Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

61
Nervul VIII VESTIBULOCOHLEAR

description

Nervii

Transcript of Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Page 1: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Nervul VIII

VESTIBULOCOHLEAR

Page 2: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Componenta cohleara(nervul cohlear)

• Face parte din calea auditiva, care incepe la nivelul receptorului auditiv, din organul Corti, din urechea interna, si se termina in lobul temporal.

• Nervul cohlear este format din axonii protoneuronului senzorial din ganglionul Corti, aflat in apropierea melcului(cohleei),ale carui dendrite fac sinapsa cu celulele receptoare din organul Corti.

• Acesti axoni, trec din ganglionul Corti prin canalul auditiv intern din stanca temporalului(impreuna cu nervul VII), strabat unghiul pontocerebelos si intra in punte la nivelul santului bulbo-pontin, facand sinapsa in nucleii cohleari din punte.

Page 3: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Calea auditiva- de la nivelul olivei superioare se proiecteaza bilateral, in

ambele emisfere cerebrale

Nerv cohlear

Punte

Mezencefal

Lob temporal, ariile 41,42

Cai tecto-pontine, tecto-bulbare, tecto-spinale:reflexe auditive (miscari ale ochilor, pavilionului urechii, capului)

Page 4: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Senzatia de auz

• Sunetul>>vibratia aerului din conductul auditiv extern>>vibratia timpanului>>vibratia oscioarelor din urechea medie(ciocanelul,nicovala, scarita)>> vibratia organului Corti din cohlee(ureche interna)>>receptor care transforma energia mecanica vibratorie in impuls electric>>calea auditiva>>creier unde se formeaza senzatia de auz .

Page 5: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Surditatea de transmisie

• Blocarea transmisiei sunetului(vibratiilor) prin conductul auditiv extern, timpan,ureche medie (ciocanel,nicovala, scarita) catre urechea interna(cohlee).

• Este blocata transmisia pe calea aeriana (a vibratiilor din coloana de aer din canalul auditiv extern) ,

• Vibratiile pot ajunge la urechea interna transmise prin osul mastoidian si al stancii(pe cale osoasa) si astfel sa stimuleze organul Corti si sa dea senzatie auditiva.

• In stadiile initiale sunt afectate frecventele mai joase(care nu se transmit prin medii mai putin elastice)

Page 6: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Surditatea de perceptie

• Lezarea urechii interne(a organului Corti) sau a nervului cohlear,

• Vibratiile se transmit atat pe cale aeriana cat si pe cale osoasa pana in urechea interna la organul lui Corti,

• La acest nivel nu se formeaza insa impulsul nervos sau acesta nu poate fi transmis mai departe pe calea nervului cohlear,

• Sunt afectate mai ales frecventele inalte.

Page 7: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Examinarea nervului cohlear

• Teste de auditie a vocii• Vocea soptita are frecvente joase , se aude de

la 5-6 m, si se transmite pe cale aeriana, perceptia ei este afectata mai ales in surditatea de transmisie.

• Vocea cu glas tare, se aude de la 50 m, se transmite atat pe cale aeriana cat si osoasa, perceptia ei este afectata in surditatea de perceptie (leziuni de ureche interna)

Page 8: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Examinarea auzului : teste cu diapazonul

• Diapazonul in vibratie in fata urechii: conducerea aeriana• Diapazonul in vibratie pe craniu:conducere osoasa• Proba Weber:diapazonul pe linia mediana a craniului :- normal :perceput egal in ambele urechi- surditate de transmisie: perceput mai bine de urechea bolnava,- surditate de perceptie:perceput mai bine de urechea sanatoasa.• Proba Schwabach:diapazonul pe vertex este perceput in mod

normal 20 secunde : - surditate de perceptie:timp prescurtat, - surditate de transmisie:timp prelungit• Proba Rinne:diapazonul pe mastoida cat timp este auzit(conducere

osoasa), apoi plasat in fata urechii mai este auzit inca 20-30 s(conducere aeriana)= Rinne pozitiv(normal),

- surditate de transmisie : diapazonul plasat pe mastoida este auzit timp mai indelungat, dupa care plasat in fata urechii nu mai este auzit(Rinne negativ).

Page 9: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Test weber

Test Rinne

Page 10: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Patologia auzului:simptome pozitive

• Iritatie, simptome pozitive: acufene, halucinatii auditive, hiperacuzia• Acufena: senzatie de zgomot in ureche, fie tiuituri(tinnitus), fie

pocnituri, bazaituri, uruituri,etc: simptom frecvent la varstnici, greu de tratat , insotind sau nu presbiacuzia(scaderea auzului la varstnici), sau exprima , mai rar, prezenta unui zgomot real produs in zona craniana(malformatii vasculare intracraniene, spasme ale musculaturii urechii medii, cracmente ale articulatiei temporo-mandibulare),

• Halucinatii auditive:voci, cuvinte , melodii:leziuni de lob temporal• Hiperacuzia: perceptia exagerata, zgomotoasa, neplacuta a

sunetelor de intensitate normala:paralizia faciala periferica(paralizia muschiului scaritei), migrene, nevroze

Page 11: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Patologia auzului:simptome negative/surditate (hipoacuzie)

• Surditatea de transmisie(otogena):leziuni ureche externa si medie:dop cerumen, furuncul canal auditiv extern, otoscleroza, otite medii, trauma sonora, etc,

• Surditatea de perceptie(neurogena):leziuni ale organului Corti(ureche interna), nerv cohlear, sau ale cailor auditive centrale: nevrite toxice(ex gentamicina), tumori unghi pontocerebelos(ex neurinom de acustic), meningite bazale, fracturi de stanca.

- leziunile unilaterale pe caile auditive centrale nu produc deficit auditiv deoarece proiectia lor corticala este bilaterala !(hipoacuzia apare doar in leziuni bilat care sunt f rare)

• Surditatea mixta:leziuni ale urechii medii si interne (otoscleroza).

Page 12: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Nervul vestibular

• Parte a analizatorului vestibular• In urechea interna, la nivelul labirintului, in canalele

semicirculare, utricula si sacula se gasesc receptorii vestibulari: sesizeaza pozitia si miscarile capului(acceleratia, deceleratia),

• De la acestia pleaca dendritele protoneuronilor din ganglionul Scarpa, situat in conductul auditiv intern,

• Axonii protoneuronilor formeaza nervul vestibular care trece prin conductul auditiv intern, intra in unghiul pontocerebelos si patrunde in trunchi prin santul bulbo-pontin, facand sinapsa in nucleii vestibulari din bulb ( planseul ventriculului IV)

Page 13: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Caile vestibulare

• Vestibulocerebeloase (arhicerebel)

• Nucleii oculomotori(FLM)• Substanta reticulata• Nucleul vagului(explicatia

varsaturilor din sd vestibular)• Coarnele anterioare maduva

(vestibulospinale)• Cortex(cerebelo-rubro-

-talamo-corticala sau direct)

Page 14: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Simptome vestibulare

• Vertij: senzatie de rotatie a subiectului sau a obiectelor din jur :de la senzatia imprecisa de nesiguranta , instabilitate, pana la senzxatia precisa de rotatie intr-un plan spatial.

• Permanent sau paroxistic, la miscarile capului,• Asociat cu manifestari vegetative, vagale(greata,

varsaturi, paloare sau chiar lipotimii) sau auditive(acufene)

Page 15: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Modificari de tonus muscular si echilibru

• Legaturile vestibulocerebeloase si vestibulospinale,• Deviatii tonice ale capului, membrelor si trunchiului,• Compensate vizual, apar cand se inchid ochii.• Proba Romberg• Proba bratelor intinse,• Proba indicatiei• Proba mersului in stea

Page 16: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Nistagmusul

• Miscare ritmica sacadata, sincrona a globilor oculari, formata dintr-o secusa lenta, de origine vestibulara, urmata de o secusa de revenire rapida, de origine corticala.

• Este sesizata de examinator secusa rapida, dupa care se defineste sensul nistagmusului,

• Orizontal,vertical, rotator(girator), orizonto-rotator.• Secusa lenta, de aceeasi parte cu deviatiile tonice

musculare si cu labirintul in deficit(in sd vestibular periferic)

Page 17: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Probe vestibulare, instrumentale

• Induc un dezechilibru intre cele 2 labirinte prin excitarea sau inhibarea unuia dintre acestea.

• In mod normal declanseaza un sindrom vestibular periferic de partea labirintului in deficit( labirintul inhibat sau labirintul opus celui excitat).

• Probe rotatorii:rotatie urmata de oprire brusca:excita canalul semicircular catre care se produce rotatia:induce vertijj contrar rotatiei.

• Probe calorice:instilatia de apa calda in ureche excita , induce nistagmus cu componenta lenta contrara urechii instilate(componenta rapida bate spre urechea instilata),

instilatia de apa rece inhiba si induce nistagmus cu secusa rapida contrara urechii instilate

Page 18: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Sindromul vestibular periferic

• Leziuni ale labirintului si nervului vestibular• Este armonic:secusa lenta a nistagmusului si deviatiile

tonice sunt de aceeasi parte cu labirintul/nervul lezat, iar secusa rapida si directia vertijului sunt contrare leziunii .

• Nistagmusul este orizontal sau orizontogirator,• Are de multe ori aspect paroxistic, • Se poate insoti de acufene sau hipoacuzie(coexistenta

leziunii cohleare)• Coexista fenomene vagale(varsaturi, paloare, etc)

Page 19: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Exemple sd vestibulare periferice

• Nevrita vestibulara toxica(ex gentamicina)• Neuronita vestibulara(viroza care inflameaza nervul):context viral,

durata mai lunga a simptomelor care se remit treptat,• Vertij benign pozitional: crize de cateva secunde de vertij rotator

produs la ridicarea/intoarcerea capului la scularea din pat sau la culcare:migratia otolitelor in canalele semicirculare.

• Boala Menniere:vertij foarte violent, insotit de acufene,varsaturi, fenomene vegetative, panica, produs de cresterea presiunii endolimfatice din labirint, paroxismele apar la intervale variabile,crizele disparand dupa mai multi ani,cand pacientul isi pierde auzul.

• Tumorile de unghi pontocerebelos(ex neurinomul de acustic): vertij insotit de hipoacuzie(nerv cohlear) , de pareza faciala periferica(VII), si de hipoestezie trigeminala(V).

Page 20: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Sindromul vestibular central

• Leziuni ale nucleilor vestibulari sau ale cailor centrale vestibulare

• Nistagmusul poate fi orizontal(mezencefal)• Este dizarmonic, neconcordanta intre secuza

lenta a nistagmusului si deviatiile tonice,• Este mai putin intens si de lunga durata,• Poate asocia semne de trunchi cerebral,• Ex: scleroza in placi, tumori de trunchi cerebral

sau de fosa posterioara,accidente vasculare vertebro-bazilare(de trunchi)

Page 21: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL GLOSOFARINGIAN (IX)

Page 22: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL GLOSOFARINGIAN

• Nerv mixt –motor, senzitiv, vegetativ si senzorial

• Rol in -deglutitie

-secretie salivara

-functie gustativa

Page 23: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL GLOSOFARINGIAN

• Anatomie si fizologie • - Originea aparenta a nerv IX este reprezentata de 3-4

radacini care ies din parte craniana a bulbului in santul dintre oliva si pedunculul cerebelos inferior deasupra radacinii nerv X

• -Fibrele somatice motorii au origine in postiunea superioara a NUCLEULUI AMBIGUU- situat adanc in formatia reticulata a bulbului .Acest nucleu este conectat cu tractul cortico-nuclear atat direct cat si prin intermediul unor interneuroni

.inerveaza muschii stilofaringian, stiloglos, palatglos, ridicatorul valulului palatin,muschiul uvulei, constrictorul superior al faringelui

Page 24: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii
Page 25: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL GLOSOFARINGIAN• -Fibrele somatosenzitive si senzoriale au originea in ganglionii nerv

IX (protoneuronul - ggl superior intracranian Ehrenritter si ggl inferior extracranian Andersch-ultimul cel mai voluminos asezat in fanta pietroasa de pe fata inf a stancii temporalului

• -ramurile periferice ale celulelor unipolare din acest ggl transmit >gustul din 1/3 post a limbii ( pt gustull amar)

• >sensibilitatea de la mucoasa 1/3 post ale limbii loja amigdaliana mucoasa faringelui palatului moale trompa lui Eustachio sinusul carotidian

Page 26: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL GLOSOFARINGIAN• Ggl lui Anderesch este conectat cu ggl cervical superior din lantul

simpatic s trimite fibre la nerv X si VII • Ramurile centrale ale ggl nerv IX ajung in NUCLEUL TRACTULUI

SOLITAR din bulb ( f apropiat cu ncl nerv intermediar Wrisberg) • Fibrele vegetative parasimpatice se alatura partii motorii a nerv IX

au origine in NCL SALIVAR INFERIOR sit in formatia reticulata din bulb, si prin nervul mic pietros superficial agung in ggl otic unde fac sinapsa. Fibrele postganglionare trec prin nervul auriculotemporal in glanda parotida

• Nervul IX participa cu fibre la cconstituirea nervului depersor carotidian a lui Hering ( impreuna cu fibrele vagale si simpaticedin ggl cervical superior )

• Nervul IX paraseste craniul prin gaura rupta posterioara ( gaura jugulara) inaintea nerv X si si a nerv XI, apoi trece intre vena jugulara si ACI ( artera carotida interna) si urmeaza tyraectul muschilor stilofaringian si stiloglos

Page 27: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL GLOSOFARINGIAN• Examenul clinc• Functia motorie-motilitatea peretelui posterior al faringelui –tractiunea spre

partea sanatoasa (semnul cortinei lui Vernet) - deglutitia pentru solide. Functia senzitiva –sensibilitatea peretelui post al faringelui , a lojei

amigdaliene si a 1/3 post ale limbii – cu o spatula . Functia senzoriala –sensibilitatea gustativa in 1/3 posterioara a hemilimbii si

la nivelul V-ul lingual pentru gustul amar-solutie cu chinina . Functia salivara a galndei parotide –prin reflexul salivar la excitantii gustativi

alimentari-hiposecretie sau hipersecretie . Functia reflexa cuprinde reflexul faringian –excitarea peretelui posterior

faringian –in mod N se obtine contractia musculaturii faringelui si insotita de greata sau /si voma

Rf sinusului carotidian –compresia –determina bradicardie scadere TA, vasodilatatie periferica

- in unele situatii ( T de glomus carotidian) –determina hiperexcitabilitate cu reactii vegetative foarte accentuate-sincopa

Page 28: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL GLOSOFARINGIAN• NEVRALGIA GLOSOFARINGIANA ESENTIALA • crize paroxistice cu localizare unilaterala faringiana, la baza limbii

sau regiunea amigdaliana cu iradiere spre ureche , unghiul mandibular, sau regiunea submaxilara

• durata scurta –cateva secunde sau minute( 20-30sec), cu intervale asimptomatice intercritice( cateva munte pana la ore)

• declansate de deglutitie, cascatul, stranutul, tusea, suflatul nasului,miscarea limbii

• Zonele declansatoare sau “trigger zones “-baza limbii, partea superioara a peretelui posterior al faringelui, loja amigdaliana

• Fen de insotire-fen vasomotorii –cu inroisirea fetei, uscaciunea gurii, fataimobila, anxioasa

• Fara modificari neurologice obiective de sensibilitate, motorii, sau gustative

Page 29: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL GLOSOFARINGIAN

• NEVRALGIE GLOSOFARINGIANA SECUNDARA• Durere continua cu crize dureroase paroxistice• Durerea de intensitate moderata, si este localizata in reg

profunda a gatului • Hipo sau anestezia lojei amigdaliene• Semne din partea atingerii motorii a nerv IX• Semne din partea altor nervi invecinati• Evolutie progresiva cu agravare si extindere rapida a

simptomelor• Cauze-T infiltrative de baza craniu(rinofaringe),

meningioame, neurinoame, anevrisme ACC, infectii amigdaliene, arahnoidite cerebrale

Page 30: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL GLOSOFARINGIAN

• PAREZA NERVULUI GLOSOFARINGIAN • disfagie pentru solide( paralizia muschiul constrictor

superior al faringelui)-f grava in leziuni bilaterale, si o modificare a timbrului vocii

• semnul “cortinei lui Vernet”deplasarea faringelui (perete posterior) spre partea sanatoasa

• Rf.faringian de partea paralizata este diminuat sau abolit• tulb de sensibilitate –hipoestezie /anestezie pe faringe si

1/3 post a hemilimbii• tulb senzoriale-tulb de gust pentru amar in satele V-ului

lingual

Page 31: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG ( PENUMOGASTRIC)- NERVUL X

• Nervul vag este nerv senzitivo-motor care contine atat fibre somatice cat si fibre vegetative parasimpatice

• Este cel mai lung dintre nervii cranieni

• Vagus=nomad sau vagabond

Page 32: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG• Anatomie• -Fibrele motorii (somatice)-originea in portiunea mijlocie a

NUCLEULUI AMBIGUU din bulb • >inerveaza constrictorul mijlociu si inferior al faringelui , muschii

valului palatin ( impreuna cu nervul XI ram craniana, muschii laringelui ( m laringian superior si inferior sau recurent)

• -Fibrele senzitive (somatice) –celule protoneuronilor sit inn Ggl JUGULAR, iar axonii se termina in Ncl TRACTULUI SOLITAR din bulb

• > asigura sensibilitatea durei fosei posterioare, membranei timpanului, mucoasei faringiene ( impreuna cu nerv IX), mucoasei laringiene, peretelui posterior al conductului auditiv extern si a regiuni tegumentare situate inapoia pavilionului urechii

Page 33: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG

• Fibrele vegetative parasimpatice preganglionare visceromotorii au originea in NUCLEUL DORSAL AL VAGULUI (pneumo-cardio-gastro-enteric) situat in planseul V IV si fac sinapsa in ggl previscerali din organele respective

• Fibrele viscero-senzitive-protoneuronul este situat in GANGLIONUL PLEXIFORM, ale carei prelungiri periferice se termina cu interoreceptorii din muc faringiana , laringiana,cai respiratorii, tub digestiv.Axonii fac sinapsa in NUCLEUL FASCICOLULUI SOLITARsi in formatia reticulata

Page 34: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG

• Nervul vag participa la numeroase REFLEXE-de deglutitie, de tuse, de voma, sinocarotidian , secretorii gastro-intestinale, si a vaso-motricitatii

• Sinusul carotidian =bifurcatia arterei carotide comune, dilatarea arterei carotide interne si glomusul intercarotidian

• -zona reflexogena cea mai importanta

Page 35: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG

• Originea aparenta este in santul colateral posterior inapoia olivei .Cele 10-15 filamente care formeaza radacinile nerv X se unesc intr-un trunchi unic si trece pe sub cerebel ( lob floculo-nodular)si iese din craniu prin GAURA RUPTA POSTERIOARA ( gaura jugulara) intre nerv IX (ant ) si nervXI (post) .Nervul coboara in regiunea gatului intre vena jugulara si artera carotida interna pana la nivel cartilaj tiroid, apoi intre VJ si ACC pana la marginea inferioara a gatului

• Ramurile nerv vag: meningeala si auriculara, faringiana, nerv laringeu superior, nerv recurent drept dr si stg

Page 36: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Nervul vag

Page 37: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG

• Examenul clinic• -Functie motorii-deglutitia pentru lichide -motilitatea valului palatin -laringelui > valul palatin se examineaza static( pozitia luetei) si

dinamic (motilitatea cand se pronunta vocale ”a” sau “ e“ > deglutia pentru lichide ( refluarea pe nas sau

patrunderea in trahee cu rf de tuse) > examinarea laringelui – caracterul vocii , a tulburarilor

respiratorii si a rf de tuse .voce ragusita voalata (cu tulburari de fonatie pana

la afonie) dispnee, stridor

Page 38: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG

• -Functia senzitiva somatica-se cerceteaza sensibilitatea cutanata si mucoasa pentru

>zona retroauriculara >perete posterior a conduct auditiv extern >baza luetei >faringe >laringe >1/3 sup a pilierului valului palatin• -Examenul functiei reflexe: > reflexul velo-palatin-excitare cu o sonda a peretelui

anterior al valului palatin de ambele parti –se produce o contractie a muschilor ridicatori ai valului

Page 39: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG

• - Examenul functiilor vegetative-urmareste stabilrea tulburarilor care au origine vagala (parasimpatica)

• in leziuni bilaterale –apare dispnee, crize de sufocaare, disfagie, tahicardie, bronhoplegie, paralizie intestinala

Page 40: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG

• Paralizia unilaterala a vagului • >hemiparalizie velopalatina –hemival cazut,

hipoton, • >lueta deviata de partea sanatoasa• > vocea nazonata, bitonalahemianestezie a

valului palatin ( disfonie) • > tulburari de deglutitie pentru lichide

( refluarea pe nas)• > hemianestezie a valului palatin in 1/3 sup a

pilierilor anteriori si posteriori, si a faringelui• > Rf velopalatin diminuat sau abolit

Page 41: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii
Page 42: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG

• Paralizia bilaterala de nerv vag

• >tulburari grave in deglutitia lichidelor

• >tulburari de fonatie pana la afonie

• >reflexul de tuse abolit

• >tulburari vegetative –tahicardie, abolirea refluxului oculo-cardiac, pareze digestive, bronhoplegie , tulburari de ritm respirator, pareze intestinale

Page 43: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL VAG• Pareza unilaterala de nerv recurent mai frecvent de partea stg prin

traiect mai lung ( inerveaza toti muschii cu exceptia muschiului cricotiroidian)

>voce ragusita > pareza ipsilateral a corzii vocale( voce stridenta, nu poate canta ) > tulburari respiratorii > pastrarea rf de tuse .Etiologie –la nicvel gat –T pulmonara , T esofagiene, anevrism aortic,

limfadenoame,B Hodgkin. Pareza bilaterala de nerv recurent > debut acut –obstructie respiratorie prin opozitia corzilor vocale pe

linia mediana- Traheostomie de uregenta > debut lent progresiv-stridor , dispnee, tulburari de fonatie, rf de

tuse mult diminuat pana la abolit

Page 44: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL SPINAL( ACCESOR) N XI

• Nervul spinal este un nerv motor si este alcatuit din unire unei radacini craniene cu o radacina spinala. Aceasta unire se mentine pe o scurta distanta , intrucat fibrele de provenienta bulbara se vor atasa de nervul vag si se distribue prin fibrele acestuia din urma

Page 45: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL SPINAL

• Anatomie • > Ramura craniana( ramura interna)-este mai mica -originea din partea inferioara a NUCLEULUI AMBIGUU

din bulb, si ies din bulb sub forma de 4-5 filamente ,imediat sub radacina nerv X. Aceasta radacina merge lateral catre Gaura Jugulara , unde se amesteca cu radacina spinala pentru o scurta distanta si primeste 1-2 filamente de la ggl jugular al vagului.Trece prin GAURA RUPTA POSTERIOARA si se divide intr-o ramura interna care FUZIONEAZA cu nervul vag si se distribue la musculatura laringelui, valului palatin

Page 46: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL SPINAL

• > Ramura spinala ( ramura externa) este formata din mai multe filamente care ies dintr-o coloana de neuroni motori ( nucleul spinal) situat in partea laterala a coarnelor anterioare ale maduvei de la segmentele C1 la C5.Aceste filamente se unesc pe masura ce urca de-a lungul maduvei spinarii si intra in craniu prin foramen magnum( gaura occipitala) in spatele arterei vertebrale. Intracranian radacina spinala se uneste pt o scurta distanata cu radacina craniana. Iese din craniu prin Gaura jugulara ( gaura rupta posterioara ) –fibrele rad spinale ( ramura externa mai lunga) coboara inaintea apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale si intra in musculatura profunda a gatului si inerveaza muschii SCM(sternocleidomuscular) si trapez

Page 48: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL SPINAL

• SCM-flecteaza capul si - inclina capul de partea in care muschiul se

contracta -roteaza capul de partea opusa. TRAPEZUL –proeicteaza capul inapoi - ridica si duce umarul inapoi - ridica si apropie linia mediana a

omoplatului - inclina capul de partea muschiului

contractat

Page 49: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL SPINAL

• Examenul clinic• > ramura interna este comuna cu fibrele motorii

ale nerv X( motilitate valului palatin, deglutitia pt lichide, fonatia si rf velopalatin)

• > ramura externa –se apreciaza motilitatea ,tonusul si atrofiile SCM si a trapezului( miscari de flectare, rotare si inclinare a capului, si ridicarea umarului si proiectiei inapoi a umarului)

Page 50: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL SPINAL

• Pareza nervului spinal ramura externa• > pareza de SCM-stergerea reliefului in repaus

si la inclinarea si flectarea capului de partea leziunii

-hipotonie marcata si FMS scazuta

-atrofie de grade diferite - capul este inclinat de partea

sanatoasa• > pareza bilaterala de SCM-capul in extensie

usoara

Page 51: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL SPINAL

• > pareza de muschi trapez - umarul de partea leziunii este cazut si dus

inainte - spatiul supraclavicular sters - dificultate de abductie si ridicare a bratului - stergere de relief , hipotonia muschiului - atrofia muschiului - capul cade inainte( scade FMS de extensie)ETIOLOGIE –lez la nivel foramen magnum, a reg

cervicale superioare( anevrism de AV, pahimeningita , T cranio-spinale

Page 53: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL HIPOGLOS (NXII)• Nervul hipoglos este nervul motor care inerveaza cea mai mare

parte a musculaturii limbii• Anatomie si fiziologie• > originea-in nucleul nervului hipoglos cu partea craniana situata in

triunghiul hipoglosului din planseul ventriculului IV din bulb, si partea caudata coboara in substanat cenusie a bulbului

• > fibrele pornesc din nucleu si se indreapta inafara BLP( bandeleta longitudinala posterioara) si a LM( lemniscul medial) si ies din bulb sub forma unor 10-15 filamente in santul antero-lateral al bulbului intre oliva si piramida.Nucleul primeste fibre cortico-nucleare atat ipsilateral cat mai ales din parte opusa si este in contact cu o formatia reticulata din bulb

• > nervul trece prin partea inferioara a fosei cerebrale posterioare si iese din craniu prin GAURA CONDILIANA ANTERIOARA, apare inapoia nervului vag, trece intre VJ si ACI, si apoi se distribuie la musclatura limbii

Page 55: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL HIPOGLOS

• Inerveaza muschii stiglos, hioglos, genioglos si musculatura intrinseca

• Examenul clinic –motilitatea limbii

- troficitatea limbii

- pozitia si aspectul in stare de repaus (in situ) si in protruzie

Page 56: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL HIPOGLOS

• Pareza unilaterala de hipoglos -deviere spre partea sanatoasa a varfului limbii

’in situ” - deviere spre partea bolanava a varfului limbii

cand se efectueaza “’protruzia limbii” - limba este atrofiata de partea

leziunii( incretituri) -fasciculatii musculare ( in leziuni la nivelul

nucleului nerv XII si lez se produce lent produce o iritatie cronica a motoneuronilor )

Page 58: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

NERVUL HIPOGLOS

• Pareza bilaterala a nervului hipoglos

- tulburari grave de motilitate –nu se poate mobiliza

- atrofia limbii bilateral

- fasciculatii multiple

- se asociaza tulburari de masticatie,deglutitie, dizartrie

Page 59: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Nervul hipoglos

• ETILOGIE

- LEZ NUCLEARE- SLA, siringobulbia, T infiltratative, SM, AVC

- LEZ TRONCULARE- meningite, T baza de craniu, Traumatisme cu fracturi de baza de craniu, punctii suboccipitale, Anevrism de AV, lez cervicale inalte ( + sd C-B- H) endarterectomii,

Page 60: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii

Nervul hipoglos

• Pareza limbii de origine centrala -prin lez de fascicul geniculat - fara atrofii si fara fasciculatii. In leziuni bilaterale ale fasciculului cortico-

nuclear( sd pseudo-bulbar) - se asociaza tulburari functionale

importante de masticatie, deglutitie si articularea cuvintelor( dizartrie), abolirea RFG

Page 61: Nerviviii, Ix, x, Xi, Xii