New Microsoft Word Document.doc

27
Trichineloza În prezent in Romania, trichineloza continuă să facă mari pagube economice şi să producă numeroase şi grave îmbolnăviri în fiecare an, în rândurile consumatorilor de carne de porc atat în mediul rural, cat şi în cel urban. În tara noastra resurgenta infestatiei se constata în cazul porcilor sacrificati în gospodariile individuale , carne de porc care nu este supusa analizei şi efectuarii examenului trichineloscopic la serviciile sanitare veterinare .Cele mai frecvente cazuri au fost depistate după sarbatorile de iarna sau dupa diferite aniversări cu mese colective la care s-au consumat produse preparate din carne de porc infestată cu Trichinella spiralis De la data diagnosticării primului caz de trichineloza la om (1868) şi până astăzi, s-au acumulat numeroase date privind ciclul biologic al agentului parazitar, căile de transmitere, receptivitatea, mijloacele terapeutice şi de profilaxie, alături de mecanismele patogenice cu particularităţile imunologice ale acestei afecţiuni larg răspandită în ţările unde se consumă carne de porc, cal, mistret sau urs.Datele statistice demonstrează ca în perioada 1963-l968 media anuală a cazurilor de trichineloză era de 79,7, iar în perioada 1969-l986 de 250-400. În anii care au urmat, a crescut neincetat asfel că în 1987 se ajunge la 538 cazuri, în 1988 la 825 cazuri, iar în 1989 la 947 cazuri. Începand cu 1990, media anuala a numărului de cazuri depăşeşte 1000 şi în

Transcript of New Microsoft Word Document.doc

Trichineloza n prezent in Romania, trichineloza continu s fac mari pagube economice i s produc numeroase i grave mbolnviri n fiecare an, n rndurile consumatorilor de carne de porc atat n mediul rural, cat i n cel urban. n tara noastra resurgenta infestatiei se constata n cazul porcilor sacrificati n gospodariile individuale , carne de porc care nu este supusa analizei i efectuarii examenului trichineloscopic la serviciile sanitare veterinare .Cele mai frecvente cazuri au fost depistate dup sarbatorile de iarna sau dupa diferite aniversri cu mese colective la care s-au consumat produse preparate din carne de porc infestat cu Trichinella spiralis De la data diagnosticrii primului caz de trichineloza la om (1868) i pn astzi, s-au acumulat numeroase date privind ciclul biologic al agentului parazitar, cile de transmitere, receptivitatea, mijloacele terapeutice i de profilaxie, alturi de mecanismele patogenice cu particularitile imunologice ale acestei afeciuni larg rspandit n rile unde se consum carne de porc, cal, mistret sau urs.Datele statistice demonstreaz ca n perioada 1963-l968 media anual a cazurilor de trichineloz era de 79,7, iar n perioada 1969-l986 de 250-400. n anii care au urmat, a crescut neincetat asfel c n 1987 se ajunge la 538 cazuri, n 1988 la 825 cazuri, iar n 1989 la 947 cazuri. ncepand cu 1990, media anuala a numrului de cazuri depete 1000 i n urmatorii ani crete de peste 3,5 ori.n intervalul 1982-1999 s-au inregistrat 20.296 mbolnaviri umane de trichineloza, din care peste 80% au aprut n perioada 1990-l999. Trebuie menionat nsa, c foarte multe din cazurile de trichineloza rmn nediagnosticate, fenomen semnalat de prof. Busila din 1964: trichineloza, boala clinic diagnosticat reprezint un procent infim din totalitatea infestrilor nediagnosticate sau cu evoluie subclinic. La animale este o certitudine faptul c parazitarea a crescut. Daca in 1992 s-au diagnosticat la porcine, trichineloscopic, 6892 cazuri, n 1993 au fost 10.540 cazuri pozitive, reprezentnd cel mai mare numr de porci cu trichineloza nregistrat vreodata n Romania ISTORIC n anul 1835, un tanar student la Medicin din Londra, n timp ce studia anatomia pe un cadavru de om, a descoperit n musculatura acestuia o sumedenie de chisturi foarte mici. n interiorul acestor misterioase formaiuni erau nite viermisori incolacii, vizibili doar la microscop, pe care un savant zoolog, Richard Owen din Londra, i-a denumit Trichina spiralis, pentru ca se asemnau cu firioare de par trichus rsucite sau spiralate. Mai tarziu, n 1895, un savant francez Railliet, pentru a evita confuzia cu numele unor insecte, le-a schimbat denumirea din Trichina spiralis n Trichinella spiralis, termen ramas valabil pana n zilele noastre. Ulterior, Trichinella spiralis a fost identificat i n alte cadavre umane, precum i n carnea de porc, cini, pisici, obolani i alte specii de animale.

n 1860, o fata din Dresda (Germania), consumnd carne de porc infestat, sa mbolnavit grav i a decedat. La necropsia cadavrului, medicul german Zenker, a gasit un numar considerabil de parazti adulti n intestin i larve n musculatur de Trichinella spiralis. Astfel, s-a dovedit ca Trichinella spiralis poate infecta atat omul, cat si diferite specii de animale.

Mult timp s-a considerat ca genul Trichinella cuprinde o singura specie Trichinella spiralis- si ca trichineloza la om si animale este provocata de aceasta unica specie. In ultimele decenii s-a conturat ideea ca genul Trichinella cuprinde patru specii surori (sibling species) sau doua specii Trichinella spiralis si Trichinella pseudospiralis prima specie Trichinella spiralis avand trei variante intraspecie:

- Trichinella spiralis domestic.

- Trichinella spiralis nelson .

-Trichinella spiralis nativa. Mai recent, unii cercetatori au considerat ca genul Trichinella cuprinde doua specii complet diferite: Trichinella spiralis si Trichinella pseudospiralis, iar in cadrul speciei Trichinella spiralis ar exista 7 subspecii sau variante notate cu siglele T1, T2, T3, T4, T5, T6, T7 si T8. Sigla T4 este rezervata pentru Trichinella pseudospiralis Specia genului Trichinellan prezent sunt recunoscute official 8 specii de Trichinella, din care trei specii (Trichinella pseudospiralis, Trichinella papuae si Trichinella zimbabwensis) nu produc capsula.

Trichinella spiralis ( numita de altfel T1 ) este rspndit n regiunile temperate ale globului i este n general asociat porcului domestic cu un grad nalt de infectivitate pentru porci, oareci i obolani.

Trichinella nativa (T2) i subspeciile sale, Trichinella T6, gsita n America de Nord, este o specie adaptata la climatul rece. Are capacitate (limitat) scazut de infecie la porci, dar este frecvent ntlnit la carnasierele slbatice uri i morsa; n plus se distinge prin rezisten la temperaturi sczute (nghe)

Trichinella britovi (T3) este ntlnit predominant (cu frecven ) la animalele salbatice, dei este gsit ocazional la porci i cai. Se gsete n regiunile temperate din Europa i Asia. Trichinella britovi i genotipurile nrudite, Trichinella T8 din Africa de Sud i Trichinella T9 din Japonia, cu cteva caracteristici intermediare cu alte specii, incluznd slaba rezisten la frig, infectivitate mrita la suine i o slab reprezentare a capsulei (larvele pot fi confundate cu speciile neincapsulate n unele cazuri).

Trichinella murelli (T5) este o specie Nord American ntlnit la animalele slbatice ocazional la cai i oameni. Are capsula, putere de infectivitate la porcii domestici, nsa reprezint un risc ridicat pentru oamenii ce consum carne de vnat

Trichinella nelsoni (T7) a fost izolat sporadic la animalele slbatice din Africa. Se caracterizeaz prin rezisten mare la temperaturi ridicate comparativ cu alte specii de Trichinella.

Trei specii de Trichinella nu formeaz capsula de colagen n musculatur i anume:

-Trichinella pseudospiralis (T4) cu o distribuie cosmopolit, a fost descoperit la psrile rpitoare, carnivore i omnivore slbatice, obolani i marsupial din Asia, America de Nord, Europa i subcontinentul Australian

-Trichinella papuae (T10) este a doua specie care nu formeaz capsula. A fost descoperit doar la porcii slbatici i la oamenii din Papua Noua Guinee. Este rezistent la congelare, are infestivitate sczut pentru porci, a fost ntalnit la o varietate de mamifere slbatice i a fost implicate n mbolnaviri la om.

Trichinella zimbabwensis (T11) a fost recent descoperit (pus in eviden) la crocodilii din cresctorie din Zimbabwe. Speciile pot infesta porcii i obolanii.

Toate speciile i genotipurile de Trichinella produc mbolnaviri la om

Particularitatile morfologice ale genului TrichinellaTrichinella spiralis este un nematode inegal calibrat, avnd partea anterioar mai subire dect cea posterioar. Corpul parazitului este compus dintr-o cavitate general bine dezvoltat i un perete musculo-membranos. n cavitatea general se gsete lichidul celomic, n care se afl dispuse organele interne.

nveliul extern este format dintr-o cuticul care conine in structura sa albumen, fibrin, substane mucoide, colagen i cheratin. Este transparent i elastic.

nveliul intern situate sub cuticula format din hypoderm. In grosimea acestuia se gsesc patru ingrosari dispuse pe toata lungimea corpului, proeminand in interior sub forma a patru cordoane (cele situate lateral se numesc cmpuri laterale, iar cele dispuse dorsal si ventral se numesc linii). Musculatura, de tip holomiar, situate sub hypoderm este la rndul ei impartita de cele patru cordoane hipodermice in patru cmpuri. Cuticula, hipodermul si musculatule formeaz peretele corpului, care delimiteaz in interior cavitatea generala in care se afla tubul digestive si organele de reproducere. Sistemul nervos este de tip ganglionar fiind format din: celule nervoase care sunt mai numeroase n partea anterioar a parazitului, iar n restul corpului n special n zona orificiului valvar si la extremitatea posterioar a corpului sunt izolate Esofagul este de tip stongiloid si este format dintr-o poriune anterioara scurta si o zona bulbar cptuita de o rsfrngere a cuticulei. Intestinul mediu continua esofagul si are prima portiune dilatata in forma de para, constituind stomacul. Masculul de Trichinella spiralisMasculul are o lungime de 1.0 1.6 mm i o grosime de 0.033 0.040 mm (circa 40 microni). n condiii de parazitism masiv, dimensiunile pot fi reduse.

Corpul are o forma cilindro-conic, mai subire la captul anterior i mai ngroat la cel posterior. La partea anterioar se afl orificiul bucal, cu un diametru de 2 microni. La ambele sexe se remarc prezena unui stilet bucal retractile, lung de 7 microni i lat de un micron.

La captul posterior, masculul prezint o pens copulatoare alcatuit din doi apendici conici, chitinoi i curbati ventral

fig.1.Mascul de Trichinell Spirallis.Aparatul reproductor, de tip tubular, este alctuit din testicul, canal deferent i vezicula seminal. Partea terminal a intestinului se unete cu poriunea terminal a veziculei seminal i creeaz canalul cloacal, care se deschide printr-un orificiu situate ntre cei doi apendici copulatori.

Testiculul este cptuit de un esut epitelial cu rol germinativ din celule reproductoare. Spermatozoizii sunt adunai n vezicula seminal care se destined mult n grosime i sunt eliminate prin orificiul cloacal. Lungime maxim a testicolului este de 653 microni, iar grosimea de 35 microni Femela de Trichinella spiralisFemela are o lungime de 2.2 4.0 mm si o grosime de 60 7- micron.

Corpul are forma cilindro-conica, fiind efilat la partea anterioara si mai gros la capatul posterior, unde se termina brusc in unghi obtuz.

Aparatul reproducator este de tip tubular si este alcatuit dintr-un singur ovar ingust, situate in apropierea orificiului anal, un oviduct scurt, uter si vagin. Ultimul se deschide in cincimea anterioara a corpului prin orificiul vulvar. Ovarul, lung de maxim 836 microni, este tapisat pe toata lungimea interna de epitelui germinativ care are rol in producerea si eliminarea ovocitelor.

fig.2.Femela de Trichinella Spirallis. Uterul prezint o dilataie numit receptacol seminal i are rol n a adposti spermatozoizii dup actul copulator. n receptacolul seminal are loc fecundaia ovocitelor i formarea oualor, din care ies larvele, care ulterior trec n canalul vaginal i apoi n exterior.

Oul are forma ovalar, fiind acoperit de o membrane extreme de fin, transparent i elastic. Practic nu are coaja, asa cum se intlnete la celelalte nematode.

Lungimea oului este cuprins ntre 15 i 20 de micron. Prezint n interiorul embrionul care se elibereaz de inveli n micri active, fiind eliminate n mediul exterior. Trichinella pseudospiralis are dimensiuni mai mici decat Trichinella spiralis : 0.6 1.03 mm la femaleCiclul evolutiv (biologi)Astfel, ciclul evolutiv la Trichinella spiralis cuprinde urmatoarele faze:

1.- Faza intestinala.

2.- Faza de migrare sau diseminare.

3.- Faza de invazie si localizare musculara.

1. Faza intestinalIn decurs de 3- 4 ore din momentul ingerrii crnii infectata cu larve sau numai a larvelor infectate, in stomacul noii gazde ncepe digerarea fibrelor muscular si a capsule ce nconjoar larva, devenind libera.

Digestia acestora are loc sub aciunea sucului gastric, si probabil si de ctre unele enzyme secretate de larva nchistata, enzyme care pot fi active sub influenta condiiilor existente in stomacul gazdei O data eliberate, larvele libere trec in intestinal subire si ptrund printre vilozitile mucoasei doudenale si jejunale astfel ca la 3 ore de la infestaie, o parte din larve se gsesc deja in epiteliul intestinal dup care ptrund si sunt cuibrite in nite formate prin fuzionarea a peste 100 de celule formnd in epiteliul intestinal un sinciiu.

Caracteristic Trichinellei spiralis este dezvoltarea ei extrem de rapida, care dureaz numai 48 de ore pana ce larva devine adult, ca apoi, in 2-3 zile sa aib loc dezvoltarea organelor reproductoare, devenind adult apt pentru reproducere.

Evoluia de la larva la adult are loc in etape, marcate prin cate un proces de nprlire de regula patru nprliri ultima nprlire avnd loc atunci cnd toate componentele organelor de reproductive sunt complet dezvoltate

Numarul de larve depuse de femela variaza in functie de gazda. Astfel la rozatoare la care femela depune 200 1600 larve. La porc pentru fiecare larva infestata administrate se produc 105 112 larve musculare.

Durata de viata este estimata intre 18-40 zile, in cazul infectiilor massive longevitatea parazitilor fiind mai mare. Se apreciaza ca dupa copulare masculii mor, fiind eliminate, femelele ramanand vii inca 4-6 saptamani. Copularea adultilor se face la 36-48 de ore dupa infectie iar la eliminarea primelor larve tinere are loc la 4-5 zile de la infectare la animale si 7 zile la om

2 Faza de migrareSe accepta existenta a doua cai de migrare a larvelor:

-Migrarea activa; prin care larvele tinere strbat peretele intestinal, trec in cavitatea abdominal si migreaz prin esutul conjunctiv spre muchii striate (fenomen variabil pentru 5% din totalul larvelor nou-nscute) dup Saule si colab;

-Migrarea pasiva; in care larvele depuse in peretele intestinului pe cale limfatica si sangvina ajung in muchii striate. Considerata ca fiind cea mai obinuita cale de diseminare ea se prezint astfel:

a. - Vasele limfatice eferente ganglionii limfatici mezenterici canalul toracic vena cava craniala atriul drept ventricululdrept artera pulmonara pulmon vena pulmonara atriul stng aorta artere capilare esut conjunctiv interfascicular (uscular) fibra musculara;

b. -Calea circulaiei sangvine intero-hepatica: vena porta-vena hepatocardiaca (sushepatica si vena cana) atriul drept etc.

c. -Peretele intestinal cavitatea peritoneala canal toracic vena cava cranial atriul drept s.a.m.d.

Migrarea larvelor nou-nascute are loc atat prin miscarile active proprii, cat si prin cele limfohemodinamica, pana ajung sa se localizeze in muschii striate ai noii gazed, dar indifferent de calea de migrare a larvelor, atriul drept reprezinta o etapa obligatoriu si invariabil. 3.0 Stadiul de invazie muscularaMiscarile proprii ale larvelor si preluarea lor pe cale limfohemodinamica le asigura acestora posibilitatea de a ajunge in final in locurile de asezare definitiva, reprezentate de musculature striata.

O data ajunse aici, cu ajutorul stiletului bucal, dar si cu participarea unor enzyme histolitice se insinueaza sub sarcolema, in lungul fibrelor muscular.

Aparitia larvelor in musculature se poate petrece intre a sasea zi pana la a optsprezecea zi de infectie, si determina organismul astfel parazitat o stare de miozita acuta.

Larvele tinere care nu reusesc sa penetreze sarcolema fibrei muscular, ca si cele care se localizeaza in alte tesuturi si organe si nu reusesc sa se incapsuleze, mor si sunt distruse prin procesele de aparare locala a gazdelor Larvele L1 ajunse in fibra muscular incep sa determine modificari morfopatologice concomitent cu dezvoltarea lor, asa incat, in a 10-a zi de la infectare lungimea lor este de 450 de micron si diametrul 17-20 microni, la 17 zile organelle de reproducere ajung la 204 microni, putandu-se deosebi sexele.

3.1 Stadiul de spiralareIn a 17-a zi de la infectie larva se curbeaza sub form literei U, devine rezistenta la digestia peptica si este infectanta.

Dupa 30 de zile, larvele capata o lungime de 10000 de micron si o grosime de 35 de microni, procesul de spiralare avansand astfel incat intre a 21-a si a 35-a zi de la infectare, larva prezinta aspectul unui tirbuson si este rasucita de doua ori si jumatate.

Examenul trichineloscopic efectuat, depisteaza greu infectia, deoarececomponenta musculara si larva nu au un contrast evident, larvele putand parasi fibra musculara si trece in zonele de suc de carne, unde pot produce miscari de rasucire si incolacire. 3.2 Stadiul de incapsulare La 28-30 de zile de la infectare, actiunea patogena a larvei la locul de cantonare este exprimata printr-un process inflamator subacut.

Acest process de inchistare se realizeaza in 3 7 saptamani, depinzand de factori legati de parazit, ca si de gazda Chistul de Trichinella spiralis are forma clasica ovalar alungita, cu cate un tubercul la cei doi poli, conferindu-i aspect de lamaie. Marele ax este dispus invariabil in lungul fibrelor musculare. Lungimea chistului este cuprinsa intre 400 700 microni, iar latimea, la mijlocul chistului este cuprinsa intre 250 300 microni.Dimensiunile si forma chisturilor variaza in fnctie de regiunea anatomica in care se afla muschiul parazitat, precum si de specia care este gazda Atat la om cat si la animale, infestarea se poate realize cu doze mici de larve: 50 75 larve pentru om, 40 50 larve pentru porc, 15 20 larve pentru carnasiere, 2 3 larve pentru un cobia.3.3 Stadiul de calcificare

Calcificarea chisturilor de Trichinella spirali este un proces specific granuloamelor parazitate si consta in depunerea srurilor de calciu pe chistul cu larva.

Calcificarea chisturilor de Trichinella spirali este un fenomen tipic, in sensul ca depunerile de sruri de calciu ncep la poli si continua spre central chistului, fiind regresiv in timp comstatandu-se decalcificarea chisturilor si apoi resorbia acestora

Dup Gh. Olteana calcificarea incepe la 5 6 luni,iar dup 7 luni este de 1%, dupa 12 luni 30%, iar dupa 18 24 luni este complete.

4 Factori Determinani

Dup cum am vazut , procesul epidemiologic cuprinde trei factori determinani, obligatorii, lipsa unuia dintre acetia ducnd la ntreruperea lanului epidemiologic:

1 -Sursa de contaminare

2 -Calea de transmitere

3 -Receptivitatea La acetia se aduga factorii favorizani, facultatea

4.1 Sure de contaminare:

Rezervorul principal si permanent al trichinelozei il formeaza animalele de camp si de padure, la care, mai ales la unele specii carnivore (lup, vulpe, caine Enot, pisica salbatica), frecventa trichinelozei depaseste 20%. Omul se poate infecta direct si prin consumul carnii animalelor salbatice infectate in diferite variante (specii) de Trichinella: prin carne de mistret infectat cu Trichinella spiralis, prin carne de urs polar infectata cu Trichinella nativa sau prin carne de porci salbatici africani infectati cu Trichinella nelsoni descrierea unui caz de infectie naturala la om si rezultatele experientelor pe maimute demonstreaza ca omul este sensibil, de asemenea la Trichinella pseudospiralis (F. von Knapen, N. Kocieka, J.H. Franchimont, 1981, Kocieka si colab., 1981, Teppema J. S. si colab., 1981) (98,194).

Porcul si sobolanul au constituit si constituie verigile principale ale lantului epidemio-epizootologic al trichinelozei in etapa actuala in Romnia. 4.2 Calea de transmitere Contaminate se realizeaz pe cale bucal, prin ingerarea musculaturii cu chisturi sau a viscerelor cu larve infestate.Omul se poate infecta direct si prin consumul carnii animalelor salbatice amintite anterior la suresele de contaminare. La animale, contaminarea se realizeaza in acelasi mod, in plus, prin consumul viscerelor, subproduselor de abator, cadavrelor cu chisturi sau larve infestante, coleoptere sau larve de muscide ce pot fi rezervor de larve, prin coprofagie sau canibalism.

Infestatia se poate realiza si pe cale placentara (daca infestatia se produce in perioada de gestatie) sau pe cale galactogena4.3 Receptivitate.Fa de Trichnella este receptiv omul si cele mai multe animale domestice si salbatice. De regula sunt receptive la acest parazit animalele carnivore si omnivore : Porc domestic, cine, lup, vulpea, pisica domestica, etc.4.4 Factori favorizanti. n cazul porcului, infestatia este favorizata de administrarea de resturi de abator neprelucrate corespunzator si de prezenta sobolanilor in unitatile de crestere. La cal, un rol posibil il are alimentatia cu deseuri crude de la abatoarele de porcine.

n ceea ce priveste infestarea la om factorii favorizanti sunt reprezentati dupa cum urmeaza :

4.4.1 Factorii economico sociali Condiiile economico sociale din tara noastr in aceasta perioada permit dezvoltarea unui comer ce de multe ori nu poate fi controlat, astfel incot pe masa consumatorului pot ajunge produse de o calitate ndoielnica, riscul de mbolnvire existnd astfel in permanent. 4.4.2 Factorii cultural religioi Trichineloza nregistreaz la noi o incidenta sezoniera, cu un vrf maxim in lunile de iarna si de inceput de primvara.4.4.3Factorii igienico sanitariTrichineloza fiind o boala cu transmitere digestiva, orice neglijenta sau ignorare a normelor igienice duce la o cretere a riscului de mbolnvire.

Pe langa efectuarea examenului trichineloscopic, nu trebuie sa se uite nici splarea vegetalelor nainte de consum, mai ales daca acestea provin din grdini in care roztoarele si porcinele au acces.

4.5. Tabloul clinic

Spre deosebire de om, la animalele receptive si in special la porc, semnele clinice sunt slab evidentiate. Acestea tolereaza infestatia cu Trichinella spiralis foarte bine, boala clinica nefiind diagnosticata in termen . In infestatii experimentale se observa, in faza intestinala: enterita, diaree, abdominalgii, abdomen dur, supt, dureros la palpatie, febra, anorexie si polidipsie, eosinofilie, nerealizarea sporului in greutate, mai ales in infestatii massive. Infestaiile masive permit inregistrarea semnelor clinice, incadrabile intr-un tablou cu doua faze succesive:

-faza intestinala se produce la 3-5 zile de la infestatie si se manifesta ca o enteroperitonita, cu diaree abundenta, uneori hemoragica, dureri abdominale, inapetenta, hipertermie si prostratie. Simptomele evolueaza 2-3 saptamani dupa care se atenueaza;

-faza musculara debuteaza in jurul celei de-a 15-a zi de la infestatie si se manifesta cu dureri si contractii musculare, mai ales la maseteri, masticatie dificila, tulburari locomotorii, mers incet si rigid, prurit, hipertermie, polidipsie, anorexie, edemul capului, prostratie, alteratii vizuale, atoxic.4.6. Modificari anatomopatologiceLeziunile sunt diferite in functie de fazele dezvoltarii trichinelelor:- in faza intestinala - se intalneste enterita catarala acuta, mucoasa edematiata, uneori hemoragica, fara ulceratii, precum si prezenta viermilor adulti, greu vizibili cu ochiul liber ( femelele stau infundate in mucoasa);- in faza musculara leziunile nu sunt vizibile cu ochiul liber, in infestatii masive apare coloratia cenusie a muschilor foarte puternic parazitati, in cazul leziunilor vechi si calcifiate, apar puncte fine alburii. Chisturile sunt mici si albe, cu forma de lamaie, cu dimensiuni de 300-800/200-400 microm/medie 400/200 microm, dispuse in lungul fibrelor, au perete conjunctiv mai mult sau mai putin stratificat, ingrosat la poli, la nivelul carora se gasesc doua mase mici de grasime.

5. Diagnostic La animalele in viata - este imposibil sa se stabileasca diagnostoicul pe baza examenului clinic S-au facut examene de depistare a trichinelozei la animalul in viata prin recoltarea (examen biopsic) a 10-20 grame carne de la baza limbii (metoda Gh. Cristea); examinarea muschiului cremaster cu ocazia castrarii vierilor; examinarea a 1-2 grame muschi abdominal cu ocazia castrarii scroafelor5.1 Examenul trichineloscopic. La sacrificare ,examenul trichineloscopic indiferent de metoda care se aplic ,urmarete depistarea crnurilor purttoare de larve infestante deoarece numai examenul organoleptic al crnii nu este suficient pentru depistare.

Diagnosticul trichineloscopic s-a divesrsificat treptat ajungnd n prezent fie cunoscute i respective sistematizate mai multe metode:

-metoda compresie-metoda considerate clasic ,introdus nc de la nceput n practica de laborator i care cu toate imperfeciunile a rmas i n prezent metoda de referin.-metoda prin digestive artificial

introdus n practic mai recent asigur un diagnostic cert de 100%.

-metode serologice-microprecipitare cu larve,dubl difuzare n gel cu apgar,RFC,imuno fluorescen indirect, ELISA, intradermoreacia.etc. Sunt metode ce se utilizeaz mai ales pe animalul viu

5.2.2. Diagnosticul trichineloscopic prin compresie

Principiul ce st la baza metodei de examen trichineloscopic prin compresie este prelevarea de esut muscular de examinat, a unor fragmente ce se preseaz ntre doua lame de sticla devenind astfel transparente i posibil de examinat la trichineloscop. Categoriile de crnuri supuse de regul examenului trichineloscopic sunt urmtoarele:

-crnuri calde sau proaspat refrigerate.

-crnuri venite din alte localiti i care nu au fost examinate pentru trichineloza.

-crnuri congelate sau conservate i prin alte metode decat prin frig(srare,afumare etc)

-crnuri tocate de porcine.

-crnuri de vnat (mistre,urs) i alte specii potenial trichinelogene(cal,nutria..etc).

Examenul trichineloscopic prin compresie presupune realizarea i respectarea urmtoarelor patru etape absolute obligatorii:

-identificarea crnurilor(carcase,buci etc) i recoltarea de probe semnificative.

- etalarea i pregtirea cmpurilor pe compresor.

-examinarea metodic a cmpurilor cu apartura corespunzatoare.

-marcarea crnurilor examinate i aplicarea msurilor ce se impun n urma examinrii.

Aparatura:-trichineloscop cu lampa cu incandescenta si cu o putere de marire de 50-80 pana la 100 de ori;

-compresor, constituit din doua placute de sticla care se pot presa una de alta, lama inferioara fiind divizata in 24 de campuri egale;

-foarfece mici curbe;

-o pensa mica;

-recipiente mici numerotate, destinate colectarii probelor;

-pipete;

-o sticla continand acid acetic si una continand solutie de hidroxid de sodiu pentru clarificare in caz de calcificare eventuala sau pentru a inmuia carnea uscata.

Recoltarea probelor.Din carcasa intrega se recolteaza cel putin o proba de aproximativ 15-20 grame din fiecare pilier diafragmatic din apropierea partii tendinoase.

Daca nu exista decat un pilier diafragmatic, se recolteaza din acesta doua probe.

In absenta pilierilor diafragmatici, se recolteaza doua probe, de aceeasi marime, din partea musculara a diafragmei situate in apropierea coastelor sau a sternului, din musculature limbii, din muschii maseteri sau din muschii abdominali.

In cazul pieselor din carne: din fiecare piesa se recolteaza, din locuri diferite, din apropierea oaselor sau tendoanelor, 3 probe de muschi scheletici fara grasime si, pe cat posibil, de marime corespunzatoare

6.Tratamentul Aplicarea tratamentelor, chiar reducerea in mare masura prevalenta cazurilor pozitive nu exclude obligatitivitatea controlului, sub raportul trichinelozei, a animalelor la sacrificat Dintre schemele terapeutice experimentate, se amintesc:

-Albendazol, 20 mg/kg corp, per os, administrat 15 zile consecutiv;

-Albendazol, 20 mg/kg corp + Levamisol, 3-4 mg/kg corp, per os, repetat la 7 zile, de mai multe ori;

-Albendazol, 20 mg/kg corp, per os + Ibuprofen (inhibitor al ciclooxigenazei), 10 mg/kg corp, 6 zile consecutiv;

-, 20 mg/kg corp, timp de 10 zile;

-, 20 mg/kg corp, asociat cu hialuronidaza, repetat de 10 ori, la intervale de 48 ore;

-Oxfendazol, 10 mg/kg corp, 15 zile consecutive;

-Avermectinele, 0,3 mg/kg corp, la 14-21 zile p.i., au eficacitate de 84,13% si 82,77%.