Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

download Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

of 16

Transcript of Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    1/16

    Proteinele si rolul lor in alimentatie

    Definitie

    Proteinele biomacromolecule informationale alcatuite in principal din aminoacizi,prezente in toate celulele vii, care prin structura si proprietatile lor constitue baza materiala a

    vietuitoarelor si a manifestarilor specifice ale acestora prezinta o importanta deosebita din

    punct de vedere nutritional.

    1. Clasificarea proteinelor

    Clasificarea proteinelor poate fi facuta din punct de vedere chimic si al solubilitatii,nutritional etc.

    a) Clasificarea din punct de vedere chimic. Prin hidroliza chimica si enzimatica,

    proteinele pun in libertate aminoacizi si in unele cazuri si alte substante organice cu masamoleculara relativ mica si substante anorganice.

    Proteinele simple denumite si holoproteine, sunt alcatuite din aminoacizi, iar

    proteinele alcatuite din aminoacizi si alte substante organice sau anorganice se numesc

    heteroproteine ( proteine conjugate).

    Holoproteinele pot fi proteine globulare( de forma sferica sau elipsoidala), solubile

    in apa sau in solutii saline diluate ( albumine, , !, "# globuline , anticorpi, histone, protamine

    etc.) si proteine fibrilare( de forma alungita sau chiar ca niste fibre) solubile sau insolubile in

    solutii saline sau concentrate ( fibrinogenul, colagene, miozina, actina si !# $eratina,

    fibroina etc.).

    Heteroproteinele pot fi, in functie de natura partii prostetice, cromoproteide

    ( porfinirice, flavinnucleotide etc.), lipoproteide( cu fosfolipide, colesterol, lipide neutre),nucleoproteide ( cu %&' si &') fosfoproteide ( cu acid ortofosforic), glicoproteide si

    metaloproteide( cu e, *n, Cu).

    b) Clasificare din punct de vedere nutritional. Pentru a putea incadra o proteina intr#o

    calasa nutritionala sau alta, este necesar sa facem unele consideratii privind calitatea

    proteinelor.

    +ursele de proteine alimentare difera intre ele prin capacitatea de a satisface

    necesitatile organismului uman. n general, proteinele de origine vegetala ( cereale,

    leguminoase, seminte oleaginoase) sunt necesare in cantitati mai nari decat cele de origine

    animala ( carne, peste, lapte, oua), pentru a satisface o stare nutitionala adecvata organismului.

    'ceasta situatie se datoreste variatiilor in ceea ce priveste calitatea proteinelor,

    determinata in primul rand de compozitia in aminoacizi. Proteinele alimentare trebuie, in modnormal sa asigure - de aminoacizi. /nii dintre aminoacizi denumiti neesentiali( banali sau

    neindispensabili) pot lipsi din dieta deoarece ei pot fi sintetizati in organism prin reactii de

    transaminare pornind de la # cetoacizi. %esi organismul nu depinde de aportul aminoacizilor

    neesentiali prin dieta, atunci cand cantitatea lor in dieta este redusa sinteza proteinelor in

    organism nu este optima. 'lti aminoacizi nu pot fi sintetizati in organism fiind denumiti

    esentiali( indispensabili) ei trebuind sa fie adusi prin dieta in cantitati adecvate si in anumite

    proportii, pentru ca proteinogenoza sa decurga normal.

    0ipsa unui aminoacid esential impiedica utilizarea anaeroba a celorlalti, atragand

    dupa sine mobilizarea lui din unele proteine proprii organismului, determinand in final

    negativarea bilantului azotat. %aca aportul unui aminoacid esential este mai mic decat cel

    normal, folosirea celorlalti aminoacizi esentiali in proteinogeneza se face in masura

    disponibilului acestui aminoacid care devine limitant. +e poate vorbi si de un factor limitant

    1

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    2/16

    prin eces, ceea ce inseamna ca organismul nu tolereaza variatiile individuale ale unui singur

    aminoacid ( 2incu, 1345).

    -. %eterminarea calitatii proteinelor

    2.1. Determinarea calitatilor proteinelor in vitro

    %eterminarea calitatii unei proteine in6vitro6 necesita cunoasterea compozitiei

    aminoaciclice a acesteia si a proteinei considerata 7standard6 sau de referinta. Calitatea unei

    proteine in 7vitro6 poate fi aprecita dupa in indicile chimic ( Chemical score) si indicele

    aminoacizilor esentiali(Hac$ler, 1344).

    I ndicele chimic = aminoacidul limitant in proteine de analizat,(mg/g!/concentratia

    aceluiasi aminoacid in proteina standard (din oul intreg!, (mg/g!

    Cu cat indicele chimic este mai indepartat de 1 ( indicele chimic al proteinelor dinou) ca atat proteina respectiva este mai putin apta sa intretina cresterea ( anabolismul proteic).

    Calculul indicelui chimic necesita deci cunoasterea cantitatii de aminoacid limitant in

    proba de analizat, care se poate determina prin metode cromatografice dupa hidroliza

    prealabila a proteinei. Concentratia aminoacidului corespunzator din proteina standard se

    poate lua direct din tabele, fiind deja determinata compozitia aminoacidica oului intreg.

    Indicile aminoacizilor esentiali ( EAAI ). n 1381, 9 s e r a propus ca la

    determinarea cantitatii unei proteine in 7vitro6 sa se ia in consideratie toti aminoacizii

    esentiali, concentratia acestora fiin raportata la concentratia acelorasi aminoacizi esentiali din

    proteina de referinta.

    Indicele aminoacizilor esentiali" #minoacizii esentiali din proteina de testat,

    (mg/g!/#minoacizi esentiali din proba de referinta, (mg/g!.

    n literatura de specialitate este mentionat si indicele de calitate al proteinei, care se

    determina cu relatia:

    Indicele de calitate al proteinei" $roteina necesara in functie de varsta/ Cantitatea de

    proteine test necesara pentru a satisface nivelul de aminoacid limitant

    2.2. Determinarea calitatii proteinelor prin teste biologice

    n conditiile unui aport energetic adecvat, eficienta utilizarii proteinelor din dieta va

    depinde de cantitatea de proteina ingerata, degradarea lor in tractusul gastro#intestinal si

    utilizarea metabolica a produsilor de digestie.

    Procesul de utilizare din dieta este reprezentat schematic in figura de mai jos:

    -

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    3/16

    Digestibilitatea proteinelor.n tractusul gastro#intestinal ( stomac si intestin subtire)

    proteinele de origine animala si vegetala, prezente in alimentele ingerate care alcatuiesc dieta

    sunt transformate in cea mai mare parte in aminoacizi usor absorbabili, care intra in circulatia

    sanguina via 7vena portabila6. Cantitati reduse de peptide cu masa moleculara mica, precum si unele peptide pot, de

    asemenea sa traverseze mucoasa intestinala, producand in organism un raspuns imunologic

    prin formare de anticorpi (idiosincrazii fata de unele produse alimentare, cum ar fi cele din

    lapte sau oua ).

    Proteinele si peptidele nedigerate si neabsorbite, precum si unii aminoacizi care nu

    sunt absorbiti din diferite cauze patologice, sunt duse in partea inferioara a intestinului, unde

    sunt epuse microflorei intestinale, sunt eliminate prin fecale. %in aminoacizi se pot forma

    prin reactii de decarboilare diferite amine biogene ( histamina, tiramina) care pot

    autointoica organismul. Prin dezaminare, se poate forma &H;care poate fi reabsorbit si

    regasit in sange ( 2incu, 1345).

    ezulta deci ca primul factor care afecteaza eficienta utilizarii proteinelor din dieta este

    gradul de hidroliza al acestora in tractusul gastro#intestinal. 'cest aspect al utilizarii

    proteinelor poate fi masurat prin determinarea digestibilitatii proteinelor ingerate.

    %igestibiliatea unei proteine este definita cu fractia diazotului ingerat care este absorbit in

    organism.

    %igestibilitatea aparenta ( %a

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    4/16

    'zotul din fecale in ecuatia mentionata, include azotul nedigerat din alimente= azotul

    celulelor intestinale moarte antrenate in fecale= azotul microflorei intestinale regasite in

    fecale= azotul din enzimele digestive. +uma acestor azoturi, eceptand pe cel provenit din

    proteinele nehidrolizate, reprezinta azotul metabolic din fecale 2n.

    Prin urmare, pentru a calcula digestibilitatea reala (% r

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    5/16

    PER corectat" Crestetea in greutate (g!/ proteina de testat(g!/ Crestetea in greutate (g!/

    proteina de referinta consumata(g!

    Indicele NPR. Aste un alt indice acre poate caracteriza calitatea unei proteine. Destul

    biologic se eecuta tot pe sobolani tineri.

    NPR" 'Cresterea in greutate la harnire cu proteina de testat (g! $ierderea in greuatate

    (media! la grupul hranit fara proteine (g!) / $roteina de testat consumata (g!

    %upa calculul &P pentru fiecare animal, se face media pe grupul respectiv, iar aceasta

    valoare medie se eprima ca procent din valoarea &P pentru grupul de animale hranite cu

    proteina de referinta.

    Indicele NPU.Caracterizarea calitatii unei proteine se poate face si cu ajutorul

    indicelui &P/.

    NPU" '#zot in organismul animalelor grupului hranit cu protein ade testat * #zot inorganismul animalelor grupului hranit cu dieta fara proteina) /#zot ingerat de animalele de

    e&perienta din grupul hranit cu proteina de testat

    &P/ pentru grupul harnit cu proteina de testat se poate eprima ca procent din &P/ calculat

    pentru grupul de animalele hranite cu proteina de referinta (cazeina).

    ?alorile principalilor indicatori de calitate pentru unele proteine alimentare sunt aratate

    in tabelul urmator:

    8

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    6/16

    Dinandu#se cont de continutul in aminoacizi esentiali ai proteinelor, de proportie dintre

    ei si de efectul nutritional al proteinelor respective reflectate prin ?@, diferitele proteine

    alimentare pot fi grupate in trei clase si anume ( Eontea, 134):

    Clasa I, care contine toti aminoacizii esentiali in proportii aproape de cele necesare

    omului, cu o mare eficienta in promovarea cresterii, pe care o pot intretine chiar cand aportul

    este mai redus.

    n aceasta categorie intra: proteinele miofibrilare (miozina, actina, tropomiozina,

    troponina, proteina C, si ! actinina, proteina 2) si sarcoplasmatice (miogenul,

    mioalbumina, mioglobulina, globulina ) din carnea de vita, porc, oaie, pasare, peste=

    proteinele laptelui (cazeinele, !#lactoglobulina, #lactoglobulina, imunoglobulinele, serum

    proteina)= unele proteine ale albusului de ou (ovalbumina, ovotransferina, ovoflavoproteina) sigalbenusul de ou (fractiunea 0% care consta in principal din lipovitelenine si proteinele din

    granule care contin fosvitina si fractiunea H% sau lipovitelina (, !, F#lipovitelinele).

    Clasa II care contine toti aminoacizii esentiali, dar nu in proportii corespunzatoare, 1#

    ; aminoacizi gasindu#se in cantitati mai reduse limiteaza utilizarea celorlalti. Pentru

    intretinerea cresterii, aceste proteine sunt necesare in cantitati aproape de - ori mai mari decat

    cei din clasa adaosul ponderal in organismul in crestere fiind mai mic, insa la adult pot

    mentine bilantul azotului in echilibru.n aceasta categorie intra proteinele din soia proteinele

    din fractiunea -+ (globulina -+, ;+, #conglicinina, etc.), proteinele din fractiunea 4+ (!, F#

    conglicinina, globulina 4+), proteinele din fractiunea 11+ (globulina 11+ sau glicinina) si

    proteinele din fractiunea 18+G= proteinele din cereale cum ar fi albuminele, globulinele,

    glutelinele si prolaminele (gliadina) care au o eficienta ceva mai redusa decat primele=

    proteinele din leguminoase cum ar fi faseolina din fasole, legumelina din mazare si linte care,

    de asemenea, au o eficienta mai redusa.

    Clasa III care are absenti 1#- aminoacizi esentiali (triptofan, lizina) si un dezechilibru

    pronuntat in balanta aminoacidica.

    Proteinele din aceasta clasa, ori care ar fi aportul lor in dieta, nu pot intretine cresterea

    si nici echilibrul azotat.n aceasta categorie intra gelatina (rezultata din colagenul tesutului

    conjunciv) si zeina (gliadina din porumb).

    mpartirea pe clase de calitate a proteinelor nu trebuie sa conduca la concluzia ca in

    dieta omului este necesar sa se gaseasca proteine de origine animala,deoarece:

    # pentru proteinogeneza este important sortimentul de aminoacizi eistenti pe piata

    metabolica, ceea ce inseamna ca anabolismul proteic poate avea loc in conditii optime, chiar

    >

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    7/16

    daca dieta furnizeaza intr#o masura mai mare si proteine din clasa a #a in amestec, in vederea

    complementarii balantei aminoacidice.%e eemplu un amestec de 8< faina de porumb si

    8< faina de fasole se vor complementa reciproc in ceea ce priveste continutul in lizina si

    metionina, PA amestecului ajungand la -,1 fata de 1,8 cat este pentru faina de porumb si

    1, pentru faina de fasole (fig. ;)=

    # valoarea biologica a proteinelor animale intervine mai putin la adult decat la copil=

    # proteinele de origine animala au un efect corector (de suplimentare), facand ca

    sortimentul aminoacidic rezultat prin asocierea cu proteine vegetale sa fie complet. %eeemplu un amestec de -8< lactalbumina si 48< zeina, reprezentand 1I< din dieta, are

    aceeasi valoare nutritionala ca si dieta care contine 11< lactalbumina.

    ;. &evoile de aminoacizi si proteine pentru organismul uman

    Ne!oile de aminoacizi. n conditiile in care dieta este adecvata din punct de vedere al

    aportului de calorii si al aminoacizilor neesentiali, cantitatile de aminoacizi esentiali necesari

    organismului sunt in functie de se, varsta, activitate, la femei luandu#se in considerare si

    4

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    8/16

    starea de gravitate si lactatie.in tabelul 1- se arata nevoile de aminocizi esentiali pentru sugari,

    copii si adulti. ('9J92+, 134;).

    n tabel se mentioneaza cantitatile de aminoacizi esentiali care ar corespunde unei

    proteine ideale, cu eficacitate optima, si care ar satisface cel mai bine nevoile organismului

    uman de diferite varste, precum si continutul in aminoacizi esentiali din unele produse

    animale si vegetale.

    Ne!oile de proteine. Pentru adult, la care cresterea este terminata, proteinele din dieta

    sunt necesare pentru intretinerea organismului (mentinere, productie).9rganismul adultului

    contine 1I#13< proteine, care sunt in mod constant degradate si reinlocuite in tesuturi, dar in

    ritm diferit si in functie de organ. %e eemplu,stratul epitelial al intestinului subtire se

    reinnoieste la ;#5 zile, in timp ce colagenul, proteina prezenta in tendoane, oase si alte tesuturi

    conjunctive, se reinnoieste foarte lent, chiar dupa cativa ani.?iteza de reinnoire a proteinelorla omul adult este de circa 5 gJzi.

    &evoile de proteine ale organismului, in general, se pot determina cu relatia (2c.

    0aren, 134-):

    B(/KK+KE)L1,1

    n care: # necesarul de azot, gJ$ilocorp si zi=

    / # pierderea de azot prin urina, gJ$ilocorp si zi=

    pierderea de azot prin fecale, gJ$ilocorp si zi=

    + pierderea de azot prin piele, gJ$ilocorp si zi=

    I

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    9/16

    E necesarul de azot in plus in perioada de crestere, gJ$ilocorp si zi=

    1,1 reprezinta adaosul de 1 < pentru starile de stress ale vietii cotidiene=

    Prin multiplicarea lui cu >,-8 se obtine necesarul de proteina in gJ$ilocorp si zi.

    Pierderea obligatorie de azot prin urina este estimata la - mgJ$cal metabolism bazal.

    Acretia urinara de azot este formata din I#3 < uree, 5 < sub forma de amoniac, 8 < sub

    forma de creatinina si 1 < sub forma de acid uric.

    /reea care se formeaza in ficat si amoniacul care se formeaza in rinichi constituie

    azotul urinar eogen, in timp ce creatinina si acidul uric constituie azotul urinar endogen

    (acesta din urma se poate determina la subiectii de eperienta hraniti cu dieta lipsita de

    proteina sau foarte saraca in proteina).

    n conditiile in care cantitatea de proteine ingerate este mai mica sau in caz de

    deficienta proteica, are loc o micsorare a cantitatii de uree formata in ficat si prin urmare se

    diminueaza si ecretia uinara de uree, procesul fiind contrar cand ingerarea de azot proteic

    este in eces.

    Pierderea obligatorie de azot prin fecale este estimata la 1 g &Jzi, fiind cu atat mai

    mare (pana la 1,8 gJ-5 h) cu cat dieta este mai bogata in celuloza.

    Pierderea de azot prin piele se estimeaza la 1,5 gJzi.

    'zotul necesar pentru crestere este in functie de varsta.

    Pe baza bilantului de azot Comitetul de eperti '9J92+ a recomandat un asa#zis

    aport de azot de securitate de ,84 gJ$ilocorp la barbati si ,8- gJ$ilocorp la femei, valori

    eprimate in proteine din lapte de vaca sau oua. 'ceasta inseamna ;4 g proteineJzi pentru un

    adult de >8 $g si -3 g proteineJzi pentru o femeie de 88 $g, in conditiile unui aport energetic

    corespunzator.

    #portul proteic de securitate este cantitatea de proteine necesara pentru acoperirea

    pierderilor fiziologice si pentru mentinerea unei bune sanatati la aproape toate persoanele unui

    grup, fiind deci superior nevoilor medii.

    'vand in vedere ca in alimentatia omului intra atat proteinele de origine animala cat si

    de origine vegetala, aportul de securitate poate fi calculat cu relatia:

    Aport de securitate in proteine B#port de securitate +aloarea proteica a oului / aloarea

    proteica a proteinelor care intra in dieta (alimentare!

    Dinandu#se cont ca balanta azotului se efectueaza in conditii putin solicitante, se

    recomanda majorarea nevoilor minime cu 1#18

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    10/16

    proteineJ$ilocorp si zi.n orice caz, dupa numerosi cercetatori, caloriile provenite din proteine

    trebuie sa reprezinte1#18 < din totalul caloriilor din dieta, procentul fiind la limita inferioara

    in cazul unor ratii energetice mari. 'lti cecetatori arata ca daca dieta procura o cantiate

    suficienta de energie, caloriile din proteine pot reprezinta 4#I luni=

    1,>- gJ$ilocorp intre >#3 luni=

    1,55 gJ$ilocorp intre 3#11 luni=

    1,1 gJ$ilocorp intre 1#; ani=

    1, gJ$ilocorp intre ;#> ani=

    %upa varsta de > ani, deoarece viteza de crestere este mai redusa, regimul al adultului

    poate fi aplicat si copilului, cu conditia ca acesta sa fie suficient cantitativ, iar amestecul de

    proteinesa fie de buna calitate.

    -tarea fiziologica a organismului. n perioada de graviditate femeile au nevoie de un

    aport suplimentar de 8#1 g proteine.zi, iar in perioada de lactatie de 1#- g

    proteineJzi.'vand in vedere ca in primele > luni volumul de lapte matern este de I8 mlJzi,

    lapte care contine 1- g proteineJlitru, secretia zilnica de proteina din lapte este de 1

    g.'ceasta productie va putea fi asigurata daca aportul suplimentar da proteine din dieta este

    de minimum 14 g, cifra care se incadreaza in limitele de 1#- g.

    &ercitiul fizic intens. 'cesta face sa creasca metabolismul proteic, putand conduce la

    o balanta negativa a azotului daca nu eista un aport sporit de proteine.

    Continutul energetic al dietei. 0a un continut energetic scazut aldietei (pe perioade

    prelungite), proteinele alimentare sunt utilizate pentru producerea de energie. n aceste

    1

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    11/16

    conditii, aminoacizii proteinelor dietei sunt oidati, deci nu mai sunt disponibili pentru sinteza

    proteinelor # constituentii plastici ai celulelor si tesuturilor organismului.

    ivelul de proteina din dieta. %aca nivelul de proteina din dieta nu acopera pierderile

    de azot sub diferite forme, balanta azotului va fi negativa.Drebuie mentionat faptul ca datorita

    posibilitatii reciclarii aminoacizilor, organismul are posibilitatea mentinerii unei balante

    azotate normale chiar in conditiile in care ingerarea de proteine din dieta este variabila (intre

    8 s3 18 gJzi), mecanismele prin care organismul se adapteaza fiind multiple.

    'stfel, la un nivel mai scazut al proteinelor din dieta, are loc o scadere a azotului

    ecretat prin urina, panase ajunge la echilibrul necesar. %e asemenea, la un nivel mai scazut

    de proteine in dieta scade si concentratia unor aminoacizi esentiali in plasma si se micsoreaza

    viteza de oidare a acestora. %aca se reduce continutul de proteine in dieta sub o anumita

    valoare limita, nu se va mai putea mentine balanta normala a azotului si, in consecinta, va

    avea loc o pierdere de proteine in organism, cu consecintele clinice care rezulta de aici.

    'naliza proteinelor din plasma este adesea utilizata ca un indiciu al deficientei

    proteice. Concentratiile normale ale proteinelor din plasma sangvina sunt urmatoarele

    (%avidson si Passmore, 1341):

    /n nivel de albumine sunb ;,8 gJ1 ml indica o deficienta proteica incipienta, iar un

    nivel de 1,8 gJ1 ml, o deficienta proteica grava.

    Diferite stari patologice.%eficienta proteica poate fi si rezultatul unor stari patologice,

    chiar daca aportul de proteine din dieta este normal.

    5. +urse alimentare de proteine

    +ursele mai importante de proteine sunt alimentele de origine animala (carne si produse

    din carne, peste si produse din peste, oua, lapte, branzeturi), leguminoasele si oleaginoasele

    (fasole, mazare, linte, neut, soia, arahide), cereale (grau, orz, porumb, sorg, ovaz, secara),drojdiile.

    11

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    12/16

    /nele produse rafinate din leguminoase, dar mai ales din oleaginoase (concentratele si

    izolatele) au un continut foarte ridicat de proteine (tabelul 1;). 'ceste surse difera intre ele nu

    numai in ceea ce priveste continutul in proteine, dar mai ales prin calitatea acestora.

    8. olul proteinelor in organism

    n organism proteinele indeplinesc diferite roluri: structural sau plastic, reprezentand

    principalii constituenti ai citoplasmei si organitelor celulare, a umorilor si lichidelor biologice=

    catalitic, intervenind in calitate de enzime si hormoni in realizarea reactiilor biochimice si

    metabolice sprecifice vietii, in ordonarea si reglarea acestora in conditii compatibile cu viata=

    imunologic (de aparare)= de transport a unor substante importante vietii= contractil si de

    rezistenta mecanica= de protectie= de detoifiere= energic (5 $calJg proteina)= fizico#chimic

    (intervin in reglarea schimburilor de apa si electroliti in interiorul si in afara fibrei.'cest rol se

    datoreaza caracterului coloidal si amfotel al proteinelor, precum si capacitatilor de a fia

    compusii fosforati, capatand in acest fel proprietatea de a selectiona ionii MKde ionii &aK,

    fenomen ce sta la baza potentialului de menbrana= actionand ca substante ta,pon contribuie la

    mentinerea unui anumit pH in diverse medii cum ar fi plasma sangvina, lichidul cefalo#

    rahidian, secretiile intestinale= leaga apa prin intermediul electrolitilor sau prin legaturi de

    hidrogen asigurand hidratarea constanta a celulelor)= aminoacizii liberi, plasmatici si

    musculari, de natura eogena (rezultati in catabolismul proteic), care au pierdut specificitatea

    1-

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    13/16

    de origine, sunt precursorii unor substante de importanta vitala: porfirine, acizi nucleici,

    hormonii glandei tiroide si zonei medulare a suprarenalelor, serotonina, creatina, carnozina,

    anserina, glutation, purine, pirimidine, neurotransmiteri).

    >. Proteinele in alimentatia diversificata a sugarului

    &evoia de proteine a sugarului intre 5#1- luni este in medie de -gJ$gJ-5h si 18< din

    ratia energetica totala. %upa varsta de 5#> luni aceste nevoi se acopera in principal cu

    proteinele din lapte si alte produse animaliere si mai putin cu proteinele din cereale si legume.

    Continutul in alimente a proteinelor este foarte variat, de la 18#-< in carne, peste, ou,

    branza, pana la ,3#I< in cereale, la 1g de produs uscat. 9 eceptie o constitue semintele

    de soia in care proteinele ajung la ;8# 5gJ1g produs.

    Proteinele animale.Carnea reprezinta o buna sursa de proteine pentru sugar. Carneade gaina si de vita se introduce de la varsta de 8 luni, pestele alb, sub forma de pasta, de la >

    luni si sub forma de file, de la I luni.

    Calitate proteinelor de gaina si de peste este dublata de raportul echilibrat intre acizii

    garsi saturati si nesaturati (in cantitati aproimativ egale).

    Carnea de porc si de oaie pot intra in alimentatia copilului dupa varsta de - ani.

    icatul de pasare si de vaca se recomanda dupa varsta de 8 luni pentru aportul de fier. A0

    poate inlocui carnea in zilele in care se adminstreaza.

    Ealbenusul de ou reprezinta o sursa proteica valoroasa. Al se introduce dupa varsta dec > luni,

    bine fiert, pentru a#i reduce efectele alergizante, omogenizat in pireul de legume.

    %in cauza continutului bogat in colesterol nu se recomanda mai mult de trei galbenusuri pe

    saptamana( ca atare sau folosite in preparate culinare ca budinci, sufleuri) ranzaproaspata de vaca, de preferinta preparata in casa ( sau din comert cand este

    pasteurizata) se foloseste de la varsta de 8 luni.

    Proteinele !egetale. n cereale, proteinele sunt relativ reduse (1#I

  • 7/24/2019 Nevoile de Aminoacizi si Proteine pentru Organismul Uman.doc

    14/16

    4. Proteinele din zer si efectele lor benefice

    Afectele bune ale consumului de lapte fac obiectul unor studii foarte vaste iar unele

    rezultate ale acestora merita cunoscute. Corpul uman nu poate stoca aminoacizi, acesta fiind

    unul din motivele pentru care este necesara alimentarea cu proteina completa (continand toti

    aminoacizii). &ivelul proteic necesar poate fi atins mai usor folosind o proteina de calitate

    mare ( zer ) decat una de calitate mai mica ( carne, cereale ).

    9ul ( albumina ) a fost foarte multa vreme catalogat drept proteina numarul 1 ca

    valoare biologica. Cu toate acestea, anumite studii arata ca zerul (lactalbumina) este mai bun,

    intrucat contine o cantitate mai mare de aminoacizi @C'' cu rol anticatabolic ( previne

    pierderea de masa musculara).

    0aptele de vaca are 1I< zer si I-< caseina, laptele uman are >4< zer su ;;< caseina.

    +ubstanta ?aca 9m

    beta#lactoglobulina 84 < putin

    alpha#lactalbumina -1 < 5- >< din cei care au fost hraniti doar cu caseina. 'cest lucru demonstreaza abilitatea

    zerului de a neutraliza substante cancerigene (1).

    P9DA&' %& *A 'A %AC &/2A9+A 90/

    1) '&D9R%'&D, CA+DA &?A0/0 %A E0/D'D9&

    2/&9+D2/0'&D, 2@/&'D'D&% '+P/&+/0 2/& CA0/0' + /29'0

    ;) PA0/&EA+DA %/'D' ?AD + C'0D'DA' 'CA+DA' & '&2'0A0A %A

    +D/%/

    5) '&DC'&CAEA&'

    8) '&D'DA9+C0A9DC', HP9C90A+DA90A2'&D'

    1>