1

MINISTERUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT

Departamentul de Comerţ Exterior

Biroul de Promovare Comercial – Economică Helsinki

ÎNDRUMAR DE AFACERI

LETONIA

Cuprins

1. Profil de ţară

2. Economia Letoniei

3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale

4. Sistemul de taxare şi de comerţ

5. Programe destinate mediului de afaceri

6. Relaţiile economice româno-letone

7. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Letonia

8. Instituţii şi organizaţii economice în Letonia – date de contact

9. Evenimente economice importante organizate în Letonia

10. Alte informaţii utile

11. Biroul de Promovare Comercial-Economică şi Ambasada României în Letonia –

date de contact

2

1. Profil de ţară

Denumirea oficială: Republica Letonia (Latvijas Republika)

Forma de guvernamânt: Republică parlamentară. Parlament unicameral (Saeima), cu

100 membri, ales pentru patru ani pe un sistem proporțional pe listă. Un partid trebuie să obțină minimum 5% din voturile exprimate la nivel național pentru a intra în Saeima. Președintele, ales de Saeima într-un vot secret (în prezent, Raimonds Vējonis, ales în 2015 pentru un mandat de 4 ani) Prim-ministru: Arturs Krišjānis Kariņš (din ian. 2019)

Suprafaţa: 64 573 km2.

Aşezare geografică: Republica Letonia este situată în partea de nord a Europei, având ca vecini în partea de nord Estonia, la sud Lituania, la est Federaţa Rusă, la sud-est Belarus, iar la vest Marea Baltică.

Populatia: 1,915 milioane locuitori (est. ian. 2018) Populaţie activă 978 000 persoane;

Populaţie urbană 68.1%; Populaţie rurală 32,9%; Grupe etnice letoni - 61%, ruși - 26%, ucraineni - 3%,

belaruși - 3%, polonezi - 2%, lituanieni - 1%, alții - 4%.

Ora locală: GMT + 2h

Capitala: Riga (641.200 locuitori).

Oraşe importante: Daugavpils – 84.600 locuitori

Liepāja – 69.440 locuitori Jelgava – 57.180 locuitori Jūrmala – 48.600 locuitori Ventspils – 35.360 locuitori

Clima: Climatul Letoniei este unul temperat. Temperatura medie în timpul verii este de 19°C, iar in timpul iarnii este -6°C.

Structura administrativă: Prin reforma administrativă teritorială, Letonia și-a schimbat diviziunile administrative de la municipii de două niveluri, la municipalități de un nivel - districtele au fost lichidate, în timp ce orașele, teritoriile și parohiile au fuzionat în 110 municipii, cu 9 zone metropolitane cu propriul consiliu municipal și administrație.

3

Limba oficială: Limba oficială este limba letonă, care aparține grupului baltic de limbi indo-europene.

Moneda oficiala: Euro (€)

Sarbători naţionale: 6 mai, Ziua Declaraţie de Independenţă;

18 noiembrie, Ziua Naţională;

Sarbători religioase 1 ianuarie - Anul Nou; şi publice: Vinerea Mare şi a doua zi de Paşte;

1 mai - Ziua muncii; 24 iunie - mijlocul verii sau ziua Sf Ion; 25 decembrie - Crăciunul; 26 decembrie – a doua zi de Crăciun; 31 decembrie – ajunul Anului Nou Mai există, de asemenea, 3 zile de sărbători naţionale, dar care nu sunt considerate zile libere.

Religia: Luterani (34%), romano-catolici (24%), ortodocşi (18%), atei (21%);

Program de lucru: Ministere şi instituţii centrale: 9:00-18:00 (1 oră liberă pentru prânz);

Reţeaua comercială (supermarketuri şi detail): programe de lucru variabile, inclusiv sâmbăta şi duminica.

Regimul vizelor: Letonia aplică regimul de vize şi drepturi şi restricţii de circulaţie a persoanelor specifice statelor membre ale Uniunii Europene.

Republica Letonia este membră NATO din 29 martie 2004, iar din 1 mai 2004, membră UE. Din 2016 este membru OECD.

4

2. Economia Letoniei

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pordusul Intern Brut (mil.€) 22.786 23.618 24.320 25.037 27.033 28.249

Dinamica PIB 2,4 1,9 3,0 2,2 4,5 4,8

Populaţia (mil. loc.) 2,0 1,98 1,97 1,95 1,93 1,92

PIB/locuitor (€) 11.321 11.843 12.300 12.779 13.926 14.770

Şomaj (%) 11.9 10.8 9.9 9.6 8.7 8,5

Datoria publică (% PIB) 39,0 40,9 36,8 40,3 40,0 40,5

Inflaţia 0,1 0,7 0,2 0,1 2,9 2,7

Dinamica importurilor (%) +0,9 +0,2 -1,3 -1,9 +14,6 +10,1

Creşterea economică: 2,2 % in 2016; 4,5 % in 2017; 4,8 % in 2018

Produsul Intern Brut: 25.037 mil. € (2016); 27.033 mil. € (2017); 28.249 mil. € (2018)

PIB/locuitor: 14.770 €/loc (2018) sau 16.985 USD/loc. la cotaţie euro-dolar 1,15

Ponderea principalelor

sectoare de activitate agricultura, pescuit, industria lemnului (4,4%), industrie

la formarea PIB: (26,3%), servicii (69,3%)

Estonia are printre cele mai ridicate ratinguri de credtit din regiune:

Standard & Poor’s: A stabil

Moody’s: A3

Fitch IBCA: A-

Rata inflaţiei: In 2018 rata medie anuală a inflaţiei a fost 2,7%

Rata somajului: 2018 – 8,5 %

Sistemul bancar: Letonia este principalul centru bancar al statelor baltice, transformându-se într-o punte financiară între Occident și țările fostei Uniuni Sovietice. În 2017, în Letonia funcționau 21 de bănci, inclusiv 16 instituții de credit și cinci sucursale ale băncilor înregistrate în Uniunea Europeană. Sectorul bancar din Letonia este dominat de grupurile bancare

5

nordice, deținând 54% din capitalul acționarilor, în timp ce alte țări din cadrul OCDE reprezintă 34%. Principalele bănci:

Bank of Latvia Swedbank Latvia Rietumu Banka SEB Banka Citadele Bank Norvik Banka BlueOrange Bank Regionala Investiciju Banka (RIB) Baltic International Bank Meridian Trade Bank LPB Bank

Investiţii străine: 2018 –15,1 miliarde € (cumulat)

FDI pe sectoare (2017): 24,0% sectorul financiar-asigurări

15,8% comerţ cu ridicata și cu amănuntul

15,1% imobiliare

11,6% industria prelucratoare

6,6% transporturi, logistică

4,5% construcţii

4,2% agricultură, silvicultură, pescuit

3,7% energie

3,1% IT&C

12,5% altele

Comerţul exterior: Export 2018: 14,040 mld.€

Import 2018: 15,460 mld. €

Sold 2018: -1,42 mld. €

Aproximativ 75% din comerţul exterior al Letoniei se derulează cu state membre UE. Principalii parteneri ai Letoniei sunt: Lituania, Estonia, Federaţia Rusă, Germania şi Polonia.

Salariul mediu brut lunar (iunie 2018) - 1004 € Sursa: https://www.csb.gov.lv În ultimii cinci ani, Letonia a reprezentat economia cu cea mai rapidă creștere în rândul țărilor baltice. Un factor important în stimularea creșterii economice a fost creșterea investițiilor. Dinamica investițiilor continuă să fie afectată în mod pozitiv atât de cererea externă și internă în creștere, cât și de extinderea disponibilității investițiilor fondurilor structurale ale UE, precum și de creșterea limitelor de creditare. Cu un mediu favorabil pentru investiții și o capacitate ridicată de atragere a fondurilor europene, se poate aștepta o dinamică relativ rapidă a investițiilor în viitor.

6

În același timp, creșterea economică continuă să fie determinată de creșterea consumului privat. Trebuie menționat faptul că creșterea consumului este afectată pozitiv de îmbunătățirea semnificativă a pieței muncii, numărul angajaților a crescut cu 0,9%, rata șomajului a scăzut sub 8,0%, în timp ce salariul mediu brut a crescut în cursul anului 2017 cu 7,5 %. Un factor semnificativ în creșterea PIB-ului a fost industria construcțiilor care a înregistrat o creștere a investițiilor de până la 25%. În același timp, trebuie luat în considerare și efectul de bază - creșterea rapidă a industriei este comparată cu 2016, când sectorul construcțiilor a înregistrat scăderi accentuate ale volumului datorită întârzierilor în disponibilităţii fondurilor de investiții ale Uniunii Europene. Creșterea puternică poate fi observată și în industria prelucrătoare, precum și în sectorul serviciilor de transport și depozitare. În general, producția a crescut cu 8,4% în 2017, iar serviciile de transport cu aproape 10%. Creșterea stabilă a fost observată în aproape toate nișele industriei prelucrătoare, iar mai mult de jumătate din creșterea sectorului poate fi atribuită unei creșteri a activităților din prelucrarea metalelor - cu 19,4%, în prelucrarea lemnului - cu 3,5%, în industria alimentară - cu 4,2%, producția de vehicule de transport - cu 30,3%. De asemenea, s-a înregistrat o creștere semnificativă a sectoarelor serviciilor intensive - industria serviciilor de informare și comunicare a crescut cu 5%, în timp ce programele și serviciile de consultanță în domeniul calculatoarelor au crescut cu 10%, serviciile de informare - cu 15%; serviciile de telecomunicații au scăzut cu 3%. În afară de cherestea, care este exportată în mare parte, Letonia nu dispune de resurse naturale semnificative. Țara trebuie să importe toate produsele sale energetice, în principal din Federaţia Rusă. Pescuitul și silvicultura sunt, de asemenea, componente importante ale sectorului industriei primare. Sectorul industrial contribuie cu 26% din PIB și ocupă aproape o pătrime din forța de muncă activă. Sectoarele de construcții, metalurgie, industrie alimentară și inginerie mecanică sunt în plină expansiune. Letonia este bine-cunoscută ca un important producător de echipamente feroviare, echipamente electrice, medicamente, lemn și produse secundare din oțel. Economia letonă este dominată de sectorul serviciilor care contribuie cu 70% din PIB și ocupă 68% din populația activă. Datorită reglementărilor fiscale atractive, Letonia a dezvoltat un mare sector de servicii financiare. Cu toate acestea, rata impozitului pe profit, care a fost una dintre cele mai scăzute din UE, a fost majorată la 20% începând din 2018. Principalele sectoare industriale Industria de prelucrare a lemnului Sectorul de prelucrare a lemnului este unul dintre cele mai importante pentru exporturile letone și joacă un rol esențial în ocuparea forței de muncă din mediul rural și regional. Succesul industriei se bazează pe forța de muncă înalt calificată, accesibilitatea materiilor prime locale și investițiile ridicate în cercetare și dezvoltare.

7

În plus, politicile guvernamentale care vizează realizarea unei dezvoltări forestiere durabile au susținut succesul industriei. Datorită poziției sale geografice avantajoase, Letonia are acces la piețele din Europa de Vest și de Est. În prezent, acest sector reprezintă aproximativ 16% (2017) din exporturile Letoniei, iar 74% din producția sectorului este destinată exportului, cu o valoare adăugată în sectorul prelucrării lemnului în ansamblu. Cu păduri care acoperă mai mult de 50% din teritoriul Letoniei (aproape dublu față de media mondială), Letonia este una dintre cele mai împădurite state membre UE. În ultimii 80 de ani, zona împădurită s-a dublat, în timp ce volumul a crescut de 3,8 ori, ajungând la 668 milioane de metri cubi. Aproximativ 50% din păduri aparțin statului. Gestionarea pădurilor de stat aparţine Latvijas valsts meži. Începând cu anul 2015, toate pădurile de stat sunt certificate FSC. Inițiativele guvernamentale care vizează o gestionare durabilă contribuie la succesul acestui sector și la viabilitatea acestuia pe termen lung. Gama de produse oferită de sectorul de prelucrare a lemnului este foarte largă - pornind de la lemn ca materie primă pentru produsele cu valoare adăugată superioară, cum ar fi jucăriile din lemn, mobilierul și casele. Principalele grupe de produse sunt lemnul energetic și materialele de ambalaj, cheresteaua pentru construcții, produse pentru tamplarie și dulgherie, componente pentru mobilier, mobilier și case din lemn. Prelucrarea metalelor şi industria construcţilor de maşini Prelucrarea metalelor şi industria construcţilor de maşini a fost, din punct de vedere istoric, unul dintre cele mai importante sectoare industriale din Letonia, deoarece țara era unul dintre centrele de producție de înaltă tehnologie pentru industriile militare și aerospațiale sovietice. Avantajele cheie ale sectorului includ forța de muncă calificată și eficientă din punct de vedere al costurilor, capacitatea de cercetare și dezvoltare, accesul la resursele din Rusia și apropierea de piețele din est și vest. Lucrările de prelucrare a metalelor și ingineria mecanică au jucat în mod tradițional un rol important în economia Letoniei, reprezentând astăzi cca. 20% (2017) din totalul exporturilor Letoniei. Letonia a fost centrul de producție de înaltă tehnologie pentru industria militară și aerospațială din perioada sovietică. Prin urmare, capacitatea de cercetare și dezvoltare a Letoniei și standardul educațional ridicat al forței de muncă din acest sector rezultă din experiența de lungă durată. Situat în inima zonei cu cea mai rapidă creștere din Europa - regiunea Mării Baltice - după dezintegrarea Uniunii Sovietice, producția s-a mutat spre produse mai sofisticate, cu cota de producție a metalelor de bază în scădere. Sectorul acoperă o gamă largă de produse, de la metale de bază la electronică, mașini și echipamente pentru fabricarea instrumentelor medicale, de precizie și optice. Accesul la materiile prime este asigurat de poziția geografică a Letoniei ca o poartă între est și vest și o rețea logistică bine dezvoltată, cu cele mai bune legături feroviare cu Rusia. O forță de muncă competitivă și investiții mari în active susțin viitoarea extindere a sectorului. Inițiativele guvernamentale încurajează această schimbare și urmăresc, de asemenea, promovarea eficienței energetice care, în comparație cu alte țări din ECE, este deja destul de ridicată.

8

Transporturile O poartă de transport și de comerț între Est și Vest, din vremea Ligii Hanseatice, Letonia a reușit să revitalizeze cu succes rolul poziției sale ca parte a succesului său economic, după ce și-a recâștigat independența. Transportul feroviar, portuar și rutier au reapărut din nou ca legături importante în tranzitul de mărfuri între Rusia, țările din Asia de Est și Centrală și Europa. Această poziție a fost consolidată și mai mult de aderarea Letoniei la UE. Letonia oferă acces nu numai la piața europeană, ci și la zona Schengen fără frontiere. Sectorul transporturilor și depozitării este unul dintre sectoarele cele mai promițătoare din economia letonă, iar astăzi contribuie cu 8,7% din PIB. Sectorul de transport și depozitare din Letonia este mai diversificat, transportul maritim și cel feroviar fiind importante servicii de export. Compania aeriană națională letonă airBaltic a apărut ca cea mai importantă companie aeriană din statele baltice, transformând Aeroportul Internațional Riga într-un important centru regional. Numărul de zboruri anual a crescut de la 19 504 în 2003 la 74 837 în 2017. Numărul de pasageri care au utilizat aeroportul în 2017 a ajuns la 6,9 milioane, ceea ce reprezintă un record. În 2017, Aeroportul Internațional din Riga a servit 49% din toți pasagerii din statele baltice. Letonia servește ca o piatră de temelie solidă și de încredere pentru a consolida inițiativa One Belt, One Road și este implicată activ în formatul de cooperare 16 + 1 între China și țările din Europa Centrală și de Est. Letonia este aleasă pentru a găzdui Secretariatul pentru cooperare în domeniul logisticii, în formatul de cooperare de 16 + 1, datorită experienței și expertizei sale. Letonia a obținut recunoașterea internațională într-un punct de referință global important în sector - indicele de performanță logistică. În ultimul top (2016) Indexul performanței logistice (LPI), plasa Letonia pe locul 43 în lume (din 160 de țări). În ceea ce privește logistica, Letonia este una dintre cele mai bune locații pentru a stabili o afacere în Europa de Nord. Riga este cel mai mare oraș baltic, și este situat în mijlocul regiunii. În plus, poziția sa centrală este o bază istorică a succesului economic al Letoniei, făcându-l ideal pentru comerțul est-vest. Astfel, Letonia este o casă naturală pentru sediile regionale și centrele de distribuție ale companiilor internaționale - Maersk, Unilever, Michelin, Siemens și Nokia sunt cele mai cunoscute branduri printre acestea. Telecomunicaţiile şi IT Sectorul IT din Letonia oferă avantaje concurențiale substanțiale investitorilor, în special prin intermediul profesioniștilor IT cu înaltă calificare, competențe lingvistice și o combinație a culturii de lucru în stil occidental cu apropierea și cunoașterea pieței rusești. O infrastructură de comunicații și logistică extrem de dezvoltate și sprijinul guvernamental contribuie în continuare la succesul sectorului. Sectorul IT din Letonia a început să se dezvolte la sfârșitul anilor '50, fiind înființate institute importante, printre care Institutul de Matematică și Informatică din 1959 și

9

Institutul de Electronică și Informatică din 1960. În prezent, sectorul reprezintă aproximativ 4,7% din PIB. În sectorul IT au fost create numeroase întreprinderi noi, în special microîntreprinderi cu mai puțin de zece angajați. O infrastructură logistică și de comunicare foarte dezvoltată susține dezvoltarea sectorului IT al Letoniei. În prezent, Letonia se situează printre primele zece țări la nivel global prin viteza medie măsurată a conexiunii la internet. Investițiile mari în active contribuie în continuare la competitivitatea sectorului IT din Letonia. În 2012 a fost lansată așa numita Autostradă Baltică. Este o infrastructură cu fibră optică superioară care permite transmiterea datelor din Rusia și Asia prin statele baltice, Polonia și Germania la rate de date n*10 Gbps și poate fi mărită în continuare. Această infrastructură de înaltă capacitate oferă oportunități de investiții pentru companiile cu o intensitate mare de date. În prezent, toate întreprinderile (100%) trebuie să aibă acces la computere, deoarece schimbul de informații cu Serviciul de Stat pentru Venituri (transmiterea rapoartelor anuale) trebuie efectuat în format electronic. Politicile guvernamentale promovează utilizarea soluțiilor IT de către întreprinderi și publicul larg și urmăresc să utilizeze soluții informatice pentru îmbunătățirea eficienței, fie prin implementarea de soluții de e-guvernare în sectorul public, fie prin utilizarea de soluții e-health pentru a reduce costurile în creștere și pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor în sectorul sănătății. Funcțiile suport pentru procesele de afaceri reprezintă o industrie de nișă cu creștere rapidă. Acoperirea funcțională principală include domenii de finanțe și control, IT și servicii pentru clienți/help-desk, funcțiile secundare includ achiziții, HR, CRM și servicii de cercetare de piață. Există 24 de SSC-uri și aproximativ 28 BPO operează în Letonia, în special în Riga, angajând aproximativ 8 700 de angajați, ceea ce se traduce la 1,3% dintre cei care trăiesc în Riga. Industria alimentară Sectorul producției de alimente și băuturi oferă investitorilor o gamă completă de oportunități de succes, inclusiv un lanț de aprovizionare robust, o forță de muncă experimentată și standarde de înaltă calitate. Producătorii interni pot, de asemenea, să urmărească în mod eficient calitatea produselor, de la ingrediente, prin producție și de tranzit, până la producția de alimente proaspete și naturale pe care consumatorii o caută. Producția de alimente și băuturi este cel mai mare sector industrial din Letonia. Sectorul industriei alimentare a produs aproximativ 23% din producția totală din industria prelucrătoare (2017). Aproape 20% din teritoriul Letoniei este teren arabil, iar cele mai multe ingrediente sunt producătorii care furnizează produse locale un lanț de aprovizionare robust și eficient. Producătorii au la dispoziție o gamă largă de furnizori locali, care să permită o concurență sănătoasă în ceea ce privește prețul și calitatea.

10

Sectorul combină produsele naturale ale unuia dintre cele mai curate medii din Europa cu tehnologiile moderne de fabricație pentru a produce alimente delicioase, sigure și sănătoase. Companiile de prelucrare a alimentelor din Letonia și-au dezvoltat și modernizat facilitățile de producție pentru a garanta că produsele alimentare interne sunt de o calitate ridicată și stabilă, utilizând mai multe standarde internaționale, cum ar fi ISO, HACCP, IFS și BRC, precum și diferite certificate ecologice și bio-certificate. Guvernul Letoniei, în strânsă cooperare cu Uniunea Europeană, se asigură că toate standardele de calitate sunt îndeplinite, iar consumatorii se pot bucura. Producătorii de alimente pot, de asemenea, să profite de infrastructura de tranzit și depozitare dezvoltată a țării, oferind transport eficient pe piețe. Sectorul produce o gamă completă de produse, printre care produse lactate, prelucrarea peștelui, producția de carne și ouă, cereale și produse de panificație, fructe și legume, ierburi și condimente și cofetării. Producția băuturilor include sucuri, băuturi răcoritoare carbogazoase și necarbonatate, apă minerală, bere și alte produse alcoolice.

11

3. Constituirea societăţilor şi reprezentanţelor comerciale

Cea mai comună formă de activitate în Letonia este societatea cu răspundere limitată, deoarece nu necesită o investiție inițială considerabilă. Adesea se folosește abrevierea "SIA". Capitalul social al unui SIA nu poate fi mai mic de 2 800 EUR.

Structura organizatorică a unui SIA necesită un consiliu executiv, deși un director este suficient. Consiliul de supraveghere și un auditor sunt opționale, dacă nu sunt prevăzute în mod expres de lege.

De obicei, este nevoie de aproximativ o săptămână pentru a stabili și înregistra un nou SIA în Letonia. Costurile de înscriere și alte taxe sunt de aproximativ 200 EUR, cu excepția onorariilor profesionale.

O societate cu răspundere limitată trebuie înregistrată la oficiul local al Serviciului de Stat pentru Venituri (SRS) și trebuie să depună declarații fiscale în mod regulat.

O societate pe acțiuni ("Akciju sabiedrība") include abrevierea "AS" în numele său.

Acesta trebuie să aibă un capital social minim de 35 000 EUR. Acțiunile pot fi

înregistrate (acțiuni nominale) sau în formă la purtător și pot fi tranzacționate liber

sau gajate. Capitalul social minim trebuie plătit până la încorporarea și intrarea AS în

registrul comerțului.

O societate pe acțiuni poate fi înființată în mod privat sau acțiunile sale pot fi listate

în mod public. Trebuie să aibă atât un consiliu executiv, cât și un consiliu de

supraveghere. Membrii consiliului de supraveghere sunt aleși de acționari, însă

consiliul de supraveghere numește consiliul executiv. Managerii sau directorii nu

trebuie neapărat să fie acționari.

De obicei, este nevoie de aproximativ o săptămână pentru a stabili un nou AS.

Costurile de înregistrare și alte taxe, cu excepția taxelor profesionale, sunt de aproximativ 380 EUR. O societate pe acțiuni trebuie înregistrată la biroul local al Serviciului de Stat pentru Venituri (SRS) și trebuie să depună declarații fiscale în mod regulat. Dacă o societate pe acțiuni decide să devină publică, există mai multe cerințe care trebuie îndeplinite înainte și în timpul înregistrării.

12

4. Sistemul de taxare şi de comerţ

Sistemul de impozite și taxe vamale din Letonia cuprinde:

• Impozitele de stat, ale căror obiect și rată sunt stabilite de Saeima, aplicabile în

temeiul Legii impozitelor și taxelor și altor legi și reglementări ale Cabinetului

de Miniștri

• Taxe locale, aplicabile în temeiul Legii impozitelor și taxelor și reglementărilor

obligatorii emise de autoritățile locale în cauză

• Taxele aplicabile direct și alte plăți obligatorii stabilite de normele de

reglementare ale Uniunii Europene.

Următoarele impozite sunt reglementate de Legea impozitelor și taxelor:

➢ Impozite directe

- Impozitul pe profit

- Impozitul pe venitul personal

- Contribuții obligatorii de asigurări sociale

- Impozitul pe proprietăți

- Taxa de funcționare a vehiculelor și impozitul pe mașini

➢ Impozite indirecte

- Taxa pe valoare adaugata

- Accize

- Impozitul pe energie electrică

- Impozitul pe energie electrică subvenționat

- Taxa de funcționare a mașinii

- Taxe vamale

- Impozitul pe microîntreprinderi

➢ Alte impozite

- Impozitul pe resursele naturale

- Loteria și impozitul pe jocuri de noroc

Sistemul de impozitare corporativă

Rata standard curentă a impozitului pe profit pentru toate veniturile impozabile este

de 15%.

Impozitul pe profit corporativ se aplică profiturilor la nivel mondial realizate de

persoanele juridice letone și profiturilor obținute de persoanele juridice nerezidente

prin intermediul unui sediu permanent în Letonia. Persoanele juridice nerezidente fără

un sediu permanent în Letonia sunt supuse impozitului pe profit pentru veniturile și

câștigurile de capital provenite din Letonia.

În sensul legislației fiscale, un contribuabil care nu este o persoană fizică este

considerat rezident al Letoniei dacă este stabilit și înregistrat sau ar fi trebuit să fie

stabilit și înregistrat în conformitate cu legislația Republicii Letonia. Prin urmare, o

companie letonă este rezidentă chiar dacă administrarea și controlul acesteia sunt

13

situate în străinătate și nu este posibil ca o întreprindere letonă să-și schimbe

reședința fără a fi dizolvată și reincorporată în străinătate.

Entitățile supuse impozitării pe profit:

- Entități rezidente care desfășoară activități economice

- Companiile străine și alte persoane juridice străine care obțin venituri sau

câștiguri de capital în Letonia

- Unități permanente ale nerezidenților care desfășoară activități comerciale în

Letonia.

Următoarele nu sunt supuse impozitului pe profit:

- Întreprinderile individuale (familiale) care nu trebuie să prezinte conturi anuale

în conformitate cu situațiile financiare anuale și să respecte legea privind

situațiile financiare anuale

- Instituțiile finanțate de bugetele statului sau ale administrațiilor locale ale căror

venituri din activități economice sunt prevăzute în bugetul respectiv

- Fonduri de pensii private

- Asociații sau fundații, dacă scopul dezvăluit sau nedivulgat al fundației nu este

dobândirea profitului sau creșterea capitalului în beneficiul membrilor săi și

- Organizații religioase, sindicate și partide politice.

Autoritățile fiscale letone percep impozitul pe veniturile corporațiilor asupra

profiturilor mondiale ale entităților juridice letone și asupra profiturilor obținute în

Letonia și obținute de persoane juridice străine fie prin intermediul unui sediu

permanent, fie printr-o asociație care nu dă naștere unei persoane juridice.

Cele mai multe tipuri de venituri din afaceri, venituri din dobânzi, redevențe (cu unele

scutiri) și venituri din chirii sunt supuse impozitului pe profit. Începând cu 1 ianuarie

2013, următoarele tipuri de venituri sunt scutite:

- Dividende (outgoing și incoming)

- Câștigurile de capital din vânzarea de acțiuni.

Venitul impozabil se calculează prin ajustarea profitului contabil pentru elementele

neimpozabile și a elementelor nedeductibile și orice alte ajustări impuse de lege.

În Letonia există anumite stimulente generale, inclusiv porturile libere, zonele

economice speciale, normele speciale de depreciere pentru echipamentele tehnologice

noi și investițiile în agricultură. Iată câteva alte stimulente fiscale generale:

Costul de achiziție sau de fabricație al noului echipament de producție poate fi

înmulțit cu 1,5 pentru scopuri de amortizare fiscală.

Această regulă se aplică bunurilor imobiliare achiziționate între 2009 și 2020. O

societate poate deduce profitul realizat din vânzarea unui activ fix în cazul în care

achiziționează un activ similar din punct de vedere funcțional în orice moment într-o

14

perioadă care începe cu 12 luni înainte de data dispoziției și se termină la 12 luni de la

data dispunerii. Suma astfel dedusă este de asemenea dedusă din costul de achiziție al

noului activ.

Începând cu 1 ianuarie 2017, a fost introdus noul regim pentru start-upuri. Scopul

regimului de susținere a startup-ului este de a promova înfiinţarea start-up-urilor în

Letonia, asigurarea dezvoltării și cercetării inovatoare a afacerilor în sectorul privat

prin acordarea de condiții favorabile investitorilor și oferirea de oportunități pentru

dezvoltarea de soluții inovatoare cu valoare adăugată ridicată în Letonia.

Facilităţi pentru primii 5 ani:

- Contribuții fixe de asigurări sociale pentru angajați calculate pe baza unui

obiect fix de plată - 2 salarii minime lunare, indiferent de salariul real + 10% din

diferența dintre venitul brut calculat al angajatului și obiectul de plată fix în

asigurarea de pensie de stat sau în sistemul de pensii private

sau

- Ajutor de stat de minimis până la 200 000 EUR - pentru a atrage angajați cu

înaltă calificare

- Beneficiile fiscale asociate:

- Angajatul are dreptul la scutirea de la plata impozitului pe venit pentru

veniturile primite de la pornire

- scutirea de taxe pentru impozitul pe profit până la 100% (dacă ajutorul de stat

este mai mic de 200 000 EUR), nu se aplică amenzilor, penalităților,

cheltuielilor care nu sunt legate de afaceri etc.

- Ajutorul de stat total de 3 ani nu depășește 200 000 EUR.

- Investițiile eligibile sunt eligibile pentru un credit fiscal în anul în care se

finalizează proiectul de investiții, după cum urmează:

- 25% din suma inițială totală pentru investiții care nu depășește 50 milioane EUR

(53,95 milioane USD)

- 15% din suma inițială totală pentru investiții de la 50 de milioane EUR (53,95

milioane USD) până la 100 milioane EUR (107,9 milioane USD)

- 11,9% din suma inițială totală pentru investiții de la 100 de milioane EUR (107,9

milioane USD).

Proiectul ar trebui să fie aprobat de către Ministrul Economiei; creditele fiscale

neutilizate pot fi reportate timp de 16 ani fiscali.

Taxarea microîntreprinderilor

O microîntreprindere poate fi unicul proprietar, un fermier sau pescar, o persoană care

se înregistrează la Serviciul de Stat al Fiscului în calitate de antreprenor sau o

societate cu răspundere limitată care îndeplinește următoarele criterii:

- Toți acționarii săi sunt persoane fizice

15

- Cifra de afaceri a acestuia într-un an calendaristic nu depășește 100 000 EUR

(107 900 USD)

- Numărul angajaților nu depășește în orice moment 5 persoane.

Remunerația maximă pe angajat (inclusiv pentru proprietarul societății în sine) este de

720 EUR pe lună. În cazul în care remunerația depășește 720 EUR, atunci rata de

impozitare pentru partea excedentară a remunerației este de 20%.

Rata de impozitare pentru o microîntreprindere este de 12%, având o cifră de afaceri

de până la 7000 EUR și include:

- Contribuțiile de asigurări sociale, impozitul pe venitul personal (PIT) și taxa de

risc pentru angajați

- Impozitul pe profit (CIT), în cazul în care microîntreprinderea este un CIT-

plătitor

- PIT pentru acționarii microîntreprinderi cu privire la venitul din activitatea lor

personală (cu alte cuvinte, nu pe dividende).

Rata de impozitare pentru o microîntreprindere care are o cifră de afaceri de la

7000,01 EUR la 100 000 EUR este stabilită la 15%.

Dacă cifra de afaceri a microîntreprinderii depășește 100 000 EUR, atunci cota de

impozitare este de 20% pentru partea excedentară a cifrei de afaceri.

Începând cu anul fiscal 2018, cota de impozitare pentru cifra de afaceri până la 100

000 EUR se stabileşte la 15%.

Taxa pe valoare adaugată

Entități impozabile

În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată (TVA), o persoană impozabilă este orice

persoană care, în mod independent, desfășoară în orice loc orice activitate economică,

indiferent de scopul sau rezultatele acelei activități. TVA plătită poate fi dedusă din

valoarea facturată pentru livrările de bunuri și servicii furnizate. O persoană trebuie

înregistrată în Registrul SRS al persoanelor impozabile cu TVA în termen de 5 zile

lucrătoare de la data depunerii cererii.

Activități impozabile

Ca regulă generală, taxa pe valoarea adăugată se aplică tuturor livrărilor de bunuri și

serviciilor care se desfășoară în Letonia. TVA se plătește pentru fiecare tranzacție care

implică furnizarea de bunuri și servicii, inclusiv la importul de bunuri, la livrarea

intracomunitară de bunuri, la achiziționarea intracomunitară de bunuri și la

achiziționarea de noi mijloace de transport.

Reduceri standard

Cota standard de TVA este de 21%, în timp ce cota redusă de TVA de 12% se aplică

anumitor servicii și bunuri, cum ar fi unele medicamente și echipamente medicale,

16

hrană pentru sugari, transport public intern, furnizare de încălzire și gaze naturale,

cărți, presă.

Rata de 0% se aplică exportului de bunuri și livrărilor intracomunitare, traficului

internațional de călători, aprovizionării cu nave, livrărilor de bunuri către nave etc.

Impozite individuale

Impozit pe venit

Persoanele fizice rezidente în Letonia în scopuri fiscale sunt supuse impozitului pe

venitul personal pe veniturile lor globale.

Nerezidenții fac obiectul impozitului leton pe venit numai pe baza venitului lor din

sursă letonă.

Există o singură cotă forfetară de impozit pe venit de 23%.

Rata de impozitare redusă de 10% se aplică în următoarele situații:

- Venituri din capital

- Venituri din activități economice în cazul în care contribuabilul a utilizat

drepturile de a nu înregistra activități economice

- Venitul din lemn și înstrăinarea pădurii în creștere.

Rata de impozitare redusă de 15% se aplică venitului din câștigul de capital, este:

- Venituri din înstrăinarea unei proprietăți imobiliare

- Venituri din înstrăinarea acțiunilor, a cotelor de capital, a acțiunilor

cooperative, a investițiilor în parteneriat și a altor instrumente financiare

- Venituri din înstrăinarea certificatelor de investiții ale fondurilor de investiții și

alte valori mobiliare transferabile

- Veniturile din înstrăinarea instrumentelor de datorie (bilete la ordin, certificate

de depozit, titluri de creanță pe termen scurt emise de societăți comerciale) și

alte instrumente monetare

- Venituri din înstrăinarea unei întreprinderi în sensul Legii Comerciale

- Venituri din înstrăinarea obiectelor de proprietate intelectuală

- Venituri din înstrăinarea aurului investițional și a altor metale prețioase.

Rata de impozitare suplimentară de 22% se aplică veniturilor comparabile cu

împrumuturile dacă, în ziua primirii împrumutului, acesta este primit de angajat sau

de membru al consiliului.

Impozitarea veniturilor din muncă

Veniturile din activitatea de angajare constau în salarii, prime, indemnizații unice sau

sistematice și alte venituri și beneficii pe care un salariat le primește ca urmare a

angajării sale curente sau anterioare în: o societate, o asociație de cooperare, o

societate europeană, o asociație europeană de cooperare, grup de interes economic,

17

autoritate de stat sau locală, asociație, fundație, întreprindere individuală,

întreprindere sau organizație de agricultură sau pescuit sau cu o persoană fizică

(inclusiv un comerciant unic). Aceasta include, de asemenea, remunerația pentru

serviciul în serviciul public, contraprestația pentru orice alt tip de contract de muncă

și beneficiile. Beneficiile angajaților includ indemnizațiile pentru costul vieții,

utilizarea unei mașini de serviciu, îngrijirea medicală, voucherele de masă, beneficiile

primite în urma opțiunilor pe acțiuni etc.

Impozitul pe salariu

Angajatorii trebuie să rețină impozitul pe venit, contribuțiile la asigurările sociale și

taxa de solidaritate din salariul și salariile angajaților.

Lucrătorii care desfășoară activități independente sunt impozitați la aceeași rată ca și

veniturile obișnuite din muncă. O plată minimă de 50 EUR pentru un lucrător care

desfășoară o activitate independentă este introdusă începând cu ianuarie 2014, dacă în

anul fiscal nu se obține niciun venit impozabil dintr-o activitate economică sau

valoarea estimată a impozitului nu depășește 50,00 EUR.

Acest lucru nu se aplică:

- Contribuabilior care au efectuat contribuții la PIT sau la asigurările sociale

("SSC") pentru salariați sau contribuții sociale pentru ei înșiși ca lucrători

independenți

- Primul an de activitate economică și pentru anul fiscal următor și pentru anul de

lichidare.

Tipul de venit sau de plată Rata impozitului reținut la sursă (%)

Venituri din angajamente 23%

Profit profesional 23%

Venitul artiștilor, sportivilor și formatorilor 23%

Remunerația directorilor 23%

Dividende 10%

Câștigurile de capital 15%

Venituri din dobânzi 10%

Venituri din înstrăinarea proprietăților imobiliare 2%

Venitul fiscal din vânzarea pădurilor și a lemnului obținut din acestea 10%

Alte venituri impozabile 23%

Impozitul pe proprietăți

Impozitul pe proprietăți este impus companiilor și persoanelor care dețin proprietăți

imobiliare (imobile) în Letonia. Valoarea impozitului este de 1,5% din valoarea

18

cadastrală a bunurilor imobile pentru terenuri și clădiri utilizate în activitatea

comercială. Proprietatea scutită include terenurile situate într-o zonă special

protejată asupra căreia activitatea economică este interzisă prin lege și bunuri de

patrimoniu.

Obiectele impozabile sunt apartamente și clădiri rezidențiale, clădiri auxiliare cu o

suprafață mai mare de 25 m², garaje (ratele variază), terenuri, clădiri comerciale,

clădiri tehnice, parcări de taxare (rata 1.5%) terenuri agricole necultivate, mahalale

(rata 3%).

Taxa minimă este de 7 EUR (7,55 USD) pe obiect.

Rata aplicată apartamentelor și clădirilor depinde de valoarea cadastrală a obiectului,

după cum urmează:

- Mai puțin de 56 915 EUR: 0,2%

- Între 56 915 EUR - 106 715 EUR: 0,4%

- Mai mult de 106 715 EUR: 0,6%.

Autoritățile locale pot impune parcelelerate de taxare prin emiterea unor reglementări

obligatorii. Autoritățile locale pot, de asemenea, să limiteze majorarea plăților fiscale

pentru terenuri sau să opteze să nu majoreze deloc plata impozitelor sau să acorde

scutiri de până la 90% pentru anumite categorii de contribuabili. Impozitul pe

proprietăți imobiliare se plătește trimestrial - nu mai târziu de 31 martie, 15 mai, 15

august și 15 noiembrie - în cuantum de un sfert din suma anuală datorată. Impozitul

poate fi, de asemenea, plătit într-o plată anticipată anuală.

Accizele

Legea privind accizele reglementează accizele armonizate pentru băuturile alcoolice,

tutun, produsele energetice și energia electrică și accizelor nearmonizate pentru cafea

și băuturi nealcoolice (cu excepția sucurilor naturale și a apei minerale).

Persoanele care plătesc taxe de import sunt:

- importatorii

- Depozitarii în cazurile prevăzute de lege

- Comercianți înregistrați, comercianți neînregistrați, comercianți la distanță sau

reprezentanți ai persoanelor impozabile, conform prevederilor legii

- Persoanele care aduc în Letonia sau care primesc de la un alt stat membru

bunuri accizabile care au fost deja puse în liberă circulație într-un alt stat

membru; și

- Alte persoane prevăzute de lege.

Taxe vamale

Există taxe vamale aplicate mărfurilor importate din țări terțe. Ratele variază în

funcție de tipul de bunuri.

19

Taxele pe vehicule

Începând cu 1 ianuarie 2017, taxa rutieră se bazează pe emilesii de CO2 pentru

autovehiculele cu prima dată de înregistrare după 31 decembrie 2008.

În cazul în care emisiile de CO2 nu pot fi determinate, taxa se plătește prin adăugarea

unor cote de impozitare pentru masa totală, capacitatea motorului și puterea maximă

a motorului pentru vehiculul respectiv.

Taxa rutieră pentru un vehicul înregistrat în străinătate

Taxa rutieră pentru utilizarea vehiculelor din categoria M1 și N1 înmatriculate în

străinătate trebuie plătită de persoana a cărei locuință declarată este în Letonia

- Șoferul vehiculului

- Taxa de drum poate fi plătită cu ajutorul serviciilor electronice CSDD prin

identificarea vehiculului și a conducătorului auto.

Taxele se plătesc în funcție de momentul utilizării în Letonia:

- pentru o zi - 10 EUR;

- pentru o lună - 250 EUR;

- pentru șase luni - 600 EUR;

- pentru un an - 1000 EUR.

Vigneta

Taxa de utilizare pe șosea este plătibilă pe teritoriul Letoniei începând cu 1 iulie 2014.

Taxa se plătește pentru utilizarea secțiunilor principalelor de drumuri naţionale și

regionale (cu excepția traversării acestora, inclusiv în sens giratoriu) de vehicule

comerciale a căror greutate brută depășește 3000 kilograme și vehiculele comerciale și

combinațiile acestora, a căror greutate brută depășește 3500 kilograme și care sunt

destinate sau sunt utilizate pentru transportul rutier de mărfuri.

Contribuții la asigurările sociale

Contribuțiile obligatorii în fondurile de asigurări de boală, pensie, șomaj, maternitate

și pensie sunt plătite de către angajatori și angajați, precum și de lucrătorii care

desfășoară o activitate independentă.

Contribuția anuală maximă este limitată la un venit de 52 400 EUR în 2017.

Angajatorii deduc contribuțiile angajaților din plățile salariale. Rata contribuției

angajaților este de 10,5% din salariul brut. Pentru salariații rezidenți angajați de un

angajator nerezident, rata este de 34,09%, cu excepția cazului în care salariații își au

reședința permanentă într-o țară din UE sau SEE sau Elveția și care sunt supuși

contribuțiilor de securitate socială din Letonia în condițiile Convenției de securitate

socială a CE Regulamente, caz în care se aplică aceleași rate ca și cele angajate de

angajatorii letoni.

Rata efectivă este de 34,09% (angajat 10,5% + angajator 23,59%).

20

Rata standard de contribuție la asigurările sociale pentru anul 2017 este de 31,13%.

Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă pot alege în mod liber valoarea

venitului pentru care contribuie, cu un minim anual de 12 salarii minime, care în 2017

este de 4560 EUR.

Taxa de solidaritate

Începând cu 1 ianuarie 2016, în Letonia se aplică un nou impozit - taxa de solidaritate.

Contribuabilii sunt angajatori și angajați, precum și persoanele care desfășoară

activități independente, adică toți contribuabilii la contribuțiile la asigurările sociale.

Taxa de solidaritate se plătește odată cu contribuțiile la asigurările sociale, doar dacă

venitul depășește venitul maxim pentru contribuțiile de asigurări sociale, adică în anul

2017 - 52 400 EUR pe an.

21

5. Programe destinate mediului de afaceri

Guvernul leton are un interes și o determinare deosebită în stimularea dezvoltării

mediului de afaceri, prin urmare, sprijinul este oferit în diferite etape:

conceptualizare, inițiere, dezvoltare și extindere. Indiferent de stadiu, există un

mecanism de sprijin. Acesta este implementat și livrat prin intermediul Magnetic

Latvia Startup (cunoscut și sub numele de StartupLatvia), care reprezintă un brand

pentru Agenția de Investiții și Dezvoltare din Letonia (LIAA).

Legea start-up-urilor

Legea creează un regim fiscal favorabil pentru startup-uri. Legea prevede două

scenarii de beneficii:

1) un regim special de impozitare forfetară, în prezent 302 euro / lună pe angajat,

indiferent de salariu plătit, combinat cu cota de impozit pe venit individual de 0%, sau

2) cofinanțare de 45% pentru specialiști cu înaltă calificare.

Start-up Visa

Viza (permis de ședere temporară), este oferită tuturor fondatorilor de start-up din

afara UE care doresc să vină și să își dezvolte ideile de business în Letonia. Procesul

durează o lună. Viza se acordă pe o perioadă de maximum 3 ani și se eliberează și

soțului și copiilor.

Voucher de inovare

Acest programul se adresează întreprinderilor de orice dimensiune care dezvoltă

produse sau tehnologii noi. Acțiunile de cercetare și dezvoltare susținute de program

sunt dezvoltarea unui nou produs sau tehnologie, consolidarea drepturilor de

proprietate industrială și certificarea și testarea unui nou produs sau tehnologie.

Tichetele de inovare sunt până la 85% cofinanțate în valoare de 25 000 EUR.

Călătorii de afaceri

Vizibilitatea pentru start-up-uri și capacitatea de a-și construi și extinde rețeaua de

afaceri sunt de o importanță ridicată. Agenția de Investiții și Dezvoltare din Letonia

(LIAA) oferă oportunitatea de a contacta investitorii, clienții și partenerii.

Reprezentanții start-up-urilor pot participa la diverse evenimente de pe tot globul, la

conferințe, pot participa la misiuni comerciale și pot fi cofinanțate de guvern.

Incubatoare de afaceri

Există 15 incubatoare LIAA în întreaga Letonie care susțin mediul necesar pentru

înființarea și dezvoltarea afacerilor prin oferirea de instruire, asistență și granturi și

organizarea de evenimente pe probleme generale de afaceri.

Fonduri de accelerare

În 2017, guvernul a creat un fond special de accelerare de 15 milioane de euro (alocat de Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada de planificare a fondurilor structurale ale UE 2014-2020) disponibil prin ALTUM pentru a sprijini start-up-urile din

22

stadiul incipient din Letonia. Fondul a fost apoi împărțit în mod egal după o achiziție publică între trei fonduri profesionale: Buildit, concentrându-se pe hardware-ul și pe internet, Reactor, concentrându-se pe start-up-uri de tehnologie profundă, Overkill Ventures concentrându-se pe pornirile software B2B. În Letonia există încă un fond de accelerare - Startup Wise Guys, care se concentrează pe startup-urile B2B Fintech. În Letonia sunt disponibile şi programele europene: Programul Orizont 2020 Beneficiarii programului sunt întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri); universități, centre de cercetare; organizații guvernamentale; organizații non-guvernamentale; și cercetători individuali. Orizont 2020 este împărțit în 3 piloni corespunzători principalelor sale priorități:

− Știință excelentă - sprijină știința de nivel mondial din Europa, prin dezvoltarea, atragerea și păstrarea talentului de cercetare și sprijinirea dezvoltării celor mai bune infrastructuri de cercetare.

− Leadership industrial - susține tehnologii cheie, cum ar fi microelectronica, fabricație avansată, etc. în sectoarele existente și emergente. De asemenea, își propune să atragă mai multe investiții private în cercetare și dezvoltare și să sprijine creșterea IMM-urilor inovatoare în Europa.

− Provocări societale - susține R&I care vizează societatea și cetățenii (mediu, energie, transport etc.). Sprijină dezvoltarea de soluții avansate care provin din colaborări multidisciplinare, care includ științele sociale și științele umaniste.

Programul EUROSTARS

Programul Eurostars este primul program european de finanțare și sprijin (programul

de finanțare comună UE-EUREKA) dedicat în mod special IMM-urilor performante în

cercetare și dezvoltare și co-finanțat de Comunitățile Europene și de 33 de țări

membre EUREKA.

Este bine ajustat să se concentreze pe nevoile IMM-urilor și vizează în mod specific

dezvoltarea de noi produse, procese și servicii și accesul la piețele transnaționale și

internaționale.

Există câteva criterii de eligibilitate pentru a fi respectate pentru a putea fi aplicate în

programul Eurostars, este prezentat un rezumat al diferitelor criterii:

Proiectul trebuie să îndeplinească criteriile EUREKA: poate aborda orice tehnologie,

dar trebuie să aibă un scop civil și să vizeze dezvoltarea unui produs, proces sau

serviciu nou.

În Letonia, se acordă sprijin financiar de până la 80% din costurile eligibile ale unui

participant. Cealaltă sumă de finanțare trebuie să fie investită chiar de instituția

solicitantă sau de la o altă sursă neguvernamentală ca cofinanțare. Investiția „în

natură” este posibilă.

23

6. Relaţiile economice româno-letone

Cooperarea economică dintre România și Letonia se desfășoară în conformitate cu Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

5.1. Schimburile comerciale - mil. € -

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

(5 luni)

Total 41,79 47,05 49,54 42,19 40,83 42,10 37.99 45,64 49,29 24,80

Export 18,67 21,90 26,41 26,62 24,48 22,90 18,25 23,05 23,87 11,55

Import 23,12 25,16 23,12 15,57 16,36 19,20 19,74 22,59 25,43 13,25

Sold -4,45 -3,26 +3,29 +11,05 +8,12 +3,7 -1,49 +0,46 -1,56 -1,70

În anul 2017, valoarea schimburilor comerciale româno-letone a fost de 45,64

milioane €, din care 23,05 milioane € export, în creştere cu 26,27% faţă de anul

2016, atingând o pondere in total export de 0,04%, şi 22,59 milioane € import, în

creştere cu 14,45%, reprezentând o pondere în total import de 0,03%. Soldul balanţei

comerciale a fost pozitiv, cu 0,46 milioane €.

În anul 2018, schimburile comerciale bilaterale au înregistrat valoarea totală de

49,26 milioane €, din care 23,87 milioane € exporturi, în creştere cu 3,7% faţă de

2017 şi 20,08 milioane € importuri, în creştere cu 12,7%. Soldul balanţei comerciale a

devenit negativ, cu 1,56 milioane €.

În primele 5 luni 2019, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, exporturile României au

crescut cu 47,2%, iar importurile din Letonia cu 38,5%, soldul comercial fiind negativ

cu -1,70 mil. €.

Structura schimburilor de mărfuri in 2018:

Export:

• Produse alimentare, bauturi, tutun (29,2%);

• Maşini, aparate şi echipamente electrice (20,0%);

• Produse ale industriei chimice si conexe (17,1%);

• Mase plastice si cauciuc (6,8%);

• Vehicule si echipamente de transport (4,8%);

• Lemn, carbune de lemn, pluta (4,2%).

Import:

• Produse alimentare, bauturi, tutun (14,9%);

• Maşini, aparate şi echipamente electrice (14,7%);

• Lemn, carbune de lemn, pluta(11,5%);

• Articole piatra, ipsos, ciment, sticla, ceramica(7,3%)

• Produse ale industriei chimice si conexe (9,0%);

• Produse minerale (9,3%)

24

• Aparate optice,foto si de masura(4,1%)

Concretizarea de afaceri pe această relaţie impune prezenţa permanentă pe piaţă a

firmelor româneşti sau colaborarea cu un distribuitor sau comisionar local, cât şi

participarea la târguri şi expoziţii.

5.2. Investițiile letone în România

Potrivit ultimelor date statistice ale ONRC, la 31.07.2019 numărul societăţilor letone

înregistrate în România a fost 99, cu un capital total investit de 4,473 milioane USD şi

o pondere de 0,01% în totalul investiţiilor străine din România.

Numărul de societăţi comerciale înmatriculate 99

Anul de vîrf după numărul de societăţi comerciale înmatriculate 2015 11

Ponderea în numărul total de societăţi cu investiţie străină 0,05%

Locul ocupat după numărul de societăţi 69

Valoarea totală a capitalului social în echivalent valută (mii USD) 4.473,3

Ponderea investiţiei în totalul investiţiei din România 0,01%

Locul ocupat după investiţia în echivalent valută 72

Anul de vîrf după echivalentul în valută al investiţiei (mii USD) 2012 1.840,80

Structura investiţiei exprimată în echivalent valută (USD)

Investiţiile româneşti în Letonia erau la 30 iunie 2018 de 1,0 mil. €, conform

statisticilor oficiale letone.

25

7. Târguri şi expoziţii internaţionale importante organizate în Letonia

• RIGA FOOD 2020 (09.09. – 12.09.)

Cea de-a 25-a expoziție internațională pentru produse alimentare, băuturi, prelucrare

a produselor alimentare, tehnologie, ambalare, catering și echipamente și servicii

pentru hoteluri și alimente

• RIGA COMM 2020 (15.10. – 16.10.)

A 9-a ediţie - Târg și Conferință pentru Tehnologia Afacerilor Baltice

• BALTIC FURNITURE 2020 (23.10. – 25.10.)

International Furniture, Interior and Lighting Design Fair

• TECH INDUSTRY 2020 (26.11. – 28.11.)

Târgul internațional de construcții mecanice, prelucrarea metalelor, automatizare,

electronică, inginerie electrică, furnituri de producție, instrumente și tehnologii

inovative

8. Instituţii şi organizaţii economice în Letonia – date de contact

Guvernul Letoniei: https://www.mk.gov.lv/en

Ministerul Afacerilor Externe: https://www.mfa.gov.lv/en/

Ministerul Economiei: https://www.em.gov.lv/en/

Ministerul Finanţelor: http://www.fm.gov.lv/

Camera de Comerţ a Letoniei: https://www.chamber.lv/en

Camera de Comerţ Riga: www.rigachamber.lv/

Agenţia de Investiţii şi Dezvoltare (LIAA): http://www.liaa.gov.lv/en

Consumer Rights Protection Centre (CRPC): http://www.ptac.gov.lv/en/

26

9. Evenimente economice importante organizate în Letonia

New Challenges In Economic And Business Development 2020 organizat de

Facultatea de Afaceri, Management și Economie (Universitatea din Letonia) va avea loc

în Riga (Letonia) între 14 și 16 mai 2020.

CONECT Conferință anuală care se ține din 2008. Reunește oameni de știință și cercetători din diferite țări. Conferința va viza subiecte de bioeconomie, biocombustibili și combustibili alternativi, piețele energiei și carbonului, modelarea energiei și a mediului, îmbunătățirea eficienței energetice, gestionarea energiei, politica și economia, sisteme de transport ecologic. 10. Alte informaţii utile

Investitorii, fie ei letoni sau străini, beneficiază de tratament legal egal și au aceleași

drepturi de a stabili operațiuni de afaceri în Letonia prin încorporarea unei entități

juridice separate.

Procedura impune îndeplinirea anumitor formalități legale, cum ar fi înregistrarea în

Registrul Comercial Leton și Serviciul de Stat pentru Venituri (SRS).

Piaţa forţei de muncă

Forța de muncă din Letonia este multilingvă și bine educată. Lucrătorii sunt pregătiți

să facă față noilor provocări și angajații sunt foarte motivați. Forța de muncă din

Letonia este evaluată în top cinci în lume în ceea ce privește absolvenții de studii

universitare pe cap de locuitor, iar lucrătorii posedă o cultură și o etică profesională

din specifică nordului Europei, cu aptitudini și disciplină excelente.

Unul dintre principalele avantaje ale pieței forței de muncă din Letonia îl reprezintă

specialiștii calificați în științe sociale, economie și drept, precum și IT, inginerie,

producție și construcții.

Potrivit statisticilor oficiale, la sfârșitul lunii decembrie 2017, numărul persoanelor

angajate a fost de 885 mii, iar rata șomajului a fost de aproximativ 8,5%. Nivelul

șomajului variază foarte mult între regiuni.

Există un salariu minim lunar stabilit prin lege: 380 EUR. Salariul mediu lunar brut în

2017 a fost estimat la 1004 EUR.

Majoritatea angajaților lucrează în sectorul de comerț cu ridicata și cu amănuntul

(17%) și în industria prelucrătoare (13%).

Relațiile de muncă sunt reglementate, în principal, de Legea muncii. Există legi

speciale care impun reguli pentru conflictele de muncă, sindicate și organizațiile

patronale.

Conform Legii muncii, contractul de muncă trebuie să fie în scris. Cu toate acestea, un

contract ne-scris va fi considerat în vigoare dacă cel puțin o parte a îndeplinit

27

prevederile contractului. Unele condiții obligatorii, cum ar fi programul de lucru și

salariul, trebuie incluse în prevederile contractului.

Perioada normală de lucru este de opt ore pe zi, cu o pauză de prânz de o oră, cinci

zile pe săptămână. Există reguli specifice privind condițiile de muncă pentru munca de

noapte, munca grea (profesii care implică riscuri înalte) și angajarea adolescenților.

Orice muncă suplimentară trebuie plătită în plus față de salariul obișnuit.

Angajatorii sunt obligați la plata salariilor. Perioada minimă de vacanță anuală este de

20 de zile. Există, de asemenea, perioade de absență plătite pentru evenimente

familiale (naștere, funeralii etc.).

Mediul investițional

În ultimii 10 ani, Letonia a înregistrat o creștere economică extinsă în toate sectoarele. Criza economică globală a condus la multe provocări economice. Guvernul leton și-a exprimat hotărârea de a face față acestor provocări și a pregătit un program de dezvoltare. Cea mai mare prioritate a programului este atragerea de investiții străine directe (ISD), pe care o consideră o cheie pentru o redresare economică rapidă și de succes.

Companiile care investesc în Letonia au o oportunitate ideală de a se califica pentru fondurile structurale ale UE în cadrul schemei de sprijin 2014 - 2020. Subvenții financiare substanțiale sunt disponibile într-o varietate de activități de bază: formare profesională și de altă natură, sprijin pentru inovare, cercetare și dezvoltare, și transferul de tehnologie și multe altele.

În plus, au fost lansate noi stimulente pentru întreprinderile mici și mijlocii de către

Uniunea Europeană - COSME pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii.

Letonia are cinci zone economice speciale și porturi libere (trei porturi și două pe

teritoriul țării). Cea mai recent deschisă Zonă Economică Specială (Zona Economică

Specială din Latgale) și-a început activitatea la începutul anului 2017. Toate sunt bine

conectate la coridoarele de transport și au o infrastructură bine dezvoltată. Beneficiile

fiscale sunt disponibile pentru întreprinderile care îndeplinesc anumite condiții.

Sunt disponibile programe speciale de finanțare guvernamentală pentru a sprijini

activitățile de afaceri orientate spre export. În plus, începând cu 1 ianuarie 2017, a

fost introdus un nou regim de lansare.

Începând cu 1 ianuarie 2011, investițiile sunt eligibile pentru un credit fiscal în anul în

care se finalizează proiectul de investiții.

Creditele acordate sunt următoarele:

- 25% din suma inițială totală pentru investiții care nu depășește 50 de milioane

EUR

- 15% din suma inițială totală pentru investiții de la 50 milioane EUR până la 100

milioane EUR

- 11,9% din suma inițială totală pentru investiții de la 100 de milioane EUR.

28

Guvernul extinde tratamentul național la investitorii străini. Prin urmare, cele mai

multe stimulente și cerințe privind investițiile se aplică în egală măsură

întreprinderilor locale și străine. Guvernul leton are o serie de scheme de stimulare

pentru investiții, atât externe, cât și interne, în mai multe porturi libere, zone

economice speciale și în regiuni special asistate. Alte două pachete de stimulente se

aplică companiilor producătoare de produse hi-tech și proiectelor care au primit

statutul de "investiție sprijinită de stat". În plus, toți investitorii sunt scutiți de TVA și

taxele vamale pentru activele fixe importate ca investiții pe termen lung.

După aderarea Letoniei la UE, fluxul investiţiilor străine directe (ISD) a crescut rapid și în 2017 a atins cel mai înalt punct (14,37 miliarde EUR). Principalii factori favorizând fluxul de ISD au fost noi oportunități de piață pentru investitorii străini, o politică monetară stabilă, locația geografică avantajoasă a Letoniei între UE și țările CSI și infrastructura sa bine dezvoltată. După ce a fost grav afectată de criza financiară globală, Letonia a pus în aplicare măsuri ample de austeritate. Ca urmare, economia Letoniei, încrederea investitorilor străini și influxurile de ISD sunt din nou în creștere. Cea mai mare parte a fluxului de ISD din Letonia a venit din țările vecine din regiunea Mării Baltice și din alte state membre ale UE. Cele mai mari sume de investiții în 2017 au fost din Suedia - 19% din totalul stocurilor ISD din economia Letoniei. În 2017, ISD din statele UE reprezentau 78% din totalul ISD cumulate, dintre care 51% reprezentau investiții din țările din zona euro. În ansamblu, fluxurile de ISD din Letonia acoperă o gamă largă de sectoare economice. Cea mai mare parte a stocului ISD este atribuită serviciilor: divizările ISD pe sectoare arată că cea mai mare parte a investițiilor este atrasă de intermedierea financiară (24,0%). Altele din cele mai mari investiții străine au fost acumulate în comerț (15,8%), operațiunile imobiliare (15,1%) și industria prelucrătoare (11,6%). Multe companii internaționale au înființat reprezentanțe în Letonia, printre care se numără Coca-Cola, Bucher Schoerling, Schneider Electric, Tieto, Cytec, JELD-WEN, Circle K Letonia, Generex Biotechnology, Cemex, Brabantia și alții au ales să beneficieze de avantajele competitive ale Letoniei.

Principalele puncte forte sunt:

• Stabilitate politica

• Cheltuieli publice sănătoase

• Muncă calificată și ieftină și productivitate ridicată

• Un mediu de afaceri competitiv, cu un sistem fiscal simplu și atractiv și cu un nivel scăzut de impozitare. Legislația armonizată cu cea a Uniunii Europene este, de asemenea, favorabilă investițiilor

• locație geografică strategică transformând țara într-un punct de tranzit între Uniunea Europeană și Rusia și fostele republici sovietice

• Relații internaționale puternice din punct de vedere istoric, întărite de aderarea țării la Uniunea Europeană în 2004, oferindu-i un acces bun la piețele internaționale

Principalele puncte slabe sunt:

• Dimensiunea redusă a pieței interne, dominată de companii scandinave

29

• bază industrială slabă

• Activitățile de export depind în mare măsură de economia Rusiei și de țările vecine

• Investițiile mici în cercetare și dezvoltare (doar 0,6% din PIB în 2017) generează întârzieri tehnologice

• Un sector bancar fragil depinzând de depozitele bancare ale nerezidenților

• Problemele de corupție care provoacă tensiuni sociale

Pentru a atrage companii străine, guvernul leton oferă asistență financiară. Strategia sa este în special promovarea sectorului industrial de înaltă tehnologie. De asemenea, a fost lansat un plan de împrumut și semi-împrumut pentru promovarea IMM-urilor.

Pentru a consolida aceste eforturi, guvernul leton a introdus procecura POLARIS (http://www.liaa.gov.lv/en/invest-latvia/investment-services-and-contacts/polaris-process), un mecanism destinat creării unui parteneriat întee autoritățile naționale și locale), sectorul privat (inclusiv companiile naționale și internaționale) și instituțiile majore academice și de cercetare din Letonia care încurajează investițiile străine directe și sporesc creșterea economică. Guvernul leton se reunește, de asemenea, anual cu Consiliul Investitorilor Străini din Letonia (FICIL), care reprezintă mari companii străine și camere de comerț, cu scopul expres de a îmbunătăți mediul de afaceri și de a încuraja investițiile străine. Consiliul de Coordonare pentru Proiecte de Investiții Mari și Strategic Importante este prezidat de Primul Ministru.

Investitorii străini au aceleași drepturi și responsabilități ca și investitorii locali. Orice companie poate fi stabilită cu capital străin 100%, iar toate sectoarele de activitate sunt deschise investitorilor străini. Antreprenorii străini sunt, de asemenea, eligibili să primească fonduri din partea UE și a guvernului leton.

Oportunități de investiții pentru investitorii străini în următoarele sectoare:

- Prelucrarea lemnului

- Prelucrarea metalelor

- Transport și depozitare

- Tehnologia informației (inclusiv serviciile globale de afaceri)

- Tehnologie verde

- Sănătate

- Cercetare-inovare

- Prelucrare alimentară

Letonia își rezervă dreptul de a adopta politici și legislații care discriminează investitorii străini în următoarele domenii: controlul industriilor de apărare; fabricarea și vânzarea de stupefiante, arme și explozivi; controlul ziarelor, al posturilor de televiziune și de radiodifuziune sau al agențiilor de știri; recuperarea tuturor resurselor naturale regenerabile și neregenerabile, inclusiv a resurselor de pe platoul continental; pescuit; vânătoare; transportul aerian și gestionarea porturilor; de proprietate și de control al terenurilor; brokeraj sau proprietate imobiliară; jocuri de noroc și loterii; servicii private de securitate și de supraveghere; servicii de audit; furnizarea transfrontalieră de servicii bancare și financiare; precum și furnizarea transfrontalieră de servicii de asigurări și de pensii private.

În martie 2017, Letonia a adoptat, de asemenea, o nouă legislație care, pe baza preocupărilor legate de securitatea națională, necesită aprobarea guvernului înainte

30

de transferul unor interese semnificative de proprietate în sectoarele energetic și mass-media.

În martie 2017, parlamentul leton a modificat Legea privind privatizarea terenurilor în zonele rurale pentru a simplifica și clarifica procesul pentru agricultorii locali de a cumpăra terenuri. Legea interzice străinilor care nu au reședința permanentă în Letonia să achiziționeze terenuri agricole și impune ca orice persoană care dorește să cumpere terenuri agricole să aibă cunoștințe de limbă letonă la un anumit nivel și să poată prezenta planul lor pentru utilizarea viitoare a terenului în scopuri agricole în limba letonă.

11. Biroul de Promovare Comercial-Economică şi Ambasada României în Letonia – date de contact

Ambasada României în Lituania (are în jurisdicţie şi Letonia) Adresa: Str. Gaono nr. 6, LT- 01131, Vilnius

Telefon: +370 (5) 2310557

Fax: +370 (5) 2310652

E-mail: vilnius@mae.ro

Activitatea pe linie comercial - economică este asigurată de Biroul de Promovare

Comercial - Economică Helsinki

Cristea Adrian, ministru consilier

Tel. : +358 401 48 7020

E-mail : adrian.cristea@dce.gov.ro