Newsletter - Elena Basescu - Ianuarie 2014

PARLAM

ENTAR

EUR

OPEANIANUARIE 2014

Bucureşti / Bruxelles / Strasbourg

» 2

» 4-5

» 6-7

» 10

» 11

Rezoluţie pentru apărarea cetăţenilor români în Europa

Interpelare pe tema abuzurilor aşa-ziselor autorităţi transnistrene

Neregulile din sectorul achiziţiilor publice afectează interesele financiare ale Uniunii Europene

Investiţiile străine promise de Guvernul Ponta sunt doar pe hârtie”

Replica Elenei Băsescu la declaraţiile lui Hannes Swoboda privind modul de acordare

a cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova » 8-9

Bucureşti / Bruxelles / Strasbourg

3 »Newsletter IANUARIE 2014

» 14-15

» 16-17

» 18 » 20

USL trebuie să reducă numărul persoanelor fără locuinţă”

“...o parte din reformele din Serbia nu sunt implementate

“Cât timp statutul regiunii Kosovo nu este clarificat, negocierile cu Uniunea Europeană nu pot avansa”

Elena Băsescu îşi doreşte ca drumul Islandei către Uniunea Europeană să continue

Elena Băsescu s-a declarat îngrijorată de amplificarea violenţelor în Sudanul de Sud

Elena Băsescu promovează exporturile româneşti în America de Sud» 12-13

» 19

» 4

Majoritatea eurodeputaților, indiferent de

culoarea politică și de statul de proveniență, s-a poziționat în favoarea libertății de circulație a forței de muncă, principiu fundamental consacrat de Tratatele Uniunii Europene. De asemenea, cu câteva excepții, europarlamentarii au condamnat la unison declarațiile unor oficiali și politicieni britanici, declarații nefondate în contextul studiilor publicate de Comisie, care arată impactul benefic al migrației forței de muncă.Dezbaterea a fost urmată de

o rezoluție supusă votului în data de 16 ianuarie. Printre principalele elemente ale acestui document se remarcă apelul adresat statelor membre de a nu îngrădi libertatea de circulație în Uniunea Europeană și de a aplica întocmai prevederile Tratatelor.Printre inițiatorii rezoluției s-a numărat și Elena Băsescu, care și-a reconfirmat angajamentul pentru protejarea drepturilor cetățenilor români, indiferent unde s-ar afla aceștia. Elena Băsescu a declarat că a “susținut această rezoluție, pentru că ea întărește un principiu fundamental: toți cetățenii europeni sunt egali și

beneficiază de aceleași drepturi și obligații în cadrul Uniunii Europene.”Remarcând reacția aproape inexistentă a guvernului român la atacurile lansate împotriva concetățenilor noștri, eurodeputatul PPE a precizat că documentul adoptat de plenul PE reprezintă “o lecție foarte bună pe care o primește guvernul socialist de la București privitor la ce trebuie făcut și cum trebuie procedat pentru ca imaginea României în Europa să fie apărată și protejată corect.” De asemenea, Elena Băsescu a mai precizat că “rezoluția este o dovadă că dialogul și respectarea principiilor și valorilor europene


sunt mai efi ciente decât logica strâmbă a premierului Ponta care, atunci când nu știe ce să facă, începe să înjure și să jignească.”În fi nal, europarlamentarul român și-a exprimat speranța că “toți politicienii europeni vor înțelege că retorica etnică este o mare greșeală și nu servește construcției Europei unite.”Rezoluția referitoare la respectarea dreptului fundamental la liberă circulație în UE a fost aprobată de plenul Parlamentului European cu o majoritate covârșitoare.Reamintim faptul că în același context, Elena Băsescu a transmis un mesaj în data

de 1 ianuarie 2014, prin intermediul blogului personal, în care a ținut să salute ridicarea restricțiilor de pe piața muncii din UE pentru cetățenii români.Redăm integral mesajul eurodeputatului român:“Salut ridicarea restricțiilor de pe piața muncii în toate statele membre ale Uniunii Europene pentru cetățenii români. Se respectă astfel principiul liberei circulații a forței de muncă precum și prevederile Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană.Sunt convinsă de efectele benefi ce ale acestei măsuri.În primul rând vor avea de

câștigat românii care vor putea să lucreze liber în oricare stat din Uniunea Europeană. În al doilea rând, statele în care cetățenii români vor decide să lucreze se vor bucura de expertiza acestora, iar munca lor va contribui la creșterea economică a țărilor respective. Nu în ultimul rând și România va resimți într-un mod pozitiv eliminarea restricțiilor, în special datorită banilor pe care concetățenii noștri îi vor trimite înapoi în țară. De asemenea, experiența profesională dobândită în străinătate ar putea fi valorifi cată ulterior în țară, dacă românii plecați la muncă vor decide să revină acasă.”

Elena Băsescu - rezoluţie pentru apărarea cetăţenilor români în Europa: „E o lecţie pentru Guvernul Ponta”

În contextul liberalizării pieţei muncii de la 1 ianuarie 2014 în întreaga Uniune Europeană pentru lucrătorii români și bulgari, Parlamentul European a organizat o dezbatere pe această temă. Discuţia din PE a vizat și recentele declaraţii populiste date în special de politicieni din Marea Britanie, declaraţii care nu urmăreau decât să instige la sentimente xenofobe împotriva imigranţilor români.

SESIUNE PLENARĂ

» 6

EVENIMENT

SESIUNE PLENARĂ


De asemenea, eurodeputatul român solicită Înaltului Reprezentant să prezinte măsurile pe care le are în vedere pentru stoparea presiunilor și pentru avansarea negocierilor în formatul „5+2” în așa fel încât pe viitor să fie evitate astfel de situații.Redăm mai jos textul integral al interpelării adresate Înaltului Reprezentant de către Elena Băsescu:

„În data de 13 ianuarie, directorul Liceului «Lucian Blaga» din Tiraspol, Republica Moldova, a anunțat că așa-numitele autorități din regiunea transnistreană au blocat conturile acestei instituții de învățământ, obiectivul nedeclarat al acestei măsuri fiind închiderea definitivă a liceului.Nu este prima formă de presiune asupra acestui liceu sau asupra celorlalte instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană, căci la începutul lunii decembrie miliția separatistă a descins în cadrul aceluiași liceu, percheziționând

instituția și interogând conducerea acesteia. Pe lângă caracterul ilegal și discriminatoriu al acestor demersuri, ele se constituie într-un abuz și o încălcare a unor drepturi fundamentale, precum cel al educației în limba maternă.Dacă luăm în considerare și declarația liderului regiunii separatiste Evgheni Șevciuk, făcută la finalul lunii decembrie 2013, conform căreia şcolile cu predare în limba română, din zona de conflict din stânga Nistrului, vor fi închise dacă vor refuza să intre sub jurisdicţia administraţiei nerecunoscute de la Tiraspol, atunci avem o imagine clară asupra amplorii abuzurilor. Toate aceste acțiuni de intimidare asupra unor școli sau licee aflate sub jurisdicția administrației de la Chișinău, au un impact negativ asupra reglementării conflictului transnistrean și asupra negocierilor în format 5+2 care momentan nu avansează.De asemenea, în contextul parafării Acordului de Asociere

și a celui de Liber-Schimb de către Republica Moldova și Uniunea Europeană, evenimentele recente de la Tiraspol pot să aibă efecte negative asupra parcursului european al Republicii Moldova și să cauzeze instabilitate în regiune.În contextul în care Uniunea Europeană este parte a negocierilor în format 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean, cum apreciază Înaltul Reprezentant ultimele acțiuni de intimidare ale așa-numitelor autorități de la Tiraspol?Care sunt măsurile și demersurile avute în vedere de Înaltul Reprezentant pentru a stopa abuzurile la care sunt supuși românii din regiunea transnistreană?Nu în ultimul rând, cum intenționează Înaltul Reprezentant să se implice în avansarea discuțiilor în format 5+2 și pentru evitarea unor astfel de situații pe viitor? Există un plan de acțiune al Uniunii Europene în acest sens?”

Interpelare a Elenei Băsescu pe tema abuzurilor comise de aşa-zisele autorităţi transnistrene

În contextul presiunilor în creștere la care sunt supuse instituţiile de învăţământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și având în vedere decizia așa-numitelor autorităţi de la Tiraspol de blocare a conturilor

Liceului „Lucian Blaga”, eurodeputatul Elena Băsescu a adresat în data de 15 ianuarie o interpelare Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate, Catherine Ashton, în care îi aduce la cunoștinţă abuzurile la care sunt supuși românii din zona de conflict din stânga Nistrului.

» 8

Replica Elenei Băsescu la declaraţiile lui Hannes Swoboda privind modul de acordare a cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova

SESIUNE PLENARĂ


Replica Elenei Băsescu la declaraţiile lui Hannes Swoboda privind modul de acordare a cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova

Pe marginea acestui subiect eurodeputații au redactat o rezoluție,

în care Parlamentul European își exprimă preocuparea referitoare la faptul că această modalitate de obținere a cetățeniei malteze, precum și orice alt sistem național care poate implica vânzarea directă sau indirectă a cetățeniei UE subminează însuși conceptul de cetățenie europeană.Elena Băsescu s-a numărat printre susținătorii acestei rezoluții, afirmând că „măsurile guvernului de stânga din Malta sunt de condamnat. Mă întreb cum apreciază cetățenii maltezi o astfel de inițiativă, văzând că

unor străini cu bani li se acordă aceleași drepturi cu cele pe care le au ei.”Cu acest prilej, eurodeputatul Grupului PPE a ținut să reacționeze la declarațiile liderului Grupului Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda, care a afirmat faptul că statul român facilitează, nejustificat, acordarea cetățeniei române locuitorilor din Republica Moldova.Elena Băsescu a ținut să îl informeze astfel pe domnul Swoboda cu privire la faptul că „cetățenii Republicii Moldova sau urmașii lor redobândesc cetățenia română pierdută

după anexarea Basarabiei de către URSS în 1940, iar procedurile prin care se redobândește cetățenia sunt foarte transparente și, în niciun caz, nu aduc beneficii materiale statului român, așa cum se întâmplă în cazul propunerii guvernului maltez” și-a încheiat eurodeputatul român intervenția.Deși dezbaterea a fost una aprinsă, poziția fermă a Parlamentului European a fost confirmată joi, 16 ianuarie, când rezoluția a fost aprobată de o majoritate covârșitoare a celor prezenți în plen:560 de voturi „pentru”, 22 de voturi „împotrivă”, și 44 de „abțineri”.

Miercuri, 15 ianuarie, deputaţii europeni s-au angajat într-un dialog, împreună cu Comisia și Consiliul, pentru a-și exprima îngrijorarea referitoare la schema controversată privind obţinerea cetăţeniei malteze. Conform “programului investitorilor privaţi”, străinii vor putea cumpăra pașapoarte malteze, în anumite condiţii, dar fără să fie obligaţi să fie rezidenţi în Malta.

» 10

Marţi, 14 ianuarie, în plenul Parlamentului European a avut loc o dezbatere comună pe tema achiziţiilor publice. Discuţiile au fost bazate pe conţinutul a trei rapoarte referitoare la atribuirea contractelor de concesiune, achiziţiile publice și achiziţiile efectuate de entităţile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale.

Acest pachet legislativ urmărește încurajarea concurenței echitabile

și asigurarea unui raport echilibrat între preț și calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire, care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovare și pe cele sociale.

În plus, autoritățile publice vor avea mai mult spațiu de manevră pentru a alege oferta care răspunde cel mai bine nevoilor lor, nemaifiind obligate să accepte oferta cea mai ieftină, ceea ce va duce la o utilizare mai bună a banilor contribuabililor.Elena Băsescu a intervenit pe marginea acestui subiect, afirmând că „directiva privind concesiunile va asigura tuturor actorilor implicați mai multă stabilitate juridică. În contextul economic actual, va determina și o utilizare mai eficientă a banilor publici.”Eurodeputatul român este de părere că „accentul trebuie pus pe exploatarea potențialului IMM-urilor, care aveau nevoie de un astfel de cadru legal, pentru a deveni mai competitive pe piaţa internă şi pentru a își îmbunătăți oportunitățile de afaceri oferite prin contractele de concesiune.”În ceea ce privește neregulile din sectorul achizițiilor publice, eurodeputatul PPE consideră că acestea „limitează concurența și afectează interesele financiare la nivel național și european.”Făcând referire la România, Elena Băsescu a ținut să reamintească faptul că

„principala constatare a ultimelor rapoarte MCV a fost lipsa de transparență în acest domeniu. Deşi actualele directive privind achiziţiile publice şi-au demonstrat eficienţa, avem nevoie de un cadru legislativ nou, modern, pentru a face faţă provocărilor economice actuale.”Europarlamentarul român a remarcat faptul că noul pachet legislativ aduce modificări importante cadrului juridic existent „precum promovarea principiului cea mai bună valoare a banului”, o astfel de măsură având capacitatea de a „muta accentul pe calitate. Astfel, autoritățile publice pot alege soluții inovatoare și eficiente în loc să fie constrânse doar de prețul cel mai scăzut; va crește eficiența cheltuielilor publice şi se vor garanta cele mai bune rezultate din punctul de vedere al raportului preț-calitate şi al dezvoltării durabile.”Pachetul legislativ a fost adoptat de către plenul Parlamentului European, miercuri 15 ianuarie. După publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru implementarea celor 3 directive în legislația internă.

Neregulile din sectorul achiziţiilor publice afectează interesele financiare ale Uniunii Europene


Investiţiile străine promise de Guvernul Ponta sunt doar pe hârtie”

Într-o perioadă în care problemele fi nanciare persistă, Europa are

nevoie, mai mult ca oricând, ca economia sa reală să sprijine redresarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Industria este în măsură să își asume acest rol: Europa este lider mondial în multe sectoare strategice precum: sectorul industriei auto, cel aeronautic, al ingineriei, sectorul spațial, al chimiei și sectorul farmaceutic.Elena Băsescu a susținut acest Raport și a intervenit în cadrul dezbaterii afi rmând că „reindustrializarea Uniu nii este o condiție esențială pentru depășirea crizei.” Eurodeputatul român a ținut

să pună accentul pe faptul că „trebuie vizate acele sectoare care generează locuri de muncă, așa cum ar fi industria auto, reprezentată atât de bine în Europa de către Dacia.”În contextul reindustrializării Europei, europarlamentarul consideră prioritare atât „facilitarea fi nanțării pentru producătorii europeni și stimularea industriilor tradiționale”, precum și „încurajarea inovării și cercetării.”Revenind la situația țării noastre, eurodeputatul PPE a ținut să dezaprobe lipsa de viziune și coordonare a autorităților române în acest sens: „din păcate, industria românească nu are o direcție clară de dezvoltare. Între timp,

șomajul crește, iar investițiile străine se reduc în fi ecare an. Asta, deși guvernul socialist promitea anul trecut crearea a peste 50 000 de locuri de muncă și atragerea de investiții străine. Însă, până acum, aceste investiții sunt doar pe hârtie, iar lipsa de viziune a guvernului nu face decât să îndepărteze investitorii străini.”Raportul a fost aprobat cu o largă majoritate în data de 15 decembrie, în cadrul plenului Parlamentului European și refl ectă consensul deputaților europeni asupra faptului că Uniunea Europeană ar nevoie de o colaborare inteligentă între sectorul privat și instituțiile publice în vederea formării de lanțuri de valoare adăugată pe întreg teritoriul său.

Marţi, 14 ianuarie, plenul Parlamentului European a dezbătut Raportul referitor la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivităţii și a durabilităţii.

SESIUNE PLENARĂ

» 12

Elena Băsescu promovează exporturile româneşti în America de SudMiercuri, 15 ianuarie, în plenul Parlamentului European a avut loc o dezbatere comună pe tema modernizării acordurilor de liber schimb pe care UE le-a încheiat cu Mexic și Republica Chile.

SESIUNE PLENARĂ

Foto: amsonline.ro


Deputații europeni au avut un interesant schimb de opinii

pe marginea dispozițiilor referitoare la schimburile comerciale din Acordul de parteneriat economic, coordonare politică și cooperare dintre UE și Mexic și au discutat despre aspectele legate de comerț din Acordul de instituire a unei asocieri între CE și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Chile, pe de altă parte. Intervenind în cadrul dezbaterii, Elena Băsescu și-a exprimat convingerea că

„relațiile comerciale cu țările din America Centrală și de Sud sunt deosebit de importante, în special în contextul creșterii economice din regiune.”Un alt element semnalat de eurodeputatul român a fost faptul că „atât Mexicul, cât și Chile sunt parteneri comerciali de încredere pentru Uniune. De aceea, consider și eu că actualele acorduri pot fi modernizate și extinse, în beneficiul ambelor părți. Fie că vorbim despre agricultură, servicii sau accesul la procedurile de achiziții publice, sunt convinsă că putem duce relațiile bilaterale cu cele două

state la un nivel superior.” În final, Elena Băsescu a subliniat importanța acestor acorduri pentru statele membre, exemplificând astfel: „în cazul României, pot spune că există mai multe ramuri industriale care au perspective foarte bune de export în America Centrală și de Sud. Vreau să menționez în special industria de aparatură electrocasnică, cea constructoare de mașini, prin intermediul Dacia, dar și industria petrochimică”, și-a încheiat alocuțiunea europarlamentarul Grupului PPE.

» 14

SESIUNE PLENARĂ

Guvernul USL trebuie să reducănumărul persoanelor fără locuinţă”Joi, 16 ianuarie, plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg a dezbătut strategia Uniunii Europene privind persoanele fără adăpost și a votat o rezoluţie în acest sens.

Combaterea lipsei de adăpost a devenit o prioritate a politicii

UE de eradicare a sărăciei în cadrul Strategiei Europa 2020 și a inițiativei sale emblematice „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziuni sociale”.Mai mult, în statele membre cele mai afectate de criza economică și fi nanciară s-a înregistrat o creștere fără precedent a numărului de persoane fără adăpost.Elena Băsescu s-a numărat printre deputații europeni care au sprijinit această rezoluție însă a ținut să atragă atenția asupra faptului că „eliminarea fenomenului persoanelor fără adăpost până în 2015 pare imposibilă la

acest moment.”Referindu-se la situația țării noastre, eurodeputatul PPE a remarcat incapacitatea executivului USL de a aborda problema persoanelor fără adăpost: „în România, numărul lor este estimat la peste 15 000. Asta în ciuda faptului că avem un executiv socialist, care ar trebui să aibă ca prioritate reducerea numărului de persoane fără locuință. Efectele fenomenului sunt profunde. Fie că vorbim despre creșterea infracționalității sau despre condamnarea acestor oameni la o viață în sărăcie, cu toții avem de pierdut.”În fi nalul intervenției sale, europarlamentarul român a propus și o posibilă modalitate de reducere a

dimensiunii acestei situații îngrijorătoare: „o soluție la această problemă ar putea fi parteneriatul public - privat între autorități și operatorii economici. Însă interesul este prea redus, iar acești oameni sunt invizibili pentru guvernanți. Probabil și din cauză că mulți nu au acte de identitate și nu se pot transforma în masă de manevră electorală”, și-a încheiat alocuțiunea Elena Băsescu.Rezoluția referitoare la strategia UE privind persoanele fără adăpost s-a bucurat de susținerea deputaților europeni, cu 349 de voturi „pentru”, 45 de voturi „împotrivă” și 113 „abțineri”.


Guvernul USL trebuie să reducă numărul persoanelor fără locuinţă”

Foto: Radu Tuta/ Agerpres

» 16

“S-au făcut progrese, dar o parte din reformele din Serbia nu sunt implementate corespunzător”

Dezbaterea privind progresele pe 2013 înregistrate de Serbia, desfășurată miercuri 15 ianuarie, a constituit un bun prilej pentru deputaţii Parlamentului European să aibă un schimb de opinii pe marginea viitorului relaţiei dintre Uniunea Europeană și Serbia.

Majoritatea membrilor PE a salutat progresele

înregistrate de Serbia în procesul de integrare europeană, atrăgând totodată atenția asupra acelor domenii care necesită în continuare eforturi susținute din partea autorităților de la Belgrad.Printre elementele care ar trebui să constituie o prioritate în perioada următoare se numără și o mai bună protecție a minorităților etnice. Acest subiect a fost abordat și de eurodeputatul Elena

Băsescu în cadrul intervenției sale, subliniind faptul că “Serbia a făcut progrese în ultimul an, însă atrag atenția că o parte din reforme nu sunt implementate corespunzător. Mă refer la respectarea criteriilor de la Copenhaga privind protecția minorităților.”Elena Băsescu a continuat, amintind că “deși situația este mai bună decât în 2012, există în continuare probleme, în special în ceea ce îi privește pe românii timoceni.“ Nu este prima intervenție a Elenei Băsescu pe această temă, ea atrăgând atenția în repetate

SESIUNE PLENARĂ


rânduri autorităților de la Belgrad asupra abuzurilor și încălcărilor sistematice ale unor drepturi ale minorității române din Valea Timocului.Exemplificând în acest sens, eurodeputatul român a menționat că “elevii care doresc să învețe în limba română se lovesc de piedici administrative puse de autoritățile locale din Serbia. Fie că vorbim despre schimbarea permanentă a locațiilor în care se desfășoară cursurile cu predare în limba română sau despre programarea lor la ore foarte târzii, mulți elevi sunt nevoiți să renunțe la aceste cursuri.”Angajamentul Elenei Băsescu pentru promovarea drepturilor minorității române din Serbia este unul continuu și s-a materializat prin vizite în regiune, dar și prin amendamente depuse la rapoartele privind progresele înregistrate de Serbia în ultimii ani. Deputatul român în Parlamentul European a mai condamnat abuzurile autorităților locale din Serbia, care au anchetat mai mulți români care participau la sfințirea unei troițe în luna octombrie a anului trecut.Eurodeputatul român și-a încheiat intervenția amintind că, pentru situația creată “o mare parte din vină o are și guvernul socialist de la București, care nu se implică suficient în rezolvarea problemelor românilor din Valea Timocului.”

Evenimente dedicate comunității românești din Timoc (Serbia): proiecția filmului documentar și vernisajul expoziției de fotografie ”Timoc - Lumea de dincolo”, regizor și fotograf Marius Olteanu, la Institutul Cultural Român, 05.11.2009.

Foto: Viorel Lăzărescu/ Agerpres

» 18

înregistrate de Kosovo, Elena Băsescu a afi rmat: “Kosovo nu poate să se administreze ca un stat de drept funcțional. Criminalitatea organizată și corupția subminează capacitatea administrativă. Totodată, funcționarea sistemului judiciar este defi citară, așa cum o arată, de altfel, și raportul. Nu în ultimul rând, deși regiunea aspiră la statutul de candidat, autoritățile de acolo nu au fost capabile să abordeze

efi cient problema discriminării minorităților, criteriu fundamental pentru apropierea de Uniune”, a conchis europarlamentarul român.În ciuda opoziției unor eurodeputați din Grupul PPE din România, precum și a unor membri din Spania, Grecia și Slovacia, Rezoluția privind procesul de integrare europeană a regiunii Kosovo a fost adoptată de către plenul Parlamentului European.

Votul asupra acestei rezoluții a avut loc în data de 16 ianuarie,

iar mai mulți eurodeputați, printre care și Elena Băsescu au respins rezoluția, care cere, printre altele, celor 5 state membre care încă nu au recunoscut Kosovo, să facă acest lucru - încălcând practic un atribut al suveranității naționale. “Atât timp cât statutul regiunii Kosovo nu este clarifi cat, negocierile cu Uniunea nu pot avansa”, a declarat Elena Băsescu. De asemenea, eurodeputatul român a mai adăugat că nu este de acord “ca negocierile dintre Uniune și Serbia să fi e condiționate de progresele în dialogul Belgrad - Priștina. În ciuda acestui fapt, susțin normalizarea relațiilor dintre cele două părți și consider că, astfel, se poate asigura stabilitatea întregii regiuni”. Referindu-se la progresele

“Cât timp statutul regiunii Kosovo nu este clarificat, negocierile cu Uniunea Europeană nu pot avansa”O interesantă dezbatere privind procesul de integrare europeană a regiunii Kosovo a avut loc în plenul Parlamentului European miercuri, 15 ianuarie. Dezbaterea, organizată pe marginea unei rezoluţii a Comisiei pentru Afaceri Externe (AFET) a fost marcată de mai multe puncte de vedere divergente cu privire la viitorul european al regiunii Kosovo.

O patrula de jandarmi inspecteaza zona de securitate din apropierea punctului de frontiera Merdare, dintre Kosovo si Serbia. Foto: Nikola Dimitrijevic/ Agerpres

SESIUNE PLENARĂ


Elena Băsescu îşi doreşte ca drumul Islandei către Uniunea Europeană să continueMiercuri, 15 ianuarie, Parlamentul European a dezbătut Raportul pe 2012 privind progresele înregistrate de Islanda și perspectivele de după alegeri.

Ca urmare a alegerilor legislative din Islanda, din

2013, noul guvern a decis suspendarea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, negocieri care se afl au deja într-un stadiu foarte avansat: 27 de capitole de negociere fuseseră deschise. Astfel, Parlamentul European a dezbătut decizia executivului islandez, încercând totodată să identifi ce posibile soluții la actualul blocaj în relația dintre cele două părți. Elena Băsescu a intervenit în cadrul acestei dezbateri, felicitându-l pe colegul ei Cristian Preda, care în calitate de raportor al acestui dosar a contribuit la un document “foarte concis și echilibrat.”“De asemenea, aș dori să mă alătur celor care regretă decizia Guvernului de suspendare a negocierilor de

aderare. Consider că soluția aleasă nu este cea mai bună iar, în opinia mea, ar fi fost de preferat să se organizeze un referendum abia după încheierea negocierilor”, a continuat eurodeputatul Elena Băsescu.În contextul în care autoritățile islandeze amână organizarea unui referendum privind continuarea negocierilor de aderare cu Uniunea, eurodeputatul român și-a exprimat dorința realizării “unei campanii de informare serioase înaintea consultării populare. Cetățenii islandezi trebuie să cunoască foarte bine toate avantajele pe care le aduce statutul de membru al Uniunii Europene, mai ales că ei se bucură deja de o parte dintre ele. De aceea, Comisia Europeană ar trebui să se implice activ în informarea opiniei publice.”, a mai punctat Elena Băsescu.În fi nalul dezbaterii, eurodeputatul PPE și-a

manifestat susținerea pentru decizia Comisiei Europene “de a nu mai acorda fonduri de preaderare țării, în contextul în care discuțiile privind integrarea europeană sunt blocate de către autoritățile naționale. Poate, astfel, Guvernul va realiza importanța fondurilor europene pentru creșterea economică și, astfel, va fi mult mai deschis să reia negocierile”, a conchis Elena Băsescu.Nu în ultimul rând aceasta și-a exprimat speranța, ca majoritatea membrilor Parlamentului European de altfel, “ca, totuși, Islanda să continue drumul către Uniune pentru că, până la urmă, împărtășește valori comune cu statele membre.”Raportul pe 2012 privind progresele înregistrate de Islanda și perspectivele de după alegeri a fost aprobat de plenul PE în data de 16 ianuarie cu o largă majoritate.


Deputații europeni au avut un schimb de opinii privind

modul în care confl ictul care macină această țară poate fi stins. De asemenea, s-au lansat numeroase apeluri la intensifi carea negocierilor dintre rebeli și guvernul din Sudanul de Sud, pentru atingerea unui acord în cel mai scurt timp posibil. Europarlamentarul Elena Băsescu a intervenit în cadrul dezbaterii punctând că “situația din Sudanul de Sud riscă să destabilizeze întreaga regiune. La doi ani și jumătate de la obținerea independenței, se observă fragilitatea instituțiilor țării, care este măcinată de lupte pentru controlul unor câmpuri

petroliere”, a mai remarcat aceasta.Violențele începute în decembrie 2013 au provocat numeroase victime în rândul civililor, iar situația tinde să se agraveze. Eurodeputatul român s-a arătat extrem de îngrijorat de faptul că “foarte mulți civili au fost victimele confl ictului dintre forțele guvernamentale și cele rebele. Deja vorbim de peste o mie de morți și câteva sute de mii de persoane strămutate în mod forțat, iar, pe măsură ce violențele continuă, numărul victimelor va crește”, a mai adăugat Elena Băsescu.Una dintre principalele probleme remarcate de eurodeputatul PPE a fost că “ajutoarele umanitare nu pot

ajunge la toți cei afectați, din lipsa de securitate în zonă”. În fi nal, Elena Băsescu a făcut un apel la “încetarea luptelor și la progrese în negocierile actuale dintre rebeli și guvernul din Sudanul de Sud.” Dezbaterea din plenul Parlamentului European a fost însoțită de o rezoluție votată în 16 ianuarie. Documentul, al cărui cosemnatar a fost și eurodeputatul Elena Băsescu, cere o mai mare implicare din partea organizațiilor internaționale pentru medierea confl ictului și pune presiune pe autoritățile de la Juba (capitala Sudanului de Sud) și pe rebeli pentru ca aceștia să ajungă la un acord de încetare a ostilităților.

16 ianuarie 2014 - Copii din Sudanul de Sud așteaptă să fi e preluați de către reprezentanții Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați, alături de singurele bagaje pe care le-au putut lua cu ei în refugiu în Joda, Sudan. Din ce în ce mai mulți civili din Sudanul de Sud încearcă să se refugieze în țările vecine, pentru a evita violențele și insecuritatea locurilor natale.

Foto: Fayez Fakki Hassan/ Xinhua/ Agerpres

Elena Băsescu s-a declarat îngrijorată de amplifi carea violenţelor în Sudanul de SudSituaţia din Sudanul de Sud a făcut obiectul unei dezbateri în plenul Parlamentului European în data de 15 ianuarie.

SESIUNE PLENARĂ

CONTACT

BRUXELLESParlement européen:Bât. Altiero Spinelli, 05F247, 60, rue Wiertz / Wiertzstraat 60, B-1047 Bruxelles/BrusselTel: +32(0)2 28 45908, Fax: +32(0)2 28 49908

STRASBOURGParlement européen:Bât. Louise Weiss, T08044, 1, Avenue du Président Robert Schuman, CS 91024, F-67070 Strasbourg CedexTel: +33(0)3 88 1 75908, Fax: +33(0)3 88 1 79908

www.ebasescu.roEmail: [email protected]: ElenaBasescuOfi cialTwitter: @Elena_Basescu

Newsletter - Elena Basescu - Ianuarie 2014

Documents

Transcript of Newsletter - Elena Basescu - Ianuarie 2014