N R . 1 2 0 1 1 M A R T I E u CINE SUNTEM & CE NE PROPUNEM .............. 2

u PARTICIPAREA CIVICĂ, MAI MULT DECÂT UN SLO-GAN ............................... 3

u ACTIVISMUL CIVIC ÎN ERA FACEBOOK………………….6 Iniţiativă

pentru societatea civilă NEWSLETTER

DE CULTURĂ PARTICIPATIVĂ ŞI INIŢIATIVĂ CIVICĂ INVESTEŞTE

ÎN OAMENI!

Proiect realizat cu

finanţare europeană fundatiamultimedia.wordpress.com/

www.infopolitic.ro fundatia.multimedia@gmail.com

Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală a lansat proiectul

„INIŢIATIVĂ PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ”

În luna decembrie 2010 Fundaţia Multimedia pentru Democraţie Locală a lansat proiectul „INIŢIATIVĂ PEN-TRU SOCIETATEA CIVILĂ”, cofinanţat de către Uni-unea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Prin acest proiect, Fundaţia Multimedia pentru Democ-

raţie Locală doreşte să ofere societăţii civile rezultatele unei cercetări fără precedent cu privire la rolul şi mo-

dalităţile prin care societatea civilă din România poate participa la procesul decizional regional.

CINE SUNTEM Fundaţia Multimedia pentru democraţie locală a fost înfiinţată în mai 1995. Misiunea principală a Fundaţiei a fost legată de coagularea unui nucleu de experţi în ştiinţe sociale, apt să genereze analize si evaluări publice cu privire la viaţa social-politică romanească. (mai mult,

la pagina 8).

Ce ne propunem

Conştientizare pentru susţinerea iniţiativelor

pentru dezvoltarea responsabilităţii civice

Sprijin pentru ONG-uri

Principalele activităţi derulate în cei trei ani ai proiectului ţin de re-alizarea unei cercetări, a unor studii şi analize sociale în vederea creşterii conştientizării pentru promovarea şi dezvoltarea culturii civice şi a conceptului de responsabilitate so-cială. De asemenea, proiectul prevede o campanie de conştientizare pentru susţinerea iniţiativelor pentru dezvoltarea re-sponsabilităţii civice şi facilitarea accesului la informaţii de interes public. Vor exista şi activităţi de promovare în regiunile de dezvoltare privind diseminarea pe scară largă a beneficiilor ocu-pării formale şi com-baterii muncii la negru. Proiectul mai prevede şi acordarea de sprijin ONG-urilor, prin furni-zarea de informaţii rele-vante necesare adap-tării activităţilor şi strategiilor pentru con-solidarea cooperării cu

autorităţile publice în vederea promovării in-cluziunii sociale, dez-

voltarii spiritului partici-pativ şi a promovării serviciilor de volun-tariat şi caritate. De asemenea, în cei trei ani vor fi iniţiate şi ac-tivităţi de monitorizare în vederea responsabi-lizării instituţiilor pub-lice şi creşterii partici-pării civice, precum şi activităţi de formare profesională pentru fa-cilitarea transferului de competenţe în rândul reprezentanţilor so-cietăţii civile, în per-spectiva descentralizării administraţiei publice. Nu în ultimul rând, proiectul mai prevede şi activităţi de informare şi publicitate cuprin-

zând aspecte ale culturii civice, inclusiv piaţa muncii, incluziunea so-

cială şi egali-tatea de şanse, pentru s t i m u l a r e a s o c i e t ă ţ i i civile şi a transparenţei ad mi ni str a-tive. S c o p u l p r o i e c t u l u i este acela de a consolida c ap aci tate a

de organizare a societă-ţii civile şi orientarea instituţiilor publice spre dezvoltarea culturii civice, pentru a pro-mova dezvoltarea dura-bilă, responsabilitatea şi coeziunea socială la nivel regional şi na-ţional. Pentru informaţii de-taliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro

“Scopul proiectului este acela de a consolida ca-pacitatea de organizare a societăţii civile şi ori-entarea instituţiilor publice spre dezvol-tarea culturii civice.”

Cui îi este

dedicat

proiectul?

Proiectul vrea sporirea culturii şi a competenţe-lor civice ale membrilor societăţii civile, pentru creşterea competitivităţii şi dinamismului social, pentru extinderea gradu-lui de incluziune socială a grupurilor defavorizate şi asigurarea dezvoltării durabile. Grupul ţintă al proiectu-lui este format din 1000 de persoane, voluntari şi membri ai cca 200 de or-ganizaţii ale societăţii civile româneşti din toate cele 8 regiuni de dezvol-tare ale României.

Durata

proiectului

Proiectul va dura 35 de luni. Prima fază a proiec-tului, cercetare şi analiză, se va derula în primele 24 de luni prin pregătirea cercetarii şi, după culegerea datelor, analiza cantitativă şi calitativă. În a doua fază se va viza crearea unei legături cu grupurile ţintă pentru ca, la finalul acesteia, să fie diseminate concluziile şi analizele obţinute prin cercetare, pentru a ori-enta activitatea ONG spre creşterea impactului şi relevanţei lor sociale.

Participarea civică, mai mult decât un slogan

Participare şi democraţie

Participarea civică este un concept indisolubil legat de democraţie, deoarece se bazează pe o serie de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti pe care numai democraţia le poate asigura într-o manieră mai mult decât formală. Civismul este văzut ca o condiţie indispensabilă pentru un regim democratic, iar participarea, înţeleasă ca implicare a cetăţenilor în procesul de decizie politică este considerată un indicator al democratizării unei societăţi. Dincolo de rolul participării civice în definirea şi operaţionalizarea democraţiei, ea este mai degrabă un instrument şi nu neapărat un scop. Participarea civică asigură funcţionarea democraţiei şi oferă măsura eficienţei ei, în sensul cel mai de bază al conceptului:

“Participarea civică este o completare a democ-raţiei electorale şi îm-preună dau consistenţă democraţiei reprezenta-tive”

Cum

apare

neparticiparea?

Nemulţumiţi de clasa politică, de modul în care se iau deciziile şi de maniera concretă în care se op-eraţionalizează relaţia dintre gu-vernanţi şi guvernaţi, cetăţenii au tendinţa de a se retrage din spaţiul public şi de a refuza par-ticiparea la treburile publice. Neimplicarea este de multe ori înţeleasă ca formă de protest. Ea poate funcţiona atunci când este o excepţie şi când apare ca o sin-copă într-o evoluţie lineară, menită să declanşeze un declic.

Atunci când absenţa participării civice este o constantă a societăţii, aceasta devine un pericol pentru funcţionarea democraţiei şi pentru relaţia dintre decidenţi şi societate. În acel moment, lipsa de angajament a indivizilor oferă actorilor politici, în special celor aflaţi la guvernare, posibilitatea unor decizii şi acţiuni, dacă nu sustrase oricărui control, în orice caz, puţin vizibile. Prin urmare, opţiunea firească şi naturală într-un sistem democratic, este aceea a participării civice. Neimplicarea este o formă de protest, dar în timp, ea se întoarce împotriva cetăţenilor.

conducerea de către popor. Participarea civică reprezintă esenţa democraţiei participative, adică a acelei forme de organizare şi func-ţionare a societăţii în care vocea poporului nu se face auzită doar în context electoral. Votul este o instituţie centrală a de-mocraţiei reprezentative, dar ea se activează la perioade relativ mari de timp, ceea ce înseamnă că membrii societăţii devin cetăţeni odată la 4-5 ani. Participarea civică este o completare a democraţiei electorale şi împreună dau consistenţă democraţiei reprezentative. Ea presupune cetăţeni activi, cooper-anţi, care, sub diferite forme de or-ganizare a societăţii civile, pun presi-une asupra factorului politic, încer-când să influenţeze deciziile ce privesc comunitatea.

Participare civică – un drept, o obligaţie sau o necesitate?

Conceptul de partici-pare civică conţine pre-misa că cetăţenii nu tre-buie să aştepte de la politicieni (decidenţii politici) transpunerea în practică a principiului reprezentativităţii. Vo-tul nu este suficient pentru realizarea cetăţ-eniei. Prezenţa la urne le-gitimează sistemul, ac-torii şi instituţiile sale, dar nu îi asigură şi func-ţionarea în acord cu ideea de bine public. De aceea, este nevoie de activism civic, de antrenarea permanentă a cetăţenilor în actul de decizie. Implicarea în treburile comunităţii ridică prob-lema unor strategii ac-ţionale.

Participarea civică poate fi una individuală, dar impactul ei este mult mai consistent atunci când se bazează pe cooperarea cetăţ-enilor. Gruparea şi or-ganizarea indivizilor în vederea unei acţiuni pe lângă factorii de decizie, pe lângă insti-tuţiile statului, pentru a le influenţa constituie o opţiune strategică a cărei validitate este de-monstrată atât de cercetările sociologice, cât şi de simpla obser-vaţie empirică. Altfel spus, formulele asociative constituie opţiuni sustenabile, asigurând un mai mare succes celor care doresc să participe în mod real la viaţa comunităţii.

Societatea civilă or-ganizată (asociaţii, fun-daţii, cluburi, sindicate etc.) devine astfel un fundament al partici-pării civice şi al democ-raţiei participative. Participarea civică nu este un moft, o exi-genţă sau o obligaţie. Este fie o stare de spirit şi un mod de viaţă al cetăţeanului conştient de rolul, drepturile şi responsabilităţile sale la nivelul sistemului politic şi social, fie o strategie rezultată în urma unui calcul raţional, care arată că acesta este sin-gurul instrument pe care guvernaţii îl au pentru a-i controla pe guvernanţi. Deşi pare a fi o opţiune, activismul civic este în realitate o necesitate pentru funcţionarea şi consolidarea sistemului democratic, precum şi pentru o bună relaţia între cetăţeni şi deci-denţii politici.

“Societatea civilă organizată (asociaţii, fundaţii, cluburi, sindi-cate etc) devine astfel un funda-ment al participării civice şi al de-mocraţiei participative”

Un studiu

clasic al

culturii civice

“Democraţia este un sistem

politic în care cetăţenii

obişnuiţi îşi exercită

controlul asupra elitelor; iar

acest control este legitim;

adică, este sprijinit de

norme care sunt acceptate

de elite şi nonelite. Desigur,

în toate societăţile, luarea

deciziilor specifice este

concentrată în mâinile a

foarte puţini oameni.

Politica nu poate fi făcută

nici de cetăţeanul obişnuit,

nici de „opinia publică”.

Dacă aşa stau lucrurile,

atunci problema de a stabili

gradul de democraţie dintr-

o naţiune devine una de a

măsura gradul în care

cetăţenii obişnuiţi îi

controlează pe cei care iau

deciziile semnificative ale

unei societăţi”.

“Se aşteaptă din partea ce-

tăţeanului democratic să fie

activ în politică şi să se im-

plice.

Pe deasupra, se presupune

că el va fi raţional în modul

său de abordare a vieţii

politice, că va fi ghidat de

raţiune, nu de emoţie.

Se presupune că el este

bine informat şi că ia decizii

pe baza unui calcul precaut

în raport cu interesele şi

principiile pe care vrea să le

promoveze” (Gabriel Al-mond şi Sidney Verba, in Cultura civică. Atitu-dini politice şi democ-raţie în cinci naţiuni )

Cultura participativă - fundament pentru democraţie

“Capitalul social nu este singura

baghetă magică a democraţiei, dar

îi va da şanse democraţiei”

O societate civilă ex-tinsă şi un nivel ridicat al încrederii sociale consti-tuie o bază solidă pen-tru democraţie, a de-clarat recent profesorul Robert D. Putnam de la Universitatea Harvard, adăugând că de-mocraţia presu-pune foarte mult efort şi timp, iar o societate civilă puternică este vi-tală. Schimbările poli-tice rapide din Statele Unite din anii 1910, de exemplu, s-au bazat pe interacţiuni intense de tipul culturii participative. Industrializarea, urbani-zarea şi dezvoltarea tehnologică au generat tipuri diferite de capital social, şi de asemenea capitalul social poate fi folosit şi în scopuri pozitive, dar şi în scopuri negative, a sub-liniat acesta, referindu-se inclusiv la potenţialul reţelelor de tip terorist.

Reţelele sociale au fost şi sunt importante deoarece transmit in-formaţii, ajută de-păşirea unor obstacole în calea acţiunii colec-tive, încurajează recip-

rocitatea şi încrederea, influenţează identitatea şi încurajează altruis-mul, a adăugat Putnam. “Capitalul social nu este singura baghetă magică a democraţiei, dar îi va

da şanse democraţiei, din perspectiva conexi-unilor sociale”, a afir-mat profesorul. El a sugerat că activiştii sociali nu ar trebui să

rămână pasivi, ci să formeze legă-t u r i î n t r e diferitele reţele sociale. Putnam consid-eră că noile forme de interac-ţiune oferite de internet afec-

tează participarea atât pozitiv, cât şi negativ, deoarece “este o com-binaţie între relaţion-area virtuală şi cea reală (faţă-în-faţă)”.

“Reţelele sociale au fost şi sunt importante deoarece ajută de-păşirea unor obstacole în calea acţiunii colective ”

Ce spun spe-cialiştii

“În toate societăţile, dilemele acţiunii colec-tive afectează încer-cările de a coopera pen-tru beneficii reciproce, fie că vorbim despre politică ori economie (…) Normele reciproci-tăţii generalizate şi re-ţelele de implicare civică încurajează încre-derea socială şi coop-erarea, deoarece depăş-esc beneficiile separării, reduc nesiguranţa şi oferă modele pentru cooperarea viitoare. Încrederea însăşi este o proprietate emergentă a sistemului social, în aceeaşi măsură în care este şi un atribut per-sonal. Indivizii sunt ca-pabili să-şi manifeste încrederea datorită nor-melor sociale şi re-ţelelor în cadrul cărora acţiunile lor sunt cu-prinse”. (Robert Put-nam, Making Democ-racy Work)

“Vocea şi egalitatea sunt elemente centrale ale democraţiei participa-tive. Într-o democraţie în adevăratul sens al cuvân-tului, vocea oamenilor trebuie să fie clară şi puternică: clară, astfel încât cei care iau deciziile politice să înţeleagă preocupările cetăţenilor; puternică - astfel încât aceştia să aibă motiv să asculte cu atenţie mesajele care li se transmit”. (Sidney Verba, Voice and Equality)

Activismul civic în era Facebook Sunt peste 3 milioane de utilizatori activi în România

Apariţia unor instrumente şi platforme online, care oferă posibilitatea dialogului şi a schimbului de date pe scară largă, la costuri reduse, reprezintă o mare opor-tunitate pentru dezvoltarea participării civice, mai ales în zonele în care nu există o tradiţie în acest sens. Spaţiul online şi, cu precădere, platformele de tip social media, contribuie în mod semnificativ la reducerea obstacolelor care au stat până acum în calea implicării civice, punând la dispoziţia organizaţiilor non-profit o paletă largă de instru-mente de promovare, într-un mod nu doar atractiv, dar care permite un nivel ridi-cat de interactivitate.

Primul pas în ceea ce priveşte dezvol-tarea prezenţei pe Facebook este con-stituit de crearea unei pagini oficiale pentru organizaţia dumneavoastră şi, mai ales, utilizarea opţiunilor special destinate paginilor de tip ONG. Câteva exemple de succes în acest sens sunt paginile organizaţiilor Crucea Roşie sau One. Cele două pagini inte-grează într-un mod creativ diverse apli-caţii menite să popularizeze cauzele promovate, oferind, în acelaşi timp, un

grad ridicat de interactivitate. Spre ex-emplu, la accesarea paginii One, utili-zatorul este îndemnat să ia atitudine prin completarea unui scurt formular şi transmiterea, către Senatul american, a dezacordului său privind tăierile bugetare pentru programe precum lupta împotriva HIV/SIDA sau a foametei. Pe o altă secţiune a paginii, descoperim chiar un clip de promovare a unei cauze, însoţit de un formular de adeziune.

Facebook—un instrument la îndemâna ONG-urilor

De ce

Facebook?

Cu peste 3 milioane de utilizatori activi în România şi peste 100 de mii de pagini aparţinând unor ONG-uri din întreaga lume, Facebook se dovedeşte a fi platforma ideală pentru promovarea diverselor campanii sociale, oferind posi-bilităţi nelimitate în ceea ce priveşte trans-miterea de mesaje sau atragere unui număr cât mai mare de ader-enţi.

Cum

comunicăm?

Cea mai importantă componentă a oricărei pagini Facebook rămâne, însă, wall-ul – spaţiul dedicat comu-nicării şi interacţiunii directe cu oamenii. Tocmai de aceea, pen-tru consolidarea unei relaţii cât mai strânse cu susţinătorii, registrul comunicării trebuie să fie unul cât mai puţin formal, informaţiile prezentate trebuie să fie succinte, uşor de înţeles şi adaptate la specificul audienţei. Conţinutul trebuie să fie unul atrac-tiv, uşor de preluat şi transmis mai departe de către utilizatori.

Facebook: un aliat pentru ONG-uri

Pe lângă simpla administrare a unei

pagini oficiale, există şi alte aplicaţii utile

pentru dezvoltarea prezenţei pe site-ul de

socializare.

“Insigne” personalizate

“Causes”

Cel mai popular instrument

folosit pentru promovarea unor acţiuni pe Facebook este aplicaţia

„Causes”, cu peste 140 milioane de utilizatori activi lunar.

Această aplicaţie permite utiliza-torilor să se alăture unei cauze şi

chiar să devină, la rândul lor, pro-motorii acesteia. În plus, aplicaţia

permite şi strângerea de fonduri. În doar câteva luni de la lansarea

în 2007, ONG-urile care au folosit aplicaţia au strâns, în total, peste

300 de mii de dolari. În prezent, suma totală colectată

prin intermediul acestei aplicaţii se ridică la 30 de milioane de

dolari.

“Badges”

Un alt instrument folositor pentru promovarea unei cauze pe Face-book este pus la dispoziţie de site-ul www.PicBadges.com. Acesta oferă posibilitatea realizării unei insigne, extrem de uşor de personalizat, care mai apoi este ataşată automat de poza de profil a utilizatorului de Facebook. Acest instrument poate fi integrat în mini-campanii online, prin care utilizatorii să fie îndemnaţi ca, timp de o săptămână, să-şi ata-şeze, la imaginea de profil, insigna unei cauze.

Promovarea şi iniţierea de “cauze”

Bineînţeles, acestea sunt doar câteva sugestii de bază privind utilizarea cât mai eficientă a platformei Facebook de către organizaţiile non-profit. Pentru informaţii detaliate şi sfaturi cuprinzătoare despre acest subiect, vă re-comandăm Ghidul Facebook pentru ONG-uri.

Participarea şi democraţia

“Faptul că o proporţie largă a oamenilor dintr-o ţară simt că-şi pot ralia în sprijinul lor, în vremuri de stress politic, grupuri in-formale directe în care ei sunt membri, reprezintă un aspect semnificativ al culturii politice a acelei naţiuni. Înseamnă că au fost încorporate în siste-

mul politic câteva din-tre pietrele de temelie ale structurii sociale. Iar rolul individului de cetăţean, în mod par-ticular, de c e t ă ţ e a n democrat, i n f l u e n t , fuzionează cu celelalte roluri ale sale. (…) F u z i u n e a are loc din pricina solici-tărilor politice ale cetăţ-enilor la adresa guver-nământului lor. Ei fac

apel la prietenii şi vecinii lor, în încercarea de a influenţa propriul guvernământ. Astfel, fuziunea apare în inima

p r o c e -s u l u i democ-ratic – procesul p r i n care ce-tăţeanul obişnuit

exercită un control oar-ecare asupra guver-nământului “.

Gabriel Almond şi Sidney Verba

Cultura civică. Ati-tudini politice şi

democraţie în cinci naţiuni

Evenimente

Prin proiectul Iniţiativă p e n t r u so c ie ta te a civilă va fi organizată o conferinţă interna-ţională, cu caracter ştiin-ţific, la Bucuresti, desti-nată mediului academic si reprezentanţilor ONG-urilor (100 de participanţi), în urma căreia va fi realizat un raport al conferinţei. De asemenea, proiectul prevede organizarea a 8 seminarii regionale desti-nate personalului organi-zaţiilor societăţii civile, în urma cărora vor fi dis-tribuite cel puţin 600 de sinteze ale rapoartelor de cercetare regională.

Fundaţia Multimedia pentru democraţie locală a fost înfiinţată în mai 1995. Misiunea princi-pală a Fundaţiei a fost legată de coagularea unui nucleu de experţi în ştiinţe sociale, apt să genereze anal-ize şi evaluări publice cu privire la viaţa social-politică romanească. Gândită ca un “think-tank”, Fundaţia a acţionat mai mult pe zona de analiză şi cercetare decat pe cea de implicare civică. Există câteva repere importante în functionarea Fundaţiei. Unul dintre ele este colaborarea cu trustul PRO, în cadrul proiectului Institutul PRO. In perioada 2005-2007, Fundatia Multimedia pentru democraţie locală a coordonat activitatea de cercetare a Institutului PRO, ala-

turi de colegii din Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare Me-diapro. Sub coordonarea lui Bogdan Teodorescu si Dan Sul-tănescu, Institutul PRO a lansat mai multe proiecte publice, de analiza şi cercetare, printre care şi câteva volume de carte. De asemenea, s-au dezvoltat, la acea vreme, şi două echipe de experţi complementari, pe zona politicii externe (în cadrul proiectului CSIS) şi pe zona analizei economice.

Al doilea reper public este dat de site-ul www.infopolitic.ro, care a devenit un proiect propriu al Fundaţiei Multimedia şi care a fost dezvoltat timp de mai mulţi ani. Site-ul a devenit un spaţiu de prezentare de infor-maţii politice, dar şi de diseminare a unor analize publice pe care Fundaţia le oferă opiniei publice. Un reper nou în activitatea Fundatiei este proiectul “Iniţiativă pentru societatea civilă”, finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

fundatiamultimedia.wordpress.com/ www.infopolitic.ro

fundatia.multimedia@gmail.com