ARTA SI ARHITECTURA IN ANTICHITATE 1.Arta si arhitectura in Orientul Antic Arta Egiptului anticcuprindepictura,sculpturaiarhitecturadezvoltate de civilizaia din valeaNiluluidin timpurilepreistorice(c. 5.000 .Hr.) pn n momentul cuceririiromane(31 .Hr.).Egiptul antica cunoscut continuitatea istoric cea mai durabila dintre toate civilizaiile mediteraneene aleantichitii. Condiia geografic (regiune izolat datorit zonei deerturilor i unificat prin intermediul Nilului), opacitatea fa de influenele culturale exterioare, toate acestea au dat natere unui stil artistic specific, caracterizat prin continuitate.Caracterul religiosCa parte component a civilizaiei egiptene, n toate formele sale, arta Egiptului antic este consacrat n primul rndfaraonului, glorificrii acestuia, considerat urma al zeilor, i are un profund caracter religios i funerar.nca de la nceput, credina egiptean n viaa de dup moarte impune ca cei decedai s fie nmormntai alturi de bunuri materiale, n sperana c acestea i vor fi necesare n lumea de dincolo. Respectnd cu strictee canoanele impuse dereligie, aceasta art a evoluat ncet, fr transformri spectaculoase.SimbolisticaSimbolistica joac un rol important.Faraoniierau reprezentai deinnd nsemnele puterii. Culorile folosite sunt expresive: pielea roie este specific personajelor tinere, cea galben este utilizat pentru femeile de vrsta mijlocie care nu lucrau n aer liber. Semnificaia culorilor era n primul rnd religioas: Roul: era o culoare negativ, aceasta fiind culoarea zeuluiSeth, zeul deertului lipsit de via i de acea zeul morii, al rului i totodat al dezordinii. Verdele: culoarea vieii vegetale i de aceea culoarea bucuriei i tinereii; era nchinat zeuluiOsiris, zeu al renvierii i a nemuririi ce stpnea lumea de dincolo. Negrul: era culoarea pmntului fertil al Nilului fluviu, care, prin revrsrile sale, asigura "renvierea" venic a Egiptului an dup an i garanta puterea i prosperitatea rii. Albastrul: era culoarea cerului i a zeului acestuia,Amon. Galbenul: reprezenta aurul, un material preios simbol al nemuririi zeilor i de aceea avea un caracter sacru, el fiind destinat numai reprezentrilor zeilor i faraonilor. Albul: simbol al puritii i bucuriei, era culoarea coroanei Egiptului de Jos.De asemenea se utilizau simboluri stereotipe pentru reprezentarea persoanelor de origine strin.

.Arhitectura in Mesopotamia narhitectur, ca material de construcie, se utilizacrmidanears. S-au construit palate nconjurate de ziduri de aprare, intrarea fcndu-se pe rampe, dar interiorul cetii oferea toate condiiile de trai (ap, hran). Ca inovaie,mesopotamieniiau realizat palatul tipziguratce avea form depiramiddar n trepte, unde la ultimul etaj se afla un observator, treptele fiind colorate n diferite tonuri.Arhitectura sumero-akkadianaCele mai vechi monumente de arta din sudul Mesopotamiei,care s-au pastrat, dateaza de la nceputul mileniului IV .e.n. (statuete de lut,vase pictate).n arta statuluisumer, rolul de frunte l-a jucat arhitectura, principalul material de constructie fiind caramida cruda, mai rar arsa. Edificiile se naltau pe un val artificial, pentru a fi izolate de solul umed; acest procedeu de constructie a devenit caracteristic si arhitecturii de mai trziu dinAsiaanterioara.Cladirile aveau, de obicei, un plan dreptunghiular, iar principala parte a caselor sumeriene era curtea interioara, descoperita, n jurul careia se dezvoltau ncaperile de locuit.Tipul de plan format n aceasta epoca a stat la baza aproape tuturor constructiilor din sudul Mesopotamiei.Templul de la El-Obeid, nchinat zietei fertilitatii, Ninhursag, poate servi drept model de arhitectura monumentala sumeriana. Peretii soclului n terasa si ai sanctuarului erau prevazuti cu rezalituri verticale.n arhitectura templului s-au folosit coloanele ncrustate cu piatra colorata si cu sidef,iar decoratia edificiului prezenta,pe lnga ncrustarea peretilor, sculptura din lemn acoperita cu foi de arama batuta si frize n mosaic, din sidef si ardezie.Mozaicul si sculptura n arama completau n mod organic arhitectura templuluiArta din perioada akkadiana se distinge prin tendinta de a reda ntr-un mod mai verific fenomenele din lumea reala. Cea mai buna opera de arta akkadiana, cel putin originala, este "Stela biruintei regelui Naram-Sin", care povesteste despre victoria acestuia asupra triburilor muntene. Trasatura de stil distinctiva, noua si fundamentala, a acestei stele, o constituie unitatea si claritatea compozitiei.Sapaturile de la Ur, care la sfrsitul mileniului III.e.n. era capitala statului si avea o populatie numeroasa, permit formarea unei idei asupra aspectului unui oras Sumerian din perioada de formare a monarhiei despotnice sclavagiste. n centrul lui se afla cetatea, n care erau centrate palatul, principalele temple si cladiri oficiale, iar mprejur se dezvolta orasul, aparat cu ziduri si cu un mare val. Deosebit de interesant esteziguratuldinUrcare domina orasul.

.Arhitectura in Egipt ArhitecturaEgiptului antic, una dintre cele mai influente civilizaii de-a lungul istoriei, a dezvoltat o gam larg de diverse structuri i marile monumente arhitecturale de-a lungulNilului, dintre cele mai mari i faimoase suntMarea Piramid din GizaiSfinxul de la Giza. Relaia complex care este creat ntre arhitectur i clim este originea acestei discuii. Deertul a influenat cultura arab, precum i arhitectura sa.Egiptul are un climat deertic, clduros i secetos, rezultat din faptul c ara este localizat ntr-o fie tropical-desertic din nordul Africii. Un deficit extrem de ap afecteaz peisajul. Vegetaia i agricultura sunt posibile numai n imediata apropiere a zonelor umede rare climatice. Cairo, plasat la 30 latitudine nordic i 31 longitudine estic, prevede clima deertic, cu valori tipice nordului Egiptului, extrem de uscat, cu precipitaii rare numai n semestrul de iarn i doar pentru cteva zile. Condiiile climatice ale acestor zone, n fapt, au determinat includerea unor tehnici pasive, specific, de control al climei, care, n trecut, au favorizat un confort mai bun termic interiorului caselor. Arhitectura la egipteni are character religios.Piramidele sunt monumente funerare care adapostesc corpul faraonului introdul in sartofac din piatra.Trupul faraonului este mumificat.camera mortuala adaposteste sartofagul si ofrandele(bijuterii,mobilier scump,obiecte de cult).piramida este construita la interior din blocuri de granit si ultimul invelis este din blocuri de piatra din calcar. In complexul mortual de la El Gyzeh exista peste 30 de piramide. Mormintele=mostabale Mostabale=loc de popor spre taramul lui Osiris.Cele mai importante piramide sunt ale lui Keops,Mikerinos,Kefrem.Templele sunt plasate in locurile Luxor si Carnac.Piramida lui Keops are 138 merti inaltime si latura bazei 237 metri.

Pictura si sculptura in EgiptPicturaRelieful care decoreaz pereii mormintelor, templelor sau coloanelor este nlocuit treptat de pictura mural. Se practic tehnica frescei, iar scenele sunt aezate n frize pe toat suprafaa peretelui, de la sol la tavan. Tematica este foarte bogat, de la scene din viaa cotidian (petreceri, dansuri, ntreceri sportive) pn la ritualuri de cult sau de nmormntare.

n perioada Regatului de Mijloc se observ apariia unor elemente simbolice sau magice i diversificarea paletei cromatice, folosindu-se, pe lng culorile primare, complementarele, contrastele de nchis-deschis i griurile colorate. n perioada Regatului Nou, cnd fresca ocup locul dominant n decorarea templelor, mormintelor i palatelor, se observ o modificare a culorilor care devin mai transparente, chiar nuanate, ceea ce confer o picturalitate nemaintlnit pn acum.

SculpturaSculptura se manifest sub forma basoreliefului, altoreliefului i a statuilor. Canoanele impuse de religie i de cultul morilor erau:

hieratismul: lipsa de expresivitate a chipurilor i reprezentarea static a trupurilor. Personajele au brbia uor ridicat, calota cranian lsat pe spate, ochii mrii i privirea ndreptat la infinit. Acest calm, linite i lips de expresivitate simbolizeaz detaarea personajelor de viaa pmntean i ateptarea judecii zeilor care s le confere dreptul la nemurire dup cntrirea faptelor bune i rele.frontalismul: vederea din fa, frontal, a personajelor, care sunt reprezentate simetric.supradimensionarea: zeii i faraonii sunt redai supradimensionai fa de celelalte personaje, pentru a se sublinia puterea i caracterul lor sacru.Nu numai zeitile, ci i faraonii aveau reprezentri statuare. Astfel de statui erau ct mai masive, monumentale, deoarece se considera c aduc via venic faraonilor reprezentai i permit supuilor s i vad n form fizic.

Printre capodoperele sculpturii egiptene se numr: marele Sfinx de la Gizeh (capul faraonului Kefren), statuia lui Kefren, prinul Rahotep i soia sa, scribul, statuile faraonului Ramses al II-lea, masca de aur a lui Tutankamon i cele patru statui gigantice (20 m) din faa templului de la Abu Simbel.

2.Arta si arhitectura in Grecia Antica nceputuriChiar i nainte de sosirea primilor greci n zon, Insulele Ciclade din Marea Egee produceau opere de art remarcabil de fin echilibrate i statuete albe, din marmur. Sculptura semiabstract din secolul XX este marcat de asemnarea cu cea antic.

O influen de lung durat a avut civilizaia minoic din Creta. Frescele luminoase, decorative ale cretanilor, olritul i podoabele metalice au fost adoptate i imitate de populaii vorbitoare de limba greac, care s-au aezat pe pmntul grecesc, n aproximativ secolul XX .Hr. n zilele noastre, aceast civilizaie se numete micenian, dup un ora din nordul Greciei, Micene, unde au fost descoperite mti de aur care acopereau feele conductorilor sau regilor mori.

Micenienii erau mai rzboinici dect cretanii i curnd au ajuns s-i dezvolte un stil propriu, cu reprezentri ale rzboiului i ale scenelor de vntoare, care erau desenate i imprimate pe cupe de aur sau pe sbii de bronz. Cldirile care au supravieuit sunt cavouri mari i mari citadele, cum ar fi cele din Micene i Tirint, compuse din blocuri masive de piatr care erau aezate laolalt

Arhitectura greaca s-a constituit si s-a dezvoltat conditionata de anumiti factori cu actiune largacare i-au determinat tendintele majore, definitorii:- o configuratie geografica particulara care a situat teritoriul grec la confluenta unor vechi siprestigioase culturi; contactele realizate cu alte civilizatii au permis omului grec o deschidere aorizonturilor; arhitectura s-a imbogatit prin cunoasterea si asimilarea ,cu un acut simt selectiv, a unorexperiente si idei constructive;- existenta, pe acelasi teritoriu a unor traditii prehelenice care au furnizat modele si experientearhitecturale elaborate intr-un spirit nou, marcand insa un proces de continuitate;- o comanda sociala specifica; arhitectura greaca s-a constituit ca un instrument al comunitatiiumane libere careia trebuia sa-i asigure cadrul material al existentei si sa-I afirme presigiul;- o inclinatie proprie lumii elene carte armonie, echilibru, simtul masurii, evitarea exceselor;evolutia arhitecturii a stat sub semnul perfectionarilor lente nu al modificarilor spectaculoase iar ingeneza formelor sale a interevenit in mod constant raportatrea la scara umana in detrimentulmonumentalizarii abstracte;- un simt al naturii profund ancorat in mentalitatile lumii grecesti care a condus catre oconsecventa raportare a arhitecturii la mediul inconjurator, la stabilirea unei relatii intime,neantagonizarea intre creatia omului si cea naturala;- un pronuntat individualism al omului grec sursa a varietatii formelor, a refuzului uniformizariirezolvarilor, in conditiile mentinerii unui caracter unitar al arhitecturii. Cu picturi se decorau interioarele. Se fceau i tablouri portabile, care se expuneau ntr-o sal cu iruri lungi de coloane, numit Pynacles. De aici vine denumirea de pinacoteca, folosit n toat lumea (o cldire cu sli mari unde se expun tablouri spre a fi vzute de public).

Studiul picturii greceti din aceast perioad este realizat n baza vestigiilor picturale de pe ceramic. O prim clasificare a ceramicii greceti este realizat de Eduard Gerhard (1831) n lucrarea Raporto volcente. n baza studiilor sale i a altora de la sfritul sec. XIX i pn la jumtatea sec. XX, n privina cronologiei ceramicii greceti, datorate picturii, s-a ajuns la urmtoarea clasificare general a stilurilor:

1. Stilul geometric (sfritul sec. XI mijlocul sec. VIII . Chr.);2. Stilul orientalizant (mijlocul sec. VIII sfritul sec. VII . Chr.);3. Stilul figurilor negre i stilul figurilor roii, care au evoluat n paralel n arhaicul trziu. Sculptura este semnificativa pentru arta greaca.Cele mai utilizate teme sunt: chipul uman ,zei si zeite si deasemenea reprezentarea invingatorilor de la diverse intreceri sportive.In perioada clasica se atinge punctul maxim al evolutiei sculpturii.In aceasta perioada se stabilesc canoanele de frumusete si perfectiune .Dar ele nu presupun blocarea libertatii artistului si supunerea lui neconditionata in fata regurilor rigide .O data cu victoria greciilor asupra persilor ,arta greaca si sculptura exprima emotia colectiva ,civila si religioasa al intregii cetati.Victoria de la Samotrace si Discoblolul(aruncatorul de disc) dovedesc observarea foarte atenta a corpului uman si crearea unor opere armonioase, pline de dinamism,forta si seninatate .In acelasi timp ,in statuiile grecesti in aceasta perioada figura umana este idelizata ,ele reprezinta frumusetea sau omul perfect(,,omul-zeu").Moscoforul reprezinta un om care duce in spate un vitel.Expresia chipului linistit ,cu zambetul pe buze nu sugereaza efortul depus ,ramanand complet lipsit de expresivitate.Statuia lui Poseidon zeul este reprezentat printr-un nud de barbat puternic ,matur surprins in momentul aruncarii tridentului(furcii).Laocoon grupul statuar infatiseaza suferinta preotului Laocoon pedepsit de zeita Athena,protectoarea grecilor, pentru ca s-a opus introducerii calului in cetatea Troiei .Sculptura a devenit simbolul tragediei traite de preot, sugerandu-se ultimele momente din viata.

3.Arta s arhitectura in Roma Antica