in sensul bun!) si mai axata pe rezultate decat cea de la Bucuresti. Acolo proiectele sunt duse la bun sfarsit, termenele se respecta, angajamentele au finalitate. Imi doresc sa importam si noi ordinea si seriozitatea lor. Care sunt proiectele dvs. pe termen scurt si mediu? Sunt membra a comisiilor de mediu si agricultura din PE, iar acest lucru nu e intamplator, fiindca sunt domeniile care ma preocupa cel mai mult. Imi propun sa sustin in continuare constientizarea in Romania a nevoii de protejare a mediului, iar un pas foarte concret este introducerea educatiei ecologice in clasele primare. Oprirea proiectului minier de la Rosia Montana este un alt astfel de pas, fiindca inseamna un gest de responsabilitate fata de oameni si fata de patrimoniul national. Prioritara e si problema alimentatiei nesanatoase, care, din nou, este mai putin dezbatuta la noi, insa prin bolile generate afecteaza un numar foarte mare de romani, iar in viitor va afecta si mai multi. Precizez insa ca nu sunt de acord cu taxa fast-food, care mi se pare mai degraba un artificiu menit sa creasca incasarile la buget decat o forma de a-i ajuta pe oameni sa fie mai sanatosi. Vreau sa propun Comisiei o strategie mult mai ferma in privinta nutritiei, inclusiv prin elaborarea unei Carte europene a alimentatiei sanatoase pentru prescolari. Voi insista in acest mandat si pe incurajarea agriculturii bio in Romania, fiindca poate fi o sansa pentru foarte multi agricultori pe piata europeana. Produsele traditionale sunt de asemenea o “portita” pentru romani in Europa si de aceea am adus la Bruxelles producatorii de branza, pentru a le arata colegilor straini ce produse exceptionale avem. Promovarea Romaniei prin dezvaluirea valorilor noastre adevarate este de asemenea o directie pe care voi continua, ca si eforturile de sprijinire a comunitatilor de romani din diferitele state UE. Chiar in perioada aceasta, am insistat pe langa Comisia Europeana sa grabeasca finalizarea Directivei muncitorilor sezonieri, foarte importanta pentru ca multi romani care lucreaza sezonier in Spania sau Italia isi vad drepturile incalcate in absenta unui astfel de act legislativ. Ce impact a avut evenimentul Gustati Romania si care sunt asteptarile dvs. in acest sens? “Gustati Romania” a avut un succes enorm, si nu o spun eu, ci numarul foarte mare al oaspetilor straini care au participat. M-am bucurat sa aud francezii laudand branza romaneasca, exclamatii de apreciere in tot felul de limbi straine, sa primesc atatea solicitari in privinta deschiderii unui magazin cu produse romanesti la Bruxelles. Branza noastra traditionala e una din cele mai convingatoare forme de promovare a Romaniei, si invitatii nostri de la Bruxelles ne-au confirmat acest lucru. (Fragmente din interviul acordat Revistei VIP)

Cum puteti vorbi cu Daciana: Scrieti-i pe adresa:

Scrieti-i pe adresa: Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles (Grupul Socialist din Parlamentul European) Sunati la: +40 726314081 (birou) +32 2 2845805 (Bruxelles); +33 3 88 1 75805 (Strasbourg) Trimiteti un fax la: +32 2 2849805 (Bruxelles); +33 3 88 1 79805 (Strasbourg) Trimiteti un email la: dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu dacianasarbu@yahoo.com Trimiteti un mesaj pe site: www.dacianasarbu.ro Intrati pe blog:

Bilant europarlamentar

Septembrie 2009 – martie 2010

Peste 90 de amendamente depuse

12 rapoarte amendate

27 intrebari scrise adresate Comisiei Europene si/sau Consiliului

34 discursuri in plenul Parlamentului European

4 motiuni pentru rezolutii

3 declaratii scrise

Prezenta la sedintele plenare: 97,3%