New Microsoft Office Word Document

34
1 CARPATII GEOLOGIA CARPAŢILOR Din punct de vedere geologic împărţirea pe ramuri a Carpaţilor diferă de cea geografică. Astfel, Carpaţii Orientali se întind de la graniţa de nord cu Ucraina până la Valea Dâmboviţei (incluzând aşadar şi munţii Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Rucăr – Bran şi chiar o parte din Munţii Iezer); Carpaţii Meridionali se desfăşoară de la valea Dâmboviţei (mai exact de la Munţii Iezer) până la valea Dunării (incluzând şi Munţii Poiana Ruscă şi pe cei ai Banatului integral). La aceste două ramuri se adaugă Munţii Apuseni, ca unitate distinctă. În Carpaţii Orientali (în sens geografic), caracteristică este dispunerea rocilor în fâşii longitudinale orientate nord – sud: roci vulcanice în vest, roci metamorfice acoperite din loc în loc de petice sedimentare mezozoice – în fâşia centrală, roci sedimentare cutate (fliş) – în fâşia estică (menţionăm că fâşia vulcanică lipseşte în sudul Orientalilor). Munţii vulcanici, aşa cum menţionam anterior, se grupează pe latura de vest a Carpaţilor Orientali. Pornind de la nord spre sud, aceştia sunt: Oaş, Igniş, Gutâi, Lăpuş, Călimani, Gurghiu, Harghita, la care se adaugă munţii sedimentaro – vulcanici Ţibleş şi Bârgău, plus un crâmpei de bazalte în Munţii Perşani. Cei din grupa nordică sunt ceva mai vechi (miocen, adică 25 – 6 milioane ani), în timp ce Călimanii, Gurghiul şi Harghita sunt mai tineri (pliocen, adică 6 – 2 M.A.), iar bazaltele din Perşani sunt cuaternare (sub 2 M.A.). Ca urmare, aparatele vulcanice (conurile) sunt încă relativ bine conservate în grupa centrală şi mult mai erodate în cea nordică. Aparatele vulcanice din Carpaţii Orientali sunt în general de tip stratovulcan (V. Mutihac, 1990), adică alcătuite dintr-o succesiune de lave şi piroclastite (lavele sunt rezultatul erupţiilor liniştite, sub formă de curgeri, în timp ce piroclastitele sunt rezultatul unor erupţii explozive, cu expulzare de cenuşă, bombe, lapili). Ca roci predomină andezitele, urmate de dacite şi riolite, fie sub forma lavelor consolidate, fie sub forma piroclastitelor. Mai trebuie menţionat că edificiul vulcanic propriu – zis (stratovulcanii), stă pe o structură mai veche, mixtă (vulcano – sedimentară), formată la începutul miocenului (sunt aşa numitele aglomerate vulcanice, adică nişte conglomerate alcătuite din galeţi constituiţi din roci vulcanice). Structura vulcano – sedimentară este rezultatul distrugerii de către reţeaua hidrografică a unor aparate vulcanice primare, create la debutul vulcanismului neogen în Carpaţii Orientali şi este dezvoltată mai ales la vest de munţii Călimani, Gurghiu şi Harghita şi în Depresiunea Giurgeului. Munţii Ţibleş şi Bârgău (sedimentaro – vulcanici) sunt alcătuiţi din roci sedimentare paleogene (acum 65 – 25 M.A.) străpunse de veniri de lave mai recente (miocene = 25 – 6 M.A.), care au generat unele aparate vulcanice dar şi corpuri subvulcanice (neck – uri, dyke – uri, sill – uri). Munţii alcătuiţi predominant din roci metamorfice din Carpaţii Orientali sunt: Rodnei, Maramureşului, Suhard, versantul vestic al Obcinei Mestecănişului, Rarău, Giumalău, Bistriţei, Giurgeului, Hăghimaş. Din punct de vedere geologic, aceşti munţi formează aşa – numita zonă cristalino – mezozoică. Se numeşte astfel, deoarece este alcătuită din roci cristaline sau metamorfice (foarte vechi – proterozoic, paleozoic, adică acum 800 – 230 M.A.) şi roci sedimentare mezozoice (acum 230 – 65 M.A.), care stau peste cele dintâi, pe care local le acoperă pe suprafeţe mai mari sau mai mici. Rocile metamorfice sunt: epimetamorfice (mai slab metamorfozate – filite, şisturi sericitoase, şisturi cloritoase, cuarţite, calcare cristaline) şi mezometamorfice (mai puternic metamorfozate – gnaise, micaşisturi, amfibolite). Rocile sedimentare mezozoice ce stau pe cristalin sunt pe suprafeţe mai mari în masivele Rarău şi Hăghimaş, unde formează aşa –

description

New Microsoft Office Word Document

Transcript of New Microsoft Office Word Document

1

CARPATIIGEOLOGIA CARPAILOR Din punct de vedere geologic mprirea pe ramuri a Carpailor difer de cea geografic. Astfel, Carpaii Orientali se ntind de la grania de nord cu Ucraina pn la Valea Dmboviei (incluznd aadar i munii Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Rucr Bran i chiar o parte din Munii Iezer); Carpaii Meridionali se desfoar de la valea Dmboviei (mai exact de la Munii Iezer) pn la valea Dunrii (incluznd i Munii Poiana Rusc i pe cei ai Banatului integral). La aceste dou ramuri se adaug Munii Apuseni, ca unitate distinct. nCarpaii Orientali(n sens geografic), caracteristic este dispunerea rocilor n fii longitudinale orientate nord sud: roci vulcanice n vest, roci metamorfice acoperite din loc n loc de petice sedimentare mezozoice n fia central, roci sedimentare cutate (fli) n fia estic (menionm c fia vulcanic lipsete n sudul Orientalilor).Munii vulcanici, aa cum menionam anterior, se grupeaz pe latura de vest a Carpailor Orientali. Pornind de la nord spre sud, acetia sunt: Oa, Igni, Guti, Lpu, Climani, Gurghiu, Harghita, la care se adaugmunii sedimentaro vulcaniciible i Brgu, plus un crmpei de bazalte n Munii Perani. Cei din grupa nordic sunt ceva mai vechi (miocen, adic 25 6 milioane ani), n timp ce Climanii, Gurghiul i Harghita sunt mai tineri (pliocen, adic 6 2 M.A.), iar bazaltele din Perani sunt cuaternare (sub 2 M.A.). Ca urmare, aparatele vulcanice (conurile) sunt nc relativ bine conservate n grupa central i mult mai erodate n cea nordic. Aparatele vulcanice din Carpaii Orientali sunt n general de tipstratovulcan(V. Mutihac, 1990), adic alctuite dintr-o succesiune de lave i piroclastite (lavele sunt rezultatul erupiilor linitite, sub form de curgeri, n timp ce piroclastitele sunt rezultatul unor erupii explozive, cu expulzare de cenu, bombe, lapili). Ca roci predominandezitele, urmate dedaciteiriolite, fie sub forma lavelor consolidate, fie sub forma piroclastitelor. Mai trebuie menionat c edificiul vulcanic propriu zis (stratovulcanii), st pe ostructur mai veche, mixt (vulcano sedimentar),format la nceputul miocenului (sunt aa numiteleaglomerate vulcanice,adic nite conglomerate alctuite din galei constituii din roci vulcanice).Structura vulcano sedimentareste rezultatul distrugerii de ctre reeaua hidrografic a unor aparate vulcanice primare, create la debutul vulcanismului neogen n Carpaii Orientali i este dezvoltat mai ales la vest de munii Climani, Gurghiu i Harghita i n Depresiunea Giurgeului.Muniiible i Brgu(sedimentaro vulcanici)sunt alctuii dinroci sedimentare paleogene(acum 65 25 M.A.) strpunse deveniri de lavemai recente (miocene = 25 6 M.A.), care au generat unele aparate vulcanice dar icorpuri subvulcanice (neck uri, dyke uri, sill uri).Munii alctuii predominant din roci metamorficedin Carpaii Orientali sunt: Rodnei, Maramureului, Suhard, versantul vestic al Obcinei Mestecniului, Raru, Giumalu, Bistriei, Giurgeului, Hghima. Din punct de vedere geologic, aceti muni formeaz aa numitazon cristalino mezozoic. Se numete astfel, deoarece este alctuit din roci cristaline sau metamorfice (foarte vechi proterozoic, paleozoic, adic acum 800 230 M.A.) i roci sedimentare mezozoice (acum 230 65 M.A.), care stau peste cele dinti, pe care local le acoper pe suprafee mai mari sau mai mici.Rocile metamorficesunt: epimetamorfice (mai slab metamorfozate filite, isturi sericitoase, isturi cloritoase, cuarite, calcare cristaline) i mezometamorfice (mai puternic metamorfozate gnaise, micaisturi, amfibolite).Rocile sedimentare mezozoicece stau pe cristalin sunt pe suprafee mai mari n masivele Raru i Hghima, unde formeaz aa numitul sinclinal marginal extern (C. Grasu i colab., 1995) i sunt dominant calcare i dolomite (Pietrele Doamnei din Raru, Cheile Bicazului din Hghima sunt formate pe astfel de roci). Nite cciuli din roci de acest fel care stau pe cristalin din loc n loc se ntlnesc n munii Maramureului, Bistriei i Giurgeului. n Munii Bistriei pe direcia nord sud poate fi urmrit pe o lungime de c-ca 55 km o bar de gnaise porfiroide extrem de dure. Pe lng rocile metamorfice i sedimentare, n zona cristalino mezozoic mai apar, n Munii Giurgeului (zona Gheorgheni Borsec) isienite roci magmatice (intrusive) acide care formeazmasivul sienitic de la Ditru(de altfel, aceast roc poart numele deditroit). Zona cristalino mezozoic este ariat (nclecat) peste fliul intern, linia de nclecare fiind numit (V. Mutihac, 1990)linia central carpatic.Zona fliului Carpailor Orientaliocup aproximativ jumtate din suprafaa acestora, grupa sudic fiind dezvoltat exclusiv pe astfel de roci. n grupele central i nordic, fliul se dezvolt n est. Sunt fii paralele, orientate nord sud, de vrst cretacic la fliul intern i creatcic paleogen la fliul extern. Fliul intern este situat spre vest (intr n contact cu zona cristalino mezozoic), iar cel extern spre est (intr n contact cu zona de molas a Subcarpailor).Fliul intern(de vrst cretacic) este alctuit dinpnzele de Ceahluide Teleajen.Pnza de Ceahlueste alctuit din:stratele de Sinaia(un fli grezos argilos istos, cu ciment carbonatic),stratele de Bistra sau de Comarnic(un fli grezos mai dur dect cel de Sinaia) iconglomeratele de Ceahlu Ciuca(conglomerate n alternan cu pachete de gresii, roci foarte dure i permeabile, din care sunt cldite masivele Ceahlu i Ciuca, dar i Muntele Bivolul Hluca din Stnioara; facem precizarea c, n Munii Grohoti, conglomeratele de Ceahlu Ciuca sunt nlocuite de o formaiune grezoas de aceeai vrst, albian adic Cretacic mediu fliul de Bobu). Pnza de Ceahlu ncalec peste cea de Teleajen n lungulliniei Lutu Rou(dup numele Curmturii Lutu Rou, din Masivul Ceahlu).Pnza de Teleajeneste alctuit, n principal, dinfliul curbicorticalsaufliul de Teleajen un fli foarte strns cutat, de vrst Cretacic superior. Fliul intern este acoperit parial dinspre vest de zona cristalino mezozoic (n lungulliniei central carpatice)i ncalec la rndul su peste fliul extern, spre est, n lungulliniei interne.Fliul externse afl la est de cel intern, fiind cuprins ntrelinia intern(la vest) ilinia extern spre est. Are vrst n general paleogen, dar exist i roci de vrst cretacic. De la vest spre est se succed:Pnza de Audia(isturi negre, nite roci argiloase istoase),Pnza de Tarcu(aici caracteristice sunt:gresia de Tarcu o gresie dur, cu ciment carbonatic, n pachete masive,stratele cu Inoceramisaustratele de Hangu un fli foarte argilos,gresia de Siriu, asemntoare cu cea de Tarcu,gresia de Fusaruetc),Pnza de Vrancea(gresia de Kliwa o gresie silicioas dur,calcarele de Doamna,stratele cu Inoceramisaude Hangui alte roci ntlnite i n Pnza de Tarcu). Pnza de Audia ncalec peste Pnza de Tarcu n lungulliniei de Audia,pnza de Tarcu, peste cea de Vrancea n lungulliniei de Tarcu, iar Pnza de Vrancea peste Zona de Molas, n lungulliniei externe.Facem meniunea cPnza de Vranceaapare de sub pnza de Tarcu doar sub forma ferestrelor i a semiferestrelor tectonice (ferestrele Dumesnic i Mitocul lui Blan, semiferestrele Putna, Humor, Bistria, Oituz i Vrancea V. Mutihac, 1990). Fliul intern afloreaz n munii: Maramureului, Obcina Mestecniului, Stnioara, Bistriei, Ceahlu, Tarcu, Ciucului, Bodoc, Baraolt, ntorsurii, Ciuca, Grohoti, Baiului, trecnd i n sudul Bucegilor. Fliul extern afloreaz pe cele mai ntinse areale n munii: Obcina Mare, Stnioara, Gomanu, Berzuni, Ciucului, Nemira, Vrancei, Penteleu, Ivneu, Podu Calului, dar i pe areale mai mici n: Ceahlu, Obcina Feredeului, Tarcu, Ttaru Siriu. Munii Postvaru Piatra Mare (Munii Timiului sau ai Brsei) apartin, geologic, zonei cristalino mezozoice, fiind alctuii din roci sedimentare mezozoice specifice acesteia conglomerate (similare celor din Bucegi) n Piatra Mare i calcare (similare celor din Piatra Craiului) n Postvaru. Munii Perani (ca i Munii Maramureului din grupa nordic) sunt alctuii din toate cele trei categorii de roci: sedimentare, n general cretacice, ca cele din Postvaru Piatra Mare (dominante), metamorfice (acestea alctuiesc soclul, suportul celor sedimentare, fiind mult mai vechi dect acestea) i vulcanice (bazaltele de la Raco, cuaternare). O parte din Munii Lpuului i ible precum i o parte din Depresiunea Maramaureului sunt alctuite din aa-numitulfli transcarpatic, de vrst paleogen (predomin gresiile). O mare parte din munii Brgului, ible, Maramureului dar i o parte din Depresiunea Maramureului sunt alctuite din aa numitulsedimentar posttectonic sau postaustric(V. Mutihac, 1990), adic un sedimentar ce s-a depus dup orogeneza austric, responsabil de edificarea zonei cristalino mezozoice. Aadar, dup ce s-a constituit ca unitate geologic prin nclecarea peste fliul intern, zona cristalino mezozoic a fost scufundat pe anumite poriuni i invadat de apele mrii, pe fundul creia s-au depus aceste formaiuni (gresii, conglomerate, argile, marne), n general de vrst oligocen. Se adaug mici petice de sedimentar cretacic superior, mai cunoscut fiind cel de la Glodu (ntre munii Climani i Bistriei), de asemenea alctuite din conglomerate, gresii, marne etc.Depresiunile intramontanedin Carpaii Orientali sunt regiunile cele mai tinere, ele ieind de sub ape abia n pliocen (acum 5 2 M.A.) sau n cuaternar (acum mai puin de 2 M.A.).Depresiunea Maramureuluieste cea mai complex. Aici relieful este modelat att pe roci sedimentare paleogene, ct i pe sedimentar miocen i pliocen, iar n vest, pe sedimentar cuaternar. O mare parte din depresiunileOaiDornelorsunt alctuite tot din sedimentar cuaternar.Depresiunile Bilbor, Borsec, Giurgeului i Ciuculuisunt tapisate cu roci sedimentare pliocene i cuaternare, iar vastadepresiune a Braovuluieste un es acumulativ de vrst cuaternar. Aceste roci sedimentare din depresiuni sunt mult mai friabile, mai puin cimentate dect cele din unitile prezentate anterior (predomin nisipurile i argilele, ntre care, la Borsec i Bilbor se gsesc i crbuni mai exact, lignit); n Depresiunea Dornelor exist o turbrie important (Poiana Stampei). nCarpaii Meridionali(n sens geografic), predomin net rocile metamorfice. Acestea sunt angrenate n structuri de tip pnz, ca i n celelalte dou ramuri carpatice. Predomin n suprafa: Pnza Getic, Autohtonul Danubian i Unitile Supragetice structuri definitorii ale Crapailor Meridionali n sens geologic (se ntlnesc i n munii Poiana Rusc i Banatului). n partea de est a Meridionalilor, ns, se regsesc structuri din Carpaii Orientali (n sens geologic). Este vorba de formaiuni ce aparin zonei cristalino mezozoice a acestora: conglomerate albiene n Bucegi, calcare jurasice n Piatra Craiului i Culoarul Rucr Bran, cristalin vechi (proterozoic paleozoic) pe care stau i rocile sedimentare menionate anterior, n munii Leaota i Iezer. Munii Fgra i Munii aga sunt alctuii aproape exclusiv din roci metamorfice (predomin cele mezometamorfice adic mediu i puternic metamorfozate: gnaise, amfibolite, cuarite, calcare cristaline, micaisturi i numai pe mici suprafee se ntlnesc cele epimetamorfice). Structural, aceti muni aparin domeniului supragetic (ariaz peste pnza getic). n sudul grupei Fgraului sunt munii Cozia, Fruni, Ghiu, formai pe o bar de gnaise oculare dure (de Cozia). ntre bara de gnaise de Cozia i cristalinul din Fgra se individualizeaz un culoar de roci sedimentare relativ tinere (cretacic superior miocen), ca i la sud de bara de gnaise, mai exact n regiunea de ieire a Oltului din Carpai. Acestea reprezint sedimentar posttectonic (postaustric V. Mutihac, 1990), adic depus dup ce unitile tectonice din zon au fost conturate, n faza austric din cretacicul inferior i este alctuit din conglomerate i gresii, subordonat, argile (ele au nclinare nord sud, fiind afectate de nlarea Carpailor i se prelungesc spre sud, n Subcarpai). La vest de Olt (grupele Parng i Retezat Godeanu) munii sunt grefai pe structuri aparinnd n principal autohtonului danubian i pnzei getice. n grupa Retezat Godeanu predomin autohtonul, iar n grupa Parngului predomin pnza getic. n grupa Parngului doar Munii Parng i Munii Latoriei se dispun pe autohton, alctuit din cristalin mezometamorfic foarte vechi dar i din granite (corpuri magmatice). Celelalte uniti (munii ureanu, Cindrel, Lotrului i Cpnii) sunt alctuite din roci mezometamorfice ale pnzei getice. n nordul extrem al Munilor ureanu sunt tot roci metamorfice, dar ale pnzei supragetice (ca cele din Fgra). n sud vestul Munilor ureanu i n Masivul Buila Vnturaria din Cpnii apar calcare i alte roci sedimentare mezozoice depuse n cadrul pnzei getice. n grupa Retezat Godeanu doar Munii Godeanu i o parte din munii Cernei i arcu sunt alctuii din cristalin mezometamorfic al pnzei getice (n Godeanu i Cernei este vorba despre aa numitul petec de Godeanu). Ceilai muni din aceast grup sunt grefai predominant pe roci ale autohtonului danubian. De exemplu, n Munii Retezat predomin granitele. n munii arcu i Vlcan sunt aproximativ n egal msur granite, roci mezometamorfice i sedimentar mezozoic (predomin calcarele). n Munii Cernei i Munii Mehedini predomin calcarele mezozoice (jurasice). n Munii Mehedini, ca o fie foarte ngust orientat NE SV, afloreaz i aa numita pnz de Severin (parautohtonul de Severin), o structur prins ntre autohtonul danubian i pnza getic i alctuit din strate de Sinaia (similare celor din fliul intern al Carpailor Orientali) fli grezos argilos istos. Depresiunea Petroani reprezint un bazin de sedimentare ce a fost scufundat n paleogen i a fost sedimentat n paleogen i neogen. Orizonturile sedimentare conin crbuni (huil) exploatabili, intercalai ntre marne i argile, la care se adaug gresii i conglomerate. Depresiunea Haegului s-a format i a evoluat n comun cu bazinul Transilvaniei, al crui golf (mpreun i cu Depresiunea Petroani) era n paleogen i neogen. Este alctuit din depozite cretacic superioare (incluznd i rezervaia paleontologic Parcul cu Dinozauri de la Haeg din sudul depresiunii), paleogene i neogene, similare celor din Podiul Transilvaniei. Compartimentul sudic (Haeg Pui) este constituit, practic, dintr-un es acumulativ de vrst cuaternar (similar celui din Depresiunea Braovului). Carpaii Occidentalisunt alctuii din Munii Banatului, Munii Poiana Rusc i Munii Apuseni. Munii Banatului i Poiana Rusc aparin, din punct de vedere geologic, Carpailor Meridionali. n Munii Banatului, cea mai mare dezvoltare o are pnza getic (munii Semenic, Aninei, vestul Almjului). n Semenic predomin net rocile mezometamorfice, dar n Munii Aninei i vestul M. Almjului predomin sedimentarul, ndeosebi calcarele jurasice i cretacice (aici este cea mai mare suprafa compact cu calcare din Romnia). Munii Almjului sunt alctuii aproximativ 50% din cristalin al autohtonului danubian i al pnzei getice, dar cealalt jumtate din sedimentar paleozoic i mezozoic (inclusiv calcarele jurasic cretacice din Cazanele Dunrii), respectiv granite (granitul de Ogradena .a.). Munii Locvei i Dognecei aparin pnzei supragetice, n care predomin cristalinul, dar n nordul Dognecei apar i aa numitele banatite (roci magmatice de vrst laramic trecerea de la cretacic la paleogen: diorite, granodiorite, andezite). n Munii Banatului sunt i depresiuni intramontane: Almjului (Bozovici), Culoarul Timi Cerna (Caransebe Mehadia) i Culoarul Dunrii (ichevia Liubcova), sedimentate cu depozite miocene (conglomerate, gresii, tufuri etc) care conin i crbuni. Munii Poiana Rusc sunt alctuii din cristalin (predominant), iar n sud vest se ntlnesc roci sedimentare cretacice (conglomerate, gresii, marne i tufuri coninnd fosile de dinozauri similare celor din zona Haeg). Munii Apuseni reprezint un complicat mozaic petrografic n care se gsesc, n proporii aproximativ egale, roci din toate cele trei categorii (magmatice, metamorfice, sedimentare). Aici se deosebesc dou zone structurale distincte, diferite ntre ele: Apusenii de Sud i Apusenii de Nord. Apusenii de Sud reprezint un fost fund de mare, alctuit din roci ofiolitice (bazaltice, sprecifice oricrui fund de mare de tip rift sau zon de expansiune) i roci sedimentare cretacice, similare celor din fliul intern al Orientalilor, toate acestea fiind strbtute de veniri de lave mai recente (neogene, ca i cele din Orientali), responsabile de formarea unor aparate vulcanice izolate, precum i de zcmintele de aur i alte metale (Roia Montan, Brad, Detunatele etc). Se adaug, n Munii Trascu, o bar de calcare jurasice (Mezozoic), responsabil de existena crestei spectaculoase Bedeleu Trascu (aceast bar trece i la nord de Arie, unde, la traversarea ei de ctre praiele Hdate i Tureni, s-au format Cheile Turzii i Cheile Turenilor). De asemenea, n Apusenii de Sud exist o serie de blocuri din calcare jurasice mplntate n masa sedimentar cretacic sau n masa ofiolitic, numite olistolite. Acestea ies n eviden ca imeni martori de eroziune, precum Muntele Vulcan (sud vest de Abrud) sau Piatra Ampoiei (nord est de Zlatna). Tot ansamblul Apusemilor de Sud ncalec (este ariat) parial peste Apusenii de Nord. Apusenii de Nord sunt mai vechi i mai complicai dect Apusenii de Sud, fiind nclecai parial de ctre acetia, care se comport ca o pnz de acoperire (ariaj). Aici se gsesc roci metamorfice (att mezo ct i epimetamorfice, de exemplu n Munii Gilu, Muntele Mare, Munii Bihorului, Munii Zarandului, Muntele es sau Plopi, Munii Mese). Roci magmatice se ntlnesc i aici, dar mai vechi dect cele din Apusenii de Sud, respectiv laramice (banatite, trecerea dintre cretacic i paleogen), mai ales n munii Vldeasa i Btrna. Sunt: andezite, granite, granodiorite, riolite, dacite (este vorba, aadar i de roci efuzive dar i intrusive, artnd c avem de-a face cu un vulcanism vechi, n prezent pstrndu-se doar rdcinile acestuia, adic ceea ce a mai rmas n urma eroziunii din decursul celor 65 milioane ani ce s-au scurs de la stingerea respectivilor vulcani, pn n prezent). Rocile sedimentare din Apusenii de Nord sunt de vrst paleozoic (conglomerate, gresii i o formaiune vulcanogen sedimentar) i mezozoic (predominant carbonatice, adic dolomite i calcare). De acestea din urm se leag carstul spectaculos din munii Bihor, Btrna, Pdurea Craiului i Codru Moma.

EVOLUIA PALEOGEOGRAFIC I RELIEFUL CARPAILOR Carpaii reprezint un sistem montan format n orogeneza alpin (din Triasic pn n Cuaternar, adic de acum 200 M.A. pn acum 2 M.A.), ca urmare a coliziunii dintre Microplaca Intraalpin (Transilvano Panonnic, venit dinspre nord vest) i microplcile Moesic (venind dinspre sud), a Mrii Negre (dinspre sud est) i Rus (dinspre est). Orogenul carpatic (zona instabil, dinamic, format ca urmare a acestei coliziuni) include, pe lng Carpai, Subcarpaii, nordul Podiului Getic, Podiul Mehedini, Podiul Transilvaniei, Dealurile i Cmpia de Vest. La alctuirea Carpailor particip att roci metamorfice (care sunt cele mai vechi), ct i sedimentare, magmatice i vulcanice (mai tinere). Rocile metamorfice reprezint nucleele cele mai vechi ale teritoriului rii noastre (au fost generate nc din Proterozoic, acum 800 600 M.A., altele ceva mai recent, n orogeneza hercinic din Paleozoic acum 350 300 M.A.). Ele exist i n cadrul unitilor de platform (Cmpia Romn, Podiul Moldovei, Podiul Dobrogei), dar de obicei sunt acoperite de sedimente uneori groase (4000 m). Numai n Dobrogea de Nord i cea Central aceste roci apar la zi, n rest formeaz fundamentul unitilor respective, acoperit aadar de cuverturi sedimentare. n Carpai situaia este diferit: nucleele vechi din roci metamorfice (provenind din crusta primar a Terrei) au fost fracturate i prinse ulterior n procese de nclecare (ariaj) Pnza Getic, Pnza Supragetic, Zona Cristalino Mezozoic etc; altele au fost nlate foarte mult (formnd cele mai mari altitudini, inclusiv Moldoveanu, 2544 m) altele au fost scufundate (formnd fundamentul depresiunilor intramontane: Braov, Petroani, Haeg, Dornelor, Ciucului, Giurgeului etc). Aceste roci metamorfice (isturi cristaline) formeaz, practic, osatura, scheletul Carpailor. Rocile sedimentare din Carpai sunt mai tinere dect cele metamorfice, avnd vrste de la Paleozoic la Neogen, chiar pn la Cuaternar. Ele s-au acumulat n cadrul rifturilor formate prin spargerea nucleelor metamorfice vechi, sau pe fundul mrilor create ca efect al scufundrii pariale a fundamentului metamorfic. Sunt roci variate, de la conglomerate, gresii, argile, marne, la calcare, sare i travertin (fliul Carpailor Orientali, fliul transcarpatic, fliul din Apusenii de Sud, fliul din Pnza de Severin, calcarele din munii Aninei, Mehedini, Trascu, ureanu, Hghima, Postvaru, Bihor Btrna, Pdurea Craiului, conglomeratele din Bucegi i Piatra Mare, etc). Rocile magmatice (intrusive) s-au format prin ptrunderea magmei (venit din astenosfer) prin fisurile din masa blocurilor metamorfice vechi, dnd natere la pungi magmatice (batolite, lacolite), care s-au rcit lent, cristaliznd. Vrsta lor este, de obicei, paleozoic: Munii Retezat, Parng, Muntele Mare, Ditru etc. Rocile vulcanice (efuzive) s-au format mult mai recent (de obicei n Neozoic), prin erupii ce au constat n curgeri de lave i expulzri violente de cenu, lapili, bombe, formndu-se astfel aparate (conuri) vulcanice: munii Oa pn la Harghita, munii vulcanici izolai din Apuseni (Detunata Goal, Detunata Flocoas, Roia Montan, Scrmb etc). Cele mai tinere roci sunt cele cuaternare: bazaltele de la Raco, depozitele (pietriuri, nisipuri, argile) din esurile depresiunilor intramontane (Braov, Ciuc, Giurgeu, Haeg, Dornelor etc), depozitele teraselor rurilor (prundiuri, nisipuri, mluri, luturi). Relieful prezent al Carpailor s-a modelat n decursul Neozoicului i mai ales al Cuaternarului; formele tinere (cuaternare i actuale) se pstreaz mai bine, fiind vizibile n peisajul actual; cele mai vechi (paleogene, neogene) sunt pstrate numai fragmentar; ele au fost n mare parte distruse de eroziunea de dup formarea lor.1. Date morfometrice i morfografice Dintre cele trei ramuri carpatice, altitudinile cele mai mari se nregistreaz n Meridionali: Moldoveanu, 2544 m i Negoiu, 2535 m n Fgra, Parngul Mare, 2519 m n Parng, Peleaga, 2509 m i Ppua, 2508 m n Retezat, Omu, 2505 m n Bucegi. Foarte multe masive din Meridionali depesc 2000 m. Excepie fac doar munii Mehedini (1466 m), Cernei (1928 m), Vlcan (1868 m), Cozia (1668 m), Ghiu (1622 m), Fruni (1534 m). Carpaii Meridionali, aadar, sunt cei mai nali dar i cei mai masivi din ar; sunt fragmentai de mai puine vi dect celelalte dou ramuri; de asemenea, depresiunile sunt puine i relativ mici; aceast situaie se explic prin duritatea mare a rocilor, precum i prin nlarea important (1000 m) din timpul fazei valahe din Cuaternar. Pe poziia a doua ca altitudine sunt Carpaii Orientali: 2303 m n Vf. Pietrosu din Munii Rodnei. Al doilea vrf din M. Rodnei este Ineul (2279 m), urmat de Farcul (1957) i Toroioaga (1930 m) ambele din Munii Maramureului. Vf. Omu din Munii Suhard atinge 1932 m. Din grupa central, cel mai nalt vrf este Pietrosul Climanilor (2100 m), urmat de Bistriciorul (1990 m), tot din Climani, apoi Ocolaul Mare din Ceahlu (1907 m), Budacul (1859 m) din Munii Bistriei, Vf. Giumalu (1857 m), din masivul omonim. Din grupa sudic, cele mai mari altitudini se nregistreaz n Munii Ciuca (1954 m); apoi, urmeaz Munii Baiului (Vf. Neamu, 1923 m), Masivul Piatra Mare (1843 m), Masivul Postvaru (1799 m), Vrful Goru (1784 m) din Munii Vrancei. Carpaii Orientali, spre deosebire de Meridionali, sunt fragmentai de multe vi i depresiuni intramontane. Carpaii Occidentali, pe lng faptul c sunt cei mai scunzi din toate cele trei ramuri, sunt i ei foarte fragmentai, dar mai ales discontinui (trecerea de la o subdiviziune la alta se face prin puternice discontinuiti, cum sunt Valea Mureului la trecerea dintre Munii Apuseni i Munii Poiana Rusc, vile Bistrei i Timiului la trecerea dintre Munii Poiana Rusc i Munii Banatului). Altitudinile cele mai mari din Occidentali sunt: Cucurbta (1849 m) n Munii Bihor, Vldeasa (1836 m), Muntele Mare (1826 m) toate trei n Apuseni; din Munii Banatului cel mai nalt este Semenicul (1446 m), iar Poiana Rusc are maximum n Vf. Padeu (1374 m). Altitudinile cele mai mici din Carpai se nregistreaz la Dunre (70 m, la Orova i pe toat Clisura Dunrii). De asemenea, altitudini mici (sub 200 m) sunt la contactul Carpailor Occidentali i al Munilor Oa cu Cmpia de Vest.1. Relieful sculptural (suprafeele de nivelare) Suprafeele de nivelare din Carpai sunt fragmente, resturi ale unor cmpii de eroziune (peneplene) formate n decursul mai multor milioane de ani. Ulterior, acestea au fost prinse n micri de nlare i distruse parial. Aceasta este teoria evoluiei relifului a lui W. Davis sau teoria ciclului de eroziune (orice sistem muntos ajunge, mai devreme sau mai trziu, la stadiul de peneplen, care este stadiul final, de btrnee, dup ce mai nainte a parcurs stadiile de juvenilitate, tineree i maturitate). Cea mai veche suprafa este aa numita Peneplen Carpatic (Pediplena Carpatic, dup Posea i colab., 1974), format n paleogen. Ea se gsete n toate cele trei ramuri carpatice, dar la altitudini diferite i purtnd nume diferite, date de geografii care au studiat cu precdere respectivele regiuni. Astfel, n Carpaii Meridionali, Emm. de Martonne o numete Platforma Borscu, desfurat la altitudini de 1900...2200 m. n munii Rodnei, T. Morariu a numit-o Platforma Nedeia, la 1800 2000 m. n Munii Apuseni poart numele de Frca Crligatele, la 1600 m; n Semenic Suprafaa Semenic, la 1400 1450 m (M. Grigore, 1981); n Munii Almjului: Suprafaa Almjului, la 800 1100 m. De regul, aceast Pediplen Carpatic ocup poziie dominant n cadrul munilor unde ea se pstreaz (excepie fac masivele cele mai nalte din Carpaii Meridionali i chiar din Munii Rodnei, unde este dominat de crestele i vrfurile cele mai semee: Retezat, Parng, Fgra, Rodnei); de obicei, circurile i vile glaciare din aceti muni sunt sculptate sub nivelul Pediplenei Carpatice (situaie vizibil mai ales n arcu, Godeanu, Iezer, Cindrel, ureanu, jumtatea estic a Parngului). Diferena mare de altitudine dintre crmpeiele aflate n diferite masive se explic prin nlrile tectonice mai rapide sau mai lente ce au afectat aceste uniti dup crearea pediplenei, pn n prezent (Carpaii Meridionali s-au nlat doar n timpul fazei valahe din Cuaternar cu 1000 m, n timp ce unele compartimente din Apuseni sau din Munii Banatului, dimpotriv, au cobort sau au stagnat n aceeai perioad). A doua suprafa de nivelare din Carpai (ca altitudine i ca vrst) este numit pentru Meridionali Ru es (dup numele afluentului Rului Mare, n Munii Godeanu); colectivul Posea, Popescu, Ielenicz (1974) propune, generic, numele Suprafeele medii carpatice (pe motivul c, n general, acestea ocup poziie medie, intermediar, ntre Pediplena Carpatic i Suprafaa de Bordur) i o dateaz ca fiind de vrst miocen. Sunt ns numeroase masive, ndeosebi din Carpaii Orientali, unde aceast treapt reprezint relieful cel mai nalt, ntruct n acei muni Pediplena Carpatic lipsete, din cauz c ei sunt mai tineri dect aceasta. n Munii Rodnei i n toat zona de nord a Carpailor Orientali, suprafaa medie carpatic poart numele de Cerbu (n Munii Rodnei se numete i Btrna) i o gsim la altitudini de 1500 1600 m. n munii Giumalu i Bistriei se numete Poiana Ciungilor, la 1500 1550 m (M. David, 1949). Colectivul Posea, Popescu, Ielenicz (1974) o numete Plaiurile, cu dou nivele Plaiurile I, la 1500 1600 m, la nord de Vatra Dornei i 1300 1700 m n munii cristalini de la sud de acest ora i Plaiurile II, la 1200 1400 m n jumtatea nordic a Orientalilor i 1450 1600 n jumtatea sudic a acestora. n Meridionali, suprafaa medie carpatic se numete, aadar, Ru es, fiind la altitudini n general de 1400 1700 m. n Munii Apuseni poart numele de Mguri Mriel sau Suprafaa rii Moilor, la altitudini de 1000 1200 m. n Munii Semenic, M. Grigore (1973) o numete suprafaa Crja Tomnacica, la altitudini de 700 1000 m. n Munii Almjului, Gr. Posea i d numele Culmile Medii Piemontane, la 550 800 m. A treia suprafa de nivelare din Carpai poart numele generic Suprafaa carpatic de bordur (Posea, Popescu, Ielenicz, 1974), ntruct, de obicei (mai ales n Carpaii Meridionali i Occidentali) se afl la marginea edificiului muntos, fiind modelat n unele cazuri cazuri prin procese de abraziune lacustr; vrsta acestei suprafee este apreciat ca pliocen. n Carpaii Meridionali poart numele de Gornovia, sau Platforma Predealului, avnd altitudini de 800 1000 m. n Carpaii Orientali o gsim la altitudini de 1100 1200 m pe roci metamorfice (Platforma Dornelor, n Munii Giumalu i Bistriei, dup M. David, 1949), la 900 1000 m n fli i la 700 800 m pe rama depresiunilor intramontane. n Munii Apuseni poart numele Fene Deva, avnd altitudini de 500 600 m n vest, 600 800 m n nord i 450 m n sud. n Munii Semenic se numete Slatina Vliug, la altitudini de 650 750 m. n Munii Almjului suprafaa de bordur, la 400 450 m altitudine. n afar de aceste trei mari complexe de modelare, generale pentru toi Carpaii, mai putem ntlni n unele masive montane i aa numite nivele de umeri de vale sau nivele de eroziune (Posea, 1997, Ielenicz, 2004); ele s-au format la nceputul Cuaternarului, la trecerea dintre perioada nivelrii suprafeei de bordur i perioada secionrii teraselor rurilor i pot fi ntlnite doar n masivele care s-au nlat mai rapid i mai intens. De exemplu, n Semenic, M. Grigore identific i definete suprafaa Teregova ca a patra suprafa de nivelare din aceti muni, desfurat la 450 550 m altitudine. n Carpaii Curburii, M. Ielenicz (1984) identific nivelul superior, la 850 m la contactul cu Subcarpaii i la 1050 1100 m n interiorul spaiului montan.1. Reliefulpetrografic i structuralPrinrelief petrograficse nelege totalitatea formelor impuse de trsturile morfologice ale rocilor (duritate, masivitate, omogenitate, permeabilitate, solubilitate), ignornd oarecum condiiile climatice (pornim de la ideea c pe calcar, spre exemplu, se formeaz un relief specific, numitcarstic, indiferent de zona sau etajul climatic n care ne aflm, pe granite relief granitic.a.m.d.).n Carpai, aa cum am aflat din capitolulGeologia, exist o mare varietate de roci, aparinnd la toate cele trei categorii genetice (magmatice, metamorfice i sedimentare).Relieful pe roci metamorfice i pe roci magmatice masive (granite, sienite, diorite, granodiorite)se remarc prin: masivitate (culmi larg bombate, boltite), vi nguste, ntunecoase, adesea sub form de chei sau defilee, versani conveci, culmi rotunjite, pstrnd adeseori crmpeie de suprafee de nivelare, forme ale reliefului glaciar din cuaternar bine pstrate. Masivele n care predomin aceste trsturi se ntlnesc n toate cele trei ramuri carpatice: Giumalu, Bistriei, Giurgeu, Rodnei, Leaota, Iezer, Cindrel, Lotrului, Parng, Retezat, Godeanu, arcu, Semenic, Almjului, Poiana Rusc, Bihor, Vldeasa, Muntele Mare, Gilu.Relieful pe gresii i conglomerateeste puin rspndit i ocup de obicei suprafee mici, dar se remarc prin forme proeminente, spectaculoase, care ies n eviden net fa de zonele nvecinate. Aceasta, deoarece gresiile i conglomeratele sunt roci de obicei dure, avnd ciment carbonatic sau silicios, sunt masive dar i eterogene, fiind astfel vulnerabile la procesele de dezagragare; cele cu ciment carbonatic prezint i forme de dizolvare (alveole, lapiezuri, chiar grote sau peteri); uneori, la modelarea lor intervine i eolizaia (Babele i Sfinxul din Bucegi); conglomeratele i gresiile se impun n relief rareori singure, de obicei ele ntlnindu-se n alternan cu alte roci (argile, marne, calcare etc), mai ales n formaiunile de fli; relieful specific pe astfel de roci este cu att mai bine evideniat cu ct grosimea pachetelor grezo conglomeratice este mai mare; conglomerate i gresii n pachete mai consistente se ntlnesc n munii: Bucegi, Ceahlu, Ciuca, Perani, Almjului, Codru Moma, Bihor.Primele trei masive (Bucegi, Ceahlu i Ciuca) se prezint ca imeni martori de eroziune n structur sinclinal (sunt cazuri de inversiune de relief sau sinclinale suspendate), astfel c aici putem vorbi de un relief lito structural. n aceste masive ntlnim: abrupturi, mai impuntoare n cazul Bucegilor abruptul prahovean, vrfuri piramidale (Vf. Toaca i Piatra Sur din Ceahlu, Vf. Ciuca din Ciuca, Vf. Obria din Bucegi), culmi nguste, creste (Zganul i Culmea Bratocei din Ciuca, Creasta Morarului din Bucegi), stnci impuntoare, mai ascuite sau mai rotunjite (coli, de exemplu Colii Morarului, Colul Pictura, Colul lui Gelepeanu .a. n Bucegi, tigi de exemplu Tigile Mari i Tigile Mici din Ciuca, cli sau turnuri de exemplu Clile lui Miron, Turnurile lui Budu i Ana, Panaghia n Ceahlu), babe sau ciuperci, sfinci (Babele i Sfinxul din Bucegi, Babele la Sfat, Sfinxul Bratocei din Ciuca, Piatra Lcrimat, Broasca din Ceahlu), vi n form de chei (Bistra Mare i Bistra Mic din Ceahlu, Cheile Teleajenului n Ciuca etc).Mai trebuie precizat c, de obicei, conglomeratele i gresiile se asociaz (apar mpreun) i c, la baza abrupturilor puternice, se ntlnesc poale de grohoti n bun parte relicte (cuaternare), fixate de pdurea actual, dar despre aceste depozite vom vorbi mai pe larg n capitolul Relieful periglaciar.Relieful pe argile i marne aceste roci se ntlnesc mai ales n arealul fliului din Carpaii Orientali, dar i n Munii Apuseni (Metaliferi, Zarand), n zona de aflorare a fliului de Severin (munii Mehedini i Cernei), n depresiunile cu molas neozoic (Maramureului, Haeg, Petroani, Bilbor, Borsec, Giurgeu, Ciuc, Bozovici, Liubcova, Orova, Culoarul Timi Cerna, Brad Hlmagiu etc).De obicei, argilele i marnele apar n alternan cu alte roci sedimentare (gresii, conglomerate, calcare, marnocalcare), dar chiar i aa, reuesc s imprime anumite trsturi reliefului: vi largi, cu versani n pant moderat i mic (10 20o); versani vlurii de vechi alunecri de teren (din perioada cuatrenar sau din holocen); n cadrul acestora, local, se produc i alunecri actuale; versani n profil concav, la partea superioar fiind frecvent rpe de desprindere ale alunecrilor vechi de teren; interfluvii nguste, care de obicei separ dou complexe de alunecare (interfluvii de alunecare, V. Surdeanu, 1980).Relieful vulcaniceste mai dezvoltat n munii Climani, Gurghiu i Harghita. naceste masive, conurile vulcanice cldite n neogen au fost parial distruse de eroziune, dar ele nc mai pstreaz o parte din trsturile morfologice iniiale.Craterele conurilor i calderele au fost n cea mai mare parte drenate (sparte de eroziunea unuia sau a mai multor praie), cu excepia craterului Sfnta Ana din Munii Harghita, care gzduiete singurul lac de crater din Romnia.Versanii (flancurile) conurilor vulcanice au fost fragmentai de ctre vile radiare (numite de tip barrancos) n faete triunghiulare sau trapezoidale numite planeze.La baza conurilor vulcanice, mai ales spre vest, se desfoar platoul vulcanic, mai puin expresiv i mai fragmentat n dreptul Munilor Climani, dar foarte extins n dreptul Munilor Harghita; acesta reprezint, practic, etajul montan inferior i este cldit din aglomerate vulcanice acumulate n lacul transilvan ca urmare a distrugerii primei generaii de aparate vulcanice; aadar, aceste platouri reprezint o suprafa acumulativ aflat, ns, n plin proces de fragmentare (principala dovad a faptului c stiva de aglomerate acoperea o zon mai extins spre vest o constituie faptul c pe vrful unor dealuri din aa numiii Subcarpai ai Transilvaniei se pot gsi nc astfel de roci, ce stau ca nite cciuli peste sedimentarul transilvan miocen).Pe flancurile conurilor principale adesea apar conuri secundare sau adventive, mult mai mici dect primele, iar n interiorul calderelor pot aprea neck uri (de exemplu neck ul Negoiul Romnesc din cadrul Calderei Climanilor).n munii vulcanici din grupa nordic a Carpailor Orientali (Oa, Igni, Guti, Lpu, partial ible), aparatele vulcanice au fost n cea mai mare parte distruse de eroziune, ele fiind foarte vechi, mai precis miocene, adic acum mai mult de 6 milioane ani; astfel, aici s-a ajuns la stadiul de inversiune de relief: coul vulcanic, constituit din roci mai compacte, mai dure dect flancurile acestuia, a devenit partea mai nalt a muntelui, n fapt fiind un martor de eroziune de forma unui gt, numit n literature chiarneck, iar de locuitorii regiuniimgursauchicer.n alte cazuri, forma rezultat este asemntoare unui zid(dyke),cum ar fi Creasta Cocoului din Guti.n munii ible i Brgu din Carpaii Orientali, Metaliferi i Zarandului din Munii Apuseni, venirile de lav din adncau strpuns din loc n loc masa de roci sedimentare cutate, formnd aparate vulcanice conice de dimensiuni relativ mici sau neck uri, dike uri i sill uri (un exemplu de sill este Muntele Heniu Mare din Brgu; exemple de neck uri sunt cele dou Detunate din Munii Metaliferi: Detunata Goal i Detunata Flocoas).Relieful carsticse dezvolt pe roci solubile, n primul rnd pe calcare, dar i pe alte roci cu coninut calcaros, cum sunt gresiile i conglomeratele cu ciment calcaros (n Subcarpai sau n zonele de podi se ntlnete relief carstic i pe sare i gips).Calcarul este o roc dur (rezistent fa de eroziunea mecanic), dar solubil, mai ales dac apa care l atac este ncrcat cu CO2. Rezultatul acestei solubiliti sunt formele carstice (exo i endocarstice). Apa se infiltreaz initial pe fisurile tectonice ale masei de calcar pe care ulterior, prin dizolvare, le lrgete, rezultatul fiind de obicei o reea complicat de cursuri subterane adic de peteri. Stadiul final al unui ciclu de eroziune carstic estecarstoplena, din nivelul creia se mai ridic ici i colo martori de eroziune numiihumuri.Formele exocarstice (relief carstic de suprafa)care se ntlnesc n Carpai sunt:lapiezurile, dolinele, uvalele, poliile, cheile,iarcele endocarstice (relief carstic de adncime)suntpeterile(cu toate formaiunile ce iau natere n cadrul acestora:stalactite, stalagmite, coloane, draperii, domuri, piei de leopard, gours-uri)iavenurile(puuri vertical de legtur cu suprafaa a peterilor).Munii Apuseni au cel mai dezvoltat carst din Romnia, ndeosebi n munii: Bihor, Btrna, Pdurea Craiului, Codru Moma, Trascu i mai puin n Metaliferi; aici se gsesc cele mai multe peteri i avenuri din ar, cmpuri mari de lapiezuri i doline, polii, vi oarbe, trepte antitetice i 5 gheari subterani: Scrioara, Vrtop (bazinul Grda Seac), Focul Viu i Barsa (bazinul Criul Pietros) i ghearul din avenul Borig. (Posea, 2002).n Apuseni se detaeaz munii Bihor Btrna i Pdurea Craiului, cu cel mai dezvoltat i diversificat carst. Mozaicul tectonic i petrografic din Bihor i-a spus cuvntul n puternica fragmentare a reelei de peteri din Padi, Poiana Ponor, Cetile Ponorului i Cheile Galbenii. n cele dou masive sunt evideniate trei nivele de carstificare (dou fosile), doline foarte mari cu puuri de legtur ctre golurile subterane, gheari de peter; pot fi amintite cmpurile carstice din Platoul Padi, Scrioara, Lumea Pierdut, Zece Hotare, bazinul Roia, bazinul Grda, bazinul Criul Pietros etc; importante depresiuni carstice apar la: Ponor, Poiana Mare (ambele fiind polii), Padi, Albioara, Dani (depresiuni de contact litologic), Cetile Ponorului (o groap uria de prbuire a tavanului unui gol de peter); exist aici peste 200 peteri, ntre care Petera Vntului (32 km, cea mai lung din ar, n Munii Pdurea Craiului), Meziad, Urilor, Cetile Ponorului, Scrioara etc; apar i impresionante chei, pe vile: Roia, Lazu, Galbena (Groapa Ruginoasa), Someul Cald (Cetatea Rdesei), Grda, Sighitelu .a. (dup Posea, 2002).Carstul din Munii Codru Moma se extinde pe 3 areale: Vacu, Moneasa i Dumbrvia de Codru. Aici sunt cunoscute poliile de la Ponor, Ponora, arina, Tinoasa, avenurile de la Corbu i Crimini i izbucul Clugri.n Munii Trascu i estul Metaliferilor se remarc culmea calcaroas Bedeleu Ciumerna i Culmea Colii Trascului. Aici exist i multe chei: Turzii, Turenilor, Vlioarei, Rmeilor, ntregalde; peterile sunt mici i rare, excepie fcnd Huda lui Papar; n aceast zon sunt specifice i multe klippe calcaroase (areale insulare cu calcare, nconjurate de alte roci, de obicei mai friabile) dup Posea, 2002, cu completri.Munii Banatului se afl pe primul loc n ar n ceea ce privete suprafaa calcaroas (peste 780 km2n munii Aninei i Almjului), dar pe locul doi dup Apuseni n ceea ce privete varietatea formelor. Aici se ntlnesc platouri carstice complexe cum sunt: Iabalcea, Colonov, Crbunari; chei: Caraului, Miniului, Nerei (cele mai lungi din ar, 22 km); peteri n general mici: Comarnic, Popov, Buhui, Gura Chindiei, Ponicova; izbucuri: Caraului, Bigr (pe Mini); lacul Buhui etc; Cazanele Dunrii (Munii Almjului) reprezint, practic, dou sectoare de ngustare a vii fluviului la traversarea unei mase de calcare jurasice superioare; aici s-a format i Petera Ponicova, cu trei nivele de galerii, racordabile cu terasele 5, 4 i 3 ale Dunrii (N. Schmidt i colab., 1968, citat de Posea, 2002); pe valea Ponicovei, amonte de peter se pot identifica trepte antitetice.n Carpaii Meridionali, zonele cu cel mai dezvoltat carst sunt fia sudic (de la Bistria Vlcii la Munii Cernei) i sud-vestul Munilor ureanu (Platoul Dacic, cf. Posea, 2002); n fia sudic s-au format numeroase chei (de la est la vest): Bistriei, Olteului, Galbenului, Runcului sau Sohodolului, Tismanei, Motrului, Cernei; peteri mai cunoscute din acest sector sunt: Muierii (pe rul Galbenul), Cloani (pe Motru), Polovragi (pe Olte); n Valea Cernei se remarc numeroi martori de eroziune pe calcare, numii de localnici geanuri sau ciuceve (Geanul Glodului etc); n Munii Mehedini, n sectorul nalt de culme s-au format doline, uvale i polii: Crovul Medvedului, Uvala Porcului, Poiana Beletina .a. n Munii ureanu (Munii Ortiei sau Platoul Dacic, aici fiind mai multe ceti dacice ntre care i Sarmisegetusa Regia) se remarc: cheile Roiei, Taiei, Cheiului i multe peteri, mai cunoscute fiind: Cioclovina, Ponorici, Tecuri, ura Mare, Bolii.La acestea se adaug carstul din Masivul Piatra Craiului (o impresionant creast calcaroas): creste, abrupturi, vrfuri piramidale cu puternic fasonare periglaciar (Posea, 2002); aici exist i avenuri, doline, lapiezuri i chiar peteri; n Culoarul Rucr Bran, formele carstice sunt: martori de eroziune (glme sau cpni), polia de la Podul Dmboviei, cheile Dmboviei, ale Dmbovicioarei, Orii i Cheiei; n Bucegi s-au format cheile: Urilor, Ttarului, Znoagei i Orzei precum i peterile Ialomiei i Rtei. n Carpaii Orientali, relieful carstic este mai bine reprezentat n munii Hghima i Raru; n Hghima, nsi culmea principal nalt este un imens martor de eroziune pe calcare mezozoice; aici se gsesc doline (mai ales n form de farfurie, I. Bojoi, 1971), polii (Poiana Alb, Trei Fntni, Prul Oii Lacu Rou), chei (ale Bicazului i ale unor aflueni ai acestuia), avenuri (Lica), peteri (ugu, Ghiocelul, Toorog); n Raru (C. Rusu, 2002)relieful carsticeste reprezentat prin: avenuri (puine), albii subterane relicte (suspendate, n sectoare de chei), peteri (Petera Liliecilor n sectorul nalt), lapiezuri, doline (puine i puin adnci, de regul n form de farfurie), pseudohumuri, vi seci (n cheile Prului lui Ion), chei carstice (Prul lui Ion, Moara Dracului). n Munii Rodnei se remarc Petera Izvorul Tuoarelor, format din patru galerii nguste, ce nsumeaz o lungime de 5050 m i o denivelare de 350 m, iar n Munii Perani peterile (peste 40 la numr) din bazinul Vrghiului cf. T. Orgidan, 1963, citat de Gr. Posea, 2002. Prinrelief structuralse nelege totalitatea formelor a cror genez se leag de structur, adic de modul de aranjare a stratelor geologice. n numeroase situaii, ns, formele structurale au i o condiionare litologic, astfel c ar fi mai corect s le numim forme lito structurale. n Carpai, cea mai rspndit structur este cea cutat; aceasta caracterizeaz ndeosebi zonele cu roci sedimentare (fliul i nu numai). Astfel, n Obcinele Bucovinei (N. Barbu, 1976) se pune n eviden un relief de concordan culmi (obcine) pe bolile anticlinalelor, vi pe sinclinale, numit relief jurasian. Munii Baiului reprezint un masiv cu aspect de cupol larg boltit, format pe un anticlinoriu din strate de Sinaia (fli grezos argilos), aadar un alt caz tipic de concordan ntre structur i relief. n multe situaii, ns, s-a ajuns la stadiul de inversiune de relief: pe rocile mai dure, ce alctuiesc sinclinale, s-au format culmi (uneori impuntoare), nconjurate de alte culmi mult mai scunde, alctuite din roci mai moi i din structuri variate, ntre care i unele anticlinale. Este cazul masivelor: Ceahlu, Ciuca, Bucegi, Piatra Mare, Hghima, Raru, toate fiind sinclinale suspendate; este drept, n toate aceste cazuri sinclinalele sunt largi (este normal s fie aa, ntruct rocile sunt dure, n consecin i cutele sunt largi; cutele strnse sunt, de regul, pe rocile mai moi) i de multe ori formele de relief create pe flancurile sinclinalului sunt mai degrab cele ale reliefului pe structur monoclinal (cueste, polie, brne, vi obsecvente, subsecvente sau consecvente). Structura monoclinal deseori genereaz forme specifice, dar uneori acestea se pot confunda cu formele pe structur tabular, acolo unde nclinarea stratelor este redus. Cele mai rspndite sunt cuestele (Ocolaul Mare i Ocolaul Mic din Ceahlu, Culmea Babe din Munii Grohoti, Caraimanul, Jepii Mari i Jepii Mici din Bucegi etc), uneori cu aspect de hog back (creasta Pietrei Craiului, Culmea Mlia din Siriu, Culmea Giumalului, Vrful Penteleu, Culmea Nemirei, creasta principal a Parngului etc).1. Relieful glaciar i periglaciar n Cuaternar, clima global a cunoscut o rcire accentuat, acum succedndu-se patru ere glaciare (n Europa sunt cunoscute cu numele:Gnz, Mindel, RissiWrm). n timpul acestor ere cu clim rece, n Carpai la peste 2000 m altitudine s-au instalat gheari, n timp ce mai jos de aceast limit se producea o modelare de tip periglaciar. La trecerea dintre dou perioade glaciare, ns, avea loc o nclzire a climei (sunt aa numitele perioade interglaciare), acum pe crestele Carpailor predominnd modelarea periglaciar iar spre poala acestora cea fluviatil, aproximativ la fel cum se ntmpl i n prezent (i acum ne aflm, dealtfel, ntr-un interglaciar). Aadar, relieful glaciar din Carpai este unul relict, adic motenit dintr-o perioad trecut (mai precis din pleistocen), cnd clima era altfel dect cea din prezent. Formele de relief glaciar din Carpai sunt:vile glaciare(acele vi n form de U),circurilesaucldrile glaciare(acele scobituri mai mari sau mai mici n masa muntelui situate de regul la obria vilor glaciare),morenele(valuri de materiale crate de ghear),pragurile glaciare(ruperi de pant care separ dou poriuni de pant relativ mic n profilul longitudinal al vilor glaciare),spinrile de berbece(acele rotunjimi ale stncilor aflate n cadrul pragurilor glaciare),custurisaukarlinguri(acele creste foarte nguste, crenelate, ascuite, ruiniforme, ce separ dou circuri sau dou vi glaciare vecine),striaiile(nulee cu trasee rectilinii sau neregulate, trasate n masa rocilor de obicei din cadrul pragurilor glaciare de ctre pietrele prinse n masa ghearului).Vile glaciares-au format ca urmare a eroziunii glaciare(exharaie); ghearul, ns, nu s-a instalat pe un relief plat, uniform, ci n cadrul unor vi preexistente, fluviatile (n form de V), pe care le-au adncit i mai mult, schimbndu-le morfologia.Circurile glaciares-au format ndeosebi pe versanii sudici (nsorii), acolo unde condiiile nu au fost prielnice dezvoltrii de limbi glaciare (este vorba despregheari de tip pirinean, fr limb glaciar, numii igheari de circ). Cele mai dezvoltate i mai complexe vi glaciare s-au format n munii: Retezat (Stnioara, Pietrele, Valea Rea, Galeu, Peleaga, Bucura .a.), Parng (ndeosebi versantul nordic vile Roiile, Ghereu, Slivei, Clcescu, Guri), Fgra (pe ambii versani, vile: Blea, Topolog, Capra, Buda, Lia, Arpel, Ucea Mare, Ru Doamnei, Urlea, Smbta, Vitea Mare, Podragu, .a.), Rodnei (numai pe versantul nordic Putreda, Pietroasa, Buhescu Mare, Znoaga, Bistricioara, Lala, Bila), Bucegi (Gaura, Mleti, igneti, Cerbului, Obria, Morarului .a.); vi glaciare ceva mai slab dezvoltate se ntlnesc n munii: Iezer, Godeanu, arcu, iar numai circuri sunt specifice munilor: ureanu, Cindrel, Lotrului; circuri glacio nivale s-au format n munii Leaota, Climani, Maramureului. Faptul c n majoritatea vilor glaciare amintite se ntlnesc dou aliniamente de morene frontale (terminale) i dou nivele de circuri, i-a determinat pe majoritatea cercettorilor s considere c ele sunt rezultatul ultimelor dou ere glaciare succesive (Riss i Wrm), urmele glaciaiilor mai vechi dect acestea fiind distruse complet de eroziunea ulterioar. Totui, dup Posea (1981), ar fi vorba de o singur glaciaie n Carpai, nivelul superior al vilor glaciare nefiind, n opinia acestui autor, dect un nivel de modelare crionival (periglaciar) ce s-a realizat n timpul existenei ghearului, deasupra acestuia (vezi desenul). n masivele n care urmele modelrii glaciare sunt mai discrete (Leaota, Climani), circurile (considerate mai degrab glacio nivale) s-au format pe versanii nordici, mai reci, n timp ce pe cei sudici urmele glaciare lipsesc. n Munii Parng i Rodnei, pe versanii sudici, nsorii, s-au format doar circuri, iar pe cei nordici vi glaciare bine dezvoltate. Dup Valeria Velcea, n Munii Bucegi ultimele dou perioade glaciare i ultimul interglaciar s-au nregistrat sub forma a dou cruste concreionare din carbonat de calciu respectiv un orizont de pietriuri prins ntre acestea, n cadrul Peterii Ialomiei; crustele s-ar fi format n timpul fazelor glaciare, atunci cnd scurgerea pe ru era mic sau lipsea, iar clima rece favoriza dizolvarea mai intens a carbonatului de calciu; orizontul de pietriuri dintre cele dou cruste s-a putut forma n interglaciar, atunci cnd nclzirea climatului a dus la o scurgere bogat pe rul Ialomia. n munii unde au existat gheari cu limbi bine dezvoltate, acestea au cobort pn la altitudini relativ mici (1400 m n Retezat, Parng, Fgra, 1100 1200 m n Munii Rodnei), dovada constituind-o prezena la aceste altitudini a morenelor frontale. n timp ce la peste 1800 1900 m n majoritatea masivelor cu astfel de altitudini era domeniul zpezilor venice, adic al ghearilor, mai jos de acest nivel, n Cuaternar (pleistocen), era domeniul modelrii periglaciare. Procesele ce se desfurau n acest spaiu erau: dezagregrile puternice, solifluxiunile, nivaia, crioturbaia (amestecul pe vertical a depozitelor datorit ngheului i dezgheului). Dovada faptului c n timpul epocilor glaciare dezagregrile erau cu mult mai intense dect cele din prezent o constituie dimensiunile mari i foarte mari ale gelifractelor rezultate. Aceste blocuri ce pot ajunge la diametre de 7 8 m se afl la baza abrupturilor stncoase formate pe roci dure (pretabile la dezagregare prin nghe dezghe sau gelive) i n prezent ele sunt fixate, acoperite de pdure, aadar sunt relicte (dac ar fi formate i rostogolite n climatul actual, favorabil dezvoltrii pdurii, aceasta din urm le-ar fi oprit la partea superioar a ei; or, n timpul erelor glaciare, n actualul etaj forestier din Carpai nu era pdure, ci o vegetaie ierboas de tip tundr); n plus, dimensiunile gelifractelor acumulate n cuaternar dovedesc o intensitate mult mai mare a procesului de dezagregare n aceast perioad, comparativ cu ceea ce se ntmpl n prezent chiar i n etajul periglaciar (adic la peste 1800 m). Aadar, n Cuaternar, n etajul forestier din prezent (la altitudini mai mici de 1800 1900 m) era domeniul modelrii periglaciare, iar la peste 1800 1900 (n actualul etaj periglaciar) era domeniul modelrii glaciare. Crestele(custurile)situate la trecerea dintr-o vale glaciar n alta sau dintr-un circ n altul sufereau, n cuaternar, ca i n prezent, o modelare periglaciar (dar mai intens) ndeosebi prin dezagregri puternice, care furnizau materiale ce se prbueau i ajungeau n final pe masele de ghea, formnd morenele. Procesele de nivaie (aciunea zpezii) au fost active i n Cuaternar la altitudini mai mici de 1800 1900 m i sunt prezente i n zilele noastre mai sus de aceast limit. Formele rezultate sunt: nie nivale (microdepresiuni n cadrul culmilor montane, formate ca urmare a tasrii exercitat de zpada n cantiti mari), culoare de avalan (n multe cazuri acestea sunt culoare mixte de avalan i toreniale), potcoave nivale (depozitul format prin acumulare de ctre avalane), circuri glacio nivale. Tot n categoria formelor periglaciare intr i muuroaiele nierbate (marghile) i formele de solifluxiune (brazde, lobi i valuri de solifluxiune). Formele mixte, glacio nivale, n special circurile glacio nivale se ntlnesc n masivele cu altitudini apropiate sau foarte puin peste limita zpezilor permanente din Cuaternar: Suhard (1923 m), Climani (2100 m), Leaota (2130 m), ureanu (2190 m), versantul sudic al Parngului i al Munilor Rodnei, Bihor (1849 m), Cpnii (2130 m) .a.7. Morfodinamica actual din Carpaieste influenat de mai muli factori:-pantele mari(unitatea natural cu cele mai mari pante din ar, ceea ce favorizeaz n general o dinamic activ a reliefului);- cantitile mari de precipitaii (unitatea cu cele mai mari cantiti, ceea ce de asemenea favorizeaz procesele actuale);- etajarea pe altitudine a principalilor parametri climatici i a vegetaiei i solurilor (acestea induc i o etajare a morfodinamicii actuale);- solurile cu textur n general uoar, cu mult schelet i cu puin humus amestecat intim cu partea mineral (acest fapt favorizeaz splarea, erodarea rapid i eolizaia, mai ales dac solul este vduvit de nveliul vegetal protector);- prezena argilelor i a marnelor pe spaii mari n arealul fliului i n celelalte areale cu roci sedimentare (ceea ce explic incidena mare a alunecrilor de teren n aceste spaii);- prezena calcarelor pe areale uneori foarte compacte i extinse (n aceste spaii este specific o modelare de tip carstic);- punatul vitelor (activitate de mare tradiie, dar care favorizeaz mult eroziunea actual);- activitile turistice (uneori un turism haotic, scpat de sub control, care de asemenea favorizeaz eroziunea accelerat, cum se ntlnete de exemplu pe platoul Bucegilor);- expunerea versanilor (versanii cu orientri nsorite sunt expui la mai multe cicluri gelivale, ceea ce determin retragerea lor mai rapid n comparaie cu cei umbrii);- suprafaa mare mpdurit (n general pdurea ncetinete, uneori foarte mult, morfodinamica actual);- duritatea n general mare a substratului, ceea ce ncetinete ritmul eroziunii;- frecvena mare a rocilor gelive (roci vulnerabile la dezagregarea prin nghe dezghe, de obicei rocile dure i cu fisuraie avansat);- caracterul torenial al ploilor, mai mare pe versantul exterior al Carpailor Orientali i al celor Meridionali, specific mai ales climatelor cu influene continentale accentuate; astfel, agresivitatea pluvial este mai mare n muni precum Stnioara, Ceahlu, Gomanul, Berzuni, Vrancei, Penteleu, Siriu, Ciuca i mai mic n masive precum Retezat, Semenic, Poiana Rusc, Vldeasa, Bihor, ureanu, Rodnei. Dup colectivul Posea, Popescu, Ielenicz (1974), n Carpai, putem vorbi de dou etaje morfoclimatice: etajul modelrii fluvio toreniale sau etajul forestier i etajul modelrii crio nivale sau etajul alpin i subalpin.Etajul modelrii fluvio torenialecorespunde zonei forestiere, adic zonei montane desfurate de la cele mai mici altitudini ale Carpailor, pn la limita superioar a pdurii. Procesele cele mai rspndite n acest etaj sunt torenialitatea, splarea n suprafa, iroirea, modelarea fluviatil, dar i alunecrile i prbuirile, acolo unde substratul i panta le permit. Dezagregarea rocilor este pe planul doi n aceste zone, datorit ecranului format de vegetaia forestier. Alterarea chimic a rocilor este mai activ dect n etajul crio nival, soluiile rezultate n urma alterrii circulnd prin sol i prin scoara de alterare, ajungnd n ultim instan n ruri i lacuri (se apreciaz c eroziunea chimic reprezint aproximativ jumtate din eroziunea mecanic, n condiiile munilor mijlocii i mici din ara noastr). Procesele de dezagregare, nivaie, solifluxiuni i alte procese periglaciare sunt subordonate celor enumerate mai sus (ele se produc, dar pentru perioade mici i pe suprafee restrnse). Aadar, microformele create n prezent cele mai rspndite n etajul fluvio torenial sunt: lunci, albii, toreni (cu toate elementele lor), alunecri de teren (cu toate elementele), ravene, ogae, rigole, glacisuri sau tpane i pe planul al doilea: poale i conuri de grohoti i altfel de forme periglaciare.Etajul modelrii crio nivale sau periglaciarese suprapune peste etajele subalpin i alpin din Carpai (la peste 1700 1800 m altitudine). Aici, procesele dominante n modelarea reliefului sunt: gelivaia (dezagregarea prin nghe dezghe), solifluxiunile, nivaia (forme de tasare de genul nielor nivale, dar i avalane, generatoare de culoare i potcoave nivale), eolizaia (datorit vntului intens de la aceste altitudini i datorit covorului vegetal srac i discontinuu); pe planul doi se plaseaz, n acest etaj, procesele fluvio toreniale; acestea nu sunt cu mult sub valoarea celor din etajul forestier, dar sunt totui subordonate celor periglaciare n acest spaiu, datorit persistenei zpezii 6 8 luni pe an i datorit frecventelor oscilaii ale temperaturii solului sub i peste limita de nghe. Astfel, n etajele subalpin i alpin vom ntlni frecvent, ca microforme de relief create n prezent: nie nivale, potcoave nivale, culoare de avalan, poale i conuri de grohoti, ruri de pietre, babe sau ciuperci, sfinci, ace, coli, turnuri, dar i, subordonat, ravene, toreni, lunci, albii i mai rar, alunecri de teren (rocile plastice de tipul argilelor i marnelor sunt i foarte friabile, ceea ce face imposibil meninerea lor la astfel de altitudini).

CLIMA CARPAILOR1. Factorii genetici i rolul lor n individualizarea topoclimatelor n Carpai1.1. Radiaia solarDurata medie a intervalului de strlucire a Soarelui pe anscade cu altitudinea (de la 1800 ore la baza Carpailor la sub 1600 ore pe culmile nalte) i n unele depresiuni (unde nebulozitatea are o frecven mai mare).Radiaia globaln Carpai (la peste 1800 m) este apreciat n lucrrile de climatologie la valori de sub 100 kcal/cm2/an. n masivele carpatice cu altitudini mai mici de 1600 m, valorile radiaiei solare globale scad n medie de la 115 kcal/cm2/an (la 600 800 m), la sub 110 kcal/cm2/an (pe creste). n ariile depresionare bine nchise de masivele limitrofe, dei vatra lor se afl la altitudini mici (300 600 m), mrimea radiaiei solare globale se menine n jurul valorii de 110 kcal/cm2/an (din cauza producerii frecvente a ceii i a dezvoltrii formaiunilor noroase).1.2. Circulaia maselor de aereste reprezentat de mai multe tipuri dinamice:Circulaia vestic, are ca loc de generare Oceanul Atlantic, cu poziie variabil ntre Insulele Azore i Islanda, are frecvena cea mai mare (peste 45 % din situaii). n prima situaie masele de aer sunt calde i umede, iar n a doua sunt rcoroase i umede. Este prezent n orice sezon i asigur precipitaii bogate (zpezi i ploi) i temperaturi ceva mai ridicate iarna i stri de vreme rcoroas i instabil, cu precipitaii, vara. Frecvent rolul acesteia este activ n Munii Apuseni i Munii Poiana Rusc, pe latura vestic a Carpailor Orientali i nordic a Carpailor Meridionali.Circulaia polar i subpolaraduce mai ales iarna mase de aer nordic i nord-vestic (din Scandinavia, Marea Baltic, nord-vestul Oceanului Atlantic i Groenlanda). Acestea sunt reci i umede, provocnd n nordul Carpailor Orientali cderi importante de zpad, vnturi puternice generatoare de viscole n sezonul rece i timp rcoros, cu precipitaii relativ bogate n celelalte luni ale anului.Circulaia sudicantrenaz fie aer cald i umed adus de dinamica ciclonilor mediteraneeni, fie aer cald i uscat, transportat din Africa de Nord i Orientul Apropiat. Afecteaz masivele din Munii Banatului, sudul Carpailor Meridionali. Prin depirea Carpailor Meridionali pe clina nordic a Munilor Fgra i Cibin dezvolt efecte foehnale, ndeosebi la finalul sezonului rece. n cea de-a doua situaie, masele de aer influeneaz rama montan sudic i cea a Carpailor de Curbur, accentund fenomenele de uscciune.Circulaia esticare caracter net continental, facilitnd iarna (Anticiclonul Siberian) temperaturi foarte sczute, ce conduc la nghe de durat, ger i fenomene de iarn (viscol, chiciur), iar vara lungi intervale de uscciune i secet. Influeneaz rama estic a Carpailor Orientali, iar prin ptrunderea maselor de aer pe culoarele de vale orientate spre est, sud-est i nord-est ajung pn n marile depresiuni ale Carpailor Orientali, unde prin stagnare provoac fenomenele de inversiune termic, impunnd temepraturi minime absolute sub 350C.1.3. Dispunea Carpailor i caracteristicile reliefului montan Carpaii formeaz obarier oroclimaticprin care diminueaz influena maselor de aer; Datorit fragmentrii accentuate impus de culoarele de vale i depresiunile tectonice se ajunge lamodificri regionale ale direciei de deplasare a aerului, dar i lastagnarea maselor de aer, ce determin inversiunile de temperatur. Prin altitudine, determinetajarea topoclimatelor montane.2. Elementele principale care definesc topoclimatele din Carpai2.1. Potenialul termicTemperaturile medii anualevariaz n raport cu altitudinea:izoterma de 8oCse desfoar la periferia Carpailor, la altitudini n jur de 600 m,izoterma de 60Ceste legat de altitudinile cuprinse ntre 800 i 1000 m,izoterma de 0oCse desfoar la altitidini de 2000 m, iarizoterma de 2oCse circumscrie vrfurilor i crestelor alpine desfurate la peste 2200 m.Temperaturile medii n timpul anuluiLunile ianuarie i februariesunt cele mai reci: 2... 3oC n Banat i Criana, 6 ... 8oC la altitudini de 1000 1200 m i sub 10oC pe crestele cele mai nalte.Lunile iulie i augustsunt cele mai calde: 12....16oC n munii cu altitudini sub 1500 m, 8....12oC n masivele de pn la 2000 m i sub 8oC pe vrfurile i crestele alpine.Gradientul termic(cu cte grade scade temperatura aerului la 100 m altitudine) variaz de la un sezon la altul: iarna este de 0,35...0,40oC/100 m i vara este de 0,5...0,6oC/100 m (este mai mare vara, deoarece aerul este n general mai uscat dect iarna).Temperaturile extreme absolute:temperatura minim absoluta fost de 35,5oC n etajul alpin, la Vf. Omu, ntre 25...30oC n etajul montan mediu i sub 35oC n depresiuni i culoare de vale (ca urmare a stagnrii aerului rece).Temperatura maxim absoluts-a meninut ntre + 20 i + 25oC n etajul alpin, + 25 i + 30oC n etajul montan mediu i peste +30oC n etajul montan inferior (+ 36oC la Petroani).Numrul de zile cu temperaturi caracteristice:Zile cu nghe(minima zilnic 0oC): n general numrul de zile crete de la 100 120 zile/an (la altitudinea de 800 m i n vest) la peste 250 zile/an pe crestele alpine din Carpaii Meridionali (Vf. Omu, 263 zile/an) i nordul Carpailor Orientali; n depresiunile intramontane, datorit frecventei stagnrii a maselor de aer i rcirii nocturne, ngheul este posibil ntre 110 i 170 zile.Zile de iarn(maxima zilnic 00C) inopile geroase(minima zilnic 100C) au o frecven ridicat pe crestele alpine i subalpine (peste 150 zile de iarn i n jur de 100 nopi geroase) i scad spre periferia Carpailor; n depresiuni i pe fundul vilor adnci sunt n jur de 30 de zile de iarn i 10 25 nopi geroase/an.Zile de var(maxima zilnic 25oC) sunt posibile doar la altitudini de sub 1200 m, mai rar sub 1500 m, unde sunt posibile 1 2 zile pe an; numrul lor crete spre periferia montan i n depresiuni, unde pot ajunge la 20 de zile n sud vest.2.2. Umezeala relativ i nebulozitateaUmezeala relativnregistreaz valori de peste 90 % n intervalul aprilie iulie n etajul alpin i puin mai reduse iarna (82 87%) i scade odat cu scderea altitudinii, dei se menin ridicate (80 %). Pe ansamblu, numrul zilelor n care umezeala relativ depete 80 % variaz ntre peste 260 n etajul alpin i 75 100 de zile n vestul Carpailor i n depresiuni.Nebulozitateaprezint valori ridicate n etajul alpin (7 8 zecimi la Vf. Omu) i la altitudini mai mici oscileaz ntre 5,5 i 7 zecimi. Pe ansamblu, numrul de zile cu cer senin variaz ntre 80 (etajul alpin) i 100 120 n restul ariei montane. Opus este numrul zilelor cu cer acoperit (peste 180 n alpin, n raport cu 140 160 zile n rest).2.3. Regimul precipitaiilor Precipitaiile mediiMediile anualeoscileaz ntre 800 mm (la contactul cu regiunile limitrofe) i peste 1200 mm (n etajul alpin).Mediile lunare i pe sezoane:valori ridicate de precipitaii se nregistreaz n lunile de primvar i var (cu maxime n luna iunie, dar uneori i iulie august) i valori mai reduse n celelalte anotimpuri, cu valori lunare apropiate.Cantitile maximedepesc cu 60 120 % valorile medii (2401 mm la Vf.Omu n anul 1941, 2370 mm la Stna de Vale, 1321 mm la Predeal).Cantitile minimesunt sub 60 % din media anual (542 mm la Vf.Omu, 656 mm la Predeal). Ninsorile i stratul de zpadnetajele alpin i subalpinninsorile sunt posibile ntre 250 i 300 zile pe an, cu frecven mare n lunile ianuarie martie i mai redus n lunile iulie septembrie; sunt mai timpurii n nordul Carpailor Orientali. Durata stratului de zpad variaz ntre 200 i 300 zile; dac n sezonul de var grosimea lui este redus (n medie sub 20 cm), ncepnd cu finalul lui septembrie ncepe s se dezvolte, iar prin acumulare continu ajunge la valori tot mai ridicate pn n mai (1,5 m n ianuarie i peste 2 m n martie), dup care se topete treptat, rmnnd discontinuu vara i numai n sectoarele adpostite (ndeosebi pe versanii nordici i n circurile glaciare, unde petice de zpad persist i n iulie, august).netajul montan cu altitudini medii(1000 1800 m) numrul zilelor cu ninsoare se menine ntre 200 i 280, stratul de zpad dureaz ntre 120....180 zile i grosimea stratului de zpad este ntre 10 cm (n decembrie) i 40 cm n februarie martie; din aprilie pn la sfritul lui iunie se topete treptat.netajul montan periferic(sub 1000 m)i depresiuni,numrul zilelor cu ninsoare este de 100 150, durata stratului este variabil (sub 100 zile) iar grosimea este mic (n medie sub 20 cm), cu un maxim de 40 50 cm n lunile ianuarie martie n depresiuni.2.4. Regimul eolianFrecvena maselor de aerla nivelul culmilor nalte (mai ales la peste 1700 m) este dominant din vest (ntre 40 i 60 %) la care, n funcie de regimul circulaiei generale atmosferice, se adaug masele din est pentru Carpaii Orientali, din nord i nord vest pentru munii din Bucovina i Maramure sau din sud pentru munii dintre Defileul Dunrii i Rmna.Calmul atmosfericeste din ce n ce mai redus odat cu altitudinea (sub 10 % n spaiul alpin).Viteza medie a vntuluivariaz de la 2 3 m/s n depresiuni, 4 5 m/s n munii joi, 6 8 m/s pe culmile aflate la 1500 1800 m i 8 10 m/s pe crestele alpine.Vnturile tari(peste 16 m/s) se produc anual de la peste 140 zile n etajul alpin, 100 125 zile la nlimi de 1600 1800 m i sub 60 zile la periferia munilor i n culoarele de vale.Vnturile locale:sunt facilitate de o anumit configuraie orografic n raport cu circulaia general a maselor de aer: Crivulafecteaz iarna culmile estice ale Carpailor Orientali, ptrunznd i pe culoarele principale de vale ale acestora; Nemiraeste o variant a Crivului, prezent n masivele Berzuni Nemira Brecului, dar care se extinde prin pasurile Oituz i Uz pn n Depresiunea Braovului. Foehnuleste prezent pe culmile exterioare ale Carpailor de Curbur, pe versanii nordici ai Carpailor Meridionali Vntul Mare sau Mnctorul de Zpad. Coavaeste prezent n spaiul montan bnean. Brizele de muntese realizeaz diurn sub forma unei circulaii locale, produs ziua dispre vi spre culmi i invers noaptea.2.5. Fenomenele meteorologice Fenomenele meteorologice din sezonul rece:Viscoluleste posibil n etajele alpin i subalpin n peste 100 zile pe an, dar n medie, acest fenomen se produce n jur de 20 zile pe culmile nalte ale Carpailor Orientali i Meridionali, 10 15 zile la la altitudini de 1400 1800 m, ajungnd n spaiul montan din vest (la nlimi sub 1400 m) i n depresiuni, la 3 5 zile.Poleiuleste posibil s se produc din octombrie pn n martie i n orice lun n spaiul alpin; la altitudini mai mici se realizeaz n intervalul noiembrie februarie.Chiciuraeste un fenomen obinuit de iarn, mai ales pe culmile ce depesc 1600 m (n Munii Semenic i la 1400 m), unde se poate realiza n 50 140 zile. Fenomenele meteorologice din sezonul cald:Rouaeste legat mai ales de spaiul depresionar i de munii cu altitudini sub 1800 m, unde se manifest n medie 20 40 zile pe an (aprilie august).Grindinase asociaz cuvnturi intense, ploi toreniale i orajei se manifest ntre 6 10 zile n munii cu altitudini sub 1900 m, iar n depresiuni, 1 2 zile. La altitudini mai mari, numrul zilelor cu grindin depete 20 (arcu, 26 zile). Fenomene meteorologice posibile tot anul:Ceaase produce ntr-un numr de peste 220 zile anual la peste 2000 m, 140 150 zile la altitudini medii i 60 100 zile n depresiuni i munii joi.Orajelensoesc ploile toreniale. Anual, n medie, se produc 70 75 zile cu oraje n etajul alpin, 70 90 la altitudini medii i n jur de 50 n spaiile depresionare. Se produc din mai pn n septembrie la peste 2000 m i din aprilie n octombrie ctre baza Carpailor.3. Topoclimatele montanePoziia geografic, desfurarea lanului carpatic n raport cu circulaia maselor de aer ce au proprieti diferite i de dezvoltarea lor pe vertical, ca i gradul ridicat de fragmentare au condus la individualizarea unor topoclimate care se pot nscrie ntr-un sistem ierarhic:topoclimatul alpin(la peste 2000 m n Munii Rodnei i Climani i peste 2200 m n Carpaii Meridionali),topoclimatul etajului subalpin(1800 2000/2200 m),topoclimatul munilor cu altitudini medii(1000 1800 m),topoclimatul munilor joi(sub 1000 m) itopoclimatul depresiunilor.Aceste topoclimate prezint urmtoarele caracteristici climatice:TopoclimatelemontaneTemp.medie anualTemp.medieianuarieTemp.medieiulieNr.ziletemp.pozitiveNr.nopi geroaseNr.zile cu ngheNr.zile tropicaleNr.zile cer seninNr.zile cer acoperitPP anule (mm)Nr.zile strat zpad

Alpin0...-20-10060150>90>250-140>1400>200

Munii cu altitudini medii2-60-4...-8016...40150-20030-60200-250540-60120-140800-100060-100

Muni joi60-6016020025-30150-1801060-80120700-80060-75

Depresiuni80-4018-20025020-25100-150206010060050-60

Apele din Carpain Carpaii Orientali, reeaua hidrografic este format din urmtoarele ruri:Tisa: izvorte din Carpaii Pduroi, de pe teritoriul Ucrainei i formeaz un scurt sector de grani n nordul rii (60 km), n zona oraului Sighetul Marmaiei;Someul Mareizvorte din Munii Rodnei i strbate oraul staiune Sngeorz Bi; primete ca aflueni pe dreapta pe:Anie, Cormaia, Rebra,Slua(toate cu izvoarele n Munii Rodnei, ultima formnd limita dintre acetia i Munii ible i n lungul ei construindu-se n 1949 calea ferat Salva Vieu, care a scos Maramureul din izolare), iar pe stnga peieucuBistria Ardelean(care izvorsc din Munii Climani, dar strbat mai mult Dealurile Bistriei).Bistria(moldoveneasc) izvorte tot din Munii Rodnei (din unirea vilor glaciare Bistricioara i Putreda) i de la izvoare pn la Vatra Dornei se numete Bistria Aurie; primete cei mai importani aflueni pe dreapta:Dorna, Neagra arului(izvorsc din Munii Climani i se vars n Bistria n cadrul Depresiunii Dornelor),Neagra Brotenilor(izvorte din Munii Climani i strbate Depresiunea Drgoiasa), Bistricioara(izvorte din Munii Climani i strbate depresiunea i satul Bilbor; primete ca aflunetVinul,care strbate depresiunea i oraul staiune Borsec), Bicaz(izvorte din Munii Hmau Mare i strbate oraul Bicaz), Tarcu(izvorte din Munii Tracu i i separ pe acetia de Munii Gomanului);strbate oraele: Vatra Dornei, Broteni, Bicaz, Piatra Neam; se vars n Siret n Podiul Moldovei, avale de Bacu; afluenii pe stnga sunt mult mai mici; amintim doar Cotrgai (dup I. Ichim limit ntre munii Raru i Stnioara), Sabasa (care vine de sub Vf. Bivolul din Stnioara, 1530 m) i Cuejdiul (vine tot din Munii Stnioara, la confluena acestuia cu Bistria fiind localizat oraul Piatra Neam).Vieulizvorte din Munii Rodnei, strbate Depresiunea Maramureului pe direcia SE NV i traverseaz oraele Bora i Vieul de Sus; se vars n Tisa;Izaizvorte din Munii Rodnei, strbate Depresiunea Maramureului paralel cu Vieul, dar mai spre sud; primete pe partea stng afluentulMara(cu izvoare n Munii Guti); se vars n Tisa, la confluena acestora fiind localizat municipiul Sighetul Marmaiei.Turizvorte din Munii Oaului i strbate Depresiunea (ara) Oaului i oraul Negreti Oa, se vars n Tisa n afara granielor rii.Ssarizvorte din Munii Guti, strbate oraul Baia Sprie i primete ca afluent peFiriza(cu izvoare n Munii Igni).Lpuizvorte din Munii ible i se vars n Some n regiunea Baia Mare (Dealurile de Vest);Suceavaizvorte din Obcina Mestecniului, strbate nordul Obcinelor Bucovinei i primete ca aflueni pe dreapta pePutnaiSucevia; se vars n Siret n Podiul Moldovei;Moldovaizvorte din Obcina Mestecniului, strbate Depresiunea Cmpulung Moldovenesc i oraele Cmpulung Moldovenesc i Gura Humorului; primete afluentulMoldovia(care izvorte din Obcina Feredeului i formeaz limita dintre aceasta i Obcina Mare); n Subcarpaii Moldovei primete afluentulNeamsauOzana(care izvorte din Munii Stnioara); se vars n Siret n Podiul Moldovei, la Roman;Trotuulizvorte din Munii Ciucului, strbate Depresiunea Comneti i oraele Comneti, Drmneti, Trgu Ocna. Primete ca aflueni pe:Asu, Uz, Slnic (care strbate oraul staiune Slnic Moldova), Oituz,iar n regiunea subcarpatic peCain(cu izvoare n Munii Vrancei) iTazlu(cu izvoare n Munii Gomanu); se vars n Siret n sudul Podiului Moldovei, la Adjud.Mureulizvorte din Munii Hmau Mare, dreneaz Depresiunea Giurgeului, formeaz Defileul Toplia Deda (ntre munii Climani i Gurghiu), dup care iese n Podiul Transilvaniei; primete ca aflueni (n cadul Podiului Transilvaniei) pe:Trnava Mic, Trnava Mare, Niraj i Gurghiu(toate cu obria n Munii Gurghiu).Oltulizvorte din Munii Hmau Mare, dreneaz Depresiunea Ciucului, unde trece prin oraul Miercurea Ciuc, formeaz defileul de la Tunad, unde traverseaz Munii Harghita i oraul staiune Bile Tunad, ocolete pe la sud Munii Baraolt, dreneaz nordul Depresiunii Braov, unde strbate oraul Sfntu Gheorghe, traverseaz Munii Perani, formnd defileul de la Raco, dup care iese n Podiul Transilvaniei. Primete ca aflueni pe:Rul Negru(izvorte din Munii Nemira i strbate oraul Trgu Secuiesc),Brsa(izvorte din Munii Piatra Craiului i strbate oraul Zrneti),Timi(izvorte din Munii Piatra Mare),Trlung(izvorte din Munii Ciuca; aceste ruri se vars n Olt n cadrul Depresiunii Braovului),Homorodul Mic i Homorodul Mare(care izvorsc din Munii Harghita i se vars n Olt n Podiul Transilvaniei).uiaizvorte din Munii Vrancei, curgnd spre est (se vars n Siret la Mreti).Putnaizvorte din Munii Vrancei, strbate localitile Lepa i Tulnici, primete ca afluent n spaiul subcarpatic peZbalacuNruja(care izvorsc tot din Munii Vrancei).Buzulizvorte din Munii Ciuca, strbate Depresiunea ntorsura Buzului i oraul cu acelai nume, primete ca afluent pe stnga peBsca Rozilei,format din unirea rurilorBsca MareiBsca Mic(acestea delimiteaz la est i vest Masivul Penteleu).Doftana(izvorte din Munii Baiului, curge pe direcia nord sud i i separ pe acetia de Munii Grohoti) iTeleajen(izvorte din Munii Ciuca, strbate staiunea Cheia i curge pe direcia nord sud) sunt aflueni ai Prahovei n spaiul extracarpatic.nCarpaii Meridionalireeaua hidrografic este format de urmtoarele ruri:Ialomia,izvorte din Munii Bucegi i primete ca afluent n regiunea de cmpie pePrahova(care izvorte din arealul oraului Predeal, formeaz limita dintre Carpaii Meridionali i cei Orientali i de-a lungul su sunt situate oraele Azuga, Buteni, Sinaia).Dmboviaizvorte din Munii Fgra i formeaz limita dintre grupele montane Bucegi i Fgra;Argeulizvorte din Munii Fgra (se formeaz din unirea rurilor Capra i Buda, n zona Lacului de acumulare Vidraru) i primete ca aflueni pe stnga peVlsaniRul Doamnei(care vin de sub Vf. Moldoveanu, 2544 m);n Rul Doamnei se varsRul Trgului,careizvorte din Munii Iezer i primete ca aflueni peArgeeliBratia(acetia doi vin tot din Munii Iezer).Oltultraverseaz Carpaii Meridionali, formnd limita dintre grupele montane Fgra i Parng i dou defilee: Turnu Rou (n nord) i Cozia (n sud), strbate Depresiunea Lovitei situat ntre aceste dou grupe montane i ntre cele dou defilee. Primete ca aflueni n Depresiunea Fgra numeroase ruri cu izvoare pe versantul nordic al Munilor Fgra(Berivoi, Crioara, Arpa, Ucea, Vitea, Smbta, Fgrel, Avrig, etc) i care, la ieirea din aceast depresiune, i dubleaz debitul fa de cel de la intrarea n cadrul ei, apoiCibinul,cu afluentul suSadu(care izvorsc din Munii Cindrel i se vars n Olt nainte de defileul de la Turnu Rou),Lotrulcu afluentul suLatoria(cu izvoare n Munii Parng, se vars n Olt n cadrul Depresiunii Lovitei, unde strbate i oraul Brezoi),Topolog(izvorte de pe versantul sud-vestic al Munilor Fgra i se vars n Olt n nordul Podiului Getic),Luncav,Olteulcu afluentul suCerna(izvorsc din Munii Cpnii i se vars n Olt n nordul Podiului Getic, respectiv n Cmpia Romn).Jiulse formeaz n Depresiunea Petroani, prin unireaJiului de Est(cu izvoare n Munii ureanu i care strbate oraele Petrila i Petroani) cuJiul de Vest(cu izvoare n Munii Retezat, de-a lungul cruia sunt prezente oraele Uricani, Lupeni, Vulcan). Primete ca aflueni n regiunea subcarpatic peuia, Jale, Bistria, Tismana(care izvorsc din Munii Vlcan) i n sudul Podiului Getic, la Filiai, primeteGilortul(izvorte din Munii Parng) iMotrul(izvorte din Munii Vlcan i formeaz limita dintre acetia i Munii Mehedini).Cernaizvorte din Munii Godeanu, formeaz limita dintre Munii Cernei i Munii Mehedini, traverseaz oraul staiune Bile Herculane, dreneaz sudul Culoarului Timi Cerna, unde primete afluentulBelareca,ce vine din Munii Cernei i trece prin depresiunea Cornereva; Belareca, la rndul su, primete afluentulMehadia,care izvorte din Munii Semenic.Sebeulizvorte din Munii Lotrului, formeaz limita dintre Munii ureanu i Munii Cindrel i se vars n Mure n cadrul Podiului Transilvaniei (la Sebe);CugiriOrtieizvorsc din Munii ureanu (Munii Ortiei) i se vars n Mure n cadrul Culoarului Ortiei;Streiulizvorte din Munii ureanu, dreneaz Depresiunea Haegului, unde primete ca afluent peRul Mare(cu izvoare n Munii Retezat) i se vars n Mure la Simeria.Bistraizvorte din Munii arcu, formeaz limita acestora cu Munii Poiana Rusc i se vars n Timi n apropiere de Caransebe.nCarpaii Occidentalireeaua hidrografic este format din urmtoarele ruri:Dunrea,dreneaz sudulMunilor Banatuluii formeaz un defileu lung de 144 km, ntre Bazia i Gura Vii, care prezint sectoare de vale ngust (Greben, Cazanele Mari, Cazanele Mici) i de vale lrgit (Moldova Veche, Liubcova, Ogradena Orova). n cadrul defileului, Dunrea primete mai muli aflueni, dintre care se remarcBerzasca, Mraconia, Ieelnia(toate cu izvoarele n Munii Almjului).Neraizvorte din Munii Semenic, strbate Depresiunea Almjului sau Bozovici, formeaz un sector de chei ntre Munii Aninei i Munii Locvei (cele mai lungi din ar, 22 km) i primete ca afluent peMini(cu izvoare n Munii Aninei) i se vars n Dunre lng Bazia.Caraulizvorte din Munii Aninei, strbate Depresiunea Cara Ezeri, apoi formeaz limita dintre munii Dognecea i Aninei i se vars n Dunre foarte aproape de confluena Nera Dunre.Brzavaizvorte din Munii Semenic, strbate apoi Depresiunea Cara Ezeri i municipiul Reia, dup care formeaz un defileu prin Munii Dognecea; se vars n Timi pe teritoriu Serbiei.Timiulizvorte din Munii Semenic i strbate nordul Culoarului Timi Cerna, unde primete pe dreapta pePrul ReceiFene(cu izvoare n Munii arcu), strbate depresiunea i oraul Caransebe, apoi primete pe dreapta pe Bistra i separ Munii Poiana Rusc de Dealurile Pogniului (Dealurile de Vest), vrsndu-se pe teritoriul Serbiei n Dunre.DinMunii Poiana Ruscizvorsc:Bega(care dreneaz sud vestul rii),Cerna(trece prin municipiul Hunedoara, primete afluentulRuncui se vars n Mure) iRusca(care se vars n Bistra).DinMunii Apuseniizvorsc urmtoarele ruri:Barcul izvorte din Munii Plopi sau Muntele es i delimiteaz la nord unitatea montan a Apusenilor;Crasna,AgrijiAlmaizvorsc din Munii Meseului i sunt aflueni ai Someului;Criul Repede izvorte din Munii Gilu, strbate Depresiunea Huedin i oraul omonim, formeaz defileul de la Ciucea i iese n Depresiunea Vad Borod; primete ca aflueni peIadaiDrgan,venii din Munii Vldeasa.Criul Negruizvorte din Munii Bihor i strbate Depresiunea Beiuului i oraele Vacu, tei i Beiu i primete ca afluent peCriul Pietros(care vine tot din Munii Bihor).Criul Albizvorte din Munii Metaliferi, strbate depresiunile Brad, Gurahon, Zarand i municipiul Brad.Arieulizvorte din Munii Bihor i strbate culoarul depresionar ara Moilor i oraele Cmpeni i Baia de Arie, se vars n Mure n Podiul Transilvaniei.Ampoiulizvorte din Munii Metaliferi, formeaz limita ntre acetia i Munii Trascului i se vars n Mure n avale de Alba Iulia. Strbate oraul Zlatna.Someul Micse formeaz din unireaSomeului Cald(cu izvoare n Munii Bihor) cuSomeul Rece(cu izvoare n Muntele Mare).LacurileLacuri naturale:Lacuri glaciare:Lala, Buhescu, Iezerul Pietrosului (n Munii Rodnei), Capra, Blea, Podragu, Podrgel, Podu Giurgiului, Clun, Avrig, Urlea, Mioarele (cu poziia altimetric cea mai nalt 2282 m, n Munii Fgra), Glcesu sau Clcescu, Roiile, Znoaga Mare, Psri, Mndra, Verde (n Munii Parng), Iezerul Latoriei (n Munii Latoriei, cu poziia altimetric cea mai joas 1520 m), Bucura (cel mai mare din ar ca suprafa 8,8 ha), Znoaga (cel mai adnc lac glaciar din Romnia 29 m), Galeul, Gemenele, Negru, Peleaga, Lia, Ana, Florica, Viorica (n Munii Retezat), Iezerul Mare i Iezerul Mic (n Cindrel), ureanu (Munii ureanu), Pietrele Albe (Munii arcu), Scrioara, Borscu, Godeanu (Munii Godeanu), Iezer (Munii Iezer);Lacuri vulcanice:Sfnta Ana singurul de acest fel din ar, situat ntr-unul din craterele Masivului Ciomatu Mare, Munii Harghita (n cellalt crater se afl Tinovul Moho, o turbrie oligotrof);Lacuri cu ap srat(situate n vechi ocne de sare): Ocna ugatag i Cotiui (n Depresiunea Maramureului);Lacuri de baraj natural:Beti (n Munii Maramureului), Cuejdel (n Munii Stnioara), Lacul Rou (format n anul 1837 prin bararea rului Bicaz), Bltu (pe Izvorul Negru, bazinul Uzului, n Munii Nemira .a.);Lacuri nivale:Lacul Vulturilor (Munii Siriu);Lacuri carstice:Lacul Dracului i Ochiul Beului (n Munii Banatului), Vroaia (n Munii Bihor), Ighiu (n Munii Trascu).Lacuri antropice:Lacuri de acumulare:Firiza pe rul Firiza, Izvoru Muntelui pe Bistria (cel mai mare lac de acumulare de pe rurile interioare ale Romniei, 33 km2, 1,23 mld. m3), Poiana Uzului pe Uz, Siriu pe Buzu, Paltinul pe Doftana, Mneciu pe Teleajen, Bolboci i Scropoasa pe Ialomia, Pecineagu pe Dmbovia, Vidraru pe Arge, Vidra pe Lotru, Negovanu pe Sadu, Oaa, Glceag, ugag pe Sebe, Gura Apelor pe Rul Mare, Valea lui Ivan i Herculane pe Cerna, Porile de Fier I pe Dunre, Vliug i Secu pe Brzava, Trei Ape pe Timi, Cinci Teliuc pe Cerna Mureului, Leu pe Iada, Drgan pe Drgan, Fntnele (Mriel) i Tarnia pe Someul Cald, Gilu pe Someul Mic, Atileu pe Criul Repede.Lacuri n foste excavaii miniere:lacul Albastru (de la Baia Sprie). Apele subteranedin Carpai sunt cantonate n depozite din cele mai variate: eluvii, deluvii, coluvii, proluvii, depozite de lunc i de teras, piemonturi. Cele mai bogate i de calitate sunt cele din depozitele aluviale i proluvio aluviale din cadrul depresiunilor (Braov, Ciuc, Giurgeu, Dornelor, Haeg, Almjului etc). n plus, aceste ape sunt i relativ accesibile pentru locuitori (se gsesc la adncimi moderate, cu unele excepii). Pe crestele calcaroase sau conglomeratice (Piatra Craiului, Hghima, Ceahlu, Ciuca etc) apele subterane aproape c lipsesc, datorit permeabilitii i diaclazrii substratului. n munii nali cristalini sau granitici (Fgra, Retezat, Parng, Rodnei etc), substratul impermeabil i climatul umed i rcoros determin bogate ape subterane, ce favorizeaz la rndul lor o reea de suprafa dens i bogat (ruri, cascade, lacuri). n munii calcaroi, chiar dac n zona nalt a acestora apele subterane lipsesc aproape complet, n zona inferioar au loc descrcri de tipul izbucurilor i resurgenelor, rurile subterane formnd peteri. Apele mineralei termale Geneza i apariia apelor minerale din Carpai sub forma izvoarelor sunt legate de prezena faliilor de adncime, de existena lanului muntos vulcanic, precum i, n mai mic msur, de zcmintele de petrol, gaz metan, crbuni i sare. Apele sulfuroase i sulfatate (popular pucioase) sunt asociate cu sulfaii din formaiunile gipsifere existente n miocenul Carpailor Orientali (acestea se gsesc mai ales n Subcarpaii Moldovei i ai Curburii, dar apar i pe areale restrnse n Carpai), n conglomeratele fliului, cu sulfurile din rocile metamorfice ale Carpailor Orientali i cu zcmintele de crbuni. Apele carbogazoase (borvizuri sau borcuturi) se formeaz n urma amestecului intim dintre ap i bioxidul de carbon (acesta din urm produs postvulcanic) n adncul scoarei terestre, sub presiune mare (numai n condiii de presiune ridicat se poate realiza acest amestec). Emenaiile de bioxid de carbon ca atare (fr a se combina cu apa) poart numele de mofete i sunt folosite cu scop terapeutic n unele staiuni din Carpaii Orientali (Borsec, Balvanyo etc). Toate aceste emanaii de gaz precum i izvoarele carbogazoase din perimetrul Carpailor Orientali formeaz aa numita aureol mofetic a acestora: Vieul de Sus, Jigodin Bi, Parva, Sngeorz Bi, Orau Nou, Bixad (de Oa), Bilbor, Borsec, Biboreni, Bodoc, Clnic, Olteni, Turia, Zizin, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Bicaz, Miecurea Ciuc, Tunad, Sntimbru, Malna Bi etc. Astfel de izvoare se ntlnesc, ns i n Carpaii Occidentali (Culoarul Mureului: Banpotoc, Bcia, oimu, Veel). O categorie aparte o constituie apele termominerale. Acestea se ntlnesc pe Valea Cernei la Bile Herculane i n amonte de aceast staiune, dar i n unele areale din Munii Apuseni (Moneasa, Rbgani, Geoagiu Bi) i din munii vulcanici din Carpaii Orientali (Bile Tunad, Toplia, Lunca, etc).

VEGETAIA I FAUNA CARPAILOR1. Vegetaia Cea mai important caracteristic a vegetaiei Carpailor este etajarea ei, dar n alctuirea covorului vegetal al munilor notri intervin i ali factori: influenele climatice (faada vestic a Carpailor Occidentali i a grupei nordice a Carpailor Orientali este mai cldu, fiind populat mai ales de stejar, gorun, cer i carpen), dar i masivitatea, adic desfurarea mare a zonei montane, departe de orice influen (rspndirea foarte mare a molidului n zona intern a Carpailor Orientali nu se explic att de mult prin altitudine, care oscileaz ntre 700 i 1600 m, ct mai ales prin deprtarea mare de marginile sistemului muntos). Elementele cele mai frecvente n vegetaia Carpailor Romneti sunt fagul(Fagus silvatica)i molidul(Picea abies). Zona nemoral (a pdurilor de foioase, R. Clinescu, 1969) are rspndire doar n unele uniti montane din vest i sud vest; este vorba de pduri de cer(Qvercus cerris)i grni(Qvercus frainetto), dou specii termofile de stejar, ntlnite pe areale mici n munii Zarandului, Metaliferi, Dognecea, Almjului (Depresiunea Liubcova), n general la altitudini mici i mai ales pe versanii nsorii. Etajul nemoral (al pdurilor de foioase) se desfoar pe suprafee foarte mari, incluznd subetajele gorunului, fagului i fag rinoase. Subetajul gorunului include trei asociaii vegetale prezente n Carpai: pduri de gorun n amestec cu cer, pduri de gorun n amestec cu carpen i pduri de gorun n amestec cu mojdrean, corn i crpini, pe care le descriem mai jos. Pdurile de gorun(Qvercus petraea)cu cer(Qvercus cerris)se ntlnesc ndeosebi pe faada vestic a Carpailor Occidentali, n munii: Codru Moma, Zarandului, Poiana Rusc, Dognecea, dar i pe faada sudic a Apusenilor (Munii Metaliferi), n Depresiunea Haegului i Culoarul Ortiei, pe suprafee mici n munii Almj i Aninei. Pdurile de gorun cu carpen(Carpinus betulus)sunt ceva mai rspndite: depresiunile Maramureului i Oaului, munii Oa, Igni (versanii sudici), sudul Stnioarei (versant nsorit), versanii scunzi i nsorii de pe rama depresiunilor Comneti Drmneti, Braovului, Lovitei, Brad Hlmagiu, versanii n general sudici ai Munilor Almjului, versanii nordici ai munilor Codru Moma i Mese, poriuni importante din Munii Trascului i mai restrnse din Munii Metaliferi. n zonele mai calde i nsorite gorunul se asociaz cu specii termofile precum mojdreanul(Fraxinus ornus), cornul(Cornus mas), crpinia(Carpinus orientalis),de exemplu n defileele Oltului i Jiului din Carpaii Meridionali (mai ales spre baza versanilor), pe faada sudic a Munilor Vlcan i a Munilor Mehedini, n Defileul Dunrii (inclusiv n Cazane), pe cursul inferior al Cernei (Banat), n Munii Locvei. Subetajul fgetelor include, la partea inferioar, pduri de fag n amestec cu carpen, iar n zonele mai umbrite, mai rcoroase, pduri pure de fag (fgete). Cele mai importante suprafee cu fgete pure i cu fgete n amestec cu carpen sunt n munii: Oa, Igni, Guti, Lpu, ible, Perani, Baraolt, Bodoc, Siriu, Grohoti, Baiu, Cozia, Cpnii, Vlcan, Mehedini, Almjului, Locvei, Aninei, Semenic, arcu, Poiana Rusc, ureanu, Metaliferi, Trascului, Zarand, Codru Moma, Pdurea Craiului, Plopi, Mese. Fagul(Fagus silvatica)este un element atlantic, astfel c el se ntlnete mai ales n Carpaii Occidentali, n munii vulcanici din grupa nordic a Orientalilor i pe faada sudic a Meridionalilor i a grupei sudice a Orientalilor (ce primesc influene oceanice i eventual, mediteraneene, la care se adaug gradul mare de nsorire; de altfel, pdurile pure de fag urc, n munii Mehedini i Vlcan, pn spre 1500 m). Subetajul pdurilor de amestec de fag cu rinoase este, de asemenea, bine reprezentat. n Carpaii Occidentali, n cei Meridionali i n Orientali doar ntre Prahova i Buzu, acest subetaj face de obicei trecerea ntre subetajul fgetelor i etajul pdurilor de molid, formnd practic o fie, o centur n jurul muntelui la altitudini de 800 1200 m. n munii Semenic, Aninei i Poiana Rusc acest subetaj ocup suprafee mari, fiind dominant ca altitudine (aici etajul molidului nu este prezent), fiind dezvoltat ceva mai sus dect n restul Carpailor, adic la 1000 1400 m. n Carpaii Orientali (de la Valea Buzului spre nord, pn la grania cu Ucraina) situaia este cu totul alta: pdurile de amestec de fag cu rinoase formeaz areale foarte extinse spre marginea edificiului muntos, att pe latura de est ct i pe cea de vest (trecnd, pe alocuri i n Subcarpai sau n Podiul Sucevei), lsnd spre interiorul masei montane locul pdurilor ntinse de molid (etajul boreal). Cu toate acestea, n masivele nalte situate mai spre periferia Carpailor (ible, 1839 m, Rodna, 2303 m, Maramureului, 1957 m, Bivolul, 1530 m, Ceahlu, 1907 m, Coza, 1628, Zboina Frumoas, 1657), pdurile de amestec urc doar pn la 1100...1200 m, mai sus fiind pduri de molid i, n unele cazuri, vegetaie subalpin, evideniindu-se astfel o clar etajare a vegetaiei. Aceeai etajare se observ i n unele bazine hidrografice dezvoltate spre interiorul zonei montane, unde subetajul pdurilor de amestec ptrunde mult n detrimentul pdurilor de molid (Moldova, Suha Bucovinean, Bistr