Istrate Silvia Alina

Tanasescu Alexandra

Frincu Mihaela Hanelore

Stanciu Georgiana Florentina

Nelson Mandela„Ceea ce este important in viata este chiar faptul ca am trait. Diferenta pe care am facut-o in vietile oamenilor va determina semnificatia propriei noastre vieti.”

Nelson Mandela a fost primul presedinte de culoare al Africii de Sud. Si-a petrecut 27 de ani din viata in inchisoare ca detinut politic al guvernului sud-african. Laureat al premiului Nobel pentru Pace, presedintele Nelson Mandela a fost numit in 2006 cel mai popular lider de pe planeta. Mandela s-a nascut pe 18 iulie 1918. Inca din tinerete a militat pentru drepturile populatiei de culoare din Africa de Sud. Lucru care i-a adus o sentinta dura. A fost condamnat la inchisoare pe viata in 1964. Dupa 27 de ani petrecuti după gratii a fost eliberat. Se va intampla in februarie 1990.

Cativa ani mai tarziu apare prima rasplata: primeste Premiul Nobel pentru Pace, in 1993. Dupa un an, in ’94, Mandela devenea primul presedinte de culoare al Africii de Sud. Atunci, peste 22 de milioane de oameni au iesit la vot in primele alegeri multirasiale.

Ca presedinte, Mandela a format Comisia pentru adevar si reconciliere, pentru a investiga incalcarile drepturilor omului sub apertheid – sistemul rasist impus de guvernele minoritatii albe impotriva populatiei de culoare. A avut si numeroase initiative menite sa imbunatateasca standardul de viata al negrilor. In 1996, a ratificat si o noua constitutie. Mandela s-a retras din politica in iunie 1999, la varsta de 80 de ani. Dar a continuat sa se implice in diferite campanii umanitare.

Africa de Sud este una dintre tarile cele mai greu lovite de SIDA, cu peste cinci de milioane de persoane infectate cu HIV. Chiar un fiu al lui Nelson Mandela a murit de crunta maladie, in 2005. N-a ramas indiferent. Fostul sef de stat a infiintat „Fundatia pentru drepturile omului”, care organizeaza in fiecare an pe 1 decembrie, de Ziua Mondiala impotriva SIDA, un concert de amploare.

Mandela iubeste muzica, dar a fost mereu aproape si de lumea sportului. Si Ilie Nastase a dat mana cu Mandela intr-o vizita la Academia Laureus World Sport. „Ne-a spus ca sportul poate sa schimbe lumea! Sports can change the world!”, isi aminteste Ilie Nastase.

Mandela, primul presedinte de culoare sud-african

Mandela e adorat de-o lumea intreaga si prieten apropiat al liderilor politici. Cartea sa biografica a fost scrisa in colaborare cu personalitati celebre, ca Bill Clinton sau Tony Blair, dar si cu colegii de celula din inchisoarea Robben Island.

Pentru recunoasterea meritelor sale, britancii au ridicat in onoarea lui Nelson Mandela o statuie de bronz.

Monumentul este amplasat in fata Parlamentului de la Londra, alaturi de statuia fostului premier britanic, Winston Churchil si de cea a fostului presedinte american, Abraham Lincoln

Cand o campanie internationala i-a adus gratierea, in 1990, Mandela a tinut un discurs memorabil: „Am pretuit mereu idealul democratic si ideea de societate libera, in care toata lumea traieste in armonie si cu sanse egale. E un ideal pentru care sunt pregatit sa mor”. Intr-o declaratie sustinuta la Casa Alba, presedintele Statelor Unite, Barack Obama l-a numit pe Mandela „unul dintre cei mai influenti, curajosi si buni oameni din lume. A fost un om care a luat istoria in propriile maini”.

Nelson Mandela obisnuia sa spuna: „Sportul are puterea sa schimbe lumea, are puterea sa inspire, are puterea sa uneasca oamenii cum nimic nu o face”. Talentat ca boxer in tinerete, admirator distant al rugby-ului, pe care l-a folosit in Cupa Mondiala din 1995 pentru a uni natiunea sud-africana, Nelson Mandela a fost mereu apropiat de sport. De altfel, respectul fata de lupta sa a fost un argument major pentru organizarea Campionatului Mondial de Fotbal in Africa de Sud din 2010.

Acum, la trecerea in nefiinta a sud-africanului, toate personalitatile din lumea sportului i-au platit tribut. Sepp Blatter, presedintele FIFA, a declarat: „A fost, probabil, unul dintre cei mai mari oameni din vremurile noastre. Amandoi am crezut in puterea fotbalului de a uni oamenii”. I s-a alaturat o alta personalitate din fotbal, brazilianul Pele, care a scris pe twitter: „A fost eroul meu, prietenul meu, tovarasul meu in lupta pentru cauza poporului si pentru pacea in lume. Sa-i continuam opera. A fost una dintre cele mai influente persoane din viata mea”.

Lewis Hamilton, pilotul de Formula 1 din Marea Britanie, a scris si el pe facebook: „Una dintre cele mai frumoase clipe din cariera mea a fost sa-l intalnesc pe marele Madiba”. „Magia Madiba”, denumire luata dupa numele clanului din care facea parte Mandela, reprezinta zambetul sau cald, atitudinea relaxata si umila, talentul sau la dans si hainele foarte colorate.

Sextuplu campion olimpic, Usain Bolt l-a caracterizat pe fostul presedinte sud-african drept „cel mai mare luptator din lume”.

Tribut din lumea sportului

Una dintre cele mai impresionante imagini oferite vreodata in sport a avut loc in 1995, cand Africa de Sud a cucerit, acasa, trofeul pentru cea mai buna echipa din lume. Sesizand oportunitatea, Mandela s-a imbrăcat in tricoul Springboks si i-a inmanat trofeul capitanului Francois Pienaar, in uralele unui stadion intreg, subliniind astfel unitatea dintre populatia alba si cea de culoare din Africa de Sud.

Intr-o declaratie pentru BBC, Pienaar a marturisit: „Nelson mi-a zis ca imi multumeste pentru tot ce am facut pentru Africa de Sud. I-am raspuns ca eu ii multumesc. Mi-a venit sa il iau in brate, dar cred ca nu era prea normal”.

A fost listat de BBC pe locul 70 in top 100 cele mai importante momente din sportul national.

Momentul trofeului de la Cupa Mondială de rugby din 1995

Nelson Mandela a fost un politician si activist foarte popular, fiind numit de sud-africani „parintele natiunii”, dar si controversat. A ramas in istorie prin modul in care a militat pentru egalitatea rasiala si drepturile persoanelor de culoare.

Nelson Mandela s-a nascut in localitatea Umtata, Africa de Sud. Tatal lui a fost seful clanului Madiba, insa a renuntat la dreptul de a conduce acest clan, preferand sa devina avocat. A studiat dreptul, iar in anul 1944 s-a alaturat Congresului African National, un grup care sustinea drepturile persoanelor de culoare, devenind liderul Ligii Tineretului. In aceasta perioada, Mandela s-a implicat mult in politica, opunandu-se segregarii sociale pe criterii rasiale impusa in 1948 de Partidul National, aflat la putere. Noile legi ii obligau pe africani sa aiba asupra lor premise speciale, pentru a avea acces in anumite zone, declarate de guvern „restrictionate” (adica rezervate populatiei albe). In decembrie 1956, Mandela a fost arestat, fiind acuzat de tradare si a fost eliberat din inchisoare abia in 1961.

Viata lui Nelson Mandela. "Lungul drum spre libertate" al fostului presedinte al

Africii de Sud

Din cauza actiunilor tot mai dure ale autoritatilor, Mandela a renuntat la diplomatie si a inceput sa faca apel la acte de sabotaj impotriva guvernului, punand bazele unei aripi militare a Congresului African National, numita Spada Natiunii. In 1962 a plecat in Algeria, unde s-a antrenat in tactici de gherila si sabotaj. In anul urmator a fost arestat din nou, pentru tradare si sabotaj. A fost judecat in 1963. Discursul sau de aparare, in care a recunoscut o parte din acuzatiile aduse, l-a facut celebru in intreaga lume. Pe 12 iunie 1964, Nelson Mandela a fost condamnat la inchisoare pe viata, scapand la limita de pedeapsa cu moartea.

In timpul detentiei, s-a imbolnavit de tuberculoza. Cazul sau a atras atentia si sprijinul comunitatii internationale, iar autoritatile sud-africane i-au facut doua oferte de eliberare. Conditia era ca Mandela a accepte partidul aflat la putere si sa renunte la actele de violenta. Ambele oferte au fost refuzate. In 1990, el a fost in sfarsit eliberat, la cererea presedintelui de Klerk si a devenit, un an mai traziu, liderul Congresului African National, continuand negocierile pentru stabilirea unei democratii adevarate in tara. In 1994, el a devenit primul presedinte de culoare al Africii de Sud, colaborand cu primul guvern multi-etnic al tarii. Un an mai tarziu punand bazele Comisiei pentru Adevar si Reconciliere, care a inceput sa investigheze abuzurile comise in timpul apartheidului. De asemenea, a introdus noi legi pentru a ajuta populatia de culoare sa aiba acces la educatie si un standard mai bun de viata.

In 1999, Nelson Mandela nu a fost interesat de o continuare a mandatului prezidential si s-a retras din politica. A ramas insa un activist pentru drepturile persoanelor de culoare, pentru pace si reconciliere. In anul 2009, ziua de 18 iulie (ziua lui de nastere), a fost decretata de ONU Ziua Internationala Nelson Mandela si de atunci este sarbatorita anual. In 2001, Mandela a fost diagnosticat cu cancer de prostata, iar in 2004, la varsta de 85 de ani, el s-a retras definitiv din viata publica, aparand numai la ocazii speciale.

Nelson Mandela a publicat mai multe carti, care contin si discursurile sale: „Sunt pregatit sa mor" (1964), „Drumul spre libertate nu este usor" (1965), „Lupta este viata mea" (1978), „Prin propriile sale cuvinte" (2003). Autobiografia sa, intitulata „Lungul drum spre libertate", a fost publicata in 1994. In timpul vietii sale, presedintele sud-african a primit 250 de distinctii.

Povestea vietii lui a fost ecranizata in mai multe productii cinematografice: „Mandela si de Klerk" (1997), cu Sidney Potier in rolul principal, „ Goodbye Bafana" (2007) si Invictus, cu Morgan Freeman in rolul lui Mandela. In onoarea lui au fost construite doua statui, in Piata Parlamentului din Londra (2007) si langa inchisoarea Victor Verster din Cape Town (2008), iar Piata Sandton din Johannesburg a fost redenumita Piata Nelson Mandela, in 2001.

Numit deseori Madiba, dupa numele clanului sau, Nelson Mandela a fost o persoana destul de controversata. Multi considera ca Mandela a fost un terorist si un simpatizant comunist.

Una dintre marturiile care scot in evidenta o alta fata a liderului sud-african vine din partea unui fost coleg de celulă, povestita prin intermediul nepotului lui. Desi era prea tanar in 1990 pentru a-si aminti ziua de 11 februarie, jurnalistul sud-african Kiran Moodley stie ca este vorba de ziua in care Nelson Mandela, celebrul luptator impotriva apartheidului, a fost eliberat din inchisoare, dupa ce a stat inchis timp de 27 de ani. Unele dintre cele mai folositoare explicatii au venit din partea  unchiului lui, Strinivasa „Strini” Moodley. Acesta a petrecut cinci ani in inchisoarea de pe Insula Robben alaturi de Nelson Mandela, si a parasit locul cu doar un an inainte ca viitorul presedinte sud-african sa fie eliberat. Strini a murit in 2006, insa nepotul lui a reusit sa inteleaga ideile si aspiratiile lui Mandela mai ales prin intermediul bogatei sale experiente.

Strinivasa Moddley a fost cofondator al Miscarii de Constientizare a Negrilor (MCN), grup care a dus la formarea Organizatiei Studentilor Sud-africani si a Conventiei Negrilor in anii 1960. Acestea promovau ideologii diferite fata de promisiunile lui Mandela si ale Congresului National African, partid de opozitie la acea vreme, chiar opuse, deoarece insistau pe segregarea rasială, cu accent pe superioritatea negrilor.

Marturia unui sud-african despre experientele lui Nelson Mandela

Diferiti, dar complementari

In timp ce MCN cerea membrilor sai sa se concentreze pe asumarea identitatii si mandria de a fi negri, Mandela milita pentru cooperare; in timp ce MCN facea apel la sustinerea albilor, dar nu la apartenenata lor la grup, miscare condusa de Mandela devenea tot mai puternica datorita unitatii negrilor cu albii.

Desi Mandela a avut unele neintelegeri cu Strini, din cauza ideologiilor diferite, liderul sud-african si-a exprimat totusi respectul pentru tinerii radicali si nu a renuntat la speranta de a implini unitate intre rase, fara a compromite valorile celor doua clase. Cu toate acestea, interesele celor doi s-au intersectat adesea si au luptat cot la cot pentru a indepărta suprematia albilor.

Amintindu-si de experientele alaturi de parintele natiunii sud-africane, Strini nu ascundea diferentele intre cei doi, insa nu ezita sa recunoasca meritele aceluia care este considerat astazi unul dintre eroii planetei, activist si luptator pentru libertate.

Fiind o selectie a gandurilor si conceptelor lui Mandela, cartea dezvaluie destul de multe din personalitatea liderului African, care a luptat imporiva aperheid-ului.

Astfel, din carte aflam ca Mandela detesta sa intarzie si considera lipsa de punctualitate un defect de caracter, de asemenea curajul inseamna sa inveti sa treci peste frica. Parerea lui este ca liderii nu trebuie doar sa conduca, ei trebuie sa fie vazuti conducand. Autorul mai spune ca liderul african intelesese ca, atunci cand te inclini in fata cuiva, loialitatea respectivului fata de tine creste si ca, sa fii prezentabil este un mod de respect si te pune pe picior de egalitate cu celalalt. Mandela mai spune ca, „ pentru a invinge un adversar politic, trebuie sa ii descoperi slabiciunile”. Tot el spune ca atunci „ cand iubeșsi o femeie, nu ii vezi defectele. Dragostea e totul. Nu esti atent la lucrurile pe care ceilalti nu le agreeaza la ea. Pur șs simplu o iubesti”.

Mandela nu a fost primul detinut politic care a devenit presedintele unei natiuni africane. Kenyatta fusese presedinte in Kenya, Nkrumah in Ghana, Mugabe in Zimbabue. Mandela a fost casatorit de trei ori si cea de-a treia oara a fost la varsta de 80 de ani. Pe perioada detentiei sale de 27 de ani  (deși inițial fusese condamnat pe viață) i-a dus dorul celei de-a doua sotii si chiar a refuzat sa paraseasca inchisoarea in ziua eliberarii sale pana ce nu ajungea si sotia lui la el. Cu toate acestea, 27 de ani de separare si-au spus cuvantul si relatia celor doi nu a putut merge mai departe.

„Calea lui Mandela- 15 lectii despre viata, iubire si curaj”

,,Este imposibil sa nu ramai miscat de povestea vietii lui Nelson Mandela. E exemplul unui om care a luptat fara odihna toata viata pentru apararea drepturilor omului, pentru alinarea suferintelor semenilor nostri si pentru instaurarea pacii in lume. Calea lui Mandela ne prezinta un portret in detaliu al acestui om remarcabil, ajutandu-ne sa intelegem mai bine maretia personalitatii sale”, spune Jimmy Carter. Un alt om care îl admira si a vorbit tot timpul frumos despre liderul african este miliardarul englez Richard Banson dar si omul politic american Bill Clinton: ,,Nu exista un alt om pe care sa-l admir mai mult decat pe Nelson Mandela. Richard Stengel reuseste intr-un mod extraordinar sa ne aduca in lumina caracterul deosebit al liderului sud-african. Lectura acestei carti este o sursa de inspiratie pentru fiecare cititor in parte”.

Autorul, Richard Stengel este editor al prestigioasei reviste Time. In 1993 a colaborat cu Nelson Mandela la scrierea biografiei acestuia, Long Walk to Freedom, iar in 1996 a fost coproducatorul documentarului Mandela, film nominalizat in acelasi an la premiul Oscar.

Mandela a fost o figura istorica cu o contributie majora  la evolutia tarii sale si nu numai, insa nicidecum un lider fara greseli. Unii il critica pentru ca a fost prea bland atunci cand a incercat sa aduca minoritatea de albi pe calea tranzitiei spre o democratie multirasiala si ca a fost mai degraba preocupat sa mentina bunastarea albilor cu putere financiara decat de a instaura egalitatea economica intre sud-africani.

Altii i-au pus sub semnul intrebarii capacitatea sa de a aprecia justitia, spunand ca preferintele sale pentru solutiile pacifiste lasau in urma crime impotriva umanitatii nepedepsite, in timp ce victimele apartheidului aveau sa sufere in continuare consecinetele deceniilor de opresiune.

Totusi, in calitate de presedinte, Mandela a avut responsabilitatea de a-si echilibra principiile sale democratice cu obligatiile pentru alte tari (Angola, Nigeria, Libia), conduse de dictatori, datorit sprijinului primit in timpul celor 27 de ani de inchisoare.

Mandela a dezvoltat o relatie apropiata cu Fidel Castro, liderul autoritar al Cubei, in ciuda aspiratiilor democratice. Sugestiv este faptul ca Fidel Castro a fost una dintre vocile cele mai puternice care si-au asumat respingerea Apartheidul.

Pozitiile nationaliste si anti-imperialiste ale regretatului lider sud-african l-au pus pe acesta, de cele mai multe ori, in opozitie cu marile puteri globale, oferindu-i multe lucruri in comun cu „marele dusman“ cubanez. Mandela s-a apropiat de fostul dictator, Fidel Castro, pentru ca cel din urma reprezenta aspiratiile cetatenilor din Lumea a Treia, subminati de Statele Unite in timpul Razboiului Rece. 

Mostenirea postmortem

„Mandela a fost un om extraordinar. Nu poti sa-l judeci in functie de prietenii pe care i-a avut”, a spus Carlos Alberto Montaner, cubanez stabilit in Miami. „Ci trebuie sa-l analizezi prin prisma lucrurilor incredibile pe care a reusit sa le faca. A intrat la inchisoare asemenea unui Lenin furios si a iesit precum un Gandhi sensibil si impaciuitor”, a incheiat cubanezul.

Odata la cateva generatii, in istoria popoarelor lumii se nasc oameni providentiali. Ei sunt acei titani in preajma carora se nasc legendele si pe care se sprijina cartile de istorie. Inzestrati cu o personalitate uriasa si cu un curaj epic, acesti oameni isi trag popoarele dupa dansii asemeni locomotivelor care trag neobosite, nesfarsite garnituri de vagoane. Secolul XX a fost martorul a doua asemenea legende: Nelson Mandela si Martin Luther King. Amandoi cetateni de culoare dar nascuti pe continente diferite, au avut un vis. In visul acesta comun, povestit de pastorul american in fata a un sfert de milion de oameni, „copiii albi si copiii negri se jucau impreuna, invatau in aceleasi sali de clasa, calatoreau impreuna. Albii si negrii munceau impreuna, se bucurau impreuna sub acelasi soare…”. Pentru ca visul acela sa devina realitate, Martin Luther King si-a dat viata la doar 39 de ani, In celalalt colt de lume, avocatul Nelson Mandela a continuat sa lupte pentru visul acesta intreaga viata. Chiar atunci cand l-au bagat la puscarie in incercarea de a-i ucide visul, Nelson Mandela a ramas un simbol in numele caruia, semenii sai au dus mai departe lupta pentru libertate si abolirea discriminarii. Sustinatorii regimului de apartheid, poate ultimii asupritori de tip feudal din istoria lumii, nu doar ca n-au reusit sa-l rapuna pe Nelson Mandela, ci au fost nevoiti sa se retraga.

Marii lideri ai planetei au salutat in unanimitate curajul, fermitatea si intelepciunea lui Nelson Mandela.

„Mandela a schimbat cursul istoriei pentru poporul sau, tara sa, continent si lumea intreaga”, presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

„Numele lui Mandela a facut sa se miste constiinta si inimile noastre. A devenit sinonim cu cautarea demnitatii si a libertatii pe planeta”, a spus premierul irlandez, Enda Kenny.

„ Este dificil sa aduci elogii unui om, dar si mai dificil sa aduci elogii unui gigant al istoriei, care a condus o natiune spre dreptate. Mandela, a continuat el, este mai mult decat un portret surazator, a fost o personalitate care a demonstrat puterea actiunii politice”, presedintele SUA, Barack Obama.

„ A murit un om mare. Impreuna cu pastorul Martin Luther King si arhiepiscopul Desmond Tutu, a fost un simbol maret al luptei impotriva apartheidului si a rasismului, in favoarea egalitatii. Asa va ramane in memoria lumii si a mea”, a declarat Liderul istoric al sindicatului polonez Solidaritatea, Lech Walesa, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

„ Nelson Mandela a fost cel mai important protagonist al istoriei secolului al XX-lea. Cand l-am cunoscut si i-am strans mana, in anul 2012, la Johannesburg, mi s-a parut ca ating Istoria. Madiba a luptat o viata intreaga pentru a apara un ideal”, a mentionat primarul Florentei, Matteo Renzi, care a subliniat faptul ca Mandela a primit, in 1985, cetatenia de onoare a orasului Florenta.

* Scrisoarea lui N. Mandela către C. Stork (fost ambasador al Olandei în România):„Dragă domnule Stork, Vă scriu înainte de finalizarea acestui proces pentru că, după aceea, îmi va fi imposibil să o fac.Colegii mei şi cu mine apreciem adânc asistenţa nepreţuită pe care ne-aţi acordat-o. Interesul personal pe care l-aţi dovedit în acest caz şi sprijinul puternic pe care îl primim de la toate categoriile populaţiei olandeze ne-au dat resurse enorme de tărie şi curaj.Am vrea să ştiţi că vă considerăm a fi unul dintre prietenii noştri cei mai buni şi că suntem siguri că veţi continua să ne sprijiniţi oamenii în lupta lor împotriva discriminării rasiale. UNGADINWA NANGOMSO («Nu obosiţi mâine»).Al dumneavoastră foarte sincer,NELSON MANDELA“

La naştere a primit numele de Rolihlahla Mandela din partea tatălui său Nkosi Mphakanyiswa Gadla Henry. În Xhosa, una dintre limbile oficiale din Africa de Sud, Rolihlahla înseama "a rupe o creangă din copac", dar, în termeni populari, înseamnă "cel care crează probleme".

Numele de "Nelson" i-a fost dat prima dată în şcoala generală de către o profesoară,  Domnişoara Mdingane în prima zi de şcoala din satul Qunu. Nu se ştie cu exactitate de ce a primit acest nume, însă era o obişnuinţă în acea perioadă cei din Africa de Sud să primească nume englezeşti pentru a le fi mai uşor la rostit coloniştilor britanici.

Locuitorii din Africa de Sud i se adresează lui Mandela pe numele de "Mandiba" - numele clanului regal Thembu căruia îi aparţine. Madiba a fost numele unui conducator Thembu care a domnit in secolul XIX peste regiunea Transkei, în sud-estul ţării. Atribuirea numelui de Madiba este un semn de respect şi afecţiune.

Mulţi dintre sud-africani îi spun simplu "Tata" (ca şi în română, termenul înseamnă "tată" în limba Xhosa), deoarece Mandela este considerat părintele democraţiei în această ţară.

Limba Xhosa mai oferă un termen de afecţiune pentru Mandela. "Khulu" este versiunea scurtă a cuvântului "uBawomkhulu" care se traduce drept "bunic". Potrivit Fundaţiei Nelson Mandela, Khulu se poate interpreta şi ca "măreţ, suprem".

Unul dintre numele mai puţin cunoscute ale lui Mandela este cel priimt la 16 ani. Atunci el a participat ca toţi ceilalţi băieţi Xhosa la o ceremonie de iniţiere. Atunci a primit numele de "Dalibhunga", termen ce înseamnă "creatorul sau fondatorul consiliului". Însă, atunci când Mandela era salutat în comunitatea natală termenul corect este cel de "Aaah! Dalibhunga"

Nelson Mandela

Toată lumea îl cunoaşte drept Nelson Mandela, dar în ţara al cărui destin l-a schimbat, fostul preşedinte al Africii de Sud este cunoscut sub mai multe nume, de la porecle date în copilărie până la apelative ce semnifică respectul şi admiraţia de care se bucura în rândul concetăţenilor.

Toata lumea ii cunoaste numele, insa putini sunt cei care ii cunosc semnificatia.

Lider al luptei persoanelor de culoare impotriva regimului rasist care se straduia sa institutionalizeze segregatia in Africa de Sud, Mandela, in varsta de 94 de ani, a petrecut 27 de ani in detentie, in perioada 1964-1990.

Din spatele gratiilor, el a devenit simbolul oprimarii poporului sau, in timp ce lumea intreaga manifesta si organiza concerte pentru a fi eliberat.

Insa, chiar inainte sa fie eliberat, el a invatat sa-si inteleaga adversarii - cunoscandu-le limba, afrikaans, si poezia - sa-i ierte si sa lucreze cu ei. Aceasta ii va aduce Premiul Nobel pentru Pace in 1993, impartit cu ultimul presedinte al regimului de apartheid, Frederik De Klerk.

Arhiepiscopul Desmond Tutu, o alta figura a luptei antiapartheid distinsa cu Premiul Nobel pentru Pace, l-a calificat drept "icoana mondiala a reconcilierii" care a reusit sa faca din tara sa o democratie multirasiala si relativ stabila.

Dacă vrei să faci pace cu duşmanul tău, trebuie să lucrezi cu el. Atunci va deveni partenerul tău.

Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea.

Nimic nu e mai interesant decât să te întorci într-un loc unde nimic nu s-a schimbat, doar ca să vezi cât de mult te-ai schimbat tu.

Că ai căzut nu are nicio importanţă, deoarece numai modul în care te ridici contează.

Un cap bun şi o inimă bună sunt întotdeauna o formidabilă combinaţie.

Curajos este nu cel ce nu are frică, ci acela care ştie să-şi învingă frica sa.

Richard Stengel , Calea lui Mandela - 15 lecţii despre viaţă, iubire şi curaj, 2010.

Nelson Mandela, Long Walk to Freedom: The Autobiography of Nelson Mandela, Kindle Edition.

http://www.dw.de/omagiu-lui-nelson-mandela-un-gigant-al-istoriei/a-17284253.

http://www.ziarulfaclia.ro/nelson-mandela-simbol-universal-al-luptei-pentru-libertate/.

http://adevarul.ro/international/in-lume/nelson-mandela-unchi-celula-coleg-1_52a47e40c7b855ff568c3eab/index.html.

Bibliografie