Majoritatea dezbaterilor de astăzi pe tema cetățeniei se concentrează pe creș terea implicării ș i participării cetățenilor în procesul democratic al societății. Se realizează tot mai mult ca votarea periodică la care participă cetățenii nu este suficientă, nici pentru a-i determina pe conducători să fie mai responsabili, nici în răspândirea sentimentelor de participare printre cetățeni. Mai mult, se remarcă o apatie politică a cetățenilor, mai ales în ceea ce priveș te participarea în procesul de votare, fapt ce slăbeș te mult funcționarea eficientă a democrației.

Atât drepturile cât ș i obligatiile/ responsabilitățile au fost parte a conceptului de cetățenie de la început: cetățenii se asteaptă să aibă anumite drepturi fundamentale dar au deopotrivă ș i îndatoriri, trebuie să respecte drepturile semenilor. Teme stringente deopotrivă legate de educația pentru cetățenie d e m o c r a t i c ă ( E C D ) v i z e a z ă prevenția oricăror forme de discriminare, abuz social, trafic de persoane, marginalizare, etc. Un cetățean este în mod esențial un membru al societății; astfel, dacă dorim să avem societăți care respectă drepturile omului, atunci acest lucru impune resctricții asupra felului în care ar trebui să se comporte persoanele care trăiesc în a c e l e s o c i e t ă ț i . În zilele noastre se vorbeș te de un nou contract social, bazat pe drepturile ș i responsabilitățile cetățenilor, care ar reinstaura coeziunea socială, precum ș i solidaritatea bazată pe ordinea morală. Este o nouă utopie? Este natura umană capabilă să genereze ș i să administreze un astfel de proiect? Poate educația contribui la o astfel de schimbare a civilizație? Întrebări de acest tip nu sunt rezultatul unei simple curiozități in tel ec tual e. Sp ec ial is t i i se

Î N A C E S T N U MĂR

Newsletter Educație pentru cetățenie

democratică D E C E M B R I E 2 0 1 2 N R . 8 / 2 0 1 2

Cultivarea spiritului civic

EDC

Pag 1

Institutul Intercultural

Timișoara la 20 de ani de existență

Pag 2

Responsabilizare socială

Pag

Formare pentru respectarea principiilor drepturilor

omului

Pag

3

Voluntariat antidrog

Pag 3

Declarația Consiliului

Europei pentru Anul 2012

Pag 3

Resurse utile EDC

Pag

4

Revista de ș tiinţe ale educaţiei

Pag 4

Informaţii Newsletter

viitor

Pag 4

străduiesc să găsească soluții la uriașele provocări ș i presiuni f ăc u t e as u p r a c et ă țe n i e i democratice. Acest interes se reflectă în numeroase studii, declarații politice ș i activități de masă dedicate ECD. Educația pentru cetățenie este un obiectiv comun pentru reformele educaționale din întreaga Europă. Multe organizații ș i comunități, precum ș i practicieni independenți sunt preocupati de a declanșa propria lor alternativă ș i de jos în sus a proceselor de reformă. Aceste inițiative spontane propun soluții interesante, bazate pe autonomie, abilitare, ș i dreptul de proprietate. Pe scurt, ECD, este în acelaș i timp deziderat, subiect de cercetare, parte a solutiei. Nucleul ECD îl reprezintă formarea copiilor, tinerilor şi adulţilor pentru a deveni cetăţeni activi şi responsabili. ECD urmăreşte promovarea unei cultur i a democraţiei şi a drepturilor omului. Obiectivele educaţiei pentru cetăţenie democratică vizează complexul cunoştinţe- capacităţi - atitudini şi valori.

Cetăţenia europeană şi drepturile conferite de aceasta reprezintă unul dintre principalii piloni ai Uni u ni i Eu r op en e. P en t r u sprijinirea acestui fapt, Consiliul Europei a publicat ”Ghid pentru democrație participativă ”, unul dintre numeroasele instrumente elaborate de Consiliul Europei, activ implicat coordonarea ECD. Cu ocazia celei de a douăzecea aniversări a instituirii cetăţeniei ș i Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastricht, la 1 noiembrie 1993, Comisia Europeană a propus ca anul 2013 să fie desemnat drept „Anul european al cetăţenilor”.

Cultivarea spiritului civic

Institutul Român de Educaţie a Adulţilor www.irea.uvt.ro

Denisa Lombrea

Pe durata întregului an vor fi organizate diferite evenimente, pentru a le explica cetățenilor europ eni dreptur i le de care beneficiază atunci când decid să studieze, să lucreze, să îș i înceapă o afacere sau să îș i primeasca pensia în alt stat membru. Comisia Europeană ne sprijină ș i ne vine în ajutor pentru a participa activ la viața socială, să deprindem bune prac t ic i democrat ice, să ne cunoaș tem drepturile ș i libertățile individuale. Consiliul Europei urmăreș te în de aproape: protejarea drepturi lor omului;protejarea democrației pluraliste; protejarea supremației dreptului; f avor izar ea conș t ient izăr i i ș i încurajarea dezvoltării identității ș i a diversității culturale a Europei; dezvoltarea stabilității democratice în E u r o p a p r i n s u s ț i n e r e a reformelor politice, legislative ș i constituționale; căutarea soluțiilor pentru problemele cu care se c o n f r u n t ă s o c i e t a t e a e u r o p e a n ă : d i s c r i m i n a r e a minorităților, xenofobia, intoleranța, protecția mediului, clonarea umană, SIDA, drogurile, terorismul, crima organizată. Educaţia pentru cetăţenie este considerată, pe plan european, c a p r i or i t a t e a r e f or m e l or educaţionale. Aceasta este văzută ca instrument al coeziunii sociale, b a z a t ă p e d r e p t u r i l e ş i resp ons ab i l i t ăţ i l e c et ăţ en i l or . Comisia Europeană, supraveghează aplicarea prevederilor legate de cetăţenia europeană şi elaborează rapoarte periodice asupra progre-selor realizate şi asupra dificultăţilor întânite.

Astfel, se poate spune că educaţia pentru cetăţenie este un scop educaţional, dirijând sistemul de învăţământ către un set de valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justiţia socială, bunăstarea, solidaritatea.

P A G . 2

Working and Ageing The benefits of investing in an

ageing workforce CEDEFOP, 2012

Apărută în 2012 sub egida CEDEFOP, a treia în seria ”Working and ageing”, cartea e v i d e n ț i a z ă a r g u m e n t at va l o a r e a i n ve s t i ț i e i î n persoanele vârstnice. În condițiile creș terii speranței de viață ș i a evoluției ascendente a îmbătrânirii populației, politicile sociale ș i de angajabilitate ale statelor ș i companiilor este necesar a fi reconsiderate din această perspectivă. Dintre cele mai importante teme care se găsesc în această carte amintim: Investiția în procesul de învățare mai târziu în viață: beneficii ș i bariere; Factorii care influențează învățarea între generații etc.

Looking Forward with LIFE Literacy Initiative for

Empowerment UNESCO Institute for Lifelong

Learning (UIL), 2012

Acest raport UNESCO, Literacy Initiative for Empowerment (LIFE, 2006‐2015), evidențiază cum prin practicile democratice, p oat e s p or i gr ad u l d e alfabetizare a oamenilor, cu precădere în zonele slab dezvoltate, zonele rurale. Viziunea LIFE este de a realiza alfabetizarea pentru toți. Pentru aceasta se propunea realizarea de parteneriate de acțiune colaborativă, având ca rezultat schimbarea vieții a milioanelor de oameni analfabeți sau semi-analfabeți. Alfabetizarea trebuie să fie o prioritate pentru fiecare guvern, astfel încât fiecare persoană să poată să-ș i dezvolte potențialul ș i să participe la conturarea unei societăți mai durabile, mai echitabile ș i pașnice.

Institutul Intercultural Timișoara la 20 de ani de existenţă

Institutul Intercultural Timișoara (IIC) a fost înființat în decembrie 1992, din inițiativa Consiliului Europei. În cei 20de ani a contribuit activ la dezoltarea educației interculturale, a educatiei pentru cetatenie democratica, la afirmarea unor șanse egale pentru romi, la promovarea dialogului inter-cultural între majoritari, minoritari ș i migranți. De asemenea a publicat, ca rezultat al diferitelor proiecte, peste 30 de volume, în diferite limbi dintre care amintim: Pledoarie pentru intercultural, de Antonio Perotti, Toţi diferiţi, toţi egali - pachet educaţional, şi REPERE - Manual de educaţie pentru drepturile omului cu tineri, ultimele două elaborate de Direcţia de Tineret a Consiliului Europei. Experiența privind activitatea Institutului Intercultural din Timișoara ne-a fost împărtăș ită de către coodonatoarea de proiecte pentru tineret Romina Matei (R.M) în interviul următor: Ce înseamnă pentru Institutul Intercultural conceptul de ,,cetățenie democratică? R.M. Noi lucrăm de foarte mult timp pe acest subiect, pentru noi conceptul de cetățenie democratică vizează ca fiecare cetățean să participe activ la viața comunității, să-ș i exprime părerea ș i votul în mod democratic, transparent. Doresc să precizez că pentru noi este o diferență între educația civică (care este materie obligatorie în școli) ș i educația pentru cetățenie democratică care este transversal ș i pe parcursul întregii vieți . Cum s-a implicat Insitutul Intercultural din Timișoara în vederea realizării acestui deziderat? R. M. Avem foarte multe proiecte, încă de la înființare din anul 1992; pot să vă spun că noi am adus în România conceptu”cetățeanul”, este o metodologie care vizează elevi de școală generală să treacă printr-un proces de simulare, proces democratic, cumva să învețe facând ceea ce se numeș te participare publică. Acest proces înseamnă ca un grup de elevi sub îndrumarea unui profesor să facă evaluarea unității în care se află, să vadă care sunt problemele cele mai mari cu care comunitatea în care ei trăiesc se confruntă ș i să găsească o rezolvare a acestora, după care o înaintează instituțiilor avizate. Pe acest sistem noi am format foarte mulți profesori, am coordonat activitați de genul acesta, iar cursul de formare pentru profesori este un curs acreditat, având parteneriat cu ministerul educației. Acesta este unul dintre exemplele de proiecte pentru cetățenie democratică. Ne mai puteți menționa ș i alte inițiative? R.M. Da, există foarte multe organizații cu care noi suntem parteneri; la sfârș itul anului 2011- începutul anului 2012 am repornit o rețea națională a actorilor care sunt activi în ceea ce priveș te promovarea educației pentru cetățenie democratică; amintim fundația Soros, fundația Noi Orizonturi. Un alt exemplu de proiect pe care l-am făcut noi este acela de integrare a străinilor care locuiesc în România printr-un dialog între ei ș i autoritățile publice locale, care se numeș te ”Integrantul României Interculturale”. Sunt foarte multe inițiative civice care au loc; consider că ș i societatea civilă a devenit tot mai puternică - să ne gândim la evoluția din ultimii ani. Dacă mă gândesc strict la participarea tinerilor la procesul democratic, aici este foarte mult de lucru. Pentru că sunt ș i coordonatoarea Consiliului Tinerilor îmi dau seama că aceș tia cred că nu mai au puterea să schimbe ceva, sunt mai delăsători în ceea ce priveș te mișcările comune. Aș vedea o evoluție, dar totuș i mai este mult de lucru cu tanara generație ș i consider că educația trebuie făcută încă din clasele mici. Tocmai de aceea in Programul Civica adus de noi se lucrează cu elevii claselor a șasea ș i a șaptea . Realizări mai sunt multe de evocat, le puteți găsi pe site-ul nostru www.intercultural.ro.

Prezentarea acestei acțiuni a Centrului De Resurse pentru Inițiative Etice ș i Solidare ne-a fost destăinuită în interviul de mai jos, care ne-a fost acordat prin bunăvoința domnului Marian Tătaru (M.T.), manager de proiecte. Cum ați caracteriza educația pentru cetățenie democratică, din punctul dumneavoastră de vedere? M. T.: Ca să fiu punctual, o să mă refer la ceea ce cred despre educația pentru cetățenie democratică în România. Am învățat multe, în ultimii 23 de ani, despre cetățenie,despre democrație însă sentimentul pe care îl am, este acela ca am încă mai avem foarte multe lucruri de lămurit pentru a recupera decalajul tuturor declinărilor legate de Civilizație așa cu o vedem în Vestul Europei sau în Statele Unite. Cum considerați că se manifestă spiritul ș i responsabilitatea civică în societatea românească? M. T.: La ora actuală nu ș tiu dacă putem vorbi de spirit civic ca despre ceva definitoriu pentru societatea românească. Încă învățăm care sunt paș ii mici ai asumării noțiunii de responsabilitate civică. Trebuie să fim conș tienți că am pornit de la minus după 1989 ( vedem în continuare persoane tributare vieții duse în comunism) ș i că tranziția încă o să mai continue o vreme. Speranța noastră la normalitate sunt generațiile viitoare de care trebuie să avem foarte mare grijă. Aceasta ar trebui să fie una dintre principalele noastre preocupări, tradusă prin Educația acestora formală sau nonformală. Asociația pe care o repezentați a inițiat programe în vederea stimulării educației pentru cetățenie democratică? M. T.: Tot ceea ce face Asociația Cries orbitează în jurul ideii de cetățenie activă, de solidaritate socială, de consolidare a ideei de responsabilitate civică. Toate proiectele pe care le-am elaborat, ș i cu această ocazie vă invit să vizitați pagina noastră www.cries.ro unde aveți toate detaliile necesare pentru a vă face o imagine de ansamblu despre activitățile pe care le derulăm la ora actuală, au în centrul lor cetățeanul. Dar nu cetățeanul pasiv (eternul beneficiar, cel care primeș te ceva fără să facă nimic), ci acel cetățean, care a învățat să pescuiască ș i nu mai aș teaptă să-i pună altcineva peș tele în traistă. Prin proiectele pe care le derulăm încercăm să creăm cadrul pentru o comunitate care colaborează cu actorii instituționali ș i nu pentru o comunitate care este tot timpul dependentă de autorități. Pagină realizată de Denisa Lombrea

Responsabilizare socială Propunerea Centrului de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare

CRIES

Testarea programelor de formare pentru principiile drepturilor omului P A G . 3 N R . 8 / 2 0 1 2

Proiectul intitulat Educaţia Drepturilor Fundamentale în Europa (FREE) este un program finanţ at de Comisia Europeană în cadrul iniţiativei Drepturi Fundamentale şi Cetăţeneș ti. Pe baza acestuia a fost elaborat un index al nevoilor de predare a drepturilor omului şi de formare profe-sională în instituţiile de educare a poliţiș tilor, magistraților, ofițerilor de penitenciare ș i probațiune pe baza rapoartelor naţionale din Grecia, Italia, România şi Cipru asupra frecventelor încălcări ale drepturilor omului de către autorităţile acestor ţări. În cadrul proiectului FREE, interviurile s-au realizat în luna martie 2012, cu profesioniș ti practicanți din cadrul Poliției, Magistra-turii, Penitenciarelor ș i Probațiunii. Aceș tia au răspuns la un interviu semi-structurat şi au participat la două focus grupuri dis-tincte formate în funcție de profesii, cu scopul de a examina răspunsurile lor la problemele existente şi măsura în care progra-mele de formare existente răspund indexului realizat. Răspunsurile lor au acoperit, de asemenea, în detaliu, aspecte legate de: conţinutul programelor, controlul asupra proiectării şi implementării, metodele de furnizare a informației, felul în care studiile de caz şi condamnările internaţionale pentru încălcarea drepturilor omului ar putea fi introduse şi incluse în progra-mele de studiu. Aspectele ce au reieşit în cadrul interviurilor au sugerat cercetătorilor care lucrează în cadrul proiectului FREE, direcţia în care ar trebui să se îndrepte un program de formare în domeniul drepturilor omului. Chestiunea care ar putea conduce la îmbunătățirea actualului cadru de pregătire inițială ș i continuă a specialiș tilor din sistemul justiției penale, necesar a fi precizată, este folosirea exclusivă a profesioniș tilor cu merite profesionale dieosebite ș i unanim acceptați de mediul profesionist din care provin. Ar fi, totodată, util ca documentele europene în materie să formeze obiectul unei publicităţi mai bine structurată în ţară, în cadrul publicaţiilor respective, care să cuprindă noutăţile în materie, atât în legislaţie cât şi în jurisprudenţa CEDO.

Diana Dragomir

DIR

ECȚII D

E C

ER

CE

TAR

E

Declarația Consiliului Europei privind Anul european al îmbătrânirii active ș i al solidarității între generații nr. 17468/12 din 7 decembrie 2012 http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/12/st17/st17468.ro12.pdf, cuprinde şi Principii directoare pentru îmbătrânirea activă ș i solidaritatea între generații, stabilind următoarele direcţii de acţiune: - Consolidarea coeziunii sociale, a incluziunii ș i a participării pe tot parcursul vieții unei persoane prin asigurarea unor oportunități ș i a facilita accesul la servicii ș i la activități politice, sociale, recreative ș i culturale; voluntariatul, care contribuie la menținerea rețelelor sociale ș i la reducerea izolării; dobândirea de noi competențe care contribuie la împlinirea ș i bunăstarea personală; - Promovarea participării pe piața forței de muncă, prin acțiuni menite să implice persoane mai tinere ș i mai în vârstă în activitățile de formare ș i de învățare pe tot parcursul vieții, care facilitează transmiterea intergenerațională de cunoș tințe, precum ș i prin acțiuni pentru concilierea vieții profesionale ș i a celei private; - Recunoaș terea valorilor tuturor categoriilor de vârstă ș i a contribuției acestora în societate, promovând astfel percepții ș i atitudini pozitive în ceea ce priveș te toate categoriile de vârstă; implicarea acestora în procesul decizional (elaborarea ș i punerea în aplicare a politicilor), acordarea unei atenții speciale opiniilor ș i preocupărilor acestora ș i acordarea dreptului de a-ș i prezenta punctul de vedere în cadrul proceselor de cercetare care le-ar putea afecta; - Promovarea cercetării ș i inovării pentru a îmbunătăți viața persoanelor în vârstă, incluzând medii accesibile pentru toți, promovarea participării în societate pentru o viață mai lungă ș i independentă, cuprinzând promovarea e-incluziunii ș i a e-sănătății, precum ș i alte inovații tehnologice ș i din domeniul TIC, stimulând astfel economia vârstei a treia; - Promovarea sănătății, prevenirea bolilor ș i diagnosticarea precoce pe întreg parcursul vieții, precum ș i reabilitarea, conducând la o îmbătrânire activă ș i în condiții bune de sănătate ș i la o viață independentă, ținând seama totodată de diferitele necesități ale femeilor ș i bărbaților privind serviciile respective ș i cercetarea viitoare; - Ajustarea sistemelor de securitate socială astfel încât să poată oferi pensii durabile ș i adecvate care vor contribui la reducerea număru-lui de persoane în vârstă, în special femei, care trăiesc sub pragul sărăciei ș i să permită persoanelor în vârstă să trăiască cu demnitate. - Potențialul de muncă al persoanelor în vârstă ar trebui să fie utilizat pe deplin prin intermediul sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții, al politicilor privind îmbătrânirea activă care permit atât femeilor, cât ș i bărbaților să rămână activi din punct de vedere profesional, al politicilor privind sănătatea ș i securitatea la locul de muncă ș i prin promovarea îmbătrânirii active drept un proces continuu pe tot par-cursul vieții. Pentru mai multe informaţii puteţi accesa The EU Contribution to Active Ageing and Solidarity between Generations http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=8710&langId=ro şi Eurobarometru EB 76.2/2012 cu privire la indicatorii îmbătrânirii active http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_378_fact_ro_ro.pdf Cătălin Martin

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Timiş (CPECA) derulează o serie de activităţi de prevenire a consumului ilicit de droguri prin intermediul voluntarilor, folosind metoda „de la egal la egal”.

Considerăm că metoda men-ţionată este eficientă, întrucât mesajele sunt transmise de către egalii benefici-arilor noştri, respectiv de către persoane care sunt lideri în anturajul lor, per-soane populare ale căror opinii con-tează şi care, astfel, pot influenţa în mod pozitiv grupurile de tineri şi adoles-

Un cadru informal, unde sunt derulate diferite concursuri prin intermediul cărora este dezvol-tată stima de sine a participanţilor.

Voluntarii antidrog s-au implicat activ şi pe parcursul evenimentelor organizate de-a lungul timpului în comunitate. Ei au interac-ţionat cu timişorenii, oferindu-le materiale infor-mative referitoare la problematica asociată consumului de droguri. Prin derularea unor asemenea activităţi, considerăm că proiectele preventive implementate la nivelul judeţului Timiş sunt eficiente, informaţiile fiind asimililate de adolescenţi şi tineri într-un mod plăcut.

Mihaela Tomiță

cenţi din care fac parte. Voluntarii reprezintă o sursă

de informaţie pentru semenii lor, aceştia discutând în cadrul unor conversaţiile informale cu tinerii, despre diverse tipuri de comportament de risc. Informarea este necesară, însă nu şi suficientă. Tocmai din aceste consider-ente, voluntarii antidrog sunt implicaţi în special în activităţi interactive în cadrul cărora sunt dezvoltate abilităţi de viaţă, precum rezistenţa la presiunea grupului, abilităţi de comunicare şi relaţionare, acestea reprezentând factori de protec-ţie ai abuzului de substanţe. De aseme-nea, sunt implicaţi în organizarea şi

Voluntariat antidrog în acțiune

Institutul Român de Educaţie a Adulţilor

Calea Bogdăneştilor, 32 A, cam. 206

300389 Timişoara România

Tel: +40256 592960

Fax: +40356 816532

Mobil: +40725 225249

www.irea.ro

Responsabil Newsletter nr. 8 - Denisa Lombrea

P A G . 4

Learning Cities este tematica următorului număr al newsletter-ului, ș i va fi lansat în data de 29 martie 2013. Vă invităm să participaţi activ la dezbaterea lansată pentru următorul număr, oferindu-ne părerile Dvs. cu privire la aspecte precum: · Care consideraţi că sunt condiţiile esenţiale pentru a transpune în realitate, la nivelul oraşelor româneşti, conceptul de “learning city”?

· Ce ar trebui să ofere un oraş care învaţă?

· Care consideraţi că ar fi domeniile cheie de acţiune în construirea unui oraş care învaţă? Aşteptăm cu interes părerile Dvs. până la data de 1 martie, la adresa de email newsletter@irea.ro sau pe Facebook www.facebook.com/irea.uvt. . Vă mulţumim! Maria Țoia

Resurse utile pentru Educația pentru cetățenie democratică:

*Consiliul Europei – aria de cercetare ”HRED”- publicații recente: Compass - Manual for Human Rights Education with Young

People (edition - fully revised and updated in 2012) h t t p : / / b o o k . c o e . i n t / E N / f i c h e o u v r a g e . p h p ?PAGEID=36&lang=EN&produit_aliasid=2741 EDC/HRE Volume I: Educating for democracy - Background materials on democratic citizenship and human rights education for teachers ( 2 0 1 1 ) , h t t p : / / b o o k . c o e . i n t / E N / f i c h e o u v r a g e . p h p ?PAGEID=36&lang=EN&produit_aliasid=2591 Policies and practices for teaching sociocultural diversity - Diversity and inc lus ion: chal lenges f or teacher educat ion (2010) http://book.coe.int/sysmodules/RBS_page/admin/redirect.php?

* DARE Network (Democracy and Human Rights Education in Europe) este o rețea europeană a ONG-urilor ș i a altor organizații dedicate pentru ECD ș i a educației pentru drepturile omului (HRE), promovarea

cooperării transnaționale ș i transculturală, ș i de a spori calitatea învățământului din aceste domenii. Printre publicații precizăm: “A Europe of Active Citizens", Conference Documentation (Budapest, Nov. 2010) ”Methodologies of Human Rights Education", Training Documentation (International House Sonnenberg, 2009) “Active Citizenship Education as Guiding Principle for Lifelong Learning”, Policy Recommendations (Vilnius, July 2010)

* Institutul de Ș tiințe ale Educației (ISE, www.ise.ro) este una dintre instituţiile cu rol activ şi cu o contribuţie semnificativă în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică. În acest sens ISE a demarat proiectul

”Civica online” (http://www.civica-online.ro) prin care promovează acest concept ECD. Cele mai de seamă publicații sunt: Manual pentru asigu-rarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală, Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţ-enie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului, Evaluarea competenţelor civice ale elevilor. Exemple de bune practici .

În numărul 2/2012 al Revistei de ș tiinţe ale educaţiei , cu tematica Validarea de competențe: puteți găsi următoarele: Cercetări asupra impactului procesului de validare de competențe; analize critice asupra acesteia; Cercetare actiune privind formarea practicienilor implicați în validarea de competențe: formatori, consilieri de carieră, evaluatori de competențe; Evenimente ș i publicații dedicate.

De asemenea, aș teptăm contribuțiile dumneavoastră pentru numărul 1/2013 al revistei, număr care va avea tematică generală, pe adresa redacţiei resjournal@socio.uvt.ro.

Diana Dragomir

Dragi cititori,

Revista de știinţe ale educaţiei

Dragi cititori,

* European Civil Society Platform on Life Long Learning (EUCIS-LLL, www.eucis-lll.eu) reuneș te

31 de rețele europene active în domeniul educației ș i formării, ce acoperă toate sectoarele educaționale. EUCIS-LLL este partener activ în organizarea Anului European al cetățeniei active în 2013 ș i a fost recent implicată în analiza studiului ”Riscuri ș i oportunități pentru societatea civilă în timp de criză”.

* Tineretul în mișcare: Europa susține tinerii– (www.europa.eu/youthonthemove) promovează educația tinerilor, a mobilității acestora ș i a accesu-

lui lor la piața locurilor de muncă.