1

ÎNDRUMAR DE AFACERI – SLOVENIA (Iunie 2019) 1. PREZENTARE GENERALĂ Denumire oficială: Republica Slovenia Poziţia geografică: Slovenia este situată în Europa Centrală (46.07- latitudine nordică şi 14.49 - longitudine estică; distanţa nord-sud: 163 km; distanţa est-vest: 248 km). Într-o oră şi jumătate se poate ajunge, cu autoturismul, din Ljubljana la graniţa cu Croaţia şi Ungaria şi în mai puţin de o oră, la graniţa cu Italia şi Austria. Suprafaţa: 20.149 kmp. Lungimea frontierelor pe uscat / 1.322 km: cu Austria 318 km, Italia cu 232 km, cu Ungaria 100 km, cu Croația 672 km Lungimea liniei de coastă / 47 km. Resurse naturale: Cărbune brun şi lignit, ţiţei, gaze naturale, zinc, mercur, argint. Geografia fizică: Ţară cu relief alpin şi mediteranean, panonic şi dinaric (munţii alpi - 42,1%; alpii dinarici - 28,1%; câmpie - 21,2%; spaţiul mediteranean - 8,6%. Din total suprafaţă, 50% păduri). Clima: Continentală în centrul ţării şi în nord-vest, submediteraneană de-a lungul coastei; temperatura medie -2 grade C - în ianuarie, 21 grade C - in iulie. Populaţia: • 2.081.825 locuitori (mai 2019); • densitatea: 103 locuitori/kmp. În mod similar cu alte societăți moderne, țara se confruntă cu probleme demografice, cum ar fi îmbătrânirea și rata scăzută a natalității. Familia, ca unitate de bază în societate, s-a schimbat, în timp ce numărul mediu al membrilor familiei a scăzut. • Vârsta medie în Slovenia este de 43,3 ani. • Speranța de viață / 81,2 ani - 78.2 ani pentru bărbați și 84 ani pentru femei (2017). • naționalități; 83%-sloveni; Italieni 0,1%; Maghiară 0,3%; Croată 1,8%; Sârbă 2,0%; Republica Slovenia are două minorități naționale - comunitățile naționale italiene și maghiare - și o comunitate specială a romilor. Toate cele trei comunități sunt protejate de Constituție (articolele 64 și 65 din Constituția Republicii Slovenia). Există minorități slovene autohtone în Italia, Austria și Ungaria. Între 250.000 și 400.000 de sloveni (în funcție de numărul generațiilor secundare și ulterioare) trăiesc în afara țării, pe alte continente și în țările UE. • populaţia urbană: 49,9% Religie: Împreună cu dreptul garantat de păstrare a identității naționale, poporul din Slovenia are dreptul la propriile convingeri religioase. Majoritatea slovenilor sunt romano-catolici, deși există 43 de alte comunități religioase, grupuri spirituale, societăți și asociații înregistrate în Slovenia. Printre cele mai vechi se numără Biserica evanghelică, cea mai răspândită în partea de nord-est a Sloveniei: Romano-catolică (71,6%), ortodoxă (1,9%), protestantă (1,1%) alte comunităţi creştine (1,0%), islamică (2,4%), alte comunităţi non-creştine (0,2%), fără apartenenţă la o comunitate religioasă (17,8%).

2

Urbanizarea / Aproximativ o treime din populație trăiește în orașe cu mai mult de 10.000 de locuitori, restul trăiește în aproape șase mii de orașe și sate mai mici. Limba oficială: Slovena, în unele zone mixte la granița națională și italiana și maghiara. Moneda naţională: euro (de la 1 ianuarie 2007) Principalele oraşe: Capitala: Ljubljana (280,310 (2017), Maribor (94,876), Celje (38,079), Kranj (37,553), Koper (25,319), Velenje (24,923), Novo Mesto (23,321). Alte orașe mari: Jesenice, Trbovlje, Nova Gorica, Murska Sobota. Municipalitățile: 212 (11 dintre acestea au statut de municipiu urban: Celje, Koper, Kranj, Ljubljana, Maribor, Murska Sobota, Nova Gorica, Novo mesto, Ptuj, Slovenj Gradec, Velenje). Diviziunea geografică a Sloveniei : Alpii: 42,1% din teritoriu Alpii dinarici: 28,1% din teritoriu Câmpia Panonică: 21,2% din teritoriu Marea Mediterană: 8,6% din teritoriu Cel mai înalt vârf: Mt. Triglav: 2,864 de metri Cea mai mare arie naturală protejată: Parcul Național Triglav, 83.807 ha Cea mai mare peșteră carstice: Peștera Postojna: 19,5 km Cel mai mare lac: Lacul Cerknica (intermitent): 26 km2 Cel mai lung râu: Sava - 221 km Slovenia a fost primul nou stat membru care a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2008 (președinția slovenă a UE în 2008 ). La 1 ianuarie 2007, Slovenia a devenit al 13 - lea membru al zonei euro (primul din valul de extindere din 2004). La 21 decembrie 2007, Slovenia a intrat în zona de liberă circulație Schengen - frontiera cu Croația devenind astfel frontiera externă a UE. Începând cu 29 martie 2004, Slovenia a devenit membră a NATO . Slovenia a devenit membru al Organizației Națiunilor Unite la 22 mai 1992. În octombrie 1997 a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate pentru o perioadă de doi ani. În această perioadă, de asemenea, a condus de două ori Consiliul de Securitate. La 17 mai 2007, Republica Slovenia a fost aleasă la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului pentru perioada iunie 2007 - iunie 2010. Slovenia a devenit membru cu drepturi depline al Consiliului Europei la 14 mai 1993. La 21 iulie 2010 Slovenia a devenit în mod oficial al 32-lea membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică . Slovenia cooperează cu vecinii săi în cadrul legăturilor patrulare; funcționează, de asemenea, alături de alte state din Europa Centrală în cadrul Inițiativei Central Europene (CEI) și al Parteneriatului regional și contribuie la stabilizarea Europei de Sud-Est în cadrul Pactului de Stabilitate. Ziua Naţională: 25 Iunie (proclamarea independenţei Republicii Slovenia pe 25 iunie 1991). Însemnele naţionale: Drapel tricolor (alb, albastru, roşu) pus pe orizontală, stema stânga sus. Forma de guvernământ: Republică semi-prezidenţială Preşedinte: Borut Pahor - ales pe o perioadă de 5 ani, a preluat funcţia de Preşedinte al Republicii în noiembrie 2017. Autoritatea legislativă Exercitată de către Adunarea Naţională a Republicii Slovenia, care are 90 deputaţi aleşi pe o perioada de 4 ani. Președintele Adunării Naționale este Dejan Židan. Partidele politice reprezentate în Adunarea Națională, alese la 3 iunie 2018:

3

Partidul Democrat al Partidului Democrat (SDS), Marjan Šarec (LMŠ), Social Democrat (SD), Partidul Centrului Modern (SMC), Stânga, Noua Creștină Democrată (NSi), Partidul Alenka Bratušek din Slovenia (DeSUS), Partidul Național (SNS) și un reprezentant al fiecărei comunități naționale maghiare și italiene. Parlamentul: Bicameral: Adunarea Naţională şi Consiliul Naţional. Adunarea Naţională este camera aleasă prin vot direct şi cea care exercită puterea legislativă. Consiliul Naţional este alcătuit din 40 de membri, reprezentanţi aleşi de către angajatori, angajaţi, fermieri, comercianţi, precum şi de alte sectoare sociale non-profit. Nu are putere legislativă, ci doar o funcţie consultativă. Datorită acestor prerogative minime pe care le are Consiliul Naţional, parlamentul sloven este considerat a fi doar Adunarea Naţională. Consiliul Național îndeplinește un rol consultativ. Membrii sunt aleși pentru un mandat de cinci ani (40 de membri). Președintele Consiliului Național este Alojz Kovšca . Autoritatea executivă Guvernul este alcătuit din prim-ministru și alți miniștri. Guvernul și miniștrii sunt independenți în cadrul jurisdicției lor și sunt responsabili față de Adunarea Națională. Guvernul este condus de prim-ministrul Marjan Šarec . Actuala coaliție guvernamentală este formată din Lista Marian Šarec (LMŠ), Social Democrat (SD), Partidul Centrului Modern (SMC), Partidul Alenka Bratušek (SAB) și Partidul Democrat al Pensionarilor din Slovenia (DeSUS). Şeful diplomaţiei: Ministrul afacerilor externe: Miro Cerar. Judiciar Puterea judiciară în Slovenia este pusă în aplicare de către instanțele cu responsabilități generale și instanțele specializate care se ocupă de aspecte legate de anumite domenii juridice. Procuror de stat Există 11 parchete regionale regionale, 4 parchete superioare și Oficiul Procurorului General al Republicii Slovenia. Avocatul Poporului pentru Drepturile Omului și Libertățile Fundamentale Primul Ombudsman sloven a fost ales în septembrie 1994. Ombudsmanul raportează Adunării Naționale cu privire la activitatea sa. Curtea Constituțională Curtea Constituțională decide cu privire la conformitatea legilor cu Constituția. Curtea Constituțională este compusă din nouă judecători - experți juridici. Ei sunt aleși pentru un mandat de nouă ani. Administraţia locală: Slovenia nu are organe locale ale puterii de stat, nu există instituţia "prefecturii". 2. DATE MACROECONOMICE Produsul Intern Brut 43.000 de milioane de euro (2018) PIB-ul pe cap de locuitor: 22,182 euro Deficitul public şi datoria publică În 2018, Republica Slovenia a generat un excedent în valoare de 337 milioane euro sau 0,7% din PIB. Datoria publică a fost estimată la sfârșitul anului 2018 la 32 232 milioane euro sau la 70,1% din PIB. Inflaţie, luna mai 2019 lunară: 0,8 % anuală: 1,7 %

4

Rata dobânzilor, februarie 2018 lunară: 0,2 % anuală: 2,64 %% Salariul mediu, ian. 2019: brut: 1.752.34 euro net: 1.128,15 euro Salariul minim pe economie: 886,63 euro pe lună (ian. 2019) Rata șomajului: 4,4% (luna mai 2019) Persoane angajate: 984,000 Împrumuturi nete trimestriale (+) / împrumuturi nete (-) din economia totală: 583,5 milioane euro Datoria publică ca pondere în PIB: 70,1% Excedent guvernamental (+) / deficit (-) ca pondere în PIB: 0,7% din PIB Creșterea volumului PIB (comparativ cu același trimestru al anului precedent): 4,1% Creșterea anuală a volumului PIB: 4,5% (Ultimele date pentru anul 2018) Ponderea producției interne în oferta totală de bunuri și servicii: 69,7 % Ponderea importurilor în oferta totală de bunuri și servicii: 25,2 % Contribuția produselor, adică a bunurilor, în valoarea totală a producției interne: 33,8 % Contribuția serviciilor la valoarea totală a producției interne: 66,2 % Ponderea impozitelor nete pe produsele realizate în tranzacții cu produse, respectiv bunuri: 67,6 % Ponderea impozitelor nete pe produsele realizate în tranzacții cu servicii: 32,4 % Ponderea turismului PIB: 5,3 % Situația economică: Slovenia este cea de-a 64-a economie de export cea mai mare din lume și cea de-a 12-a economie cea mai complexă, conform Indicelui Complexității Economice (ECI). Slovenia are o forță de muncă foarte educată, o infrastructură bine dezvoltată și este situată la o intersecție majoră de transport în centrul Europei. Pe de altă parte, nivelul investițiilor străine directe este unul dintre cele mai mici, dar a crescut constant în ultimii ani. Economia slovenă a fost grav afectată de criza economică europeană, care a început la sfârșitul anilor 2000. După 2013, PIB-ul pe cap de locuitor şi-a reluat creșterea. PIB-ul nominal în 2018 este de 42.534 milioane EUR, iar PIB-ul nominal pe cap de locuitor de 21.267 EUR. Aproape două treimi din populația activă este angajată în servicii. Parte a zonei euro încă din 2007, economia slovenă s-a relansat în ultimii ani, depășind criza economico-financiară care o afectase profund. Astfel, în 2016 a crescut numărul investițiilor străine într-un mod semnificativ, s-a dezvoltat foarte mult turismul, în timp ce rata șomajului a scăzut (6,8% în 2018), în special în rândul tinerilor. În mai 2016 Comisia Europeană a notificat ieșirea Sloveniei din procedura de deficit excesiv, cu mențiunea că țara și-a redus deficitul bugetului de stat în conformitate cu regulile Pactului de Stabilitate și Creștere, dar totodată că reformele trebuie continuate. Principalele domenii care au contribuit la creșterea economiei slovene au fost exportul și investițiile străine. Comerțul Sloveniei este orientat spre alte țări din UE, în special Germania, Austria, Italia și Franța. Acesta este rezultatul unei reorientări a comerțului către occident și al piețelor în creștere din Europa Centrală și de Est, în fața prăbușirii piețelor fostelor state iugoslave. Economia Sloveniei depinde în mare măsură de comerțul exterior. Comerțul este egal cu aproximativ 120% din PIB (exporturi și importuri combinate). Aproximativ două treimi din comerțul Sloveniei este cu alte state membre UE. Situația din economia slovenă a continuat să se îmbunătățească spre sfârșitul anului 2018, deși mai lent decât în 2017. Creșterea redusă a exporturilor este o consecință a unor factori interni unici și o creștere mai slabă a activității economice în principalii cu partenerii comerciali. Activitatea în

5

sectoare care depind mai mult de cererea internă a continuat să crească rapid în ultimele luni ale anului 2018. Comerțul exterior al Sloveniei cu bunuri în 2018 În 2018, Slovenia a înregistrat din nou o creștere a comerțului exterior al mărfurilor, atât la export, cât și la import. În perioada ianuarie-decembrie 2018 exporturile Sloveniei au crescut cu 9,2%, iar importurile cu 11,0% în aceeași perioadă a anului 2017. În perioada menționată, a fost înregistrat un surplus al comerțului cu mărfuri, însă într-o oarecare măsură mai scăzut decât în 2017. Ca și în anul 2017, creșterea generală a comerțului exterior cu bunuri a fost înregistrată în 2018. Comparativ cu anul precedent, exporturile au crescut cu 9,2%, iar importurile cu 11,0%. Valorile absolute anuale ale exporturilor și importurilor au fost cele mai mari până acum. Exporturile s-au ridicat la 30,9 miliarde EUR în 2018, în timp ce importurile s-au ridicat la 30,6 miliarde EUR. În anul 2018, excedentul total al comerțului exterior al mărfurilor s-a ridicat la 0,2 miliarde EUR (cu raportul export / import de 100,8%), dar acest excedent a fost cel mai scăzut înregistrat până acum. În anul menționat, Slovenia a generat un excedent în comerțul cu mărfuri cu țările nemembre UE, ca și în mai mulți ani consecutivi, deși a generat și un deficit cu statele membre ale UE, care a fost cel de-al doilea cel mai scăzut din 2005 imediat după deficitul din 2014. În comerțul exterior cu bunuri în 2018 Slovenia a generat mai mult de jumătate din totalul exporturilor și importurilor sale cu Germania, Italia, Croația, Austria și Franța. În 2018, aceste țări au fost, de asemenea, cei mai importanți parteneri comerciali ai Sloveniei. În 2018 Slovenia a exportat majoritatea mărfurilor în Germania (20,3% din totalul exporturilor de mărfuri), urmate de Italia (12,4%), Croația (8,1%), Austria (7,6%) și Franța (5,6%). Slovenia a importat, de asemenea, majoritatea mărfurilor din aceste țări, și anume 18,1% din Germania, 15,0% din Italia, 10,5% din Austria, 5,5% din Croația și 4,2% din Franța. În 2018, Slovenia a generat 77,1% din totalul exporturilor și 78,3% din totalul importurilor în comerțul cu statele membre ale UE. În anul 2018, cele mai importante grupuri de export de produse din totalul exporturilor de bunuri au fost produse din grupul de vehicule rutiere, medicamente și produse farmaceutice și produse din grupul de mașini, aparate și aparate electrice. De asemenea, produsele din grupul de vehicule rutiere au contribuit cel mai mult la importul total de bunuri, urmate de produsele din grupele de petrol, produse petroliere și materiale conexe și mașini, aparate și echipamente electrice.

Schimburile comerciale de mărfuri, decembrie 2018, Slovenia

Dec. 2018 Ian-Dec. 2018 Dec.2018 Dec. 2017

Ian-Dec.2018 Ian-Dec.2017

Mii euro Indici %

Export 2,242,187 30,874,795 102.0 109.2

EU-28 1,627,669 23,804,620 100.3 109.8

State non EU 614,518 7,070,174 106.7 107.5

Import 2,382,400 30,633,849 106.0 111.0

EU-28 1,778,296 23,973,844 101.2 108.4

State non EU 604,104 6,660,006 123.1 121.3

Balanţă comercială -140,213 240,945 -1) -1)

Grad de acoperire % 94.1 100.8 -1) -1)

6

Investiţii Investiții Străine Directe: Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei (MGRT) din Slovenia este responsabil de elaborarea politicilor de atragere a ISD, în timp ce agenția de implementare în acest domeniu este SPIRIT Slovenia, - Public Agency for Entrepreneurship, Internationalization, Foreign Investments and Technology, care are ca principal obiect de activitate promovarea internaționalizării și a investițiilor străine directe și care oferă servicii de informare, consultanță și alte servicii gratuite investitorilor străini, atât personal, cât și prin intermediul agenției INVESTSLOVENIA: http://www.spiritslovenia.si/resources/files/2016/Razpisi/Call_for_propsals_16-17.pdf Măsurile de promovare a ISD sunt destinate investitorilor în toate etapele de intrare pe piața slovenă, în perioada pre-investițională și post-investițională. Activitățile de promovare a investițiilor includ: - furnizarea de informații de calitate, consultanță și alte servicii către investitori; - activități de comunicare în marketing; - organizarea de evenimente care contribuie la recunoașterea Sloveniei ca loc de investiții; - o abordare bazată pe proiect pentru gestionarea proiectelor de investiții; - cooperarea cu investitorii existenți în Republica Slovenia în vederea extinderii activităților lor; - analizând poziția competitivă a Sloveniei ca loc de investiții și propunând măsuri sistemice de îmbunătățire a acesteia; - definirea zonelor destinate investițiilor strategice prin documente strategice; - promovarea măsurilor de politică funciară în vederea încurajării investițiilor; - alte activități care contribuie la recunoașterea Sloveniei ca o oportunitate de investiții. ACTUL DE PROMOVARE A INVESTIȚIILOR La 15 februarie 2018, Adunarea Națională a Republicii Slovenia a adoptat Legea privind promovarea investițiilor, publicată la 28 februarie 2018 în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia nr. 13/18. Este o lege în domeniul promovării investițiilor, care echilibrează măsurile de promovare a investițiilor pentru investitorii autohtoni și străini. Stimulentele de investiții prevăzute de lege sunt: - subvenții, - stimulente sub formă de împrumuturi, garanții și subvenții la rata dobânzii; - posibilitatea achiziționării de bunuri imobile deținute de municipalități la prețuri mai mici decât prețurile de pe piață, pe baza unui contract direct. Pe lângă formele de stimulente pentru investiții, legea definește condițiile, criteriile și procedura de alocare a stimulentelor pentru investiții. De asemenea, legea definește o investiție strategică și prevede un nou scop de expropriere pentru implementarea unei investiții strategice. În plus, legea stabilește activități generale de promovare a investițiilor și internaționalizării și înființează un registru al firmelor cu valoare adăugată ridicată și un registru al companiilor inovatoare de înființare pentru furnizarea unei serii de companii actualizate de importanță deosebită în ceea ce privește interesul economic al țării. Decret privind metoda de determinare a condițiilor și criteriilor de alocare a stimulentelor pentru investiții și a condițiilor pentru o investiție strategică Un decret privind metoda de determinare a condițiilor și criteriilor de alocare a stimulentelor pentru investiții și a condițiilor pentru o investiție strategică, care a fost adoptat de Guvernul Republicii Slovenia pe baza Legii privind promovarea investițiilor, a fost publicat în Monitorul Oficial al României RS, nr. 47/18 din 6.7.2018.

7

Regulamentul stabilește modalitatea de determinare a îndeplinirii condițiilor de acordare a stimulentelor pentru investiții, modalitatea de determinare a îndeplinirii condițiilor pentru o investiție strategică, criteriile de evaluare a cererilor de alocare a stimulentelor pentru investiții și criteriile de determinare a bunului public prezentat pentru o investiție strategică. De asemenea, regulamentul servește drept bază pentru comunitățile locale, atunci când doresc să vândă bunuri imobile la prețuri mai mici decât cele comercializabile. Regulamentul a intrat în vigoare în ziua următoare publicării în Monitorul Oficial al Republicii Slovenia. Promovarea investițiilor străine directe și internaționalizarea întreprinderilor; Legea privind promovarea investițiilor străine directe și internaționalizarea întreprinderilor a fost adoptată în 2004. Modificările propuse urmăresc să ofere un temei juridic adecvat pentru acordarea de stimulente financiare investițiilor străine directe în cadrul unei proceduri speciale prin încheierea de contracte directe. Legea adoptată la 15 februarie 2018 prevede condiții esențiale și mai stricte care trebuie îndeplinite pentru ca o investiție să fie eligibilă pentru un stimulent financiar în cadrul unei proceduri speciale. Se acordă o importanță mai mare unei investiții care să contribuie la dezvoltarea economiei slovene, iar numărul de locuri de muncă create de o investiție a crescut, de asemenea, de la 50%, după cum se prevedea în decret, la 100% mai multe locuri de muncă. Decretul prevede, de asemenea, că numărul minim de noi locuri de muncă create este de 25 în industria prelucrătoare, 10 în industria serviciilor și 5 în cercetare și dezvoltare. Locații pentru investitori Locații si zone industriale - baza de date interactiva 3D: https://www.investslovenia.org/locations/ Lista zonelor de afaceri și a entităților din mediul inovator pe teritoriul Sloveniei: În 2018, MGRT a demarat proiectul CRP pentru Lista zonelor de afaceri și a entităților din mediul inovativ din Slovenia, care permite o imagine de ansamblu a numărului de zone de afaceri și a entităților din mediul inovator, precum și structura, dimensiunea, tipologia, potențialul și adecvarea acestora pentru dezvoltarea lor ulterioară. La finalul proiectului, a fost pregătită o aplicație web, care permite accesul rapid la toate zonele de afaceri și entități ale mediului inovator din Slovenia. Zone defavorizate Există, de asemenea, un potențial de investiții în anumite zone defavorizate: Autoritățile locale au pus la dispoziția potențialilor investitori un link către un site unde este disponibil un registru al zonelor defavorizate și unde pot fi obținute mai multe date despre locațiile individuale. Slovenia distribuie fonduri întreprinzătorilor străini care decid să deschidă o companie în Slovenia Slovenia a decis să încurajeze investițiile străine directe și va distribui fonduri în anul 2019 în valoare de 4,6 milioane de euro investitorilor străini care decid să deschidă o companie în Slovenia și care sunt gata să investească în Slovenia și să deschidă noi locuri de muncă vacante. Agenția Publică Spirit a emis o notificare pentru promovarea investițiilor străine directe în Slovenia în 2017 și 2018 pentru o primă intrare de capital pentru investitorii străini în Slovenia. O primă intrare în capital este considerată deschiderea unei prime companii în Slovenia cu mai mult de 18 luni înainte de data depunerii cererii de obținere a stimulentelor financiare. Stimulentele vor fi aprobate numai pentru investiția inițială în active fixe și/sau nemateriale la deschiderea unei noi societăți și/sau la intrarea într-o companie existentă, dacă investiția aduce o diversitate produselor companiei sau o distincție în procesul de producție al companiei slovene pentru activitățile de producție, servicii și cercetare. Valoarea investiției trebuie să fie de cel puțin un milion de euro în producție sau cel puțin o jumătate de milion de euro în servicii sau activități de cercetare și dezvoltare. În orice caz, investitorii străini trebuie să participe cu cel puțin un sfert din fonduri din resurse proprii. Lege privind stimulentele investiționale În cadrul celei de a 156-a sesiuni ordinare a Guvernului Republicii Slovenia a fost adoptat proiectul Legii privind stimulentele investiționale, care va încerca să atragă investitorii pentru a face investiții

8

pe termen lung pe teritoriul Sloveniei. Proiectul de lege introduce stimulente adecvate și alte activități pentru promovarea investițiilor. Proiectul de lege îi face pe investitorii interni și străini egali, prevede tratamentul prioritar al investițiilor strategice importante pentru stat și prevede sprijin pentru acele investiții care vor fi făcute pe termen lung. Datele pozitive privind tendințele economice actuale indică faptul că Slovenia oferă un potențial de creștere continuă pentru intrarea noilor investitori și pentru extinderea afacerilor atât pentru întreprinderile autohtone, cât și pentru întreprinderile străine. Actul definește investițiile strategice ca fiind cele în valoare de 40 de milioane de euro și care oferă 400 de noi locuri de muncă în industria prelucrătoare și servicii. În activitatea de cercetare și dezvoltare, o investiție strategică este una care se ridică la 20 de milioane de euro, ceea ce creează 200 de noi locuri de muncă. Un grup de lucru condus de Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei, care operează cu un calendar stabilit, va fi responsabil pentru fiecare investiție strategică. Grupul de lucru va include și un reprezentant al Ministerului Mediului și Amenajării Teritoriului. Scopul principal al acestui grup este să pună în aplicare o asigurare cât mai rapidă posibilă a obținerii autorizațiilor, cum ar fi acordul de mediu, permisele de mediu și autorizațiile de construire. Investițiile vor fi evaluate utilizând criterii care vor determina dacă investiția va beneficia de orice stimulent și ce fel de stimulare va fi. În conformitate cu normele privind alocarea ajutoarelor de stat regionale, stimulentele vor varia de la 10 la 25%. Printre criterii, accentul va fi pus pe aspectele durabile și de mediu ale investiției. Fiecare investiție are un impact propriu asupra mediului natural și social și este corect că, în conformitate cu poziția social responsabilă a companiilor, sustenabilității să-i fie atribuită un loc special în actul de investiții. Strategie guvernamentală de atragere a investițiilor străine în Slovenia Guvernul a elaborat un plan de acțiune menit să stimuleze exporturile și investițiile străine directe în anii 2019 și 2020. Proiectul intitulat International Challenges vizează identificarea oportunităților pentru produsele și serviciile slovene de înaltă tehnologie cu scopul de a extinde exporturile către țări care investesc în Slovenia. Executivul consideră că internaționalizarea constituie principalul motor al dezvoltării strategice a economiei țării. Prin urmare, măsurile planului vizează menținerea creșterii și diversificarea exporturilor, precum și creșterea numărului de companii exportatoare, în special a celor mici și mijlocii. Astfel, companiile slovene vor putea oferi produse și servicii de nișă de înaltă calitate, precum instalații inteligente din domeniile e-mobilitate și robotizare. Conform planului de acțiune, Slovenia va profita de nivelul crescut al exporturilor în industria serviciilor, punându-și în valoare poziția geostrategică și resursele naturale, precum apa și lemnul. În acest context, Ministerul Dezvoltării Economice și Tehnologiei (MDET) promovează prioritar activitatea economică în sectoarele în care beneficiază de avantaj competitiv: autovehiculele, dispozitivele electrice și electronice, turismul și transportul. În ceea ce privește investițiile străine directe, MDET se concentrează pe producătorii europeni (Germania, Austria, Elveția și Italia), dar și pe firme din SUA și Japonia. Pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în proiect guvernul a alocat în acest an peste 13 milioane de euro din fonduri UE și din bugetul de stat. Investițiile străine directe în Slovenia în 2017 Investițiile străine directe în Slovenia au totalizat 13,7 miliarde de euro la sfârșitul anului 2017, ceea ce reprezintă o creștere de 5,4% față de anul precedent. În ultimii trei ani, investițiile străine directe au crescut cu 12-15%. Ponderea investițiilor străine directe în PIB a fost de 31,85% în 2017, în comparație cu 32,1% în 2016. Investițiile directe din Slovenia în străinătate au totalizat 5,9 miliarde de euro la sfârșitul anului 2017, în creștere cu 2,9% într-un an. Creșterea medie în ultimii trei ani a fost oarecum mai ridicată, la 3,5%.

9

Investițiile directe ale Sloveniei în străinătate s-au ridicat la 13,7% din PIB în 2017, cu jumătate cu un punct procentual mai mic decât în 2016. investițiile străine directe în 2018: • SI a atras mai multe investiții străine în 2018 însumând 1,2 miliarde euro, față de 694 milioane euro înregistrate în 2017 (creșterea s-a datorat capitalizării prin profituri superioare, reinvestite pentru finanțarea investițiilor, dar și reducerii poverii financiare și fiscale în 2018); • datoria externă brută a SI a scăzut cu 1,2 miliarde euro, totalizând 42,6 miliarde; • BCS și principalele bănci comerciale și-au redus gradul de îndatorare (leverage ratio); • „Exportul” de investiții străine directe ale SI a crescut cu aproape 63 milioane euro (270 milioane capital reinvestit și scădere de 208 milioane a finanțării nete pentru filialele din străinătate). BERD a adoptat o nouă strategie pentru SI referitoare la perioada 2019-2024, proiectele prioritare vizând susținerea tranziției către o economie ecologică, consolidarea competitivității și promovarea unor standarde de guvernanță corporativă. Notă: BERD a aprobat primul proiect pentru Slovenia în 1993; în 25 de ani, a investit peste un miliard de euro în 85 de proiecte. A participat de două ori la privatizarea băncii NLB (cea mai mare bancă aflată în proprietatea statului), iar în 2016 a achiziționat, împreună cu fondul american de investiții Apollo, NKBM, cea de-a doua mare bancă din țară. Banca europeană este unul dintre potențialii finanțatori ai noii căi ferate care va lega localitatea Divača și portul Koper. Pe termen mediu, continuarea creșterii economice din ultimii ani depinde de reforme structurale, inclusiv de creșterea productivității în sectorul privat din R. Slovenia. Principalele sectoare ale industriei Slovenia are o forță de muncă calificată și productivă de aproape 980.000 de persoane din populația sa de 2,08 milioane de locuitori. Sectorul agricol este în scădere și atinge doar 1,7% din PIB în 2018 (față de 3,6% în 1995). Aplică aproximativ 4,8% din populație. Suprafața agricolă utilizată totală echivalează cu 24% din suprafața totală a țării, iar 8,6% este destinată producției ecologice. Silvicultura este un factor economic esențial, 66% din suprafața împădurită fiind împădurită și o valoare anuală de producție de 250 milioane EUR pentru economie. Sectorul industrial reprezintă 28,77% din PIB și ocuparea forței de muncă (31,79%). Din punct de vedere istoric, industriile dominante din Slovenia au fost industria forestieră, textilă și metalurgică. Începând cu anii 1980, industriile mecanice (automobile, mașini de scule) și industriile cu valoare adăugată mare (electronică, farmacie și substanțe chimice) au fost foarte dezvoltate. Serviciile rămân cel mai semnificativ sector al economiei slovene. Acest sector, care reprezintă 56,39% din PIB și a ocupat 63,41% din totalul forței de muncă, a înregistrat un model puternic de creștere în ultimii zece ani, în special în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (ITC), al serviciilor financiare și comerciale comerțul cu amănuntul. Sectorul turistic este foarte dinamic și se află într-o perioadă de dezvoltare puternică (3,5 milioane de turiști în 2017), ajutat de Strategia de dezvoltare durabilă a turismului sloven pentru perioada 2017-2021. Cea mai mare parte a economiei Sloveniei provine din fabricarea produselor farmaceutice, a pieselor auto, a aparatelor electrice și a procesării produselor alimentare. La începutul 21 st secolului economia națională s-a bazat în principal pe servicii și comerț. Tranziția spre o economie de piață deschisă a îmbunătățit în mod semnificativ standardele de trai în zonele rurale și a produs "tajkuni", un mic grup de indivizi care au dobândit o imensă bogăție. O parte semnificativă a economiei a fost privatizată. Sursele primare de venit din țară provin din fabricarea produselor farmaceutice, a pieselor auto, a aparatelor electrice și a procesării produselor alimentare Sectorul alimentar și al băuturilor

10

Sectorul alimentar și al băuturilor este printre cele mai vitale din economie. Venitul generat de acest sector a fost de peste 2,1 miliarde euro. Sectorul se numără printre al treilea cel mai mare angajator în activitățile de prelucrare, alături de producția de aparate electrice și de prelucrarea metalelor. Cele mai mari industrii din acest sector sunt prelucrarea cărnii, măcinarea făinii, copt, producția de băuturi și prelucrarea laptelui. Companiile din cele patru industrii oferă aproximativ 30% din locurile de muncă din sector. Industria de prelucrare a cărnii a fost cea mai importantă în sectorul alimentar și al tehnologiei în 2009, reprezentând 30% din veniturile din vânzări, reprezentând 28% din locurile de muncă din sector și a contribuit cu 22% din valoarea adăugată. Aproximativ o zecime din companiile înregistrate în acest sector desfășoară activități de prelucrare a laptelui și angajează aproximativ 8% din forța de muncă din sector. Industria băuturilor este formată din băuturi nealcoolice, producția de vin și de bere și reprezintă aproximativ 16% din veniturile totale din vânzări, precum și aproximativ 12% din locurile de muncă din sector. Produse chimice și farmaceutice Companiile din sectorul chimic și farmaceutic sunt printre cele mai de succes din țară. Sectorul este format din aproximativ 700 de companii care angajează aproximativ 26.000 de persoane. Aproximativ 72% din vânzările din sector sunt obținute de pe piața de export. Produsele farmaceutice sunt coloana vertebrală a sectorului și sunt urmate de producția de anvelope și tuburi interioare și de fabricarea materialelor plastice. Produsele chimice și farmaceutice din țară sunt printre cele mai populare în Uniunea Europeană. Cererea din ce în ce mai mare pentru un standard înalt al asistenței medicale este de așteptat să asigure creșterea continuă a sectorului și să stimuleze națiunea ca destinație atractivă pentru companiile farmaceutice. Grupul Sandoz și Krka sunt cei mai performanți din industria farmaceutică și sunt lideri regionali în producția de medicamente generice. Unele dintre companiile notabile din industria chimică includ Helios, Jub, Color, Henkel și Julon. Singurul producător de anvelope din țară este Sava Tires, care este deținut de Goodyear Dunlop Tires Europe. Industria auto Industria automobilelor a reprezentat aproximativ o zecime din economia națiunii și a reprezentat peste 20% din exporturile din țară în 2018. Sectorul minerale nemetalice Sectorul mineralelor nemetalice constă din industria sticlei, a cimentului, a ceramicii și a produselor de var. Sectorul se ocupă în principal de prelucrarea mineralelor naturale, cum ar fi silicele, calcarul și argila. Țara are două fabrici principale de producție a sticlei, Steklarna Rogaska și Steklarna Hrastnik. Industria sticlei este în principal orientată spre export și oferă un număr semnificativ de locuri de muncă în acest sector. Unele dintre produsele din industria sticlei includ sticlă pentru recipiente, produse decorative și sticlă pentru lumini. Țara are două fabrici de fabricare a ceramicii, Gorenje Keramika Smartno ob Paki și Martex Volcja Draga. Națiunea are, de asemenea, două fabrici principale de producție a cimentului, care sunt Lafrange Cement și Salonit Anhovo. Sectorul Fier și Oțel Cele mai importante companii din acest sector sunt Store Steel și Sij Steel Group. Companiile sunt orientate în principal spre export și produc produse din oțel. Produsele principale sunt plăci grele, cilindri, cuțite industriale, materiale de sudură, oțel aliat pentru utilaje și oțel pentru unelte. Grupul Sij Steel ocupă aproximativ 3400 de persoane cu vânzări anuale de produse evaluate la un preț estimat de 642 milioane de dolari. Compania Store Steel oferă locuri de muncă pentru aproximativ 520 de persoane și are o valoare anuală de vânzări de produse de 1140 milioane euro. ITC

11

Sectorul ITC se numără printre cele mai rapide crescânde din țară. În prezent, are peste 22.000 de angajați și are peste 3.300 de companii. Creșterea sectorului se datorează dezvoltării capitalului uman, angajamentului guvernului față de sector, care include dezvoltarea infrastructurii TIC. Perspective economice Slovenia menține o tradiție de tranzacționare cu vecinii săi, făcând economia vulnerabilă față de sănătatea economică a vecinilor săi. Creșterea economică a națiunii în 2018 a fost de 4,5%, rata estimându-se la aproximativ 3,4% în 2019 și 2,8% în 2020. Țara a înregistrat un deficit de creștere în 2018, care a atins 0,1%. Guvernul estimează un excedent bugetar de 0,4% în 2019, în timp ce deficitul de 0,8% este așteptat de FMI în 2019. Datoria publică a scăzut de la 78,6% din economie în 2016 la 69,7% în 2018 și se așteaptă să scadă la aproximativ 67,5% 2019. Rata medie a inflației a fost de 2,1% în 2018 și este de așteptat să rămână stabilă în următorii ani la o rată de aproximativ 2%. Rata șomajului a scăzut, țara înregistrând o scădere de 5. 8% în 2018, care a rezultat ca urmare a exporturilor puternice și a creșterii consumului, ceea ce a sporit cererea de forță de muncă. Rata șomajului va continua să scadă, cu o scădere de 5,9% așteptată în 2019 și cu o scădere de 5,4% prevăzută în 2020. În 2017, rata sărăciei în țară a fost de 13,3%. Strategia 2020 pentru persoanele în vârstă în societate este pusă în aplicare pentru a aborda rata ridicată a sărăciei în rândul populației în vârstă și al minorităților marginalizate. Cele mai importante companii slovene (după cifra de afaceri, 2018) Grupul Petrol (comerţ cu petrol şi carburanţi) GEN-I Group (energie solară, electricitate, gaze naturale) Mercator H.S.E. d.o.o. (energie electrică) Krka d.d. (produse farmaceutice) Revoz d.d. (Renault Group, producător de maşini) Lek d.d.(grupul Novartis Sandoz, produse farmaceutice) Gorenje d.d. (aparatură electrocasnică) Telekom Slovenije (telecomunicații) Impol (produse din aluminiu) 3. INIŢIEREA UNEI AFACERI ÎN SLOVENIA MOD DE ORGANIZARE Investitorii străini aleg Slovenia pentru o mare varietate de motive: O structură bine dezvoltată a afacerilor, o forță de muncă competitivă și cunoaștere și un acces favorabil pe piețele europene sunt motive excelente pentru a începe afaceri în Slovenia. Cele mai importante sunt etica înaltă a afacerilor și angajamentul față de munca de calitate, legăturile bune cu piețele din Europa de Vest și de Sud-Est, o poziție centrală în Europa și o bună infrastructură și, nu în ultimul rând, calitatea vieții. Legislația în conformitate cu standardele UE, înființarea simplă a unei afaceri, taxele reduse, transferul nerestricționat al repatrierii de profit și de capital, poziția pro-investițională a Guvernului etc. au creat un climat pro-business. Ajutând lucrătorii să concureze pe piața mondială, guvernul sloven sprijină angajatorii, astfel încât aceștia să poată menține locuri de muncă și să crească productivitatea. Prioritățile strategice naționale sunt concepute pentru a sprijini spiritul antreprenorial, pentru a stimula internaționalizarea afacerilor și pentru a încuraja inovarea IMM-urilor și antreprenoriatul pentru tineri.

12

Persoanele care doresc să înfiinţeze o companie sau să iniţieze o afacere în Slovenia, pot opta între următoarele variante: • Societatea în nume colectiv/Societatea cu răspundere nelimitată (Družba z neomejeno odgovornostjo –d.n.o.) • Societatea în comandită simplă (Komanditna družba – k.d.) • Societatea în comandită pe acţiuni (Komanditna delniška družba - k.d.d.) • Societatea pe acţiuni (Delniška družba – d.d.) • Societatea cu răspundere limitată (Družba z omejeno– d.o.o.) • Partneriat pasiv (Tiha družba) • Compania Europeană – Societas Europaea (SE) • Sucursala/Reprezentanţa • Comerciant în nume propriu (întreprinzător individuali) - samostojni podjetnik, s.p. Majoritatea companiilor din Slovenia sunt organizate ca societăţi cu răspundere limitată (SRL), respectiv societăţi pe acţiuni (SA). După mărime, companiile pot fi împărţite: (Mărimea societăţilor comerciale este relevantă d.p.d.v. al contabilităţii, auditului şi evidenţelor), fiind definită după cum urmează: Micro-întreprindere (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite): - mai puţin de 10 angajaţi; - un venit anual sub 2 milioane de euro; - valoarea activelor mai mică de 2 milioane de euro. Companie mică (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite): - mai puţin de 50 angajaţi; - un venit anual sub 8,8 milioane de euro; - valoarea activelor mai mică de 4,4 milioane de Euro. Companie mijlocie (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite): - mai puţin de 250 de angajaţi; - un venit anual sub 35 milioane de euro; - valoarea activelor sale este mai mică de 17,5 mil. euro. Companie mare (două din următoarele condiţii trebuie să fie îndeplinite): - mai mult de 250 de angajaţi; - un venit anual de peste 35 milioane de euro; - valoarea activelor sale este mai mare de 17,5 mil. euro. Băncile, companiile de asigurări şi asocierile de companii sunt considerate a fi companii mari. ASPECTE GENERALE Fondatorii Toate formele de societăţi comerciale pot fi stabilite de către cetăţeni sloveni sau străini, persoane fizice sau juridice. Legea prescrie numărul minim sau maxim de fondatori pentru un anumit tip de companie. Personalitate juridică Toate tipurile de societăţi, cu excepţia parteneriatului pasiv, sunt persoane juridice, obţinând acest statut prin intermediul instanţei de înregistrare. Înregistrarea numelui Denumirea înregistrată (firma) este numele sub care o compania funcţionează.

13

Elementele obligatorii ale numelui sunt: numele companiei, un reper privind activitatea companiei economice şi forma de organizare. Numele înregistrat trebuie să fie în limba slovenă, orice traducere trebuie să fie în conexiune cu un text sloven. Cuvintele într-o limbă străină pot fi utilizate numai dacă acestea reflectă numele companiei - mamă, fondatorii sau mărci comerciale înregistrate. Cuvântul "Slovenia" sau derivate ale acesteia pot fi utilizate numai cu aprobare guvernamentală. Denumirea înregistrată nu trebuie să fie în contradicţie cu legea, morala publică sau cu proprietatea intelectuală. Sediul social Sediul social este cel înscris în registrul comertului, putând fi locul în care societatea îşi desfăşoară activitatea principală sau se află conducerea companiei. Activitatea economică Compania îşi poate desfăşura activitatea numai în cadrul domeniului de activitate declarat şi înregistrat ca atare. Reprezentare Compania are obligaţia de a declara şi înregistra cel puţin o persoană (director, împuternicit) care este autorizat să reprezinte societatea şi să semneze documentele companiei. Conducere Cerinţa ca directorul şi majoritatea Consiliul de administraţie să fie cetăţeni sloveni a fost abrogată în anul 1999. • Societatea în nume colectiv / Societatea cu răspundere nelimitată (Družba z neomejeno odgovornostjo –d.n.o.) Este un parteneriat a două sau mai multe persoane, obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul social şi cu raspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor. Această răspundere nu poate fi diminuată printr-un acord ulterior. Numele societăţii trebuie să conţină numele a cel puţin unui partener, precum şi abrevierea d.n.o. Fondatorii D.n.o. poate fi înfiinţată de două sau mai multe persoane autohtone sau străine, prin semnarea unui acord de parteneriat - act de înfiinţare. Contribuţii Capitalul minim nu este precizat, contribuţiile nefiind necesare la înfiinţarea unui astfel de parteneriat, capitalul fondator este înlocuit cu răspunderea nelimitată a partenerilor. Dacă nu este prevăzut altfel actul de înfiinţare, fondatorii contribuie cu părţi egale. Contribuţiile sociale pot fi în numerar, în natură, în drepturi şi servicii. Valoarea contribuţiilor care nu au loc în bani se evaluează în comun de către toţi fondatorii. Înfiinţarea unei societăţi în nume colectiv Contractul original (acordul de constituire) sau o copie autentificată va fi anexată cererii de înregistrare, completată cu semnăturile certificate ale persoanelor autorizate să acţioneze în numele parteneriatului. Nu este necesar nici un document cu privire la numirea conducerii, din moment ce afacerea reprezintă responsabilitatea comună a tuturor partenerilor.

14

• Societatea în comandită simplă (Komanditna družba – k.d.) Este un parteneriat a două sau mai multe persoane, din care cel puţin unul (un partener principal) este pe deplin responsabil, inclusiv cu avutul privat, şi cel puţin unul (partener cu răspundere limitată) care nu raspunde pentru obligaţiile parteneriatului. Denumirea trebuie să conţină numele a cel puţin unui partener principal şi abrevierea k.d. Fondatorii K.d. poate fi înfiinţată de două sau mai multe persoane autohtone sau străine, prin semnarea actului de înfiinţare. Cel puţin un partener este pe deplin răspunzător (partenerul principal) şi cel puţin un partener nu este de natură să răspundă pentru obligaţiile de parteneriat (partener cu răspundere limitată). Contribuţii Capitalul minim nu este defint, dacă nu prevede altfel actul de înfiinţare, fondatorii contribuie cu părţi egale. Contribuţiile sociale pot fi în numerar, în natură, în drepturi sau servicii. Valoarea contribuţiilor care nu sunt efectuate în bani este evaluată de către toţi fondatorii în comun. Partenerul cu răspundere limitată, care a plătit integral contribuţia în societate, nu are în continuare nicio răspundere pentru datoriile acesteia. Înfiinţarea unei societăţi în comandită simplă - acordul de parteneriat (contract între parteneri), - acordul partenerilor cu privire la evaluarea contribuţiei aduse de către un alt partener, dacă aceasta este într-o altă formă decât numerar, şi - semnăturile autentificate ale persoanelor autorizate să acţioneze în numele şi în contul societăţii. • Societatea în comandită pe acţiuni (Komanditna delniška družba - k.d.d.) Reprezintă societatea care, în afara companiei în sine, are unul sau mai mulţi parteneri care îşi asumă pe deplin responsabilitatea. Ei se numesc parteneri/asociaţi principali şi au dreptul de a conduce compania, putând fi privaţi de acest drept numai din motive bine întemeiate şi printr-o hotărâre judecătorească. O societate în comandită pe acţiuni poate fi stabilită de către cinci persoane, autohtone sau străine, prin semnarea unui act de înfiinţare, obţinându-se statutul de persoană juridică prin înregistrarea în instanţă. Numele societăţii trebuie să conţină abrevierea k.d.d. Raporturile juridice dintre partenerii principali şi acţionari sunt reglementate de aceleaşi dispoziţii ca în cazul societăţilor în comandită simplă, alte aspecte fiind reglementate de către dispoziţii specifice societăţilor pe acţiuni. Partenerii pricipali pot fi persoane fizice (care pot fi membrii consiliului de administraţie sau director în cazul în care există doar un singur partener principal), în timp ce acţionari pot fi şi persoane juridice. Înfiinţarea unei societăţi în comandită simplă pe acţiuni Procedura este similară ca şi în cazul societăţilor în comandită simplă • Societatea pe acţiuni (Delniška družba – d.d.)

15

Societatea pe acţiuni este societatea în care capitalul social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul social, acţionarii fiind obligaţi să răspundă numai în marja capitalului social subscris. Se constituie prin contract de societate şi statut, poate fi încheiat şi sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. Numele trebuie să conţină abrevierea d.d. Există două forme de constituire a societăţii pe actiuni: prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv; sau prin subscripţie publică. Fondatorii Nu există restricţii legale privind numărul minim sau maxim de fondatori. Capital Capitalul minim este de 25.000 euro, contribuţiile sociale putând fi în numerar sau în natură, cel puţin o treime din capitalul de înfiinţare trebuind să fie în numerar. Minimum 25 % din valoarea nominală a acţiunilor în numerar trebuiesc plătite înainte de înregistrare. Contribuţiile în natură trebuie efectuate în totalitate înaintea înregistrării. Acţiuni deţinute Acţiunile sunt titluri de valoare, valoarea nominală minimă a unei acţiuni fiind de 1 euro, orice valoare mai mare trebuind să fie exprimată în multiplii de 1 euro. Acţiunile pot reprezenta şi procent din capitalul societăţii (în locul valorii nominale), acestea putând fi acţiuni la purtător sau nominative. În ceea ce priveşte drepturile asigurate, acţiunile pot fi simple (comune) sau acţiuni preferenţiale. Acţiunile simple asigură proprietarului dreptul de vot, dreptul la o parte din profit (dividende) şi dreptul la o cotă-parte după lichidarea activelor societăţii sau faliment. Acţiunile preferenţiale asigură în plus anumite drepturi suplimentare comparative cu cele ordinare, precum dividende fixe sau plata preferenţială după lichidarea societăţii, etc. Conducere Societăţile pe acţiuni pot opta pentru două forme de conducere: pe un nivel, constând într-un consiliu director; şi a doua, constând într-un consiliu de admistraţie şi un consiliu de supraveghere. Adunarea acţionarilor Adunarea acţionarilor ia cele mai importante decizii, precum distribuirea profitului, numirea consiliului de supraveghere / consiliului de administraţie, etc. Adunarea acţionarilor poate fi convocată de către consiliul de administraţie, consiliul de supraveghere sau de către acţionari (reprezentând cel puţin 5 % din capitalul de vot), adoptându-se decizii cu majoritate simplă, cu excepţia cazurilor prevăzute în actul constitutiv şi legislaţia în vigoare (modificări statutare, modificări de capital, etc.), în cazul în care este necesară o majoritate de 75 la sută. Dizolvarea societăţii O societate pe acţiuni se poate dizolva în următoarele cazuri: - expirarea duratei de funcţionare din statut; - pe baza hotărârii acţionarilor, adoptată cu o majoritate de vot de 75 %; - consiliul de administraţie nu a funcţionat o perioadă mai mare de 12 luni; - hotararea instanţei de înmatriculare; - falimentul societăţii; - reducerea capitalului social sub valoarea minimă prevăzută, fuziuni sau alte transformări.

16

Înfiinţare a unei societăţi pe acţiuni Sunt necesare: - o declaraţie emisă de banca la care compania are deschis contul, care să ateste că au fost vărsate contribuţiile în numerar şi precizarea că societatea poate dispune de soldul de numerar fără restricţii, - declaraţia fondatorilor privind obligaţia notificării instanţei în cazul existenţei unor impedimente privind conflictul cu prevederile articolului 246 din Legea Societăţilor (ZGD) în ceea ce priveşte statutul de membru al consiliului de administraţie al societăţii cu răspundere limitată publice (D.d.), - o copie a documentului notarial cu articolele de asociere în baza cărora au fost elaborate actul constitutiv şi de asociere, şi a documentului în baza căreia fondatorii au preluat acţiunile (dacă este cazul), - calculul cheltuielilor de înfiinţare (dacă acestea sunt debitate de către companie) - documentele oficiale privind la numirea consiliului de administraţie şi de supraveghere - raportul de înfiinţare şi raportul de audit privind membrii consiliului de administraţie şi consiliului de supraveghere; raportul trebuie să fie însoţit de către documente oficiale care susţin concluziile materialelor menţionate, şi - semnăturile autentificate (specimenele) ale membrilor consiliului de administraţie Cererea de înregistrare a societăţii pe acţiuni având un fondator unic trebuie însoţită de un document care să ateste faptul că este asigurată o garanţie (în cazul în care cota contribuţiei în numerar nu a fost plătită integral înaintea depunerii cererii de înscriere în registru). • Societatea cu răspundere limitată (Družba z omejeno– d.o.o.) Societatea cu răspundere limitată este societatea ale carei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul social, asociaţii răspunzând numai în limita capitalului social subscris, numele companiei trebuind să cuprindă abrevierea d.o.o. Fondatorii O societate cu răspundere limitată poate fi stabilită de către una sau mai multe persoane autohtone sau străine, fizice sau juridice, în urma semnării actului constitutiv. O societate cu răspundere limitată poate avea maximum de 50 de asociaţi, peste acest număr fiind necesară aprobarea ministrului sloven al economiei. Din februarie 2008, procedurile de înregistrare a unei societăţi cu răspundere limitată au fost simplificate. Capitalul social Capitalul social minim de înfiinţare este de 7.500 euro. Contribuţia minimă a fiecărui asociat este de 50 euro, cota participării fiecărui asociat putând fi diferită. Înainte de înregistrare, trebuie plătită minimum 25 % din contribuţia în numerar a fiecarui acţionar; suma totală a contribuţiilor trebuind să fie de cel puţin 7.500 de euro. Cerinţa ca cel puţin 1/3 din capitalul fondator trebuie să fie achitat în numerar a fost abrogată în anul 2006. Capitalul social poate fi constituit integral din contribuţii non-numerar sau sub formă de achiziţii. Contribuţiile în natură trebuie realizate în totalitate înaintea înregistrării. În cazul în care contribuţiile în natură depăşesc 100.000 de euro, valoarea acestora trebuie evaluată de un evaluator contabil independent.

17

Acţiuni deţinute În baza contribuţiilor, partenerii dobândesc acţiuni (părţi sociale) ce reprezintă o cotă-parte din capitalul social al companiei, nefiind necesar ca pentru aceste acţiuni să se emită titluri de valoare. Acţiunile sunt transferabile, ceilalţi asociaţi având drept de preempţiune. Conducere O societate cu răspundere limitată poate avea unul sau mai mulţi directori (manageri), numiţi de către adunarea asociaţilor (sau consiliul de supraveghere, dacă este cazul), pentru un mandat de cel puţin doi ani. Nu există restricţii cu privire la cetăţenia managerilor. Consiliul de Supraveghere Societatea cu răspundere limitată poate avea un consiliu de supraveghere, în cazul în care actul constitutiv prevede astfel, dar nu este o cerinţă obligatorie. Nu există restricţii în ceea ce priveşte naţionalitatea membrilor consiliului. Adunarea acţionarilor (asociaţilor) În mod normal, dacă actul constitutiv nu prevede altfel, fiecare contribuţie de 50 euro asigură un vot. Reuniunea acţionarilor poate fi convocată de către administratorul societăţii sau de către acţionari - reprezentând cel puţin 10 % din dreptul de vot (capital). Adunarea generală a acţionarilor decide cu privire la distribuirea profitului, numirea directorilor, măsuri pentru supravegherea şi controlul managerilor, majorările sau reducerile de capital şi alte aspecte prevăzute de lege sau actul constitutiv. Adunarea generală a acţionarilor adoptă decizii prin vot cu majoritate simplă, cu excepţia cazurilor prevăzute de actul constitutiv al societăţii şi legislaţie (modificări statutare, modificări de capital, dizolvarea societăţii), unde este necesară o majoritate de 75 de procente. Înfiinţare a unei Societăţi cu Răspundere Limitată SRL 1. În anumite cazuri particulare (asociat unic, plata integrală în numerar a capitalului social, etc.), apelarea la una dintre cele peste 200 de puncte de acces VEM (ghişee unice) din Slovenia asigură un efort si costuri minime (fără plata procedurilor de înfiinţare a societăţii, timpul alocat procedurilor de înfiinţare fiind de 2-5 zile). Lista punctelor de acces VEM (ghişee unice) poate fi găsită pe situl http://evem.gov.si/. În cazul asociatului unic şi plata integrală în numerar pentru capitalul social, există posibilitatea înregistrării directe prin AJPES (Agenţia Slovenă pentru Evidenţele Juridice Publice şi Servicii Conexe) – Registrul de Evidenţă a Afacerilor, prin intermediul portalului de stat denumit e-VEM (http://evem.gov.si), care permite înscrierea în Registrul de Evidenţă a Afacerilor şi transmiterea informaţiilor la administraţia fiscală, permiţând şi aplicarea pentru asigurarea de sănătate obligatorie prin Institutul Sloven de Asigurări Sociale de Sănătate. Timpul alocat procedurilor de înfiinţare este de 2-5 zile. În restul cazurilor, se poate apela la serviciile unui notar public, care contra unei taxe situate între 200-500 euro (în funcţie de capitalul social şi numărul de asociaţi), va asigura într-o perioadă de 2-5 zile, derularea procedurilor de înfiinţare a societăţii. În toate cazurile menţionate este necesară obţinerea codului de înregistrare de la autorităţile fiscale. 2. Plata capitalului fondator la o bancă comercială sau on-line, durata maximă o zi, sau mai puţin, în cazul plăţilor on-line

18

3. Traducerea documentaţiei în limba slovenă de către un traducător agreat (abilitat de către instanţă), cu costuri de 20-50 euro/pagină 4. Elaborarea actelor de înfiinţare (la punctele de acces VEM (ghişee unice) / on-line pe portalul e-VEM / la notar public). 5. Verificarea unicităţii denumirii societăţii în Registrul Comerţului (prin punctele de acces VEM (ghişee unice) / on-line pe portalul e-VEM / la notarul public). 6. Legalizarea actului de înfiinţare (în cazul apelării la serviciile unui notar public) 7. Înregistrarea la Registrul Comertului (prin punctele de acces VEM (ghişee unice) / on-line pe portalul e-VEM / la notarul public). 8. Publicarea datelor companiei pe situl AJPES (Agenţia Slovenă pentru Evidenţele Juridice Publice şi Servicii de Conexe), are loc automat (de către AJPES) 9. Obţinerea codului de activitate AJPES (prin punctele de acces VEM (ghişee unice) sau la notarul public), sau on-line pe portalul e-VEM în cazul asociatului unic. 10. Obţinerea codului fiscal de la autorităţile financiare (prin punctele de acces VEM sau la notarul public), sau on-line pe portalul e-VEM în cazul asociatului unic. 11. Înregistrarea angajaţilor la Oficiul Forţelor de Muncă, la Casa de Pensii şi Casa de Asigurări de Sănătate (prin punctele de acces VEM-ghişee unice sau la notarul public), sau on-line pe portalul e-VEM în cazul asociatului unic. Dizolvarea societăţii O societate cu răspundere limitată se dizolvă în următoarele cazuri: - expirarea duratei de funcţionare din în statut; - pe baza hotărârii acţionarilor, adoptată cu o majoritate de vot de 75 de procente; - hotararea instanţei de înmatriculare; - falimentul societăţii; - reducerea capitalului social sub valoarea minimă prevăzută, fuziuni sau alte transformări. • Parteneriat pasiv (Tiha družba) Este o formă de parteneriat în care partenerul pasiv investeşte într-o companie pe baza unui contract, în vederea obţinerii unei cote-părti din profitul acelei companii. Partneriatul pasiv nu este o persoană juridică şi nu are nume înregistrat, existând doar între parteneri şi neavând nici un efect faţă de terţe părţi. • Compania publică europeană (Societas Europaea - SE) Reprezintă o societate pe acţiuni a cărei înfiinţare, conducere, mutare a sediului social şi lichidare este reglementat prin Regulamentul CE 2157/2001/ES. Societatea europeană poate fi înregistrată în Slovenia sau orice alt stat UE, putând fi ulterior transferată într-o altă ţară membră UE.

• Sucursală/Reprezentanţă

19

Companiile străine şi întreprinzătorii străini pot să-şi desfăşoare activitatea în Slovenia prin intermediul unei sucursale (podružnica) înregistrate în Slovenia. Sucursala nu are personalitate juridică, dar poate efectua toate activităţile societăţii-mamă. Numele şi adresa societăţii-mamă trebuie să fie utilizate în tranzacţii, societatea-mamă fiind responsabilă pentru toate obligaţiile sucursalei. Legislaţia societăţilor comerciale prevede că dispoziţiile privind înregistrarea, numele, sediul social, activităţile economice, etc. se aplică, de asemenea, şi sucursalelor. Numirea unui mandatar este obligatorie, dar acesta nu trebuie să aibă domiciliul permanent în Slovenia. Înfiinţare/Înregistrare Sucursala trebuie înregistrată la instanţa competentă din Slovenia, prin intermediul unui notar public. Cererea de înregistrare în instanţa trebuie să menţioneze activitatea sucursalei, mandatarul trebuind să pună la dispoziţie: - o copie a certificatului de înregistrare a societăţii-mamă; - decizia organului de conducere privind stabilirea sucursalei; - o copie legalizată a documentaţiei de asociere şi un raport de afaceri în forma scurtă, confirmate de către societatea-mamă.

• Comerciant în nume propriu (întreprinzător individual) - samostojni podjetnik, s.p. Este persoana care desfăşoară o activitate de afaceri independentă. Comercianţii străini pot desfăşura afaceri în Slovenia prin intermediul unei sucursale sau prin înregistrarea activităţilor la AJPES (Agenţia Republicii Slovenia pentru Evidenţele Juridice Publice şi Servicii de Conexe) – Registrul de Evidenţă a Afacerilor. Înregistrarea întreprinzătorilor individuali se poate realiza prin intermediul portalului de stat denumit e-VEM (http://evem.gov.si), care permite ca un potenţial întreprinzător individual să se înscrie în Registrul de Evidenţă a Afacerilor (în limba slovenă) şi să transmită informaţiile necesare administraţiei fiscale şi să aplice pentru asigurarea de sănătate obligatorie la Institutul de Asigurări Sociale de Sănătate din Slovenia. Toate aceste servicii pot fi accesate prin utilizarea certificatelor digitale furnizate de către autoritatea slovenă de certificare sau la una dintre cele peste 200 de puncte de acces VEM (ghişee unice) din Slovenia. • Forța de muncă Potrivit datelor publicate recent de Eurostat, în 2018 costul mediu orar al forței de muncă în R. Slovenia a fost de 18,1 euro, situându-se sub mediile UE (27,4 euro) și a Zonei Euro (30,6 euro). 4. IMPOZITAREA TAXE ŞI IMPOZITE Impozitul pe profitul companiei Impozitul pe profit se percepe profitului impozabil realizat, cu o rată anuală de impozitare de 20% (începând cu anul 2010), cu o rată redusă (dar nu sub 10%) aplicată societăţilor cu sediu în zone economice speciale (defavorizate) sau cu o cotă specială de 0% pentru fondurile de investiţii, fondurile de pensii şi societăţile de asigurare, în cazul îndeplinirii unor condiţii bine stabilte. Rata specială de 0% se aplică, de asemenea, societăţilor cu capital de risc înfiinţate în baza Legii Societăţilor cu Capital de Risc.

20

Activitatea de cercetare-dezvoltare C & D beneficiază de o deducere de 20% din baza de impozitare a sumei investite în cercetare şi achiziţionarea de servicii C & D, dar fără a depăşi valoarea bazei de impozitare. Se poate acorda, de asemenea, un stimulent fiscal reprezentând o deducere de 30% din baza de impozitare a sumei investite în echipamente şi active necorporale, fără a depăşi suma de 30.000 euro şi numai în limitaa valorii bazei impozabile. În anumite condiţii, se acordă stimulente fiscale pentru companiile care oferă un loc de muncă stagiarilor sau persoanelor cu handicap. Dividende Compania trebuie să achite un impozit de 15% aferent dividendelor distribuite rezidenţilor şi non-rezidenţilor din Slovenia. În cazul în care acordurile internaţionale cu privire la evitarea dublei impuneri prevăd o rată de impozitare diferită (alta decât 15%), se va aplica cota specificată în acord. Nu se reţine impozit pentru dividendele distribuite persoanelor care beneficiază de sistemul comun de impozitare aplicabil companiilor- mamă şi sucursalelor, care îndeplinesc anumite condiţii (cel puţin 10% din capital, acţiuni deţinute de minimum 24 de luni,etc). Nu se taxează dividendele plătite unui nerezident, care este rezident al UE sau SEE, (cu excepţia Principatului Liechtenstein) în cazul în care destinatarul dividendului nu este în măsură să compenseze impozitul reţinut în ţara lui de reşedinţă. Slovenia are implementată directiva privind sistemul comun de impozitare aplicat societăţilor-mamă şi sucursalelor acestora (în diferite state membre). Taxa de tonaj Companiile de navigaţie care îndeplinesc anumite condiţii (îşi desfăsoară activitatea în domeniul transportului maritim internaţional, vasele sunt operate strategic şi comercial din Slovenia, au o capacitate de peste 100 de tone, etc.), pot opta, ca alternativă la impozitul pe profit, pentru taxa de tonaj (incepand cu 1 ianuarie 2008, pentru o perioadă de 10 ani). Baza de impozitare pentru vasul în cauza se calculează prin multiplicarea taxei zilnice cu numărul de zile operate în perioada de impunere. Impozitul pe venitul personal Impozitul pe venitul personal se aplică veniturilor persoanei. În Slovenia, există şase categorii de venituri de acest tip: venituri realizate din ocuparea forţei de muncă, venituri din afaceri, venituri din agricultură şi silvicultură, venituri din închirieri şi redevenţe, venituri de capital (dobânzi, dividende şi câştiguri de capital) şi alte venituri. Dividendele şi dobânzile sunt impozitate la o rată fixă, cota de impozitare fiind de 20%. Rata de impozitare pentru câştigurile de capital depind de perioada de deţinere a acestora: 20% pentru perioada deţinută sub 5 ani, 15% pentru o perioadă situată între 5 şi 10 ani, 10% pentru o perioadă de deţinere situată între 10 şi 15 ani, 5% pentru o perioadă de deţinere între 15 şi 20 ani şi de 0% pentru o perioadă ce depăşeşte 20 de ani. Aceste impozite reprezintă un impozit final atât pentru rezidenţi, cât şi pentru nerezidenţi. Impozitul pe venitul realizat din alte categorii de venituri (venituri din munca desfăşurată, venituri din afaceri, venituri realizate din agricultură şi silvicultură, venituri din chirii, redevenţe şi alte venituri; denumite venituri active, se plătesc în cursul anului fiscal sub forma plăţilor în avans. Obligaţia fiscală aferentă veniturilor active se calculează astfel: bazele impozabile din diferite surse de venit obţinute în cursul anului calendaristic se calculează separat, urmand a fi cumulate. Baza anuală impozabilă se calculează după plata (deducerea) contribuţiilor sociale obligatorii, precum

21

şi a deducerii scutirilor eligibile, dacă este cazul. Există trei cote fiscale în impunerea anuală a veniturilor active, ratele progresive de impozitare fiind de 16%, 27% şi 41%. Impozitul plătit în avans în cursul perioadei fiscale este deductibil din impozitul final, diferenţa urmând a fi colectată de către autorităţile fiscale. Dacă valoarea plăţilor în avans depăşeşte impozitul datorat, diferenţa se va restitui. Impozitul pe câştigurile realizate din instrumente derivate Impozitul pe câştigurile din instrumente derivate a fost introdus din iulie 2008. Taxa, plătită de către persoanele fizice rezidente este percepută pentru diferenţa dintre valoarea instrumentui derivat înstrăinat şi valoarea de achiziţie a acestuia, fiind perceput în rate descrescătoare, în funcţie de perioada de deţinere a acestuia (de la cota maximă de 20%, până la cota de 0% în cazul în care perioada de deţinere depăşeşte 20 de ani). Câştigurile realizate din contracte pe termen scurt sunt impozitate cu 40%. Taxa pentru contracte de muncă temporare Aceasta taxă se aplică veniturilor brute realizate de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi de muncă temporare (contractuale), aplicându-se o rată de 25%. Pentru anumite tipuri de munci contractuale se pot acorda scutiri de impozitare. Contribuţiile la asigurările sociale În afara impozitului pe venitul personal, persoanele fizice trebuie să achite contribuţii obligatorii la asigurările sociale. Atât angajatorii, cât şi angajaţii trebuie să achite aceste contribuţii, acestea fiind reţinute şi plătite de către angajator. Persoanele care desfăşoară activităţi independente trebuie să contribuie la asigurările sociale pe cont propriu. Există patru tipuri de contribuţii, plătite către două sisteme de asigurări sociale şi două către bugetul de stat, după cum urmează: - Pensii şi asigurări de invaliditate, plătite la fondul de pensii; - Îngrijiri medicale şi concedii de boală, plătite la fondul de sănătate; - Asigurări de şomaj, plătite la bugetul de stat; şi - Concedii de maternitate, plătite la bugetul de stat. Impozitul pe proprietate Există două tipuri de taxe pentru posesia de bunuri immobile, aferente terenurilor construibile şi imobilelor (construcţiilor). Taxa pe Valoarea Adăugată -TVA Consumatorii suportă plata acestui impozit indirect, companiile sau persoanele autorizate trebuind să achite TVA-ul administraţiilor fiscale. Toate societăţile comerciale sunt plătitoare de TVA, cu excepţia celor care desfăşoară anumite activităţi specificate în acest sens, întreprinderile micro şi agricultorii (cu o cifră de afaceri şi venituri sub pragul minim stabilit); în cazul produselor destinate exportului şi a transportului intracomunitar și internațional (exclusiv transportul rutier).

22

Există două cote pentru TVA: - O cotă standard de 22%; şi - O rată redusă de 9,5% (în general pentru: Produse alimentare; aprovizionarea cu apă; produse farmaceutice; echipament medical pentru persoanele cu handicap; transportul intern de călători; cărți (cu excepția cărților electronice); ziare și periodice; evenimente culturale și parcuri tematice; scriitori și compozitori; locuințe sociale; renovarea și repararea locuințelor private; curățarea locuințelor private; produse agricole; restaurante (pregătirea meselor numai); cazare in hotel; admiterea la evenimente sportive; utilizarea facilităților sportive; servicii de intermediere și incinerare; colectarea deșeurilor menajere; tratarea deșeurilor și a apelor reziduale; reparații minore de biciclete, îmbrăcăminte și lenjerie de uz casnic, pantofi și articole din piele; Servicii de îngrijire la domiciliu coafură; bauturi nealcoolice; transportul rutier de călători în comunitate și internațional; unii iau mâncare; flori tăiate și plante pentru uz decorativ și pentru producția de alimente; anumite livrări de clădiri noi; anumite lucrări de construcție pentru clădiri noi. Accize Accizele sunt percepute pentru alcool şi băuturi alcoolice, petrol, gaze, energie şi produse din tutun. Obligaţia plăţii acestor accize o au producătorii, importatorii de produse, precum şi persoanele cărora această răspundere poate fi transferată. Produsele destinate exportului sunt scutite de la plata accizelor. Taxele vamale Taxele vamale sunt percepute pe bunuri în momentul importului pe teritoriul vamal al Comunităţii din ţări terţe care nu aparţin acestui teritoriu. Ratele aplicate sunt stabilite în Tariful Vamal Comun şi sunt aplicate în conformitate cu legislaţia vamală comună. 5. RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO-SLOVENE CADRUL JURIDIC Raporturile comerciale ale României cu Republica Slovenia se derulează în principal în baza Tratatului de Aderare, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de regulile pieţei interne comunitare şi cele ale politicii comerciale comune a Uniunii Europene. Alte acorduri importante: 1. Acord de promovare şi protejare reciprocă a investiţiilor dintre România şi Republica Slovenia (semnat la Bucureşti la 24 ianuarie 1996, aprobat prin Legea 64/03.07.1996, publicată în MO 122/10.07.1996 şi intrat în vigoare la data de 24.11.1996); 2. Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind cooperarea ştiinţifică şi tehnologică, semnat la Bled, la 12 mai 2000; 3. Convenţia dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucuresti, la 8 iulie 2002; 4. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind asistenţa în domeniul vamal, semnat la Bucureşti, la 25 mai 2004;

23

5. Memorandumul de cooperare economică între Ministerul Economiei şi Comerţului din România şi Ministerul Economiei din Republica Slovenia, semnat la Ljubljana, la 21 octombrie 2005. SCHIMBURILE COMERCIALE Evoluţia schimburilor bilaterale - milioane euro -

2011 2012 2013 2014 2015 2016

2017

2018

2019 (3 luni)

Total 574,71 498,04 523,22 652,64 744,79 773,06 933,89 1031,05 296,64

Export 203,63 171,73 189,84 255,62 320,25 311,27 427,12 382,61 119,93

Import 371,09 326,31 333,38 397,02 424,54 461,79 506,77 648,44 296,64

Sold -167,46 -154,58 -143,54 -141,40 -104,28 -150,52 -79,65 -265,84 -56,78

Potrivit datelor statistice din țara noastră, în 2018, valoarea schimburilor comerciale româno-slovene a fost de 1031,05 milioane euro, din care export 382,61 milioane euro şi import 648,44 milioane euro, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de -265,84 milioane euro. Volumul schimburilor bilaterale a avut o evoluţie record - creștere cu 10,54 faţă de anul 2017 - bazată în special pe creşterea importurilor (cu 28,26%) și scăderea exporturilor (cu 10,43%). Ponderea Sloveniei în total schimburi comerciale a fost de 0,68%, Slovenia fiind pe locul 31 în rândul țărilor de destinație a exporturilor României (pondere 0,68%), locul 24 în rândul țărilor de origine a importurilor (pondere 0,67 %) și locul 19 în rândul țărilor cu care se înregistrează deficit al balanței comerciale (creștere cu 187,44 mil. euro față de anul 2017, de la -79,65 mil. euro la -265,84 mil. euro). Este de remarcat faptul că ritmul de creștere al schimburilor comerciale bilaterale (+10,54 %) este superior atât mediei evoluției schimburilor comerciale ale României în țările europene (9,49%), cât și celei înregistrate cu statele membre UE (8,68%), ceea ce demonstrează potențialul favorabil majorării schimburilor comerciale bilaterale precum și diversificării exporturilor românești pe piața slovenă. În primele 3 luni din 2019, volumul schimburilor comerciale româno-slovene a atins valoarea de 296,64 milioane euro, din care 119,93 milioane euro export, în creștere cu 79,98% față de aceeași perioadă a anului trecut şi import 176,71 milioane euro, creștere cu 12,32% față de aceeași perioadă din 2018, soldul balanţei comerciale fiind negativ, de -56,78 milioane euro, în scădere față de -90,68 milioane euro la 31 martie 2018. Ponderea în total comerț este de 0,77%, Slovenia fiind pe locul 29 în rândul partenerilor comerciali ai României. Conform datelor Camerei de Comerț și Industrie a Sloveniei, puse la dispoziția BPCE Ljubljana, România se situează pe locul 17 în topul partenerilor comerciali ai Sloveniei, țara noastră fiind a 13-a piață de desfacere a produselor slovene și pe locul 19 ca țară de origine a mărfurilor străine intrate în Slovenia. Structura principalelor grupe de produse româneşti exportate în Republica Slovenă, la 31 martie 2019, a fost următoarea: - motoare cu aprindere prin scânteie;

24

- piese si accesorii pentru vehicule; - motoare pentru mașini; - aluminiu sub formă brută; - sârmă izolată, cabluri; - alte articole pentru mobilier; - lemn de foc; - echipamente electrice de iluminat sau de semnalizare; - pneuri noi, din cauciuc; - aparate de recepție pentru radiotelefon. Principalele grupe de produse importate din Republica Slovenă, la 31 martie 2019, a fost următoarea: - medicamente, pentru vânzarea cu amănuntul; - uleiuri din petrol; - pompe și compresoare; - alte articole din piele; - motoare ekectrice și generatoare; - banane, smochine; - aparate electrice pentru linii telefonice; - pneuri noi, din cauciuc; - sârmă izolată, cabluri. Având în vedere evoluţia importurilor slovene, ca volum şi structură, evoluţia schimburilor bilaterale şi alte aspecte reprezentative, enumerăm câteva produse/categorii de produse cu potenţial de export pe piaţa slovenă: - Autoturisme Dacia şi piese de schimb pt. acestea - Seturi de cabluri electrice pentru autovehicule / conductori electrici - Piese şi accesorii auto, pentru autoturisme şi vehicule de mare tonaj - Anvelope din cauciuc pentru autoturisme şi autovehicule de mare tonaj - Biciclete şi articole sportive - Articole pentru decoraţiuni interioare - Instrumente şi aparate de măsură şi control - Aluminiu brut - Produse petroliere şi alte hidrocarburi - Miez de nucă, fructe şi legume congelate/uscate - Ţigări/produse din tutun SOCIETĂŢI MIXTE Conform celei mai recente situaţii disponibile a Registrului Comerţului, la 31 ianuarie 2019, în România erau înregistrate 237 societăţi comerciale cu capital sloven, cu un volum al capitalului social subscris de 25,481 milioane euro, aproximativ 0,06% din totalul investiţiilor străine directe, poziţionând Slovenia pe locul 48 în clasamentul ţărilor de provenienţă a investitorilor străini. Firmele slovene continuă să investească în România. Una dintre cele mai recente și importante investiții aparţine BSH HIŠNI APARATI D.O.O. NAZARJE, subsidiară a companiei multinaționale BSH Hausgerate GmbH, cu o investiție de 110 milioane de euro într-o nouă fabrică de mașini de spălat rufe în țara noastră. În acelaşi timp, în Republica Slovenia îşi desfăşoară activitatea un număr de 43 companii cu participare românească la capitalul social (39 companii cu capital integral românesc şi 4 cu capital mixt)

25

DIALOGUL INSTITUŢIONAL La data de 22 septembrie 2009, la Ljubljana, s-au desfăşurat lucrările celei de-a VIII-a sesiuni a Comisiei Mixte româno - slovene de cooperare economică bilaterală, prezidată la nivel de directori generali pentru afaceri europene din MECMA, respectiv Ministerul Economiei din Slovenia. În perioada de 20-21 iunie 2013 au avut loc la Ljubljana lucrările celei de-a X-a sesiuni a comisiei mixte româno-slovene de cooperare economică bilaterală, la nivel de directori generali pentru comerţ exterior şi relaţii economice internaţionale. Preşedinte al Părţii române a fost domnul Radu Zaharia, director general al Departamentului de Comert Exterior și Relații Internaționale. Cu această ocazie a fost organizată o misiune economică ce a însoțit delegația oficială și a avut loc întâlniri cu mediul de afaceri sloven. Urmare a întâlnirii avute la sfărșitul lunii mai 2018. la sediul MAE sloven, între consilierul economic al BPCE Ljubljana și ambasdorul Iztok Grmek, directorul general al Direcției pentru Diplomație Economică și Publică din cadrul Departamentului pentru Cooperare Economică Bilaterală din cadrul Ministerului de Externe al Sloveniei, părţile au convenit, de principiu, ca, în funcție de situația politică din țară (duminică, 3 iunie a.c. au avut loc alegeri parlamentare în Slovenia), data desfăşurării următoarei întâniri la nivel de directori generali responsabili pentru comerț exterior, să aibă loc la Bucureşti, în cursul anului 2019. Pe parcursul anului 2018 a fost înfiinţată Asociaţia oamenilor de afaceri România-Slovenia (septembrie 2018 - în Slovenia). În general, primavara și toamna sunt cele mai propice perioade pentru contactele de afaceri. Sfârșitul lunii iulie și luna august, precum și perioada Crăciunului și Anului Nou, sunt perioadele de vacanță. Sărbătorile naționale din Slovenia 1 și 2 ianuarie - Anul Nou 8 februarie - Ziua Preșeren, Sărbătoarea culturală a Sloveniei 27 aprilie - Ziua de revoltă împotriva ocupației 1 și 2 mai 25 iunie - Ziua Națională. Comemorează actul de independență din 1991 25 octombrie - Ziua suveranității 1 noiembrie - Ziua tuturor sfinților Sărbătorile naționale în Republica Slovenia sunt zile libere de lucru Alte zile libere în Slovenia 15 august - Ziua Adormirii Maicii Domnului 31 octombrie - Ziua Reformării 25, 26 decembrie - Crăciunul Prefix telefonic internațional Slovenia: 00386 Calendarul manifestărilor expoziționale organizate în Slovenia: https://www.gzs.si/Portals/SN-cemp/CEMP/Dokumenti/Seznam%20sejmov%20v%20Sloveniji.pdf 6. CONDIŢII DE CĂLĂTORIE

Condiţii de intrare şi regim de şedere Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, cetăţenii români pot călători şi în Republica Slovenia doar în baza cărţii de identitate.

26

In cazul cazării pe teritoriul Sloveniei, dacă cetăţeanul român nu se cazează la hotel, trebuie să informeze secţia de poliţie din zonă, în termen de 3 zile de la trecerea frontierei de stat, respectiv de la schimbarea cazării. Intrarea şi ieşirea în/din Slovenia se face numai pe la punctele de trecere a frontierei, la intrarea în Slovenia, cetăţenii români trebuie să prezinte un document valabil de călătorie (carte de identitate, paşaport). Pentru verificarea condiţiilor particulare de intrare prevăzute de legislaţia naţională slovenă recomandăm consultarea informaţiilor oficiale furnizate de autorităţile slovene: • Ministerul Afacerilor Externe al Sloveniei ( www.mzz.gov.si) Siguranţă şi criminalitate Slovenia este o ţară sigură din punctul de vedere al criminalităţii. Infracţiuni minore de tipul furtului din buzunare, înşelăciunilor sau furtului din maşini pot apărea în zone aglomerate (gări, staţii, parcări, centre comerciale, benzinării sau zone de servicii pe autostrăzi). Este recomandabil ca documentele şi valorile personale, biletele de călătorie şi banii sau cărţile de credit să fie păstrate în locuri sigure şi să nu fie expuse în mod vizibil asupra persoanei sau în maşini. În cazul călătoriilor cu autobuze sau trenuri este indicat să se păstreze atenţia asupra bagajelor pe întreaga durată a călătoriei. Pentru ieşirile în oraşe, în special în zonele aglomerate, este recomandabil ca documentele personale să fie lăsate la hotel şi să se păstreze numai o copie a actelor de identitate (paşaport, permis de şedere). În cazul unor incidente care afectează siguranţa persoanei sau a bunurilor, se recomandă contactarea celui mai apropiat birou al poliţiei. În cazul pierderii paşaportului românesc, se recomandă sesizarea, în primul rând a biroului local de poliţie, cât şi a oficiului consular român cel mai apropiat. Pentru servicii consulare va puteţi adresa la: Secția consulară a Ambasadei României în Slovenia Smrekarjeva ulica 33a, 1107, Ljubljana E-mail (informații consulare pentru cetățeni români): contact@informatiiconsulare.ro Telefon: 00386 (1) 5058294 Exclusiv pentru cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă. La acest număr de telefon NU se furnizează informații consulare. Site web call-center: https://informatiiconsulare.ro/mae/ Site web ambasada: https://ljubljana.mae.ro Secția consulară efectuează servicii consulare și acordă asistență și protecție consulară pentru cetățenii români aflați pe teritoriul Republicii Slovenia, în condițiile legii. Program de lucru cu publicul: Luni, miercuri, joi: 09:00 - 13:00; 15:00 - 17:00 Marţi, vineri: doar cu programare la adresa de E-mail: ljubljana.consul@mae.ro Telefon de urgenţă: 00386 4080068 >>>>>> Folosiți numărul doar pentru situaţii deosebite: ACCIDENTE CU VICTIME, DECESE, CALAMITĂȚI. ATENŢIE! LA ACEST NUMĂR NU SE FURNIZEAZĂ INFORMAŢII CONSULARE REFERITOARE LA PROCEDURI UZUALE: amenzi, documente reținute etc. Condiţii privind traficul auto În Slovenia, circulaţia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Pe tot parcursul anului este obligatoriu ca farurile să fie aprinse în permanenţă (faza de întâlnire).

27

Starea generală a drumurilor şi infrastructurii este foarte bună. În oraş, parcarea este permisă numai în locuri rezervate, contra cost, iar tichetele trebuie afişate la vedere, în interiorul maşinii. În Slovenia, centura de siguranţă este obligatorie. Funcţionează sistemul priorităţii de dreapta, cu excepţia sensurilor giratorii. Limitele de viteză admise: în localităţi - 50 km/oră; în afara localităţilor - 90 km/oră; autostrăzi - 130 km/oră. Depăşirea limitelor de viteză poate atrage aplicarea unor amenzi intre 300 si 1000 de euro şi suspendarea permisului de conducere în cazul în care şoferii au depăşit cu 30 km/h limita de viteză. Este interzisă oprirea autoturismului pe autostradă, pe banda de urgenţă. În cazul în care primiţi o amendă la regimul circulaţiei rutiere şi nu dispuneţi de banii necesari poliţia are dreptul să vă reţină actele până la plata amenzii. În cazul în care, în urma unui control al poliţiei rutiere slovene, există suspiciuni privind provenienţa legală a maşinii, aceştia au dreptul să reţină autovehiculul până la identificarea acestuia, perioada care poate dura până la 6 luni, fără drept de despăgubire. Pentru autovehiculele sub 3,5 t, începând cu 1 iulie 2008 s-a instituit obligativitatea achiziţionării vignetei, aceasta trebuind aplicată pe parbriz. În cazul în care autoturismele nu au aplicată vigneta pe parbriz, la controlul autorităţilor slovene, se aplică o amendă de aprox. 300 euro. Dacă amenda este platită pe loc sau in termen de 8 zile, aceasta este redusă la jumatate, respectiv 150 euro plus taxa de vigneta. Cetăţenilor care nu plătesc amenda li se reţin actele maşinii, în conformitate cu legislaţia în vigoare în Republica Slovenia. Permisul de conducere Permisul de conducere românesc este valabil în Slovenia. Cetăţenii români care îşi stabilesc domiciliul în Slovenia pot să solicite preschimbarea permisului românesc şi obţinerea unui permis sloven. Informaţii pentru cazurile de accident de circulaţie În caz de accident uşor, notaţi elementele de identificare ale celuilalt autovehicul implicat în accident şi ale societăţii de asigurare a acestuia. Dacă în urma accidentului sunt răniţi, apelaţi poliţia locală, după ce aţi acordat primul ajutor. Adresaţi-vă pentru sprijin partenerului societăţii de asigurări din Slovenia. Păstraţi documentele de plată până la înapoierea în ţară pentru a le prezenta societăţii de asigurare. În cazul producerii de accidente de circulaţie care cauzează decesul unui cetăţean român, autorităţile locale procedează la întocmirea formalităţilor necesare, inclusiv eliberarea certificatului de deces şi informează Ambasada României. Pentru repatrierea corpului neînsufleţit, familia persoanei decedate trebuie să se apeleze la o firmă specializată din Slovenia sau din România, firma în cauză se va ocupa de obţinerea tuturor avizelor necesare transportului. Reglementări vamale Regulamentul vamal sloven conţine reglementări similare cu ale celorlalte ţări membre ale Uniunii Europene. Este permisă introducerea, fără plata taxelor vamale, a bunurilor de folosinţă personală, constatate de funcţionarul vamal că nu sunt destinate unor scopuri comerciale. Este interzisă scoaterea din Slovenia a obiectelor de artă şi cultură. Este ilegal să se introducă pe teritoriul Sloveniei substanţe toxice şi psihotrope sau otrăvuri. Utilizarea cărţilor de credit În Slovenia există un sistem bine dezvoltat şi o reţea puternică de ATM-uri. Se acceptă plata cu cărţi de credit/debit la cvasi-totalitatea magazinelor, restaurantelor, staţiilor de benzină. Regimul animalelor de companie La intrarea pe teritoriul Sloveniei cu animale de companie trebuie prezentat "paşaportul" animalului (document de însoţire) cu remarci privind regimul obligatoriu de vaccinare.

28

7. ADRESE ŞI INFORMAŢII UTILE Ambasada României la Ljubljana: Smrekarjeva 33a, 1107, Ljubljana Telefon: (00386)(1) 505-8294; (00386)(1) 505-7335; Fax: (00386)(1) 505-5432. E-mail: embassy.of.romania@siol.net Internet: http://www.ljubljana.mae.ro Ambasador: E.S. domnul Anton Niculescu Consilier economic: dl. Marius Cristian Cristea Tel: (00386) (1) 5055855, fax: (00386) (1) 5055432 E-mail: marius.cristea@dce.gov.ro Ministry of Foreign Affairs N: Ministrstvo za zunanje zadeve A: Prešernova cesta 25. SI - 1000 Ljubljana P:+3861 478 2000 F:+3861 400 2341 E: info.mzz@gov.si W: http://www.mzz.gov.si Ministry of the Economy N: Ministrstvo za gospodarstvo A: Kotnikova 5. SI - 1000 Ljubljana P:+3861 400 3311 F:+3861 400 1031 E: gp.mg@gov.si W: http://www.mg.gov.si Ministry of Finance N: Ministrstvo za finance A: Županèièeva 3, SI - 1502 Ljubljana P: +386 1 369 663 F: +386 1 369 6659 E: gp.mf@gov.si W: http://www.gov.si/mf Agency for Public Legal Records and Related Services (AJPES N: Agencija za javnopravne evidence in storitve A: Tržaška cesta 16, Si - 1000 Ljubljana P: +386 1 477 42 27 F: + 425 70 33 E: info@ajpes.si W: http://www.ajpes.si/ Employment Service of Slovenia N: Zavod za zaposlovanje A: Parmova ulica 32, SI - 1000 Ljubljana P: +386 1 472 97 00

29

F: +386 1 436 32 05 E: info@ess.gov.si W: http://www.ess.gov.si/ Bank of Slovenia N: Banka Slovenije A: Slovenska 35, SI - 1505 Ljubljana P: +386 1 471 90 00 F: +386 1 251 55 16 E: gordana.pipan@bsi.si W: http://www.bsi.si/ Ljubljana Stock Exchange (LJSE) N: Ljubljanska borza A: Slovenska 56, SI - 1000 Ljubljana P: +386 1 471 0211 F:+386 1471 0213 E: mailto:info@ljse.si W: http://www.ljse.si/ Asociaţia de cooperare sloveno-română Društvo slovensko – romunskega sodelovanja Sediu: Ljubljana, Sestova ulica 2 Preşedintele asociatiei: Ludvik Nazarij Glavina Telefon: 00386 5 639-26-51 e-mail: predsednik@drustvo-slorom.si Securities Market Agency N: Agencija za trg vrednostnih papirjev A: Poljanski nasip 6, SI - 1000 Ljubljana P: +386 1 280 04 00 F: +386 1 280 04 30 webmaster@atvp.si W: http://www.atvp.si/ Competition Protection Office N: Urad za varstvo konkurence A: Kotnikova 28, SI - 1000 Ljubljana P: +386 1 478 35 97 F: +386 1 478 36 08 E: uvk.mg@gov.si W: http://www.uvk.gov.si/ Customs Administration N: Carinska uprava A: Šmartinska 55, SI - 1523 Ljubljana P:+386 1 478 3800 F:+386 1 478 3900 E:carina@gov.si W: http://www.carina.gov.si/ SID Slovene Export and Development Bank (SID Bank) N: SlD Banka

30

A: Ulica Josipine Turnograjske 6, SI - 1000 Ljubljana P: + 386 1 200 75 00 F: + 386 1 200 75 75 E: info@sid.si W: http://www.sid.si/ Statistical Office N: Statistièni urad A: Vožarski pot 12, SI-1000 Ljubljana P: +386 1 241 51 04 F: +386 1 241 53 44 E: info.stat@gov.si W: http://www.stat.si/ Factori importanţi • Fus orar: UTC +1/ +2 • Limba oficială: Slovena • Monedă: euro (de la 1 ianuarie 2007) • Prefix telefonic: +386 • GPD: 18.196 euro/loc. Introducere

Date generale

Denumire oficială: Republica Slovenia Suprafaţa: 20.149 kmp Populaţia: 2.081.825 locuitori (mai 2019); Poziţia geografică: Slovenia este situată în Europa Centrală (46 07- latitudine nordică şi 14 49 - longitudine estică; distanţa nord-sud: 163 km; distanţa est-vest: 248 km). Resurse naturale: Cărbune brun şi lignit, ţiţei, gaze naturale, zinc, mercur, argint Indicatori macroeconomici (anul 2018): - PIB/locuitor: 22,182 euro - Inflaţie: 1,7 % - Şomaj: 4,4% - Salariul mediu brut: 1.752.34 euro Comerţ exterior Pe ţări, principalii parteneri comerciali ai Sloveniei sunt: Germania, Italia, Croaţia, Austria şi Franţa. Oportunităţi Aderarea Sloveniei la UE, în luna mai 2004, creşterea economică şi puterea de cumparare relativ ridicate reprezintă puncte de atractivitate pentru exportatorii români. Dintre principalele categorii de produse importate de către Slovenia amintim: produse ale industriei chimice, vehicole şi echipamente de transport, maşini, aparate şi echipamente electrice, produse minerale, combustibili şi uleiuri, produse farmaceutice, etc. În ultima perioadă se constată creşterea exporturilor româneşti de produse cu valoare adăugată ridicată. Domenii de activitate cu potenţial de export şi cooperare pentru companiile românesti reprezintă: industria energetică, tehnologia informaţiei, industria chimică, industria auto, construcţiile şi turismul.

Redactat: B.P.C.E. Ljubljana – Marius Cristian Cristea