ADR Sud Muntenia a premiatstudenţii cu spirit antreprenorial,

la evenimentul concurs„Practici de Marketing” pagina 2

Buletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

Publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

INFO PartENErIatE

Propunere de proiect din▪Spania – Măsura 2.2 Rețelede oraşe înfrățite ......... 9

INFO rEțEa rEGIO

BrCt Călărași: au început▪sesiunile de informare pentrucel de-al doilea apel deproiecte Interreg V-a! ... 11

Argeş / Pod peste râul argeș, cu fonduri europene .......................................................................12

Călăraşi / Proiectul de modernizare a reţelelor de apă și canalizare în Călărași a fost prelungit până în aprilie ...12

Dâmboviţa / Fonduri europene pentru dezvoltarea zonelor defavorizate ale municipiului târgoviște ..........13

Giurgiu / judeţul Giurgiu, pus în mișcare de companiile de logistică .................................................14

Ialomiţa / aproape 200 de camere video de supraveghere în Slobozia ................................................15

Prahova / Prahova, judeţul cu cele mai multe parcuri industriale din românia .....................................16

Teleorman / ISj teleorman: Dezvoltarea de bune practici în problematica mentoratului pentru incluziune socială ...16

INFO juDEțE

OPOrtuNItățI DE FINaNțarE

Catalogul surselor▪de finanţare nerambursabilăactive pentru lunafebruarie 2016 ............. 3

Finanţări de 228 milioane▪de euro de la BancaEuropeană de Investiţii ... 3

Măsuri pentru▪soluţionarea unor problemeapărute în practicaachiziţiilor publice ........ 4

Cioloș: Trebuie valorificat▪turismul balnear; să vedemcum putem dezvolta acestestațiuni ...................... 5

Noul sistem online▪de accesare a fonduriloreuropene, gata de lansare:Va opri scurgerea banilor ... 6

Departamentul pentru▪Investiţii Străine șiParteneriat Public-Privattrece la MinisterulEconomiei ................... 7

joi, 11 februarie, agenţia pen -tru Dezvoltare regională Sud Mun -tenia, prin directorul adjunct Dez -voltare și Comunicare, Danielatraian, a participat la evenimen-tul concurs „Practici de Marke-ting”, organizat de Facultatea deManagement Inginerie Economi -că în agricultură și Dezvoltarerurală – Filiala Călărași a univer-sităţii de Ştiinţe agronomice șiMedicină Veterinară București.

În cadrul evenimentului, ce aavut loc la Facultatea de Manage -ment Inginerie Economică în agri -cultură, studenţii din anul al III-leade la Călărași și-au promovat, peechipe, ideile și produse le pe carear dori să le lanseze pe piaţă, prinacest concurs având astfel ocaziasă pună în practică cunoștinţeledobândite la cursul de Marketing.Ideile inovative ale tinerilor stu-denţi, coordonaţi de șef lucrări doc -tor Denisa jilăvea nu, au fost pre-miate de către juriul care a selec tatcele mai bune practici de marketing.

2Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

EVENIM

ENT

ADR Sud Muntenia a premiat studenţiicu spirit antreprenorial, la evenimentul

concurs „Practici de Marketing”

Clasamentul pe echipeLocul 1: Zmeul Zmeilor - alexandra Bejenaru, Mihaela MarchidanuLocul 2: Apicolina - anca Gheorghe, ramona Deacu, tatiana IancuLocul 3: Vişinica - Victoria Maria, Cosmin Coman, ramona FloreaMentiunea I: Ciocolata de casă - ana Laura Plăiașu, Maria albu,Dana romanMentiunea II: Ia românească - andra ConstantinMentiunea III: Înghețata - Laura Ioana andrei, alina Bârsan, alinaIoana MaricaMenţiunea IV: Brioşa Bunicii - alina Nicoleta Coman, Cristina Niculae.

3Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Finanţări de 228 milioane de eurode la Banca Europeană de Investiţii

Banca Europeană de Investiţii (BEI)»a semnat anul trecut împrumuturi în valoarede 228 milioane de euro în românia,iar în ultimii 25 de ani a furnizat peste10,6 miliarde de euro pentru investiţiipe termen lung, în diferite sectoareeconomice, printre care transporturi,comunicaţii, energie și mediu.

Valoarea totală a creditelor acordate în româ-nia în ultimii cinci ani (2011 – 2015) se situează la2,6 miliarde de euro. Pe lângă creditare, BEIacordă și asistenţă tehnică pentru îmbunătăţireaatragerii de fonduri europene structurale și acce-sarea de investiţii suplimentare de către românia.Cu sprijinul BEI au fost finalizate 230 de proiecte,beneficiind de fonduri uE de 18,5 miliarde de euro,precum și 96 de scheme de finanţare, totalizând11,5 miliarde de euro.

Fondul de Investiţii European, o divizie spe-cializată a grupului BEI, pune la dispoziţia inter-

mediarilor financiari soluţii de finanţare a risculuipentru susţinerea IMM-urilor și companiilor cu ca-pitalizare de nivel mediu, precum și pentru spriji-nirea inovaţiei în Europa.

În ultimii cinci ani, angajamentele Fondului înromânia se ridică la 264,8 milioane de euro, iartotalul mobilizat pentru IMM-uri ajunge la 663,7milioane de euro.

Sursa: mediafax.ro

agenţia pentru Dezvoltare regională Sud Munte-nia, prin Direcţia Dezvoltare și Comunicare, a editatCatalogul surselor de finanţare nerambursabilă pentruluna februarie 2016. Scopul editării acestei publicaţiieste de a veni în sprijinul potenţialilor beneficiari defonduri nerambursabile din regiunea Sud Muntenia caredoresc să realizeze diferite investiţii. astfel, în acestdocument sunt prezentate oportunităţile de finanţaredin programele operaţionale și schemele de grant, cese derulează în prezent în românia, precum și oportu-nităţile din Programul Naţional pentru Dezvoltare ru-rală 2014 – 2020, INtErrEG V-a și urBaCt III. Publicaţiaelectronică poate fi accesată pe site-ul agenţiei,www.adrmuntenia.ro, secţiunea Bibliotecă - Docu-mente utile, link: http://www.adrmuntenia.ro/docu-mente/csf-feb-2016.pdf.

Catalogul surselor de finanţare nerambursabilăactive pentru luna februarie 2016

4Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Măsuri pentru soluţionarea unor problemeapărute în practica achiziţiilor publice

Guvernul a modificat, miercuri, normele deaplicare a prevederilor privind atribuirea contrac-telor de achiziţie publică. aceste modificări au fostfăcute pentru soluţionarea unor probleme ridicate,în mod constant, în practica achiziţiilor publice șipentru eliminarea barierelor artificiale apărute înactivitatea curentă a autorităţilor contractante.„În acest sens, Executivul a adoptat o hotărâre cemodifică şi completează HG nr. 925/2006, pentruaprobarea normelor de aplicare a prevederilor re-feritoare la atribuirea contractelor de achizițiepublică din OUG nr. 34/2006. O serie de modificăriincluse în actul normativ urmăresc clarificareaunor situații încă nereglementate sau reglemen-tate insuficient”, menţionează Guvernul.

astfel, în cazul rezilierii contractului de achi-ziţie publică din vina exclusivă a contractantului,autoritatea contractantă emite documentul con-statator în termen de 14 zile de la data rezilierii.un exemplar al acestui document constatator seva încărca în SEaP și va putea fi vizualizat de toţicei interesaţi. În vechea legislaţie nu exista obli-gativitatea încărcării documentului în SEaP. Docu-mentul constatator se întocmește în două exem-plare, autoritatea contractantă având obligaţii săelibereze un exemplar operatorului economic și sădepună un exemplar la dosarul achiziţiei publice.O copie a documentului constatator se publică înSEaP, precizează sursa citată.

O altă modificare se referă la introducerea po-sibilităţii ofertantului de a corecta propunerea fi-nanciară și pe cea tehnică. astfel, ofertantul areposibilitatea să corecteze elementele propuneriifinanciare, ca urmare a unor erori aritmetice. Fărăa fi afectat preţul prevăzut în propunerea finan-ciară, corectarea abaterilor tehnice minore au fostlimitate, ca urmare a răspunsului din partea pieţeidin domeniul achiziţiilor publice, la maximum 1%din preţul total al ofertei. Ofertantul are posibili-tatea să modifice propunerea tehnică, având în ve-dere existenţa unor abateri tehnice minore, ce aula bază erori materiale evidente și care pot fi com-pletate/corectate într-un mod ce nu conduce înrealitate la depunerea unei noi oferte, menţio-nează Executivul.

De asemenea, actul normativ adoptat includemăsuri de flexibilizare și de reducere a birocraţieiîn domeniul achiziţiilor publice, printre care intro-ducerea interdicţiei, pentru autoritatea contrac-tantă, să utilizeze calificarea și expertiza perso-nalului desemnat să realizeze activităţile cuprinseîn contract, ca parte a procesului de calificare șiselecţie, în cadrul procedurii de atribuire a res-pectivului contract.

atunci când ofertantul sau candidatul de-monstrează îndeplinirea unei cerinţe de calificarelegată de capacitatea tehnică și profesională sausituaţia economică și financiară, se introduce po-sibilitatea ca acesta să invoce susţinerea acordatăde unul sau mai mulţi terţi. Capacitatea terţuluisau a terţilor urmează a fi cumulată cu cea a ofer-tantului sau a candidatului în ceea ce privește ce-rinţa.

În cazul în care susţinerea terţului vizează re-surse netransferabile, se introduce obligaţia ca an-gajamentul ferm prezentat de ofertant/candidatsă garanteze autorităţii contractante îndeplinireaobligaţiilor asumate prin acestea. Obligativitateaeste introdusă pentru situaţia în care contractantulîntâmpină dificultăţi pe parcursul derulării con-tractului. Modificările și completările aduse prinacest act normativ fac parte din setul de măsuriluate în aplicarea recomandărilor Comisiei Euro-pene privind întărirea sistemului achiziţiilor pu-blice.

Sursa: bursa.ro

5Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Cioloş: Trebuie valorificatturismul balnear;

să vedem cum putem dezvoltaaceste stațiuni

Premierul Dacian Cioloș a de -clarat, joi, că trebuie valorificatpotenţialul turismului balnear,arătând că, în acest an, ar puteafi găsite soluţii pentru proble-mele ce blochează dezvoltareaacestor staţiuni.

„Cred că, cel puțin în acestan, apropo de abordarea dezvol-tării turismului în România, în co-relare cu resursele naturale pecare le avem, cred că am puteaveni cu mai multă claritate în ceeace priveşte turismul balnear şi săvedem cum putem debloca anu-mite lucruri care blochează dez-voltarea unor stațiuni balneare cupotențial de dezvoltare turistică.Este un punct în care sper eu capână la sfârşitul anului să venimcu câteva lucruri mai clare”, aspus Cioloș, după vizita de lucrula Ministerul Economiei.

El a menţionat că a discutatcu ministrul economiei, CostinBorc, și despre industria de apă-rare, arătând că aceasta trebuieretehnologizată.

„Date fiind angajamentele pecare România şi le-a luat, ca stat,politic, de a creşte bugetul pentruînzestrarea armatei, cred că poa -te să profite şi industria de apăra -re, putem crea noi locuri de mun -că, combinând obiectivele strate-gice de dotare a armatei cu pune-rea în valoare sau cu retehnologi-zarea ei în parteneriate pe care leputem construi. Asta ar fi viziunea,asta am discutat şi cu preşedinteleIohannis, cu ministrul apărării şi

în aceste direcții vrem să mergemcu retehnologizarea industriei deapărare şi înzestrarea armatei”, aexplicat premierul.

Potrivit acestuia, un alt subiectal discuţiilor a fost stimularea in -vestiţiilor, subliniind că trebuieregândită prezenţa atașaţilor co-merciali și a consilierilor econo-mici în ambasade.

„Am discutat de acest noucompartiment privind stimula-rea investițiilor în România şi ainvestițiilor româneşti în afară,de a atrage investitori străini înRomânia. (...) Aici am numit unnou secretar de stat coordonatorcare vine cu o nouă viziune, cuobiectivul de a crea şi consolidaaceastă agenție pentru promova-rea investițiilor şi comerțului,de a regândi prezența ataşațilorcomerciali şi a consilierilor eco-nomici în ambasadele noastre săajute la promovarea economieiromâneşti şi a comerțului”, apunctat Cioloș.

Sursa: agerpres.ro

Un nou fond de investiţiipe piaţa europeană:40 de milioane de europentru startup-urilecare folosesc tehnologiiinovatoare

Karma Ventures este un fond de in-vestiţii dedicat startup-urilor euro-pene, care are la dispoziţie 40 de mi-lioane de euro pentru finanţări ini-ţiale (de tip seed sau runda a). Fondulare sediul în Luxemburg, dar se adre-sează tuturor firmelor europene mici,aflate la început de drum, care vin cuo idei de afaceri și produse ce folo-sesc tehnologii inovatoare, potrivitreprezentanţilor fondului.

acest fond este condus de Margusuudam și Kristjan Laanemaa, doi din-tre managerii fondului de investiţiicare s-a ocupat de gestionarea pa-chetului minoritar de acţiuni al com-paniei Skype (ambient Sound Inves-tments). De altfel, doi dintre ingineriifondatori ai Skype sunt consilieri încadrul Karma Ventures, scire eu-star-tups.com.

ambient Sound Investments și Bal-tic Innovation Fund sunt principaliiinvestitori ai fondului de investiţii re-cent lansat, care a fost creat la ini-ţiativa reprezentanţilor guvernamen-tali ai Estoniei, Letoniei, Liguaniei șiai Fondului European de Investiţii.

Printre startup-urile în care a in-vestit de-a lungul timpului ambientSound Investments se numără: firmalondoneză Mendeley, o platformă decolaborare dedicată cercetătorilordin întreaga lume sau firma Wahanda(acum cunoscută sub numele treat-well) – un marketplace cu produse defrumuseţe și sănătate.

reprezentanţii Karma Ventures auanunţat că sunt interesaţi de startup-uri din diferite industrii și estimeazăcă vor face prima investiţie în martiesau în aprilie.

„Suntem în măsură să validăm teh-nologii importante cu ajutorul echi-pei noastre de consilieri (ingineriifondatori ai Skype). Nu excludem in-vestiții în startup-uri care activeazăîn orice verticală a domeniului IT, cuexcepția startup-urilor din industriade gaming. Pentru zona de gaming deobicei este nevoie de un portofoliudedicat”, a declarat Margus uudam,potrivt tech.eu.

Sursa: startupcafe.ro

Dacian Cioloș, prim-ministrul româniei

6Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Noul sistem online de accesarea fondurilor europene, gata de lansare:

Va opri scurgerea banilorurmare a unor eforturi conjugate,»

Guvernul româniei - Comisia Europeană -Structuri specializate It, în curând va avealoc lansarea Sistemului Unitar deManagement Informatic (SMIS2014+) șiinterfaţa acestuia cu solicitanţii de fondurieuropene (mySMIS2014). Este vorbadespre sistemul de accesare a fondurilorîn perioada 2014 - 2020.

Practic, vorbim de o nouă abordare a absorb -ţiei fondurilor europene ce va elimina împovără-toarele documente și rapoarte pe hârtie, va con-tribui la eficientizarea sistemului de gestionare afondurilor nerambursabile și va oferi transparenţamult dorită de beneficiari.

Modul în care a fost conceput, exigenţele desecuritate a informaţiei și manieră de abordareintegrată a datelor introduse și a rapoartelor ge-nerate fac din acest sistem un instrument cu totuldiferit de ceea ce a fost cel din perioada 2007 -2013.

Beneficiarului nu-i rămâne decât să urmă-rească lansarea apelurilor ce îl interesează, să seînregistreze în sistem și să parcurgă o procedurălogică de introducere a informaţiilor proiectului;va găsi un singur format de Cerere de Finanţare,un model unic de Contract, ghiduri simplificate șiarmonizate cu nevoile, pe de o parte, și politicilepublice, pe de altă parte.

Noţiuni precum semnătura electronică, iden-tificarea unică și abordarea integrată vor căpătasens atât timp cât beneficiarul va putea aplica dela orice computer conectat la internet, accesul seva face într-o manieră strict particularizată, iartoate instituţiile implicate în mecanismul de ab-sorbţie vor putea accesa direct din sistem datelenecesare.

Operaţionalizarea sistemului va permite omult mai bună urmărire a implementării proiec-telor, eliminându-se aspecte legate de dublă în-registrare a documentelor sau a persoanelor din

grupurile ţintă. Va fi monitorizată eficient activi-tatea echipelor de proiect, a tuturor specialiștilorimplicaţi și utilitatea cheltuielilor de implemen-tare.

această „abordare 2.0” a accesării fonduriloreuropene va constitui și un mijloc inteligent de dis-ciplinare a actorilor implicaţi: beneficiarii care să-vârșesc nereguli vor fi identificaţi ușor, autorităţilevor fi obligate să ia decizii transparente, să res-pecte termenele și condiţiile de finanţare, iar con-sultanţii se vor profesionaliza, nemaifiind justifi-cată interacţiunea fizică dintre aceștia și funcţio-nari.

Limitele dintre incompetenţa și înalta perfor-manţă, dintre infracţiune și bună credinţă, dintreopacitate și claritate a procedurilor vor fi ușor detrasat, responsabilităţile bine definite, iar folosi-rea banului public atent urmărită.

Funcţionarea optimă a sistemului integrat degestionare a finanţărilor nerambursabile va fi unexamen al întregii societăţi, dând dovadă astfelcă experienţa acumulată în primul ciclu de absorb -ţie, greșelile făcute, realizările dobândite și per-spectiva unei performanţe net superioare suntelemente ce reașează gândirea pentru un meca-nism fluent, robust și eficient în perioada 2014 -2020.

trebuie să fim gata cu toţii să facem acestmare pas, să contribuim la o mai rapidă integrarea româniei în uniunea Europeană și să realizăm oabsorbţie totală a celor 44 miliarde de euro alocaţipentru perioada actuală.

O mai bună gestionare a instrumentelor definanţare va duce implicit la creșterea impactuluifolosirii acestor bani: reducerea sărăciei, crește-rea calităţii vieţii, reducerea abandonului școlar,șanse sporite pentru educaţie și integrare pepiaţa muncii, creșterea competitivităţii, dezvol-tarea cercetării și inovării, un mediu mai curat,energie eficientă, drumuri de calitate, agricul-tură perfomantă și o administraţie modernă și efi-cientă.

Sursa: ziare.com

7Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Departamentul pentru Investiţii Străineşi Parteneriat Public-Privat trece la Ministerul Economiei

Ministerul Economiei, Comerţului și relaţiilor cuMediul de afaceri se va reorganiza și va prelua atribu-ţiile, personalul și patrimoniul Departamentului pentruInvestiţii Străine și Parteneriat Public-Privat, care seva desfiinţa.

„În prezent, promovarea comerțului exterior şia investițiilor străine ale României se efectuează prininstituții diferite, motiv pentru care aceste activităținu au o abordare unitară care să permită fructificareapotențialului economic al României”, arată un proiectde Ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministe-rului Economiei.

Între motivele care au stat la baza desfiinţării acestuidepartament sunt necesitatea definirii și implementării

strategiilor sectoriale de către Ministerul Economiei, precumși necesitatea creșterii eficienţei în alocarea fondurilor dela buget și a atragerii de investiţii străine ca fiind de priori-tate majoră pentru românia. În plus, executivul atrageatenţia că se impune luarea de măsuri în regim de urgenţăîn vederea creării premiselor de dezvoltare a acestora, cuatât mai mult cu cât investiţiile influenţează PIB-ul. „Toto-dată se impune o analiză structurală a investițiilor străine,analiză ce nu poate fi realizată decât de Ministerul Econo-miei, Comerțului şi Relațiilor cu Mediul de Afaceri, avândîn vedere atribuțiile în domeniile de mediu de afaceri, po-litică industrială şi comerț exterior aflate în aria sa de com-petență”, se arată în Nota de fundamentare a proiectului.

Sursa: adevarul.ro

Cerere de propuneri de programe multinaţionale –promovarea produselor agricole

Comisia Europeană a lansat cererea de propuneri cese referă la punerea în aplicare a programelor multinaţio-nale pe piaţa internă și în ţările terţe.

Prin prezenta cerere este anunţată o singură prio-ritate pentru propuneri de programe multinaţionale pepiaţa internă sau în ţările terţe. În cadrul acestei prio-rităţi, un program multinaţional poate ţinti fie piaţa in-ternă, fie ţările terţe. În cazul punerii în aplicare a unorprograme în ţările terţe, obiectivul este creșterea com-petitivităţii și a consumului produselor agroalimentaredin uniune, creșterea renumelui acestora și creștereacotei lor de piaţă în aceste ţări vizate. În cazul puneriiîn aplicare a unor programe pe piaţă internă, obiectivelesunt creșterea gradului de conștientizare și de recunoaș-tere a sistemelor de calitate specifice ale uniunii și evi-denţierea caracteristicilor specifice ale metodelor deproducţie agricolă din uniune, în special în ceea ce pri-vește siguranţa alimentară, trasabilitatea, autenticita-tea, etichetarea, aspectele nutriţionale și legate de să-nătate, bunăstarea animalelor, respectul pentru mediuși sustenabilitatea, precum și a caracteristicilor produ-selor agricole și alimentare, în special în ceea ce priveștecalitatea, gustul ori diversitatea lor sau tradiţiile aso-ciate lor. rezultatele preconizate sunt creșterea nive-lului de recunoaștere de către consumatorii europeni alogo-urilor asociate cu sistemele de calitate ale uniunii,

creșterea competitivităţii și a consumului produseloragricole și alimentare din uniune și creșterea cotelor lorde piaţă pe piaţa internă.

Propunerile pot fi depuse numai de persoane juri-dice; entităţile care nu au personalitate juridică în te-meiul dreptului naţional aplicabil pot depune o cerere,cu condiţia ca reprezentanţii lor să aibă capacitatea dea-și asuma obligaţii juridice în numele entităţii și de aoferi garanţii pentru protejarea intereselor financiareale uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele ju-ridice. Sunt eligibile doar cererile unor entităţi stabiliteîn state membre ale uE. Entităţi neeligibile: solicitanţiicare primesc deja finanţare din partea uniunii pentruaceleași acţiuni de informare și promovare nu sunt eli-gibili pentru finanţare.

Bugetul total alocat pentru cofinanţarea progra-melor multinaţionale este estimat la 14.300.000 deeuro.

Calendar:• Termenul limităpentru depunerea propunerilor:

28 aprilie 2016, ora 17:00. • Perioada de evaluare: 29.04 - 31.08.2016. • Informarea solicitanţilor: 23.09.2016. • Semnarea acordului de grant: 23.12.2016. • Data începerii acţiunii: 01.01.2017.

Sursa: finantare.ro

8Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

PARTEN

ERIATE

Propunere de proiect din Spania –Măsura 2.3 Proiecte ale societății civile

Asociación General de Consumidores (Aso-ciaţia Generală a Consumatorilor) din Spaniacaută parteneri pentru un proiect care să fie depuspe Măsura 2.3 Proiecte ale societății civile a pro-gramului Europa pentru cetățeni. tema proiectu-lui este Economic democracy in Europe și are sco-pul de a deschide dezbaterea despre participareacetăţenească în politica economică pe plan local,dar și în legătură cu agenda politică europeană.

termenul limită este 1 martie. Se caută par-teneri eligibili a căror activitate are legătură cutema (din mediul academic, al afacerilor, econo-mic, guvernamental) sau care reprezintă grupuride cetăţeni (femei, imigranţi, vârstnici, tineri,persoane dezavantajate). Posibilii parteneri inte-resaţi de cooperare sunt rugaţi să contacteze di-rect ONG-ul până în data de 25 februarie.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

un oraș din Croaţia caută parteneripentru Componenta 1Memorie istorică

Pleternički čoraci din Pleternica (Croaţia)caută parteneri pentru un proiect care să fie depusîn cadrul Componentei 1 Memorie istorică europeanăa programului Europa pentru cetățeni. tema proiec-tului este schimbul de informaţii și comemorarea vic-timelor din al Doilea război Mondial, dar și a celorde după acest război. termenul limită este 1 martie.

Posibilii parteneri interesaţi de cooperare (aso -ciaţii sau reţele nonprofit care au tangenţă cutema proiectului) sunt rugaţi să contacteze directorganizaţia croată cât mai curând.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

un ONG din Slovacia caută parteneripentru Măsura 2.3 Proiecteale societății civile

Divé Maky din Bratislava (Slovacia), organizaţieneguvernamentală care ajută copii și tineri talentaţidin comunitatea romă, caută parteneri pentru un pro-iect care să fie depus pe Măsura 2.3 Proiecte ale so-cietății civile a programului Europa pentru cetățeni.temele proiectului sunt: copii și tineri de etnie romă,educaţie, dezvoltarea talentelor, mentorat, coaching.

termenul limită este 1 martie. Posibilii parteneri interesaţi de cooperare

(din localităţi care se confruntă cu integrarea co-munităţii rome) sunt rugaţi să contacteze directONG-ul până în data de 20 februarie.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

O organizaţie din Serbia cautăparteneri pentru Măsura 2.3Proiecte ale societății civile

Municipal Organization of Disabled Workersdin Belgrad (Serbia) caută parteneri pentru un pro-iect în cadrul Măsurii 2.3 Proiecte ale societății ci-vile a programului Europa pentru cetățeni. ProiectulMEETINGS FOR A BETTER TOMORROW își propune săcontribuie la crearea și îmbunătăţirea serviciilor so-ciale noninstituţionale prin programe nonprofit au-tosustenabile. termenul limită este 1 martie.

(continuare în pagina 9)

9Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

PARTEN

ERIATE

(continuare din pagina 8)Posibilii parteneri interesaţi de cooperare

(autorităţi publice locale, organizaţii ale societă-ţii civile, alte organisme publice eligibile) sunt ru-gaţi să contacteze direct ONG-ul până în 25 fe-bruarie.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

Orașul Palma del Condado din Spaniacaută parteneri într-un proiectce va fi depus pe Componenta 1Memorie istorică europeană

Palma del Condado, oraș de interes culturaldin regiunea andaluzia (Spania), caută parteneripentru un proiect ceva fi depus în cadrul Compo-nentei 1 Memorie istorică europeană a programu-lui Europa pentru cetățeni.

Scopul proiectului este de a organiza schim-buri de lecţii de învăţat despre experienţa copiilorrăzboiului și de a formula recomandări pentru ce-tăţenii europeni că să înţeleagă, să prevină și săevite riscurile pentru copii, precum și de a înţe-lege consecinţele pentru Europa de astăzi și demâine a migraţiei copiilor provenind din ţări înconflict.

termenul limită de depunere este 1 martie. Posibilii parteneri interesaţi de cooperare

(localităţi și organizaţii nonprofit cu experienţăîn colectarea de mărturii istorice) sunt rugaţi săcontacteze direct solicitantul, cât mai curând.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

Propunere de proiect din Spania –Măsura 2.2 Rețele de oraşe înfrățite

Alhaurín de la Torre, un oraș din regiunea an-daluzia (Spania), dorește să se alăture ca partenerla un proiect pentru a obţine finanţare în cadrulMăsurii 2.2 Rețele de oraşe înfrățite a programuluiEuropa pentru cetățeni. Localitatea este intere-sată de proiecte de schimb de bune practici cualte orașe europene cu aceleași preocupări: con-solidarea cetăţeniei europene, participarea și im-plicarea activă a cetăţenilor în viaţa comunităţii.

Posibilii aplicanţi interesaţi de cooperaresunt rugaţi să contacteze direct solicitantul indi-cat, cât mai curând.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

Centru cultural din Polonia cautăparteneri pentru un proiect pe temede toleranţă, multiculturalism șiprobleme specifice zonelor rurale

Centrul Comunitar pentru Cultură și Sport/Communal Centre for Culture and Sports din Gol-czewo (Polonia) caută parteneri pentru un proiectcare să fie depus în cadrul Măsurii 2.1 Înfrățireîntre localități a programului Europa pentru ce-tățeni. Ideea de bază a proiectului este organi-zarea de reuniuni de weekend între adolescenţidin diverse medii din Polonia și alte două ţări par-tenere, pe teme de toleranţă, multiculturalism șiprobleme specifice zonelor rurale.

termenul limită este 1 martie. Posibilii parteneri interesaţi de cooperare sunt

rugaţi să contacteze direct centrul cât mai curând.(continuare în pagina 10)

10Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

PARTEN

ERIATE

(continuare din pagina 9)Mai multe detalii aflaţi contactând Punctul

Europa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

Se caută parteneri pentru o localitatedin Polonia pentru Măsura 2.2Rețele de oraşe înfrățite

Localitatea Rumia din Polonia caută parte-neri pentru un proiect pentru care se dorește ob-ţinerea de fonduri nerambursabile în cadrul Mă-surii 2.2 Rețele de oraşe înfrățite a programuluiEuropa pentru cetățeni.

Scopurile proiectului: crearea de noi soluţii în ceea ce privește co-•

operarea dintre ONG și angajatori/antreprenori; intensificarea cooperării între autorităţile lo-•

cale partenere în proiect. Posibilii parteneri interesaţi de cooperare sunt

rugaţi să contacteze direct solicitantul cât mai cu-rând.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

O instituţie publică din Lituaniacaută parteneri pentru Măsura 2.3Proiecte ale societății civile

VilniusHouse of Arts and Education, insti-tuţie publică din Vilnius (Lituania), caută parte-neri pentru un proiect care să fie depus în cadrulMăsurii 2.3 Proiecte ale societății civile a progra-mului Europa pentru cetățeni. Scopul proiectuluieste de a descoperi importanţa drepturilor și li-bertăţilor garantate de uniunea Europeană, de a

compara viaţa în uniunea Europeană ce cea dinfostele sisteme represive, precum și de a încurajacetăţenii să fie mai conștienţi cu privire la liber-tăţile și drepturile acordate de uE.

termenul limită este 1 martie. Posibilii parteneri interesaţi de cooperare

(organizaţii cu experienţă în studiul sistemelor re-presive) sunt rugaţi să contacteze direct instituţiacât mai curând.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

O localitate din Greciacaută parteneri de proiect pentruMăsura 2.1 Înfrățire între localități

Metamorfossi, o localitate din Grecia, cautăparteneri pentru depunerea unui proiect în cadrulMăsurii 2.1 Înfrățire între localități a programuluiEuropa pentru cetățeni pe tema managementuluideșeurilor și implicarea activă a comunităţii.

Posibilii parteneri interesaţi de cooperaresunt rugaţi să contacteze direct solicitantul câtmai curând.

Mai multe detalii aflaţi contactând PunctulEuropa pentru cetăţeni, e-mail: info@europapen-trucetateni.eu, tel./ fax: 021/316.60.60.

Sursa: finantare.ro

Metamorfossi, Grecia

11Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

REȚEA REGIO

BRCT Călăraşi: Au început sesiunilede informare pentru cel de-al doilea apel

de proiecte Interreg V-A!Patru sesiuni de informare»

privind cel de-al doilea apel de proiecteîn cadrul programului Interreg V-aromânia – Bulgaria vor avea loc în ariaeligibilă a programului. Prima a avut locîn data de 5 februarie, la Dobrich,unde au participat aproximativ 70 depotenţiali beneficiari din districteleDobrich, Silistra și ruse.

autoritatea de Management (Ministerul Dez-voltării regionale și administraţiei Publice din ro-mânia), autoritatea Naţională din Bulgaria (Minis-terul Dezvoltării regionale și Lucrărilor Publice dinBulgaria), împreună cu Secretariatul Comun din ca-drul Biroului regional pentru Cooperare transfron-talieră Călărași pentru graniţa românia - Bulgariaau organizat o sesiune de informare cu privire laexerciţiul financiar 2014 - 2020 din cadrul celui de-al doilea apel de proiecte.

aceste sesiuni au scopul de a răspunde nevoi-lor de informare privind posibilitatea de accesarea fondurilor europene prin prezentarea celor 2 axeprioritare în cadrul cărora se pot depune proiecte

până în data de 15 martie, ora 16:00 - axa priorita -ră 4 „O regiune calificată şi inclusivă” și axa prio-ritară 5 „O regiune eficientă” -, dar și de a exem-plifica cele mai întâlnite erori apărute în scriereaunei cereri de finanţare.

următoarele sesiuni de informare vor avea locdupă cum urmează: 16 februarie – Giurgiu, 17 fe-bruarie – Craiova, 18 februarie – Pleven.

Pentru mai multe detalii privind Programul In-terreg V-a românia – Bulgaria vă invităm să acce -saţi pagina de internet: www.interregrobg.eu.

rata de obsorbţie curentăîn 8 februarie 2016

63,31%

Proiectedepuse

47.024

Contractesemnate

15.760Plăţi rambursate

de Comisia Europeană

69,94%

Stadiul absorbţiei fondurilor europene / 8 februarie 2016

a fost prelungit până în luna aprilie»proiectul prin care sunt modernizatereţelele de apă și canalizare în municipiulCălărași, precum și în alte cinci orașe dinjudeţele Călărași și Ialomiţa.

Directorul Ecoaqua, Cezar Neagu, reprezen-tantul societatăţii care derulează acest proiect, aanunţat că în ianuarie a fost prelungit contractulcu încă trei luni.

„Ne-am dorit să încheiem în luna ianuarie lu-crările, dar constructorul nu a reuşit să se înca-dreze în acest termen. Ne aflăm, încă, în calenda -rul acțiunilor, deoarece termenul final de înche-iere a proiectului este 30 iunie a.c. Contractul afost prelungit doar până în aprilie, deoarece vomavea nevoie de timp să încheiem şi partea de do -cumentații, care va dura mai bine de o lună. A fost

achiziționat întreg echipamentul, nu mai este ne-voie decât ca acesta să fie montat. Mai avem delucru pe strada Bucureşti, Republicii şi porțiuni pecâteva străzi (Flacăra, Gh. Lazăr etc.), la stațiilede pompare ape menajere Siloz şi Jirlău. Sunt mul -țumit cum s-a încheiat anul, pentru că am reuşitsă luăm toți banii europeni. În această perioadă,cei 42 de operatori din țară au făcut în acelaşitimp lucrări similare, cu acelaşi tip de materiale,şi suntem, deocamdată, doar 5 din țară care în-cheiem acest tip de proiect. Ceilalți vor fi nevoițisă continue cu banii dați în etapa a doua, pe POSMediu. La Călăraşi vom fi gata cu lucrările pânăpe 30 aprilie a.c., deoarece până pe 30 iunie tre-buie depus raportul final.” Până la finalul proiec-tului, Hidroconstrucţia va trebui să aducă străzilela starea iniţială.

Sursa: actualitateacalarasi.ro

12Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

JUD

EȚE

Pod peste râul Argeş,cu fonduri europene

Argeş

Primăria Pitești a demarat procedurile pentruconstruirea unui nou pod peste râul argeș.

Valoarea investiţiei, pentru materializarea că-reia se încear că obţinerea de fonduri europene,este, potrivit conducerii primăriei, de 70.000.000de euro. Va fi un proiect comun al Piteștiului și co-munei Mărăcineni. Noutatea este traseul podului.astfel, conform unui anunţ de ultimă oră de la pri-mărie, podul va porni din punctul în care centuraocolitoare a Piteștiului face stânga către comunaBascov și va face legătura cu comuna Mărăcineniîn zona staţiei Lukoil. O parte dintre pilonii de sus-ţinere vor fi montaţi pe terenul Institutului Pomi-col.

Pe actualul pod peste râul argeș, vechi de maibine de 100 de ani și recent reabilitat cu bani eu-ropeni prin programul regio, se înregistrează untrafic de 32.000 de autovehicule în 24 de ore.

Sursa: epitesti.ro

Proiectul de modernizarea reţelelor de apă şi canalizare în Călăraşi

a fost prelungit până în aprilie

Călăraşi

13Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

JUD

EȚE

Echipa administrativă a Primăriei»târgoviște are pregătite proiecte deinvestiţii ce se adresează cartierelor maipuţin dezvoltate ale municipiului și pecare intenţionează să le implementeze cubani proveniţi din fonduri europene.

Pentru a putea accesa însă fondurile externenerambursabile, administraţia locală trebuie să în-fiinţeze un Grup de acţiune Locală (GaL) specialpentru aceste zone defavorizate ale municipiuluireședinţă de judeţ. acţiunea de constituire a GaL-ului se află în plină desfășurare, iar, alături de Pri-măria târgoviște, se mai află și asociaţia Zaedno,asociaţie a bulgarilor din municipiu, și asta pentrucă multe dintre proiectele pe care echipa admi-nistrativă a primăriei le are pregătite vizează car-tierul Matei Voievod.

Potrivit primarului interimar al municipiului,proiectele au o sferă largă de adresabilitate, de lacursuri de formare profesională, posibilităţi de pu-nere în valoare a tradiţiilor, de valorificare a pro-duselor agricole proprii, până la dezvoltarea infra -structurii educaţionale și sociale. Edilul interimaral municipiului s-a gândit că în cartierul Matei Vo-ievod este nevoie de organizarea de cursuri de for-mare profesională, în special pentru meseriile delucrător agricol și lucrător comercial, dar în acelașitimp administraţia locală consideră că din fondurieuropene se poate construi în cartierul sârbilor uncentru special pentru colectarea, ambalarea și pro -cesarea legumelor. tot în cartierul Matei Voievod,autorităţile locale mai au în plan construirea unuiCentru cultural pentru promovarea tradiţiilor, darși a altor obiective:

„Pe Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerăriieconomice şi sociale a comunităților defavorizatedin mediul urban, proiectele pe care ni le propu-nem vizează zonele defavorizate din Târgovişte.Pentru cartierul Matei Voievod avem măsuri inte-grate privind ocuparea forței de muncă, înființa-rea unui Centru de colectare, procesare şi amba-lare legume, constituirea unei asociații agricolecare să ia în arendare terenurile neutilizate, pen-tru care se vor achiziționa utilaje agricole pentru

exploatarea suprafețelor de teren. Avem un par-teneriat, în cadrul GAL-ului este membră şi Aso-ciația Zaedno, multe dintre aceste proiecte aufost stabilite împreună cu reprezentanții comuni-tății locale. De asemenea, tot pe acea zonă esteun program privind măsurile integrate pentru in-frastructura educațională şi socială, înființareaunui afterschool şi a unei grădinițe şi construireaunui magazin de prezentare a produselor agricoleproprii. În aceeaşi zonă dorim înființarea unuiCentru de zi cultural pentru promovarea tradiții-lor”, a declarat primarul interimar al municipiuluitârgoviște.

Şi cartierul Prepeleac se află în atenţia auto-rităţilor locale. aici este vorba despre proiecte cevizează formarea profesională, infrastructura edu-caţională și de sănătate, precum și infrastructurarutieră și de apă-canal:

„Pe zona Prepeleac, o altă zonă defavorizatădin Târgovişte, vom lua măsuri integrate privindocuparea forței de muncă, formare profesionalăîn meseriile de măcelar, bucătar, lăcătuş, înfiin-țarea unui atelier de lăcătuşerie, construire de lo-cuințe sociale, iar la infrastructură educaționalăşi socială vrem să înființăm un after-school. Pezona infrastructurii de sănătate dorim să înființămun cabinet medical de prim ajutor. Mai vrem săreabilităm şi să modernizăm spațiile publice, săamenajăm spații verzi, să extindem rețeaua deapă, de energie electrică şi de canalizare şi să rea-bilităm străzile”, a mai anunţat primarul interimarCristian Stan.

Sursa: jurnaldedambovita.ro

Fonduri europene pentru dezvoltareazonelor defavorizate ale municipiului Târgovişte

Dâmboviţa

14Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

JUD

EȚE

Cu cel mai mic Produs Intern Brut din regiune,Giurgiu a reușit să atragă investiţii, în ultimii ani, dinpartea marilor firme străine de logistică. Motivul? Estecel mai apropiat punct de frontieră faţă de Capitală.

Cu 260.000 de locuitori, Giurgiu este un judeţmic care nu a înregistrat performanţe remarcabile înultimii ani. Cel mai mare avantaj al acestuia este po -ziţionarea sa. Municipiul Giurgiu, reședinţa judeţului,este un punct de frontieră cu Bulgaria, ceea ce oferăun acces rapid către ţara vecină. totodată, poziţiona -rea judeţului în apropiere de autostrada a1, aceastafiind legătura directă cu centrul ţării, permite trans-portatorilor să circule mai rapid.

Datorită acestor avantaje se explică și faptul căcele mai mari cifre de afaceri din judeţ sunt înregis-trate de firmele de logistică și transport. un exempluîn acest sens este compania austriacă Gebruder Weiss.Multinaţionala a intrat pe piaţa locală în 1994. În 2001,compania austriacă a achiziţionat pachetul majoritaral companiei de transport Cargolog românia. În pre-zent, firma a ajuns la 6 filiale răspândite la nivel na -ţional și un sediu central în Bolintin Deal din Giurgiu.Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii grupului,în ultimii ani, cifra de afaceri a companiei s-a aflatpe un trend crescător. În 2014, Gebruder Weiss româ -nia a înregistrat o cifră de afaceri de 44,5 milioanede euro, iar cele mai recente estimări aferente anului2015 indică o depășire a acestui prag. Însă, din punc-tul de vedere al reprezentanţiilor grupului, investiţiilenu sunt încurajate.

„Cele mai mari piedici cu care ne-am confruntatconstau în lipsa unui plan cadastral general la nivelde județ şi situația neclară a regimului de proprie-tate, acestea fiind impedimente majore pentru dez-voltarea unor investiții în nordul județului, la proxi-mitatea cu A1”, a declarat pentru Capital, ViorelLeca, directorul general Gebruder Weiss românia.

O altă problemă semnalată din judeţ de compa-nia austriacă este forţa de muncă. De aceeași păreresunt și reprezentanţii companiei Kuehne + Nagel, caresusţin că cel mai mare dezavantaj din regiune estelip sa de angajaţi calificaţi. Nu sunt persoane care săaibă cunoștinţe despre logistică, transporturi sau limbistrăine. Kuehne + Nagel este un alt jucător impor tantde pe piaţa de transport și logistică care se ocupă de

transport internaţional de marfă, transport rutier,transport maritim, transport aerian, logistică și depo -zitare. anul 2015 a fost bun pentru transportator, de-oarece a înregistrat o cifră de afaceri de 210 milioanede lei, mai mare cu 18% faţă de cea obţinută în 2014.

Printre cele mai importante investiţii făcute înultima perioadă se află cea realizată de KLG EuropeLogistics românia. La sfârșitul anului 2014, companiaa finalizat a doua etapă de dezvoltare a hub-ului cen-tral din apropierea Capitalei, platforma logisticăajungând la o suprafaţă totală construită de 35.000de metri pătraţi. a doua fază de dezvoltare a proiec-tului logistic al KLG Europe Logistics românia a nece-sitat investiţii de 5,6 milioane de euro și a fost imple-mentată în șapte luni. Compania deţine în localitateaBolintin Deal, la kilometrul 23 al autostrăzii București- Pitești, un parc logistic de 18,5 hectare pentru carea fost planificată construirea a aproximativ 85.000 demetri pătraţi de spaţiu logistic.

O altă investiţie importantă din judeţ este cearealizată de Voestalpine Steel Service Center româ-nia. Compania austriacă, specializată în producereași procesarea oţelului, a inaugurat în octombrie 2012o fabrică în municipiul Giurgiu. Fabrica Voestalpine,care face parte din Steel Division, se întinde pe osuprafaţă de patru hectare și dispune de două linii deproducţie: o linie de tăiere în fâșii și o linie multi-blanking de tăiere longitudinală. Investiţia totală s-aridicat la o valoare de aproximativ 20 de milioane deeuro, din care 3,4 milioane de euro au provenit dinfonduri europene și din fonduri provenite de la gu-vernul român prin programul SOP IEC - Sectoral Ope-rational Programme for Increase of Economic Com-petitiveness.

Giurgiu ocupă ultimul loc din ţară la numărul deangajaţi: 32.000, cei mai puţini din românia, în con-diţiile în care și populaţia judeţului este una dintrecele mai reduse, de circa 265.000 de persoane. ratașomajului, de 6,6% în 2015, se situează peste mediape ţară (5,1%). Câștigul salarial mediu net lunar se ci-frează la 1.512 lei, sub media la nivel naţional, de1.821 de lei, dar aici intră în calcul și nivelurile foartemari, de 2.623 de lei în București și 2.219 lei în judeţulIlfov.

Sursa: capital.ro

Judeţul Giurgiu, pus în mişcarede companiile de logistică

Giurgiu

15Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

JUD

EȚE

De curând, șapte camere video au fost»instalate în zona Bora, unde acum existăposibilitatea citirii și identificării numerelorde înmatriculare ale autovehiculelor, cucaptarea de imagini pe cele trei direcţii dinintersecţie: ieșirile din municipiu spreCălărași, respectiv spre Cosâmbești și sprepodul de pe râul Ialomiţa.

În scopul supravegherii zonelor expuse dinparcurile cele mai frecventate, au fost instalatesisteme de supraveghere video cu două camerefixe și în parcul Ialomiţa, unde s-a realizat și o re-ţea de internet pentru accesul wireless. De ase-menea, în Parcul tineretului a fost instalată o ca-meră speed dome în zona pavilionului. totodată,au fost instalate camere de supraveghere video IPla intersecţia b-dul Matei Basarab cu str. Gării(Centrul de Informare turistică), intersecţia b-dulMatei Basarab cu b-dul Chimiei, intersecţia b-dulMatei Basarab cu str. Nisipuri, intersecţia b-dul Ma-tei Basarab cu b-dul Ştefan cel Mare.

Instalarea acestor camere video era necesarăpentru urmărirea, în timp real, a situaţiei în terenși comunicarea către poliţiștii locali a celor con-statate pentru intervenţia și luarea de măsuri decătre aceștia, precum și a acţiunilor poliţiștilor lo-

cali, derulate în zonele în care există astfel de ca-mere.

Pe parcursul anului 2015 au fost efectuate2.965 de identificări în bazele de date ale MaI pri-vind persoane sau autovehicule, au fost descărcate205 înregistrări video din sistemele de suprave-ghere de pe raza municipiului, dintre care 140 aufost solicitate de către structurile teritoriale alePoliţiei române, 7 de către instanţele judecăto-rești, alte 58 fiind utile poliţiștilor locali în cauzelecontravenţionale care ajung în instanţă.

Dacă în 2012 erau amplasate în Slobozia 120de camere, marea lor majoritate fiind amplasateîn unităţile de învăţământ, pentru prevenirea pro-ducerii de infracţiuni, doar 13 fiind amplasate înintersecţiile mai importante ale municipiului, de-a lungul bulevardului Matei Basarab, de la Garăpână la Bioterra, respectiv la intersecţia cu ardea-lului, Episcopiei, Nisipuri și Ştefan cel Mare, acumaproape peste tot există supraveghere video.

După montarea sistemului, evenimente de ge-nul furturilor au încetat să mai reprezinte o pro-blemă pentru municipiul Slobozia, după ce hoţii aufost prinși în urma vizionării imaginilor, iar ampla-sarea camerelor în intersecţii a condus la reduce-rea accidentelor rutiere, fiind un factor atenuatorîn producerea unor astfel de evenimente.

Sursa: obiectiv.net

Aproape 200 de camere videode supraveghere în Slobozia

Ialomiţa

16Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

INFO

JUD

EȚE

Inspectoratul Şcolar judeţean (ISj) teleormaneste partener în cadrul proiectului „InnovativeQuality Mentoring for Social Inclusion”, al căruicoordonator este instituţia Kilcooley Women’s Cen-tre din Irlanda de Nord. Prima întâlnire transnaţio -nală din cadrul acestui proiect a avut loc la sfâr -șitul lunii trecute, în perioada 26 - 29 ianuarie. Cuaceastă ocazie, reprezentanţi ai ISj teleorman auparticipat la întâlnirea organizată la Bangor, Ir-landa de Nord, alături de reprezentanţi ai institu -ţiilor partenere, și anume: Kaleidoscope Entreprise(anglia), aCDC (românia), OZZIPS (Slovacia) și as-sociation of Life Volunteers aLV (turcia).

Scopul parteneriatului dintre cele șase insti -tuţii este dezvoltarea de bune practici în proble-matica mentoratului pentru incluziune socială, te-matică abordată diferenţiat de către parteneri, în

funcţie de profilul acestora.Cu ocazia ședinţelor de lucru ce au avut loc la

reuniunea de la Bangor au fost discutate aspecteesenţiale din capitolele tehnic și administrativ pre-zentate în formularul de aplicaţie și care vor fi uti-lizate pe toată perioada de implementare a pro-iectului. Nu în ultimul rând au fost stabilite perioa-dele tuturor întâlnirilor transnaţionale, precum șiale activităţilor de învăţare programate a sedesfășura, pe rând, la fiecare instituţie parteneră.

Proiectul „Innovative Quality Mentoring for So-cial Inclusion” se derulează în perioada 1 octombrie2015 - 31 august 2017 și este finanţat de ComisiaEuropeană prin intermediul agenţiei Naţionale a re-gatului unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord,în cadrul programului ERASMUS+ 2014 - 2020.

Sursa: teleorman24.ro

ISJ Teleorman: Dezvoltareade bune practici în problematica mentoratului

pentru incluziune socială

Teleorman

Prahova, judeţul cu cele mai multeparcuri industriale din România

Prahova

Cu cinci parcuri în administrare publică și totatâtea în administrare privată, Prahova este, înmomentul de faţă, judeţul cu cele mai multe par-curi industriale din românia, ocupând prima pozi-ţie în acest clasament. Informaţia a fost făcută pu-blică, săptămâna trecută, de către aurelian Gogu-lescu, președintele Camerei de Comerţ și Industrie(CCI) Prahova, în prima conferinţă de presă orga-nizată pe 2016, cu referire la poziţia pe care oocupă judeţul în economia românească, pe bazaindicatorilor economici înregistraţi anul trecut. S-a precizat, astfel, că în Ploiești există cel mai mareparc industrial din ţară, iar la ariceștii rahtivani –cel mai mare parc industrial și logistic din EuropaCentrală și de Sud-Est.

„Parcurile industriale reprezintă unul dintrepunctele forte în activitatea economică din județ.Practic, Prahova este județul cu cele mai multe par-curi industriale din România. În toate aceste parcuriîşi desfăşoară activitatea peste 200 de firme, în care

sunt concentrați aproximativ 12% dintre angajații so-cietăților comerciale existente la nivelul județului”,a declarat, președintele CCI Prahova. Concret, la nive -lul judeţului sunt cinci parcuri industriale în adminis-trare publică: Ploiești Industrial Parc - cu cele patrusecţii din Ploiești, urlaţi, Mizil și Ciorani, fiind cel maiimportant parc industrial din românia (unde activează62 de firme), Plopeni Industrial Parc (25 de firme),Brazi Industrial Parc (21 de firme), Bărcănești Indus-trial Parc (unde administrator este Consiliul judeţeanPrahova), Prahova Industrial Parc (42 de firme, admi-nistrator fiind Consiliul Local Vălenii de Munte) – primainvestiţie de acest gen din românia; și alte cinci par-curi cu administrare privată: allianso Business Park,amenajat la ariceștii rahtivani (41 de firme, capitalbelgian) – considerat cel mai mare parc industrial și lo -gistic din Europa Centrală și de Sud-Est, Dibo (capitalbelgian, 27 de firme), WDP (capital belgian, o firmă), Pri -mus (capital mixt), Meteor (capital chinez, trei firme).

Sursa: ziarulprahova.ro

17Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 262 / 8 - 14 februarie 2016

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

REVISTA PRESEI

jurnal de Dâmboviţa / 9 februarie 2016

Ediţia / 14 februarie 2016

ePitești.ro / 8 februarie 2016

Newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

agenţie și de către Ministerul Dezvoltării regionale și administraţiei Publice,în vederea promovării Programului Operaţional regional 2007 – 2013.

Pe lângă aceste noutăţi, se dorește informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre alereţelei de Informare rEGIO Sud Muntenia

și despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. General Constantin Pantazi, nr. 7a,cod poștal 910164, mun. Călărași, jud. CălărașiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / office@adrmuntenia.ro

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / aDr Sud Muntenia, Biroul judeţeanargeș, sediul Consiliului judeţean argeș: PiaţaVasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Pitești,jud. argeș; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / arges@adrmuntenia.ro

Biroul Judeţean DÂMBOVIȚAAdresă / aDr Sud Muntenia, Biroul judeţeanDâmboviţa, sediul Consiliului judeţeanDâmboviţa: Piaţa tricolorului, nr. 1, et. IV, cam.90, 100 și 101, mun. târgoviște, jud. DâmboviţaTel./fax / 0345/100.018, E-mail / dambovita@adrmuntenia.ro

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / aDr Sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai Viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / giurgiu@adrmuntenia.ro

Biroul Judeţean IALOMIȚAAdresă / aDr Sud Muntenia, Biroul judeţeanIalomiţa, Piaţa revoluţiei, nr. 1, et. IV,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. IalomiţaTel./fax / 0343/101.139E-mail / ialomita@adrmuntenia.ro

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / aDr Sud Muntenia, Biroul judeţeanPrahova, B-dul republicii, nr. 2-4, et. VI, cam.626/627, mun. Ploiești, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / prahova@adrmuntenia.ro

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / aDr Sud Muntenia, Biroul judeţeanteleorman, sediul Consiliului judeţeanteleorman: Str. Dunării, nr. 178, parter,mun. alexandria, jud. teleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / teleorman@adrmuntenia.ro

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călărași, jud.Călărași, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / oi.poscce@adrmuntenia.ro

Editor / Direcţia Dezvoltare şi Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN -director adjunct, Cristina RADU - șef ServiciuComunicare, Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea DOBRESCUPLOEŞTEANU, Şerban GEORGESCU, FlorentinGEORGESCU, Ionuţ Marian POPAE-mail / comunicare@adrmuntenia.ro; Website / www.adrmuntenia.ro,regio.adrmuntenia.roData publicării / 15 februarie 2016

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituţia și activităţile pe caredumneavoastră le desfășuraţi. Dacă sunteţi interesaţi

să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugămsă ne transmiteţi un scurt material de informare

(maxim 1.500 de ca ractere cu tot cu spaţii), împreunăcu 1 - 2 poze, cel târziu până vineri, la ora 12:00,acesta urmând să fie publicat în viitoarea ediţie

a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa

de e-mail comunicare@adrmuntenia.ro.Newsletter-ul va fi publicat pe site-ul agenţiei(http://regio.adrmuntenia.ro) și va fi distribuit

electronic săptămânal tuturor membrilor reţelei deInformare rEGIO Sud Muntenia, membrilor Consiliuluipentru Dezvoltare regională Sud Muntenia, consiliilor

judeţene și locale și prefecturilor din regiune,Ministerului Dezvoltării regionale și administraţiei

Publice, reprezentanţilor mass-mediade la nivelul regiunii Sud Muntenia și site-urilor

dedicate (portalurilor de știri economice), precumși publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769,

fax: 0242/313.167.