New Wordpad Document

download New Wordpad Document

If you can't read please download the document

Transcript of New Wordpad Document

Metabolismul bazal variaza in functie de o serie de factori cum sunt: marimea, forma si compozitia biochimica a corpului, varsta, sexul, sarcina si lactatia, starea de nutritie si clima, starile patologice. Cheltuiala de energie este dependenta de varsta.

Necesitatile calorice ale copiiilor, exprimate pe kilogram greutate, sunt mai mari decat ale adultilor, deoarece o parte din substantele alimentare sunt utilizate pentru crestere. Metabolismul bazal scade progresiv de la nastere pana la batranete ceea ce face ca intre 25 si 45 de ani necesitatile calorice sa scada cu cate 3 % pentru fiecare 10 ani.

Dupa 45 de ani, cheltuielile minime de energie scad cu 7,5 % pentru fiecare 10 ani. Se constata ca deosebirile de metabolism in functie de sex, apar la 3?- 4 ani si se accentueaza la pubertate, cand cheltuielile de energie se micsoreaza mai repede la fete decat la baieti, datorita existentei unei proportii mai mari de lipide si a unei mai slabe dezvoltari musculare la fete.

In perioada sarcinii, cheltuielile minime de energie cresc, cu 10?- 30 %, paralel cu dezvoltarea fatului, acest proces reprezentand un fenomen de adaptare a organismului matern la noile solicitari.

Lactatia determina si ea intensificarea proceselor metabolice, cheltuiala de energie fiind in aceasta perioada mai mare cu 15?- 20 %. Cercetarile efectuate la influenta climei asupra metabolismului bazal au aratat ca frigul si umiditatea intensifica cheltuielile energetice cu 6 - 8 %, pe cand climatul cald le micsoreaza cu 9 - 10 %.

Componentele ratiei alimentareSubstantele nutritive nu se pot inlocui reciproc in ceea ce priveste valoarea nutritiva a ratiei alimentare. Astfel 1 g de glucide furnizeaza tot atatea calorii ca si 1 g de protide (circa 4 calorii), dar acestea din urma nu au ca rol primordial cel energetic, ci de crestere si reparare. Ratia zilnica de protide (proteine) trebuie sa furnizeze 13?- 18 % din caloriile ratiei de intretinere.

Astfel, un adult de 70 de kg si 1,70 cm inaltime in 24 de ore are nevoie de circa 70 g protide, din care 50 % trebuie sa fie aduse de alimente de origine animala: lapte, branza, carne, peste sau oua, restul fiind acoperit de protidele de origine vegetala din fainoase si legume. Ratia lipidica intr-o alimentatie echilibrata, trebuie sa furnizeze circa 25?- 30 % din calorii. Sursa lipidelor este bine sa fie mixta, cu preferinta pentru lipidele vegetale.

Ratia glucidica reprezinta principala sursa de energie a organismului trebuind sa acopere circa 50?- 55 % din valoarea calorica total. Trebuie combatuta ideea de a consuma dulciuri concentrate si rafinate in cantitate mai mare de 50 g zahar pe zi intrucat aceste alimente, alaturi de abuzul de paine determina cresterea frecventei diabetului, obezitatii si ateromatozei.

Necesitatile zilnice de elemente minerale sunt acoperite printr-o alimentatie mixta, variata.Cantitatile zilnice de elemente minerale sunt:

Clor: 5 - 7 gSodiu: 4 gCalciu: 3 - 5 gFosfor: 1?- 2 gSulf: 1?- 2 gZinc: 10?- 15 mgFier: 10 -12 mgCupru: 3?- 4 mgMagneziu: 3,5 mgFluor: 0,5?- 1,5 mgIod: 0,15?- 0,30 mg.

Un adult sanatos care consuma zilnic?juamtate de litru de?lapte sau iaurt si are un regim variat continand fructe si legume, isi acopera necesarul de calciu.Pentru asigurarea unei alimentatii corecte este nevoie sa se stabileasca o ratie alimentara care sa corespunda consumului energetic al organismului si sa asigure procesele de autoreinoire a tesuturilor ca si nevoile sale de crestere.Ratia alimentara zilnica depinde de activitatea depusa. Ratia etalon asigura consumul energetic necesar unei activitati de 8 ore, munca fizica 4 ore, activitate sedentara (citit, scris) o ora si jumatate, plimbare (mers pe jos), una si jumatate ora de activitati casnice, o ora necesara pentru toaleta (imbracat, dezbracat, spalat etc) si 8 ore de somn.

O persoana care desfasoara o astfel de activitate are nevoie de 2800 Cal/zi pentru barbat si 2600 Cal/zi pentru femeie. Aceasta ratie poate servi doar ca baza de referinta, urmand sa fie modificata, dupa activitate si varsta.

Cheltuielile energetice ale organismului sunt fixe si variabile.Cele fixe corespund la un consum minim de energie necesara intretinerii functiilor vitale ale organismului (respiratie, circulatie, activitatea sistemului nervos, functia de erectie si a glandelor endocrine). Aceste cheltuieli reprezinta metabolismul bazal. El corespunde la 1 Cal/minut la barbat si 0,8-0,9 Cal/minut la femeie. In timpul somnului cheltuielile energetice sunt asemanatoare cu cele ale metabolismului bazal.

Cheltuielile variabile depind de activitatea musculara, nervoasa, de termoreglare si de activitatile tubului digestiv. Ingerarea de alimente determina imediat o crestere a cheltuielilor energetice, in plus fata de cea legata de activitatea motoare si secretoare a tubului digestiv. Valoarea ei depinde de natura alimentelor. Pentru proteine este de +30 %, pentru lipide de +4 %, iar pentru glucide de +5 %. Surplusul acesta de energie provine din arderea mai accentuata a unor substante energetice in organism, in timpul absorbtiei intestinale si o actiune de excitare asupra unor glande enocrine (tiroida si hipofiza). Acest surplus de caldura datorat proteinelor alimentare este legat de metabolismul aminoacizilor. Ei exercita un efect stimulator asupra celulelor, crescand la un nivel inalt caldura produsa de ele, prin accentuarea arderilor propriului material energetic.

Nevoile energetice nu pot avea deci o valoare normativa ci numai orientativa, existand o mare variabilitate la omul normal.La calcularea ratiei alimentare se adauga un surplus de calorii peste valoarea metabolismului bazal astfel: pentru activitati sedentare se recomanda un plus de 30 Cal/kg corp, pentru activitati usoare 35-40 Cal/kg corp, pentru activitati fizice moderate 40-50 Cal/kg corp, iar pentru munca grea se adauga un plus de 50-60 Cal/kg corp.

Ratia alimentara trebuie sa corespunda si gradului de utilizare digestiva si de asimilare. La o alimentatie bogata in fibre (paine integrala, fasole, mazare, linte) se calculeaza un surplus de cca 10 % peste ratia calorica. In alcatuirea ratiei de intretinere se tine seama si de varsta, sex, clima sau de perioadele fiziologice speciale ale organismului (sarcina, lactatie).