RESURSE PISCICOLE

Profesor: Barbălată Costel

Elevi :Stan Nicolae

Voicu Denisa Nicoleta

1

Cuprins1.Piscicultură (3-7)

2.Bazine piscicole (8-13)

3.El Niño si La Nina (14-20)

4.Garbage Island Insula de gunoi) (21-28)

5.Acvacultură (28-34)

Piscicultura2

Piscicultura este o ramură a acvaculturii, care se ocupă cu creșterea, reproducerea și îmbunătățirea calitativă și cantitativă a populațiilor piscicole în apele naturale și în cele amenajate, dar și cu selecția, furajarea, fluctuația populațiilor piscicole, exploatarea și reglementarea pescuitului, paza, importul de icre embrionate, lapți conservați sau pești. [1]

Piscicultura in RomaniaPrimele documente privind creșterea peștelui pe teritoriul României, datează din secolul al XII-lea, din anul 1169 în Transilvania, 1247 în Muntenia și 1421 în Moldova și se referă la existenta a numeroase iazuri " și "râmnice" și la peștii care le populau. De asemenea sunt numeroase referiri la pescuit și piscicultură în documentele oficiale din secolele XIV-XIX pe teritoriul actual al României.

3

Începutul pisciculturii sistematice datează din a doua jumatate a secolului al XIX-lea în Transilvania și Bucovina, prin modernizarea crescătoriilor de la Solontea și Cozmeni. Prima carte de piscicultură Gospodaria de heleștee și creșterea peștelui cu considerațiuni speciale privind construcția heleșteelor și creșterea peștelui, a fost scrisă în 1908 de către Z. Trinks, șeful pepinierei piscicole Cozmeni.

Dezvoltarea pisciculturii moderne în România începe odată cu aplicarea primei legi a pescuitului din 1896, a lui Grigore Antipa, urmată de abordarea modernă a pescuitului și pisciculturii, protecția și exploatarea rațională a fondului piscicol. Sunt înființate unități de cercetare: „Institutul de Hidrobiologie Constanța” în 1926 (actualul I.R.C.M.), „Școala de Pescărie și Piscicultură Giurgiu” (1928), „Stațiunile de Cercetări Piscicole Tulcea” (1931), cele de la Tarcău (1931), Nucet (1941), „Institutul de Cercetări Piscicole al României” (1940).

Situația producției peștilor din piscicultură în România în 2005 [3]

Nume științific Denumire popularăCantitate

(tone) %

Abramis brama Plătica 60 0,82

Cyprinus carpio Crap 2256 30,98

Carassius auratus gibelio Caras argintiu 1139 15,65

Hypophthalmichthys molitrix

Sânger 1562 21,44

Hypophthalmichthys nobilis Novac 921 12,64

4

Esox lucius Știuca 25 0,34

Silurus glanis Somn 124 1,7

Stizostedion lucioperca Șalău 32 0,44

Salmo trutta fario Păstrăv indigen 84 1,15

Salvelinus fontinalis Păstrăv fântânel 152 2,08

Carassius carassius Caracudă 59 0,81

Oncorhynchus mykiss Păstrăv curcubeu 815 11,20

Alte specii 55 0,75

TOTAL 7284 100

5

6

În urma diverselor acţiuni antropogene: construirea şi exploatarea hidrocentralelor Dubăsari, Novodnestrovsk şi Costeşti-Stânca, îndiguirea multor sectoare de râuri, crearea regimului transfrontalier de pescuit pe Nistru şi Prut, modificările social-economice şi trecerea la relaţiile de piaţă s-a schimbat radical mecanismul funcţional de protecţie, reproducere şi exploatare a resurselor piscicole din bazinele acvatice naturale.

Aceste acţiuni, precum şi lipsa până în prezent a acordurilor bilaterale cu Ucraina şi România privind protecţia şi folosirea resurselor piscicole transfrontaliere, exploatarea lor nereglementată şi fără efectuarea măsurărilor ameliorativ-piscicole necesare şi intensificarea braconajului au redus în ultimii 10 ani resursele piscicole cu 90 % în comparaţie cu anii 1976 – 1988. În comparaţie cu a. 2000, volumul peştelui pescuit în a. 2002 s-a majorat cu 51 %. (tab. 1.21).

Creşterea volumului de peşte pescuit se datorează populărilor efectuate în anii 1999-2001 a lacului de acumulare Dubăsari, organizării pescuitului şi evidenţei peştelui dobândit în acest bazin.

Cauzele principale care provoacă reducerea esenţială a resurselor piscicole din bazinele piscicole naturale în continuare sunt: nefuncţionarea mecanismelor pentru compensarea daunelor cauzate resurselor piscicole, lipsa măsurilor ameliorativ-piscicole comune cu ţările vecine şi în primul rând lipsa populării bazinelor piscicole naturale cu specii valoroase şi în cantităţi necesare.

Tabelul 1.21

Dinamica pescuitului industrial în bazinele naturale, tone

Nr.

crt.

Bazinele A n i i

1985 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

1. Nistrul Inferior

98,5 11,5 12,3 16,0 13,8 3,0 13,0 5,3 10,9

2. Lacul de acumulare Dubăsari

31,4 14,7 6,6 5,7 2,1 - 3,4 11,1 20,0

3. Lacul de acumulare Costeşti- Stânca

15,4 4,1 4,5 3,2 5,0 7,6 8,0 12,0 6,9

4. Bălţile Manta şi r. Prut

107,5 97,0 2,8 1,3 - - 0,6 0,2 0,2

5. Cuciurgan 160,3 33,2 18,0 16,0 - - - - -

7

Total: 413,1 160,5 44,2 42,2 20,9 10,6 25,0 28,6 38,0

Fluviul NistruSectorul medial (s. Naslavcea – or. Camenca)

Pe sectorul medial odată cu construirea hidrocentralei Novodnestrovsk s-au creat condiţii nefavorabile pentru ihtiocenoza existentă şi s-au produs modificări radicale în condiţiile ecologo-hidrologice (regimul de scurgere, debitul şi nivelul apei, turbiditatea, regimul termic, etc.), hidro-chimice şi hidrobiologice. Aceste condiţii influenţează negativ reproducerea naturală a ihtiofaunei nu numai pe sectorul dat, dar şi în lacul de acumulare Dubăsari, Nistrul Inferior şi limanul Nistrului. În perioada anilor 1959-1984 pe sectorul medial şi superior se reproduceau peste 30 specii de peşti cu predominarea speciilor de mreană, morunaş, cegă, ocheană mare, scobar, somn şi clean.

De pe boiştele care se află pe sectorul medial până la construirea barajului Novodnestrovsk, în medie migrau în aval la locurile de dezvoltare şi hrănire (lacul de acumulare Dubăsari) 149,3 mln. ex. de puiet (1980-1984), dar în ultimii 13 ani cantitatea puietului s-a redus cu 73 % la speciile dominante (babuşcă 89 %, roşioară 8 % etc.).

Analiza pescuiturilor de control efectuate pe parcursul a. 2002 arată că pe acest sector vârsta populaţiilor constituie 1-7 ani. Speciile dominante sunt babuşca – 46,8 %, cleanul mic – 11,1 %, cleanul – 8,7 %, scobarul – 6,5 %, care în total constituie 73,1 %. În comparaţie cu anii precedenţi structura ihtiofaunei nu s-a schimbat esenţial şi în continuare predomină speciile nevaloroase.

Reproducerea naturală pe acest sector depinde de regimul hidrologic şi termic al hidrocentralei Novodnestrovsk (Ucraina), care în perioada depunerii icrelor ( martie – iunie) a fost instabil cu oscilaţii ale debitului de la 180 m3/s până la 700 m3/s pe parcursul a 5-6 zile şi cu micşorarea temperaturii apei cu 2-3°C, fapt ce provoacă pieirea embrionilor.

În a. 2002 numai în perioada 15.05.02 – 11.06.02 şi în cea dintre 19.06.02 – 31.06. s-au creat condiţii favorabile pentru reproducerea peştelui. Cele mai frecvente specii de peşti fiind: babuşca – 89 % şi roşioara – 8 %, care constituie 97 %.

Sectorul inferior

(barajul Dubăsari – s. Palanca)

Fluviul Nistru în aval de barajul hidrocentralei Dubăsari, braţul Turunciuc şi limanul Nistrului alcătuiesc sectorul inferior al fl. Nistru, care este locul de reproducere a speciilor migratoare din Marea Neagră, semimigratoare din bazinul Nistrului şi autohtone. De aceea 80 %

8

din lotul de pescuit se formează din reproducătorii care migrează din limanul Nistrului şi Marea Neagră. Eficacitatea reproducerii naturale depinde de numărul reproducătorilor care migrează din limanul Nistrului şi Marea Neagră şi de condiţiile de reproducere create, de funcţionarea hidrocentralei de la Novodnestrovsk, pescuitul excesiv efectuat de către Ucraina în limanul Nistrului şi care a contribuit la micşorarea migrării reproducătorilor ( plătică, şalău, scrumbie, avat, crap, morunaş şi alte specii) cu 89 % în comparaţie cu anul 1985. Lotul de pescuit pe acest sector a fost în anul 2002 format din următoarele specii: plătică – 29,4 %; scrumbie – 34,0 %; babuşcă – 12,0 %; cosac cu botul turtit – 6,7 %; caras – 5,0 %, care în total constituie 87,1 % din lotul de pescuit, caracterizând şi lotul de reproducători care migrează spre boişti . Inundarea boiştilor este instabilă şi de multe ori cauzează peirea icrelor depuse. Trebuie menţionat că reproducerea naturală pe acest sector este minimală în ultimii 10-15 ani şi a dus la reducerea esenţială a resurselor piscicole din sistemul bazinelor Nistru inferior şi limanul Nistrului. Redresarea situaţiei este posibilă numai în baza desfăşurării măsurilor ameliorativ- piscicole în comun cu Ucraina.

Lacul de acumulare Dubăsari

În anul 2002, începând cu luna iulie şi până la sfârşitul lunii decembrie, în lacul de acumulare Dubăsari s-au pescuit 20 tone de peşte (tab. 1.22). Lotul de pescuit din lacul de acumulare Dubăsari se formează în prezent în conformitate cu condiţiile de reproducere create de hidrocentrala de la Novodnestrovsk şi datorită populărilor efectuate în anii precedenţi (tab. 1.23). În baza pescuitului de control efectuat în a. 2002 lotul de pescuit este reprezentat de următoarele specii: babuşcă – 19,0 %, caras – 26,6 %, plătică – 15,7 %, crap – 7,6 %, şalău – 7,0 %, biban – 18,0 %, care în total constituie 94% din lotul total. Structura de vârstă a speciilor de peşti demonstrează că lotul pentru pescuit se utilizează neraţional, fiind alcătuit din peşte cu vârsta de 7-9 ani.

9

Râul Prut

În lacul de acumulare Costeşti-Stânca ihtiofauna este reprezentată de 13 specii valoroase. Reieşind din datele pescuitului industrial şi de control, vârstele de rezervă de 1-3 ani constituie 40-50 %, iar vârstele de 4-9 ani – 50-60 % , fapt ce caracterizează eficacitatea reproducerii naturale şi a resurselor piscicole de însemnătate economică. Frecvenţa speciilor este: plătică – 46,8 %, cosac cu botul turtit – 11,2 %, şalău – 9,1 %; babuşcă – 7,1 %; caras – 11,2 %; fitofagi – 2,7 %; crap – 3,4 %, alte specii – 8,5 %.

În primăvara a.2002 în perioada de reproducere a fost menţinut un nivel stabil al apei ce a produs un efect imediat. Reproducerea a decurs în condiţii bune pentru toate speciile – babuşcă, plătică, şalău, morunaş, avat, crap, ş.a. Din cauza insuficienţei stratului vegetal din acumulator, pentru sporirea eficacităţii reproducerii au fost instalate 1500 de cuiburi artificiale pentru depunerea icrelor pentru peştii fitofili – babuşcă, plătică, şalău, din care au fost folosite cca 70% de babuşcă şi plătică. Eficacitatea reproducerii naturale din lacul de acumulare Costeşti-Stânca reiese din indicii rezervelor populaţiilor de plătică, şalău, crap, babuşcă şi caras, care constituie 40-50 % (vârstele 1-3 ani) şi 50 – 60 % (vârstele 4-9 ani).

Sectorul inferior

(barajul Costeşti-Stânca – până la confluenţa cu fl. Dunărea)

10

Resursele piscicole din r. Prut se formează în baza resurselor din Dunăre şi depind de condiţiile hidrologice create pe r. Prut. Pentru aprecierea lotului de reproducători care migrează din Dunăre şi a potenţialului de reproducere naturală de pe boiştile acestui sector, începând cu anul 1999, în secţiunea Slobozia-Mare se efectuează permanent observaţii ihtiologice. Materialele colectate în perioada anilor 1999-2002 demonstrează, că potenţialul de reproducere a r. Prut (sectorul inferior) constituie în medie 115 mln. ex. de puiet şi completarea anuală a resurselor este cu circa 125 tone de peşte marfă. Frecvenţa speciilor constituie: caras – 34,7 %; somn – 27,1 %; batcă – 8,5 %; crap – 8,4 %; biban – 5,0 %; plătică – 4,2 %; şalău – 3,3 % şi ştiucă, babuşcă, obleţ, morunaş, clean, ghiborţ – 8,8 %.

Reproducerea s-a efectuat în perioada lunilor mai, iunie şi iulie, dar cel mai intensiv – în luna iunie. Speciile dominante care s-au reprodus sunt: plătica – 24,8 %; obleţul – 14,1 %; crapul – 13,7 %; carasul – 7,8 %; şalăul – 6,3 %. În comparaţie cu a. 2001, din cauza lipsei inundărilor necesare ale boiştilor cantitatea puietului migrator s-a micşorat de 3 ori.

Bălţile Manta

Bălţile Manta fac parte din sectorul r. Prut inferior şi servesc pentru reproducerea naturală a ihtiofaunei, dezvoltarea puietului, hrănirea puietului şi adulţilor în Prut şi Dunăre. Din această cauză predomină speciile cu vârste tinere. Frecvenţa speciilor este : caras – 49,1 %; plătică – 13,9 %; biban – 11,8 %; şalău – 5,9 %; plătică – 4,5 %; batcă – 4,5 %; fitofagi – 2,4 %; babuşcă – 2,4 %, iar avatul, ştiuca, roşioara, rezeafca şi somnul constituie 4,5 % . Vârstele cuprinse între 1-3 ani alcătuiesc – 75 %, iar între 4-6 ani – 25 % . Inundaţiile anuale au o influenţă directă asupra structurii ihtiofaunei. După construirea hidrocentralei Costeşti-Stânca din cauză că condiţiile hidrologice sunt nefavorabile pentru migrarea reproducătorilor din r. Prut, lotul pentru pescuit al bălţilor este minim şi economic nevaloros.

Lacul Beleu

Lacul Beleu este parte componentă a rezervaţiei ştiinţifice “Prutul de Jos” şi serveşte pentru reproducerea, dezvoltarea şi hrănirea puietului. Structura de vârstă a populaţiilor de peşti analizate în anul 2002 demonstrează predominarea vârstelor mici pentru toate speciile de peşte dintre care: caras - 32,8 %, crap – 19,2 %; şalău – 7,2 %; biban – 10,3 %.

11

Valorificarea resurselor piscicole În anul 2002 pescuitul industrial a fost autorizat de la 06.03.02, în lacul de acumulare Costeşti-Stânca, şi de la 16.06.02 în bazinul fl. Nistru. Au fost încheiate 25 contracte cu beneficiarii. Din limitele aprobate pentru a. 2002 (139 tone) beneficiarilor le-au fost repartizate 78,35 tone, din care au fost pescuite 37,8 tone ( tab. 1.22).

Tabelul 1.22

Pescuitul industrial în bazinele piscicole în perioada anilor 2000-2002

Indicii 2000 2001 2002

Beneficiarii ( întreprinderi) 31 25 25

Limita de peşte distribuită (tone) 117,5 88,2 78,35

Numărul de pescari care au activat (persoane) 160 205 187

Numărul de plase folosite p-u pescuit (bucăţi) 998 860 711

Controale efectuate de Serviciul Piscicol 69 151 97

Peşte pescuit (tone) 26,4 33,1 37,8

12

Numărul de procese-verbale întocmite 27 47 5

Scule interzise pentru pescuit ridicate 2 3 3

Peşte pescuit ilicit, ridicat (kg) 516,0 - 30,0

Prejudiciul cauzat resurselor piscicole parvenit pe cont (lei)

892,0 126,0 254,0

Resursele piscicole din bazinele piscicole naturale sunt în stare de criză, cu tendinţa pierderii valorii piscicole şi economice. Pentru ameliorarea stării resurselor piscicole este necesar :

- încheierea acordurilor bilaterale cu Ucraina şi România privind protecţia şi folosirea resurselor piscicole, reglementarea pescuitului şi efectuarea măsurilor comune de ameliorare piscicolă;

- corelarea legislaţiei privind protecţia resurselor piscicole şi altor acte normative reieşind din situaţia social - economică actuală şi de perspectivă;

- popularea cu puiet a lacului de acumulare Dubăsari şi efectuarea lucrărilor ameliorativ-piscicole;

- construirea unui centru de incubare artificială a icrelor în lacul de acumulare Costeşti-Stânc

13

El NiñoEl Niño (Copilul Domnului) se produce in zona tropicală, sudică, a Oceanului Pacific, din cauza încălzirii la suprafață a apelor ocenului și a deplasării acestora dinspre partea vestică spre partea estică (spre vestul Americii de Sud), generând pe litoral secete, furtuni și inundații.

Numele este derivat de la momentul apariției Craciunului și provine de la pescarii peruanezi, care au simțit acest fenomen în mod economic,deoarece bancurile de pești se retrăgeau din apropierea coastelor Americii de Sud.

Acest fenomen generează anomalii climatice pe întreaga planetă, îndeosebi în zonele tropicale.Revenirea la normalitate este cunoscută sub denumirea de La Niña.

14

El Nino – fenomen complex care se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata a apelor

Oceanului Pacific si care se deplaseaza dinspre partea vestica spre partea estica a acestuia sub

impulsul unor mase de aer calde

Exista inregisrari scrise despre El Nino descoperite in Peru ce atesta inca din anul 1525 exitenta

acestui fenomen. Si cercetatorii au gasit in aceasi zona, dovezi geologice ale prezentei El Nino ce

dateaza de acum 13.000 de ani.

Incasii cunosteau fenomenul El Nino si au invatat sa se apere de acesta: construiau orasele pe

dealuri si isi pastrau proviizile in munti.

Cu toate acestea cauzele producerii fenomenului de El Nino sunt incerte si inca se studiaza.Totusi,

unii cercetatori considera ca fenomenul de incalzire a apei se datoreaza poluarii, din cauza careia se

produce si bine cunoscutul efect de sera sau incalzireaglobala.Desi unii cercetatori considera

poluarea ca fiind o cauza a producerii fenomenului El Nino, el se datoreaza de fapt schimbarii de

presiune dintre Australia (unde in mod normal este presiune mica datorita curentului cald care creste

si temperatura) si America de Sud (care are presiune mare fiind influentata de curentul rece al

Perului). Odata cu schimbarea aceasta de presiune se schimba si directia vantului care in mod

normal bate spre vest, iar in timpul fenomenului El Nino bate de la vest spre est deviind si curentul

Australiei pana pe coasta Americii ce Sud. Desi aceasta schimbare este intens studiata, inca nu s-a

descoperit cauza inversarii de presiune.

15

Fenomenul El Nino presupune incalzirea apelor de pe coasta de Sud-Vest a Americii de Sud la un

interval de 3-7 ani.Cercetatorii au constatat ca o data la 3 pana la 7 ani, vanturile permanente din

Pacific isi schimba directia impingand apele calde spre est (din Nord-Estul si Estul Australiei catre

America de Sud).Astfel, curentul rece al Perului este practic inlocuit de curentul cald Australian.

Fenomenul incepe la sfarsirul lunii decembrie (in timpul verii din emisfera sudica) de unde este

derivat si numele ce se traduce prin “Copilul” sau “Iisus”, luna decembrie fiind perioada Craciunului.

Cercetatorii au constatat ca inainte ca El Nino sa isi faca propriu-zis aparitia, apar anumite

fenomene premergatoare acestuia:

1. Creste presiunea deasupra Oceanului Indian, a Indoneziei si a Australiei2. Scade presiunea peste Tahiti si restul Oceanului Pacific central si de Est3. Vanturile din Pacificul de Sud slabesc sau isi schimba directia de la Vest catre Est4. Aerul cald se ridica in apropiere de Peru cauzand ploi in deserturile nod –

peruane.5.  Apa calda se raspandeste de la Pacificul de Vest si Oceanul Indian pana in

Pacificul de Est cauzand seceta indelungata in Pacificul de Vest si ploi abundente in Est.

 

1. America de Sud

16

Datorita curentului cald Australian care inlocuieste temporar curentul rece al Perului, se aduc precitatii pe coasta vestica a Americii de Sud, inclusiv in Atacama (cel mai arid desert din lume unde ploua doar 1,8mm/mp in 10 ani).

Deasemenea poate produce inundatii serioase in Vestul si centrul Americii de Sud .

Datorita acestora, pot fi distruse culturi si se pot provoca daune materiale severe.

Curentul Australian aduce in Vestul si Sud-Vestul Americii de Sud ape calde care obliga pestele de aici sa paraseasca aceasta zona timp de aproximativ 2 luni (decembrie si ianuarie).

2. America de Nord si Centrala Iernile sunt mai calde decat media normala in vest si nord-vest si de aceea in

aceste regiuni se inregistreaza caderi mai reduse de zapada Se inregistreaza in mod semnificativ ierni umede in Nord-Vestul Mexicului si Sud-

Vestul Statelor Unite, iar in coparatie cu Nord-Estul Mexicului si Sud-Estul Statelor Unite acestea sunt zone cu precipitatii mai bogate in perioada in care se manifesta fenomenul El Nino.

El Nino a fost cauza incalzirii vremii la Jocurile Olimpice de iarna de la Vancouver din 2010 cand aceasta zona a cunoscut o iarna cu valori de temperatura si precipitatii ca cele din arealele subtropicale.

In Estul Africii (Kenya, Tanzania, bazinul Nilului Alb) se inregistreaza o perioada mai abundenta in ploi pe durata fenomenui El Nino, decat in sezonul ploios obisnuit ce se manifesta in fiecare an din marite pana in mai.

17

Deasemenea se inregistreaza conditii mai uscate decat cele normale in Africa Centrala din decembrie pana in februarie (in special Zambia, Zimbabwe, Mozambique si Botswana).

3. Restul lumii Efecte directe produse de El Nino sunt secetele din anumite parti ale Asiei de Sud

si Australiei de Nord, in Indonezia si Filipine. Astfel se observa cresterea numarului de incendii si scaderea calitatii aerului (datorita gazelor toxice sau daunatoare rezultate).

Deoarece se inregistreaza secete in Sudul Asiei, influenta musonilor este mai redusa (in special in India).

Conditii de uscaciune mai accentuata decat in mod normal se observa si in Queensland, Victoria, New South Wales si Estul Tasmaniei din iunie pana in august.

El Nino opreşte curenţii ce aduc substanţe nutritive de la fundul oceanului către suprafaţă, afectând sursele de hrană ale animalelor marine din Pacificul de Vest.

18

La NinaLa Nina– fenomen rezultat in sectorul central-estic la Oceanului Pacific in urma racirii apei: vanturile de est imping cantitati mari de apa calda de la suprafata oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o apa mai rece provenita din adancuri. Ca si in cazul fenomenului El Nino, oamenii de stiinta au presupus ca La Nina se

accentueaza din cauza poluarii.

– Adevarata cauza este insa prelungirea inexplicabila a vanturilor de est care imping curentul

Australiei spre vest.Acest curent cald Australian este inlocuit cu ape reci din adancuri realinzandu-

se o prelungire a curentului Peru.

Ca si El Nino, La Nina este un fenomen ce afecteaza atat hidrosfera, cat si atmosfera si in general (desi exista si exceptii) La Nina apare la scurt timp dupa El Nino.

La Nina se produce datorita prelungirii vanturilor de est (vanturi permanente in Oceanul Pacific ce bat dispre America spre Australia, Indonezia, Sud-Estul Asiei).

Aceasta prelungire determina devierea curentului cald Australian spre vest si astfel, acesta este impins catre estul Australiei si al Indoneziei.

19

Abaterea spre vest a curentului Australian provoaca ridicarea la suprafata a apelor reci din adancuri pentru a-l substitui temporar.

Aceste ape reci se ridica in continuarea curentului Peru si astfel rezulta o prelungire a acestuia in

Pacificul central-estic si deci, o scadere de minim 4oC a apelor

La Nina are in marea majoritate efecte opuse lui El Nino. De aici vine si numele de La Nina (“fetita”)

care reprezinta termenul opus lui El Nino (“baietelul”). Deasemenea, fenomenul La Nina mai este

cunoscut si sub numele de “anti – El Nino”.

1. Africa Contrar lui El Nino, La Nina produce conditii mai uscate decat normalul in Estul

Africii si ploi mai abundente decat in restul anului in Sudul Africii.2. Asia Fenomenul la Nina cauzeaza in primul ploi abundente si inundatii in Indonezia,

Malaezia si Filipine deoarece curentul cald este impins foarte aproape de aceste areale (mai ales in partile estice)

In timpul anilor in care se manifeste La Nina, ciclonii tropicali isi schimba directia catre vestul Pacificului si astfel creste amenintarea pe coasta Chinei.

3. America de Sud In perioadele in care se manifesta La Nina, se inregistreaza secete pe coasta

vestica a Americii de Sud, in Peru si Chile. Pe coasta estica, in Brazilia, se inregistraza ploi mai abundente decat in mod

normal.4. America de Nord La Nina provoaca ierni mai reci cu precipitatii mai bogate in nordul Muntilor

Strancosi, nordul Californiei, in general in nordul Americii de Nord. In acelasi timp se inregistreaza precipitatii reduse si sud-estul Statelor Unite.

In general, La Nina produce in Canada ierni mai reci ce aduc cantitati mai insemnate de zapada.

Potrivit unui studiu, El Nino a jucat un anumit rol in 21% din totalul razboaielor civile din lume, un

procent ce a urcat pana la 30% in tarile afectate in mod deosebit de acest fenomen climatic.

Solomon Hsiang, principalul autor al studiului, considera ca ”El Nino este un factor invizibil,

deoarece acesta a provocat pierderi de recolte, a favorizat aparitia epidemiilor dupa uragane

devastatoare, a amplificat foametea, somajul si inegalitatile, care, la randul lor, au alimentat

disensiuni si nemultumiri”.

Pescarii care strabat apele Pacificului in zona coastelor Perului si Ecuatorului stiau de secole despre

20

existenta lui El Nino. La fiecare 3 pana la 7 anipestii din apele de coasta ale acestor tari dispareau

cu desavarsire in lunile decembrie si ianuarie, cauzand stagnarea industriei piscicole.

Garbage Island (Insula de gunoi)O insula de gunoi cat doua Texas-uri otraveste Pacificul, cantareste 3,5 milioane de tone si contine 80% mase plastice

Marea pata de gunoi din Oceanul Pacific continua sa se mareasca, potrivit biologilor marini si specialistilor americani, citati de San Francisco Chronicle. Aceasta a ajuns de doua ori mai mare decat Texas-ul, cantareste 3,5 milioane de tone si contine 80% mase plastice. Pata este vazuta foarte rar, din cauza , curentilor de apa care o tot plimba intre San Francisco si Hawaii.

A inceput sa se formeze acum o jumatate de secol si la fiecare 10 ani, suprafata i se mareste de zece ori. In unele portiuni, diametrul depaseste 2.500 de kilometri, iar adancimea trece de 30 de metri. Insula contine tot felul de deseuri, de la cutii si periute de dinti, pana la navoade pescaresti. Ambalajele au ajuns in ocean prin sistemul de canalizare, purtate de curenti.

Plasticul ucigas

Confundand plasticul din pata de gunoi cu prada, multe pasari si puii lor au murit. Dar nu numai ele. Broastele confunda cel mai adesea bucatile de plastic, cu meduzele. Din cauza ingerarii de plastic, cel putin 267 de specii marine au avut de suferit, arata un raport al Greenpeace International. Ecosistemul marin este si el afectat, in special din cauza faptului ca fragmentele de plastic transporta plantele si animalele mai mici afara din habitatul lor. Insa nu toata cantitatea de plastic deversata in ape pluteste: 70% se scufunda.

Cercetatorii olandezi au numarat in jur de 110 bucati de resturi de gunoi pentru fiecare kilometru patrat si un uimitor numar de 600.000 de tone de gunoi doar in

21

Marea Nordului. Chiar daca aceste deseuri se scufunda, ele raman nocive pentru vietuitoarele din adancime. Plasticului confectionat pe baza de petrol ii trebuie zeci de ani pentru a incepe sa se degradeze. Potrivit Greenpeace International, in fiecare an sunt produse 100 de milioane de tone de plastic, dintre care 10% ajung in apele marilor si oceanelor. O singura sticla de plastic de un litru se poate fragmenta in mai multe particule pe care le putem pune pe fiecare mila de plaja din lume.

Gunoaiele provin de la cele cateva insule din Pacific. S-au strans astfel, ajutate de curenti. Partea sub-tropicala a oceanului acopera o zona larga unde curentii de apa se misca intr-o spirala inversa acelor de ceasornic, iar vanturile sunt slabe. Platforma cu deseuri intr-o zona indepartata de traseele de navigatie. Dealtfel, pescarii se feresc de ea fiindca ii poate bloca in ape. In zona au supravietuit in zona doar cateva mamifere marine mari si unele specii de pesti.

22

Deseurile au acoperit o portiune mare a raului, iar incuietorile digului hidroelectric - a caruit construire a costat 25 de miliarde de dolari si 100 de vieti - sunt acum supuse riscului. Crusta de gunoie este atat de groasa pe alocuri, incat oamenii pot sta pe ea, la suprafata apei.

Barajul celor trei Defileuri, al carui perete masoara 2,335 kilometri in lungime si 185 de metri in inaltime, a devenit complet operational abia anul trecut, cele 26 de turbine ale sale avand capacitatea de a genera 18.000 de megawatti pe ora. Aproximativ un milion de oameni au fost stramutati din casele lor si trei orase au fost inundate pentru a crea structura gargantuanica, in care chinezii au vazut o "nava amiral" a proiectelor ecologiste la nivel mondial.

23

Blocarea cu deseuri a Barajului Sanxia nu este un eveniment izolat. O alta insula de reziduuri, acoperind o suprafata de 15.000 de metri patrati de apa s-a oprit sub un pod, in nord-estul orasului Baishan din provincia Jilin, blocand cursul apei.

24

Serviciile de urgenta au demarat deja operatiunile de curatare la Barajul Sanxia, dar se tem ca acestea vor necesita mai multe zile. S-au colectat deja 40 de camioane de gunoi, dar deseurile ramase ar mai putea umple inca 200. Si, in plus, mai multa ploaie este prognozata pentru perioada urmatoare.

25

26

Specii de pesti din Romania pe cale de disparitie

 

Dupa Bacalbasa-Dobrovici, speciile pe cale de disparitie sau deja disparute sunt:

 

 

 

Sipul (Acipenser sturion) – nu a mai fost semnalata in Romania;

Viza (Acipenser mediventus) – intalnita altadata in Dunare, in ultimii 20 de ani au fost capturate doar cateva exemplare;

Cleanul mic (Leuciscus leuciscus) – posibil sa existe in unele rauri;

Obletul mare (Chalcalburnus chalcoides mento);

Salaul vargat (Stizostedian volgeure) – posibil sa existe in unele balti dunarene;

Gasterosteus aculeatus crenobiontus – subspecie caracteristica izvoarelor de apa dulce a lacului Techirghiol. Astazi este disparut;

Cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) – intalnita in Tisa si unii afluenti;

Fasa mare (Cobitis elongata) – se gaseste doar in raul Nera.

 

27

Conditiile de viata in apele statatoare din Romania s-au schimbat mult, mai ales datorita influentei factorilor antropici: indiguiri, baraje, calitatea apei si poluare, carierele de nisip, navigatia, introducerea unor specii de pesti si paraziti noi, pescuitul excesiv si braconajul. Speciile de pesti care au reusit sa se adapteze la aceste schimburi au disparut sau sunt pe cale de extinctie. Cunoasterea speciilor de pesti care exista este de o importanta deosebita pentru mentinerea genofondului mai ales la cele periclitate. Protejarea speciilor de peste este in functie de politica statului si posibilitatile disponibile ale societatii.

In septembrie 2007 la Interlaken (Elvetia) s-a adoptat Planul de actiune mondiala pentru resurse zoogenetice. Planul recomanda guvernelor tarilor de a demonstra vointa lor politica de a sustine si mobiliza resursele zoogenetice pe care le are fiecare tara. Doar prin protejarea biodiversitatii speciilor se poate asigura in viitor securitatea alimentara a populatiei umane. Fara masuri immediate se risca pierderea irecuperabila a numeroase specii de pesti din tara noastra.

Printre aceste masuri una dintre ele ar fi impunerea unor programe pentru educatie si instruire stiintifica si tehnica cu privire la masurile de identificare, conservare si utilizare performanta a biodiversitatii speciilor.

28

Acvacultură

Acvacultura este o ramură a agriculturii ce are ca scop creșterea de animale și plante acvatice în vederea comercializării

Există de asemenea numeroase metode de producție utilizate în acvacultură: intensivă, extensivă, în mediu natural sau în bazine, în apă dulce sau apă sărată (maricultură), în sisteme de curgere continuă sau de recirculare, tradițională sau modernă, clasică sau organică, în spații închise sau în spații deschise, etc.

Istoric[]

Acvacultura a fost dezvoltată cu mult timp în urmă, primele atestări privind creșterea peștelui apar în China și Japonia. Chinezul Fan Li scrie în anul 473 î.Hr, primul „Tratat de Piscicultură”. Chinezii introduceau în heleștee pentru îngrășat, peștii prinși din cursurile naturale de apă.În Europa, surse documentare atestă că originea pisciculturii datează din epoca romană și este în legatură cu propagarea creștinismului, în scopul respectării preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitățile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii. În Rusia, primele heleștee cu cegă s-au construit în secolul al XIII-lea la mănăstirea Serghiev, iar în secolele XV și XVI se constituie mari crescătorii de pește.La începutul sec. al XIX-lea crescătoriile iau forma actuală, cele mai mari crescătorii aflându-se în Germania, Cehoslovacia, Rusia și Polonia. În a doua jumătate a sec. XX, piscicultura are un ritm de dezvoltare mare datorită noilor metode de intensificare a producției industriale.

Acvacultura este o nouă activitate în Canada, începând cu anul 1970.

Acvacultura în România

Primele documente privind piscicultura pe teritoriul românesc, datează din anul 1169 în Transilvania, 1247 în Muntenia și 1421 în Moldova și se referă la existența a numeroase iazuri și râmnice și la peștii care le populau. De asemenea, sunt numeroase referiri la pescuit și piscicultură în documentele oficiale din secolele XV-XIX pe teritoriul actual al României.

29

Oceanele ar putea hrani intreaga rasa umana

Potrivit unui studiu coordonat de Carlos Duarte de la Universitatea Insulelor Baleare, Spania, daca procesele necesare extinderii si imbunatatirii acvaculturii marine vor fi urmate, oceanele ar putea deveni o sursa principala de hrana pentru umanitate.

Cum populatia mondiala se afla in plina crestere, lipsa de apa potabila si de spatiu anunta o incapacitate tot mai apropiata a agrigulturii de a satisface nevoia de hrana a populatiei.

30

Desi, in ultimele doua decade, capturile de pesti au intrat in declin la nivel global si masurile de conservare alaturi de un consum controlat au permis doar o refacere limita a speciilor, acvacultura marina prezinta un mare potential in ce priveste cultivarea sustenabila, acest proces aflandu-se deja pe rol.

31

Profesorul Duarte si colegii sai sunt de parere ca aceasta crestere va depinde de adaptarea tehnicilor curente in asa fel incat hrana necesara animalelor marine sa fie ea insasi procurata din acvacultura, decat recoltata de pe sol si derivata din agricultura.

32

Acest obiectiv este fezabil, cred cercetatorii, daca mai multe animale aflate pe o pozitie inferioara in lantul trofic vor fi cultivate, ca de exemplu planctonul si algele. Acestea ar putea fi folosite ca sursa de hrana atat pentru oameni cat si pentru pesti.

33

Noile tehnologii se vor dovedi, de asemenea, utile, permitandu-le operatorilor din acvacultura sa se extinda spre locatii mai expuse, de coasta. Desi un anumit impact asupra mediului este previzibil in urma acestei expansiuni a acvaculturii marine, el parte modest comparativ cu acela rezultat de productia de hrana de pe sol.

34

Surse

Piscicultura : http://ro.wikipedia.org/wiki/Piscicultur%C4%83

Bazine piscicole : http://cim.mediu.gov.md/starea/Cap_1.5.5.2.doc

El Niño si La Nina : http://www.descopera.ro/dnews/12774037-el-nino-ne-va-lovi-in-acest-an-cum-va-fi-afectata-vremea-pe-glob

Insula de gunoi : http://www.descopera.ro/dnews/6791848-insule-de-gunoaie-blocheaza-cel-mai-mare-baraj-al-lumii-foto

Acvacultura http://ro.wikipedia.org/wiki/Acvacultur%C4%83

35