Mesajul Marii Maestre

Ateneul Român,

simbolul unei naţiuni

STATUL DE DREPT o cale a prosperităţii

unei naţiuni

Anul European 2012

„România Europei de azi este România tinerilor de azi şi adulţilor de

mâine, este România unei Europe în care Libertatea, Egalitatea şi

Fraternitatea sunt fundamente de netăgăduit în aplicarea legilor şi în luarea deciziilor”.

„(...) Ateneul fiind simbolul şi Templul culturii naţionale”.

Marea Lojă Feminină a României va

continua seria conferinţelor organizate cu

prilejul Anului European 2012.

Democraţia aşa cum o cunoaştem

noi riscă să devină o specie pe cale de

dispariţie dacă Statul de Drept nu va mai

fi considerat o cale a prosperităţii

democraţiei unei naţiuni.

Contact

MAREA LOJĂ FEMININĂ A ROMÂNIEI

Str. Mecet nr. 21, 024083

Bucureşti-sector 2, România

Tel/fax: 004 021 252 13 51

malofero@aol.com

www.mlfr.ro www.mlfr.org.ro

Europa Unită aşa cum nu o înţelegem

Nu este uşor să defineşti unitatea unei naţiuni şi cu

atât mai puţin a unei lumi, căci aceasta este Europa, o lume ce a dat omenirii democraţia, unitatea, dar şi războiul... Şi acum, la mai bine de o jumătatea de veac de

la încheierea celui de-al II-lea Război Mondial, această lume suferă...

Suferă din cauza nesăbuinţei unor politicieni ai unor ţări, suferă din cauza unor birocraţi enclavaţi într-un sistem ce nu mai aparţine Europei de azi, suferă din cauza

celor ce se numesc în unele ţări legiuitori. România Europei de azi nu mai este România unei

Europe pe jumătate roşie, nu mai este, din păcate, România interbelică şi nici nu va mai fi vreodată una dintre aceste Românii. România Europei de azi este

România tinerilor de azi şi adulţilor de mâine, este România unei Europe în care Libertatea, Egalitatea şi

Fraternitatea sunt fundamente de netăgăduit în aplicarea legilor şi în luarea deciziilor.

Noi nu uităm ce spunea Fratele nostru Churchill despre democraţie! De aceea România Europei de azi este România noastră şi aşa ne-o dorim şi pentru cei ce rămân

după noi. România noastră nu mai este dispusă să sufere

pentru nesăbuinţele altora dar aceasta stă doar în puterile femeilor şi bărbaţilor liberi, a tinerilor, a celor ce, cu spiritul lor civic, vor reuşi să se manifeste ori de câte ori

ordinea lucrurilor şi normalitatea riscă să fie puse în pericol de micile grupuri şi grupări ce doresc a ne

reprezenta fără a ţine cont de viitorul promis de această nouă Europă Unită, o Europă Unită pe care nu reuşim să o înţelegem sau să o înţeleagă.

Anca NICOLESCU 33˚

Mare Maestră MLFR 1922

Bucureşti, 30 iulie 2012/6012

Ateneul Român găzduieşte

astăzi Filarmonica „George Enescu”, însă istoria sa începe încă din

secolul XIX. Locul pe care a fost

construit monumentul aparţinea familiei Văcărescu, una din cele mai

vechi şi cunoscute familii din ţară.

Planurile edificiului au fost realizate de Fraţii Constantin

Băicoianu şi Albert Galleron, după

indicaţiile Fratelui Alexandru

Odobescu. Inaugurarea Ateneului

Român a avut loc pe 14 februarie

1888. Fondurile necesare pentru

construcţia Ateneului au fost

strânse din donaţii publice realizate de cetăţenii Bucureştiului.

La iniţiativa unui alt Frate,

George Enescu, în 1935 au fost strânse fonduri pentru construcția

orgii de concert, existentă şi astăzi

în sala mare de concerte a Ateneului.

Simbolistica

Clădirea are o formă rectangulară, având la intrare 6

coloane de 12 metri înălţime, având

aceeaşi dimensiune cu cele ale Erechteionului din Atena. De fapt,

Ateneul a fost realizat prin

preluarea mai multor elemente de arhitectură de la templele din

Grecia Antică.

Deasupra intrării pot fi observate chipurile unora dintre cei

mai importanţi conducători ai

României: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Vasile Lupu și

Matei Basarab etc.

În sala mare de concerte,

deasupra celor 52 de loji, se află o frescă lată de 3 metri și lungă de

70 de metri, realizată de pictorul

Costin Petrescu. Aceasta ilustrează momente importante

din istoria României.

Înainte de Marele Război, în grădina Ateneului Român se aflau

mai multe statui ale unor Fraţi

Masoni: Mihail Kogălniceanu, Ion

Ghica, Ienăchiță Văcărescu, C. A.

Rosetti, Ioan Emanoil Florescu,

Grigore Tocilescu, Gheorghe Dem Theodorescu etc. Din motive

politice, regimul comunist a

distrus toate aceste statui. Astăzi, grădina găzduişete statuia

poetului naţional al României,

Mihai Eminescu.

Simbolismul constinuă

să fie prezent prin existenţa a patru scări în formă de spirală

aflate în interiorul clădirii.

De asemenea, trebuie reamintit faptul că

decoraţiunile ce împodobesc

cupola prezintă elemente fitomorfe, zoomorfe şi

antropomorfe.

Fresca pictată de Costin Petrescu cuprinde şi scena

intrării lui Mihai Viteazul în

Alba Iulia la 1600, prima Mare Unire a poporului român.

Amintim aici că această scenă

a fost pictată de un elev al său pe nume Zian, cunoscut

astăzi în întreaga Românie ca

unul dintre cei mai mari duhovnici ai săi, părintele

Arsenie Boca (Sfântul

Ardealului).

MOMENTUM Între anii 1919–1920 Ateneul

Român a fost folosit de autorităţi

pentru a găzdui Camera Deputaţilor, iar pe 29 decembrie 1919, în sala

mare a Ateneului, Deputaţii a votat

ratificarea unirii Transilvaniei, Basarabiei şi a Bucovinei cu ţara

mamă, România.

Graţie muncii depuse şi a

geniului constructorilor, sala mare de concerte a Ateneului Român este

cunoscută ca având una din cele mai

bune acustici, construcţia fiind considerată una dintre cele mai

reuşite din lume.

Pe scena Ateneului s-au lansat nume mari ale artiştilor români, uneii

dintre aceştia Fraţi Masoni: George

Enescu, Iosif Conta, Cristian

Mandeal, Mihai Brediceanu etc.

Ateneul Român a fost înscris în

Lista Monumentelor Istorice în anul 2004, ca fiind un monument de

valoare națională și universală.

Pe 21 martie 2007 (50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma

care a marcat fondarea Comunităţii

Economice Europeane), pe zidul Ateneului Român a fost așezată o

placă care anunţă includerea

edificiului pe lista Patrimoniului European.

Capitala României, Bucureşti,

este astăzi singura capitală europeană ce are ca simbol un

monument cultural, Ateneul fiind

simbolul şi Templul culturii naţionale.

„A concerta pe

podiumul Ateneului

Român din Bucureşti

echivalează astăzi în

arta lirică cu apariţia

pe scena Teatrului

Scala din Milano”.

Viorel Cosma

www.mlfr.ro

facebook.com/mlfr1922

www.glfrnews.blogspot.com

www.youtube.com/GLFRomania

twitter.com/GLFRomania

Statul ca formă incipientă era

considerat în lumea antică nu ca o valoare supremă, ci ca Valoarea

Supremă. Deşi în zilele noastre poate fi sortit uneori eşecului, Statul de Drept

este o valoare născută în sânul unei Europe sângerânde.

Noţiunea de Stat de Drept este un concept de sorginte germană

(Rechtsstaat) ce presupune limitarea puterii statului pentru a proteja cetăţenii

împotriva abuzurilor şi pentru a conferi instituţiilor fundamentale un mediu

propice pentru funcţionare în favoarea intereselor şi a apărării regulilor

universal acceptate de locuitorii unei

ţări. Principiul este strâns legat de conceptul european insular „rule of law”.

Fratele Immanuel Kant este recunoscut ca fiind unul din precursorii a

ceea ce astăzi numim Stat de Drept. Plecând de la principiile

fundamentale ale Statului de Drept, separarea puterilor şi delimitarea clară a

atribuţiilor instituţiilor fundamentale este esenţială în crearea unui echilibru

social, politic şi economic. Existenţa unei societăţi civile puternice şi a

transparenţei acţiunilor instituţiilor

statului sunt şi acestea parte a

sistemului îmbrăţişat de liderii oricărei naţiuni guvernate de Statul de Drept.

Deşi consolidate din punct de vedere democratic, statele europene

au derapat uneori de la principiile emanate şi prin Tratatul de la Lisabona

al Uniunii Europene. Mecanismele de coerciţie şi

jurisprudenţa eurocrată pot fi uneori mai puţin înţelese din cauza unui

factor esenţial în comunicarea din zilele noastre: presa.

Denumită şi a IV-a putere în stat, presa (sub toate formele sale

cunoscute astăzi) riscă să-şi piardă

virtuţile ce o caracterizau la începutul secolului trecut. Astăzi, imixtiunea şi

debilitatea au dus la aproape o capitulare a ziariştilor în faţa celor ce

şi-au însuşit instituţiile, personalizându-le şi făcându-le să-şi

piardă caracterul de statalitate.

Democraţia aşa cum o cunoaştem noi riscă să devină o specie pe cale de

dispariţie dacă Statul de Drept nu va mai fi considerat o cale a prosperităţii democraţiei unei naţiuni.

Marea Lojă Feminină a României va continua seria conferinţelor

organizate cu prilejul Anului European 2012

BRIDGING GENERATIONS

IN THE UNITED STATES OF EUROPE