Negocierea in Resursele Umane - Buna

8/18/2019 Negocierea in Resursele Umane - Buna

1/52

Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. NEGOCIEREA CONTRACTULUI DE MUNCĂ……..........21.1. Aspecte generale privind negocierea.............................................................2

1.2. Noţiunea de negoci.rea colectivă...................................................................61.3. Procedura i obligativitatea negocierii contractului de muncă....................10ș

CAPITOLUL II. MANAGEMENTUL RAPORTURILOR DE MUNCĂ…..14

2.1. Contractul Colectiv de muncă…….............................................................12.2. Contractul !ndividual de "uncă……….….................................................1#

CAPITOLUL III. NEGOCIEREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE LA SOCIETĂŢILE COMERCIALE DE TURISM. STUDIU DECAZ LA AGENŢIA TRAVEL OUSE INTERNATIONAL..........................2!

3.1. Noţiuni generale privind sectorul................................................................263.2. Agenţia de turism $$ %ravel &ouse !nternational'.......................................2(

3.3. Contractul colectiv de muncă al agenţiei de turism……………................33 3.. Contractul individual de muncă al agenţiei de turism…………………....3) 3.*. Anali+a ,-% …………………………………………………………..2

CONCLUZII……………………………………………….....................…………

"I"LIOGRA#IE

ANE$E

0


2/52

INTRODUCERE

1


3/52

CAPITOLUL INEGOCIEREA CONTRACTULUI DE MUNCĂ

1.1 Asp%&'% (%n%r)*% pri+in, n%(-&i%r%)

D%inir%) /i -r0%*% n%(-&i%rii Negocierea repre+intă procesul prin care două sau mai multe părţi /ntre care

eistă interdependenţă dar i divergenţe optea+ă /n mod voluntară pentruconlucrare /n vederea aungerii la un acord reciproc1. Părţile la o negociere pot inegociatori individual sau ec4ie de negociere$ astel avem două tipuri de negociere5

bilateral$ c7nd se desăoară /ntre două părţi$ ie negociatori individuali$ ie

ec4ipe de negociere8 multilateral 9 sau /n grup 9 c7nd sunt mai multe parţi dec7t două părţi

distinct care participă la negociere. negociere presupune /mpărţirea sau sc4imbul voluntar al uneia sau mai

multor resurse speciice sau re+olvarea uneia sau mai multor probleme tangibilesau intangibile. :n urma unei negocieri complete$ iecare parte răm7ne ceva saucontrolea+ă cu ceva ce nu a avut mai /nainte. :n sens larg$ prin negociere se/nţelege o tran+acţie ale cărei condiţii nu au ost iate$ ci urmea+ă să ie iate. ;a

presupune o suită de discuţii i tratative$ o comunicare verbală$ /ntre doi parteneri

egali /n drepturi i obligaţii. Prin această comunicare sunt reali+ate o serie de procese$ cum ar i5 obţinerea de inormaţii$ transmiterea de inormaţii$ elaborareaunor propuneri8 eaminarea unor opinii8 stabilirea de+acordului$ cu eectele sale de

blocare a negocierilor sau de am7nare a acestora i /n inal$ /nc4eierea tran+acţiei.%ermenul de negociere poate i deinit cel mai bine utili+7nd cinci

caracteristici de ba+ă ale acesteia5 Sunt implicate două sau mai multe părţi. Prin


4/52

=upont 1((B arată ca negocierea se cuprinsă /ntre două etreme$ o dată cure+olvarea problemelor i de o parte cu conruntarea pură. e+olvarea probemelor este o ormă de interacţiune /n care părţile impliate percep obiectivele lor reeritoarea la o problemă comnuă ca iind identice$ astel re+ultatul negocieriia7nduse pe găsirea soluţiei optime2.

Conruntarea pură repre+intă e desăurarea conlictuală a interacţiunii$ /ncare părţile percep că obiectivele lor sunt ireconciliabile i nu pot i atinse dec7t prin impunerea prin orţă a soluţiei proprii. Conlucrarea lor stă sub semnulaceleiai conruntări$ părţile utili+7nd metodele pe care le consideră adecvate /nasemenea situaţii5 amenintări$ atacuri la persoană$ manipulare. =ivergenţele dintreangaaţi i administraţie iau adesea orme conlictuale$ cum ar i5 revolte 4aotice$ocuparea spaţiilor de muncă$ /nc4iderea abricii$ recurgerea la spărgători de grevă.

:n uncţie de locul /n care se plasea+ă negocierea /ntre aceste două etreme$distingem două orme undamentale de negociere5 predominant distributivă i

predominant integrativă. "egocierea predominant distributivă se caracteri+ea+ă prin /ncercarea părţilor de ai distribui c7tigurile i pierderile asocite subiectuluinegociat$ aung/nd la un compromis. "egocierea predominant integrativă secaracteri+ea+ă prin /ncercarea părţilor de a găsi modalităţi de a maora c7tigulglobal$ astel /nc7t iecare parte să primească mai mult3.

Pe ba+a conceptului de acord reciproc avantaos se poate deinii succesulnegocierii. negociere are succes dacă iecare partener reali+ea+ă un c7tigsatisăcător din punctul său de vedere i simte că i celălalt este mulţumit dere+ultat. =acă aceste condiţii nu sunt /ndeplinite$/n inal o parte simţindusenedreptăţită sau /nelată$ atunci negocierea a ost un eec$ c4iar dacă sa /nc4eiatcu un acord.

#un&ii*% n%(-&i%rii Negocierea este o ormă de interacţiune care are costuri intrinseci 9 timp$

eort psi4ic$ alte resurse materiale i umane. >aptul că oamenii /i asumă asemeneacosturi /nseamnă că negocierea are o valoare intrinsecă care /i motivea+ă. >uncţiileidentiicate de >aure1((1B sunt5

re+olvarea conlictelor 9 /n viaţa cotidiană$ socială$ politică$internaţională$ ca i a conlictului din organi+aţii8

adoptarea unor deci+ii comune de către părţile interdependente$ /ncondiţiile /n care /ntre acestea eistă divergenţe8

introducerea sc4imbării /n organi+aţie$ atunci c7nd sc4imbarea provoacăunor părţi implicate anumite pierderi$ ce ar trebui recompensate8

reali+area sc4imbului economic$ prin /nc4eierea unor tran+acţii.e+olvarea conlictelor presupune o abordare structurată at7t a pregătirii$

care include deinirea mediului de maniestare$ idetiicarea stadiului i cau+elor reale$ i strategia de acţiune c7t i a desăurării interacţiunii. Ca i posibilităţi

posibile de re+olvare pot i5

2 =rago Constantin ?asile %e4nici de negociere i comunicare$ ;d.epert$ @ucureti$ 2000$ Cap. !$ Pag. 1#3 =rago Constantin ?asile %e4nici de negociere i comunicare$ ;d.epert$ @ucureti$ 2000$ Cap. !$ Pag. 2*

3


5/52

abandonarea conruntării$ prin retragerea psi4ică i emoţională dinaceasta8

reprimarea$ prin reu+ul de a lua act de eistenţa conlictului8 conruntarea pură$ /n care scopul urmărit de iecare este victoria8 negocierea$ care repre+intă o modalitate creativă de tratare a conlictului.

Negocierea implică conlucrarea părţilor pentru depăirea divergenţelor dintreele$ pe ba+a identiicării i promovării unor soluţii comun care să ie reciprocacceptabile. Aceasta presupune ca părţile să ia act de ceea de le separă$ ceea ce esteopus at7t abandonării conruntării$ c7t i a reacţiei de reprimare. Atunci c7nd seangaea+ă /n negociere$ părţile decid /n prealabil să renunţe la /ncercările de a/nr7nge pe celălalt.

T%ni&ii /i ')&'i&i ,% n%(-&i%r%%e4nicile de negociere repre+intă procedee$ metode utili+ate de negociatori

/n abordarea procesului de negociere. ,pre deosebire de strategie care dă o anumităvi+iune generală asupra situaţiei i procesului$ av7nd rolul să oriente+e demersurilei comportamentele părţilor$ te4nicile se reeră la proceduri de lucru /ndesăurarea interacţiunii. :n princpiu strategia are un carater mai stabil$ te4nicarepre+intă o ormă de strategie mai putin stabilă$ iind utili+ată /ntrun anumit el$/n uncţie de situaţie.

a# $ehnici de trate a obiectului negocierii:n ceea ce privete modul de tratare a obiectului negocierii$ se disting două

te4nicii$ a căror aplicare poate i utilă mai ales /n ca+ul unor blocae /n ocul po+iţional5

;tinderea obiectivului implică adăugarea unor elemente noi /n discuţie.Adesea$ aceste noi elemente de negociere care lărgesc obiectul suntre+ultatul creativităţii unui sau a ambilor protagoniti.

%ransormarea obiectului negocierii constă /n redeinireasa totală sau parţială$ ceea ce poate să /nsemne declanarea unei noi negocierii.Ambele metode se asocia+ă creativităţii$ /nsemn7nd valoriicarea unor oportunităţi care reies /n cursul tratativelor.

b# $ehnici de tratare a elementelor de negociere Aboradarea ori+ontală pac4etB presupune ca negociatorul să ormule+e

oerta pentru toate elementele /n discuţie. =e la acest punct de pronire$negocierea va evolua prin de+bateri /n mai mule runde$ iecare dintreacestea put7nduse aunge la acord asupra unui număr de subiecte.

Abordarea verticală implică discutarea pe r7nd a c7te un element denegociere$ p7nă se aunge la acoperirea dierenţei de po+iţii. Apoi se trecela subiectul următor.

c# $ehnici de preentare şi discutare a ofertelor

?oiculescu =.$


6/52

"odurile /n care se ac propunerile i se răspunde la acestea pot i oartedierite8 două te4nici alternative sunt5 abordarea de tip lider i abordareaindependent.

:n abordare de tip lider$ unul dintre negociatori /i pre+intă oerta$ iar partnerul pune /ntrebări de clariicare$ apoi ormulea+ă obiecţii$ aduce argumente i

o modiică. Negociatorul care ace oerta care etse de+bătută devine liderul.Abordarea de tip independet presupune ca un neagociator să /i pre+inte propunerea i oeră clariicările solicitate de partener$ apoi acesta din urmă ace ocontrapropunere$ discutată la r7ndul ei.

%acticile de negociere repre+intă procedee de acţiune care sunt utili+ate /nnumite situaţii speciice$ cu scopul de inluenţare a partenerilor. Acestea au caracter contetual$ alegerea i eicacitatea depi+7nd de circumstanţe dar$ pe de altă parte$decurg i din orientarea strategică a negocierii.

a# $acticii cooperante

,peciicul tacticilor cooperante este dat de necesitatea eistenţei unui climatde /nţelegere i colaborare dintre parteneri$ vi+7nd asigurarea unei calităţisuperioare a relaţiei interpersonale. Astel menţionăm5

Crearea unui cliamt optim de negociere 9 deinete cliamtul de negociereca iind cordial$ alert$ de colaborare$ propice aacerilor$ acestea pronindde la primele impresii culese de negociatori la /nceputul /nt7lnirii lor$ unrol important av7nd comportamentul desc4is i cooperant sau demicările relaate i eacte.

%sigurarea reciprocităţii 9 eprocitatea este un principiu de lucru /ntronegociere cooperantă vi+7nd reali+area unui sc4imb permanent deinormaţii$ propunerii i concesii.

&anifestarea toleranţei 9 %oleranţa repre+intă capacitatea persoanei de anu răspunde negativ unor acţiuni cel puţin contestabile aleinterlocutorului. %actica se ba+ea+ă pe olosirea unui limba adecvat$ de/ngăduinţă pentru erorile celuilalt$ care sunt considerate ustiicabile.

'ealiarea unor acţiuni în comun 9 este utili+ată /n scopul cunoateriireciproce i c7tigării /ncrederii i simpatiei partenerilor.

(tiliarea constructivă a întreruperilor 9 "otivele /ntreruperilor pot i5tensiunea negocierii resimţită de participanţi$ anali+a celor discutate$

reorgani+area ec4ipelor$ consultarea cu alţi colaboratori$ pentru a slăbi presiunea la care sunt supui pentru a lua o deci+ie.

)*+ 9 Aceasta tactică repre+intă un mod de a semnala partenerului cănu poate i /ndeplinită cererea lui.

Clubul de golf :n situaţia /n care negocierea nu progresea+ă$ liderii potlua deci+ia să se /nt7lnească separat$ /ntrun cadru inormal. ,e contea+ă

pe aptul că$ eriţi de tensiunea tratativelor ormale$ pot consolida spiritulde cooperare i pot găsi c4iar soluţii de ieire din impas.

b# $actici conflictuale de e/ercitare de presiune asupra adversarilor

%meninţarea0 Ameninţările sut utili+ate pentru al determina pe celălaltsă acă ceva sau sal descurae+e să /ntreprindă ceva. =intre ormele

*


7/52

recvent utii+ate de ameninţare sunt5 eprimare intenţiei de retragere de lanegociere$ ameninţarea cu grevp$ ruperea relaţiilor comerciale$ apelare lainstanţa de udecată.

1luful Negociatorul poate apela la blu cu privire la intenţiile sale$ laatuurile proprii$ prin anunţarea unei ameninţări sau a unei promisiuni

ără acoperire. Pentru contracarare$ negociatorul are două posibilităţi8 săignore continu7nd să vorbească sau să o pună /n discuţie$ marc7nd pierderile care re+ultă din ne/nc4eierea contractului.

%ngajamentul unilateral irevocabil 9 Negociatorul /i asumă /n modepres anumite limite pe care se autoobligă să nu le depăească$ ăc7ndcunoscut acest lucru partenerilor săi. Astel adversarul este pus /n aţaaptului implinit$ care pre+intă o ormă de presiune asupra deci+iei denegociere$ dar i o presiune psi4ologică.

'ecurgerea la comunicarea distructivă 9 ,e maniestă printrun mod de

comunicare astel5 atacul la persoană$ reu+ul de a asculta adversarul$evitarea de a privi /n oc4i interlocutorul$ sarcasmul.c# $activi de utiliare a timpului%impul are un rol important /n negociere i numeroase tactici vi+ea+ă

eploatarea sa /n olos propriu. ăbdarea este o aptitudine esenţială pentrunegociator care este obligat să acă aţă manevreleor de dilatare sau de compirmarea timpului.

tactică recventă /n negocierea conlictuală este ultimatumul, prin care se/mpletete ocul timpului cu presiunea asupra partnerului. Negociatorul stabileteun anumit moment p7nă la care celălalt să /i eprime acceptul sau respingereaunei oerte.

1.2 N-iun%) ,% n%(-&i%r% &-*%&'i+3

Contractul colectiv de muncă se /nc4eie ca urmare a negocierii purtate /ntre partenerii sociali patroni i salariaţi. Prin intermediul acestei negocieri$ estestabilit conţinutul raportului uridic de muncă$ sunt undamentate drepturile iobligaţiile celor doua părţi /n procesul muncii*.

Contractul colectiv de muncă eprimă sintetic$ prin eectele sale$/nsemnătatea esenţială a negocierii colective pentru raporturile uridice de muncă.:n pre+ent$ /n condiţiile economiei de piaţă$ puterea publică este$ legal$ /n aaranegocierii colective a condiţiilor de muncă6.

Negocierea colectivă i re+ultatul ei normal$ /nc4eierea contractului colectivde muncă$ asigură#5

democrati+area relaţiilor proesionale prin plasarea deci+iei normative /nsera de atribuţii ale partenerilor sociali8

*

,anda E4impu$ Aleandru Ficlea$ op. cit.$ p. 12).6 E4eorg4e @ădică$ Andrei Popescu$


8/52

stabilirea$ /n cea mai mare măsură$ a statutului uridic al salariaţilor adrepturilor i obligaţiilor lorB prin acordul partenerilor sociali8

adaptarea relaţiilor proesionale$ de muncă$ la stadiile de de+voltare asocietăţii i al iecărei unităţi$ speciicitatea lor de la un angaator la altul8

protearea salariaţilor /mpotriva eventualelor abu+uri patronale.

Prin =eclaraţia de la P4iladelp4ia$ /ncorporată Constituţiei .!.".$ serecunoate eectiv dreptul de negociere colectivă$ la cooperare /ntre angaator isalariaţi pentru ameliorarea organi+ării$ colaborarea /ntre salariaţi i angaator /nelaborarea i aplicarea politicii sociale i economice. eglementarea normativă /nvigoare privind negocierea colectivă Hegea nr. 130I1((6 modiicată prin Hegeanr. 13I1((#B 9 ace ca$ /ntradevăr$ contractele colective de muncă să devină$subsecvent legii$ principalul i+vor de drept al muncii pentru /nc4eierea$ eecutarea$modiicarea$ suspendarea i /ncetarea contractelor individuale de muncă.

Inii)'i+) n%(-&i%rii /i p)r'i&ip)nii *) n%(-&i%r%) &-*%&'i+3!niţiativa negocierii aparţine patronului$ conorm art. 3 alin. din Hegea130I1((6$ lipsa acestei iniţiative put7nd i suplinită de iniţiativa organi+aţieisindicale repre+entativă din unitate sau de către repre+entanţii salariaţilor /n ca+ul/n care /n unitate nu este constituit un sindicat sau acesta nu este repre+entativ.=acă patronul nu angaea+ă negocierea$ aceasta are loc la cererea organi+aţieisindicale sau a repre+entanţilor salariaţilor$ după ca+. :n termen imperativ de 1*+ile de la data ormulării cererii de către organi+aţia sindicală sau de cătrerepre+entanţii salariaţilor$ patronul are obligaţia să convoace părţile /n vedereanegocierii contractului colectiv de muncă.

Ha prima /ntrunire a părţilor se stabilesc5 inormaţiile pe care patronul le va pune la dispo+iţia delegaţilor sindicali

sau ai salariaţilor i data la care urmea+ă a se /ndeplini această obligaţie8 locul i calendarul reuniunilor.

Hegea nu stabilete numărul persoanelor 9 din partea patronului i$ respectiv$sindicatului ederaţiei$ conederaţiei sindicale 9 care participă la negociereacontractelor colective de muncă. =ei legea nu o spune /n mod epres$ suntem de

părere că la negocieri nu pot participa persoane din aara unităţii /n cau+ă$ dec7t cu

acordul partenerilor sociali.:n toate ca+urile durata negocierii colective nu poate depăi 60 de +ile. Prin

natura sa i scopul urmărit$ acest termen$ de prescripţie$ are caracter imperativ i secalculea+ă /n +ile lucrătoare. ;ste util ca$ pe parcursul negocierii$ angaatorul să nuadopte deci+ii unilaterale /n probleme care ac obiectul negocierii respective$ spre anu aecta prestigiul sindicatului sau Ii al repre+entanţilor salariaţilor.

=acă patronul negocia+ă dar reu+ă să /nc4eie contractul colectiv de muncăsau$ ără a reu+a$ sa depăit termenul de 60 de +ile i părţile nu au 4otăr7t să

prelungească eectele contractului anterior$ nu se va aplica amenda

contravenţională8 /n aceste ca+uri$ se poate declana conlictul colectiv de muncă acărui soluţionare se va ace conorm Hegii nr. 1*I1((l.

#


9/52

Potrivit principiului libertăţii contractuale$ la negocierea clau+elor i la/nc4eierea contractelor colective de muncă$ părţile sunt egale i libere. Ca urmare$contractele colective de muncă$ /nc4eiate cu respectarea dispo+iţiilor legale$constituie legea părţilor. =eci$ după /nc4eierea lor$ contractele colective de muncă

produc eecte ca i un act normativ8 ele sunt$ la nivel de ramură$ un el de statut

proesional iar$ la nivel de unitate$ un


10/52

Hegea nr.130I1((6 a introdus$ spre deosebire de trecut$ criterii legale derepre+entativitate a părţilor la negocierea i /nc4eierea contractelor colective demuncă. Gtili+area criteriului repre+entativităţii ca principiu al negocierii colective$a ost considerat un spor de substanţa uridică pentru conţinutul contractelor colective de muncă$ /ntruc7t numai partenerii sociali validaţi de un număr

important de salariaţi i cu o pondere /nsemnată pe piaţa muncii pot oeri un suportserios actului lor uridic10.Ha nivel de unitate$ legea nu introduce i nici nu putea să introducă criterii

de repre+entativitate pentru patron8 repre+entativitatea sa este generală$ inclusiv pentru negocierea i /nc4eierea contractului colectiv de muncă.

Potrivit art. 20 din lege$ /n unităţile /n care nu eistă organi+aţii sindicale sauacestea nu /ndeplinesc condiţiile de repre+entativitate prevă+ute de lege$ alegerearepre+entanţilor salariaţilor pentru negocierea colectivă se ace prin vot secret. Haalegerea repre+entanţilor vor participă cel puţin umătate plus unu din numărul

total al salariaţilor. epre+entanţii salariaţilor sunt desemnaţi /n raport cu numărulvoturilor obţinute$ dob7ndind un mandat special$ limitat ca durată11.epre+entativitatea asociaţiilor patronale i organi+aţiilor sindicale$ stabilită

/n condiţiile legii$ este valabilă pentru orice contracte colective de muncă /nc4eiate/n termen de ani de la data răm7nerii deinitive a 4otăr7rii udecătoreti deconstatare a repre+entativităţii lor. =upă ani$ /n vederea negocierii i /nc4eieriialtui contract colectiv de muncă$ indierent de nivel$ se impune ca organi+aţiilesindicale i asociaţiile patronale să ie recunoscute$ din nou$ prin 4otăr7ri

udecătoreti deinitive$ ca repre+entative. Hegea răspunde$ /n acest el$ realităţii că$ pe parcurs$ /n intervalul de ani$ pot să survină modiicări /ntro organi+aţiesindicală sau asociaţie patronală care să o acă nerepre+entativă ori$ din contră$ săi devenit repre+entativă o altă organi+aţie sindicală sau asociaţie patronală. :n modnormal$ pornind de la principiile care guvernea+ă /ntreaga materie a negocieriicolective$ trebuie să se considere că după ani negocierea se poate desăura iără o nouă 4otăr7re udecătorească$ sub condiţia undamentală ca /nsăi părţile săie de acord$ deci să nui conteste una alteia repre+entativitatea recunoscutăanterior pe cale udiciară.

R%*)ii*% &u sin,i&)'%*%

,indicatele sunt organi+aţii ără caracter politic$ constituite /n scopul apărăriiintereselor proesionale$ econimice$ sociale$ cultural i sportive ale membrilor lor i a drepturilor acestora$ prevă+ute de legislaţia muncii i /n contractele colectivede muncă. ,indicatele repre+intă$ /n raport cu organi+aţia$ at7t o orţă internă c7t ieternă. >orţa internă re+ultă din organi+aţiile sindicale din interiorul organi+aţiei8orţa eternă este dată de ailierea la structurile sindicale de nivel superior uniuni

proesionale$ de ramură sau teritorialeB.Atunci c7nd angaaţii aleg un sindicat la care aderă i care săi repre+inte$

repre+entanţii managementului i ai sindicatelor se constituie /ntrun colectiv de

10 !on %raian Dteănescu$ op. cit.$ p. )*.11 Aleandru At4anasiu$


11/52

negociere paritar care să discute probelemele reeritoare la reţeaua de salari+are$autoarele i condiţiile de muncă$ protecţia i securitatea /n muncă. Acestenegocieri se inali+ea+ă /n constractele colective i individuale de muncă$managerii i sindicatele trebuind să acţione+e /mpreună pentru a le /ndeplini i asoluţiona eventualele nemulţumiri.

:n general organi+aţiile sindicale au de /ndeplinit două obiective prioritare5să se asigure locuri de muncă pentru toţi angaaţii i să se constituie ca partener egal /n raporturile cu patronii i managerii. Primul obiectiv vi+ea+ă asigurarealocurilor de muncă astel /nc7t să permită obţinerea unor c7tiguri corespun+ătoaresatisacerii cerinţelor unui nivel de trai c7t mai bun. Astel sindicatele acţionea+ă

pentru ca angaaţii să obţină salarii c7t mai mari$ un număr normal de ore demuncă$ siguranţa postului$ condiţii bune i sigure de muncă. :n esenţă$ sindicateleurmăresc ca nevoile i probleme angaaţilor să ie luate /n consideraţie atunci c7ndse elaborea+ă legi care aectea+ă salariaţii. Cel deal doilea obiectiv are rolul de a

urmări ca managementul să ie onest i să ţină seama de imapactul politicilor saleasupra angaaţilor .12

Procesul de organi+are a unui sindicat este constituit dintro succesiune deetape ce sunt parcurse /n momentul iniţierii acţiunii i conirmarea legalăconstituirii sindicatului ca persoană uridică. rgani+area unui sindicat poate iiniţiată ca urmare a două raţiuni primare5 eistenţa unor domenii sau organi+aţiiincomplet sindicali+ate i la solicitarea anagaaţilor. :n prima situaţie$ c7nd uneleorgani+aţii sau domenii de activitate nu sunt organi+ate sau numai o parte dintreangaaţi ac parte din sindicate$ sindicatele eistente sau un grup de iniţiativă

propun constituirea unui sindicat$ /n măsura /n care se aprecia+ă că acţiunea va putea stimula i pe alţi salariaţi să se asocie+e. :n cea de a doua situaţie$ angaaţiiindividuali sau un grup pot iniţia acţiuni pentru organi+area sau aderarea la unelesindicate eistente.

problemă importantă /n orice organi+aţie economică o repre+intăraporturile managementului cu sindicatele sau cu repre+entanţii salariaţilor.,indicatul apără drepturile membrilor săi care decurg din legislaţia muncii i dincontractele colective de muncă. :n eercitarea acestor drepturi$ sindicatele intră /nraport cu organele de conducere a unităţilor economice prin olosirea unor miloacespeciice$ prevă+ute de lege.

"iloacele de acţiune care pot i olosite de sindicate sunt negocierile$ petiţia$ pretestul$ mitingul$ demonstraţia i greva. :n ca+ul negocierilor$ participanţii sunt$ pe de o parte$ patronii sau repre+entanţii acestora$ iar pe de altă parte$ repre+entanţii sindicatelor sau ai angaaţilor nesindicali+aţi. condiţieimportantă a bunelor raporturi de muncă este ca negocierile i contractele să ieabordate de către participanţi cu bună credinţă i cu respectarea normelor legale.=ieritele orme de acţiune sindicală ar putea i olosite progresiv$ respect7nd

prevederile legale$ cu mult discernăm7nt i bună credinţă. :n eercitarearaporturilor lor$ managerii i sindicatele trebuie să se situe+e pe po+iţii egale i /n

limitele permise de normele legale.12 obert H. "at4is$ Panaite C.Noca$ Costac4e usu$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ;d. ;conomică$ 1((#$ p.312

10


12/52

Potrivit legii$ managerii au obligaţia de a invita delegaţii alei ai sindicatelor să participe la edinţele la care se discută probleme de interes proesional$economic$ social i cultural. =e asemenea$ sindicatele trebuie să primească de laconducere inormaţii necesare cu privire la5 negocierea contractului colectiv demuncă$ constituirea i olosirea ondurilor destinate /mbunătăţirii condiţiilor de

muncă$ protecţia muncii$ asigurării i protecţiei sociale.

1.5 Pr-&%,ur) /i -6*i()'i+i')'%) n%(-&i%rii&-n'r)&'u*ui &-*%&'i+ ,% 0un&3

Prin Hegea 130I1((6 a ost introdusă negocierea colectivă obligatorie$ prinart. 3$ ără să impună obligativitatea /nc4eierii unui contract colectiv de muncă la/nc4eierea negocierilor. Aceasta indică aptul că /n sistemul de drept rom7nesc

obligaţia de a negocia contractul colectiv de muncă nu are caracter uridic$ cieprimă doar o necesitate socială$ a cărei materiali+are ţine de Jraportul de orţe'dintre partenerii sociali$ iar uneori i de po+iţia puterii publice 13.

:n primul r7nd negocierea este obligatorie numai la nivel de unitate. Hegea130I1((6 prevede obligativitatea doar a negocierii colective$ i c4iar i aceastanumai la unităţile care au mai mult de 21 de salariaţi$ potrivit art. 3 alin. 1 dinHegea 130I1((6. Privitor la acest număr minim de salariaţi /n uncţie de caresub+istă obligaţia de negociere sa arătat că sa avut /n vedere$ cu titlu de principiu$aptul că procedura negocierii obligatorii se impune i /n /ntreprinderile cu unnumăr relativ mic de salariaţi1.

>irete că i /n unităţile cu mai puţin de 21 de salariaţi$ se poate totuinegocia contractul colectiv dacă angaatorul i salariaţii sunt de acord. :n ca+contrar$ contractele individuale de muncă se vor conorma sau vor i la un nivelmai /nalt$ prin clau+ele lor aţă de drepturile prevă+ute de contractele colective dela nivelele superioare1*.

:n consecinţă$ aţă de salariaţii angaatorilor persoane i+ice$ contractelecolective de muncă la nivel naţional iIsau de ramură nu sunt obligatorii$ nu produceecte. Nimic nu se opune /nsă ca i angaatorul$ persoana i+ică să /nc4eie cusalariaţii săi un contract colectiv de muncă$ ără ai reveni$ /nsă$ uridic$ obligaţia

de a negocia. :n acest ca+ contractele colective de la nivelele superioare$ devinobligatorii.

:n al doilea r7nd delimitarea situaţiilor /n care negocierea este obligatorie seace i /n raport cu natura revendicărilor ce pot i ormulate de salariaţi. Astel$negocierea colectivă va avea ca obiect$ cel puţin5 salariile$ durata timpului de lucru$

programul de lucru i condiţiile de muncă. Noţiunea de condiţii de muncă estedeosebit de cuprin+ătoare$ aceasta reerinduse la totalitatea /mpreurărilor de apti a reglementărilor uridice care privesc raporturile de muncă16.

13

Aleandru At4anasiu$


13/52

:n al treilea r7nd$ stabilirea obligativităţii negocierii colective se aceav7nduse /n vedere periodicitatea respectivei operaţiuni uridice$ /n sensul că$

potrivit art. 3 alin. 2 din Hegea 130I1((6$ negocierea colectivă are loc /n iecare an.Cu oca+ia primei reuniuni a părţilor se va preci+a5 inormaţiile pe care patronul le va pune la dispo+iţia delegaţilor sindicali

sau ai salariaţilor i data la care urmea+ă a se /ndeplini această obligaţie8 inormaţiile trebuie să permită o anali+ă comparată a situaţiei locurilor demuncă$ a clasiicării proesiilor i meseriilor$ a nivelului de salarii$ a durateitimpului de muncă i a organi+ării programului de lucru8

locul i calendarul reuniunilor viitoare.

:n ceea ce privete inormaţiile pe care patronul are obligaţia de a le urni+a$enumerarea cuprinsă /n lege este orientativă$ părţile put7nd conveni ca ariainormaţiilor să ie mai amplă$ de natură să garante+e o negociere temeinică a

drepturilor i obligaţiilor părţilor. Aa iind$ inormaţiile respective se pot reeri ila volumul v7n+ărilor$ costul materiilor prime$ c4eltuielile de producţie$ nivelul istructura orţei de muncă$ permiţ7nd situarea sindicatelor pe o po+iţie egală cu ceaa patronului /n procesul negocierii.

;ste de reţinut că$ potrivit unei opinii$ sancţiunea amen+ii poate i aplicatănu doar /n ca+ul reu+ului patronului de a negocia$ dar i /n ipote+a c7nd acesta

bloc4ea+ă negocierea /ntruc7t nu /ndeplinete anumite /ndatoriri$ de eemplu prinreu+ul de a pune la dispo+iţia partenerilor inormaţiile necesare purtării negocierii.

Negocierea colectivă are loc anual$ după cum urmea+ă1#5 după cel puţin 12 luni de la data negocierii precedente$ neurmată de

/nc4eierea contractului colectiv de muncă sau de la data intrarii /n vigoare acontractului de muncă$ după ca+8

cu cel puţin 30 de +ile anterior epirarii contractelor colective de muncă/nc4eiate pe un an.

;istă două tipuri de negociatori51. "egociator rigid 5 caracteri+at prin numar redus de propuneri

constructive$ lipsit de initiaţivă8 stilul său este negativist$ ace ecese /n atac i /napărare. ;ste stilul negocierilor c7nd po+iţia este dominantă i conunctura este

avorabilă.2. "egociatorul conciliant 5 este caracteri+at prin creativitate$

constructivitate$ evită blocarea negocierilor$ găsete soluţii de miloc c4iar i atuncic7nd este liderul discuţiei.

Pregătirea negocierilor a cunoscut dea lungul timpului te4nici din ce /n cemai moderne. ,au impus te4nica $$meselor rotunde' i $$conerinţelor'. Primate4nică constă /n organi+area unei discuţii pe o anumită temă$ discuţiile suntlibere$ sunt acceptate orice opinii. :n ca+ul conerinţelor participanţii nu sunt

eperţi /n anumite domenii$ c7stig de cau+a are cel care g7ndeste mai bine$ care1# !oan Cidrea$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ,ibiu 200)$ p. 1

12


14/52

g7ndete vi+ionar.Procesului de negociere trebuie să cuprindă anumite elemente cum ar i5 lista problemelor care urmea+ă să ie desbătute la negociere8 comparaţia agendelor celor doi parteneri8 clasiicarea problemelor.

"ai /nt7i vor i culese inormaţiile necesare$ se vor reali+a scenarii denegociere apoi vor i evaluate intenţiile partenerului de negociere. ;ste recomandatcă de la /nceputul negocierii să ie lansate /ntrebari$ pentru ca auta la evaluareaintenţiilor partenerului. Adoptarea unor comportamente aectiv po+itive vor creacadrul necesar pentru evaluare.

;istă mai multe stratageme care pot i aplicate /n cadrul negocierilor cumar i5 strategema olosirii unui repre+entant8 comuniunea de interese8 conceptul deasociere8 disocirea8 compensaţie8 ocul statistic8 pai mărunţi8 toleranţa8 surpri+e8aptul /mplinit8 resemnarea8 renuntarea8 presiunea timpului.

%ermenul de negociere colectivă a ost prima dată utili+at de @eatrice -ebb/n anul 1))*$ la negocierile purtate /n industria britanică. Conorm deiniţiei datede Conerinţa !nternaţională a "uncii$ /n 1()1$ termenul de negociere colectivă seaplica5 pentru toate negocierile care au loc /ntre o persoana care angaea+ă$ sau ungrup de persoane care angaea+ă pe de o parte$ i una sau mai multe organi+aii demuncitori$ de cealaltă parte$ /n vederea1)5

aB iării condiţiilor de muncă i de angaare8 bB reglarea relaţiilor /ntre cei care angaea+ă muncitorii8cB reglarea relaţiilor /ntre cei care angaea+ă i cei angaaţi$ organi+aţi /n

una sau mai multe organi+aţii de muncă.K,tabilirea condiţiilor de muncă propice desăurării activităţilor pre+intă

interes pentru ambele părţi. Printre cele mai des /nt7lnite sunt5 condiţiile deambianţă$ lupta contra +gomotului$ vibraţiilor$ protecţia contra substanţelor

periculoase$ lupta contra incendiilor$ amenaarea unor puncte de prim autor.:n ce privete noţiunea de calitate a vieţii$ aceasta este privită ca un tot

unitar$ ce cuprinde aspectele generice legate de viaţa salariaţilor. ,indicatele pottrata cu patronatul /n legatura cu5 protecţia$ amelioarea mediului /nconurător i alocului de muncă8 dreptul de a reu+a a se supune unui mediu asupra căruiaactivitatea industrială ar produce o poluare inacceptabilă. Printre măsurile menite

să cree+e o ascendentă a calitaţii vieţii$ pot intra dierite revendicări$ care constituiematerial primar pentru tratativele dintre patronat i sindicat. Hista poate i oartemare$ dar toate tind către un singur numitor comun5 crearea unui mediu pentrulucrător salubru i agreabil.

:n pre+ent$ dreptul la negociere colectivă este un drept undamentalconsacrat prin Constituţia om7niei$ prin art. 3)$ alin. 65 $$=reptul la negociericolective /n materie de muncă i caracterul obligatoriu al conveţiilor colective$ suntgarantate'.

elaţiile de muncă i la noi ca i /n ţările cu economie de piaţă sunt

reglementate /ntro bună măsura de contractele colective de muncă$ legea1) %uan$ C. @ratu$


15/52

garantea+ă un minim de drepturi salariaţilor$ ca măsura de protecţie a acestora.Conţinutul contractului colectiv de muncă relectă consecinţele negocierii purtate/ntre cei doi parteneri sociali$ patronii i salariaţii.

1


16/52

CAPITOLUL IIMANAGEMENTUL RAPORTURILOR DE MUNCĂ

Gn rol deosebit de important /n organi+area unei irme /l are organi+area de

ansamblu a proceselor de muncă i+ică i intelectuală$ a elementelor componente$anali+a acestora /n vederea regrupării lor /n uncţie de nivelul obiectivelor$ deomogenitatea iIsau complementaritatea lor$ de nivelul de pregătire al personaluluicare le reali+ea+ă i de speciicul metodelor$ te4nicilor i instrumentelor olosite /nvederea reali+ării obiectivelor /n condiţii de eicienţă.

2.1 C-n'r)&'u* C-*%&'i+ ,% Mun&3

=e+voltarea industrială de la s7ritul sec. L!LM /nceputul secolului LL aost ca o consecinţă$ creterea numărului salariaţilor au condus la necesitateareglementării raporturilor dintre patroni i lucrători. !nstrumentul capabil sărăspundă acestui de+iderat a ost contractul colectiv de muncă. Apariţia iimpunerea sa sunt considerate un mare succes al micării muncitoreti$ el iindolosit /nainte de a i legierat$ sub orma /nţelegerilor dintre patroni irepre+entanţii sindicatelor /n urma grevelor$ ca miloc de re+olvare a conlictelor demuncă. =e aceea$ contractul colectiv de muncă a ost numit un


17/52

prin clau+ele lor aţă de drepturile prevă+ute de contractele colective de la nivelelesuperioare.

I0p-r')n) &-n'r)&'u*ui &-*%&'i+ ,% 0un&3Contractul colectiv de muncă convenţia colectivă de muncăB eprimă

sintetic$ prin eectele sale$ /nsemnătatea esenţială a negocierii colective pentruraporturile uridice de muncă. Prin /nc4eierea contractului colectiv$ dreptul munciidevine un drept negociat$ de origine convenţională$ creat de patroni i salariaţi /nuncţie de condiţiile economice i sociale$ precum i de interesele celor două

părţi21. bligaţia negocierii colective la nivel de unitate repre+intă o epresie a preocupării pentru protecţia legală a salariaţilor. ,pre a se putea constata că a avutloc procedura de negociere colectivă este util să se /ntocmească un procesverbal.

Negocierea colectivă i re+ultatul ei normal$ /nc4eierea contractului colectivde muncă$ asigură225

democrati+area relaţiilor proesionale prin plasarea deci+iei normative /nsera de atribuţii ale partenerilor sociali8 stabilirea$ /n cea mai mare măsură$ a statutului uridic al salariaţilor

privind drepturilor i obligaţiilor lor$ prin acordul partenerilor sociali8 adaptarea relaţiilor proesionale$ de muncă$ la stadiile de de+voltare a

societăţii i al iecărei unităţi$ speciicitatea lor de la un angaator la altul8 protearea salariaţilor /mpotriva eventualelor abu+uri patronale.

Hegea este cea care stabilete cadrul general al raporturilor de muncă$contractul colectiv la anumite niveluri concreti+ea+ă i de+voltă dispo+iţiile legale/ntrun grad mai mare sau mai mic de generali+are$ iar contractul individualconcreti+ea+ă prevederile contractului colectiv la nivelul unităţii pentru iecaresalariat /n parte23.

:n succesiunea lor$ contractul colectiv de muncă de la nivel superior constituie$ potrivit legii$ i+vor de drept pentru contractele colective de muncă de lanivelurile inerioare8 cele de la nivelul unităţilor$ constituie i+vor de drept pentrucontractele individuale de muncă. =e altel$ acesta este i spiritul /n care art. 3)alin. * din Constituţie se reeră epres la Jcaracterul obligatoriu al convenţiilor colective'.

Contractul colectiv de muncă de la nivel superior repre+intă pentrucontractul colectiv de muncă de la nivelul inerior o ba+ă minimală. Altel spus$ /ncontractul colectiv de muncă inerior se pot cuprinde numai clau+e egale sau maimari dec7t cele din contractul colectiv de la nivel superior 2.

N)'ur) 7uri,i&3 /i &)r)&'%r%*% &-n'r)&'u*ui &-*%&'i+ ,% 0un&321 E4eorg4e @ădică$ Andrei Popescu$


18/52

Contractul$ prin esenţa lui$ este un act individual i$ /n consecinţă$ creea+ăsituaţii uridice individuale$ stabilind o stare uridică concretă$ particulară$ care nuinteresea+ă dec7t părţile contractante. =in punct de vedere al legislaţiei noastre/nsă$ termenul de


19/52

C)'%(-rii ,% &-n'r)&'% &-*%&'i+% ,% 0un&3Potrivit dispo+iţiilor noului Cod al "uncii art. 20. alin.1B$ contractele

colective de muncă se pot /nc4eia la nivelul angaatorilor$ al ramurilor de activitatei la nivel naţional. Contractele colective de muncă se pot /nc4eia i la nivelul unor grupuri de angaatori$ denumite /n continuare grupuri de angaatori.

Clau+ele contractelor colective de muncă produc eecte astel2#

5aB pentru toţi salariaţii angaatorului$ /n ca+ul contractelor colective demuncă /nc4eiate la acest nivel8

bB pentru toţi salariaţii /ncadraţi la angaatorii care ac parte din grupul deangaatori pentru care sa /nc4eiat contractul colectiv de muncă la acest nivel8

cB pentru toţi salariaţii /ncadraţi la toţi angaatorii din ramura de activitate pentru care sa /nc4eiat contractul colectiv de muncă la acest nivel8

dB pentru toţi salariaţii /ncadraţi la toţi angaatorii din ţară$ /n ca+ulcontractului colectiv de muncă la nivel naţional.

Ha iecare dintre nivelurile prevă+ute la art. 20 din Codul muncii se /nc4eieun singur contract colectiv de muncă.

2.2. C-n'r)&'u* In,i+i,u)* ,% Mun&3

:n conormitate cu prevederile Codului "uncii i ale Hegii nr. 130I1((( privind unele măsuri de protecţie a persoanelor /ncadrate /n muncă$modiicată i completată prin rdonanţa de Grgenţă a Euvernului nr.136I1((($ aprobată cu completări prin Hegea nr. 322I2001$ /ncadrarea /n muncă aunei persoane se reali+ea+ă prin /nc4eierea unui contract individual de muncă/ntre persoana care prestea+ă munca 9 denumită salariat 9 i persoana i+ică sau

uridică /n beneiciul căreia este prestată munca 9 denumită angajator .

D%inir%) C-n'r)&'u* In,i+i,u)* ,% Mun&3Contractul individual de muncă este contractul /n temeiul căruia o

persoană i+ică$ denumită salariat$ se obligă să preste+e muncă pentru i subautoritatea unui angaator$ persoană i+ică sau uridică$ /n sc4imbul uneiremuneraţii denumite salariu. Contractele individuale de muncă se /nc4eie /n

ba+a consimţăm7ntului părţilor$ /n ormă scrisă$ /n limba rom7nă. bligaţia dea /nc4eia contractul de muncă /n ormă scrisă revine angaatorului. Persoana/ncadrată /n muncă$ /n condiţiile legii$ dob7ndete calitatea de salariat i aredrepturile i obligaţiile prevă+ute de legislaţia muncii$ de contractele colectivede muncă i de contractul individual de muncă.

Pornind de la deiniţia dată contractului individual de muncă se pot subliniaurmătoarele trăsături caracteristice ale acestuia5

este un act uridic$ adică o maniestare de voinţă a două persoane /n scopul

stabilirii de drepturi i obligaţii ce alcătuiesc conţinutul unui raport uridic de2# !oan Cidrea$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ,ibiu 200)$ p. 1

1)


20/52

muncă8 este sinalagmatic$ /ntruc7t dă natere la drepturi i obligaţii reciproce /ntre

părţi8 este consensual$ pentru că se /nc4eie prin simplul acord de voinţă /ntre părţi8 este oneros$ deoarece părţile reali+ea+ă recipro o contraprestaţie /n sc4imbul

aceleia pe care sa obligat să o eectue+e /n avoarea celuilalt8 este intuitu personae$ căci at7t salariatul c7t i angaatorul trebuie să/ntrunească anumite calităţi$ eroarea asupra persoanei constituind un viciu deconsimţăm7nt care duce la anularea contractului8

este cu eecutare succesivă$ ceea ce /nseamnă că eecutarea lui sereali+ea+ă /n timp8

este un contract numit$ deoarece este reglementat amănunţit prin normeledreptului muncii.

;lementele contractului individual de muncă privesc

2)

5 identitatea părţilor8 locul de muncă sau$ /n lipsa unui loc de muncă i$ posibilitatea ca salariatulsă muncească /n diverse locuri8 sediul sau$ după ca+$ domiciliul angaatorului8 atribuţiile postului8 riscurile speciice postului8 data de la care contractul urmea+ă să /i producă eectele8

/n ca+ul unui contract de muncă pe durată determinată sau a unuicontract de muncă temporară$ durata acestora8

durata concediului de odi4nă la care salariatul are dreptul8 condiţiile de acordare a preavi+ului de către părţile contractante i durata

acestuia8 salariul de ba+ă$ alte elemente constitutive ale veniturilor salariale$ precumi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul8 durata normală a muncii$ eprimată /n oreI+i i oreIsăptăm7nă8 indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementea+ă condiţiile de

muncă ale salariatului8 durata perioadei de probă.

:n aara clau+elor menţionate anterior$ /n cuprinsul contractului individual demuncă se pot regăsi i alte clau+e speciice$ cum ar i5

clau+a cu privire la ormarea proesională8 clau+a de neconcurenţă8 clau+a de mobilitate8 clau+a de conidenţialitate.

C-ns'i'uir%) C-n'r)&'u* In,i+i,u)* ,% Mun&32) !oan Cidrea$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ,ibiu 200)$ p. 36

1(


21/52

Contractul individual de muncă se /nc4eie de regulă pe perioadănedeterminată$ ceea ce repre+intă o garanţie a stabilităţii /n muncă. Prin ecepţie$contractul individual de muncă se poate /nc4eia i pe perioadă determinată$ /ncondiţiile epres prevă+ute de lege.

Constituie contravenţie următoarele apte2(5

1. nerespectarea dispo+iţiilor privind garantarea /n plată a salariului minim brut pe ţară82. /ncălcarea de către angaator a prevederilor Codului "uncii potrivit

cărora la solicitarea salariatului angaatorul este obligat să elibere+e undocument care să ateste activitatea desăurată de acesta$ vec4imea /nmuncă$ /n meserie i /n specialitate8

3. /mpiedicarea sau obligarea$ prin ameninţări ori prin violenţe$ a unui salariatsau a unui grup de salariaţi să participe la grevă ori să muncească /n timpulgrevei8

. primirea la muncă a unei persoane pentru care nu a ost /ntocmit contractindividual de muncă ori stipularea /n contractul individual de muncă a unor clau+e contrare dispo+iţiilor legale8

*. /ncadrarea /n muncă a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale dev7rstă sau olosirea acestora pentru prestarea unor activităţi cu /ncălcarea

prevederilor legale reeritoare la regimul de muncă al minorilor86. /ncălcarea de către angaator a obligaţiei de a acorda +ile libere /n +ilele de

sărbători legale i de a compensa +ilele lucrate potrivit legii8#. nerespectarea prevederilor 4otăr7rilor de guvern care stabilesc programe de

lucru pentru unităţile sanitare i pentru cele de alimentaţie publică conormlegii.

Constatarea i aplicarea sancţiunilor contravenţiilor se ac de către personalul "inisterului "uncii$ ,olidarităţii ,ociale i >amiliei i al !nspecţiei"uncii$ /mputernicit prin ordin al "inistrului "uncii$ solidarităţii sociale iamiliei.

E8&u')r%) C-n'r)&'u*ui In,i+i,u)* ,% Mun&3

;ecutarea contractului individual de muncă presupune eercitareadrepturilor i /ndeplinirea obligaţiilor de către cele două părţi ale contractului$salariatul i angaatorul.

=repturile i obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angaator i salariatse stabilesc potrivit legii$ prin negociere$ /n cadrul contractelor colective demuncă i al contractelor individuale de muncă. ,alariaţii nu pot renunţa ladrepturile ce le sunt recunoscute prin lege. rice tran+acţie prin care se urmăreterenunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

2( !oan Cidrea$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ,ibiu 200)$ p. 2#

20


22/52

Codul muncii stabilete$ /n art. 3(1$ cu valoare minimală$ c7teva drepturi ic7teva obligaţii ale salariatului$ care se completea+ă cu drepturile i obligaţiile

prevă+ute /n legi speciale. Astel principalele drepturi de care beneicia+ăsalariatul sunt următoarele305

dreptul la salari+are pentru munca depusă8

dreptul la repaus +ilnic i săptăm7nal8 dreptul la concediu de odi4nă anual8 dreptul la egalitate de anse i de tratament8 dreptul la demnitate /n muncă8 dreptul la securitate i sănătate /n muncă8 dreptul la acces la ormarea proesională8 dreptul la inormare i consultare8 dreptul de a lua parte la determinarea i ameliorarea condiţiilor de muncă i

a mediului de muncă8

dreptul la protecţie /n ca+ de concediere8 dreptul la negociere colectivă i individuală8 dreptul de a participa la acţiuni colective8 dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

:n ceea ce privesc principalele obligaţii ale salariaţilor acestea sunt5 obligaţia de a reali+a norma de muncă sau$ după ca+$ de a /ndeplini atribuţiile

ce /i revin conorm iei postului8 obligaţia de a respecta disciplina muncii8 obligaţia de a respecta prevederile cuprinse /n regulamentul intern$ /n contractul

colectiv de muncă aplicabil$ precum i /n contractul individual de muncă8 obligaţia de idelitate aţă de angaator /n eecutarea atribuţiilor de serviciu8 obligaţia de a respecta măsurile de securitate i sănătate a muncii /n unitate8 obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

Privitor la angaatorul acesta are$ /n principal$ următoarele drepturi5 să stabilească organi+area i uncţionarea unităţii8 să stabilească atribuţiile corespun+ătoare pentru iecare salariat$ /n

condiţiile legii8

să dea dispo+iţii cu caracter obligatoriu pentru salariat$ sub re+ervalegalităţii lor8

să eercite controlul asupra modului de /ndeplinire a sarcinilor deserviciu8

să constate săv7rirea abaterilor disciplinare i să aplice sancţiunilecorespun+ătoare$ potrivit legii$ contractului colectiv de muncă aplicabili regulamentului intern.

Ca i obligaţii angaatorului /i revin$ /n principal$ următoarele315

30 !oan Cidrea$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ,ibiu 200)$ p. 2(31 !oan Cidrea$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ,ibiu 200)$ p. 30

21


23/52

să inorme+e salariaţii asupra condiţiilor de muncă i asupra elementelor care privesc desăurarea relaţiilor de muncă8

să asigure permanent condiţiile te4nice i organi+atorice avute /n vedere laelaborarea normelor de muncă i condiţiile corespun+ătoare de muncă8

să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege$ din contractul

colectiv de muncă aplicabil i din contractele individuale de muncă8 să comunice periodic salariaţilor situaţia economică i inanciară a unităţii8 să se consulte cu sindicatul sau$ după ca+$ cu repre+entanţii salariaţilor /n

privinţa deci+iilor susceptibile să aecte+e substanţial drepturile i intereseleacestora8

să plătească toate contribuţiile i impo+itele alate /n sarcina sa$ precum isă reţină i să vire+e contribuţiile i impo+itele datorate de salariaţi$ /n condiţiilelegii8

să /niinţe+e registrul general de evidenţă a salariaţilor i să opere+e

/nregistrările prevă+ute de lege8 să elibere+e$ la cerere$ toate documentele care atestă calitatea de salariat asolicitantului8

să asigure conidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.

M-,ii&)r%) &-n'r)&'u*ui in,i+i,u)* ,% 0un&3 Contractul individual de muncă poate i modiicat numai prin acordul

părţilor. Cu titlu de ecepţie$ modiicarea unilaterală a contractului individual demuncă este posibilă numai /n ca+urile i /n condiţiile prevă+ute de Codul "uncii.

"odiicarea contractului individual de muncă se reeră la oricare dintreurmătoarele elemente325

durata contractului8 locul muncii8 elul muncii8 condiţiile de muncă8 salariul8 timpul de muncă i timpul de odi4nă.

Hocul muncii poate i modiicat unilateral de către angaator prin delegarea

sau detaarea salariatului /ntrun alt loc de muncă dec7t cel prevă+ut /n contractulindividual de muncă. Pe durata delegării$ Contractul individual de muncărespectiv a detaării$ salariatul /i păstrea+ă uncţia i toate celelalte drepturi

prevă+ute /n contractul individual de muncă.=elegarea repre+intă eercitarea temporară$ din dispo+iţia angaatorului$ de

către salariat$ a unor lucrări sau sarcini corespun+ătoare atribuţiilor de serviciu /naara locului său de muncă. =elegarea poate i dispusă pentru o perioadă de celmult 60 de +ile calendaristice /n 12 luni i se poate prelungi pentru perioadesuccesive de maimum 60 de +ile calendaristice$ numai cu acordul salariatului.

eu+ul salariatului de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru32 !oan Cidrea$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ,ibiu 200)$ p. 31

22


24/52

sancţionarea disciplinară a acestuia. ,alariatul delegat are dreptul la platac4eltuielilor de transport i ca+are$ precum i la o indemni+aţie de delegare$ /ncondiţiile prevă+ute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

=etaarea poate i dispusă pe o perioadă de cel mult un an. ,alariatul poatereu+a detaarea dispusă de angaator sau numai /n mod ecepţional i pentru

motive personale temeinice. =repturile cuvenite salariatului detaat se acordă deangaatorul la care sa dispus detaarea. Angaatorul care detaea+ă are obligaţiade a lua toate măsurile necesare pentru ca angaatorul la care sa dispus detaareasă /i /ndeplinească integral i la timp toate obligaţiile aţă de salariatul detaat.=acă angaatorul la care sa dispus detaarea nu /i /ndeplinete integral i la timptoate obligaţiile aţă de salariatul detaat$ acestea vor i /ndeplinite de angaatorulcare a dispus detaarea.

:n ca+ul /n care eistă divergenţă /ntre cei doi angaatori sau nici unul dintreei nu /i /ndeplinete obligaiţile$ salariatul detaat are dreptul de a reveni la locul

său de muncă de la angaatorul care la detaat$ de a se /ndrepta /mpotrivaoricăruia dintre cei doi angaatori i de a cere eecutarea silită a obligaţiilor ne/ndeplinite. Angaatorul poate modiica temporar locul i elul muncii$ ărăconsimţăm7ntul salariatului$ i /n ca+ul unor situaţii de orţă maoră$ cu titlu desancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului$ /n ca+urile i /ncondiţiile prevă+ute de codul muncii.

Susp%n,)r%) &-n'r)&'u*ui in,i+i,u)* ,% 0un&3,uspendarea contractului individual de muncă are ca eect suspendarea

prestării muncii de către salariat i a plăţii drepturilor de natură salarială de cătreangaator. Alte drepturi i obligaţii ale părţilor pot continua să eiste pe duratasuspendării$ dacă acestea sunt prevă+ute prin legi speciale$ prin contractulcolectiv de muncă aplicabil$ prin contracte individuale de muncă sau regulamenteinterne. :n ca+ul suspendării contractului individual de muncă din cau+a uneiapte imputabile salariatului$ /nsă$ pe durata suspendării acesta nu va beneicia denici un drept care re+ultă din calitatea sa de salariat.

:n ca+ul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toatetermenele care au legătură cu /nc4eierea$ modiicarea$ eecutarea sau /ncetareacontractului individual de muncă$ cu ecepţia situaţiilor /n care contractul

individual de muncă /ncetea+ă de drept. Contractul individual de muncă sesuspendă de drept /n următoarele situaţii335

concediu de maternitate8 Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadade 63 de +ile /nainte de natere$ iar concediul pentru lău+ire pe o perioadă de 63de +ile după natere$ ele put7nd i compensate /ntre ele /n uncţie derecomandarea medicului i de opţiunea persoanei beneiciare. Cuantumul lunar alindemni+aţiei de maternitate este de )*O din media veniturilor lunare dinultimele 6 luni$ anterioare primei +ile de concediul medical8

concediu pentru incapacitate temporară de muncă8 Această suspendare este

independentă de voinţa salariatului$ datorită apariţiei unei boli ori survenirii unui33 !oan Cidrea$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ,ibiu 200)$ p. 31

23


25/52

accident de muncă sau /naara muncii. Pentru această perioadă salariatul iind /nincapacitate de a munci$ primete o indemni+aţie de asigurare socială /n uncţie desalariul acestuia i de tipul bolii. !ncapacitatea temporară de muncă se dovedetecu certiicatul medical$ eliberat conorm reglementărilor /n vigoare8 carantină8 Concediul i indemni+aţia pentru carantină se acordă asiguraţilor

cărora li se inter+ice continuarea activităţii din cau+a unei boli contagioase$ pedurata stabilită prin certiicatul eliberat de direcţia de sănătate publică8 e/ercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi e/ecutive, legislative ori

judecătoreşti, pe toată durata mandatului8 ,uspendarea se aplică contractelor individuale de muncă ale salariaţilor care la un moment dat au ost alei saunumiţi /n uncţii de demnitate publică$ /n Parlament$ Euvern$ Consilii udeţenesau locale$ preecturi$ primarii$ etc.

îndeplinirea unei funcţii de conducere salariate în sindicat 8 Conorm Hegiinr. 62I2011$ a dialogului social$ sunt inter+ise modiicarea iIsau desacerea

contractelor individuale de muncă ale membrilor organi+aţiilor sindicale pentrumotive care privesc apartenenţa la sindicat i activitatea sindicală. Perioada /ncare persoana aleasă /n organul de conducere este salari+ată deorgani+aţia sindicală constituie vec4ime /n muncă8

forţa majoră8 aceasta este deinită ca iind orice eveniment etern$imprevi+ibil$ absolut invincibil i inevitabil$ /n timp ce ca+ul ortuit este deinit caun eveniment care nu poate i prevă+ut i nici /mpiedicat de către cel care ar iost c4emat să răspundă dacă evenimentul nu sar i produs8

în caul în care salariatul este arestat preventiv$ /n condiţiile Codului de procedură penală8 ,uspendarea de drept a contractului de muncă durea+ă /nsănumai pe perioada ini ială de 30 de +ile /ntruc7t după epirarea celor 30 de +ilețsalariatul poate i concediat din ini iativa angaatorului /n conormitate cuț

prevederile art. 61 lit. b din Codul muncii8 în alte cauri e/pres prevăute de lege8 Gnul dintre aceste ca+uri$ a ost$

pentru un interval scurt de timp$ cel /n care$ pentru administratorul sau directorulsocietăţii comerciale pe acţiuni$ pe perioada /ndeplinirii mandatului deadministrator$ sau director desemnat de către adunarea generală ordinară aacţionarilor$ contractul individual de muncă se suspenda$ dacă acesta eradesemnat din r7ndul salariaţilor societăţii.

Contractul individual de muncă poate i suspendat din iniţiativa salariatului$/n următoarele situaţii5

concediu pentru creterea copilului /n v7rstă de p7nă la 2 ani sau$ /nca+ul copilului cu 4andicap$ p7nă la /mplinirea v7rstei de 3 ani8

concediu pentru /ngriirea copilului bolnav /n v7rstă de p7nă la # ani sau$/n ca+ul copilului cu 4andicap$ pentru aecţiuni intercurente$ p7nă la/mplinirea v7rstei de 1) ani8

concediu paternal8 concediu pentru ormare proesională8

eercitarea unor uncţii elective /n cadrul organismelor proesionaleconstituite la nivel central sau local$ pe toată durata mandatului8

2


26/52

participarea la grevă8 absenţe nemotivate.

Contractul individual de muncă poate i suspendat din iniţiativaangaatorului /n următoarele situaţii5

pe durata cercetării disciplinare prealabile$ /n condiţiile legii8 ca sancţiune disciplinară8

/n ca+ul /n care angaatorul a ormulat pl7ngere penală /mpotriva salariatuluisau acesta a ost trimis /n udecată pentru apte penale incompatibile cu uncţiadeţinută$ p7nă la răm7nerea deinitivă a 4otăr7rii udecătoreti8 /n ca+ul /ntreruperii temporare a activităţii$ ără /ncetarea raportului demuncă$ /n special pentru motive economice$ te4nologice$ structurale sau similare8 pe durata detaării.

:n ca+urile menţionate mai sus$ dacă se constată nevinovăţia celui /n cau+ă$

salariatul /i reia activitatea avută anterior i i se va plăti o despăgubire egală cusalariul i celelalte drepturi de care a ost lipsit pe perioada suspendăriicontractului.

9n&%')r%) &-n'r)&'u*ui in,i+i,u)* ,% 0un&3Ha /ncetarea contractului individual de muncă angaatorul trebuie să ţină

cont de principiile legalităţii$ buneicredinţe i a /nlăturării oricăror orme dediscriminare. "odalităţile de /ncetare a contractelor de muncă pot i clasiicateastel35

aB =upă rolul voinţei părţilor contractul poate /nceta5 de drept8 ca urmare a acordului părţilor8 ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi.

bB =upă motivele care determină /ncetarea contractului de muncă eistă5 concediere pentru motive care ţin de persoana salariatului8 concediere pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.

cB =upă numărul persoanelor a căror contracte de muncă /ncetea+ă pentrumotive care nu ţin de persoana salariatuluiB eistă5

concediere individuală8

concediere colectivă.

Nerespectarea oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru/nc4eierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia.Constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce eecte pentruviitor.

:ncetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angaatorului sereali+ea+ă prin concediere. Concedierea poate i dispusă pentru motive care ţin de

persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. ;ste

inter+isă concedierea salariaţilor /n următoarele ca+uri53 !on %raian Dteănescu$ op. cit.$ p. 100

2*


27/52

pe criterii de se$ orientare seuală$ caracteristici genetice$ v7rstă$apartenenţă naţională$ rasă$ culoare$ etnie$ religie$ opţiune politică$ origine socială$4andicap$ situaţie sau responsabilitate amilială$ apartenenţă ori activitatesindicală8

pentru eercitarea$ /n condiţiile legii$ a dreptului la grevă i a drepturilor

sindicale.

Concedierea pentru săv7rirea unei abateri grave sau a unor abateri repetatede la regulile de disciplină a muncii poate i dispusă numai după /ndeplinirea decătre angaator a cercetării disciplinare prealabile i /n termenele stabilite deCodul "uncii.

Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului repre+intă/ncetarea contractului individual de muncă$ determinată de desiinţarea locului demuncă ocupat de salariat ca urmare a diicultăţilor economice$ a transormărilor

te4nologice sau a reorgani+ării activităţii. =esiinţarea locului de muncă trebuie săie eectivă i să aibă o cau+ă reală i serioasă$ dintre cele prevă+ute anterior.Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului poate i

individuală sau colectivă. ,alariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneicia+ă de măsuri active de combatere a omaului i pot beneicia de compensaţii /n condiţiile prevă+ute de lege i de contractul colectivde muncă aplicabil.

Prin concediere colectivă se /nţelege concedierea$ /ntro perioadă de 30de +ile calendaristice$ dispusă din unul sau mai multe motive dintre cele

prevă+ute mai sus$ a unui număr de3*5 cel puţin * salariaţi$ dacă angaatorul care disponibili+ea+ă are /ncadraţi mai

mult de 20 de salariaţi i mai puţin de 100 de salariaţi8 cel puţin 10O din salariaţi$ dacă angaatorul care disponibili+ea+ă are

/ncadraţi cel puţin 100 de salariaţi$ dar mai puţin de 300 de salariaţi8 cel puţin 30 de salariaţi$ dacă angaatorul care disponibili+ea+ă are /ncadraţicel puţin 300 de salariaţi.

Angaatorul are obligaţia să notiice /n scris sindicatului sau$ după ca+$repre+entanţilor salariaţilor$ intenţia de concediere colectivă$ cu cel puţin * de

+ile calendaristice anterior emiterii deci+iilor de concediere.Angaatorul are obligaţia să notiice proiectul de concediere inspectoratului

teritorial de muncă i agenţiei teritoriale de ocupare a orţei de muncă la aceeaidată la care la notiicat sindicatului sau$ după ca+$ repre+entanţilor salariaţilor.,indicatul sau$ după ca+$ repre+entanţii salariaţilor pot propune angaatoruluimăsuri /n vederea evitării concedierilor ori diminuării numărului salariaţilor concediaţi$ /ntrun termen de 20 de +ile calendaristice de la data primirii proiectuluide concediere. Angaatorul are obligaţia de a răspunde /n scris i motivat la

propunerile ormulate /n termen de 10 +ile de la primirea acestora. :n ca+ul /n care

aspectele legate de concedierea colectivă nu pot i soluţionate /n interiorul3* !oan Cidrea$ $$"anagementul esurselor Gmane'$ ,ibiu 200)$ p. 33.

26


28/52

termenului de * de +ile$ la solicitarea oricăreia dintre părţi$ inspectoratul teritorialde muncă poate dispune prelungirea acestuia cu maimum 1* +ile calendaristice.Angaatorul care a dispus concedieri colective nu poate ace noi angaări pelocurile de muncă ale salariaţilor concediaţi pe o perioadă de 12 luni de la dataconcedierii acestora.

2#


29/52

CAPITOLUL IIINEGOCIEREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE

LA SOCIETĂŢILE COMERCIALE DE TURISM.STUDIU DE CAZ LA AGENŢIA TRAVEL OUSE

INTERNATIONAL

5.1 N-iuni (%n%r)*% pri+in, s%&'-ru* 'uris'i&

Sectorul turistic repre+intă o sursă principală de redresare a economiilor naţionale a tuturor ţărilor care dispun de resurse turistice importante. Produsulturistic este solicitat permanent /n iecare an$ se+on sau c4iar +ilnic$ de un segmenttot mai mare de populaţie din toate +onele globului$ indierent de eistenţa unor situaţii conuncturale care se maniestă pe plan local sau regional. =e+voltareasectorulului turistic presupune eisteţa unui patrimoniu turistic$ care$ prinatractivitatea sa$ are menirea să asigure integrarea unei +one$ regiuni turistice sau aunei ţări /n circuitele turistice interne i internaţionale.

Ca o deiniţie a turismului$ unanim acceptată$ putem spune că acestarepre+intă )ansamblul relaţiilor şi fenomenelor care reultă din deplasarea şi

sejurul persoanelor în afara domiciliului lor at8ta timp c8t sejurul şi deplasareanu sunt motivate printr-o stabilire permanentă şi activitate lucrativă oarecare 9*

sau o altă deiniţie$ ar i următoarea5 $urismul este un domeniu de activitate cu un proil comple$ reunind un ansamblu de servicii i bunuri proprii mai multor

sectoare de activitate$ iind punctul de intererenţă a acestora. %urismul asigurălegătura /ntre prestatori i turiti prin v7n+area serviciilor de către prestatori cătreturiti.

Ca i orme principale de turism sunt5 tursim intern$ repre+entat de re+idenţii unei ţări care călătoresc numai /n

interiorul acesteia8 turism receptor $ ormat de nonre+inţeii care călătoresc /n ţara dată8 turism emiţător $ ormat din re+indeţii unei ţări care călătoresc /n alte ţări.

$uristul este repre+entat de orice persoană care de deplasea+ă /n aarareedinţei sale obinuite$ pentru o perioadă mai mică de 12 luni i ale cărei motve principale de călătorie sunt altele dec7t eercitarea unei activităţi remunerate lalocul vi+itat.

Printre obiectivele strategice de de+voltare a turismului se ală5 =e+voltarea produsului turistic astel /nc7t să se asigure valoriicarea

superioară a condiţiilor i actorilor eistenţi i ridicarea calităţii icompetitivităţii acestuia8

=e+voltarea orţei de muncă din turism$ instrument esenţial pentru

asigurarea unei po+iţii concurenţiale durabile.36 !onescu !.$ Popescu ". 9


30/52

!ntegrarea turismului rom7nesc /n tendinţele europene i mondiale$ inclusivde /nlesnire a luurilor turistice /nspre i din om7nia privind5 de+voltarea i

promovarea unui turism durabil$ armoni+area reglementărilor speciice turismuluicu prevederile legislative ale ţărilor Gniunii ;uropene$ armoni+area sistemelor statistice$ asigurarea i menţinerea pe plan intern a unui climat de siguranţă i

securitate a turitilor$ eliminarea obstacolelor reeritoare la micarea liberă iacilitatea circulaţiei turistice internă i internaţională$ de+voltarea asociaţiilor proesionale din turism$ participarea activă /n cadrul organismelor internaţionale ielaborarea documentelor pentru integrarea europeană pe linie de turism.

Potenţialul turistic al unei one repre+intă un ansamblu de elementenaturale$ economice i culturalistorice de interes turistic$ care coneră unuiteritoriu dat o anumită uncţionalitate turistică i care constituie premise pentrude+voltarea activităţii de turism. Poate i deci considerat o oertă turistică

potenţială3#.

%rebuie ăcută /nsă distincţia /ntre noţiunea de potenţial turistic i cea de patrimoniu turistic3)$ deinit ca un ansamblu de elemente ce stau la ba+adesăurării activităţii de turism pe un teritoriu dat8 sunt incluse5 potenţialul turisticnatural i antropic$ ec4ipamentele de turism$ inrastructura generală sau turistică.Potenţialul turistic al unei +one este dat de ansamblul resurselor care se regăsesc /n+ona respectivă$ ie ele naturale$ antropice$ culturale sau economice.

'esursele turistice pot i deinite /n sens restr7ns ca un ansamblu deelemente naturale i antropice care pre+intă interes turistic i care pot i valoriicate/n activitatea de turism8 spre deosebire de atracţiile turistice$ acestea sunt privitemai mult ca materii prime ale unei activităţi economice$ respectiv ale producţieituristice. :n sens larg$ sunt incluse$ pe l7ngă elementele atractive naturale iantropice i alte categorii de resurse care stau la ba+a desăurării activităţii deturism$ ca activitate economică5 orţa de muncă i capitalul.

Nu eistă resurse turistice /n sine$ ci resurse eploatabile i utili+abile /ncondiţii te4nologice i economice date. :n domeniul turismului$ resursele se potclasiică astel5

'esurse naturale5 climat avorabil$ topograie8 'esurse socio-culturale5 maniestările artistice$ estivalurile de mu+ică$

concertele internaţionale$ epo+iţiile$ reuniunile literare$ maniestările sportive$

te4nice i tiinţiice$ locuri cu importanţă istorică i ar4eologică8 'esurse cu caracter economic, dar i condiţiile economice speciice +onei.

rgani+aţia "ondială a %urismului grupea+ă resursele după cum urmea+ă5 Patrimoniul natural 5 elemente geologice$ elemente de climat

temperaturi$ precipitaţii$ puritatea aerului$ auna i loraB8 Patrimoniul uman5 condiţii de muncă$ salarii$ elemente demograice8

opiniile i mentalitatea populaţiei /n ceea ce privete enomenul turistic$structura socială$ aspectele politice i uridice8

3# ,tănciulescu$ Eabriela


31/52

Patrimoniul cultural 5 ar4eologie$ monumente i locuri istorice$ar4itectura locală$ tradiţii$ olclor8

Căi de acces5 eroviare$ rutiere$ aeriene$ maritime i luviale8 3nfrastructura5 unităţi de ca+are i masă$ parcuri$ re+ervaţii naturale8 'esurse financiare şi economice5 surse de inanţare publică$ surse de

inanţare private bancare sau de altă naturăB$ nivelul preţurilor$ alserviciilor$ al terenurilor.

R%surs) u0)n3 ;n s%&'-ru* 'uris'i&esursele umane repre+intă un actor de prim rang /n reali+area producţiei

i /n satisacerea nevoilor de servicii ale consumatorilor. Piaţa muncii estedeinită ca un spaţiu /n care se /nt7lnesc$ se conruntă i se negocia+ă /n mod liber cererea de muncă deţinătorii de capital /n calitate de cumpărătoriB i oerta esterepre+entat prin posesorii actorului de muncă.

:ntre evoluţia turismului i a structurii personalului eistă evident o legătură puternică$ astel5 creterea aproape elo+ivă a circulaţiei tursitice$ modiicările /nstructura acesteia$ sporirea gradului de compleitate a activităţiii eigenţele totmai ridicate ale turitilor constituie c7teva cau+e maore ale vomului i dinamiciiorţei de muncă.

%otodată$ evoluţia personalului trebuie pusă /n corelaţie cu praticularităţile precum consumul mare de muncă vie i pătrunderea mai lentă i relativ limitată a progresului te4nic$ contactul direcr lucrătorclient$ compleitatea i se+onalitatea.

%răsătură esenţială a personalului angaat /n turism este pregatirea acestuia laun nivel ridicat si comple$ /ntruc7t munca din turism reclamă pe l7ngacunostinţele de ordin te4nic$ speciice iecarui sector i un nivel general deinstruire i cultura ridicat. Comportamentul personalului din turism trebuie să iecivili+at$ elegant$ sa /ntreţina un climat destins$ relaant$ de /ncredere. =easemenea$ /n perioadele aglomerate$ acesta este c4emat să acă aţă solicitarilor dedierite tipuri$ ceea ce presupune o pregătire proesională bună i o condiţie i+icăadecvată. Pentru a crea o atmoseră agreabilă$ un rol important /l deţin /nsuirilei+ice i ţinuta care$ alături de celelalte cerinţe$ constituie un criteriu de selecţie a

personalului din turism.:ntre particularităţile muncii /n turism se /nscrie i ocuparea se+oniera ce

duce la o luctuaţie mare a personalului. Condiţiile naturale$ organi+area vieţiieconomice i sociale determină variaţii semniicative ale circulaţiei turistice de la o

perioadă la alta. Acestea antrenea+a oscilaţii asemănătoare /n ocuparea orţei demuncă cu eecte negative asupra angaaţilor i a re+ultatelor muncii lor$ /ntruc7tnumărul mare de lucrători care să acă aţa cerinţelor din perioadele de maimăactivitate reduce eigenţa privind selecţia acestora.

>luctuaţia mare a personalului reduce nivelul satisacţiei /n muncă alucrătorilor din cau+a veniturilor mai reduse i /ncuraea+ă migraţia spre sectoarelecu activitate permanentă$ sporind compleitatea problemelor cărora trebuie să le

răspundă politica /n domeniul resurselor umane.

30


32/52

5.2 A(%ni) ,% 'uris0 :: Tr)+%* -us% In'%rn)'i-n)*<

Pr%%n')r% (%n%r)*3rgani+area activităţilor turistice se reali+ea+ă de către diveri agenţi

economici din turism persoane i+ice care prestea+ă servicii speciice$ societăţicomerciale cu capital privat sau mit$ asociaţii amilialeB$ dar agenţia de turismeste intermediarul privilegiat intre acesti prestatori i turist.

Agenţia de turism pre+intă două mari avantae aţă de alţi distribuitori de produse turistice5 protecţia aproape totală a consumatorului de turism i garanţiileinanciare acordate at7t turitilor c7t i a prestatorilor.

;efinerea0 %ravel &ouse !nternational este o irmă cu capital privat integralrom7nesc$ /n domeniul turismului$ acreditată !A%A !nternational Air %ransportAssociationB i membră ANA% Asociaţia Naţională a Agenţiilor de %urism din

om7niaB$ av7nd ca principal subdomeniu de activitate turismul de aaceri. Agenţiede turism touroperatoare$ %ravel &ouse este agent autori+at Necermann eisen$=ertour$ %4omas Coo$ &otel Plan.

&isiune5 %ravel &ouse promovea+ă turism de calitate care se adresea+ădirect necesităţilor i eigenţelor clienţilor prin servicii la cele mai /nalte standardeinternaţionale$ reali+abile datorită parteneriatelor cu %4omas Coo Necermann$Condor$ %erramar$ Aldiana$ etcB si =ertour "eierQs -eltreisen$ A=AC$ CHG@";=B care vin să complete+e gama de produse turistice necesare at7t pentruactivitatea de R@usiness %ravelR$ c7t i pentru turismul individual. Consilierea iasistenţa turistică pe care le oeră agenţia noastra$ ac parte dintro /ntreagacampanie de ideli+are a clienţilor notri cu care se stabilesc relaţii durabile i

parteneriate de /ncredere. ;e ce $ravel


33/52

Administrativ8 Contabilitate8 ?7n+ari corporate /mparţit la r7ndul sau /n5 !ncoming end events i

utgoing ,ales etail sales structurat /n utgoing ,ales i %iceting.

:n cadrul =epartamentului de mareting uncţionea+ă doi angaaţi$ din careunul este colaborator etern. Acetia sunt responsabili de imaginea de marcă airmei$ de reali+area imaginii de piaţă a dieritor produse ale agenţiei$ de reali+areastrategiei stabilite de promovareIpublicitate.

@una uncţionare a /ntregului sistem inormatic i de comunicaţii alsocietăţii este asigurată de cele două persoane din cadrul departamentului de !%$din care una are relaţii de colaborare cu agenţia /n ba+a unui contract de prestăriservicii$ iar cealaltă este angaată /n ba+a contractului de muncă.

:n cadrul departamentului administrativ /i desaoară activitatea două persoane care /ndeplinesc sarcini de gestiune generală secretară$ oerB.=epartamentul contabilitate este ormat din patru persoane care au rolul de

a asigura gestionarea i evidenţa /ntregului patrimoniu al agenţiei.Celelalte două departamente etail ,ales i Corporate ,ales cuprind un

număr de 16 persoane.%ravel &ouse !nternational are un număr de 2 de angaaţi$ dintre care 12

sunt agenţi acreditaţi !A%A$ 3 posesori de brevet turism conducător agenţie saumanager /n turism i agenţi acreditaţi /n re+ervări avion de către Amadeus.

O%r')%ravel &ouse !nternational promovea+ă turismul de calitate care se

adresea+ă direct necesităţilor i eigenţelor clienţilor prin servicii la cele mairidicate standarde internaţionale$ reali+abile datorită parteneriatelor cu %4omasCoo Necermann$ Condor$ %erramar$ Aldiana$ etc.B i =ertour "eierSs-eltreisen$ A=AC$ CHG@ ";=B care vin să complete+e gamă de produseturistice necesare at7t pentru activitatea de R@usiness %ravelR$ c7t i pentruturismul individual.

Agenţia de turism %ravel &ouse !nternational pune la dispo+iţia clienţilor o

gamă variată de programe turistice interne i internaţionale i servicii auiliare. Av7nd statutul de agent autori+at Necermann pentru om7nia$ agenţiaoeră următoarele servicii5

re+ervări la 4oteluri$ cluburi$ vile i pensiuni /n toate oraele i staţiunilelumii8

programe turistice eterne i interne pentru grupuri organi+ate8 programe individuale la cerere$ asigur7nd satisacerea opţiunilor clientului5

servicii de masă$ transport$ ecursii opţionale$ etc.8 croa+iere pe mările i oceanele lumii care oeră turitilor avantae multiple5

o gamă largă de posibilităţi de divertisment5 baruri$ restaurante$ sală deitness$ cinema i ca+ino$ varietatea porturilor vi+itate8

32


34/52

bilete la circuitele de >ormula 18 programe speciale cu ecursii de Teeend /n capitalele sau marile orae ale

lumii.

%urismul de aaceri repre+intă un alt produs turistic %ravel &ouse

!nternational organi+ea+ă evenimente speciale$ asigur7nd toată gama de serviciiaerente5 organi+are de evenimente5 meetings$ incentives$ conerinte$ seminarii8 team buildings$ petreceri 8 transport i transeruri8

programe RoutgoingR5 business$ individual U c4arter8 programe RincomingR5 business$ individual U c4arter8 ec4ipamente de conerinţă 8 servicii de traducere$ consultanţă$ etc.$ at7t pe plan etern c7t i intern.

Ca servicii adiţionale se pot menţiona5 /nc4irieri de maini /n sistem ent a Car 8 /nc4irieri de elicoptere i avioane mici 8 g4i+i speciali+ati pentru grupuri 8 asigurări medicale 8 translatori pentru programele individuale i de grup.

%ransportul aerian repre+intă un alt tip de produs turistic. %ravel &ouse!nternational$ agent acreditat !A%A !nternational Air %ransport AssociationB$utili+7nd sistemul internaţional de re+ervări A"A=;G,$ oeră5

bilete de avion pe toate rutele interne i eterne8 emitere de bilete de avion la cele mai bune preţuri8 consultanţă oerită clientului /n vederea alegerii rutei optime de calatorie i

a orarului de +bor dorit8 livrarea biletelor de avion la irma sau domiciliul clientului8 serviciul de protocol5 asigurarea transerului la i de la aeroport8 inormarea permanentă a clientului /n legatura cu oertele speciale ale

liniilor aeriene8 anali+a permanentă a bugetului de călătorie al unei irme$ precum i anali+a

monitori+areaB c4eltuielilor anterioare ăcute de irmă pe o anumită perioadă$ inormarea constantă a clientului printrun raport de v7n+ări.

Pentru programele de incentive organi+ate pe destinaţii alate la distanţăscurtă$ +borurile c4arter repre+intă orma de transport dominantă. :n contractele cucompaniile de transport aerian sunt stabilite detalii reeritoare$ la costurileimplicate$ precum i la penalităţile ce trebuie plătite /n ca+ul nerespectăriicontractelor.

C*i%nii

33


35/52

Clienţii agenţiei sunt repre+entaţi de consumatori din toate domeniile deactivitate5 bancar$ asigurări$ publicitate$ armaceutic$ repre+entanţi ai ambasadelor$camere de comerţ etc.

Clientela agenţiei se /mparte /n două categorii5 persoane i+ice8

persoane uridice. aB Clienţii persoane i+ice sunt pe de o parte turiti individuali$ pretenţioi caresolicită oerte pentru programe soisticate$ pe de altă parte grupurile de turiti carese /nscriu la un program turistic i$ de obicei cu g4id /n special circuite turisticeB8

bB Clienţii persoane uridice sunt agenţiile care nu sunt acreditate !A%A i caredeci nu pot sa emita bilete de avion i către care se v7nd doar bilete de avion8agenţiile rev7n+atoare prin care se promovea+ă pac4etele de servicii turistice alesocietăţii8 irmele cu care agenţia are /nc4eiate contracte de colaborare i care au o

pondere de #*O /n totalul clienţilor.

Pentru a /mbunătăţi perormanţele sistemului de urni+are a valorii cătreclient agenţia /i selectea+ă atent urni+orii cu care cooperea+ă$ iar pentru a le oerio satisacţie mai mare agenţia a adoptat două strategii5

adaugarea unor avantae inanciare$ acestea constau /n discounturi caresunt prevă+ute /n contractele /nc4eiate8

adăugarea unor avantae sociale$ prin cunoaterea nevoilor i a dorinţelor individuale ale acestora i ulterior prin personali+area i individuali+area

produselor i serviciilor.Personalul este caliicat i tie că$ calitatea serviciilor oerite este c4eia

satisacţiei clientului$ iar satisacţia acestuia va aduce de la sine o idelitate mai puternică din partea acestuia.

P%rs-n)*u* )(%ni%i ,% 'uris0,tructura personalului unei agenţii cuprinde5aB Personalul administrativ care /ndeplinete sarcini de gestiune generală i se

/mparte /n5 personal cu uncţii de conducere$ personal ordinar$ personal de ordine$ personal de /ngriire.

bB Personalul te4nic ormat din5 personal cu uncţii de conducere$ personal

destinat v7n+ărilor$ personal de eecuţie.

Cerinţele pentru un director te4nic turistic sunt5 cunoaterea de limbi străine8 eperienţă /n activitate8 capacitatea de a i un animator8 capacitatea de a conduce personalul$ de a suscita entu+iasm8 capacitatea de a orma Rec4ipeR de eecutanţi.

Cerinţe pentru personalul destinat v7n+ărilor sunt5 cunoaterea /n proun+ime a serviciilor v7ndute8

3


36/52

perecta cunoatere a limbii vorbite de client8 să inspire /ncredere i simpatie8 pre+enţă i educaţie ireproabile8 /nţelegere i toleranţă /n conruntările cu clienţii cei mai neavi+aţi8 spirit de initiaţivă i adaptare la cele mai insolite cerinţe8

capacitatea de a intui imediat psi4ologia clientului.

Cerinţele pentru personalul de eecuţie$ constituit din personalul carelucrea+ă /n bac oice$ constau /ntro bună cunoatere a limbilor străine i aserviciilor care se v7nd5 adesea$ el este c4emat să /nlocuiască i să aute personalulde v7n+are i astel are mari anse să ie transerat /n parte de ront oice dacăreuete să capete /nsuirile necesare.

Personalul speciali+at sau de asistenţă turistică ormat din5 Curierii sunt proesionitii care /i /nsoţesc pe turiti /n voiae$ pun7ndule la

dispo+iţie serviciile comandate cu anticipaţie de către agenţie$ pentru ca voiaul săse desăoare conorm programului iat$ iar clienţii să nu aibă nici o preocuparevi+7nd utili+are miloacelor de transport i să se bucure de diversele bunuri iservicii /n localităţile de tran+it sau de destinaţie.

R&ostessR sau asistentele turistice sunt emei tinere care /ndeplinesc rolul dega+dă perectă /nt7mpin7ndui pe clienţi /n avioane$ trenuri$ nave$ /n autobu+ele delinie$ aut7ndui săi satisacă mici necesităţi$ urni+7nd inormaţii i adeseareeriri eplicative privind localităţile parcurse.

E4i+ii turistici sunt proesioniti care /i /nt7mpină pe turiti /n localităţile dedestinaţie /nsoţindui /n vi+itarea acestora$ arat7ndule rumuseţile naturale$obiectivele ar4eologice$ artistice$ olclorice$ i istoria localităţilor.

!nterpreţii sunt proesioniti care /i /nt7mpină pe clienţi /n localităţile de sosiresau de tran+it$ pun7nduse la dispo+iţia lor pentru ai auta /n dierite operaţiuni cetrebuie eectuate pentru a aunge la locurile unde vor trebui să utili+e+e serviciilereceptive sau alte miloace de transport pentru a continua voiaul.

5.5 C-n'r)&'u* &-*%&'i+ ,% 0un&3 )* )(%ni%i ,% 'uris0

Disp-iii (%n%r)*%Contractul colectiv de muncă este convenţia /nc4eiată /ntre patron sau

organi+aţia patronală$ pe de o parte$ i salariaţi$ repre+entaţi prin sindicate ori /n altmod prevă+ut de lege$ de cealaltă parte$ prin care se stabilesc clau+e privindcondiţiile de muncă$ salari+area$ precum i alte drepturi i obligaţii ce decurg dinraporturile de muncă$ potrivit art.1 alin.1 din Hegea nr.130I1((6 privind contractelecolective de muncă republicată. Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură /ndomeniul turismului sa /nc4eiat /n patru eemplare$ c7te unul pentru părţile

semnatare i două care se depun la "inisterul "uncii i ,olidarităţii ,ociale.

3*


37/52

;ste obligatorie doar negocierea$ nu i /nc4eierea contractului colectiv. Acestlucru /nseamnă că atunci c7nd părţile aung la un acord de voinţă$ contractul se/nc4eie$ /n ca+ contrar dei are loc negocierea$ irete$ contractul nu se /nc4eie3(.

bligaţia negocierii colective la nivel de unitate dar nu i a /nc4eierii$ caatare$ a contractului colectiv de muncăB repre+intă o epresie a preocupării pentru

protecţia legala a salariaţilor. ,pre a se putea constata că a avut loc procedura denegociere colectivă c4iar dacă părţile nu sau /nţelesB este util să se /ntocmeascăun procesverbal minuta etc.B. Gnităţile economice din turism care negocia+ă isemnea+ă contracte collective de muncă$ dar nu sunt ailiate >ederaţiei Patronaledin %urism$ vor constitui i vor vira aceste onduri către >ederaţia Patronalăsemnatara a contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.

Contractul colectiv de muncă eprimă sintetic$ prin eectele sale$/nsemnătatea esenţială a negocierii colective pentru raporturile uridice de muncă.Prin /nc4eierea contractului colectiv$ dreptul muncii devine un drept negociat$ de

origine convenţională$ creat de patroni i salariaţi /n uncţie de condiţiileeconomice i sociale$ precum i de interesele celor două părţi. Negocierea colectivă i re+ultatul ei normal$ /nc4eierea contractului colectiv

de munca$ asigură5 democrati+area relaţiilor proesionale prin plasarea deci+iei normative /n

sera de atribuţii ale partenerilor sociali8 stabilirea$ /n cea mai mare măsură$ a statutului uridic al salariaţilor a

drepturilor i obligaţiilor lorB prin acordul partenerilor sociali8 adaptarea relaţiilor proesionale$ de muncă$ la stadiile de de+voltare a

societăţii i al iecărei unităţi$ speciicitatea lor de la un angaator la altul8 protearea salariaţilor /mpotriva eventualelor abu+uri patronale.

;ecutarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi. Ne/ndeplinirea obligaţiilor asumate atrage raspunderea părţiilor care se acvinovate de aceasta.

Clau+ele contractului colectiv de muncă pot i modiicate pe

Negocierea in Resursele Umane - Buna

Documents

Transcript of Negocierea in Resursele Umane - Buna