Nervii Cranieni

NERVII CRANIENI

Dr. Lucian Eva

Sef Lucrari

Catedra Neurologie-Neurochirurgie

Universitatea Apollonia

NERVII CRANIENI

Ⅰ Olfactory nerve

Ⅱ Optic nerve

Ⅲ Oculomotor nerve

Ⅳ Trochlear nerve

Ⅴ Trigeminal nerve

Ⅵ Abducent nerve

Ⅶ Facial nerve

Ⅷ Vestibulocochlear nerve

Ⅸ Glossopharyngeal nerve

Ⅹ Vagus nerve

Ⅺ Accessory nerve

Ⅻ Hypoglossal nerve

Clasificarea nervilor cranieni

Nervi cranieni senzitivi:contin doar fibre aferente(senzitive)

Ⅰnervul olfactiv

Ⅱnervul optic

Ⅷ nervul vestibulocohlear

Nervii cranieni motori:contin doar fibre eferente(motorii)

Ⅲ Oculomotor

Ⅳ Trochlear

ⅥAbducens

Ⅺ Accessor

Ⅻ Hipoglos

Nervi micsti:contin ambele tipuri de fibre ⅤTrigeminal

Ⅶ Facial

ⅨGlossopharyngeal

ⅩVag

Nervul olfactiv

Mucoasa olfactiva(SVA)→ lamina cribriforma → bulbul olfactiv

Nu apartin trunchiului cerebral

Optic nerve

Originea in ggl. multipolari din retina → canalul optic → corpul

geniculat lateral

Nervul oculomotor Nervi motori, somato-vegetativi.

Originea reală: în calota mezencefalică, la nivelul substanţei cenuşii

periapeductale,ventrolateral faţă de apeductul Sylvius. Nucleul de

origine se subîmparte în 5 grupe neuronale, dedicate câte unui muşchi.

Nucleul Edinger-Westphall: răspunde de funcţia parasimpatică a

nervilor III.

Muşchii enervaţi:

Musculatura extrinsecă a globilor oculari, 5 muşchi:

ridicătorul pleoapei superioare

drept superior

drept inferior

drept intern

oblic intern (mic)

Musculatura intrinsecă (:

muşchiul ciliar

sfincterul irian (fibrele circulare ale muşchiului irian)

Nervii abducens sunt nervi motori cu originea in punte, punand in miscare

muschiul drept extern al globilor oculari(VI)

Nervul abducens

Nervii accesori (XI)

Originea reală: nucleul bulbar din

etajul inferior al nucleului ambiguu

şi nucleul medular din cornul

cenuşiu anterior C1-C5. Fibrele

părăsesc măduva şi intră în craniu

prin gaura vestibulară , unindu-se

cu fibrele de origine

bulbară,formând nervul spinal care

iese din craniu prin gaura ruptă

posterioară. Nervul se divide în

două:

Ramura internă: fibre bulbare, care

alături de fibre din X formează

nervul laringeu recurent (inferior),

care inervează majoritatea

muşchilor laringelui.

Ramura externă: fibre de

provenienţă cervicală, care

inervează muşchii trapez şi

sternocleidomastoidian.

Nervii hipoglosi (XII)

Originea reală: în bulb, din nucleul dispus sub planşeul ventriculului

IV. Axonii străbat calota bulbară şi ies din trunchi la nivelul şanţului

preolivar, apoi părăsesc craniul prin gaura condiliană, distribuindu-

se muşchilor limbii.

Există conexiuni centrale prin fibrele corticonucleare ale fasciculului

geniculat, prin care sosesc impulsurile motilităţii voluntare.

Conexiuni cu formaţiuni extrapiramidale, cerebeloase, reticulate şi

proprioceptive, prin care se asigură activitatea automată şi reflexă a

limbii.

Nervii hipoglosi(XII)

NERVUL HIPOGLOS

Paralizie de oculomotor

Traumatism de abducens (OE)

Nervii cranieni micsti

Perechea V (nervii trigemeni)

Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi.

Trigemenul senzitiv:

protoneuron în ganglionul Gasser (dispus în foseta

Meckel de pe faţa antero-superioară a stâncii

temporalului)

dendritele protoneuronilor formează trei ramuri, care

sunt de fapt nervi de sine stătători:

nervul oftalmic (ramura I)

nervul maxilar superior (ramura II)

nervul mandibular, componenta senzitivă (ramura III)

Ariile inervate senzitiv şi traiectul ramurilor:

Nervul oftalmic (ramura I):

scalp, de la nivelul frunţii până la vertex

pleoapă superioară

rădăcina nasului

conjunctivă şi cornee

bolta foselor nazale

meninge frontale

sinus frontal şi sfenoidal

Celule etmoidale

-iese din orbită prin fanta sfenoidală şi trece prin peretele extern al

sinusului cavernos.

-are ataşat ganglionul ciliar (vegetativ), care conţine fibre simpatice

şi parasimpatice pupilare.


Nervul maxilar superior(ramura II):

pleoapa inferioară

aripa nazală

regiunea malară

regiunea temporală anterioară

buza superioară

mucoasa gingiilor superioare

palatul dur

dinţii superiori

-intră în craniu prin gaura rotundă mare. Are ataşat ganglionul

sfenopalatin (vegetativ), care conţine fibre parasimpatice destinate

glandelor lacrimale.


Nervul mandibular(ramura III):

buza inferioară

partea posterioară şi inferioară a obrazului

tegumentele tâmplei

bărbia

gingii şi dinţi inferiori

planşeul bucal

limba în cele 2/3 anterioare (sensibilitate termică,tactilă şi

dureroasă) (inervaţie senzitivă, nu senzorială!)

-intră în craniu prin gaura ovală. Are ataşat ganglionul otic

(vegetativ), cu fibre parasimpatice pentru parotidă.

-este nerv mixt,conţinând şi fibre motorii

•Trigemenul motor:

•originea reală în nucleul masticator din punte

•ieşind din punte se alătură nervului V senzitiv, ajunge în ganglionul Gasser, de unde intră în constituţia

ramurii inferioare (nervul mandibular), prin care se distribuie la muşchii masticatori.

Nervul facial(Ⅶ)

Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi (ca şi V)

Originea reală a fibrelor motorii somatice: nucleu situat în centrul calotei

pontine.

Axonii ies prin şanţul bulboprotuberanţial (originea aparentă), traversează

unghiul pontocerebelos, trec în conductul auditiv intern, apoi prin apeductul

Faloppe din stânca temporalului, pentru ca ieşind prin gaura

stilomastoidiană să ajungă în loja parotidiană, unde se împart formând o

ramură temporofacială (neuroni din porţiunea superioară a nucleului, care

inervează musculatura etajului superior al feţei) şi una cervicofacială

(neuroni din porţiunea inferioară a nucleului, inervând musculatura din etajul

inferior al feţei).

Nervul facial(Ⅶ)

Nucleul motor pontin primeşte aferenţe corticale prin fasciculul

corticonuclear (din cadrul fasciculului geniculat), ale cărui fibre se

încrucişează în partea superioară a punţii.

Este de reţinut că porţiunea superioară a nucleului, spre deosebire

de cea inferioară (care primeşte aferenţe numai de la cortexul

contralateral), primeşte fibre de la ambele emisfere.

Acest fapt are relevanţă în diferenţierea leziunilor supranucleare

(care produc o paralizie facială de tip central), când ramura

temporofacială este foarte puţin afectată şi deci paralizia nu

afectează cadranul superior al hemifeţei, de leziunile nucleilor sau

trunchiurilor faciale (care produc o paralizie facială de tip periferic),

care produc o afectare egală a întregii hemifeţe.

Nucleii motori faciali sunt conectaţi şi cu centrii extrapiramidali, de

la care primesc impulsurile mimicii automate, ceea ce explică

hipomimia parkinsonianului.

Nervul facial(Ⅶ)

Funcţia senzitivo-senzorială a facialului: se realizează prin fibrele

nervului intermediar Wrisberg (VII bis)

Protoneuronul se află în ganglionul geniculat. Dendritele sale

asigură inervaţia senzitivă pentru concha auriculară, conductul

auditiv extern, faţa externă a timpanului, o zonă tegumentară

retroauriculară (zona Ramsey-Hunt), sensibilitatea (senzorială)

gustativă pentru cele 2/3 anterioare ale limbii. Axonii protoneuronilor

pătrund la nivelul fosetei laterale a bulbului.

Deutoneuronii sunt localizaţi în porţiunea superioară a nucleului

solitar, iar axonii lor se asociază panglicii Reil, proiectându-se

cortical în ariile 3, 1, 2 (postrolandice) (impulsurile senzitive) şi în

piciorul circumvoluţiei parietale ascendente (impulsurile gustative)

Nervul facial(Ⅶ)

Funcţia vegetativă a facialului: prin fibre parasimpatice din:

nucleul lacrimal:înapoia nucleului motor VII-> stimularea secreţiei

lacrimale

nucleul salivar superior: în apropierea nucleului VII bis->stimularea

secreţiei parotidiene

Ramuri in afara canalului facial

Temporal

Zigomatic

Bucal

Marginal mandibular

Cervical

Pareza de facial

- Perechea VIII (nervii vestibulocohleari) –

Nervul acustic (cohlear):

Date anatomo-funcţionale:

Nerv senzorial, parte a analizatorului acustic.

Protoneuron: în ganglionul spiral Corti situat în urechea internă; dendritele

colectează impulsurile de la celulele senzoriale ale organului Corti, iar

axonii parcurg lama spirală şi se agregă în nervul acustic, care parcurge

conductul auditiv intern şi unghiul pontocerebelos, pătrunzând în calota

pontobulbară, până la nivelul nucleilor acustici (tuberculul acustic lateral şi

nucleul acustic ventral), care conţin deutoneuronul căii auditive;

axonii deutoneuronilor ajung la corpii geniculaţi mediali din metatalamus (al

treilea neuron) şi la tuberculii cvadrigemeni; de aici, informaţia auditivă se

proiectează pe scoarţa lobului temporal, în circumvoluţia temporală

superioară (ariile 41, 42) şi la nivelul circumvoluţiei Heschl (aria 52), unde

se face analiza superioară a aferenţelor acustice.

Excitantul fiziologic este constituit de vibraţia sonoră, care influenţează

celulele senzoriale ale organului Corti pe cale aeriană şi osoasă.

Nervul vestibular:


Nervul face parte din analizatorul vestibular. Protoneuronul este

situat în ganglionul Scarpa din conductul auditiv intern.

Prelungirile sale dendritice se pun în legătură cu celulele

receptoare din labirintul membranos din maculele utriculare şi

saculare şi crestele canaliculare. Axonii formează nervii vestibulari,

care se alătură nervilor acustici, împreună cu care trec prin unghiul

pontocerebelos, pătrunzând în trunchi.

Nucleii sunt situaţi în calota bulbară şi conţin deutoneuronii căii

vestibulare, ai căror axoni se distribuie diverselor formaţiuni cortico-

subcorticale (nucleii nervilor oculomotori, nucleii cerebeloşi,

formaţiunea reticulată, motoneuronii din coarnele medulare

anterioare,nucleul nervului spinal extern).

- Perechea IX (nervii glosofaringieni) –


Originea reală a porţiunii motorii: etajul superior al nucleului

ambiguu din bulb.

Axonii ies din bulb în partea superioară, părăsesc craniul prin gaura

ruptă posterioară, alături de X, XI, vena jugulară posterioară, trec în

spaţiul retrostilian şi se distribuie muşchilor:

constrictori superiori ai faringelui

stilofaringian

Originea fibrelor senzitivo-somatice: ganglionul Andersch

(sensibilitatea gustativă) şi Ehrenritter (sensibilitatea generală), fibre

răspunzătoare de sensibilitatea 1/3 posterioare a limbii.

Aceste fibre mai colectează informaţia senzitivă şi din loja

amigdaliană, pilieri, partea posterioară a vălului palatin, trompa

Eustachio, urechea medie.

Axonii intră în bulb, ajungând la nucleul fasciculului solitar, unde se

găsesc deutoneuronii, care îşi proiectează axonii în ariile 3, 1, 2 şi

ariile gustative.

Fibre parasimpatice: din nucleul salivar inferior:

fibre preganglionare, terminate în ganglionul otic

fibre postganglionare, destinate glandei parotide.

Perechea X (nervii vagi sau pneumogastrici) –



Originea aparentă: şanţul colateral posterior al bulbului, traiectul

fiind spre gaura ruptă posterioară, prin care are loc ieşirea din

craniu.

Fibrele motorii somatice: au originea reală în nucleul ambiguu.

Se distribuie la muşchii:

constrictori mijlocii şi inferiori ai faringelui

dilatatori ai corzilor vocale

palatului

Aceşti muşchi sunt implicaţi în special în deglutiţia lichidelor.

Asigură realizarea primului timp al deglutiţiei, alături de IX şi XI.

Asigură timpul inspirator al respiraţiei şi fonaţiei împreună cu

corzile vocale

Perechea X (nervii vagi sau pneumogastrici) –

Partea senzitivă somatică: protoneuronii sunt situaţi în ganglionul

jugular. Dendritele culeg sensibilitatea mucoasei faringelui,

laringelui, peretelui posterior al conductului auditiv, a unei mici zone

auriculare, a durei mater din fosa posterioară. Axonii se termină prin

sinapse cu deutoneuronii la nivelul nucleului fasciculului solitar.

Funcţia vegetativă motorie: prin fibre din nucleul dorsal al vagului (în

partea posterioară a calotei bulbare); se asigură inervaţia:

zonei cardio-aortice

bronşiilor

tubului digestiv

Perechea X (nervii vagi sau pneumogastrici)

Funcţia vegetativă senzitivă: protoneuronul este situat în ganglionul

plexiform.

Dendritele primesc impulsuri din teritoriul pneumo-gastro-entero-

colic.

Axonii se termină în nucleul dorsal al vagului, unde se închid

reflexele de:

deglutiţie

tuse

salivaţie

respiraţie

cardioinhibitorii

Superior laryngeal nerve

External branch

Internal branch

Va multumesc!

Nervii Cranieni

Documents

Transcript of Nervii Cranieni