Newsletter Europarlamentar Iunie 2010

din cuprins: Comisia AGRI in Romania Copiii – victimele fast-food Agricultura – prioritate strategica Infectiile intraspitalicesti Raport de activitate europarlamentara

Membrii AGRI au efectuat o vizita in Romania pe 23-25 iunie, la initiativa eurodeputatelor PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, care au dorit sa ofere colegilor europeni o perspectiva mult mai clara si mai realista asupra conditiilor de viata si de lucru ale agricultorilor romani. Primul eveniment al vizitei a fost conferinta “Agricultura romaneasca – prezent si perspective”, la care, alaturi de eurodeputatii straini, au participat reprezentantii sindicatelor si asociatiilor agricole, ministrul agriculturii, reprezentanti ai principalelor partide politice. Membrii delegatiei AGRI au subliniat ca acorda o importanta deosebita aceste deplasari, datorita potentialului agricol special al Romaniei. Eurodeputatii au fost de acord cu punctul de vedere exprimat de sindicatele agricole, referitor la procedurile prea birocratice de accesare a fondurilor europene, sugerand ca aceste mecanisme trebuie simplificate, in special pentru ca fermele mici si medii sa aiba acces mai usor la bani europeni. S-a convenit si asupra nevoii de obtinere mai facila a imprumuturilor, importanta pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului agricol. Seceta reprezinta o preocupare importanta pentru fermierii romani, in special din cauza dificultatilor legate de irigatii, iar membrii legislativului european au fost de acord ca problema trebuie abordata la nivel european. De asemenea, agricultorii romani si-au facut auzite nemultumirile legate de pretul energiei, care este dublu fata de cel platit de fermieri din alte state europene.

Delegatia Comisiei AGRI, in Romania

Cea mai importanta etapa a vizitei a urmarit familiarizarea europarlamentarilor cu realitatile din teren ale agriculturii romanesti, fiind vizitate fabrica de lactate Blejoi-Paulesti, complexul vinicol de la Tohani, viile de la Budureasca, stana de la Dealu Sasului. Eurodeputatii Comisiei de agricultura a Parlamentului European au propus – observand la fata locului starea de fapt a agriculturii romanesti si dificultatile cu care se confrunta agricultorii romani – crearea unui grup de lucru referitor la viitorul fermelor mici si mijlocii din Uniunea Europeana. Oaspetii straini au subliniat necesitatea ca, in cadrul forurilor europene, sa se acorde o atentie speciala fermelor de dimensiuni mici – situatie cunoscuta in Romania ca “agricultura de subzistenta”.

Delegatia Comisiei AGRI, in Romania

Comisia AGRI la stana; Elisabeth

Jeggle (europarlamentar, PPE,

Germania), Csaba Tabajdi

(europarlamentar, S&D, Ungaria)

discutand cu proprietarul stanii de

la Dealul Sasului

La fabrica de lactate. Silvestro

Latella (policy adviser S&D AGRI )

si Spyros Danellis (europarlamentar,

S&D, Grecia)

“Pentru agricultura romaneasca integrarea europeana este, deocamdata, un esec. Acest esec trebuie asumat, si viitorul trebuie gandit pe baza unei evaluari realiste. Guvernarea trebuie sa inceapa sa gandeasca serios si corect prioritatile si nevoile agricultorilor romani, iar Uniunea Europeana sa-si calibreze metodele la situatia din Romania. Agricultura de subzistenta este o realitate care nu poate fi schimbata cu solutii standard, ci judecand corect situatia din teren. In Romania se regasesc 50% din totalul micilor agricultori din UE, iar Comisia este datoare sa gandeasca solutii pentru sprijinirea acestora, in special in conditiile crizei actuale” Daciana Sarbu

Delegatia Comisiei AGRI, in Romania

Parlamentul European,

pe teren:

Csaba Tabajdi (S&D,

Ungaria), Janusz

Wojciechowsky (PPE,

Polonia), Viorica

Dancila, Ulrike Rodust

(S&D, Germania)

Veronique Matthieu

(PPE, Franta; in spate:

Spyros Danellis, Silvestro

Latella, alaturi de

Daciana Sarbu,)

“Pentru ca ne-am propus sa facem putina lumina intr-un subiect extrem de important pentru Romania si UE: agricultura. De ce important? Fiindca agricultura genereaza in Romania 6% din PIB, mult peste media europeana, si angreneaza aproape 30% din populatia activa, cand media europeana se opreste la 5,7%. Si, mai ales, importanta pentru ca situatia agricultorilor romani a inceput prin a fi proasta dupa Revolutie, a continuat cu salturi in sus si in jos, iar dupa 2004 a cunoscut o cadere dezastruoasa si constanta. De foarte multe ori, ca membru al Comisiei de Agricultura a PE, mi s-a intamplat sa le vorbesc unor colegi despre drama si neputinta agricultorilor romani, iar ei sa-mi raspunda contrariati, fiindca nu intelegeau de ce, post-aderare, agricultura romaneasca nu se modernizeaza. Vizita aceasta are tocmai rolul de a le arata Romania desprinsa de statistici. Vor vedea agricultura noastra asa cum e: si cu ferme moderne, care s-au adaptat la stilul european, dar mai ales cu structuri de subzistenta care se lupta cu saracia. Si vor intelege poate mai bine de ce fostii cooperatori nu pot fi transformati cu forta in fermieri de succes si au nevoie in continuare de un ajutor atent si serios al Uniunii Europene, dar si al statului roman. Agricultura din Romania este o enigma pentru europeni, chiar si la trei ani dupa aderare. Ei stiu ca am avut si avem fonduri la dispozitie, ca am acordat subventii nationale, ca am fost inclusi in diverse strategii agricole europene, dar totusi situatia agriculturii noastre este una dezastruoasa. Privind doar cifrele din dosarele de la Bruxelles, situatia pare una de neinteles. I-am invitat in Romania, sa vada cum arata de aproape agricultura si agricultorii romani”. Daciana Sarbu, pe dacianasarbu.wordpress.com

Cateva solutii Facilitarea absorbtiei fondurilor europene, printr-un efort al Comisiei Europene si al statului roman. Simpla alocare de fonduri va avea acelasi rezultat limitat ca pana acum. Cresterea nivelului platilor directe. Acum, Romania inregistreaza unul dintre cele mai scazute niveluri ale platilor directe pe hectar din Europa; in medie, ele ajung la 120 euro/hectar, comparativ cu media UE care e dubla. Incurajarea agriculturii bio, atat prin subventii europene, cat si prin instrumente interne. Calitatea solului si specificul metodelor agricole favorizeaza agricultura bio. Stimularea investitiilor, prin atragerea investitorilor catre acest domeniu, dar si prin atragerea unei generatii tinere si dinamice sa inceapa afaceri agricole. Sprijinirea producatorilor in lupta cu schimbarile climatice. Deja efectele acestor schimbari afecteaza an de an recoltele – fie ca e vorba de temperaturile “anormale” sau de cantitatile de precipitatii, prea mari sau prea mici. Sustinerea producatorilor traditionali, care isi pot castiga un loc pe piata europeana, valorificand produse specifice, autentice, obtinute prin metode unice. Sprijinirea producatorilor autohtoni sa-si valorifice productia. O oportunitate recenta este programul “Fructe in scoli”, care ar fi putut relansa productia interna de fructe.

De ce am invitat Comisia AGRI in Romania

Daciana Sarbu a interpelat Comisia Europeana privind jucariile vandute impreuna cu produse fast-food pentru copii. Deputata europeana a intrebat CE daca intentioneaza sa evalueze din punct de vedere etic sau al responsabilitatii sociale tehnicile de marketing avand ca tinta copiii, promovate de fast-food-uri. “Unele fast-food-uri din Uniunea Europeana promoveaza consumul produselor lor de catre copii, prin asocierea lor cu jucarii. Copiii sunt tentati sa consume aceste produse din cauza atractiei jucariilor, dar este binecunoscut faptul ca produsele alimentare tip fast-food consumate regulat au efecte nocive asupra sanatatii. In paralel cu eforturile de constientizare a publicului european in legatura cu importanta unui regim de viata sanatos, companiile care produc alimente fast-food desfasoara campanii de marketing agresive la nivelul publicului-tinta reprezentat de copii. Aceasta categorie este una vulnerabila, deoarece nu se afla in situatia de a lua decizii rationale, bazate pe riscuri la adresa propriei sanatati, in privita optiunilor alimentare. De cele mai multe ori copiii iau aceste decizii pe criterii emotionale sau cu ajutorul unor stimulente oferite de companiile respective”, se arata in intrebarea scrisa adresata CE. “Printre efectele negative ale consumului frecvent de produse tip fast-food asupra organismului uman se numara: obezitatea, care la randul ei este cauza principala a unor maladii cronice foarte grave (diabetul de tip II, boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala, unele forme de cancer), cresterea nivelului colesterolului, boli de ficat si stomac, constipatie, probleme dentare, anomalii endocrine si senzatie de oboseala. Recent, in Silicon Valley s-a propus o lege care sa interzica vanzarea de alimente tip fast-food impreuna cu jucarii pentru copii, din considerente de sanatate publica”, afirma Daciana Sarbu. Europarlamentarul social-democrat a intrebat in acest context executivul comunitar daca intentioneaza sa evalueze din punct de vedere etic sau al responsabilitatii sociale tehnicile de marketing avand ca tinta copiii, promovate de fast-food-uri. De asemenea, CE este interpelata asupra posibilitatii interzicerii ofertelor care includ jucarii alaturi de alimente de tip fast-food, respectiv asupra posibilitatii ca publicitatea la produsele destinate copiilor sa fie supusa unor reguli mai stricte, inclusiv din considerente legate de necesitatea promovarii unui stil de viata sanatos, care presupune o alimentatie sanatoasa.

Copiii – victime ale marketingului fast-food

"Copiii decid emotional, parintii nu sunt informati pentru ca nu s-a dorit acest lucru... Asocierea jucariilor cu mancarea nesanatoasa e o capcana. Astept raspuns de la comisie. Vreau sa ni se explice de ce trebuie copiii sa consume mancare nesanatoasa doar ca sa aiba jucariile. De multe ori vor un produs pentru ca ei colectioneaza o jucarie sau revista, iar acest lucru nu-i corect" Daciana Sarbu la Stirile ProTV

Daciana Sarbu a participat la festivitatea de premiere a concursului de desene “Ialomita 2020”, care face parte

dintr-un proiect realizat cu finantare europeana. 130 de elevi si tineri s-au documentat vizitand mare parte a

judetului lor, dupa care au desenat un viitor dorit al acestuia – tema generala a proiectului fiind “scenarii de

dezvoltare socio – economica si demografica a judetului.

"Metropola de vis" (Bonciu Simona) "Rapita" (Dragnescu Andreea Diana)

Ialomita 2020

“Castigatorii concursului vor fi invitatii mei la Strasbourg, intr-o calatorie cu mai multe

sensuri. In primul rand, le voi arata unul dintre locurile unde se iau decizii

importante şi pentru viata lor. Apoi, pentru ca vor putea vedea de aproape – poate

pentru prima data – cum arata lumea catre care tindem si noi.

Imi doresc sa fie o calatorie simbolica, de acasa din Ialomita si pana acasa in Europa.

Si sper ca ei să fie generaţia care, la maturitate, sa sesizeze cat mai putine diferente intre aceste doua realitati”

Daciana Sarbu

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru agricultura a Parlamentului European (AGRI), a

fost aleasa raportor in dosarul “Recunoasterea agriculturii ca sector strategic, in contextul securitatii

alimentare”, unul din rapoartele de importanta majora de pe agenda AGRI in urmatoarele luni. In opinia

Dacianei Sarbu, agricultura nu poate fi lasata prada legilor pietei si intereselor financiare pe termen scurt, iar

Uniunea Europeana trebuie sa construiasca o agricultura durabila si echitabila atat pentru consumatori cat si

pentru fermieri.

“Raportul este unul foarte important, in contextul in care ne confruntam atat cu criza financiara, care afecteaza

in mod direct agricultura, cat si cu perspectiva din ce in ce mai prezenta in plan mondial a unei crize alimentare,

ca rezultat al cresterii inegalitatilor si accentuarii saraciei in lume. Agricultura conditioneaza hrana si implicit

viata; de aceea, nu o putem lasa prada legilor pietei si intereselor financiare pe termen scurt”, a declarat, in acest

context Daciana Sarbu.

In viziunea deputatei europene, pe fondul dezbaterilor privind viitorul politicii agricole comune, provocarea

recunoasterii agriculturii ca sector strategic pentru asigurarea securitatii alimentare este uriasa, la nivel mondial

trebuind sa se asigure echilibrul alimentar pentru urmatorii ani.

Potrivit estimarilor, populatia va creste, iar resursele naturale disponibile sunt limitate. De aceea, considera

Daciana Sarbu, “trebuie inca de pe acum sa ne asiguram ca vom crea un sector agricol sustenabil, care sa

raspunda provocarilor mileniului”.

“Trebuie ca la nivelul Uniunii Europene sa construim o agricultura viitoare durabila si echitabila atat pentru

consumatori cat si pentru fermieri, care sa asigure hrana suficienta dar si de calitate. In prezent, deja

aproximativ un miliard de persoane sufera de foame in lume, in Uniunea Europeana 16% din populatie traieste

sub pragul saraciei iar in viitorul apropiat hrana va putea redeveni unul dintre motivele migratiilor. Agricultura

poate contribui la asigurarea securitatii alimentare prin: cresterea disponibilitatii hranei prin preturi accesibile

pentru saraci dar si prin, de exemplu, asigurarea de locuri de munca pentru ca oamenii sa poata avea acces la

mancare”, explica europarlamentarul social-democrat”.

Daciana Sarbu – raportor al Comisiei de Agricultura din PE

Daciana Sarbu a adresat Comisiei Europene o intrebare scrisa pe tema combaterii traficului de forta de munca. Preocuparea eurodeputatei are legatura cu recenta delegatie europarlamentara in Spania, dar si cu actiunile mai vechi privitoare la protejarea muncitorilor sezonieri romani. Combaterea traficului de fiinte umane este una dintre prioritatile Uniunii Europene pe termen lung, dar si un punct important pe agenda Presedintiei spaniole. La nivelul Uniunii Europene exista un cadru legal care reglementeaza acest domeniu si propune sanctiuni severe pentru traficanti. Insa se pot observa o serie de deficiente in implementarea legislatiei in vigoare, in special din cauza lipsei de colaborare eficienta intre diferite state membre, constata Daciana Sarbu. “In urma unei delegatii parlamentare in regiunea Andaluzia din Spania, am constatat ca exista un numar important de retele de trafic de forta de munca din Romania spre Spania, indeosebi in sectorul agricol. Desi nu exista cifre oficiale, am constatat ca un numar insemnat de muncitori romani au cazut victime ale traficului de forta de munca si sunt obligati sa munceasca in agricultura spaniola in conditii inumane si fara a fi remunerati adecvat pentru munca prestata. De multe ori acestia nu se pot intoarce in Romania, deoarece actele le sunt confiscate si nici nu au mijloace financiare sa o faca”. Intre Romania si Spania exista un flux important de forta de munca, care este intermediat doar in mica masura de Oficiul Fortei de Munca din Romania, ceea ce face imposibil controlul angajarii si conditiilor de munca, adauga eurodeputata, precizand ca lipsa unei cooperari adecvate intre autoritatile romane si spaniole inlesneste perenitatea acestui fenomen. In acest context, Daciana Sarbu adreseaza Comisiei Europene urmatoarele intrebari: 1. Ce instrumente de control are in vedere Comisia pentru a combate traficul de fiinte umane? 2. Are in vedere Comisia exercitarea unor masuri de presiune asupra statelor membre care nu

controleaza implementarea legislatiei europene privind traficul de forta de munca?

Muncitoare sezoniere din Romania (Huelva, Spania)

Combaterea traficului de forta de munca in UE

“Desi nu exista cifre oficiale, am constatat ca un numar insemnat

de muncitori romani au cazut victime ale traficului de forta de

munca si sunt obligati sa munceasca in agricultura

spaniola in conditii inumane si fara a fi remunerati adecvat

pentru munca prestata. De multe ori acestia nu se pot intoarce in

Romania, deoarece actele le sunt confiscate si nici nu au mijloace

financiare sa o faca”

“Pestele reprezinta hrana sanatoasa si ar trebui sa facem tot posibilul pentru a promova un sector piscicol sustenabil, care sa poata oferi populatiei acest tip de hrana”. Afirmatia a fost facuta de Daciana Sarbu in cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European pe tema acvaculturii europene. In opinia eurodeputatei PSD, se impune dezvoltarea unei retele legislative care sa ajute sectorul piscicol sa furnizeze o cantitate constanta de mancare sanatoasa si de buna calitate, in conditii de protejare a mediului. Pescuitul excesiv are un impact devastator asupra ecosistemelor delicate ale raurilor si coastelor marine, dar si asupra comunitatilor locale. Acvacultura are potentialul de a regla toate aceste probleme, reducand presiunea asupra populatiei salbatice de pesti si asupra biodiversitatii si, in acelasi timp, creand locuri de munca in zonele rurale si de coasta. “In calitatea noastra de colegislatori, trebuie sa folosim aceasta oportunitate pentru a crea legislatie corecta. Trebuie sa acordam o atentie speciala bunastarii animalelor in cadrul acestei legislatii. Standardele inalte ale bunastarii animalelor imbunatatesc puternic productivitatea fermelor piscicole, si odata cu ea si competitivitatea sectorului, in acelasi timp asigurand o mai buna calitate a produselor pentru consumatori si produse mai bune pentru a fi oferite pietei de respectiva industrie. Dezvoltand legi pentru a facilita aceste obiective, trebuie sa ne asiguram ca importurile sunt bine monitorizate si se supun standardelor inalte ale Uniunii Europene, pentru a ne proteja atat consumatorii, cat si industria”, a sustinut eurodeputata.

Interventia in plen a Dacianei Sarbu a avut loc in contextul dezbaterii raportului Milana referitor la un nou impuls pentru strategia de dezvoltare durabila a acvaculturii europene Acest raport intentioneaza sa aduca o contributie semnificativa la dezvoltarea unei noi strategii UE in domeniul acvaculturii, menite sa promoveze dezvoltarea durabila a acvaculturii europene pe termen mediu si lung. Raportul ofera, de asemenea, o serie de linii directoare operationale si solicitari concrete adresate Consiliului si Comisiei Europene, pe care le invita sa prezinte in viitorul apropiat o propunere legislativa adecvata. In prezent, nu exista o legislatie a UE pentru sectorul acvaculturii, care continua sa fie supus unei multitudini de norme UE si nationale ce pot varia considerabil de la un stat la altul, creand un cadru legal lipsit de transparenta si situatii de discriminare si de denaturare a pietei care nu incurajeaza investitiile in acest sector.

Dezvoltarea durabila a acvaculturii europene

Comisia Europeana a raspuns la intrebarea scrisa privind initierea unui sistem european impotriva infectiilor

nosocomiale (infectiile contractate in spitale), adresata de eurodeputatele PSD Corina Cretu, Daciana Sarbu si

Rovana Plumb, pornind de la recentele cazuri din Romania. Executivul comunitar afirma ca, pentru combaterea

infectiilor nosocomiale, Comisia sprijina elaborarea “unui set de instrumente de punere in aplicare a unor

masuri eficiente de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale”. CE a finantat de altfel o retea de

supraveghere a infectiilor nosocomiale, in prezent aflata sub coordonarea Centrului European de Prevenire si

Control al Bolilor (ECDC).

“In 2008, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind siguranta pacientului, inclusiv

prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale. In temeiul acesteia, in 2009, Consiliul a adoptat o

recomandare care stabileste cadrul pentru prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale.

Masurile prevazute cuprind actiuni de prevenire in unitatile de ingrijire medicala, promovarea formarii

profesionale a personalului sanitar, elaborarea de sisteme de supraveghere activa, o mai buna informare a

pacientilor si sustinerea cercetarilor privind prevenirea si controlul infectiilor. Se asteapta ca statele membre sa

transmita Comisiei un raport privind progresele facute”, se arata in raspunsul oferit de comisarul european

pentru sanatate si protectia consumatorilor, John Dalli.

Conform executivului UE, in perioada 2000-2005, Comisia a finantat o retea de supraveghere a infectiilor

asociate asistentei medicale, integrata mai tarziu in proiectul „Imbunatatirea sigurantei pacientilor in UE” 2005-

2008.

“Aceasta retea de supraveghere a stabilit protocoale pentru supravegherea infectiilor din centrele de interventii

chirurgicale si a infectiilor contractate in unitatile de terapie intensiva si a colectat date din statele membre. In

iulie 2008, coordonarea retelei europene pentru supravegherea infectiilor asociate asistentei medicale a fost

transferata Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC). Centrul sprijina, de asemenea, statele

membre in instituirea unor sisteme de supraveghere acolo unde acestea nu exista”, afirma CE.

In plus, potrivit comisarului Dalli, ECDC a stabilit un protocol pentru anchetarea prevalentei tuturor tipurilor de

infectii asociate asistentei medicale si utilizarea antimicrobienelor in spitalele europene, in conformitate cu

recomandarea Consiliului mentionata mai sus.

“Protocolul este experimentat in majoritatea statelor membre

in intervalul iunie-septembrie 2010 si trebuie pus in aplicare

pana in perioada 2011-2012. Avand in vedere imbatranirea

populatiei si preocuparile din ce in ce mai mari cu privire la

rezistenta antimicrobiana si la infectiile din centrele de

ingrijire si asistenta, ECDC a stabilit, de asemenea, o retea de

anchetare in unitatile de ingrijire pe termen lung. Aceasta

retea colecteaza in prezent date din 23 de state membre”,

precizeaza Comisia.

“In ceea ce priveste combaterea infectiilor nosocomiale,

Comisia sprijina elaborarea unor orientari bazate pe dovezi si

a unui set de instrumente de punere in aplicare a unor masuri

eficiente de prevenire a infectiilor asociate asistentei

medicale. Acestea sunt axate pe organizarea si structura

programelor din spitale in ceea ce priveste combaterea

infectiilor nosocomiale si prevenirea infectiilor din centrele de

interventii chirurgicale. In plus, in vederea monitorizarii

punerii in aplicare a acestor masuri, vor fi elaborati si testati

indicatori de structura si de proces”, conchide executivul

comunitar.

Infectiile intraspitalicesti – raspunsul CE

“Exista state membre, precum

Romania, in care rata declarata a

infectiilor nosocomiale nu reflecta

realitatea, din cauza sistemului

deficitar de raportare. Se

inregistreaza, astfel, un nivel oficial

mult sub media europeana, in

conditiile in care spitalele din

Romania sunt considerate a fi

printre cele mai expuse din Europa

la riscul de infectii cu germeni

rezistenti la tratamentele cu

antibiotice” (Daciana Sarbu, Corina

Cretu, Rovana Plumb catre CE)

In cadrul celei de-a treia editii a Premiilor de Mediu, Green Awards, dedicata Zilei Mediului, societatea civila a premiat politicieni, autoritati locale si centrale, personalitati si jurnalisti ale caror initiative au contribuit la protejarea mediului sau au dus la distrugerea lui Astfel, reprezentantii ONG-urilor de mediu i-au premiat pentru bune si rele pe cei care au ajutat mediul si pe cei care l-au afectat. Daciana Sarbu a primit premiul „Salvati Rosia Montana” pentru initiativa privind rezolutia Parlamentului European referitoare la interzicerea utilizarii tehnologiilor de minerit pe baza de cianura. Scopul principal al evenimentului este acela de a creste responsabilitatea politicienilor si a mass-media, cu privire la problemele de mediu. Organizatorii evenimentului sunt ALMA-RO, Terra Mileniul III, WWF, Copacul de Hartie, Salvati Dunarea si Delta, Ecopolis, cu sprijinul Recolamp si Ecotic.

Cum puteti vorbi cu Daciana: Scrieti-i pe adresa:

Scrieti-i pe adresa: Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles Sunati la: +40 726314081 (birou) +32 2 2845805 (Bruxelles); +33 3 88 1 75805 (Strasbourg) Trimiteti un fax la: +32 2 2849805 (Bruxelles); +33 3 88 1 79805 (Strasbourg) Trimiteti un email la: dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu dacianasarbu@yahoo.com Trimiteti un mesaj pe site: www.dacianasarbu.ro Intrati pe blog: dacianasarbu.wordpress.com

Daciana, premiata la

Green Awards