Eugen Avram

- Coordonator -

I{EUROPSIHOLOGIE. CTIEIER $I FUNCTIONALITATE -

Editura UniversitariBucuregti,2009

agogie Speciald *

"4 pe domeniile

hologie 9i $tiinteleifid@ severe de

ffi, IIIC Urnreagitde Psihologie. Areene sau atacwilor

r Universitat€a dinpslologiei clinice,

ic de Recuperare

regftire ?n clinica

Sire terapia ABApitivA 9i consiliere

de Recuperare

n$ar miversitar inMedicini "Carol

xitta botulinicd tn,Qii ln copil (a*orwtt recuperator in

; 4.Intewmfie de

V. Morcov, 2008)

ea copilului (autar

tpii Si vdrstnici (G.

[a'), etc.

rceffior qtiinf,fic inni din Bucuregti. A03-2004), Salzburg

vila", Bucuregti.

a Universitatea dinhresele sale actuale

Frlui, fiind inplicat

ochinrg in seclia Inrfti la Catedra de

r din Bucuregti). Armele Soros) gi laia sau University ofILIfomre de pregitire

mtrlui de ExcelenliBucuregti.

CUPRINS

PARTEA ICREIER $I PSIHIC

Capitolul 1

Mihai GoluPrincipiile generale ale organizdrii structurale qi funcYionale a

creierului uman

Capitolul2Gabriel Vacariu, Mihai Vacariu, LeonZilgreanNeuro S tiin{a co gniligi q i problema minte- cr eier

Capitolul 3

Alexandru TagcuEvolulia concep[iilor despre creier Si psihic

Capitolul4Eugen Avramo Alexandru Dumitrescu, GeorgianaAndreea RomanSisteme nelvoas e Si funclii adaptative

Capitolul5Andrei StancuDinamica formdrii amintirilor fl ashbulb

Capitolul6Mihaela ChraifProces area stereos copicd a s timulilor vizuali

Capitolul T

Alexandru D.IordanDisfuncyia executivd

Ichimescuo

11

35

55

79

105

t39

165

rllr".1;ril

jlll,

,,!

I Neuropsiholosie - Creier si funclionslitste

PARTEA IIEVALUAREA $I TERAPIA

FUNCTIONALITATII NEUROPSIHICE

Capitolul8Eugen AvramEvaluarea neuropsiltologicd in epilepsie

Capitolul9Adina LeaquT es t ar ea neur op s ih o I o gi c d c o mput eriz at d

Capitolul 10

Alexandru Taqcu, Adina LeaguEvaluare neuropsihologicd Si biofeedback

Capitolul 11

Liliana I. Pidure, Maria V. MorcovTraumatismele cranio-cerebrale la copii - diagnostic Si intervenlieneuropsihologicd

Capitolul 12

Alin D. RaqiniAborddri diagnostice Si terapeutice ale spasticitdlii

Capitolul 13

Jean Ciurea, Bogdan BilinescuActualitdli in tratamentul neurochirurgical al tulburdrilor demiscare

Capitolul 14

Ioana MaiorescuHidrocefalia Si declinul calitdlii vielii

199

23s

265

287

303

33t

347

'vnqtionslitste

' din institulii

ldrgi cdmpul

"nlizarea unoraeliordrii vie{ii

CAPITOLUL 1

PRINCIPIILE GENERALE ALE ORGANIZARIISTRUCTURALE SI FUNCTIONALE

A CREIERULUI UMAI\

Mihai Gola

Modul de organizare structural-flr:rcfional[ a creierului arc Iabazdunansamblu de principii, fiecare din ele reflect6nd o anumitd lahtrd,, o anumitdlegitate. Dezviluirea gi analiza conlinutului acestor principii, precum girelevarea semnificirliilor metodologice ne oferd o platformd mai soliddpentru explicarea multiplelor aspecte qi implicafii ale problemei raportuluipsihic-creier.

Asemenea principii trebuie, dupi opinia noastrS, sd constituieparadigmacentrald a neuroqtiinfelor contemporane, ?ntrucAt ele asigur6, pede o parte, unitatea pi coerenla logicd a lor, iar pe de alt6" parte, ele permitprevenirea sau cel pulin atenuarea tendinfelor reduclioniste pi unilateral-absolutizante care se fac incd puternic resimlite

in cele ce urmeazdvom prezenta qi analiza cdtorva din aceste principiicare, pe de o parte, sunt validate de datele cercetltorilor concrete, iar, pe dealtd"parte au o valoare metodologici generald, ce nu poate fi ignorat6 nici inanaliza-trrterpretarea faptelor clinicd experimentale particulare, nici indemersul de elaborare a modelelor teoretice explicate ale creierului.

1. Principiul neuronului dezvdluie esenta modului de organizarestructurald intern6 a creierului. La baza lui se afl6 indelungate cercetdrianatomo-histologice, care au culminat cu descoperirile lui Ramon y Cajal(1911) continuate qi imbogdlite ulterior de alli mari neurologi (Marinescu,Scherrigton, Hess, Ecunomo q.a.). Potrivit acestui principiu, creierul, dinpunct de vedere structural, este un sistem cu organizare de tip discret(discontinuu) const6nd din ,,elemente" tn sine distincte, denumite neuroni.in lumina cercetdrilor contemporane de teoria organrzdrri, structura discretdnu este rezultatul unei simple int0mpldri, cr al unei necesitdli obiective, deoptimizare a proceselor de adaptare a organismelor de mediu. in planul

12 Neuropsiholosie - Creier si functionelitute

sistemului nervos, structura de tip discret era singura de nafurd sd asigurepremisele necesare desfEqurd.rii eficiente a proceselor informalionaleimplicate in reglarea compoftamentului. Numai in cadrul ei devin posibilediferenfierea qi specializarca funclionalE, elaborarea unui sistem complex gi

suplu de conexiuni inteme, constituirea raporturilor de coordonare qi

subordonare ierarhicd, cregterea capacitdlli combinatorice gi integrative a

creierului in ansamblu.Totodatd, organtzarea discretd conferd creierului o rezistenld sporitd la

perturbafii, ii amplificd proprietatea compensdrii funclionale in cazul

eventualelor tulburdri pi leziuni. Gralie ei, creierul dobindeqte nu doar

arbitrul stabilitdfli, ci gi pe cel al ultrastabilitdlii. Aceasta inseamnd cd

funcfionarea sa de ansamblu se poate menline in limitele unui echilibrusatisfrcdtor, in ciuda faptului cd unele din elementele sale componente sunt

supuse deregldrii sau degraddrii. Intr-adevdr, deqi de la o anumitd vdrstd

incolo, ies zilnic din uz mii de neuroni, activrtatea generald a creieruluicontinud sd se menlind la nivel normal. Acest lucru este posibil, datoritd

complexitdlii structurii interne discrete a creierului. Potrivit unei legi

enunlate de matematicianul von Neumann, intr-un sistem informalionalcomplex, cum este creierul uman, cu cAt este mai mare numdrul elementelor

structurale qi al operafiilor secvenfiale implicate in reahzarea unui proces

(activit6fi), cu atit devin mai mici ponderea qi semnificalia fiecdruia luate

separat in determinarea ,,Spartei" procesului respectiv. Erorile gi deficitelelegate de funclionarea unor neuroni individuali oarecare pot fi cu uqurin!6

corectate qi compensate de restul masei neuronale, frrd a se periclita

rdspunsul comportamental final.

2. Principiul centralizdrii exprimd o tendinla legica fundamentala a

evoluliei filogenetice a sistemului nelos, 9i anume aceea de convergenld

reciprocd qi de grupare a neuronilor in ansambluri relativ compacte,

denumite centri nervoqi. La om, aceastd tendin!6 a atins punctul sdu

culminant: organizarea creierului uman se subordoneazd integral principiulcentralizdrli, ea fiind, in ultimd instan!6, un ,,ansamblu de centri aflaji ininteracfiune". Din punct de vedere metodologic, principiul centralizdriiimpune cerinla ca activitatea creierului sd fie abordatd nu numai prinraportarea la stdrile qi funcjionarea ansamblurilor neuronale sau centrilornervoqi, c la interacliunea 1or. Un centru, dupd cum indicd numele, cuprinde

un numdr mare de neuroni, grupati dupd criterii anatomostructurale (formd,

unctionalitate

ruri si asigureinforma!ionaledevin posibileem complex qi

coordonare gi

i integrative a

renla sporita lanale in cazulLdegte nu doara inseamnd cd

unui echilibrurmponente sunt

anumitd virstdrld a creieruluirosibil, datoritdnvit unei legir informalionalrrul elementelor:ea unui procesfiecdruia luate

ile qi deficitelert t-r cu uqurinlda se periclita

fundamentald a

de convergenldlativ compacte,ns punctul sdu

tegral principiul: centri aflali inriul centralizdriinu numai prin

rle sau centrilorrumele, cuprindeucrurale (form6,

Principiile generale ule organizdrii structurule Si funclionulea creierului uman 13

mdrime) qi funcfionale. El dobindepte astfel o anumitd individualitate pi

autonomie. in cadrul unui centru nervos se realizeazd un set complet de

operafii de prelucrare - integrare a informafiei, care se includ apoi ca verigicomponente ale unei anumite funclii sau act psihocomportamental. Aqa s-au

constituit, de pild6, in cursul evoluliei filogenetice, centrii respirafiei qi

circulaliei situali in bulbul rahidian, centrii sintezei senzoriale, situali inzonele de proieclie ale scoarfei cerebrale, centrii sintezei eferente pentru

migc[rile coluntare, situali in zonele posterioare ale lobului frontal etc.

Centrul nervos posedd atributele unui sistem. Deqi presupune existenla

unui numdr mare de neuroni, logica funcliondrii lui este ireductibild la

logica de funcfionare a neuronilor componenfi. De asemenea, activitatea pe

care o performeazd el nu este o simpld sau inldnfuire a transformdrilorindividuale la nivelul fiecdrui neuron.

in principiu, orice centru nervos ?ndeplinegte doud tipuri de funclii: a)

de transmisie - conducere qib) de integrare - comandd.Primul tip de referd

la ansamblul operaliilor de codificare - recodificare a informaliei gi de

transfer al ei de la centrul nervos dat la un alt centru. in cadrul sistemului

nelvos, orice centru particular ocupd concomitent o dubld pozifie: de

receptor, primind de la alli centri a unor mesaje qi influenfe, care-i modificd

starea ini1ia16, qi de emi[dtor, expedlind sistematic influenfele sale specifice

celorlalfi centri. Din punct de vedere adaptiv, importanla principiuluicentralizdiri rezidd ?n crearea la nivelul creierului, a unei diviziuni 9i

diversificdri funcfionale, de naturd, sd permitd acoperirea unei game cAt mai

intinse de solicitdri ale mediului extern gi elaborarea promptd a reacliilor de

rdspuns. in cursul antalizei nu trebuie ins6 sd uitdm cd, oricdt de pregnant ar

fi delimitat qi individual un centru nervos, autonomia lui funcliona16 nu este

niciodati absolutd, ci mai relativd, obligatoriu activitatea sa fiind supusd

unei integrdri sistemice supraordonate. De altfel, principiul centralizdrliac\ioneazd qi in sensul adaptdrii qi sincronizdrii reciproce a stdrii 9i

funcfiondrii centrilor nervoqi individuali, in concotdant1. cu unitatea qi

echilibrul general al organismului.

3. Principiut cefalizdrfi este legat de concordanla dintre planul general

de organrzare a sistemului organismului gi cel de organizare a sistemului

nervos. Astfel, delimitarea in planul de organizare a organismului a

segmentului anterior cefalic, qi posterior, caudal, qi a simetriei bilaterale

stdnga-dreapta a impus gi sistemului nervos o matrice similard dedezvoltare.

intrucdt segmentul anterior, cefalic, al organismului va evolua cuprecddere pe linia indeplinirii funcfiilor de explorare - investigare qiorientare in raport cu influenlele mediului ambiant, ganglionii gi centriinervoqi situali in segmentul cefalic vor suferi cele mai importantetransformdri evolutive, subordondnd din punct de vedere funclional pe ceisituali in regiunea caudald. Procesul cefalizdrli, incepAnd incd lanevertebrate (viermii inelari, insecte) va lua o amploare deosebitd lavertebrate. $i cu c0t o clasd de animale vertebrate se situeazd mai sus pescara evolufiei filogenetice, cu atit principiul cefalizdrii va fi exprimat maiaccentuat in organizarea qi funclionarea sistemului. La om, acest principiuse manifestdla cota lui cea mai ?naltd atdtin plan anatomostructural, cdt qifunclional, in plan anatomostrucfural, porliunea cea mai complexd,

".u -iudiversificatd este tocmai porliunea din cavitatea craniand- encefalul; in planfunclional, integrdrile de tip superior, care stau la baza fenomenelor giproceselor psihice, sunt, de asemenea, realizate de cdtre formaliunileneuronale din segmentul cefalic al SNC. Formaliunea cea mai noud dinpunct de vedere filogenetic ai cu organtzarea cea mai complexd - scoarlacerebrald - a apdrut prin evolulia segmentului cefalic. Astfel, cefalizareaexprimd nu numai un plan de organizare spaliald a SNC, ci gi o tendin!6legicd de evolulie filogeneticd qi ontogeneticd a lui.

4. Principiul corticalizdrii aratd" cd" formaliunea cea mai noud dinpunct de vedere filogenetic - scoarla cerebrald -, pe mdsurd ce se vadezvolta qi-qi va perfecliona organizarea structurald internd, va tinde sddevind mecanismul suprem de comandd gi control, subordonindfunclionarea gi activitatea tuturor celorlalte formafiuni. La om, corticalizareafuncliilor reflexe este cvasitotald. Nu existd practic act reflex, fie el somaticsau vegetativ, care sd nu fie reprezentat qi la nivelul scoarlei cerebrale. Princdile sale descendente, cortifugale scoarla exercitd influenle reglatoriiasupra tuturor centrilor nervogi dispuqi de-a lungul nevraxului.

Pe de altd, parte, principiul corticalizdrli aratd, cd progresul cel maiputemic in sfera psihicului se leagd de evolufia scoarfei cerebrale. infilo-genezd se constatd un paralelism semnificativ intre cregtereacomplexitdlii structural-funcfionale a acestei formaliuni qi a gradului decomplexitate a comportamentului. Aqadar, in studiul raportului dintre psihic

functionalitate

-

)e similard de

va evolua cuinvestigare gi

tionii gi centriinai importantemcfional pe ceipand incd Iae deosebitd laazE mai sus pe

fi exprimat maiacest principiu

f,nrctural, cdt qi

nplexd, cea miarcefalul; in planfenomenelor gi

re formaliuniler mai nou6 dinplexd - scoarlaffel, cefalizareaci qi o tendinfE

, mai noud din6surd ce se van4 va tinde si, subordondndn, corticaltzarear, fie el somatici cerebrale. Prinuenle reglatoriiri.

ogresul cel mai:i cerebrale. Inintre creqterea

i a gradului de

rlui dintre psihic

Principiile generale ale o rg anizdrii str ucturale Si fun cyion ulea creierului uman 15

qi creier, accenful se cere a fi pus pe rolul integrativ al scoarlei cerebrale.AceastE exigen!6 metodologic6 nu este cdtuqi de pulin superflud, deoarecese manifestd incd destul de activ tendinla de a localiza mecanismeleconqtiinfei la nivelul structurilor subcorticale (vezi, de pildd, teoriasistemului activator ascendent al formaliunii reticulate, elaborata deMagoun, Moruzzi gi Jasper g.a. sau aga-numitul "sistem centroencefalic" allui Penfreld).

5. Principiul diferen(ierii Si specializdrii postuleazd cd creierul nutrebuie interpretat ca o masi omogend, sub raport structural, qi

echipotenfialE, sub raport funcfional. Dimpotrivd, in cursul evolulieifilogenetice s-a impus pi s-a aftmat ca o legitate obiectivi diferenliereastructurald gi specializarea funcliona16 a elementelor componente. Aceastareclamd ca de la simpla afirmafie cd psihicul este o funcfie a creierului sd

trecem Ia dezv5.luirea acelor mecanisme specifice care stau labaza realizhrliunui proces psihic particular sau a altuia, a unui act comportamental sau aaltaia. Fireqte, gradul de specializare a diferitelor structuri neuronale este

diferit. Dacd unele au o speciahzare predeterminatd, constituitd in cursulevolufiei filogenetice, altele dobAndesc aceasta in ontogenezd, in cadrulinteracliunii individului cu lumea externd. in raport cu funcfiile qi proceselepsihice, chiar qi structurile cu specializarc determinatd filogenetic trebuie siparcurgd un anumit stadiu de exersare. De aceea, in abordarea raporhrluigeneral dintre psihic qi creier, punctul de vedere evolulionist-genetic se

impune cu necesitate. Ideea cdlduzitoare trebuie sd fie aceea cd funcliapsihici se constituie concomitent cu mecqnismul sdu neuronal specifici: pe

mdsurd ce creqte complexitatea unei funcfii, ex. percepfie, gdndire etc.,cre gte gi complex itatea mecanismelor sale neuronale.

6. Principiul ierurhizdrii Si integrdrii sistemice exprimd legitateacomplementard celei a diferenfierii gi specializdi'iinorganizarea funcfional[a creierului. Astfel, dacd diferenlierea gi specializarea art aclionat in direcliadelimitdrii, individualizdrii gi autonomizdrii structurilor gi formaliunilorneuronale, ierarhizarea gi integrarea sistemicd au aclionat in direcliastabilirii de legdturi gi interacliuni intre ele. Pe l6ngd funclionalitateaspecific local[ pe care o indeplinegte, fiecare structurd neuronalE particulardse insereazd intr-o funclionalitate sistemicd globali, supraordonatd.

16 Neuropsiholosie - Creier si functionalitate

Ienrhrzarea exprimd modul de organizare pe verticald a SNC. Ea pre-

supune stabilirea unor raporfuri de subordonare a segmentelor inferioarecelor superioare qi cregterea succesivd a complexitdlii operaliilor de

prelucrare -integrare

a informajiei, a actelor reflexe, de la un etaj inferiorla altul superior. Ca principale niveluri (etaje) ale ierarhiei nervoase pot fimenlionate:

l. mdduva spindrii;2. trunchiul cerebral (bulbul rahidian, protuberanta, pedunculii

cerebrali, tuberculii cvadrigemeni);3. cerebelul (creierul mic);4. diencefalul (forma[iunile talamice qi hipotalamice);5. nucleii bazalt (corpii striafi);6. paleocortexul qi arhicortexul;7. neocortexul .

intre aceste ,,niveluri" se reahzeazd o legdturd in dublu sens:

ascendent, de la nivelurile inferioare la cele superioare, qi descendent, de la

nivelurile superioare la cele inferioare. in plan funcfional, nivelurilesuperioare coordoneazd gi controleazd" activrtatea celor inferioare. Nivelulierarhic cel mai inalt neocortexul - devine mecanism central(supraordonat) de ,,comandd - ssn11el" in raport cu toate celelalte niveluri.in interiorul acestei scheme ierarhice, circulalia informaliei se desfbgoard inconcordanld cu doud reguli fundamentale: a. regula convergen[ei 9i b.

regula divergenlei. Potrivit primei reguli, merg6nd de jos in sus, informaliasuferd succesiv un ploces de filtrare qi comprimare, telindndu-se la niveluldat elementele nesemnificative sau de importanld 1oca16 gi expediindu-se

nivelului superior cele cu valoare adaptativd qi reglatorie mai generald.

Astfel, din imensul volum de informalie captat de receptorii periferici,

la nivelul scoarlei cerebrale, la un moment dat, ajunge doar o foarte micdparte; restul este refinut la nivelurile subiacente. $i nici semnalele care ajung

la scoarfd nu au toate acelaqi ,,stafut": cele mai multe nu se integreazd instructuri informafionale specifice (adicd nu ajung sd se transforme in

,,produse" psihice propriu-zise), ci actioneazl' ca factor de activare

energeticd nespecific[. Chiar de la nivelul trunchiului cerebral c[ile de

transmisie ascendentd se ?mpart in dou[ grupe principale:a. specifice, care intrd in componenla sistemelor senzoriale qi se

termind in zonele de proieclie corespunzdtoare ale scoarlei cerebrale;

fitnctionalitate

a SNC. Ea pre-Ltelor inferioareoperaliilor de

un etaj inferiornen'oase pot fi

nta. pedunculii

in dublu sens:'escendent, de Iaonal, nivelurile'erioare. Nivelul:canism centralelelalte niveluri.se desfrgoard innt'ergen[ei Ei b.

1 sus, informaliardu-se la nivelulgi expediindu-se

'i generald.

eptorii periferici,

'ar o foarte mic[nalele care ajung

se integreazd ine ffansforme inItor de activare:erebral c[ile de

senzoriale gi se

:erebralel

Principiile generale ule organiTdrii structurale Si funclionolea creierului umun

b. nespecifice, alcdtuite din eferenle ale nucleilor formafiunii reticulategi care nu au la nivelul scoarlei o adresd precis6, distribuind excitalia in moddituz.

Efectul acesteia se va concretiza intr-o stare de activare globali sau

1oca16 a scoarfei, asigurdnd astfel condiliile fiziologice de fond necesareprelucrdrii informaliei specifice, realizdrli proceselor psihice particulare:percepfie, memorie, gAndire etc. Regula divergenlei guvemeazd transmisiainformaliei de sus in jos, de la nivelul ierarhic cel mai inalt al SNC -neocoftexul - cdtre nivelurile indepdrtate, inferioare. Ea face ca fluxulinformafional sd se detaheze, sd. se imbogileascd cu noi date la fiecare nivelierarhic inferior la care ajunge. Aceasta este reclamatd" de necesitatea

coreldrii comenzilor ,.centrale" de reglare cu cele ,,locale". Fiecare

,,mecanism local" se integreazd. astfel in contextul mecanismului regldriiglobale a sistemului organismului: rezolvarea unei sarcini ,,locale" de

reglare se inscrie ca moment specific in rezolvarea sarcinii de reglaregenera16, supraordonatd.

Fiecare nivel subordonat trebuie sd caute qi sd extragd din nigte

instrucfiuni generale pe care i le expediazd nivelul superior (scoarfa

cerebrald) acele elemente care-i permit, printr-o particularizare qi adecvare

specificd, sd-gi indeplineascd in mod optim funcliile ce-i revin in cadrulsistemului. in virtutea unei cerinle logice, ierarhizarea este insolitd qi

completatd de integrare. Prin aceasta se inlelege procesul de transformare gi

unificare in structuri psihocompoftamentale specifice a diferitelor elemente

qi verigi individuale, elaborate in cadrul relelelor neuronale particulare.

Acest proces se realizeazd" atdt pe verticald - integrarea pe verticala, cdt qi

pe orizontald - integrarea pe orizontald.Integrarea pe verticald rezidd, in aceea cd rezdlatele activitilii

nivelurilor ierarhic inferioare devin elemente de prelucrare (analizd -sintezd" - evaluare) pentru nivelurile superioare. Astfel, mergAnd de jos insus, se va realiza un ,,produs" din ce in ce mai complex, mai adecvat qi maiapropiat de un anumit: fenomen psihocomportamental. La nivelul ierarhiccel mai de sus - scoarla cerebrald vor obline produsele finale care

dobindesc individualitate qi posibilitatea de manifestare ca atare. Foarte

elocvent, integrarea pe verticald se eviden[iazd, in constituirea sintezeloraferente, care stau labaza imaginilor perceptive.

Nici una din secvenfele care se realizeazd la nivelul unei instanle sau

al alteia a anahzalorului nu poate constitui in sine w act complet de

17

perceplie, dar fiecare reprezintd o verigd necesard pi indispensabild arealizdrii lui. Rezultatul activitilii receptorului obligatoriu se cere a fiprelucrat qi integrat la nivelul ierarhic superior - centrii din mdduvaspindrii, trunchiul cerebral, talamusul; la randul sdu, produsul activitdliinivelurilor integrative sub-corticale se cere a fr reanalizat qi integrat lanivelul zonelor corticale specifice. in acest caz, evider"ft. nu se mai poatespune ci perceplia este rezultatul unei integrdri mononivelare

- exclusiv aluneia din verigile componente ale analizatorului; ea are labazd o integraremultinivelard pe verticald, fiind, deci, expresia activitdlli analizatodui inansamblul sdu, ca sistem funcfional unitar.

in esen!6, se poate aftma cd" intreaga activitate a creierului se subor-doneazd, principiului integrdrii ierarhice, pe verticald. Ceea ce nu trebuiepierdut din vedere este faptul cd intre integrdrile proprii diferitelor niveluriierarhice, in interiorul unuia qi aceluiagi sistem funclional, existd nu numaideosebiri de ordin cantitativ, ci qi calitativ. De aceea) in planul cercetdrii qial analizei, nu putem aplica fdrd nici o ingrddire procedeul reducfiei,incercdnd a reduce integririle de nivel superior la integrdri de nivel inferior.intrucdt creierul posedd capacitatea de a stoca qi utiliza informafia prelucratdanterior in activitatea sa reflexI urmdtoare, produsele integrative hnale, aqa

cum se desprind ele la "iegirea" nivelului ierarhic terminal, vor exercita oinfluenfd: semnificativd asupra desfbqurdrii proceselor de integrareulterioard nu numai de la nivelul superior (terminal), ci qi de la nivelurileinferioare. Ca urmare, integrarea ierarhicd pe verticald dobAndeqte uncaracter dinamic, evolutiv, perfectibil. De aceea, atunci c6nd aborddmproblema mecanismelor neuro-fiziologice ale unei funclii psihice sau alealteia, este necesar sd ludm ?n seamd gi aspectul integrdrii ierarhicesuccesive a activitd[ii diferitelor structuri neuronale situate la diferiteniveluri pe verticald.

Integrarea pe orizontala constd. in corelarea qi imbinarea intr-ostructurd funcfionald unitard a rezultattlui activitdlii diferitelor zone girelele neuronale dispuse la acelaqi nivel ierarhic. intrucdt, ?n cadrul fiecdreiformafiuni, al fiecdrui centru particular existd mai multe gi diferite tipuri de"refele logice", fiecare dintre ele efectuAnd o anumitd operalie dinansamblul procesului general de prelucrare a informaliei, apare in mod legicnecesitatea ordondrii, coreldrii Si combindrii rezultatelor acestor operaliiparticulare intr-un produs global, sintetic cu valenle adaptative, reglatoriisuperioare.

functionalitste

ndispensabild a

iu se cere a fini din mdduvadusul activitdliirt gi integrat laru se mai poate:e - exclusiv albazE o integrarelnalizatorului in

Lerului se subor-)a ce nu trebuiet'entelor nivelurieristd nu numailnui cercetdrii qi

edeul reducfiei,Je nivel inferior.malia prelucratdrative finale, aga

1. r-or exercita or de integrarede la niveluriledobdndegte uncAnd aborddmpsihice sau ale

egrdrii ierarhicelate la diferite

mbinarea intr-otentelor zone qi

in cadrul fiecdreidit'erite tipuri de

tb operalie dinlare in mod legic

acestor operafiiriatl\'e. reglatorii

-- -*e"*&, ."'",. "',*,n""oii*,4'*''ts,*'&'*i,'-

Principiile generale ule organizdrii structurale gi funcyionulea creierului uman

Integrarea pe orizontald se realizeazd in cadrul tuturor segmentelorprincipale ale SNC, incepAnd cu mdduva spindrii qi termindnd cu scoarlacerebrali. Firegte, factura calitativd a produsului oblinut la finele uneiintegrdri pe orizontald depinde gi de nivelul ierarhic la carc se afld structuraneuronald datd. Din acest punct de vedere, gradul cel mai ihalt decomplexitate il inregistreazd" integrarea pe orizontal1.realizatd,la nivelul qi inlimitele scoarfei cerebrale. Gralie integrdrii pe orizontald de tip cortical,devine posibild aducerea ?ntr-un sistem unitar a tuturor structurilor psihiceparliculare: cognitive, afective, motivafionale, volitive etc. in afara uneiasemenea integrdri nu s-ar putea realiza atributul fundamental al organizdrirpsihice, gi anume unitatea.

O ilustrare concretd a desfbquririi integrd.rii pe orizontald la nivelcorlical ne oferd insuqi procesul recepliei senzoriale. Diferitele structuriinformafionale singulare unidimensionale realizate in cadrul zonelor de

proieclie topicd aIe anahzatorilor sunt unificate ?n structuri informalionalemai complexe, multidimensionale de cdtre zonele asociative din jur; se oblinastfel imaginile perceptive monomodale (vizuale, auditive, tactile etc).Acestea nu rdmAn insd izolate; ele sunt supuse, la rdndul lor, operaliei de

integrare in cadrul zonelor asociative de tip te\iar, ajungdndu-se laelaborarea unor ,,constructe" perceptive qi mai complexe - plurimodale sauplurisenzoriale. Acestea asigurd o reflectare mai completd qi mai adecvatd(veridicd) a rcalitd1li gi, implicit, o reglare mai eficientd a compofiamentuluigi a acfiunilor concrete cu obiectele percepute.

in lumina celor de mai sus, se poate conchide cd principiul terarhizdriiqi integrdrii satisface, in planul evoluliei .tl/C, atdt cerinla creqteriicomplexit[fii, cdt gi pe cea a cregterii unitdlii (in diversitate).

7. Principiul comutdrii a fost impus in organizarea funclionald a Sl/Cde doi factori:

a) diversificarea Si creSterea numdrului verigilor de "intrare" qi de"ieqire" ale sistemului organismului gi

b) legea fiziologicd a exclusivitd{ii, potrivit cdreia organismul nu poate

efectua in acelaqi timp doud comportamente adaptative ?n raport cu stimuliiexterni, ci doar unul singur.

Faptul cd dispunem de mai mult de un singur organ receptor face ca,,

la un moment dat, asupra noastrd sd acfioneze mai mulli stimuli, fiecareputdnd reclama o reaclie de rdspuns distinctd. Cum nu se poate ca in acelaqi

19

20 Nearopsiholosie - Creier si functionalitate

moment sd ddm mai multe rdspunsuri, apare obligatoriu necesitatea unuimecanism de seleclie, care sd permitd frnalizarea comportamenfului la unsingur stimul qi refinerea (blocarea) sau amdnarea rdspunsurilor la ceilallistimuli. Acelagi lucru este valabil gi pentru veriga de execulie ("ieqire").Este posibil ca acliunea unui stimul sd incite mai multe scheme de rdspuns.Dacd" n-ar exista un mecanism de selecfie, aceste scheme ar intra in conflictuna cu alta qi s-ar obstrucfiona reciproc, paralizdnd practic capacitatea de

rdspuns.Principiul comutdrii a acfionat tocmai in direclia credrii unor

"operatori" logici de comparare - seleclie qi a unor mecanisme de

comutare. Constituirea acestora s-a realizat concomitent cu diversificareastructurilor senzoriale qi motorii ale S//C. Ele se vor delimita ?n forma unornoduri-releu care se vor interpune ?ntre verigile de "irttrate" qi cele de

"iegire", mediind legdtura dintre stimul qi rdspuns: S ---+ K t R, unde S

reprezintd stimulul, K - operatorul de comutare (mediere), R - rdspunsul.Pentru a se asigura o legdturd adecvatd intre stimul gi schema

corespunzdtoare de rdspuns, este necesar, ca nodurile-releu si se situeze ladiferite niveluri intre sistemele analizatorilor, precum qi la diferite niveluriintre structurile motorii. La ele trebuie sd parvind informalia de la fiecarezond. receptoare stimulatd (fiind deci polisenzoriale) qi de la fiecare centrude comandd motorie (fiind deci poliefectorii). La rdndul 1or, ele hebuie sd

poat[ expedia comenzi cdtre toate structurile de integrare senzoriald qi

motorie, pentru a realiza astfel facilitarea - activarea qi frdnare(t -blocarea selectivd qi succesivd a verigilor de "rntrare" (recepfie) qi de

"ieqire" (execu!ie). in acelagi timp, mecanismul de comutare face posibildpunerea in legdturd controlabild (reglabild) a oricdrei verigi de "intrare"(canal senzorial) cu oricare verigd de "iegire" (organ efector, executiv) qi,

implicit, a oricdrui stimul cu oricare schemd sau reacfie de rdspuns."Blocul" de comutare se individualizeazd, astfel ca o componentd fun-

damentald a organrzdrii structural-funclionale a creierului. Gralie lui,devine posibild coordonarea dinamicd a secvenlelor intr-o structurd unitar6,trecerea de la un tip de rdspuns la altul, in concordanld cu semnificaliastimulilor, cu specificul situaliei, cu stdrile de motivafie gi cu scopurileurmdrite, stoparea unei reaclii neadecvate, eronate gi alegerea alteia corecte

sau mai eficiente etc. in planul otganizdrh sistemului psihic, mecanismelorcomutative le corespund schemele legico-operalionale ale procesului de

decizie, care std labaza planific[rii activitSlii prin: