NBC magazine 8

92
     Ş                     A             A       D      E     A     P     L     I   C  A  ł  I  E P E N  T   R  U   A    P     Ă      R      A   R   E   N   B    C Câmpulung -Octombrie-2004- F        o   n    d     a   t     ã   l     a  1  a   p   r   i  l  i  e 1 9  2 7 sub  d  e  n  u  m   i   r  e  a        A   N    T    I    G    A    Z         1924-2004 CENTRUL DECERCETARE ŞTIINłIFICĂ PENTRU APĂRARENBC şiECOLOGIE succesoralprimeiinstituŃiidecercetare ştiinŃifică -laceade-a80-aaniversare

Transcript of NBC magazine 8

Page 1: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 1/92

     Ş       C      O

       A      L      A

      D     E

    A    P    L

    I  C A ł I E P E N  T   R  

U   A    P     Ă      R     

 A  R  E

  N  B

   C

Câmpulung-Octombrie-2004-

F        o   n    d     a   

t     ã   

l     a  1  a   p  

 r   i  l  i  e 19  27 sub  d e n u m

  i  r e a

     “  A  N   T

   I   G   A   Z        ”

1924-2004CENTRUL DECERCETARE ŞTIINłIFICĂ PENTRU APĂRARENBC şiECOLOGIEsuccesoralprimeiinstituŃiidecercetare ştiinŃifică -laceade-a80-aaniversare

Page 2: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 2/92

8O

Page 3: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 3/92

ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBCªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU APÃRARE NBC- CÂMPULUNG -- CÂMPULUNG -

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ

sub egida

STATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTREFondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”

- serie nouã - anul V -

SUMARSUMAR

Aniversãri

Cercetare ºtiinþificã ºi aplicativã

Terorismul CBRN

Tratate*convenþii

Operaþii întrunite multinaþionale

Învãþãmânt*Instruire asistatã de calculator

Logistica apãrãrii NBC

Protecþia mediului

Noutãþi editoriale

Memorialisticã

Revista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, înlunile mai ºi octombrie.

Autorii sunt rugaþi sã trimitã articolele pe adresa redacþiei,pe dischetã ºi câte un exemplar listat de manuscris, cu fontul TIMES

NEW ROMAN-14.Articolele vor fi luate în considerare, dacã vor fi primite la

redacþie pânã la 1 februarie, respectiv 1 iulie, anual.Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;

gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã. Abrevierile ºi bibliografia vor fiscrise corect.

Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelortrimise redacþiei aparþine autorilor.4Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:

0248/533.3410248/512.120 - int.120,142,130

fax: 0248/533.3820721.323.210 (redactor-ºef)

Page 4: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 4/92

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CCUUPPRRIINNSS2

CONSILIUL EDITORIALCONSILIUL EDITORIAL

PREªEDINTEGeneral de brigadã dr.Nicolae POPESCU

MEMBRIColonel dr.ing.Ion SAVU

Colonel ing.Mihai VÃLEANUColonel Gabriel BARBU

Colonel prof.univ.dr.Ion MITULEÞULocotenent-colonel Constantin GHEORGHE

Locotenent-colonel Martin CATALocotenent-colonel Tudorel RADU

Colonel Graþian IONESCULocotenent-colonel Ion BEREVOIANU

Colonel Dan DUMITRESCULocotenent-colonel Viorel STANCA

Colonel (r) prof.Mihai GRIGORESCU*

* *General de brigadã (r) ing.Dumitru PRUNACHE

Colonel (r) Dumitru GHIÞÃColonel (r) Dumitru BRÂNZEI

EVENIMENTEVENIMENT

- Vizita secretarului de stat ºi ºef al Departamentuluipentru Armamente, dr. ing. GheorgheMatache....................................................................... pag.7 

ANIVERSÃRIANIVERSÃRI- BreviarColonel (r)prof. Mihai Grigorescu....................................- Grupaj de interviuri 

Colonel (r)prof. Mihai Grigorescu.....................................

 pag.9

 pag.14

TRATRATTAATETE **CONVENÞIICONVENÞII

- Interzicerea armelor chimiceGeneral de brigadã dr. Nicolae Popescu............................ pag.22

OPERAÞIONALIZAREOPERAÞIONALIZARE **INTEROPERABILITINTEROPERABILITAATETE

- Apãrarea NBC în Forþa de Rãspuns a NATOLocotenent-colonel Constantin Gheorghe..........................

- Operaþionalizare - proces complex ºi dinamicLocotenent-colonel Tudorel Radu...................... ................

 pag.26 

 pag.29

OPERAÞII ÎNTRUNITE MULOPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALETINAÞIONALE

- Angajarea structurilor de apãrare NBC pentrusprijinul acþiunilor desfãºurate în mediulinternaþionalColonel Graþian Ionescu.................................................... pag.30

DEZBADEZBATERI DOCTRINARETERI DOCTRINARE

- Seminar de profil la ªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBC Maior Viorel Stamin......................................................... pag.34

TERORISM CBRNTERORISM CBRN

- Compuºi neurotoxici ºi vezicanþi persistenþipotenþial utilizabili în atacuri teroristeLocotenent-colonel ing. Maricel Cuþuhan, cercetãtor  ºtiinþific grd.I ing. Emilia Preda........................................... pag.39

ARARTTA MILITA MILITARÃARÃ

- Planificarea misiunilor de apãrare NBC prinutilizarea calculatoruluiColonel prof. univ. dr. Ion Mituleþu, maior Carol Peterfi... pag.44

CERCETCERCETARE ªTIINÞIFICÃ PENTRUARE ªTIINÞIFICÃ PENTRUAPÃRARE NBCAPÃRARE NBC

- Al 8-lea Simpozion Internaþional privind Protecþia împotriva Agenþilor Chimici ºi Biologici de RãzboiColonel dr.ing.Ion Savu, fizician Marcel Sonu.................- Hârtie indicatoare autoadezivãLocotenent-colonel (r)ing.Viorel Dinescu, locotenent-colonel ing. Maricel Cutuhan, locotenent-colonel chim.

 Adriana Predicã, chim. Rodica Lungu, docum. Tamara

Savu......................................................................................

- Studiu privind capacitatea de detecþie atubuºoarelor indicatoare pentru agenþi toxiciLocotenent-colonel (r) ing. Viorel Dinescu, ing. LilianaRece, locotenent-colonel chim. Adriana Predicã, ing.

Georgiana Ciofrângeanu, locotenent ing. Marian

 Mihalcea...............................................................................

 pag.48 

 pag.50

 pag.55,, ,,

AA r r uuggiinnii tt   f f r r uunnzzaa  ddiinn  vvii ii .. .. .. .. .. ..””

Page 5: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 5/92

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CCUUPPRRIINNSS3

INVÂÞÃMÂNTINVÂÞÃMÂNT

- Promoþia de absolvenþi, subofiþeri de apãrare NBCCuvântul domnului general de brigadã Ion Rizea.................................

- Aplicaþia tacticã - formã superioarã de instruire ºi evaluare acursanþilor în ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBCLocotenent-colonel Ion Berevoianu.........................................................

 pag.59

 pag.61

INSTRUCÞIAINSTRUCÞIA

- Viziune unitarã în noua concepþie de instruire pentru apãrareNBCLocotenent-colonel Ilie Bãlan.................................................................. pag.64

PROTECÞIA MEDIULUIPROTECÞIA MEDIULUI

- Depoluarea fluxurilor gazoase care conþin compuºi organicihalogenaþi volatili (COHV)Sublocotenent (r)drd. Leonard-Vlad Roºca......................................... pag.68 

LOGISTICA APÃRÃRII NBCLOGISTICA APÃRÃRII NBC

- Mentenanþa echipamentelor ºi materialelor de apãrare NBC Maior ing.Nicolae Niþiºi......................................................................... pag.72

UNIVERS PUBLICISTIC MILITUNIVERS PUBLICISTIC MILITARAR

- Noutãþi editoriale.............................................................. pag.74

MEMORIALISTICÃMEMORIALISTICÃ

- Amintiri ºi reflecþiiColonel (r)ªtefan C.Toma........................................................................

- Unele aspecte ale istoriei armei: Batalionul 202 Apãrare NBC în perioada 1957-1964Colonel (r) Dumitru Brânzei...................................................................

- Din istoria implementãrii dozimetriei de corp solid în practicamilitarãColonel (r) prof.univ.dr.ing.Mihai Stan................................. .................- Asociaþia Cadrelor de Chimie Militarã în Rezervã ºi înRetragere ,,Costin D.Neniþescu”

General de brigadã (r)dr.ing.Dumitru Prunache...................................

 pag.75

 pag.77 

 pag.80

 pag.83

RIDENDO CASTIGAT MORES

- CaricaturãCãpitan Gabriel Covaliu......................................................................... pag.86 

POªTPOªTA REDACÞIEIA REDACÞIEI

- Poºta redacþieiColonel (r)prof.Mihai Grigorescu............................................................ pag.87 

COLEGIUL DE REDACÞIE

Redactor-ºef Colonel (r) prof.Mihai GRIGORESCU

Tehnoredactare, ilustraþieS.c.ing. Renata MATEOIU

FotografieMaistru militar Teofil CERNAT

TraducereProf.Georgiana CONSTANTINESCU

ADRESAStr.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung

I.S.S.N. - 1583-4654

Tiparul a fost executat laCENTRUL TEHNIC EDITORIAL

AL ARMATEIC-da:

B:

- BUCUREªTI -

Page 6: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 6/92

EVENTS- The visit of State Secretary and Chief of Armament Department, Ph. D eng. Gheorghe

Matache.PAG.7

ANNIVERSARIES- The 80th anniversary of the Scientific Research Center for NBC Defense and Ecology.PAG.9

NBC DEFENSE DOCTRINE- Considerable aspects of NBC defense structures' operationalization.

LTC. Constantin GheorghePAG.26

LTC. Tudorel RaduPAG.29

MILITARY ART- Planning the NBC defense missions by means of computer.

COL. UNIV. PROF. Ph. D Ion MituleþuMAJ. Carol Peterfi

PAG.44JOINT MILITARY OPERATION- The actions of NBC defense structures at the international level.

COL. Graþian IonescuPAG.30

EDUCATION AND TRAINING- Tactical application - superior form of training and evaluating the students at the

Application School for NBC Defense.

LTC. Ion BerevoianuPAG.61

- A new training concept for NBC defense.LTC. Ilie Bãlan

PAG.64SCIENTIFIC RESEARCH- The 8th International Symposium relating to Protection Against Chemical and Biological

Warfare Agents.COL. Ph. D Ion Savu

PAG.48

- Indicatory self-adhesive paper. PAG.50- Toxic chemical tube kit.

Personnel from the Scientific Research Center for NBC Defense and EcologyPAG.55

NBC DEFENSE LOGISTICSPAG.72

NBC TERRORISMPAG.39

ENVIRONMENT PROTECTIONDepollution of gaseous fluxes containing halogen organic compound (COH). PAG.68MEMOIRS PAG.75

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CCOONNTTEENNTTSS4

Page 7: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 7/92

AAABBBSSSTTTRRRAAACCCTTTSSSOn May 26th, 2004, the Scientific Research Center for NBC Defense and

Ecology was visited by Marshal Billingslea, Assistant Secretary General NATO

On July 26th, 2004, the Secretary General and Chief of Armament

Department, Ph. D eng. Gheorghe Matache paid a visit to the Application School

for NBC Defense. There were presented the concepts relating to the NBC defense in

the Romanian Army, the NBC defense training, the new branch structures and the

concept of endowing with NBC defense materials and equipment. The practical

activities consisted in training exercises simulated in the NBC SITRAP system, in

technical exercises for NBC recon and RBC decontamination and in exercises forphysical and psychical hardening on CISM track.

On October 31st, 2004, the SCIENTIFIC RESEARCH CENTER FOR NBCDEFENSE AND ECOLOGY celebrates 80 years of continuous existence (on OCT.

31st, 1924, was established the CHEMICAL RESEARCH LABORATORY OF THE

ARMY within "Sf. Gheorghe" barracks in Bucharest).

During June 2nd-6th, 2004, in Göteborg - Sweden were carried on the

activities of the 8th International Symposium relating to Protection Against Chemical

and Biological Warfare Agents, where the researchers from the Scientific Research

Center for NBC Defense and Ecology also took part in. Within the "Filters and

Respirators" section, they presented the scientific communication "Determining the

adsorbtion capacity of nanocarbonic powder by means of the elongational-tosional

 balance " (physicist Marcel Sonu, COL. Ph. D eng. Ion Savu, CPT. eng. ClaudiuLãzãroaie and CPT. Eng. Laurenþiu Pãºtean).

Within the present issue, the Scientific Research Center for NBC Defense

and Ecology comes with the studies relating to: "The toxic chemical tubedetecting capacity (M18A3 Detector TRUETECH-USA and T.I. Dräger-Germany)"; "The indicatory self-adhesive paper"; "Gas and nerve com-pounds likely to be used in terrorist attacks".

The CBRN Defense Multinational Battalion established within NRF3and NRF4 (NATO Response Force), includes a RBC decontamination platoon

operationalized within the 49thDefense Battalion. Lt. col Constantin Gheorghe,

the 49th NBC Defense Battalion commander approaches the two fields specific to

operationalization: structural operationalization and actional operationalization.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CCOONNTTEENNTTSS5

Page 8: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 8/92

COL. UNIV. PROF., Ph. D Ion Mituleþu and MAJ. Carol Peterfi from

the National University of Defense, present the action manner for the NBC

defense structures in efficient conditions, using an application on computer,

achieved by means of the Microsoft Excel program. This application ensuresthe arithmetic time reduction and the appropriate planning of the speciality

missions.

COL. Graþian Ionescu approaches the NBC defense structures'

objectives, principles and missions used in support and stability operations,

carried on at international level.

During June 15th - 17th, 2004, at the Application School for NBC

Defense, took place the seminar titled: "NBC Defense - doctrinaire orien-

tations and the study upon the NBC defense structures operationaliza-tion". The participants were staff with responsibilities in the NBC defense

area from the National Defense Ministry Inspectorate, from the General

Staff, from the Scientific Research Center for NBC Defense

and Ecology, from the Joint Logistics Commander, the commanders of the NBC

defense operational structures and the instructors from the School.

LTC. Ion Berevoianu presents the conclusions and lessons

validated by practice, as the results of a tactical application with troops in the

field, this being considered a complex form of students training and evaluating.The new training conception for NBC defense, asks the NBC specia-

lists to focus the training programs on the three fields mentioned in the Armed

Forces Training Doctrine: individual and team training; commanders' train-

ing, collective training. The commander's responsibilities can be found in the

Military Training Standards and in the Training Programs for Mission (PIM).

As for the collective training, the commander makes the List with the essential

requirements for the mission accomplishment (LCEM).

The Association of the Reserve and Retired Personnel of Military

Chemistry COSTIN D. NENIÞESCU participates in with interesting articles

under the heading "memoirs" concerning: the history of the 202 th Defense

Battalion, the activity within the solid body dozimetry field, the memories

regarding an officer career of military chemistry, the Association concerns

and others.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CCOONNTTEENNTTSS6

Page 9: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 9/92

PPPe data de 26.07.2004, la ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC a avut loc vizita secretarului

de stat ºi ºef al Departamentului pentru Armamente, domnul dr. ing. Gheorghe MATACHE.La aceastã activitate au participat cadre cu atribuþii pe linia apãrãrii NBC din Statul Major General,

Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie, COCMIL ºi din ªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBC.

Au fost prezentate conceptele privind apãrarea NBC în Armata României (rol, loc, importanþã),

instruirea pentru apãrare NBC, structurile de apãrare NBC ºi concepþia de înzestrare cu echipamente deapãrare NBC, precum ºi o informare despre misiunile, obiectivele ºi organizarea ªcolii de Aplicaþie pentruApãrare NBC, urmatã de vizitarea logisticii didactice (laboratorul de fizicã-chimie, sala multimedia, sala cumateriale ºi echipamente de apãrare NBC, sala muzealã a armei ºi poligonul de instrucþie al armei ,,ValeaPoienii”).

Activitãþile practice au constat în exerciþii de instruire prin simulare în sistemul ,,RapSitNBC”, exer-ciþii tehnice de cercetare NBC ºi de decontaminare RBC în poligon. De asemenea, a fost prezentat un exer-ciþiu de cãlire fizicã ºi psihicã la pista CISM.

Informarea privind preocupãrile din domeniul echipamentelor ºi materialelor de apãrare NBC areliefat necesitatea îmbunãtãþirii capabilitãþilor naþionale pentru contracararea sau limitarea efectelor unuieveniment NBC de cãtre forþele puse la dispoziþia NATO, precum ºi de cãtre cele destinate propriei apãrãri.Integrarea în structurile NATO ºi pericolul unor acte de terorism chimic ºi biologic impun înzestrarea cuechipamente performante, compatibile cu standardele Alianþei, care sã asigure avertizarea în timp util ºicontracararea acþiunilor cu ADMCBRN.

Experienþa NATO ºi cea naþionalã în operaþii militare încheiate sau în curs de desfãºurare, reacþiiledupã Summitul de la Praga, abordarea problematicii NBC la grupurile de lucru ale NATO evidenþiazã accen-tul deosebit pe care Alianþa îl pune pe contracararea pericolelor CBRN, atât în ce priveºte posibilitãþile de întrebuinþare a ADMCBRN, cât ºi efectele colaterale cauzate de producerea evenimentelor EADA (SCTI sauDMDA).

Pentru realizarea cerinþelor NATO, referitoare la îmbunãtãþirea capabilitãþilor NBC, România aacceptat, total sau parþial, în Propunerile de Forþe, sã implementeze urmãtoarele obiective, în perioada2005-2010:

-EG 4401 - ,,Apãrare NBC - protecþie colectivã”;

-EG 4410 - ,,Echipamente de protecþie individualã NBC”;-EG 4422 - ,,Puncte NBC pentru detectare, identificare ºi monitorizare”;

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444EEVVEENNIIMMEENNTT 7

VVIIZZIITTAA SSEECCRREETTAARRUULLUUII DDEE SSTTAATTªªII ªªEEFF AALL DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTUULLUUIIPPEENNTTRRUU AARRMMAAMMEENNTTEE,,DDoommnnuull ddrr.. iinngg.. GGhheeoorrgghhee MMAATTAACCHHEEEExxpprreessiiaa î înnaalltteeii aapprreecciieerrii

Page 10: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 10/92

-EG 4423 - ,,Sistem de comunicaþii ºi informaþii NBC”;-EG 4461 - ,,Sprijin de luptã NBC”.Implementarea de cãtre România a Propunerilor de Forþe, realizarea iniþiativelor NATO de la

Praga (PCC) în domeniul Apãrãrii NBC, precum ºi ace-rinþelor NATO pe termen lung (LTR) impun

luarea urmãtoarelor mãsuri:-finalizarea studiului privind AutolaboratorulAnalitic NBC Dislocabil, conform cerinþelorSTANAG - ului corespunzãtor;-intensificarea eforturilor pentru definitivareastudiului pentru realizarea componentei ,,bio” aSistemului de Supraveghere ºi Avertizare NBC(echipamente, comunicaþii, integrare,structurã);-elaborarea studiilor privind: Centrul deExcelenþã pentru Apãrare NBC; realizarea

Poligonului de Antrenament cu Agenþi Reali;creºterea capabilitãþilor de decontaminare; stan-dardele tehnice interoperabile NATO.

În cadrul discuþiilor, comandantul ªcolii deAplicaþie pentru Apãrare NBC Gl.bg.dr.NicolaePOPESCU a reliefat necesitatea corelãrii ºi valori-ficãrii ideilor care vin în sprijinul elaborãrii uneiconcepþii de înzestrare cu echipamente ºi materialede apãrare NBC, viabilã ºi realistã, bazatã pe argu-mente de susþinere în faþa factorilor de decizie.

Concepþia de înzestrare trebuie sã îndeplin-

eascã urmãtoarele cerinþe: necesitatea înzestrãriila nivel NATO; orientarea spre prio-ritãþi (structuriprioritare); modernizarea echipamentelor (undeeste posibil); microproducþia unor materiale;achiziþia unor echipamente performante.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444EEVVEENNIIMMEENNTT 8

La data când revista este aproape finalizatã, am primit la redacþie informaþii privind rezoluþia dom-nului ministru al apãrãrii naþionale pe Raportul secretarului de stat ºi ºef al Departamentului pentruArmamente, domnul dr.ing.Gheorghe Matache, prin care sunt aprobate:

constituirea unei structuri de specialitate la nivelul Statului Major General care sã gestionezedomeniul Apãrare NBC ºi sã coordoneze realizarea ºi implementarea celor cinci Iniþiative de la Praga;

realizarea Autolaboratorului Dislocabil Mobil NBC prin Centrul de Cercetare ªtiinþificã pen-

tru Apãrare NBC ºi Ecologie;constituirea Centrului de Excelenþã pentru Apãrare NBC prin ªcoala de Aplicaþie pentru

Apãrare NBC; înfiinþarea Centrului de Antrenamente cu Agenþi Reali  în Poligonul de Antrenament NBC,

prin ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC;realizarea Sistemului de Supraveghere a Bolilor prin Direcþia Medicalã;realizarea stocului de vaccinuri ºi antidoturi prin Direcþia Medicalã ºi Direcþia Logisticã;elaborarea de cãtre structura de specialitate din Statul Major General, împreunã cu ªcoala de

Aplicaþie pentru Apãrare NBC ºi Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie, aConcepþiei ºi programului major de înzestrare a forþelor cu echipamente NBC;

constituirea, la nivelul Statului Major General, a Centrului de Coordonare, iar la nivelul

comandamentelor operaþionale ºi al brigãzilor din forþele active, a Elementelor de analizã ºi prognozãpentru Sistemul de Supraveghere ºi Avertizare NBC.

Page 11: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 11/92

31 octombrie 1924

- Cea dintâi menþiune despre LABORATORUL DE CERCETÃRI CHIMICE apare în raportulM.St.M. nr.665 din 31 octombrie 1924, în care se aratã cã SERVICIUL GAZELOR (SECÞIA IVGAZE DE LUPTÃ, n.r.) are ca elemente de execuþie: Laboratorul de Cercetãri Chimice, ªcoalaA.C.G. ºi Atelierul Central de Mãºti.

- Dislocare: cazarma SF.GHEORGHE (,,MALMAISON”), Calea Plevnei,nr.1, Bucureºti.

- Primul ºef al Laboratorului - lt.col.farm.dr.Alexandru Ionescu-Matiu, personalitate proeminentã a farmaciei militare româneºti, specializat

 în chimie biologicã la Institutul PASTEUR din Paris, viitor general maior, unul

din fondatorii S.A.C.G. din armata românã.

1 octombrie 1925- În cadrul laboratorului Institutului de Chimie din Cluj s-a înfiinþat SECÞIA GAZE; ulteri-

or asemenea secþiuni ,,GAZE” (,,G”), subvenþionate de Ministerul de Rãzboi, în care lucrau asistenþi 

,,G”, au fost create ºi în laboratoarele de profil ale universitãþilor din Bucureºti, Iaºi ºi Cernãuþi.1927

- Brevet de invenþie: prof.univ.dr.Dan Rãdulescu, directorul ºtiinþific al

Laboratorului de Cercetãri Chimice al Armatei, împreunã cu prof.dr.ªtefanSecãreanu au obþinut brevet de invenþie pentru ,,Prepararea cloropicrinei din

 produse petroliere”; de asemenea, au fost premiaþi de Ministerul de Rãzboi pen-tru lucrarea ,,Asupra preparãrii fosgenului din cloropicrinã”;

- Brevet de invenþie pentru primele modele de M.c.g. româneºti,confecþionate la Atelierul Central de Mãºti din Bucureºti (MANAROM - pen-tru om; MAROMCA - pentru cal);

- 27.10., dr.Costin D.Neniþescu, asistent ,,G” în cadrul Secþiunii GAZEa Laboratorului de Chimie Organicã al Universitãþii Bucureºti, director alLaboratorului de Cercetãri Chimice al Armatei între 1930-1935, viitor academi-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444AANNIIVVEERRSSÃÃRRII9

CCCeeennntttrrruuulll dddeee CCCeeerrrccceeetttaaarrreee ªªªtttiiiiiinnnþþþiiifffiiicccããã pppeeennntttrrruuu AAApppãããrrraaarrreee NNNBBBCCC ºººiii EEEcccooolllooogggiiieeelllaaa ccceeeaaa dddeee---aaa 888000---aaa aaannniiivvveeerrrsssaaarrreeeBREVIAR

Lt.col.farm.dr.Alexandru Ionescu MATIU

dr.Costin D.NENIÞESCU

NOTÃ: În cuprinsul revistei, ofiþerii vor fi amintiþi, de regulã, cu cel mai înalt graddobândit în carierã.

Page 12: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 12/92

cian, publicã ,,Studiul asupra arsinelor aromatice din punctul de vedere al întrebuinþãrii lor ca gaze de

luptã”, lucrare premiatã de Ministerul de Rãzboi.1933- C.D.Neniþescu, împreunã cu chimistul G.Ionescu, publicã ,,Gaze ºi mãºti de rãzboi”, care

a reprezentat unul din primele manuale de chimie militarã apãrut în literatura mondialã de spe-cia-litate.1934- Denumirea instituþiei s-a schimbat în LABORATORUL DE STUDII ªI EXPERIENÞE AL

ARMATEI cu trei secþiuni: gaze; protecþie ºi fiziologie; terapeutica gazelor.1935- C.D.Neniþescu a publicat în revista ANTIGAZ, periodicul armei, lucrarea ,,O nouã metodã 

 pentru prepararea iperitei”, avându-l coautor pe lt.dr.ch.N.Scãrlãtescu (metoda Neniþescu-Scãrlãtescu). A fost catalogatã ca invenþie în planul chimiei mondiale: avea la bazã procedeul ori-ginal de obþinere a intermediarului principal - tiodiglicolul din oxid de etilenã ºi hidrogen sulfurat,care prezenta mari avantaje faþã de procedeele anterioare;

- C.D.Neniþescu obþine din petrolul românesc arbanita (cloro-cetonã aromaticã), produstoxic lacrimogen cu proprietãþi identice cu ale cloracetofenonei. Materia primã o constituia ben-zina de Arbanaº (jud.Buzãu), bogatã în hidrocarburi aromatice.

1936- Locotenent-colonelul dr.Dumitru Bardan, cu doctoratul în ºtiinþe fizico-chimice obþinut

la Sorbona, director al Laboratorului (1935-1946), mai târziu general ºi profesor la Politehnicã, apu-blicat lucrarea foarte apreciatã ,,Gazele de luptã ºi protecþia contra lor” (256 pagini), care sintetizacam tot ce se cunoºtea la vremea respectivã în domeniul armei chimice.

1939-1945- Laboratorul s-a mutat în localul Fabricii de mãºti de la Obor, fiind reorganizat pe trei

secþii: cercetare, fiziopatologie, atelier de reparat mãºti.- Preocupãri: experimentarea detectoarelor  româneºti pentru gazele de luptã; realizarea

Grenadei Ni -Md.41 în cinci variante (fumigenã, incendiarã, antiincendiarã, toxicã ºi de protecþiecontra gazelor); experimentarea diferitelor prafuri detectoare; cercetãri ºi analize în domeniul sub-stanþelor, amestecurilor ºi mijloacelor fumigene ºi incendiare (contribuþii la fabricarea aruncã-toarelor de flãcãri portabile, tip ARGEª); îmbunãtãþiri ale M.c.g. md.1932, existentã în dotareaarmatei; experimentarea unor noi procedee de decontaminare, deratizare ºi dezinsectizare (adepozitelor armatei).

1951- Sub denumirea de LABORATOR CHIMIC CENTRAL, unitatea este organizatã pe patru

secþiuni: degazare, detecþie, sinteze; mijloace de protecþie; maºini, aparate ºi armament chimic;fiziopatologie.1958- S-a înfiinþat în cadrul Laboratorului secþia de protecþie antichimicã ºi

cercetare de radiaþie.1959

- Denumirea Laboratorului a devenit LABORATORUL CENTRAL 124 CHIMIC, cusediul în localul Academiei Tehnice Militare, B-dul Gheorghe Coºbuc.

1964- Laboratorul a fost organizat pe patru secþii: cercetare chimicã ºi degazare; cer-

cetare de radiaþie ºi dezactivare; mijloace de protecþie antichimicã ºi antiatomicã; tehnicã, maºiniºi aparate. La conducerea laboratorului a fost numit lt.col.ing.Gheorghe Mitru (1964-1987),

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444AANNIIVVEERRSSÃÃRRII10

Gl.bg.dr.ing.Gheorghe Mitru

Page 13: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 13/92

viitor general de brigadã, autor al unor lucrãri valoroase în domeniul protecþiei cãilor respiratorii,concretizate prin asimilarea în fabricaþie a douã generaþii de mãºti contra gazelor (md.74 ºi md.85).

25 decembrie 1965- A luat fiinþã LABORATORUL 212 DOZIMETRIE MILITARÃ, cu sediul în garnizoana

Bucureºti (ord.M.St.M. nr.CL 001456/1965).7 noiembrie 1966- Laboratorul Central 124 Chimic ºi-a schimbat denumirea în CENTRUL DE CERCETARE

ªTIINÞIFICÃ DE CHIMIE MILITARÃ (ord.M.St.M. nr.CL 001062/1966).1969- Omologãri: Autospeciala de degazare ºi transvazare A.D.T.-1.1970- Omologãri: Pachetul de decontaminare pentru cal; Complet cu materiale indicatoare de

rezervã pentru avertizorul de STL (C.M.I.R.A.).- Invenþii: Amestecuri de hidrocarburi nitroclorurate - NICLORAN.1971

- Omologãri: Autospeciala de degazare ºi transvazare A.D.T.-2M;Grenada incendiarã G.I.500;Detectorul de STL md.71.

1972- Omologãri: Autoatelierul de reparat tehnicã ºi materiale chimice ºi etalonat aparatura

dozimetricã tip 3; Complet pentru instrucþia comunã la C.A.N.M.; mijloace incendiare ºi protecþia împotriva lor; mijloace de protecþie pentru militarii care se deplaseazã pe schiuri, de pe nave ºipentru vânãtorii de munte; Rigla de calcul dozimetric; Grenada fumigenã G.F.-750; Autoatelierulde reparat tehnicã ºi materiale chimice ºi etalonat aparatura dozimetricã tip 1; Aparat pentruplantarea automatã a semnelor de marcare md.71; Autospeciala de calcul analitic md.72 pe ºasiuSR-114.

1973- Omologãri: Rigla de calcul pentru determinarea puterii loviturilor nucleare; Rigla de cal-

cul a chimistului; Autolaborator chimic ºi radiodozimetric md.73.1974- Omologãri: Autospeciala pentru degazarea echipamentului ADE-2M; Completul dozime-

tric termoluminiscent; Fugasa chimicã cu explozie aerianã; Cãrbunele activ de fag spãrturãC.A.F.S.-C1; Alimentator stabilizat autoprotejat electronic.

1975- Omologãri: Poligon de camerã pentru determinarea parametrilor exploziei nucleare;- Invenþii: Compoziþii ºi mijloace pentru producerea fumurilor colorate.

1977- Omologãri: Autoturismul pentru cercetarea de radiaþie ºi chimicã pe ºasiu ARO 243.1978- Omologãri: Simulatorul pentru autoturismul de cercetare de radiaþie ºi chimicã;- Invenþii: Soluþia unicã pentru decontaminarea STL (P.A.I. md.75); Completul dozimetric

termoluminiscent AD-23; Masca contra gazelor md.74.1979- Omologãri: Detectorul de STL md.79; Semnalizatorul de radiaþii nucleare SRN-79;

Aruncãtorul de grenade incendiare;- Invenþii: Autospeciala pentru decontaminare personal ADP-80; Autospeciala de degazare

ºi transvazare ADTT-3M; Autospeciala de fumizare; Roentgenometrul de bord pentru cercetarea

aerianã RBCA; Fugasa incendiarã aerianã.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444AANNIIVVEERRSSÃÃRRII11

Page 14: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 14/92

1980- Omologãri: Aparat pentru verificarea preciziei determinãrii azimutului exploziilor

nucleare de cãtre Autostaþia pentru determinarea parametrilor exploziei nucleare; Autospeciala dedecontaminare termicã A.D.T.-1;

- Invenþii: Avertizorul automat de compuºi organofosforici A.S.T.N.-1.1981- Laboratorul 212 Dozimetrie Militarã a intrat în organica CENTRULUI DE CERCETARE

ªTIINÞIFICÃ DE CHIMIE MILITARÃ;- Invenþii: Autospeciala pentru decontaminarea echipamentului A.D.E.-84.1982- Omologãri: Modernizarea completelor de decontaminare C.D.-1M, C.D.-2M; Pachetul

de decontaminare individual md.81; Laboratorul chimic de campanie L.C.C.-81; Radiometru-roentgenometrul miniaturizat R.R.M.-80; Autostaþia de detectare a exploziilor nucleare A.D.E.N.;Autospeciala pentru decontaminarea tehnicii ºi terenului A.D.T.T.-4;

- Invenþii: T.I. pentru fosgen, difosgen, HCN, clorcian; Lansatorul de grenade incendiare;Grenada reactivã incendiarã; T.I. pentru determinarea din aer a substanþelor de tipul aminofenil-glicolaþilor; T.I. pentru identificarea halogenurilor organofosforice.

1984- Omologãri: Transportorul amfibiu blindat pentru cercetare de radiaþie ºi chimicã

T.A.B.R.C; Radiometrul alfa-beta; Filtrul de mare capacitate pentru adãposturi F.P.A.-100.1985- Omologãri: Indicatorul de radioactivitate A.D.-85; Autospeciala de calcul analitic A.C.A.;

Pasta pentru impregnarea echipamentului; Completul pentru transmiterea ºi recepþionarea para-metrilor exploziilor nucleare 6850; Soluþia polivalentã pentru decontaminarea chimicã; Instalaþiatelecomandã pentru explozivi prin laser;

- Invenþii: Masca contra gazelor md.85 (cu dispozitiv de alimentare cu lichide ºi dispozitivde amplificare a sunetului); Lansatorul de grenade reactive, calibru 212mm; Roentgenometrul de bord cu afiºare cifricã R.B.A.C; Completul dozimetric termoluminiscent A.D.-24.

1986- Omologãri: Autospeciala de preparare a amestecului incendiar A.P.A.I.; Masca izolantã

modernizatã;- Invenþii: Avertizorul automat de substanþe toxice de luptã A.S.T.N.-2.

1987- Efectivul instituþiei totaliza 263 persoane: 57 ofiþeri, 9 maiºtri militari, 10subofiþeri, 148 personal muncitor civil ºi 39 militari în termen;

- Omologãri: Modul fumigen pentru instalaþia de lansare de pe tanc;Laboratorul de campanie pentru analiza sanitarã a apei; Lovitura de calibru130mm cu efecte ºi bãtaie sporitã-ansamblu pirotehnic; Autolaboratorul chi-mic ºi radiodozimetric A.Ch.R.-4; Avertizorul cu acþionare rapidã pentru tancA.S.T.N.-2M.1988- Omologãri: Lansatorul de grenade reactive incendiare, calibru 73mm;

Grenada reactivã incendiarã, calibru 73mm; Avertizorul automat de S.T.N. ºi deradiaþie pentru nave ASTRAN.

Dupã 1990- Realizãri: - Autospeciala pentru decontaminare personal ADP-90;

- Completul de protecþie individualã pentru militarii toate armele;

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444AANNIIVVEERRSSÃÃRRII12

Gl.bg.dr.ing.ªtefan DogaruCdt.C.Cc.ªt.Ap.NBCEc.

1987-1990

Page 15: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 15/92

- Soluþia de decontaminare pe bazã de acid triclorizocianuric (TCCA).Compoziþie modernã de decontaminare chimicã (compoziþie ecologicã);

- Gama de dozimetre DET-2: dozimetrul individual DET-2; dozimetrulportativ DET-2P; dozimetrul staþionar DET-2S;

- Costum de protecþie NBC cu filtro-ventilaþie;- Pelerina de protecþie cu unicã întrebuinþare;- Vesta de protecþie tip ,,MILITAR”;-Costum de protecþie pentru pirotehniºti.- 15 iulie 1992: CENTRUL DE CERCETARE ªTIINÞIFICÃ DE CHIMIE

MILITARÃ a intrat în subordinea directã a Departamentului pentru Înzes-trarea Armatei;

- 7 ianuarie 1998: CENTRUL DE CERCETARE PENTRU TEHNICADE PROTECÞIE NBC a fost inclus în structura Agenþiei de Cercetare pen-tru Tehnicã ºi Tehnologii Militare, subordonatã Departamentuluipentru Armamente;

** *

- 15 ianuarie 2000: noua denumire este CCCEEENNNTTTRRRUUULLL DDDEEE CCCEEERRRCCCEEE---TTTAAARRREEE ªªªTTTIIIIIINNNÞÞÞIIIFFFIIICCCÃÃàPPPEEENNNTTTRRRUUU AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEE NNNBBBCCC ªªªIII EEECCCOOOLLLOOOGGGIIIEEE...În prezent, aceastã instituþie de cercetare ºtiinþificã funcþioneazã ca unorgan de consultanþã ºi expertizã al M.Ap.N. în domeniul apãrãrii NBC, având ca sarcinã princi-palã cercetarea ºtiinþificã aplicativã pentru realizarea de tehnologii ºi echipamente specifice, uti-lizate de toate categoriile de forþe ale armatei, de protecþia civilã, de alte componente aleSistemului Naþional de Apãrare.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444AANNIIVVEERRSSÃÃRRII13

Col.dr.ing Ioan Roman -Cdt.C.Cc.ªt.Ap.NBC Ec

1997-2000

Gl.bg.dr.ing.Octavian CiobanuCdt.C.Cc.ªt.Ap.NBC Ec

1990-1997

26 mai 2004Vizita domnului Marshal Billingslea - Assistent Secretary General NATO

Page 16: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 16/92

La începutul mileniului trei, CENTRUL DE CERCETARE ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARENBC ªI ECOLOGIE ºi-a reorientat activitatea de cercetare-dezvoltare sub influenþa unor factoridecisivi ca:

cerinþele de interoperabilitate cu structurile ºi echipamentele NATO;tendinþele pe plan mondial în dezvoltarea echipamentelor de apãrare NBC;aspectele ecologice ºi implicarea instituþiei în rezolvarea unor probleme de naturã ecolo-

gicã;pericolul reprezentat de terorismul CBRN;existenþa unor deficite în înzestrarea armatei cu echipamente specifice, precum ºi noile

solicitãri ale categoriilor de forþe;posibilitãþile actuale de finanþare a activitãþilor de cercetare ºtiinþificã, proiectare, dez-

voltare, microproducþie ºi reparaþii/etalonare de echipamente ºi materiale de apãrare NBC;restrângerea numericã a personalului militar ºi civil ocupat în cercetare;capabilitãþile de personal ºi dotarea materialã existentã.În noile condiþii, personalul Centrului acþioneazã pentru îndeplinirea atribuþiilor, preocupat

de identificarea modalitãþilor ºi soluþiilor necesare învingerii greutãþilor ºi rezolvãrii problemeloractualei etape pe care o parcurge cercetarea de profil. Care sunt frãmântãrile, preocupãrile profe-sionale, realizãrile ºi speranþele cercetãtorilor militari ºi civili din aceastã prestigioasã instituþie aarmatei noastre, aflãm din cele ce urmeazã.1 Colonelul dr.ing.Ion SAVU, comandantul

Centrului de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºiEcologie:

,,Centrul face parte din structura Agenþiei deCercetare pentru Tehnicã ºi Tehnologii Militare, subor-donatã Departamentului pentru Armamente. El funcþioneazãca un organ de consultanþã ºi expertizã al MinisteruluiApãrãrii Naþionale în domeniul apãrãrii NBC, având casarcinã principalã cercetarea ºtiinþificã aplicativã pentru

realizarea de tehnologii ºi echipamente specifice, utilizate detoate categoriile de forþe ale armatei, de protecþia civilã, de alte componente ale Sistemului

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

14

OOOBBBIIIEEECCCTTTIIIVVVEEE,,, CCCOOOMMMPPPEEETTTEEENNNÞÞÞEEE ªªªIII AAACCCTTTIIIVVVIIITTTÃÃÃÞÞÞIII NNNOOOIII...CCCAAARRRAAACCCTTTEEERRR DDDEEE UUUNNNIIICCCIIITTTAAATTTEEE PPPEEE PPPLLLAAANNN NNNAAAÞÞÞIIIOOONNNAAALLL-- GGGrr r uuup p paaaj j  j  dd d eee ii i nnntt t eeerr r vv v ii i uuurr r ii i  rr r eeeaaall l ii i zz z aaatt t eee dd d eee rr r eeedd d aaacc c tt t ooorr r uuull l ---º º ºeeef f  f aaall l  rr r eeevv v ii i s s stt t eeeii i  A A APP P Ã Ã ÃRRRA A ARRREE E A A A NN N BBBCC C ,,,cc c oooll l ooonnneeell l  (( ( rr r ) ) )p p prr r ooof f  f ...M M  M ii i hhhaaaii i  GGGRRRII I GGGOOORRREE E SSSCC C UU U 

Page 17: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 17/92

Naþional de Apãrare.Instituþia este acreditatã de Organismul Militar de Certificare, Acreditare ºi

Supraveghere privind activitãþile de cercetare ºtiinþificã, proiectare, dezvoltare, microproducþie ºireparaþie/etalonare de tehnicã ºi materiale de apãrare NBC, mijloace pirotehnice, incendiare,

explozive, balistice ºi de mascare, cu destinaþie militarã ºi civilã.Obiectivele cercetãrii ºtiinþifice pentru apãrare NBC ºi ecologie vizeazã urmãtoareledomenii:

- cercetarea fundamentalã ºi competitivã;- studii de concept, de impact ºi bilanþuri de mediu;- activitãþi de demonstrare tehnologicã;- dezvoltare tehnologicã de noi echipamente ºi modernizarea celor existente;- testare/evaluare/expertizã echipamente ºi materiale;- microproducþie;- service-ul/mentenanþa echipamentelor de specialitate;- conceperea ºi realizarea de simulatoare;- elaborarea standardelor militare tehnice ºi administrative corespunzãtoare STANAG-

urilor;- colaborarea ºtiinþificã cu instituþii naþionale de cercetare ºtiinþificã militare ºi civile;- colaborarea tehnicã internaþionalã.”1Colonel dr.ing.Vasile ªOMOGHI, locþiitorul comandantului Centrului de Cercetare

ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie:,,Integrarea României în structurile Alianþei Nord-Atlantice,

ca membru cu drepturi depline, cerinþele impuse de complexitateaderulãrii reformei organismului militar al þãrii, misiunile ce revinArmatei României în cadrul operaþiilor întrunite multinaþionale,

exacerbarea fenomenului terorist în întreaga lume cu posibilitateautilizãrii agenþilor chimici, biologici ºi radiologici, probabil cumijloace confecþionate artizanal, conduc la noi preocupãri pentrucercetarea ºtiinþificã militarã în domeniu.

În ultima perioadã de timp, specialiºtii C.Cc.ªt.Ap.NBC Ec.ºi-au îndreptat atenþia pentru rezolvarea cerinþelor operaþionale stabilite de eºaloanele superioare,care vizeazã: cercetarea, dezvoltarea de noi echipamente ºi materiale de apãrare NBC; asigurareainteroperabilitãþii cu echipamentele din dotarea armatelor þãrilor membre NATO; testarea/evalareaechipamentelor de apãrare NBC importate; obþinerea, prin microproducþie, a unor echipamente ºimateriale de resortul apãrãrii NBC; abordarea problemelor de naturã ecologicã;

repararea/etalonarea aparaturii de control nuclear ºi chimic; consultanþã de specialitate; efectuareade analize specifice; asigurarea intervenþiei în caz de urgenþe NBC ºi ecologice; prestãri de servicii în folosul structurilor din Sistemul Apãrãrii Naþionale, Ordinii Publice ºi Siguranþei Naþionale.”1Locotenent-colonelul ing.Maricel CUTUHAN, ºeful Secþiei Tehnologii Chimice,Analize ºi Studii de Impact.

,,Secþia este structuratã pe trei colective: tehnologii chimice-ºef colec-tiv, c.s.I ing.Emilia Preda; analize chimice-ºef colectiv, mr.ing.GabrielEpure; detecþie, decontaminare ºi studii de impact-ºef colectivlt.col.chim.Adriana Predicã.

Obiectiv principal: cercetarea ºtiinþificã ºi tehnologicã în domeniul

 substanþelor de interes militar, testarea, analiza, detecþia ºi decontaminarea aces-tora, precum ºi evaluarea impactului asupra mediului.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

15

Page 18: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 18/92

Cercetarea aplicativã de testare, evaluare ºi omologare s-a concretizat în tehnologii ºiproduse noi, unele compatibile NATO:

compoziþii odorante, care rãspândesc miros neplãcut în mãsurã sã accentueze stresulspecific câmpului de luptã modern;

truse de detecþie a agenþilor toxici ºi truse de instrucþie cu imitatori de agenþi toxici;compoziþie modernã de decontaminare chimicã;compoziþie pentru fixarea-antagonizarea bacilului Anthracis ºi a altor agenþi patogeni;soluþie de decontaminare pe bazã de acid triclorizocianuric;sistem de soluþii de decontaminare cu aplicaþii polivalente;sistem de decontaminare chimicã ºi radioactivã a tehnicii ºi materialelor;sistem individual de intervenþie în caz de dezastre chimice;componentã activã pentru protecþia împotriva substanþelor anticolinesterazice;compoziþie odorantã netoxicã pentru verificarea etanºeitãþii M.c.g.;sursã generatoare de luminã rece.

Secþia a realizat  studii teoretice ºi experimentale, la ordinul Departamentului pentruArmamente sau la solicitarea unor instituþii din compunerea S.N.Ap., precum ºi a unor agenþi eco-nomici.

Elementele de noutate ºi de interes le constituie: testarea mijloacelor de detecþie, efectuareastudiilor de impact ºi a bilanþurilor de mediu, detecþia ºi decontaminarea agenþilor biologici.

Cercetãtorii secþiei, remarcaþi prin calitatea ºi volumul activitãþilor de cercetare ºtiinþificã peplan intern ºi extern, participã în mod frecvent la schimburile de experienþã cu parteneri naþioaliºi internaþionali, la simpozioane, sesiuni de comunicãri ºtiinþifice, expoziþii; au absolvit stagii ºicursuri de pregãtire în þarã ºi strãinãtate (Italia, Finlanda, Elveþia, Germania, Olanda).

Dezvoltarea capitalului tehnologic se asigurã prin utilizarea resurselor financiare alocateprin programele/proiectele de cercetare sau de investiþii, dar ºi din prestarea de servicii cãtre agenþi

economici de stat ºi privaþi, instituþii publice ºi militare.Logistica cercetãrii: diferite tipuri de spectrometre, lichid cromatograf, gaz-cromatograf,

generator de hidrogen, azot ºi aer de înaltã puritate, instalaþie pentru testarea agenþilor toxici,camerã pentru fixare-antagonizare agenþi patogeni, sisteme de supraveghere cu camerã video cucircuit închis, complet de decontaminare pentru cazuri de urgenþã, analizor portabil de gaze Quest 

 Multilog 2000, trusã portabilã pentru analiza apei tip Drel 2010 lux  neutru, instalaþie de distilare,aparate pentru determinarea punctului de topire ºi a indicelui de refracþie. Dispunem de o bazã dedate spectrometrice (spectrometrie de masã ºi RMN) pentru un numãr de 2000 de substanþetoxi ce, precursori ºi produºi de degradare ai acestora, iar recent am achiziþionat un  softwarepentru prelucrarea datelor cromatografice Chromcard.

Conform cerinþelor NATO, AEP-10 ºi AEP-43, colectivul de specialiºti al secþiei are în atenþiecercetarea-dezvoltarea unui laborator chimic mobil dislocabil, care sã asigure recoltarea probelorcontaminate ºi analiza preliminarã a acestora (pentru dezastre chimice sau poluãri accidentale).”1Locotenent-colonel Adriana PREDICÃ, ºeful colectivului de

detecþie, decontaminare ºi studii de impact din cadrul Secþiei TehnologiiChimice, Analize ºi Studii de Impact conduce activitãþi specifice ºi în cadrulSecþiei Asigurare, Intervenþii, Protecþia Mediului ºi Ecologie: ,,DoctrinaNATO ia în considerare pericolul potenþial al utilizãrii armelor de distrugere înmasã în caz de conflicte sau pur ºi simplu prin acþiuni de naturã teroristã.

Aderarea þãrii noastre la Alianþa Nord-Atlanticã NATO presupune

 îndeplinirea unor condiþii privind intervenþia în cazul urgenþelor CBRN, caresã asigure interoperabilitatea.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

16

Page 19: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 19/92

Supravegherea NBC reprezintã ansamblul acþiunilor planificate ºi executate pentruculegerea, analiza ºi evaluarea datelor referitoare la întrebuinþarea armelor de distrugere în masãnucleare, biologice, chimice ºi radiologice (ADMCBRN) ºi/sau la producerea evenimentelor emisii altele decât atacul (EADA) în scopul determinãrii nivelului real de ameninþare NBC, avertizãrii, alar-

mãrii , asigurãrii protecþiei forþelor armate, populaþiei ºi mediului înconjurãtor ºi luãrii mãsurilorde înlãturare a efectelor.Secþia este dotatã cu trei autospeciale pentru intervenþii RBC, LABRADORUL, SCORPIO-

NUL ºi NUFÃRUL ºi echipe mobile de intervenþie care acþioneaza la ordin ºi sunt destinate pentru:detecþia ºi identificarea preliminarã sau completã a naturii contaminãrii;aprecierea dimensiunilor suprafeþelor contaminate;prelevarea de probe, ambalarea ºi conservarea acestora;transportul probelor prelevate la grupele de sprijin în vederea executãrii analizelor finale

(complete);colectarea ºi conservarea evidenþelor cu caracter juridic;

transmiterea informaþiilor cu semnificaþie CBRN;interoperabilitate .Secþia Asigurare, Intervenþie, Protecþia Mediului ºi Ecologie cuprinde:2 echipe de intervenþie RBC pentru autospeciala Scorpionul;5 echipe de intervenþie RBC pentru autospeciala Labradorul;2 echipe de intervenþie ECO pentru autospeciala Nufãrul;laboratoare acreditate pentru analize (fixe sau mobile), care sunt destinate efectuãrii ana-

lizelor complexe ale probelor prelevate.Ca urmare a experienþei acumulate în timp, s-a continuat activitatea de îmbunãtãþire a acti-

vitãþii de elaborare, planificare, organizare ºi conducere a antrenamentului echipelor mobile deintervenþie.

Activitatea de management a fost direcþionatã cãtre permanenta dezvoltare a capitaluluitehnologic prin utilizarea resurselor financiare alocate prin intervenþii, fiind relevante sumeleinvestite în ultimii ani în achiziþionarea de echipamente, software, materii prime ºi materiale.”1Locotenent-colonelul ing.Mihai NEGOªANU, ºeful Secþiei Mascare ºi MijloaceExploziv-Incendiare (absolvent al Facultãþii de Tehnologie Chimicã Bucureºti, în activitate laC.Cc.ªt.Ap.NBC Ec. din 1988).

,,Secþia este structuratã pe douã colective: mascare-ºef de colectiv ing.Marinela Petriºor;mijloace exploziv-incendiare-ºef de colectiv col.(r) ing.Alexandru Rogoz.

Realizãri în domeniul mascãrii: mijloace de mascare a personalului(individ) ºi a tehnicii de toate categoriile - terestrã, navalã, aviaticã - , precum

ºi a unor obiective militare în staþionare (punct de comandã, locuri de adunare,centre de comunicaþii, noduri de cale feratã, poduri etc.).

a) Pentru individ (luptãtor):otrusã individualã de mascare a militarilor în teren (prototip omolo-gat) - conþine creme colorate (patru culori) pentru mascarea pãrþilordescoperite ale corpului (faþã, mâini), asigurând o protecþie completã împotriva

cercetãrii apropiate în infraroºu; pentru zonele deºertice a fost omologat prototipul unei truse indi-viduale de mascare (cu alte culori);oefectuarea analizelor spectrale pentru definitivarea mozaicului de culori la uniformelemilitare.

 b) Pentru tehnica militarã:vopsele anticorozive ºi antidetecþie împotriva cercetãrii în spectrul infraroºu apropi-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

17

Page 20: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 20/92

at a tehnicii militare terestre, navale ºi aviatice (patru culori omologate pentru zona temperatã);o învelitoare antidetecþie unicã (prototip omologat), care asigurã protecþia tehnicii mil-itare ºi a obiectivelor fixe (în staþionare) împotriva cercetãrii în spectrul infraroºu apropiat, termicºi de radiolocaþie (patru culori); acest echipament asigurã protecþia într-un spectru mai larg;omaterial absorbant cu reflexie redusã în banda X (prototip omologat) - a participatla Al 52-lea Salon Mondial de Invenþie, Cercetare ºi Tehnologii Noi, Bruxelles ,,EUREKA-2003”,medalie de argint; se aplicã pe tehnicã ºi obiective staþionare, reducând posibilitatea descoperirii decãtre radar.

Realizãri în domeniul mijloacelor exploziv-incendiareNoi tipuri de armament ºi muniþii exploziv-incendiare (colectiv interdisciplinar alcãtuit din

artileriºti ºi chimiºti):oexploziv plastic pentru lucrãri genistice, compatibil prin caracteristici cu explozivul,,C-4” (tip NATO) ,,Semptex”, a cãrui sintezã ºi obþinere s-a fãcut în secþie; omologat ºi introdus în înzestrare;o încãrcãturã cumulativã flexibilã pentru tãierea rapidã a metalelor, cu grosimicuprinse între 5-20mm, pe conturul dorit (prototip omologat);obandã explozivã elasticã, care echipeazã rachetele antigrindinã (prototip omologat).

În preocupãri, pentru 2005, se are în vedere omologarea prototipului unei lovituriexploziv-incendiare pentru aruncãtorul de grenade AG-7 (în vederea diversificãrii muniþieiacestui tip de armament).

De adãugat cã de-a lungul timpului, cercetãtorii acestei secþii se pot mândri cu alte reali-zãri notabile: grenade fumigene cu fumuri colorate; lumânare fumigenã LF-2 pentru mascareaacþiunii trupelor ºi tehnicii; lumânare fumigenã LFM-40; loviturã pentru AGI 3x40; grenadãincendiarã cal.73mm ºi altele.

Secþia are colaborãri cu parteneri din afara M.Ap.N. (SRI, MAI, SPP).Au fost omologate:obolþ cinetic frangibil pentru neutralizarea dispozitivelor exploziv artizanale; osuport

exploziv cu ecran lichid destinat obþinerii unor orificii în diferite obstacole (beton, beton armat,oþel etc.);ogrenadã cu efect luminos ºi acustic destinatã neutralizãrii acþiunilor grupurilor teroriste.

La competiþia naþionalã RELANSIN 2000, secþia a câºtigat douã proiecte în domeniul spe-cific de activitate.

Secþia are un colectiv acreditat RENAR în cadrul Laboratorului de Încercãri pentruProtecþie Balisticã ºi Pirotehnice, dotat cu aparaturã modernã, care poate face orice fel de evaluãri(mãsurãtori) balistice.

Din colectivul de cercetãtori, cu contribuþii valoroase la realizãrile notabile prezentatemai sus, se cuvine sã-i amintim pe: lt.col.ing.Sorin Manta, col.(r) ing. Alexandru Rogoz, col.(r)ing.Victor Mãrgean, m.m. cls.I Constantin Parasca, m.m.cls.II Puiu Doru Bordeianu, precumºi pe salariaþii civili Olga Rusu, Stan Lãudat, Matei Cocoroveanu”.1Locotenent-colonelul ing.Eugen MURGOCI, ºeful Secþiei

Radiometrie:,,Secþia radiometrie este structuratã pe trei colective: analize

radiochimice-ºef colectiv c.s.II ing.Rodica Tudor; proiectare, testareaparaturã dozimetricã-ºef colectiv cpt.ing.Petricã Mursa; mentenanþã,etalonare aparaturã dozimetricã-ºef colectiv m.m. Petricã Pinzariu.

Dotare: analizor multicanal computerizat, radiometre de ultimã

generaþie, halã etalonare conform cerinþelor internaþionale din domeniu,autorizate CNCAN, o largã diversitate de surse radioactive de testare.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

18

Page 21: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 21/92

Realizãri:oGama de dozimetrie DET (dozimetrul individual DET-2; dozimetrul staþionar DET-2S,care intrã în compunerea sistemului naþional de monitorizare radioactivã a teritoriului României;dozimetrul portabil DET-2P, care se poate configura pentru orice mijloc de transport terestru, naval

ºi aerian). Aceste dozimetre prin caracteristicile tehnico-tactice (mãsurare debit de dozã, dozã deradiaþie, efectuarea calculelor de prognozã ºi a timpului de staþionare în teren contaminat) suntcompatibile cu aparatele similare NATO, fiind mult apreciate de specialiºtii strãini la diverseexpozi-þii ºi în teatrele de operaþii din Iraq ºi Afganistan;oSoluþie de decontaminare radioactivã a tehnicii ºi materialelor cu ajutorul  spumelor 

 fierbinþi  (realizatã în cadrul unui proiect din programul naþional RELANSIN). Este omologatã,receptura folosind substanþe chimice produse în þarã; are o eficienþã de decontaminare de peste95% ºi este compatibilã cu tehnologia de decontaminare folositã de armatele NATO.

În prezent, se acþioneazã pentru finalizarea unui proiect de modernizare a autospecialeiADTT-4, care permite decontaminarea radioactivã ºi chimicã la cerinþele standardelor NATO.

În cadrul secþiei, se executã atât pentru M.Ap.N., cât ºi pentru alþi beneficiari externi analizeradiochimice cantitative ºi calitative, iradieri tehnologice, testãri pentru determinarea gradului de atenuare aradiaþiilor gama pentru diferite tipuri de blindaje ºi materiale antiradiante, procesarea ºi transportuldeºeurilor radioactive.

Secþia Radiometrie asigurã mentenanþa ºi etalonarea aparaturii dozimetrice specifice din întreg S.N.Ap.”1Locotenent-colonelul Nicolae SCARLAT, ºeful Secþiei Protecþie NBC, Mediu ºiBalisticã:

,,Obiectivele de bazã ale secþiei sunt:cercetarea ºi dezvoltarea echipamentelor individuale ºi colective de protecþie NBC ºi de

protecþie individualã balisticã;

studiul ºi evaluarea impactului produs de activitãþile din dome-niul NBC asupra factorilor de mediu;

standardizarea echipamentelor de protecþie NBC ºi imple-mentarea standardelor militare tehnice;

participarea la congrese, sesiuni de comunicãri ºtiinþifice, sim-pozioane în þarã ºi în strãinãtate.

Realizãri mai importante:costumul de protecþie NBC cu filtro-ventilaþie;pelerina de protecþie cu unicã întrebuinþare;vesta de protecþie tip ,,MILITAR” ºi alte tipuri;

costum de protecþie pentru pirotehniºti.În cadrul secþiei se executã pentru beneficiari din afara M.Ap.N. (SRI, MAI, SPP):8Íechipamente pentru combaterea dezordinii publice;8Íechipamente pentru cercetarea criminalisticã.În aceastã secþie a C.Cc.ªt.Ap.NBC ºi Ec. îºi desfãºoarã activitatea cercetãtori de prestigiu ca:

dr.ing.Mircea Milici, fizician Marcel Sonu, cpt.ing.drd.Laurenþiu Pãºtean,cpt.ing.drd.Claudiu Lãzãroaie ºi fizician Simona Badea.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

19

Page 22: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 22/92

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

20

1Dr.ing.Mircea MILICI, c.s.I, în curând va împlini 30 de ani de activitate desfãºuratã încadrul C.Cc.ªt.Ap.NBC ºi Ec. Este chiar cel mai vechi cercetãtor din cadrul acestei instituþii.

S-a nãscut la 29 mai 1940, la Cernãuþi. A absolvit facultatea de chimie industrialã la Iaºi ºia obþinut doctoratul în 1982 în domeniul ,,cercetãrii anizotropiei fine a hârtiei,

cu aplicaþii militare” (reþinerea aerosolilor). A fost profesor la AcademiaTehnicã Militarã, unde a condus ,,Cursul de protecþie NBC”.Realizãrile ultimilor ani: cartuºul filtrant-sorbant pentru M.c.g.

om md.85; costumul de protecþie NBC cu filtro-ventilaþie; mijloc uºor deprotecþie antischijã (MUPA), destinat trupelor MAI, în vederea contracarãriiacþiunilor teroriste; cartuº filtrant pentru combaterea dezordinii publice (sefoloseºte la M.c.g., fiind foarte uºor, cu jenã respiratoare micã).

Considerându-l drept un decan de vârstã al cercetãrii din aceastã vecheºi prestigioasã citadelã ºtiinþificã  a chimiei militare, revista noastrã adreseazã domnuluidr.ing.Mircea Milici cele mai calde mulþumiri (...), multã sãnãtate ºi împlinirea dorinþelor de mai bine!

** *

Pe lângã curiozitatea ce m-a îndemnat sã realizez interviurile cu cercetãtorii din aceastãprestigioasã instituþie de cercetare ºtiinþificã a armatei, am încercat ºi un sentiment de emoþie,despre care aº vrea sã scriu, în încheiere, câteva rânduri.

Am vizitat Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie de douã ori înacest an, am avut posibilitatea sã vãd pe viu - în laboratoare, ateliere ºi poligoane - cum se lucreazãla toate aceste echipamente ºi materiale, am discutat cu mulþi cercetãtori militari ºi civili. În pestetrei decenii de activitate desfãºuratã neîntrerupt în Centrul de Instrucþie al Trupelor Chimice(astãzi ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC), am participat efectiv în calitate de comandant desubunitate, ofiþer de stat major ori ca ºef al poligonului armei la numeroase activitãþi de experi-mentare a tehnicii ºi materialelor chimice, la expoziþii ºi la prezentãri de echipamente în cadrulschimburilor de experienþã cu reprezentanþii armatelor Tratatului de la Varºovia. Am avut în multerânduri prilejul sã cunosc specialiºti militari ºi civili din Centru, cercetãtori de înaltã probitate, carevor rãmâne în istoria cercetãrii-dezvoltãrii în domeniul armei ºi despre care s-a scris în câtevanumere ale revistei APÃRAREA NBC, realizatori de echipamente ºi materiale chimice, care în anii,

70 ºi,

80 ai secolului încheiat se situau ca performanþe la nivelul celor din armatele moderne.Fie-mi îngãduit sã-i amintesc, asociind gestului, cele mai alese sentimente de preþuire,

izvorâte atât din inima tânãrului ofiþer care pe atunci era mândru cã inginerii ºi tehnicienii mili-tari români erau capabili de asemenea performanþe, cât ºi din maturitatea cercetãtorului de astãzi

al istoriei armei, care trebuie sã analizeze ºi sã evalueze evenimentele ºi faptele cu obiectivitate:Gl.bg.dr.ing.Gheorghe Mitru, Gl.bg.(r)dr.ing.ªtefan Dogaru, Gl.bg.(r) dr.ing.OctavianCiobanu, col.dr.ing.Ioan Roman, col.(r)prof.univ.dr.Mihai Stan, col.(r)ing.Florian Titiricã,col.dr.ing.Ionel Bulete, col.(r)ing.Ion Barbulea, col.(r)ing.Gheorghe Bãlulescu,col.(r)ing.Florian Bãdilescu, col.(r)ing.Mihai Popescu, col.(r)ing.Gheorghe Drãghici,col.(r)ing.Stelian Machim, col.(r)ing.Valericã Nedelcu, col.(r)ing.Ion Alexe, m.m.IonBoghian, ing.Virgil Constantinescu, chim.Doina ªtefan, tehn.Gheorghe Nãstase,tehn.ªtefan Chelnãrescu, tehn.Marin Biculescu, ing.Ileana Popescu, farm.Elena MariaPopescu, ing.Ovidiu Manolache ºi m.m.Gheorghe Drãghici.

Câþiva dintre specialiºtii de renume ai acelei generaþii lucreazã ºi astãzi în acestã unitate decercetare a armei: dr.ing.Mircea Milici, col.(r) ing.Alexandru Rogoz, col.(r) ing.VictorMãrgean, ing.Emilia Preda.

Page 23: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 23/92

O nouã generaþie de cercetãtori formaþi în cea mai mare parte în laboratoarele Centruluireuºeºte, cu eforturi care meritã evidenþiate, în condiþiile destul de austere ale finanþãrii proiectelorde cercetare-dezvoltare, sã acþioneze conform cerinþelor impuse de reforma organismului militaral þãrii ºi sã pãstreze renumele acestei prestigioase instituþii de cercetare pentru apãrare NBC:

col.dr.ing.Vasile ªomoghi, lt.col.ing.Marcel Cuþuhan, lt.col.Eugen Murgoci, lt.col.ing.MihaiNegoºanu, lt.col.ing.Nicolae Scarlat, lt.col.chim.Adriana Predicã, mr.ing.Gabriel Epure,cpt.ing.Petricã Mursa, cpt.ing.Laurenþiu Pãºtean, cpt.ing.Claudiu Lãzãroaie, fizician MarcelSonu, medic Livia-Georgeta Mitru, ing.Marinela Petriºor, ing.Rodica Tudor,prof.docum.Tamara Savu, chim.Rodica Lungu, ing.Georgiana Ciofrângeanu, m.m.PetricãPînzaru.

Comandantul C.Cc.ªt.Ap.NBC Ec., colonelul dr.ing. Ion Savu, bun cunoscãtor al pro- blemelor cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii pe linie de armã, beneficiar al unei experienþe acumu-late în cursul unui deceniu de activitate în cadrul secþiei tehnice a Comandamentului TrupelorChimice ºi a Inspectoratului General al Protecþiei Antichimice, el însuºi cercetãtor cu realizãrinotabile în unitatea pe care acum o conduce, care dincolo de responsabilitãþile manageriale ºi pre-ocupãrile profesionale, lasã sã se întrevadã un om cu deosebit tact, grijuliu cu problemele oame-nilor din subordine, este un optimist în ceea ce priveºte viitorul instituþiei, iar rezultatele sunt viz-ibil reprezentate în modul cum a reuºit sã redimensioneze ºi sã redirecþioneze spre domenii deinteres ºtiinþific ºi tehnologic misiunile Centrului, consolidându-i identitatea ºi prestigiul dobân-dite de-a lungul a opt decenii de activitate neîntreruptã.RRReeevvviiissstttaaa AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC ,,, ooonnnooorrraaatttããã sssããã ppprrreeezzziiinnnttteee î î înnnff f iiieeecccaaarrreee nnnuuummmãããrrr aaalll sssãããuuu aaassspppeeecccttteee iiinnnttteeerrreeesssaaannnttteee aaallleee ccceeerrrccceeetttãããrrriiiiiiºººtttiiiiiinnnþþþiiiff f iiiccceee î î înnn dddooommmeeennniiiuuulll aaarrrmmmeeeiii,,, uuurrreeeaaazzzããã cccooollleeeccctttiiivvvuuullluuuiii dddeeeccceeerrrccceeetttãããtttooorrriii  a

aaiii  i

iinnnssstttiiitttuuuþþþiiieeeiii,,,  c

ccuuu  p

pprrriiillleeej j juuulll  a

aappprrrooopppiiiaaatttuuullluuuiiimmmooommmeeennnttt aaannniiivvveeerrrsssaaarrr,,, cccâââttt mmmaaaiii mmmuuullltttããã iiinnnssspppiiirrraaaþþþiiieee,,, ppprrroooiiieeecccttteeerrreeeaaallliiizzzaaattteee ºººiii ssspppooonnnsssooorrriii gggeeennneeerrroooºººiii!!!

La Mulþi Ani!

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

21

Page 24: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 24/92

Ziua de 22 aprilie 1915 a fost con-sideratã de istoricii militari ca datã a începerii rãzboiului chimic. În PrimulRãzboi Mondial, gazele toxice de luptã

au fãcut - dupã cele mai recenteaprecieri* - circa 1.300.000 de victimeumane, dintre care 90.000 de morþi.

În 1925, la Geneva, 33 de state,inclusiv România, au semnat Protocolulpentru interzicerea folosiriigazelor asfixiante, otrãvi-toare ºi similare, precum ºia mijloacelor bacteriologice

 în rãzboi, cunoscut ºi sub de-numirea de Protocolul de laGeneva. În esenþã, documen-tul interzicea întrebuinþareaarmelor biologice ºi chimi-ce, dar nu a scos în afaralegii  producerea, achizi-þia

ºi depozitarea lor în stoc.În plus, multe state,

chiar semnatare, aumenþinut rezerve,lãsând sã se înþeleagã cã ar fi posibilãriposta cu armele chimice în situaþia încare ar fi fost atacate cu ajutorul lor.România a ratificat Protocolul la 23august 1929, legea fiind promulgatã

printr-un decret regal, în care se stipulacã Guvernul Român are obligaþii numaifaþã de statele care au semnat ºi ratificatacest document ºi cã el va înceta sã fie

obligatoriu pentru România în momen-tul în care orice stat inamic ale cãrui forþearmate sau ai cãrui aliaþi de drept ºi defapt nu vor respecta interdicþiile care facobiectul Protocolului.

În perioada interbelicã ºi dupã celde-Al Doilea Rãzboi Mondial numeroasestate din Europa, America de Nord, Asiaºi Africa au fabricat, achiziþionat, stocat

ºi - în unele conflicte locale din Asia ºiAfrica - s-au întrebuinþat agenþi toxicide luptã psihochimici, iritanþi-lacrimo-

geni, vezicanþi ºi neurotoxici (înVietnam, Yemen, Laos,

Cambodgia, Ciad, Mozambic,Somalia, Sudan). O escaladarea rãzboiului chimic s-a produs

 în timpul conflictului dintre

Iraq ºi Iran (1988), când Iraqula utilizat agenþi toxici neu-

roparalizanþi ºi vezicanþi, la Halabja, împotriva propriului popor, unde s-au înregistrat numeroase victime în rândulpopulaþiei civile, în special al copiilor ºifemeilor (aproximativ 5.000 de morþi).

*Broºura Seminarul Naþional ,,Pregãtirea autoritãþilor publice în vederea aplicãrii prevederilor Convenþiei privind inter-

zicerea armelor chimice (CWC)” din 18 aprilie 1996, Bucureºti,cuvântul ministrului apãrãrii naþionale al României.

IIINNNTTTEEERRRZZZIIICCCEEERRREEEAAA  AAARRRMMMEEELLLOOORRR CCCHHHIIIMMMIIICCCEEEGeneral de brigadã drGeneral de brigadã dr.Nicolae POPESCU.Nicolae POPESCU

22

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444TRATATE*CONVENÞII

Page 25: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 25/92

23

În legãturã cu mãrimea stocurilorde arme chimice se cunosc urmãtoareleelemente: Federaþia Rusã a declarat înfebruarie 1994 cã deþine 40.000 toneagenþi toxici de luptã, din care 32.000tone substanþe neurotoxice (Vx, sarin,soman); S.U.A. au reconfirmat în ianua-rie 1996 cã deþin rachete, bombe ºiproiectile încãrcate cu 30.599 tone agenþitoxici de luptã ºi 680 tone componentepentru muniþii binare. Se apreciazã cãmuniþia chimicã se menþine în arsenalele

a peste 30 de state mari,mijlocii ºi mici,fapt ce amplificã enorm neliniºtea lascarã planetarã.

Riscurile ºi ameninþãrile cu între- buinþarea armelor chimice în viitoareleconfruntãri militare (cât ºi în acþiunilegrupãrilor teroriste) rãmân o chestiunede mare actualitate, ceea ce înseamnã cãacestea nu au devenit desuete, men-

þinându-ºi rolul de descurajare limitatã ,pentru îndeplinirea unor scopuri opera-tive ºi tactice.

În momentul de faþã, nu numai cãarmele de distrugere în masã CBRN con-stituie o ameninþare gravã la adresaoamenilor de pretutindeni, dar este sufi-cientã probabilitatea existenþei  acestorarme pentru a stârni opinia publicã.Acest

aspect ocupã un loc important în agen-dele oamenilor din politicã, din condu-cerea statelor sau ale responsabililor demediu, reprezentând în acelaºi timp opreocupare majorã a oamenilor obiºnuiþidin toatã lumea.

Un progres semnificativ privitor laarmele chimice a fost fãcut la 29 aprilie1997, odatã cu intrarea în vigoare a

Convenþiei privind interzicerea armelorchimice (CWC) - instrument intenaþion-al legal, care interzice dezvoltarea,  procu-

rarea, producerea, pãstrarea ºi utilizarea

acestor arme. Relativ ieftine ºi uºor defabricat, au un efect în masã devastatorasupra oamenilor ºi a mediului, fapt pen-tru care - ca ºi armele biologice - suntdenumite ,,bomba atomicã a sãracului”,fiind de mare interes pentru teroriºti,care intenþioneazã sã producã cele maimari pagube posibile.

În primele atacuri chimice (1915)

s-au întrebuinþat masiv emisiile cu valuride clor , apoi fosgenul ºi difosgenul ; în 1916,a fost inventatã ºi folositã cloropi-crina.Cea mai însemnatã schimbare îndomeniul armelor chimice a avut loc în1917 prin introducerea în obuzele ºiproiectilele de artilerie a iperitei  (Ypres,Belgia), apoi a arsinelor  (Clark I, ClarkII).

Cu toate acestea, 80% din numãrultotal de victime ale întrebuinþãriiarmelor chimice în Primul RãzboiMondial a fost realizat cu agenþisufocanþi (clor, fosgen, difosgen). În iulie1918, artileria germanã întrebuinþa pânãla 50% muniþie chimicã din totalulproiectilelor.

Producerea de noi agenþi chimici

de luptã a continuat. În 1918, s-adescoperit levizita (,,roua morþii”), în 1929azotiperita, tot un gaz vezicant. În a doua jumãtate a anilor 30, chimistul germanSchrader a inventat gazul neurotoxicnumit tabun; în timpul celui de Al DoileaRãzboi Mondial*, alte douã gaze neuro-paralizante au fost descoperite - sarinul ºi

 somanul . La începutul anilor 50, a fost

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444TRATATE*CONVENÞII

*În Al Doilea Rãzboi Mondial, agenþii chimici de luptã nu au fost întrebuinþaþi pe frontul de luptã, cu urmãtoarea excepþie: Japonia în Manciuria (1937-1945). Germaniiau întrebuinþat gazul Zyclon B (HCN) în lagãrele de exterminare. Faptul cã armele chimice depozitate în apropierea teatrelor de operaþii militare nu au fost întrebuinþatepentru declanºarea rãzboiului chimic constituie unul din paradoxurile acestei ultime mari conflagraþii mondiale.

Page 26: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 26/92

24

realizatã sinteza Vx -ului- cel mai nimici-tor agent toxic cunoscut, descris ºi înaceastã revistã. Dupã 1960, au fostinventate Bz -ul (agent psihochimic) ºiCs-ul (agent iritant lacrimogen).

În anii 70 ai secolului trecut, aufost produse primele arme chimicebinare. Aceste arme, special proiectate,conþin doi sau mai mulþi compuºi netoxici (precursori), care, dupã ce muniþiaa fost lansatã, se amestecã ºi reacþioneazãrapid pe timpul traiectoriei cãtre þintã,formând un agent chimic cu efecte

toxice periculoase.Experþii militari au considerat cã

armele binare expun la un risc mai micpe timpul depozitãrii ºi transportului,fiind mult mai uºor de eliminat lasfârºitul termenului de valabilitate decâtarmele chimice tradiþionale. S-a încercat în acest fel ºi ieºirea de sub incidenþaprevederilor Convenþiei privind inter-zicerea armelor chimice (CWC), noua

 generaþie de arme chimice putând completaarsenalul militar ºi doctrinele militare ºi îngreunând astfel procesul de interziceretotalã a armelor chimice. Într-o astfel desituaþie, lupta dintre dezvoltareatehnologiei militare ºi eforturile dedezarmare a fost câºtigatã de ultimul

aspect.Convenþia privind interzicereaarmelor chimice (CWC) este cel maiambiþios tratat global din istoriadezarmãrii, întrucât prevede mãsuri ºitermene pentru distrugerea acestei armeredutabile (titulatura completã fiind:Convenþia privind interzicerea dez-voltãrii, producerii, stocãrii ºi

folosirii armelor chimice ºi dis-trugerea acestora).

Documentul fost discutat în cadrulConferinþei pentru Dezarmare de laGeneva ºi în ºedinþele precedente, peparcursul a 20 de ani. În decembrie1992, s-a trecut la adaptarea textuluiprevãzut de Convenþie. În decembrie,acelaºi an, textul Convenþiei privindinterzicerea armelor chimice a fost apro- bat de Naþiunile Unite, iar în ianuarie1993, lucrãrile au fost trimise pentruaprobare la Paris. În februarie 1993, afost convocatã Comisia Pregãtitoare ºi

a fost stabilit un Secretariat Tehnic.Convenþia (CWC) a intrat în vigoare la29 aprilie 1997.

Pânã în prezent, peste 150 de þãriau ratificat  Convenþia de interzicere.Existã þãri evazioniste, cele mai multe din-tre acestea fiind ele însele posesoare.

Convenþia (CWC) interzice dez-voltarea, producerea, achiziþionarea,

reþi-nerea, depozitarea, transferul ºifolosirea armelor chimice. De asemenea,obligã fiecare stat-parte sã eliminestocurile de armament chimic ºi instalaþi-ile (dispozitivele) de producere a acesto-ra, atât pe cele vechi, cât ºi pe cele careau fost abandonate pe teritoriul altui stat;interzi-ce folosirea agenþilor antidezordine

publi-cã, precum gazele lacrimogene, ca

mijloc de luptã. Agenþii toxici de luptãvor fi folosiþi (ºi obþinuþi) numai înscopuri paºnice (ex. azotiperita pentrufabricarea citostaticelor, în industria far-maceuticã etc.) ºi în scopuri militare carenu urmãresc proprietãþile toxice aleagenþilor (cantitãþi de laborator , pentrutestare ºi instruire), cât ºi pentru exe-cutarea prevederilor legale (antidezor-

dine).

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444TRATATE*CONVENÞII

Page 27: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 27/92

25

Conform Convenþiei, întregarsenalul de arme chimice trebuiedeclarat ºi pus sub supraveghere inter-naþionalã. Însuºi armamentul chimic ºivectorii de transportare la þintã core-spunzãtori trebuie distruºi în decurs de10 ani de la intrarea în vigoare aConvenþiei.

Este greu de respectat aceastã datãlimitã (2007), însã este important cãexistã un termen, chiar dacã acesta se vaprelungi din urmãtoarele motive: dis-

trugerea armelor chimice necesitãcondiþii de maximã securitate, care pen-tru multe state posesoare sunt înmomentul de faþã imposibil de asigurat;costurile distrugerii sunt extrem de ridi-cate; impactul asupra mediului estemajor (în caz de accident).

Convenþia ridicã în mod special oproblemã care afecteazã o serie de state -

armele chimice care au fost lãsate pe te-ritoriile acestora în timpul marilor con-flagraþii ale secolului trecut. Acest arma-

ment chimic vechi , care ºi-a pierdut utili-tatea militarã, constituie o ameninþarerealã asupra mediului. În astfel de cazuri,timpul necesar distrugerii ºi condiþiile deevaluare sunt la fel de rigide ca aceleapentru armele moderne. Statele care au

abandonat armamentul chimic pe terito-riul altui stat, dupã 1925, trebuie sã-ºiasume responsabilitatea pentru dis-trugerea acestora.

Acþiunea de distrugere a arma-mentului chimic trebuie monitorizatã con-

tinuu. Acþiunea de verificare se extinde ºila activitãþile din industria chimicã, pen-tru a descuraja, a preveni ºi, dacã este

necesar, pentru a detecta încercãrile de

fraudã privind ,,utilizarea dualã” atehnologiilor ºi a agenþilor chimici.

Organizaþia pentru InterzicereaArmelor Chimice (O.I.A.C.) esteresponsabilã pentru implementareaprevederilor Convenþiei.

Ea cuprinde: ConferinþaStatelor-Pãrþi, Consiliul Executiv(nucleul O.I.A.C.), SecretariatulTehnic, Comisia privindConfidenþialitatea ºi Comitetul deConsultanþã în Probleme ªtiinþifice.

Odatã cu intrarea în vigoare aConvenþiei (CWC), Pãmântul a devenitsau cel puþin va deveni un loc mai sigur.România este al 25-lea stat (15 februarie1995) care a depus documentele de rati-ficare.

A rãmas însã o cale lungã ºi multeobiective de îndeplinit: aducerea înatenþia Convenþiei a statelor care ridicã

eventuale probleme; urgentarea dis-trugerii armamentului chimic în statelecare nu au resurse pentru finanþareaproiectului; asigurarea cã sunt declaratetoate instalaþiile de producere a unor ast-fel de arme; supravegherea mai eficientãa transporturilor cu substanþe chimice;mai multã transparenþã în domeniularmamentului chimic.

Surse bibliografice- Fondul de documentare al ªcolii de

Aplicaþie pentru Apãrare NBC: colecþia ,,BuletinulConvenþiei privind interzicerea armelor chimice”,editat de Agenþia Naþionalã de Control alExporturilor (fosta ANCESIAC);

- Lege privind aprobarea participãriiRomâniei la Grupul Australia pentru controlulexporturilor în vederea neproliferãrii armelorchimice ºi biologice (M.Of. al Românieinr.407/2004).

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444TRATATE*CONVENÞII

Page 28: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 28/92

În scopul realizãrii intenþiei declarate de a,,construi securitate ºi stabilitate pentru toþi” (building better security an stability for all), NATO a lansatiniþiative care sã conducã la contracararea oportunãa ameninþãrilor actuale.

Una dintre aceste iniþiative a constituit-ocrearea unei Forþe de Rãspuns avansatã din punctde vedere tehnologic, dislocabilã, flexibilã, interope-rabilã ºi cu capacitãþi de autosusþinere, gata sã sedeplaseze rapid oriunde situaþia impune.

Astfel, scopul principal al Forþei de Rãspunsa NATO (NRF) ºi al Uniunii Europene este de a reali-za o structurã cu valoare de corp de armatã, caresã atingã capabilitãþi operaþionale iniþiale la sfârºitullui octombrie 2004 ºi totale în octombrie 2006.

În acest sens, au fost stabilite capabilitãþi

imperios necesare (critical capabilities):- mobilitate ºi capacitãþi de dislocare;- autosusþinere logisticã;- angajarea eficientã a adversarului (în sco-

pul reducerii riscului pierderilor colaterale);- capacitãþi de apãrare împotriva ameninþã-

rilor curente sau viitoare;- interoperabilitatea comunicaþiilor;- apãrarea împotriva armelor CBRN.Având în vedere cã una dintre ameninþãrile

actuale importante o constituie existenþa armelor de

distrugere în masã, factorii de rãspundere ai alianþeiau dezvoltat cinci iniþiative pe linia apãrãrii NBC, carevizeazã existenþa urmãtoarelor elemente ºi echipa-mente de profil:

- laborator analitic NBC mobil dislocabil;- echipã de evaluare a evenimentelor NBC;- Centru Virtual de Excelenþã pentru

Apãrare NBC;- rezerva de mijloace de apãrare împotriva

armelor chimice ºi biologice;- sistem de supraveghere a epidemiilor.

În scopul menþinerii libertãþii de acþiune aAlianþei în medii cu ameninþãri NBC, prin asigu-rarea capabilitãþilor de apãrare CBRN adecvate, s-a

luat mãsura constituirii unui BatalionMultinaþional de Apãrare CBRN (BMApCBRN), care în termeni de capabilitate va rãmâne oForþã Întrunitã (IF) ce va contribui la operaþii în întreaga Zonã de Operaþii Întrunite (JOA) ºi

prin funcþionalitatea subunitãþilor subordonate vadesfãºura urmãtoarele activitãþi:econducerea acþiunilor de dislocare;ecomanda ºi controlul subunitãþilor compo-

nente;econducerea acþiunilor de cercetare CBRN;econducerea acþiunilor de decontaminare;econducerea acþiunilor de detecþie ºi moni-

torizare biologicã;easigurarea evaluãrii CBRN ºi expertizei

pentru comandanþii comandamentelor operaþionale

NATO;easigurarea confirmãrii identificãrii substan-

þelor CBRN;eplanificarea, coordonarea ºi conducerea

acþiunilor de susþinere a batalionului;eprotecþia forþei batalionului.Batalionul Multinaþional de Apãrare CBRN

corespunde conceptului Forþei de Rãspuns a NATO(NRF), completeazã capabilitãþile acesteia ºi seformeazã conform procedurilor de generare a for-þelor NRF.

Naþiunile responsabile desemnate pentruconstituirea BMApCBRN în cadrul NRF 3 ºi NRF 4,au fost Cehia ºi, respectiv, Germania.

Alãturi de alte naþiuni (TCNs-TroopContribution Nations), România a contribuit la con-stituirea acestui batalion cu un pluton de decont-aminare RBC.

Înfiinþat la 1 septembrie 1976, Batalionul49 Apãrare NBC, cu un colectiv de militari cu nivel înalt de profesionalism, beneficiind de experienþaoferitã de participarea la numeroase activitãþi, atât

 în þarã, cât ºi în strãinãtate, a primit ordinul depregãtire pentru constituirea ºi operaþionalizareaunui Pl.Dc.RBC, ca ofertã pentru NATO ResponseForce (NRF) 3 ºi 4.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444OPERAÞIONALIZARE*INTEROPERABILITATE

26

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCCÎÎÎNNNFFFOOORRRÞÞÞAAA DDDEEE RRRÃÃÃSSSPPPUUUNNNSSS AAA NNNAAATTTOOO

Locotenent-colonel Constantin GHEORGHE- comandantul Batalionului 49 Apãrare

Page 29: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 29/92

Dat fiind nivelul structurii (pluton), se poatecrea impresia cã activitatea de planificare, organi-zare ºi desfãºurare a operaþionalizãrii este relativsimplã. Însã, o analizã mai atentã a cerinþelor opera-

þionale impuse (în special cele legate de auto-susþinerea în teatrul de operaþii) a demonstrat faptulcã dificultãþile pornesc tocmai de la acest nivelscãzut al structurii ce trebuie sã îndeplineascã misi-uni în teatrul de operaþii.

Activitatea de pregãtire a Pl.Dc.RBC pentru îndeplinirea unor misiuni internaþionale s-a doveditcomplexã ºi consumatoare de resurse financiare ºimateriale. Problema operaþionalizãrii a vizat aborda-rea celor douã domenii specifice, care vizeazã:

- operaþionalizarea structuralã;

- operaþionalizarea acþionalã.Pentru operaþionalizarea structuralã aplutonului au fost adoptate urmãtoarele direcþiiprincipale de acþiune:

- stabilirea unei structuri organizatorice caresã permitã îndeplinirea cerinþelor operaþionale ºiselecþionarea personalului pentru încadrarea plu-tonului;

- desfãºurarea activitãþilor specifice mana-gementului personalului (întocmirea documentelornecesare obþinerii paºapoartelor, avizelor de securi-

tate, I.D.-cardurilor ºi asigurãrilor);- stabilirea necesarului de armament,

tehnicã, echipament, aparaturã ºi mijloace de comu-nicaþii ºi materiale;

- asigurarea operativitãþii tehnicii ºi echipa-mentelor;

- înzestrarea plutonului cu aparaturã moder-nã de Cc.NBC;

- înaintarea propunerilor cãtre eºaloanele îndrept, pentru încheierea de acorduri tehnice, în con-formitate cu rezultatele conferinþelor de planificare

organizate de cãtre naþiunile lider (Cehia ºiGermania);

- elaborarea planurilor de dislocare în teatrulde operaþii.

Toate aceste activitãþi au fost desfãºurateconcomitent cu cele specifice operaþionalizãriiacþionale, în scopul folosirii cât mai eficiente a tim-pului alocat instrucþiei.

Operaþionalizarea acþionalã a plutonuluia urmãrit îndeplinirea urmãtoarelor cerinþe oper-aþio-nale stabilite în Ordinul de Pregãtire:

- sã fie capabil sã desfãºoare toatã gama demisiuni de decontaminare, pe parcursul a 12 ore delucru ºi sã treacã prin flux 6-12 vehicule ºi 60 per-soane pe orã;

- sã-ºi asigure în totalitate transportul pe roþial echipamentului din dotare ºi al personalului pro-priu, utilizând mijloacele din înzestrare;

- sã-ºi realizeze singur transportul de

aprovizionare logisticã;- sã poatã fi desfãºurat rapid cu aeronaveC-130 sau echivalente;

- sã poatã executa decontaminarea terenu-lui, facilitãþilor fixe, precum ºi decontaminareaopera-þionalã, totalã ºi finalã.

Direcþiile principale de acþiune în planifi-carea, organizarea ºi desfãºurarea operaþionalizãriiacþionale au fost:

folosirea eficientã a experienþei rezultatedin lecþiile învãþate;

elaborarea unui program de instrucþie care sãcuprindã:studiul limbii engleze;protecþia mediului ºi comportarea în

teatru;ºedinþe de antrenament în lucrul cu

tehnica ºi aparatura din înzestrare, în scopul perfec-þionãrii deprinderilor pânã la formarea de automa-tisme;

ºedinþe de tacticã de specialitate prinexecutarea efectivã a decontaminãrii, în scopul per-

fecþionãrii abilitãþilor comandantului de subunitate în alegerea, ocuparea ºi amenajarea unui raion dedecontaminare, precum ºi pentru organizarea activi-tãþilor în cadrul acestuia;

antrenarea militarilor în portul îndelun-gat a EPINBC;

ºedinþe de instrucþie tacticã specificãmilitarilor Pf.P;

exerciþii de mobilizare, în scopul pre-gãtirii pentru dislocare (paletizare, containerizare,pregãtire în vederea executãrii deplasãrii pentru dis-

locare);tabere de instrucþie în poligonul armei

de la Valea Poienii;ºedinþe complexe ºi solicitante de edu-

caþie fizicã militarã pentru creºterea rezistenþei fiziceºi psihice a militarilor plutonului;

participarea comandantului plutonului laactivitãþi de instruire în comun cuprinse în progra-mul de instrucþie al BMApCBRN;

multiplicarea ºi distribuirea documentaþieinecesare desfãºurãrii programului de instrucþie ºi a

,,cãrþilor de buzunar” (pentru protecþia mediului ºicomunicare în limba englezã);

elaborarea de proceduri standard de ope-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444OPERAÞIONALIZARE*INTEROPERABILITATE

27

Page 30: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 30/92

rare (SOP) specifice echipamentelor nou achiziþio-nate.

a) PrioritãþiÎn urma desfãºurãrii procesului de operaþio-

nalizare ºi a participãrii la conferinþele de planificareale NRF 3 ºi 4, au fost relevate o serie de detalii 

importante, dupã cum urmeazã:autosusþinerea în teatrul de operaþii pe o

perioadã de ºapte zile necesitã capacitãþi de trans-port suplimentare ºi o structurã logisticã de valoarepluton;

organizarea unui element de sprijin naþio-nal (NSE-National Support Element) pentru asigu-rarea reaprovizionãrii plutonului cu substanþe dedecontaminare, C.L., apã, hranã ºi piese de schimb;

analizarea normelor de înzestrare ºi recon-siderarea necesitãþii unor materiale, în scopul asigu-rãrii capacitãþii de transport (unele materiale, cumar fi spalierele de gimnasticã nu erau imperios nece-sare îndeplinirii misiunii);

 înlocuirea unor materiale ce necesitãcapacitãþi mari de transport, cum ar fi: corturile degrupã cu cele tip V.M., paturile cu schelet metalic cucele pliante, saltele deºeu textil cu cele poliureta-nice;

consemnarea în acordurile tehnice a

nevoilor de mijloace de încãrcare-descãrcare ºi detransport al containerelor, precum ºi de echipa-mente de geniu pentru amenajarea genisticã araioanelor de decontaminare;

asigurarea cu mijloace de comunicaþii por-tative necesare conducerii activitãþilor în raionul dedecontaminare;

analizarea posibilitãþii asigurãrii com- bustibililor în teatrul de operaþii (T.O.) de cãtrestructurile de logisticã ale naþiunii lider;

necesitatea înzestrãrii plutonului cu echi-

pamente (motopompe de înaltã presiune ºi de debit,scãri (schele) pentru decontaminarea vehiculelor cu înãlþimi mari, rame de decontaminare).

b) Operaþionalizarea acþionalãconform cerinþelor operaþionale, procesul

efectiv de decontaminare se executã de cãtre mili-tarii subunitãþilor de apãrare NBC ºi nu de cãtremili-tarii subunitãþilor (unitãþilor) contaminate;

necesitatea executãrii antrenamentelor îndecontaminarea propriu-zisã a tuturor suprafeþelorºi elementelor tehnicii contaminate;

organizarea minuþioasã a îndrumãrii circu-laþiei tehnicii în raionul de decontaminare ºi a per-sonalului în terenul de decontaminare;

executarea de antrenamente în decon-taminarea tehnicii ºi materialelor din înzestrareasubunitãþilor dupã îndeplinirea misiunii;

organizarea lucrului, servitului hranei ºi a

odihnei personalului în raionul de decontaminare;necesitatea elaborãrii procedurilor stan-

dard de operare (SOP) ºi a executãrii de antrena-mente în cazul achiziþionãrii de echipamente noi;

posibilitãþile de instruire (de specialitate,limbi strãine, protecþia mediului etc.) pe care leoferã poligonul de specialitate Valea Poienii, impunorgani-zarea ºi desfãºurarea taberelor de instrucþie  încadrul acestuia, pentru toate subunitãþile de apãrareNBC ce urmeazã sã îndeplineascã misiuni inter-naþionale.

c) Dislocarea:termenul de pregãtire în vederea trans-

portului pentru dislocare (NTM-Notice to Move)stabilit pentru Pl.Dc.RBC permite desfãºurarea acti-vitãþilor specifice;

necesitatea stabilirii semnificaþiei exacte atermenului N.T.M. (în ultima zi a termenului sta- bilit, plutonul trebuie sã înceapã deplasarea în ve-derea dislocãrii în teatrul de operaþii);

necunoaºterea zonei de operaþiii (AO-Areaof Operations) impune elaborarea planurilor de dis-

locare pe calea aerului, maritimã, pe calea feratã saupe roþi;

tehnica din înzestrarea plutonului nupoate fi transportatã pe calea aerului cu aeronaveC-130 sau echivalente, din cauza gabaritelor; s-ahotãrât ulterior considerarea transportuluimijloacelor plutonului cu aeronave AN-124;

necesitatea cunoaºterii cerinþelor impusede cãtre transportator (restricþii la C.L., muniþii sausubstanþe periculoase, precum ºi regulile de paleti-zare ºi containerizare a materialelor);

folosirea eficientã a capacitãþii contai-nerelor în scopul reducerii numãrului acestora ºiimplicit a numãrului de zboruri necesar dislocãrii.

Problematica prezentatã reprezintã partearelevantã a activitãþilor specifice operaþionalizãrii.

Apreciem cã acest proces angajeazã la maximresursele umane, materiale, financiare ºi infor-maþionale. Resursa de timp a reprezentat pentru noi,,inamicul nr.1”.

Închei, în speranþa cã acest material constitu-ie un capitol de lecþii învãþate cu dublul scop de împãrtãºire a experienþei acumulate, dar ºi dereconsiderare a pregãtirii unitãþilor de apãrare NBCdestinate sã îndeplineascã misiuni internaþionale.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444OPERAÞIONALIZARE*INTEROPERABILITATE

28

Page 31: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 31/92

Dupã o perioadã care depãºeºte un deceniu demodificãri structurale, comasare, redislocare, Batalionul72 Apãrare NBC, a intrat într-o nouã etapa concretizatã

printr-o acþiune energicã de revitalizare, într-o nouã con-cepþie, pentru a deveni o structurã militarã credibilã dinpunct de vedere acþional.

Acest proces de operaþionalizare este perceput decomanda unitãþii ca un ansamblu de mãsuri ce trebuie întreprinse imediat ºi în perspectivã, astfel încât într-uninterval de timp stabilit de eºaloanele superioare, unitateasã fie aptã pentru îndeplinirea misiunilor de specialitate.

Având clarificate elementele definitorii, concep-tuale, de identificare a obiectivelor, misiunilor ºi cer-inþelor, în funcþie de evoluþiile mediului de securitate,deosebit de importantã în acest moment pentru întregul

proces, este asigurarea resurselor necesare a fi alocateacum ºi în viitor.Din punctul nostru de vedere, acest ultim aspect

devine factor determinant pentru:realizarea obiectivelor stabilite în graficul de

operaþionalizare;realizarea parametrilor de operativitate proiec-

taþi;angajarea unitãþii în caz de necesitate potrivit

rolului ºi misiunilor ce-i revin;atingerea indicatorilor de performanþã planifi-

caþi pe etape de pregãtire; încadrarea unitãþii cu militari profesioniºti cel

puþin în proporþie de 90% faþã de necesarul de pace;asigurarea totalã a acestora cu echipamente de

specialitate, ºi nu numai, conform concepþiei de înzes-trare;

realizarea ºi menþinerea unei capacitãþi dereacþie cu termen foarte scurt, imediat cu o parte din sub-unitãþi ºi în câteva zile - 1 la 3 - cu celelalte;

folosirea procedurilor standard NATO în activi-tãþile de specialitate ºi chiar în acþiuni altele decât cele despecialitate;

 însuºirea limbii engleze, necesarã în comuni-carea de rutinã.

În plus, la factorii mai sus enumeraþi, un roldeosebit de important este jucat de nivelul de pregãtire

ºi de instruire al comandamentului ºi al sub-unitãþilor.

Calitatea va fi obþinutã prin sporirea antrena-

mentelor de stat major, activitãþilor aplicative cu trupe înteren, desfãºurarea de tabere de instrucþie de lungãduratã, în medii diferite (la munte, la apã, în teren mediufrãmântat, la litoral) cu participarea întregii unitãþi, astfelca sã se realizeze angajarea concomitentã a tuturor sub-unitãþilor pe misiuni specifice, încât comandamentul sãfie implicat în rezolvarea situaþiilor complexe generate decâmpul de luptã modern.

Fiecare dintre aceste activitãþi sã fie precedatã deantrenamente susþinute în poligonul de specialitate alarmei, supervizatã de specialiºtii din ºcoala de aplicaþie,pentru a se realiza concepþia unicã de acþiune - finalitate

proiectatã de inspectorul pentru apãrare NBC.Dat fiind ritmul extrem de accelerat de schimbarea contextelor geopolitice ºi militare contemporane, maiales în ultimul deceniu, de modificãri majore în filozofiade angajare ºi ducere a acþiunilor, consider cã efortul decorelare a pregãtirii militare de specialitate ºi generale cucerinþele noilor tipuri de crizã din societatea informaþion-alã în care trãim ºi în care capacitatea de acþiune a uneiunitãþi moderne trebuie sã cuprindã o paletã largã deoperaþii aplicabile atât în conflictele armate clasice, cât ºi în cele neconvenþionale, este ºi trebuie sã rãmânã unobiectiv permanent ºi prioritar.

Procesul de selecþie a profesioniºtilor trebuieconºtientizat ºi eficientizat atât de sus în jos, cât ºi invers,ºi sã rãmânã un proces deschis ca un criteriu clar derealizare a concordanþei dintre SCOP, FORÞE ºiMIJLOACE.

În concluzie, prin experienþa acumulatã, maturi-tatea ºi nivelul de pregãtire militarã a personalului ºi, înspecial, prin disponibilitatea permanentã a acestuia pen-tru perfecþionarea ºi adoptarea noului, sunt convins cãodatã depãºite etapele fireºti ale operaþionalizãrii, uni-tatea va fi în mãsurã sã participe cu succes la acþiuni deAPÃRARE NBC, în cadrul apãrãrii colective ºi la operaþii întrunite multinaþionale sub egida NATO.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444OOPPEERRAAÞÞIIOONNAALLIIZZAARREE**IINNTTEERROOPPEERRAABBIILLIITTAATTEE29

OOOpppeeerrraaaþþþiiiooonnnaaallliiizzzaaarrreeeaaa --- ppprrroooccceeesss cccooommmpppllleeexxx ºººiii dddiiinnnaaammmiiicccLocotenent-colonel Tudorel RADU

- comandantul Batalionului 72 Apãrare NBC -

Page 32: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 32/92

Dacã posibili-tãþile unei confruntãrimilitare globale sunteliminate, existã ºicontinuã sã se ampli-fice într-o mãsurã totmai îngrijorãtoare ris-curile de naturã ne-militarã la adresa sta- bilitãþii ºi securitãþiilocale ºi regionale.

Necesitatea adaptãrii politicii de securi-tate ºi apãrare naþionalã la caracteristicileactuale ale mediului de securitate supune struc-turile militare unui amplu proces de transfor-mare. Din aceastã per-spectivã, natura con-flictelor ce caracteri-zeazã începutul mile-niului III impune o

abordare nouã ºi dez-voltarea acelor tipuride forþe ºi capabilitãþice pot fi adaptate rapidla noile sfidãri dinmediul de securitate.

Obiectivul prin-cipal al procesului detransformare militarãconstã în crearea de

capabilitãþi care sãofere decidenþilorpolitico-militari, alternative de acþiune adecvatenoilor tipuri de riscuri ºi ameninþãri la adresasecuritãþii naþionale ºi internaþionale.

Crearea capabilitãþilor minim necesare,apte sã reacþioneze eficient într-un mediuextrem de ameninþãtor, aprobate prin  Anga-

 jamentul Capabilitãþilor de la Praga din21.11.2002, vine sã rãspundã cerinþei de a secrea o Forþã de Rãspuns a NATO (NRF) cucapacitate operaþionalã completã. Viitorul NRF

va depinde de modul în care sunt implementateangajamentele asumate de statele membreNATO în privinþa capabilitãþilor, între careapãrarea chimicã, biologicã, radiologicã ºinuclearã (CBRN) ocupã un loc foarte impor-tant.

Proliferarea ADMCBRN este unanimrecunoscutã ca o serioasã ameninþare în cadrulspectrului operaþional - de la proiecþia/desfã-ºurarea forþelor pânã la acþiunile finale

 încheiate cu stabilizarea ºi impunerea pãcii.Statutul actual al României, de membrual Alianþei Nord-Atlantice, ridicã la un înalt ni-vel de responsabilitate abordarea ameninþãrilorCBRN ºi a modalitãþilor de rãspuns la acestea.

Operaþiunile conduse de NATO nu maiau o delimitare ge-ograficã strictã, putândfi desfãºurate în oriceparte a globului, ori-când va fi nevoie ºi

 într-un timp de reacþiefoarte scurt. În înde-plinirea angaja-mentelor asumate pelinia integrãrii înAlianþã, politica deapãrare a României vapresupune un ac-centsporit pe dezvol-tareacapacitãþilor dedesfãºurare în teatru aforþelor, a elementelor

de susþinere ºi dislocare a acestora.Participând cu structuri de apãrare NBC în

cadrul operaþiilor de stabilitate ºi de sprijin înmediul internaþional, România constituie ºi vaconstitui un pilon de bazã în asigurarea inter-venþiei pentru gestionarea crizelor de la începutul acestui mileniu.

 Ameninþãrile ºi riscurile de naturã CBRN  înplan internaþional se manifestã prin:

proliferarea ºi diseminarea necontrolatã a

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444OPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALE

30

AAANNNGGGAAAJJJAAARRREEEAAA SSSTTTRRRUUUCCCTTTUUURRRIIILLLOOORRR DDDEEE AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEE NNNBBBCCCPPPEEENNNTTTRRRUUU SSSPPPRRRIIIJJJIIINNNUUULLL AAACCCÞÞÞIIIUUUNNNIIILLLOOORRR DDDEEESSSFFFÃÃꪪUUURRRAAATTTEEE ÎÎÎNNNMMMEEEDDDIIIUUULLL IIINNNTTTEEERRRNNNAAAÞÞÞIIIOOONNNAAALLLColonel Graþian IONESCU

Page 33: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 33/92

tehnologiilor ºi materialelor CBRN, a arma-mentelor ºi a altor mijloace letale neconven-þionale;

expansiunea reþelelor ºi activitãþilor

teroriste ºi a crimei organizate transnaþionale(trafic transfrontalier de persoane, materialeradioactive, chimice, biologice, de armament ºimuniþii etc.);

deteriorarea mediului ambiant, prinnerespectarea normelor ecologice, precum ºiexistenþa în proximitatea frontierelor naþionalea unor obiective cu grad ridicat de risc;

pericolul declanºãrii unor conflictemili-tare locale ca mãsurã punitivã extremã împotriva unor regimuri dictatoriale din state

care încalcã prevederile convenþiilor ºi tratatelorinterna-þionale în domeniul armelor de distrugereîn masã chimice, biologice, radiologice ºi nucleare(ADMCBRN).

Participarea României la operaþiile întrunite multinaþionale este dependentã deopþiunea politicã, are la bazã intereselenaþionale ºi angajamentele asumate pe planinternaþional ºi în cadrul NATO.

Armata României va avea în vedere par-ticiparea la urmãtoarele tipuri de operaþii

1:

operaþii întrunite multinaþionale pen-tru apãrarea colectivã, conform art.5 dinTratatul Atlanticului de Nord;

operaþii de pace (PO - peace operations)sub egida ONU/OSCE ºi conduse nemijlocit decãtre acestea;

operaþii non - art.5, de rãspuns lacrize, conduse de NATO, sub mandatONU/OSCE.

În ciuda eforturilor susþinute de

control, continuã în întreaga lume ºi înspecial în þãrile mici ºi mijlocii sã prolif-ere-ze armele nucleare, biologice ºi chim-ice.

În operaþiile întrunite este posibilca forþele armate sã acþioneze în zoneunde existã pericolul utilizãrii ADM-CBRN/al producerii emisiilor altele decâtatacul (EADA), desfãºurând acþiuni însituaþii deosebit de complexe. În acest

sens, comandanþilor le revine responsabilitateade a proteja personalul ºi echipamentele mil-itare, precum ºi obiectivele de interes militar,respectiv populaþia (necombatanþii) din zona

acþiunilor.Participarea structurilor de apãrare NBCla misiuni în mediul internaþional este de-clanºatã prin pregãtirea pentru operaþii, în bazaDispoziþiunii de începere a operaþionalizãrii  elabo-ratã de Statul Major General, în conformitate cuaprobarea Parlamentului României ºi elabo-rarea Hotãrârii de Guvern prin care se vor asigu-ra normele tehnice de finanþare a ope-raþional-izãrii structurilor ºi participarea efectivã la misi-une.

Directorii de programe numiþi auatribuþii ºi responsabilitãþi pe linie operaþionalãºi admi-nistrativã în conformitate cu normelemetodolo-gice în vigoare, precum ºi în coor-donarea tutu-ror activitãþilor în vedereadesfãºurãrii conferin-þelor de planificare interneºi internaþionale ne-cesare întocmirii ºiaprobãrii  Acordului General  ºi  Acordului Tehnic privind angajarea forþelor în teatrul de operaþii.

La terminarea procesului de operaþio-nalizare, se desfãºoarã evaluarea de specialitate în domeniul armei Apãrare NBC ºi se trece ladislocarea forþelor în teatrul de operaþii.

Dupã ajungerea în teatrul de operaþii areloc transferul de autoritate, executarea misiuniiºi redislocarea din teatrul de operaþii în confor-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444OPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALE

31

1=conform Doctrinei pentru Operaþiile Întrunite Multinaþionale,Bucureºti, 2001, art.35

Page 34: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 34/92

mitate cu angajamentele asumate la terminareamisiunii sau, dacã situaþia o impune, la cererea

 Autoritãþii Naþionale de Comandã , înainte de îndeplinirea mandatului.

Parcurgerea tuturor etapelor cicluluioperaþional de planificare a operaþiilor de stabi-litate ºi de sprijin, atât la nivelul organismelorinternaþionale abilitate, cât ºi la nivelul organis-melor constituþionale interne, conferã forþelor întrunite internaþionale, ºi în cadrul acestora ºicontingentului românesc, acoperirea juridicãnecesarã desfãºurãrii acþiunilor.

Participarea Companiei 383 Apã-rare NBC la operaþiunea Iraqi Freedomreprezintã una din cele mai

importante activitãþisub aspectele efec-tivelor NBC implicate,complexitãþii ºi alereprezentãrii armei peplan internaþional.

Îndeplinirea înKuwait a unei game largi demisiuni atât de specialitate, cât ºi misiunispecifice operaþiilor de stabilitate ºi de sprijin

(3 1/2luni), a constituit o dovadã a capacitãþii deinteroperabi-litate a structurilor de apãrareNBC, cât ºi o ilustrare a profesionalismului spe-cialiºtilor armei.

Structuri ºi militari din armã au partici-pat ºi participã ºi în prezent în diferite teatre deoperaþii la misiuni diversificate desemnând teri-torii din continente diferite (Golful Persic,Somalia, Angola, Bosnia-Herþegovina, Kosovo,Afganistan).

Pe baza propunerilorGrupului Superior de Apãrare Împotriva Proliferãrii , Statul Major al

Comandamentului Suprem al Forþelor AliateNATO din Europa a promovat un proiect în baza cãruia s-a înfiinþat Batalionul Multinaþional de Apãrare CBRN  în Republica Cehã, la careRomânia participã cu un pluton pentrudecontaminare RBC.

Misiunea Batalionului MultinaþionalNATO pentru Apãrare CBRN constã în sprijinulcomandamentelor ºi forþelor NATO pentru asi-

gurarea libertãþii de acþiune a acestora în medii-

le cu riscuri CBRN.Batalionul este o unitate multifuncþionalã,

multinaþionalã  (Belgia, Cehia, Germania, Italia,Marea Britanie, Norvegia, Polonia, România,

Spania, Turcia, Ungaria), cu un înalt nivel depregãtire pentru sprijinul operaþiilor NATO ºiasigurarea de consultanþã comandanþilor ºistatelor majore în domeniul apãrãrii NBC pen-tru întreg spectrul acþiunilor militare.

Batalionul Multinaþional pentru ApãrareCBRN (B.M.Ap.CBRN) corespunde conceptuluiForþei de Rãspuns NATO (NRF) ºi comple-teazã capacitãþile acesteia, fiind format ºi

echipat pentru a fi angajat în acþiuni la nivelstrategic.

Operaþiile de stabilitate ºi de spri- jin se desfãºoarã cu respectarea, înfuncþie de situaþie, a principiilor caracte-

ristice luptei armate, precum ºi aunor principii specifice. Principiilede desfãºurare a operaþiilor de sta- bilitate ºi de sprijin sunt comple-mentare principiilor luptei armate.

Definirea clarã a obiectivului pre-supune integrarea tuturor acþiunilor pentru

realizarea scopului stabilit de eºalonul superior.Comandantul concretizeazã ordinele

eºalonului superior în obiective militare speci-fice apãrãrii NBC, pe care trebuie sã le îndeplin-eascã în cooperare cu forþele ºi organizaþiile par-ticipante.

Orice schimbare în plan politic ºi militartrebuie sã se reflecte în planificarea operaþiei.

Unitatea de efort în operaþiile de stabili-tate ºi de sprijin impune direcþionarea tuturor

forþelor ºi mijloacelor cãtre realizarea scopuluicomun. Pentru contingentul naþional se men-þine sistemul de comandã ºi control instituit.

În cadrul forþelor multinaþionale, uni-tatea de efort este realizatã pe baza consensului între parteneri ºi prin aplicarea principiuluiautoritãþii unice a comandantului.

Siguranþa operaþiilor se realizeazã pe baza dreptului la autoapãrare împotriva acþi-unilor ostile. Comandantul trebuie sã ia toatemãsurile ce se impun pentru protecþia perma-nentã a forþelor, indiferent de caracterul paºnic

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444OPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALE

32

Page 35: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 35/92

al operaþiilor. Când situaþia impune,conform regulilor de angajare, forþeletrec cu rapiditate de la o atitudinenecombatantã la cea specificã luptei

armate.Comandantul trebuie sã ia mã-suri preventive, asigurând înþelege-rea ºi respectarea regulilor de anga- jare ºi informarea oportunã a subor-donaþilor cu privire la situaþia politi-co-militarã din zonã; la propunereasa, regulile de angajare vor fi pre-vãzute ºi reformulate ori de câte orieste necesar, pentru a nu pune înpericol viaþa personalului militar ºiintegritatea forþelor.

În operaþiile de stabilitate ºi desprijin, comandantul ia decizii în condiþiide incertitudine, iar rezultatele unor reacþiiimediate pot afecta misiunea pe termen lung;aceasta nu exclude executarea unor acþiuni cucaracter decisiv, dar impune analiza atentã asituaþiei, în scopul gãsirii momentelor ºilocurilor potrivite pentru astfel de mãsuri.

Extracþia forþelor din teatrul de operaþii

se poate executa sub presiunea elementelorostile sau în absenþa acestora (atunci când aufost îndeplinite obiectivele care au determinatpre-zenþa lor). Activitatea trebuie sã sedesfãºoare în concordanþã cu progresele politiceºi sã fie flexibilã. În funcþie de situaþia concretã,extracþia poate fi rapidã , gradualã sau parþialã .

În unele operaþii militare terminareamisiunii nu înseamnã ºi finalizarea acþiunii,aceasta fiind continuatã de organizaþii civile

(guvernamentale ºi neguvernamentale). Înaceste situaþii, planificarea cuprinde ºi transfer-ul controlului operaþional cãtre ONU, cãtre oorganizaþie regionalã de securitate, cãtre o altãforþã militarã ori cãtre organizaþii civile.

Activitatea dupã încheierea misiunii ºirevenirea în þarã este complexã ºi constã înactivitãþi specifice de regenerare ºi pregãtire apersonalului, precum ºi de întreþinere ºipregãtire a tehnicii, astfel încât structurile redis-locate în þarã sã fie în mãsurã dupã un timp sã îndeplineascã o altã misiune.

Punctele ,,calde" de pe planetã au fostidentificate de cãtre instituþiile de cercetare, darpot sã aparã ºi altele, care vor necesita pentrusoluþionare recurgerea la sprijinul ONU sau alorganismelor regionale. Se poate afirma, fãrãteama de a greºi, cã viitoarele operaþii de stabi-litate ºi de sprijin vor fi caracterizate de efor-turile pe care le va întreprinde comunitateainterna-þionalã pentru a demobiliza ºi reintegraforþele militare implicate în conflicte, pentruprotejarea necombatanþilor, pentru a pedepsicriminalii de rãzboi, a reface instituþiile îndomeniul securitãþii, a accentua cooperarea, ºinu în ultimul rând, a elimina pericolul prolifer-ãrii ºi disemi-nãrii necontrolate a tehnologiilorºi materialelor CBRN.

Sper ca prezentul demers de analizã amodului de angajare a structurilor de apãrare

NBC pentru sprijinul acþiunilor desfãºurate înmediul internaþional sã constituie nu numai o bazã de reflecþie pentru nespecialiºti, pentru ceiinteresaþi de aprofundarea problematicii oper-aþiilor de stabilitate, dar ºi o provocare pentrucolegii noºtri chimiºti militari preocupaþi de lãr-girea ºi perfecþionarea pregãtirii lor de speciali-tate.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444OPERAÞII ÎNTRUNITE MULTINAÞIONALE

33

Page 36: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 36/92

Prezentarea Concepþiei de formare ºidezvoltare profesionalã a cadrelor militare în arma Apãrare NBC a adus elemente denoutate ºi a captat interesul partici-panþilor.

Concepþia de formare,dezvoltare profesionalã ºi uti-lizare a ofiþerilor, maiºtrilormilitari ºi subofiþerilor înArmata Româ-niei stip-uleazã locul ºi rolul ofiþer-ilor, subofiþerilor ºimaiºtrilor militari în organ-ismul militar, formarea ºidezvoltarea profesionalã aacestora, utilizarea ºi evo-luþia

lor în carierã. Concepþia va fiaplicatã începând cu anul de învãþãmânt 2004-2005, pentru sub-ofiþeri ºi maiºtri militari, ºi începând cu anul de învãþãmânt 2005-2006, pentru ofiþeri.

Noutãþile pe care le aduce aceastã con-cepþie sunt:

formarea ºi dezvoltarea profesionalã acadrelor prin pregãtire instituþionalizatã,instruc-þie colectivã ºi pregãtire de comanda-ment, ºi prin pregãtire complementarã (stagiu ºi

pregãtire personalã);subofiþerii se vor forma cu precãdere

din militari angajaþi pe baza de contract;planurile de învãþãmânt se proiecteazã

 în sistem modular;programele de formare/pregã-

tire permanentã a cadrelor militarecuprind, pe lângã cursurile de

carierã ºi de nivel, ºi pe cele derecalificare.

*Doctrina AliatãÎntrunitã pentruApãrare NBC (AJP-3.8),document de referinþã pen-tru statele membre NATO, ºi

de noutate pentru ArmataRomâniei, subliniazã respons-

abilitãþile naþionale pe li-niaarmei. Dezbaterile pe marginea

prezentãrii acestui document au evidenþi-at urmãtoarele concluzii, propuneri ºi direcþii deacþiune:

planificarea, organizarea ºi realizareaunor elemente de apãrare NBC, astfel încâtrezultatele capabilitãþii sã îndeplineascã obiecti-vul de apãrare NBC al forþelor NATO (respon-sabilitate naþionalã);

folosirea a acordurilor de standardizaredin cadrul NATO, a STANAG-urilor ºi publicaþi-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444DEZBADEZBATERI DOCTRINARETERI DOCTRINARE

34

Seminar de prSeminar de profil la ªcoala de Aplicaþie pentrofil la ªcoala de Aplicaþie pentru Apãraru Apãrare NBC:e NBC:AAApppãããrrraaarrreeeaaa NNNBBBCCC --- ooorrriiieeennntttãããrrriii dddoooccctttrrriiinnnaaarrreee ºººiii ssstttaaadddiiiuuulll ooopppeeerrraaaþþþiiiooonnnaaallliiizzzãããrrriiiiii ssstttrrruuuccctttuuurrriiilllooorrrddde

ee

 aaap

ppã

ããr

rraaar

rreee

 NNNB

BBC

CC

Maior Viorel STA-În perioada 15-17 iunie 2004, la ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC s-a desfãºurat

seminarul de profil cu tema: ,,APÃRAREA NBC - ORIENTÃRI DOCTRINARE ªI STADIUL OPE-RAÞIONALIZÃRII STRUCTURILOR DE APÃRARE NBC".

Au participat: specialiºti NBC din Inspectoratul Ministerului Apãrãrii Naþionale, StatulMajor General, Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie ºi dinComandamentul Logistic Întrunit; comandanþii batalioanelor de apãrare NBC ºi comandanþiicompaniilor de apãrare NBC de la brigãzile operaþionalizate; ofiþeri din ªcoala de Aplicaþie pentruApãrare NBC.

Scopul l-a constituit, în principal, prezentarea noilor acte normative pe linia învãþãmântu-lui, în domeniul conceptual al apãrãrii NBC. Au fost prezentate informãri despre preocupãrileactuale privind cercetarea ºi modernizarea echipamentelor ºi materialelor de apãrare NBC,desfãºurarea relaþiilor militare internaþionale ºi stadiul operaþionalizãrii unitãþilor de apãrare NBC.

Page 37: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 37/92

ilor (AJPs, ATP, AEPs, AmedPs, AAPs) de refe-rinþã, astfel ca acestea sã devinã o bazã comunãde lucru ºi în cadrul Armatei României;

realizarea Sistemului de Supraveghere ºi  Avertizare NBC  în conformitate cu reglementãriledin aceastã doctrinã ºi cu cele stipulate în ATP-45 B, pentru a se putea realiza compatibili-tateaºi interconectarea cu structurile similare dinNATO;

la fiecare eºalon ar trebui sã fie alocatefuncþii încadrate cu ofiþeri ºi subofiþeri deapãrare NBC, în compartimentele specificate înacest document de referinþã (personal ºi admi-nistraþie, informaþii, operaþii, logisticã, planifi-care ºi doctrinã, comunicaþii ºi informaþii,

instrucþie, resurse, CIMIC), astfel încât person-alul NBC respectiv sã formeze un stat major NBC 

 în sprijinul consilierii comandantului ºi ges-tionãrii pericolelor NBC;

sã fie luate în considerare  sprijinul ºi contramãsurile medicale NBC  de toþi factorii dedecizie ºi sã se realizeze cooperarea pentru caforþele alocate NATO pentru apãrarea colectivãsã dispunã de pretratamentele medicale în cazuldislocãrii în teatrele de operaþii;

realizarea ºi dotarea cu echipamente deprim-ajutor ºi de auto-tratament, echipamentede detecþie, alarmare, avertizare ºi raportareNBC, echipamente COLPRO, complet de prim-ajutor ºi de îngrijire medicalã de urgenþã, con-form STANAG 2126, materiale de prim-ajutorpentru rãniþii din cauza agenþilor chimici con-form STANAG 2871, cel puþin a forþelor opera-þionalizate alocate NATO pentru apãrarea colec-tivã;

realizarea unor studii referitoare ladecontaminarea finalã  (decontaminarea echipa-mentelor ºi/sau personalului îndepãrtat perma-nent sau temporar din operaþie, la un standardsuficient pentru a permite transportarea, întreþinerea, întrebuinþarea ºi dispunerea fãrãrestricþie), pentru alinierea la acest concept noual Alianþei.

*Informarea privind preocupãrile

actuale în domeniul echipamentelor ºi materi-alelor de apãrare NBC a reliefat necesitatea

 îmbunãtãþirii capabilitãþilor naþionale pentrucontracararea sau limitarea efectelor unuieveniment NBC de cãtre forþele puse la dispoz-iþia NATO, cât ºi de cele destinate pentru

apãrarea naþionalã.Integrarea în structurile NATO ºi peri-colul unor acte de terorism chimic ºi biologicimpun înzestrarea cu echipamente de apãrareNBC performante, compatibile cu standardeleAlian-þei, care sã permitã avertizarea în timputil ºi contracararea ameninþãrilor cu între- buinþarea ADMNBC.

Experienþa NATO ºi cea naþionalã în ope-raþii militare încheiate sau în curs de desfãºu-rare, reacþiile dupã Summitul de la Praga, abor-darea problematicii NBC la grupurile de lucruale NATO, evidenþiazã accentul deosebit pe careAlianþa îl pune pe contracararea pericolelorNBC, atât în ce priveºte posibilitatea de între- buinþare a ADMNBC, cât ºi efectele colateralecauzate de producerea evenimentelor EADA,SCTI sau DMDA.

Pentru realizarea cerinþelor NATO referi-toare la îmbunãtãþirea capabilitãþilor de apãrareNBC, România a acceptat, total sau parþial, în

Propunerile de Forþe, sã implementeze urmã-toarele obiective, în perioada 2005-2010:

EG 4401- ,,Apãrare NBC - Protecþiecolectivã”;

EG 4410- ,,Echipamente de protecþieindividualã NBC”;

EG 4422- ,,Puncte NBC pentrudetectare, identificare ºi monitorizare”;

EG 4423- ,,Sistem de Comunicaþii ºiInformaþii NBC”;

EG 4461- ,,Sprijin de luptã NBC”.Implementarea de cãtre România a Pro-

punerilor de Forþe, realizarea iniþiativelor NATOde la Praga (PCC) în domeniul apãrãrii NBC,precum ºi a cerinþelor NATO pe termen lung(LTR), impun luarea urmãtoarelor mãsuri:

continuarea ºi finalizarea studiuluiprivind Autolaboratorul Analitic NBCDislocabil, conform cerinþelor STANAG-uluielaborat;

accelerarea studiului pentru realizareacomponentei bio a Sistemului de Supraveghere

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444DEZBATERI DOCTRINARE

35

Page 38: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 38/92

ºi Avertizare NBC (echipamente, comunicaþii,integrare, structura);

elaborarea urmãtoarelor studii privind:Centrul de Excelenþã pentru

Apãrare NBC;realizarea Poligonului de

Antrenament cu Agenþi Reali;creºterea capabilitãþilor de deconta-

minare;standarde tehnice interoperabile

NATO.

*Prezentarea Standardelor Militare

Operaþionale a captat interesul, mai ales pen-

tru noutatea lor, menþionându-se faptul cã nuau fost distribuite la unitãþile care au nevoie deele pentru implementare în pregãtireaºi instruirea militarilor. Au fostprezentate trei standarde noi,cu caracter general ºi douãSTANAG-uri prioritare pen-tru Apãrarea NBC ºi anu-me:

SMO 50.084/

01.05.2004, IDENTIFICA-REA FORÞELOR TERES-TRE ÎN CÂMPUL DELUPTÃ ªI ÎN ZONA DEOPERAÞII, corespondent cuSTANAG 2129, ed. 6.Standardul are caracter de gener-alitate ºi stabileºte procedurile ºiaparatura de identificare în luptã utilizate deforþele NATO, pentru a le face capabile sã seidentifice între ele ca amice pe câmpul de luptãsau în zona de operaþii;

SMO 50.085/01.05.2004, PRO-TECÞIA AUZULUI, corespondent cu STANAG2899, ed. 2. Standardul are caracter de genera-litate ºi stabileºte principiile pentru protecþia fo-nicã a personalului, ca rezultat al expunerii la opresiune auditivã ridicatã în timpul activitãþilormilitare;

SMO 50.091/01.05.2004, CULEGEREDE INFORMAÞII, corespondent cu STANAG

2077, ed. 5. Standardul are caracter de genera-litate ºi stabileºte sistemul de bazã privind

prezentarea ºi schimbul de informaþii dintreforþele militare;

ATP-45 (B) - STANAG 2103/1 iulie2001, manualul operatorului ºi AEP-45 -

STANAG 2497/1 iulie 2001, manualul progra-matorului, ,,RAPORTAREA EXPLOZIILORNUCLEARE, ATACURILOR BIOLOGICE ªICHIMICE, PROGNOZAREA ªI AVERTIZAREAPERICOLELOR ASOCIATE ªI ZONELOR DERISC”. Standardele au caracter secret ºi suntdistribuite doar statelor membre NATO. Sunttotal diferite de SMO 50019/99(ATP-45A) ºi vornecesita un timp mai mare pentru traducere, înþelegere ºi implementare.

*În cadrul informãrilor privind stadiuloperaþionalizãrii unitãþilor de

apãrare NBC din Forþele Terestre,Aeriene ºi Navale, reprezentanþii

comandanþilor de batalioaneºi comandanþii companiilorde apãrare NBC au prezen-tat situaþia organizãrii ºi încadrãrii cu personal,

problemele privind dota-rea ºi executarea misiu-nilor de supraveghere NBC,

din serviciul de luptã per-manent. O situaþie mai difi-

cilã o are Cp. 383 Ap.NBC priv-itor la încadrarea plutoanelor cu

ofiþeri comandanþi de plutoane ºi înceea ce priveºte excedentul de tehnicã, creat

de pãstrarea tehnicii detaºamentului de apãrareNBC care a executat misiuni în zona GolfuluiPersic, cât ºi ca urmare a desfiinþãrii plutonuluide aruncãtoare de grenade incendiare (AGI).Dintre propunerile reieºite din aceste infor-mãri evidenþiez:

 încadrarea cu militari angajaþi pe bazãde contract a funcþiilor de ºoferi, mai ales la gru-pele de decontaminare, iar comandantul degru-pã sã nu fie ºi ºofer, întrucât echipajulADTT-4 are 3 militari;

grupa de decontaminare echipament

sã fie încadratã cu cel puþin un maistru;definirea zonei de responsabilitate

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444DDDEEEZZZBBBAAATTTEEERRRIII DDDOOOCCCTTTRRRIIINNNAAARRREEE36

PPP aaa rrrttt iii ccc iiippp aaannn þþþ iii iii   lll aaa  SSS eeemmm iiinnn aaa rrr   î î înnnpppooo lll iii ggg ooonnnuuu lll  ddd eee   iii nnn sss ttt rrruuu iii rrreee  ppp eeennn ttt rrruuuaaappp ããã rrr aaa rrreee  NNNBBBCCC

Page 39: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 39/92

privind supravegherea NBC, pentru sub-unitãþile care executã serviciul de luptã perma-nent (SLP) ºi specificarea modalitãþii de trecerede la SLP3 la SLP1;

definirea modalitãþilor de autorizare apoligonului de tragere cu AGI; înlocuirea unor echipamente de

apãrare NBC vechi ºi depãºite moral cu altelenoi ºi performante.

*Din informãrile privind participarea

specialiºtilor NBC la Grupurile de LucruNATO ºi la alte activitãþi militare inter-naþionale subliniez urmãtoarele idei:

capabilitãþile pe termen lung planifi-cate de Grupul NATO pentru Forþele Terestre -LG-7, sunt:

detecþia ºi identificarea agenþilor biologici cu ajutorul senzorilor ficºi;

protecþia individualã CBRN uºoarã(4-6 echipamente SARATOGA per individ);

decontaminarea tehnicii ºi persona-lului folosind substanþe/soluþii netoxice (decon-taminarea pe baza de enzime);

dotarea fiecãrui militar cu echipa-mente portabile de monitorizare a agenþilor bio-logici;

problematica NBC este o prioritate aNATO, iar un accent deosebit se pune pe com-ponenta biologicã. Aceasta este concluzia la carea ajuns Comitetul Director al Grupului deProliferare NATO, care are în vedererealizarea ºi implementarea în cadrul Alianþei acinci obiective:

realizarea Laboratorului Mobil

Integrat NBC;crearea Centrului de Excelenþã

pentru Apãrare NBC;realizarea Centrului de Antrena-

ment cu Agenþi Reali;stabilirea stocului de echipamente

medicale, vaccinuri ºi antidoturi;crearea Sistemului de Suprave-

ghere a Bolilor;din participarea la Grupul de Lucru

de Instrucþie pentru Apãrare NBC s-audesprins urmãtoarele idei:

formatul Broºurii Naþionale deInformare a fost schimbat ºi Ungaria, þarã cus-tode, va distribui noul format pânã la sfârºitulanului;

documentul va fi completat ºi trans-mis acestui grup de lucru în luna februarie, anulviitor, fiind necesar realizãrii unei baze de datepentru desfãºurarea exerciþiilor ºi instrucþiei.

Participarea specialiºtilor NBC la Gru-purile de Lucru NATO ºi la alte activitãþimili-tare internaþionale a evidenþiat urmã-toarele concluzii, propuneri ºi direcþii de acþi-une:

reprezentarea României la toate

Grupurile de Lucru NATO, cu o componentã întrunitã de participanþi de la categoriile deforþe, ºcoala de aplicaþie, centrul de cercetãri ºi,unde este cazul, cu medici militari;

rezolvarea problemei tehnice pentruplanificarea, pânã la 5 August, a resurselornecesare activitãþilor militare internaþionalepentru anul urmãtor;

realizarea unei structuri specifice sau aunui grup de lucru pentru elaborarea standar-delor în domeniul apãrãrii NBC.

*Seminarul a cuprins ºi douã activitãþi

practice privind cãile ºi modalitãþile de aplicarea soft-urilor informatice în antrenamentele de statmajor, exerciþiile ºi aplicaþiile tactice ºi pro-cedeele ºi tehnicile de cercetare ºi decontami-nare în condiþiile contaminãrii simulate.

*Dezbaterile din finalul seminarului au

accentuat urmãtoarele concluzii, propuneri ºi

direcþii de acþiune:domeniul apãrãrii NBC este o priori-

tate a NATO, iar România trebuie sã se alin-ieze atât din punctul de vedere al structurilor,cât ºi al dotãrii cu echipamente de specialitate;

necesitatea reprezentãrii României latoate Grupurile de Lucru NATO cu o compo-nentã întrunitã de participanþi de la categoriilede forþe, ºcoala de aplicaþie, centrul de cercetãriºi, unde este cazul, cu medici militari;

planificarea, pânã la 5 August, aresurselor necesare activitãþilor militare inter-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444DEZBATERI DOCTRINARE

37

Page 40: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 40/92

naþionale pentru anul urmãtor;obligaþia structurilor logistice de a

realiza comenzi pentru dotarea structurilor lup-tãtoare ºi de sprijin cu echipamentele de apã-

rare NBC, astfel încât centrul de cercetãri sã-ºipoatã desfãºura eficient activitatea;solicitarea de propuneri pentru mo-

dernizarea echipamentelor de apãrare NBC, maiales de la comandanþii companiilor ºi batalioa-nelor de apãrare NBC;

realizarea unei comunicãri mai opera-tive cu SMFT, pentru implementarea rapidã adocumentelor importante în domeniul armei(ATP-45B);

constituirea unei structuri specificesau a unui grup de lucru pentru elaborarea

standardelor în domeniul apãrãriiNBC, care sã fie coordonate deºcoala de aplicaþie;

asigurarea asis-tenþei necesare pentrueliminarea excedentuluimare de tehnicã de a-pãrare NBC al Cp. 383Ap.NBC ºi distribuirea

aparaturii performan-te, care a fost ridicatãde pe tehnicã;

elaborareadocumentelor necesa-re, în perspectiva anului2005, pentru desfãºurareastandardizatã a instrucþieicolective pe misiuni, pentruunitãþile care vor îndeplini misiuni

 în teatrele de operaþii;la fiecare eºalon, în statele de organi-

zare sã fie prevãzute funcþii ºi sã fie încadrate cuofiþeri ºi subofiþeri de apãrare NBC, în compar-timentele personal ºi administraþie, informaþii,operaþii, logisticã, planificare ºi doctrinã, comu-nicaþii ºi informaþii, instrucþie, resurse, CIMIC,astfel încât acest personal NBC sã formeze unstat major NBC în sprijinul consilierii coman-dantului ºi gestionãrii pericolelor NBC;

realizarea unor norme pentru dotareacu echipamente de apãrare NBC mai  permisive

(denumirile echipamentelor sã fie date înfuncþie de caracteristici, intervale de mãsurareetc.), iar dotarea structurilor sã se realizeze înurma pri-mirii unui acord de specialitate din

partea Centrului de Cercetare ªtiinþificãpentru Apãrare NBC ºi Ecologie; înaintarea unei propuneri pentru

introducerea cuvântului "ÎNTRUNIT" la titlulSMO, pentru a include ºi celelalte categorii deforþe;

acordarea asistenþei de specialitate înlegãturã cu deºeurile toxice acumulate la unitãþi ºimai ales la depozitul de la Unguriu, care riscãsã devinã o groapã de deºeuri a armatei (pânãacum toate rapoartele nu au avut rezultate ºi nus-au gãsit metode pentru a se rezolva proble-

ma);stabilirea printr-un ordin a

numãrului ºi tipului deautospeciale care vor

ramâne în dotarea struc-turilor de apãrare NBC,pentru ca fondurile alo-cate pentru mente-nanþã sã fie folosite cu

eficienþã.*

Avem satisfacþiacã la solicitãrile pentru

participarea la semina-rul de profil s-a rãspuns

afirmativ, iar premisele pen-tru rezolvarea problemelor

ridicate vor depinde de toþi ceicare au participat la aceastã activitate.

Seminarul a fost un succes pentru faptulcã participanþii au ajuns la un punct de vederecomun: acela de a gestiona cu grijã intereselearmei.

Deviza care trebuie sã anime ºi în conti-nuare pe toþi specialiºtii NBC este: ,,existãmdacã producem".

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444DEZBATERI DOCTRINARE

38

Participanþii la Seminarul de profil din 15-17 iunie 2004

Page 41: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 41/92

Sfârºitul mileniului II ºi începutul mileni-ului III se caracterizeazã printr-o amplificare fãrãprecedent a acþiunilor teroriste care se manifestã în numeroase zone geografice ale Planetei.Pericolul terorismului chimic ºi biologic a devenitevident dupã utilizarea în anul 1995 a sarinuluide cãtre secta AUM în atacul declanºat înmetroul din Tokyo, atac soldat cu numeroase vic-time în rândul civililor. Dupã acest atentat s-aconstatat o creºtere semnificativã a interesuluimanifestat de grupãrile teroriste pentru atacul cusubstanþe chimice. În urma atacurilor devasta-

toare din 11 septembrie 2001 ºi a ripostei ameri-cane este posibil ca orientarea teroriºtilor sã se îndrepte cãtre mijloace mai performante, cum arfi armele de distrugere în masã nucleare, biolog-ice ºi chimice (ADMNBC).

Societatea este vulnerabilã la atentateleterorismului chimic ºi biologic, care poate îmbrã-ca diverse forme cu efecte deosebit de grave ºinecontrolate. Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii a întocmit o listã cu agenþii chimici ºi biologici

potenþial utilizabili în atacurile teroriste. Dintresubstanþele chimice susceptibile de a fi între- buinþate în atacurile teroriste se detaºeazã cadeosebit de periculoase douã mari grupe:

- compuºi neurotoxici persistenþi de tip"V";

- compuºi vezicanþi persistenþi de tip"iperite".

În acest context, considerãm oportunã oinformare asupra nivelului actual al cunoºtinþelorprivind compuºii neurotoxici ºi vezicanþi persis-tenþi potenþial utilizabili în atacuri teroriste.

1. COMPUªI NEUROTOXICI PERSIS-TENÞI DE TIPUL "V"

Compuºii cu acþiune neurotoxicã detipul "V" sunt substanþe organofosforice având în structura lor un rest de tiocolinã , care se ca-racterizeazã prin toxicitate foarte mare ºi persis-tenþã deosebitã. Aceºtia sunt esteri ai acizilortiolfosfonici sau tiolfosforici , care conþin în po-ziþiaß faþã de atomul de S, un atom de N ternar (saucuaternar) ºi pot fi reprezentaþi prin formulageneralã (I):

unde:X = alchil inferior (CH3, C2H5, i-C3H7)

- tiolfosfonaþi;O - alchil (CH3, C2H5, i-C3H7) - tiolfos-

faþi;Y = O - alchil (C2H5, i-C3H7, i-C4H9;

Z = NR2 (R = CH3, C2H5, i-C3H7).

1.1. STRUCTURA CHIMICÃExistã un numãr mare de compuºi cores-

punzând formulei structurale (I), trei dintreaceºtia fiind reprezentativi, prezentând uninteres deosebit din punct de vedere militar ºiputând servi unor acþiuni teroriste. Primii doi,cunoscuþi în literatura militarã sub denumirea de

VX - (Ia) ºi respectiv VR - (Ib) sunt din punctde vedere chimic tiolfosfonaþi ºi se caracterizeazã

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444TERORISM CBRN

39

CCCOOOMMMPPPUUUªªªIII NNNEEEUUURRROOOTTTOOOXXXIIICCCIII ªªªIII VVVEEEZZZIIICCCAAANNNÞÞÞIII PPPEEERRRSSSIIISSSTTTEEENNNÞÞÞIIIPPPOOOTTTEEENNNÞÞÞIIIAAALLL UUUTTTIIILLLIIIZZZAAABBBIIILLLIII ÎÎÎNNN AAATTTAAACCCUUURRRIII TTTEEERRROOORRRIIISSSTTTEEELocotenent-colonel ing. Maricel CUÞUHANCercetãtor ºtiinþific grd.I ing. Emilia PREDA

- Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie -

Page 42: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 42/92

prin cea mai ridicatã toxicitate din toatã clasa desubstanþe toxice de luptã. Cel de-al treilea,cunoscut sub numele de amiton (Ic), iar în lit-eratura militarã sub denumirea de VG, este din

punct de vedere chimic untiolfosfat. Amitonul estecel mai toxic insecticid (aca-ricid) organofosforic, toxici-tatea sa fiind apropiatã decea a sarinului (substanþãtoxicã de luptã cea maicunoscutã). Structurachimicã ºi nomenclaturacelor trei compuºi suntprezentate mai jos:a)

-metil fosfonotioat de O-etil S-(2-diizopropil-aminoetil)- metil tiolfosfonat de O- etil S-(2-diizopropil-aminoetil)

- VX (american)

 b)

- metil fosfonotioat de O-izobutil S-(2-dietil-aminoetil)- metil tiolfosfonat de O-izobutil S-(2-dietil-aminoetil)- VR (rusesc)

c)

(1 c)- tiolfosfat de O,O-dietil S-(2-dietilaminoetil)- fosforotioat de O,O-dietil S-(2-dietil-aminoetil)

- VG- amiton

Substanþele de tipul "V" se prezintã subforma unor lichide uleioase incolore sau slab

gãlbui ºi fãrã miros.În tabelul de mai sus sunt prezentate o

serie de proprietãþi fizice ale celor trei compuºi.Aºa cum rezultã din tabel, substanþele de

tipul "V" au temperaturi de fierbere ridicate ºivolatilitãþi reduse, fapt ce le conferã o persis-tenþã foarte bunã.

Substanþele de tipul "V" sunt stabile latemperatura camerei. Aºa, de exemplu, VX-ul latemperatura de 700C se descompune cu o vitezãde 5% pe lunã.

Reactivitatea chimicã este, de asemenea,destul de redusã. Hidroliza decurge cu vitezãfoarte micã la temperatura camerei, în mediuneutru. Ea este puternic acceleratã în mediu bazic.

Mai uºor reacþioneazã cu hipocloriþii

alcalini (substane oxidant-clorurante), motivpentru care aceastã reacþie este folositã pentrudecontaminarea pe cale chimicã. Produºii dehidrolizã-oxidare au toxicitate redusã.

VX-ul ºi celelalte substanþe din clasa "V"sunt toxice anticolinesterazice extrem de puter-nice. Ele acþioneazã asupra sistemului nervos

prin blocarea colinesterazei, o enzimã ce catali-zeazã reacþia de hidrolizã a acetilcolinei, aceasta

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444TERORISM CBRN

40

1.2. CARACTERISTICI FIZICE

1.3. CARACTERISTICI CHIMICE

1.4. CARACTERISTICI TOXICO-LOGICE

Page 43: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 43/92

din urmã având rolul de transmiþãtor al fluxu-lui nervos la nivelul sinapselor neurale. Caurmare, acetilcolina se acumuleazã ºi fluxulnervos se întrerupe. Excesul de acetilcolinã

duce la apariþia simptomelor caracteristice deintoxicare, atât la nivelul sistemului nervosneuro-vegetativ (efecte muscarinice ºi efectenicotinice), cât ºi la nivelul sistemului nervoscentral, producând în final moartea (dacã dozaabsorbitã de organism este letalã). Simptomeleintoxicaþiei pot apãrea imediat sau dupã câtevaminute de latenþã.

VX-ul ºi VR-ul sunt cele mai toxice sub-stanþe organofosforice cunoscute. Caracteristicpentru substanþele de tipul "V", este faptul cãele pot pãtrunde în organism pe toate cãile: res-piratorie (sub formã de aerosoli), prin piele (subformã de picãturi) ºi prin ingestie (odatã cu ali-mentele sau apa contaminate). Mai mult,dozele letale nu diferã semnificativ în funcþie decalea de pãtrundere.

Deºi este de circa 2000 de ori mai puþinvolatil decât sarinul, VX-ul este de 10 ori maitoxic decât acesta, astfel cã o concentraþie de0,0027 ppm poate produce moartea la un timp

de expunere de 10 minute. Dozele letale LD50la administrarea subcutanatã pe ºoareci, pentrucele trei substanþe sunt:

- 11-13 mg/kg pentru VX;- 11,3 mg/kg pentru VR;- 0,5 mg/kg pentru mg/kg pentru VG.Toxicitatea ridicatã a VX-ului se poate

evidenþia ºi din valorile dozelor letale estimatepentru om comparativ cu sarinul:

- inhalare : LCt50 = 30 mg.min/m3 pen-

tru VX, respectiv 135 mg.min/m3 pentru sarin;- cutanat : LD50 = 10 mg/70kg pentru

VX, faþã de 4000 mg/70kg la sarin.Gradul de periculozitate deosebit al aces-

tor compuºi este determinat nu numai de toxi-citatea lor foarte ridicatã, ci ºi de persistenþadeosebitã datoratã caracteristicilor lor fizice ºichimice.

Zonele contaminate cu aceºti compuºiprezintã pericol de contaminare pentru popu-

laþie o perioadã mare de timp, perioadã care estedirect proporþionalã cu cantitatea de substanþã

rãspânditã pe unitatea de suprafaþã. Condiþiileatmosferice influenþeazã în mod direct stabili-tatea compuºilor ºi deci perioada de risc de con-taminare. Într-o atmosferã uscatã ºi rece persis-

tenþa în teren a acestor compuºi poate ajunge lacâteva luni.2. COMPUªI VEZICANÞI PERSISTENÞI

DE TIPUL "IPERITE"Din punct de vedere chimic substanþele

toxice vezicante aparþin mai multor clase decompuºi organici halogenaþi: sulfuri halogenate,amine terþiare halogenate, arsine halogenate,oxime halogenate.

Dintre substanþele cu acþiune vezicantãprezintã interes ca potenþial utilizabile în atacuriteroriste sulfurile organice (II) ºi amineleterþiare (III) ce conþin în structura lor cel puþino grupare ß-cloroetil, cu urmãtoarele formulegenerale:

unde: X = CH2-CH2-Cl;

Y = CH2-CH2-Cl;

Z = CH3, C2H5.

Selecþionarea acestor douã clase a avut în vedere: toxicitatea deosebitã, stabilitateachimicã, persistenþa ºi accesibilitatea în cazulunor acþiuni teroriste.

2.1. STRUCTURA CHIMICÃExistã douã grupe mari de agenþi toxici

cu activitate vezicantã, care din punct de vederechimic sunt :

- sulfuri organice ß-clorurate, cunoscutesub denumirea de iperite; amine terþiare ß-clorurate, cunoscute sub denumirea de iperitecu azot.

Dintre sulfurile organice ß-clorurate pre-

zintã interes iperita propriu-zisã cu formulade structurã (IIa) ºi denumirile chimice:

- bis -(2-cloroetil) sulfurã;- 2,2' -dicloroetilsulfurã;- 1,1' -tiobis (2-cloroetan);- iperita, HD (în literaturamilitarã).

(IIa)Dintre iperitele cu azot, prezintã interes

pentru scopuri teroriste trei compuºi cu urmã-

toarele formule structurale ºi denumiri chimice:

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444TERORISM CBRN

41

Page 44: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 44/92

-bis-(2-cloroetil)etil-amina;-etilbis-(2-cloroetil)amina.

- HN-1(III a) bis-(2-cloroetil )metila-mina;-metilbis-(2-cloroetil)

amina- HN-2

(III b)

-tris-(2-cloroetil)amina- HN-3

(III c)Este de menþionat faptul cã, prin modifi-

carea structurii azotiperitelor, a fost obþinutã oserie de compuºi utilizaþi în tratamentul canceru-

lui ºi a altor tumori maligne. Acest lucru confirmãfaptul cã existã posibilitatea dublei utilizãri  aanumitor structuri de substanþe cu activitatetoxi-cologicã pronunþatã.

2.2. CARACTERISTICI FIZICE

În stare purã, compuºii cu activitate vez-icantã prezentaþi mai sus sunt lichide uleioaseincolore ºi inodore. Produsele tehnice sunt slabcolorate în galben-brun ºi au mirosuri caracte-ristice de muºtar, respectiv de peºte. La tempe-ratura camerei sunt lichide cu volatilitatescãzutã ºi stabile. Temperaturile de fierbere suntridicate, peste 2000C, temperaturi la care sedescompun parþial. Pot fi purificate numai prindistilare sub vid. Produsele tehnice au tempera-

turi de solidificare mai coborâte decât produselepure. Compuºii sunt în general solubili în sol-venþi organici, dar foarte greu solubili în apã.

În tabel sunt prezentate principalele ca-racteristice fizice ale celor patru compuºi.

2.3 CARACTERISTICI CHIMICECompuºii prezentaþi sunt stabili la tem-

peratura camerei. În timp, suferã reacþii depolimerizare, transformându-se într-o masãsolidã.

Reactivitatea chimicã este destul deredusã. La temperaturã normalã hidrolizeazãgreu datoritã solubilitãþii reduse. Reacþia esteacceleratã de prezenþa unui mediu alcalin ºi otemperaturã ridicatã. Acest lucru face ca decon-taminarea zonelor contaminate cu astfel decompuºi sã se realizeze foarte greu ºi într-operioadã lungã de timp.

Iperitele reacþioneazã violent cu substan-þele oxidant-clorurante (hipoclorit de sodiu saude calciu în mediu puternic alcalin), când areloc, practic, ruperea completã a moleculei pânãla produºi netoxici.

Compuºii toxici cu acþiune vezicantã, înspecial HD ºi HN-3 sunt caracterizaþi printr-opersistenþã ridicatã, care poate ajunge la câtevasãptãmâni.

2.4. CARACTERISTICI TOXICOLOGICE

Acþiunea substanþelor vezicante asupraorganismului este complexã, ca urmare a carac-terului lor lipofil, care uºureazã resorbþia toxi-cului în tot organismul. Datoritã acestei propri-etãþi acþiunea lor localã de toxice celulare este însoþitã întotdeauna de o acþiune toxicã gene-ralã asupra organismului.

Intoxicaþia organismului poate fi produsã:- prin contactul direct al toxicului sub

formã de picãturi, vapori sau aerosoli cu pielea

sau ochii;- pe calea aparatului respirator sub formãde vapori sau aerosoli;

- pe calea aparatuluidigestiv.

În toate cazurile,simptomele intoxicaþieiapar dupã o  perioadã de

latenþã  care variazã încazul vaporilor de com-pus toxic de la 4 la 6 ore,iar în cazul picãturilor

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444TERORISM CBRN

42

Page 45: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 45/92

lichide de la 2 la 48 de ore în funcþie de dozã.Indiferent de calea de pãtrundere, toxicul

se rãspândeºte prin intermediul aparatului cir-culator în tot organismul, producând intoxicaþia

 generalã . În cazul intoxicaþiilor uºoare, aparnumai efectele locale ale intoxicãrii, care semanifestã prin afecþiuni ale pielii, ochilor ºicãilor respiratorii. În cazul intoxicaþiilor grave,este afectat întreg organismul, iar la expunerirepetate ºi prelungite la acþiunea vaporilor desubstanþe toxice vezicante pot apare efecte muta-

 gene.Pentru aprecierea gradului de toxicitate

al compuºilor descriºi, se prezintã dozele letaleale acestora:

- HD: LD50 = 0,7mg/kg (oral, ºoare-ci);

- HN-1: LD50 = 1,2 mg/kg (subcutanat,ºoareci);

- HN-2: LD50 = 2,6 mg/kg (subcutanat,ºoareci);

- HN-3: LD50 = 2,0 mg/kg (subcutanat,ºoareci).

3. CONCLUZII

Utilizarea compuºilor prezentaþi anterior în atacuri teroriste are ca efect imediat apariþiaunor intoxicaþii specifice care sunt cu atât maigrave cu cât concentraþia în atmosferã este maimare. Din cauza efectului de surprindere, pre-cum ºi a realizãrii unor concentraþii ce depãºescdoza letalã în perimetrul unde s-a produs atac-ul terorist, se înregistreazã un numãr mare de

victime: morþi sau intoxicaþi. Pentru limitareaacestor efecte este deosebit de important capopulaþia civilã sã fie instruitã asupra moduluide protecþie împotriva acestor substanþe, pre-

cum ºi a primului ajutor care se impune în acestcaz.În cazul atacurilor teroriste cu astfel de

substanþe chimice, este necesar ca specialiºtii sãfacã o identificare cât mai rapidã a tipului decompus chimic utilizat în atac, în vederea uneidecontaminãri eficiente a zonelor/perimetrelorcontaminate. Pentru aceasta, structurile specia-lizate de apãrare NBC - grupe de cercetare NBC,echipe mobile de intervenþie NBC etc. - trebuiesã dispunã atât de dotãrile (echipamente de pro-tecþie ºi mijloace de detecþie performante), cât ºide instruirea ºi antrenamentul necesare real-izãrii unei capacitãþi eficiente de ripostã la unadintre cele mai imprevizibile ºi dificile provocãriale zilelor noastre.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444TERORISM CBRN

43

BIBLIOGRAFIE1. *** "Potential Military Chemical/ Biological Agents and Compounds", Departament

of the Army, Washington D C, p. 24-5, 1990;2. *** "Substanþe chimice de luptã - C-12", Editura Militarã, Bucureºti, p. 170-180,

257-316, 1971;3. *** "Procedes d'obtention des toxiques de guerre et de leurs precurseurs", Ministere

des Affaires Etrangeres, Ministere de la Defense, Republique Francaise, p. 24-37, 60-71, 1993;4. Franke, S., "Lehrbuch der Militärchemie - Band 1", Militärverlag der Deutschen

Demoktatischen Republik, 1976;5. Namba, T., Hiraki, K., "J. Am. Med. Ass.", 166, p. 1834, 1958;6. Heath, D. F., "Organophosphorus Poisons", Perg. Press, New York - London, p. 72-

100, 1961;

7. *** US Patent 3911059, 1975.

Page 46: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 46/92

În acest articol, ne propunem sã prezen-

tãm modul de acþiune al structurilor de ApãrareNBC în condiþii de eficienþã prin utilizarea uneiaplicaþii pe calculator, executatã cu ajutorulprogramului Microsoft Excel.

Prin condiþii de eficienþã în acþiunilestructurilor de Apãrare NBC înþelegem faptul cãaplicaþia utilizatã asigurã reducerea timpului decalcul ºi planificarea judicioasã a misiunilor despecialitate.

În acest context, vom detalia acþiunile

unitãþilor de cercetare NBC ºi de decontami-nare RBC din compunerea companiei ºi batali-onului de Apãrare NBC.

În situaþia unitãþilor de cercetareNBC, aplicaþia utilizatã asigurã :

determinarea timpului optim de exe-cutare a misiunilor;

repartiþia optimã a grupelor de cerce-tare NBC;

calculul timpului de începere ºi de ter-minare a misiunilor de specialitate.

Pentru rezolvarea acestor probleme se

impune cunoaºterea urmãtoarelor date :

dimensiunile zonelor contaminateRBC (perimetre, lungimea itinerarelor);

numãrul de echipamente de speciali-tate care participã la misiune;

viteza de deplasare a tehnicii de spe-cialitate.

Algoritmul activitãþilor desfãºuratepentru funcþionarea aplicaþiei pe calculator:

se introduc datele cu dimensiunilezonelor contaminate (perimetre, lungimea itin-

erarelor) în celulele corespunzãtoare (P1 - L5);se introduce numãrul de grupe de

cercetare NBC la dispoziþie în celula corespun-zãtoare (N);

prin apãsarea tastei ENTER se deter-minã timpul optim de executare a misiunilor;

se repartizeazã optim mijloacele pe

misiuni, introducând datele corespunzãtoare.Aplicaþia executã automataceastã repartiþie din punctde vedere matematic, oper-atorului revenindu-i sarcinade a aproxima ,,tactic”

numãrul de mijloace pe misiuni, utilizând celu-la corespunzãtoare;

se calculeazã ora începerii misiunilor în funcþie de timpul de elaborare a ordinului deacþiune (TOPORD), distanþa de la raionul dedispunere a structurii de cercetare NBC pânã lalocul de începere a misiunii (X), viteza dedeplasare corespunzãtoare diferitelor porþiunide itinerar (U1, U2, ...U5). Dupã introducereadatelor amintite, aplicaþia va afiºa timpul de începere ºi de terminare/îndeplinire a misiu-nilor, în ore. Utilizatorul este nevoit totuºi sãtransforme zecimalele în minute ºi sã seraporteze la ora realã de începere ºi terminare a

misiunilor în funcþie de ora la care a primitordinul de acþiune.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444ARTA MILITARÃ

44

PLANIFICAREA MISIUNILOR DE APÃRARE NBC PRIN UTILIZAREAPLANIFICAREA MISIUNILOR DE APÃRARE NBC PRIN UTILIZAREACALCULACALCULATORULUITORULUI

Colonel prof. univ. dr. Ion MITULEÞU

Maior Carol PETERFI

Numãrul

generic al

misiunilor 

P1 P2 P3 P4 P5 L1 L2 L3 L4 L5 Numãr 

de

mijloace

Topt

Dimensiunile

zonelor con-

taminate 80 40 20 4 3,50

Misiuni Real Aprox.tactica

N1 2,29 2

N2 1,14 1

N6 0.57 1

Page 47: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 47/92

Pentru exemplificarea modului defuncþionare a programului utilizat vom prezen-ta ºi rezolva urmãtorul scenariu tactic: ,,La 05.07 

între 05.45 - 05.55 adversarul a executat un atac cu

 ADMNBC în fâºia de apãrare a Bg. 120 Mc. ºi a con-

taminat radioactiv o suprafaþã de te-ren cu perimetrul 

de 80km, iar chimic cu Vx o suprafaþã de teren cu un

 perimetru de 40km. Misiunile de specialitate vor fi 

executate de Pl. 1 Cc.NBC/Cp.120 Ap.NBC cu

4 T.A.B.R.C. Care este timpul de executare a misiu-

nilor ?”

Pasul 1 - calcularea timpului optim

Pasul 2 - repartiþia optimã  astructurilor pe misiuni

Pasul 3 - calculul timpului de începere ºi de

terminare a misiunilor 

În situaþia unitãþilor de decontam-inare RBC, aplicaþia utilizatã asigurã :

determinarea timpului optim deexecu-tare a misiunilor;

repartiþia optimã a grupelor de decon-taminare RBC;

calculul timpului de deplasare a struc-turilor afectate ºi a unitãþilor de decontaminareRBC la punctul/punctele de decontaminare;

determinarea timpului de începere ºiterminare a misiunilor de specialitate;

ordinea în care structurile afectate vorexecuta decontaminarea ;

Pentru rezolvarea acestor probleme seimpune cunoaºterea urmãtoarelor date:

cantitatea de echipamente de luptã(personal) contaminat;

numãrul de echipamente (autospe-ciale) care participã la misiune;

posibilitãþile echipamentelor (autospe-cialelor) pe orã.

Algoritmul activitãþilor desfãºuratepentru funcþionarea aplicaþiei pe calculator:

se introduc datele corespunzãtoarecantitãþilor de tehnicã sau personal contaminat în celulele corespunzãtoare (Cantit1,.......Cantit 5);

se introduce în celula Nr. Ausp.numãrul corespunzãtor de autospeciale care vorfi utilizate/la dispoziþie pentru executareadecontaminãrii. Prin apãsarea tastei ENTER sedeterminã automat timpul optim necesar îndeplinirii misiunii de decontaminare.

dupã repartiþia optimã a numãrului de

autospeciale pentru fiecare misiune (cantitatede tehnicã) se executã aproximarea ,,tacticã” aacestora întrucât aplicaþia executã numaiaproximarea matematicã, iar utilizatorul estecel care decide modul de repartiþiecorespunzãtor din punct de vedere tactic;

se determinã timpul de deplasare astructurilor de apãrare NBC pentru îndeplinirea

misiunii prin introducerea în celulele corespun-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444ARTA MILITARÃ

45

TOPORD X(km) U1(km/h) U2(km/h) U3(km/h) U4(km/h) U5(km/h) UMEDIU

(km/h)

T inc(ore)

T inc1 0,3 3 30 30 30 30 30 30 0,40 T tm 1 4,40

T inc2 0,3 5 40 40 40 40 40 40 0,43 T tm 2 4,43

T inc6 0,3 13 20 10 30 40 10 22 0,89 T tm 6 2,89

Numãrul

generic al

misiunilor 

P1 P2 P3 P4 P5 L1 L2 L3 L4 L5 Numãr 

de

mijloace

Topt

Dimensiuni

le zonelor 

contami-

nate

80 40 4 3,00

Misiuni Real Aprox.tactica

N1 2,29 2

N2 1,14 1

N6 0.57 1

TOPORD X(km) U1(km/h) U2(km/h) U3(km/h) U4(km/h) U5(km/h) UMEDIU

(km/h)

T inc(ore)

T inc1 0,3 3 30 30 30 30 30 30 0,40 T tm 1 4,40

T inc2 0,3 5 40 40 40 40 40 40 0,43 T tm 2 4,43

T inc6 0,3 13 20 10 30 40 10 22 0,89 T tm 6 2,89

Page 48: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 48/92

zãtoare a distanþei de la raionul de dispunerepânã la punctul de decontaminare ºi vitezamedie de deplasare;

se determinã timpul de începere ºi ter-

minare a misiunii, introducând succesiv datelecorespunzãtoare timpulul de elaborare ºi tran-smitere a ordinului de acþi-une (TOPORD), tim-pul de instalare apunctului dedecontaminare(Tinstalare) ºtiind cãacesta este de 1 orã varaºi 1,5 ore iarna;

dupã apãsareatastei ENTER aplicaþia va

afiºa automat timpul de începere

(Tinc) ºi timpul de terminare a misi-unii (Tterminare). Timpul de deconta-

minare este, de

asemenea,calculat automat în funcþie de

cantitatea de tehnicã/personal conta-minatã/contaminat ºi posibilitãþile autospe-cialelor utilizate.

Pentru exemplificarea modului defuncþionare a programului pe calculator vomprezenta ºi rezolva urmãtorul scenariu tactic :

,,La 05.07 între 05.45-05.55 adversarul a exe-

cutat un atac cu ADMNBC în fâºia de apãrare a Bg.

120 Mc. cu agenþi chimici de tip Vx contaminând:

100 militari ºi 200 bucãþi tehnicã de luptã din uni-

tatea A; 100 militari, 200 bucãþi tehnicã de luptã dinunitatea B ºi 200 militari ºi 200 bucãþi tehnicã de

luptã din unitatea C.

 Misiunile de specialitate vor fi executate

de Pl. 2 Dc. / Cp. 120 Ap.NBC ºi Pl. 1 Dc./Cp. 3

Dc./B. 202 Ap. NBC cu 8 ADTT-4 ºi 1 ADP-90 în

 punctul de decontaminare instalat în raionul  Alfa. Care este timpul de executare a misiunilor 

 ºi ordinea în care unitãþile afectate intrã în punctul de

decontaminare ?”

În aceastã situaþie se aplicãvarianta1 (activitatea se executã într-un singur punct de decontam-inare), separat pentru decontam-inarea tehnicii de luptã ºi separat

pentru deconta-minarea per-

sonalului.DDDeeecccooonnntttaaammmiiinnnaaarr r eeeaaa  ttteeehhhnnniiiccciiiiii  :::Pasul 1 - calculul timpului optim  înfuncþie de cantitatea de tehnicã contaminatã;

Pasul 2 - repartiþia optimã a autospecialelor 

de decontaminare cu aproximarea ,,tacticã".

Pasul 3 - calculul timpului de deplasare astructurii de decontaminare;

Pasul 4 - se determinã timpul de începere

 ºi terminare a misiunii.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444ARTA MILITARÃ

46

Cantit1

Cantit2

Cantit3

Cantit4

Cantit5

TOTAL Nr.Ausp. Posibilitãþi/orã/1ausp.

Toptim

200 200 200 600 8 24 3,13

Nr.Ausp. Real Aprox.tacticã

N1 8 8

Distanþa(km) U mediu (km) Tdeplasare (ore)

40 30 1,33

TOPORD

Tinstalare

Tdeplasare

T inc T dc Tterminare

Timp în ore 0,3 1 1,33 2,63 3,65 6,28

Page 49: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 49/92

DDDeeecccooonnntttaaammmiiinnnaaarrreeeaaa pppeeerrrsssooonnnaaallluuullluuuiii ::Pasul 1- calculul timpului optim în funcþie

de numãrul de militari contaminaþi

Pasul 2 - se determinã repartiþia optimã a

mijloacelor de decontaminare (autospeciale) pemisiuni

Pasul 3 - calculul timpului de deplasare a

structurii de decontaminare

Pasul 4 - se determinã timpul de începere ºi 

terminare a misiunii .

Situaþia în carefiecare unitate afecta-tã executã deconta-minarea în câte unpunct de deconta-minare (varianta 2)are un algoritm delucru asemãnãtordar va fi prezentatã într-un articolviitor.

Cu ajutorulacestei aplicaþii sepot rezolva ºi pro- blemele privind de-contaminarea terenu-lui, îmbrãcãmintei ºiEPINBC, mascarea cuaerosoli ºi întrebuinþareasistemelor incendiare pecare le vom prezenta de

asemenea într-un articol viitor.

CCCooonnncccllluuuzzziiiiii :::programul prezentat pe calculator tre- buie sã fie utilizat de toþi specialiºtii NBC - cu

responsabilitãþi în domeniul Apãrãrii

NBC atunci când planificã ºi executãmisiuni de specialitate;datele prezentate se trec pe planuri,

hãrþi, scheme ºi se includ în ordinele de acþiune;timpul real de execuþie a misiunilor are

la bazã data ºi ora atacului - data ºi ora primiriiordinului de acþiune de la eºalonul superior.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444ARTA MILITARÃ

47

TOPORD

Tinstalare

Tdeplasare

T inc T dc Tterminare

Timp în ore 0,3 1 1,33 2,63 3,65 6,28

Distanþa(km) U mediu (km) Tdeplasare (ore)

40 30 1,33

Nr.Ausp. Real Aprox.tacticã

N1 2 2

Personal1

Personal2

Personal3

Personal4

Personal5

TOTAL Nr.Ausp. Posibilitãþi/orã/1

ausp.

Toptim

400 400 2 140 1,43

Page 50: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 50/92

,,Evenimentele din 11 septembrie, urmate

de scrisorile cu antrax, reale în câteva cazuri, au

demonstrat cât de vulnerabilã este munca noas-

trã de prevedere sau de limitare la maximum a

efectelor atacurilor ostile sau criminale cu agenþi chimici sau biologici”.

Sunt cuvinte din prefaþa broºuriiABSTRACTS, semnatã de Gertrud PUIU,din comitetul de organizare al celei maiimportante manifestãri ºtiinþifice în dome-niul apãrãrii NBC organizatã în modtradiþional de Suedia, o datã la trei ani.

Pentru informarea cititorilor revisteinoastre vom prezenta câteva date despre acest

simpozion internaþional.Conform tradiþiei, Majestatea Sa - RegeleCarl al XVI-lea, Gustaf a deschis lucrãrile sim-pozionului în cadrul ceremoniei organizate înSala Congreselor din Göteborg.

Cele 92 de comunicãri ºtiinþifice,susþinute prin prezentãri orale au fost incluse însecþiuni ca: detecþie, aspecte medicale, mana-gementul crizelor, protecþia individualã, echipa-mente noi, demilitarizare, politicã, terorism-

aspecte generale, filtre ºi respiratoare, deconta-minare, modelare.

Alte 71 de comunicãri ºtiinþifice din do-meniile amintite au fost prezentate la secþiuneade postere.

În cadrul secþiunilor Detecþie s-auprezentat lucrãri privind  spectrometria mobilã 

de ioni ,  spectrometria flam-fotometricã ,metodele de îmbunãtãþire a sensibilitãþii ºiselectivitãþii detecþiei chimice, metodele mod-

erne pentru detecþia ºi identificarea agenþilor biologici ºi multe altele.

Secþiunile Protecþia corpului aucuprins numeroase lucrãri interesante privind

incorporarea de  particule reactive în textile pen-tru protecþia împotriva agenþilor chimici ºi bio-logici de rãzboi, membrane selectiv permeabilerealizate din complecºi interpolimerici , dezvoltareade  sisteme autodetoxifiante pentru îmbrãcãminteade protecþie chimicã ºi biologicã etc.

Secþiunile Aspecte medicale, deosebitde consistente, au adus în atenþia specialiºtilorrezultatele cercetãrilor ºtiinþifice privind profila-xia în intoxicaþiile cu agenþi neuroparalitici,

diagnosticele iniþiale, efectele întârziate aleexpunerii la doze mici de organofosforice etc.La secþiunile Echipamente noi s-au

putut remarca rezultatele obþinute în domeniiledetecþiei microorganismelor, ale noilortehnologii privind protecþia hranei ºi apei împotriva contaminãrii accidentale sauintenþionate, ale soluþii-lor neapoase biodegrad-abile de decontaminare ºi ale detecþiei ºi identi-ficãrii toxicelor industriale.

Secþiunile Managementul crizelor au

cuprins lucrãri interesante privind sistemul derãspuns CBRN suedez, pregãtirile spitalelor din

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

48

AAAlll 888---llleeeaaa SSSiiimmmpppooozzziiiooonnn IIInnnttteeerrrnnnaaaþþþiiiooonnnaaalll ppprrriiivvviiinnnddd PPPrrrooottteeecccþþþiiiaaaî î  î mmmpppoootttrrriiivvvaaa AAAgggeeennnþþþiiilllooorrr CCChhhiiimmmiiiccciii ºººiii BBBiiiooolllooogggiiiccciii dddeee RRRãããzzzb b boooiii222---666 iiiuuunnniiieee --- GGGöööttteeeb b booorrrggg---SSSwwweeedddeeennn

Colonel dr.ing. Ion SAVUCercetãtor ºtiinþific grd.I Marcel SONU

Page 51: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 51/92

Israel împotriva bioterorismului etc.Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru

Apãrare NBC ºi Ecologie a fost prezent la secþi-unea Filtre ºi respiratoare cu comunicareaºtiinþificã Determinarea capacitãþii deadsorb-þie a pulberilor nanocarbonice, cuajutorul balanþei elongaþie-torsiune realiza-tã de un colectiv format din: fizician MarcelSonu-c.º.I, col.dr.ing Ion Savu-c.º.I,cpt.ing.Claudiu Lãzãroaie ºicpt.ing.Laurenþiu Pãºtean.

Lucrarea a prezentat interes, participanþiila lucrãri adresând întrebãri ºi purtând un dia-log viu cu specialiºtii români participanþi laSimpozion.

Ca ºi la ediþiile precedente aleSimpozionului, ºi la cea de-a 8-a ediþie s-a orga-nizat o expoziþie de echipamente deapãrare NBC, la care au participat 108 firme derenume din industria internaþionalã de profil.

Se pot aminti în ordine alfabeticã, fãrã aface o diferenþiere între ele, participãrilefirmelor BAE Systems, Beth-El Zikhron, BrukerDaltonik, Cristanini, Dräger Safety, Du Pont deNemour International, Environics, GeneralDynamics, GIE Defence NBC, Gumarni Zubri,Alfred Karcher, New Pac Safety, Paul Boye,PICA, Pro Engin, Siemens Power Generation,Smitles Detection, Thales, TNO Prins Maurits ºi

multe altele.Din participarea la acest simpozion ºi

prin vizitarea expoziþiei de echipamente pentruapãrarea NBC organizatã cu acest prilej s-audesprins câteva concluzii:

ameninþãrile ºi riscurile determinate de

utilizarea armelor de distrugere în masã repre-zintã o temã de actualitate; în majoritatea þãrilor, dar îndeosebi în

cele dezvoltate economic se desfãºoarã amplecercetãri privind protecþia împotriva armelor dedistrugere în masã;

complexitatea lucrãrilor abordatedeterminã asocierea mai multor capabilitãþi decerce-tare în grupuri de cooperare;

utilizarea de materiale performante ºinoi tehnologii în realizarea echipamentelor;

 în tot mai multe þãrii sunt constituiteechipe mobile de intervenþie  în caz deurgenþe NBC;

dintre ameninþãrile cu armele de dis-trugere în masã, componenta bio a acestoraproduce cea mai puternicã îngrijorare în rândulspecialiºtilor;

dacã la ediþiile precedente ale Simpo-zionului nu au fost prezente realizãri în dome-niul detecþiei bio, la actuala ediþie o serie de

companii au expus prototipuri privind detecþiaºi identificarea rapidã bio.

Participarea la cea de-a 8-a ediþie aSimpozionului Internaþional privind Protecþia împotriva Agenþilor Chimici ºi Biologici deRãzboi reprezintã cel mai bun prilej de a întâlnispecialiºtii în domeniul apãrãrii NBC ceactiveazã în lume, de a veni în contact cu reali-zãrile de ultimã orã în domeniu, de a vedea lalucru ultimile prototipuri de echipamente speci-

fice, de a afla care sunt tendinþele de dezvoltare într-un domeniu sau altul al apãrãrii NBC.Lucrãrile in extenso, susþinute în cadrul

Simpozionului pot fi consultate la punctul decercetare-documentare din cadrul Centruluide Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºiEcologie.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETCERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBCAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

49

Page 52: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 52/92

I. INTRODUCEREPosibilitatea unor conflicte militare în

care se pot utiliza agenþi toxici, dar ºi iminenþaunor acte teroriste sau a accidentelor industrialesunt tot atâtea motive de îngrijorare ºi neliniºte.Pentru cei implicaþi în domeniul detecþiei chi-mice se impune, deci, accelerarea eforturilorpentru obþinerea unor mijloace tot mai sigure ºimai performante.

Hârtiile indicatoare adezive fac partedin categoria mijloacelor simple de detecþie, uti-lizate pentru identificarea principalelor tipuri deagenþi toxici (micropicãturi), aflaþi pe diferitesuprafeþe. Se utilizeazã prin aplicare pe echipa-mentul militar, armamentul individual, tehnicade luptã sau pe suprafaþa diverselor obiecte ºiasigurã detecþia fãrã efectuarea unor operaþiisuplimentare.

Existã douã tipuri de situaþii critice carereliefeazã rolul ºi importanþa activitãþilor dedetecþie a compuºilor chimici de interes militar,ºi anume contaminarea în cazul unui conflict ,respectiv contaminarea accidentalã sau voluntarã 

 în condiþii de pace.1. Contaminarea chimicã în cazul

unui conflict militarÎn prezent lumea se confruntã mai mult

decât oricând cu ameninþarea armelor de dis-

trugere în masã. La apariþia sau la iminenþaunui astfel de atac, cele mai dificile probleme cu

care se confruntã factorii de decizie sunt deter-minarea naturii incidentului ºi tipul de agenþiutilizaþi.

Conºtientizând importanþa acestei activi-tãþi, în þãrile membre NATO se depun eforturiconsiderabile pentru realizarea unor mijloace dedetecþie cât mai performante, mai rapide ºi maisigure. Una dintre cerinþele de bazã o constituieºi implicarea cât mai redusã a personalului com- batant în operaþiunile de identificare a agenþilorcontaminanþi, pentru a-i putea permite desfã-ºurarea nestingheritã a activitãþilor operaþio-nale, degrevându-l - totodatã - de sarcinainstruirii suplimentare privind modul de uti-lizare a mijloacelor de detecþie. Identificareaclarã constituie un avantaj psihologic pentrutrupele proprii ºi permite luarea deciziilor adec-vate, cu influenþã asupra stãrii de operativitate.

2.Contaminarea chimicã în timp depace

Instalaþiile chimice de producþie sauspaþiile de depozitare a substanþelor chimiceprezintã un anumit grad de risc, putându-seproduce emanaþii accidentale de compuºi toxici.

Totodatã existã, din nefericire, pericolulunor acte teroriste, foarte greu de previzionat saude contracarat. Contaminarea în asemeneacazuri se poate produce în locuri din cele mai

variate ºi, mai ales, cu agenþi toxici ,,neclasici",realizaþi cu mijloace empirice.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

50

HHHÂÂÂRRRTTTIIIEEE  IIINNNDDDIIICCCAAATTTOOOAAARRREEE  AAAUUUTTTOOOAAADDDEEEZZZIIIVVVÃÃÃLocotenent-colonel (r) ing. Viorel DINESCU - C.P. IILocotenent-colonel ing. Maricel CUTUHAN - C.P. III

Locotenent-colonel chim. Adriana PREDICÃ - C.P. IIIChim. Rodica LUNGU - C.P. III

Docum. Tamara SAVU- Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie -

Page 53: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 53/92

În toate aceste cazuri, se impune o iden-tificare rapidã ºi eficientã a agenþilor chimici uti-lizaþi, pentru a se putea lua mãsurile de pro-tecþie corespunzãtoare ºi pentru a se putea

interveni în vederea înlãturãrii efectelor conta-minãrii.Mijloacele simple de detecþie - în cadrul

cãrora un loc deosebit îl au hârtiile indica-toare - asigurã un cumul de avantaje, printrecare:

simplitate constructivã ºi funcþionalã;preþ de cost scãzut;uºurinþã în operare;timp scãzut pentru instruirea utiliza-

torului;gabarit foarte scãzut;posibilitatea detectãrii principalelor ti-

puri de agenþi toxici;interpretare facilã a rezultatelor detec-

þiei;utilizarea în condiþii climatice diverse;efort logistic minim;dotarea tuturor categoriilor de forþe

combatante ºi, practic, a fiecãrui militar;posibilitatea utilizãrii simultane a mai

multor tipuri de mijloace de detecþie, crescând -astfel - siguranþa ºi spectrul identificãrilor;

 buna sensibilitate ºi specificitate adetecþiei;

posibilitatea realizãrii unor truse dedetecþie sau a truselor multifuncþionale (detecþie -decontaminare, detecþie - profilaxie, detecþie -decontaminare - protecþie - profilaxie).

În plus faþã de aceste atuuri, hârtiile indi-catoare autoadezive conferã o calitate supli-

mentarã, ºi anume neimplicarea combatantului în timpul detecþiei, acesta putându-ºi îndepliniactivitãþile operaþionale fãrã presiunea efec-tuãrii detecþiei. Nu sunt necesare operaþii pregãti-

toare sau de supraveghere continuã, ci numai 

urmãrirea sporadicã a indicaþiei (coloraþiei) hârtiei 

indicatoare, care este fixatã la un loc vizibil pe

 suprafaþa echipamentului militar, a armamentului 

 sau a tehnicii. Aplicarea hârtiei indicatoare sepoate face fie la începutul misiunii (când se pre-

vizioneazã utilizarea agenþilor toxici sau cândurmeazã sã se desfãºoare acþiuni într-o zonã

suspicionatã a fi contaminatã), fie pe timpulefectuãrii operaþiunilor militare, la apariþia unorsemne deosebite (explozii, emanaþii de fluidenecunoscute, afectarea vegetaþiei, faunei sau a

persoanelor, apariþia de picãturi suspecte).II. STADIUL ACTUAL PE PLANINTERNAÞIONAL ªI INTERN

Dupã 11 septembrie 2001 (atacul teroristasupra World Trade Center - New York), lumeaa devenit mai conºtientã ca oricând cã arsenalulchimic, dar ºi agenþii toxici sintetizaþi artizanal,reprezintã pericole deosebit de serioase.

În general, coexistã douã principale cate-gorii de mijloace de detecþie chimicã: detectoare

de agenþi toxici ºi mijloace simple de detecþie.Mijloacele simple de detecþie - din rândul

cãrora fac parte ºi hârtiile indicatoare - suntinstrumente de identificare a agenþilor toxicicare au o construcþie ºi funcþionare simplã, suntfoarte ieftine, uºor de manipulat ºi care nunecesitã o instruire sau un antrenament special.Pot intra în dotarea fiecãrui militar ºi se pot uti-liza aproape în orice situaþie tacticã.

Hârtiile indicatoare adezive existente peplan mondial se utilizeazã fie ca atare, fie intrã în

compunerea unor truse de detecþie.a) Hârtiile indicatoare autoadezive

independente se prezintã, în general, subforma unor ,,carneþele", conþinând file dreptun-ghiulare detaºabile. Pot detecta agenþii neuro-toxici (tip G ºi/sau tip V) ºi agenþii vezicanþi (tipH). Mai rar, hârtiile indicatoare sunt sub formaunor role, care se pot tãia la dimensiuniledorite. Coloraþiile obþinute la contactul cuagenþii toxici sunt diferite, în funcþie de natura

substanþelor cu care au fost impregnate. Douãtipuri de hârtii indicatoare sunt multistrat (douãsau chiar trei benzi impregnate diferenþiat ºireunite sub forma unei singure fâºii), permiþânddetecþia separatã a agenþilor toxici.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

51

Page 54: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 54/92

Principalele caracteristici ale hârtiilorindicatoare autoadezive aflate în dotareaarmatelor strãine sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1

 b) În compunerea truselor dedetecþie, hârtiile indicatoare autoadezive seregãsesc alãturi de alte tipuri de mijloace simplede detecþie (tubuºoare indicatoare, plãcuþe indi-catoare), reactivi specifici ºi accesorii necesareunei detecþii paralele, respectiv prelevãrii pro-

 belor contaminate.Astfel de truse sunt relativ puþine ºi sunt

destinate, cu preponderenþã, trupelor speciali-zate pentru apãrarea NBC.

Principalele caracteristici ale truselorindicatoare cunoscute sunt prezentate întabelul 2.

Tabelul 2

În înzestrarea armatei române nu existãhârtii indicatoare autoadezive.

Singurele tipuri de hârtii indicatoare suntcele non-adezive ºi se aflã în compunerea

Laboratorului Chimic de Campanie (L.C.C. -81), a Autolaboratorului Chimic ºi Radio-dozi-metric (A.Ch.R.) ºi a Trusei de Detecþie aAgenþilor Toxici (T.D.A.T.). În cazul primelordouã mijloace de detecþie, hârtiile indicatoaresunt învechite ca performanþe ºi ca mod deprezentare.

În decursul ultimilor ani, eforturile noas-tre s-au concentrat spre realizarea unormijloace simple de detecþie moderne, perfor-mante, compatibile cu cele din þãrile NATO. În

prezent, preocupãrile specialiºtilor din domeni-ul apãrãrii NBC se îndreaptã deopotrivã cãtredotarea cu aparaturã de detecþie, dar ºi cumijloace simple de detecþie - procurate dinimport sau realizate în concepþie proprie.

Realizarea hârtiilor indicatoare autoade-zive este o sarcinã deosebitã, asigurându-sedotarea individualã a militarilor din toate cate-goriile de forþe. Creºterea siguranþei personalu-lui pe timpul acþiunilor de luptã de orice naturã,

diminuarea stresului legat de posibilitateaconta-minãrii chimice, asigurarea unui ,,con-fort” fizic ºi mai ales psihic sunt dezideratedeosebit de importante, de care trebuie sã þinãpermanent cont toþi cei implicaþi în dotarea cumijloace din domeniul apãrãrii NBC.

III. VARIANTE DE HÂRTII INDICA-TOARE AUTOADEZIVE

Hârtiile autoadezive se pot realiza în maimulte variante, care coroboreazã tendinþeleexistente pe plan mondial cu necesitãþile

actuale ale armatei române - echiparea trupelorNBC sau a diferitelor categorii de forþe.

1. Hârtii indicatoare bazate pemijloace de detecþie existente

Se pot utiliza hârtiile indicatoare dincompunerea Trusei de Detecþie a AgenþilorToxici (T.D.A.T), care se vor impregna cu mate-rial adeziv.

Principalul obstacol este compatibilitateadintre reactivii cu care se impregneazã hârtia

indicatoare ºi suportul adeziv. Acesta din urmãtrebuie sã fie inert chimic pentru toate compo-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

52

Page 55: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 55/92

nentele de impregnare ºi faþã de suportul celu-lozic. Totodatã, substanþa adezivã trebuie sã-ºipãstreze în timp caracteristicile (capacitatea delipire, culoarea, fluiditatea).

Aceastã variantã prezintã urmãtoareleavantaje:folosirea unor mijloace cunoscute, tes-

tate ºi omologate;cunoaºterea reactivilor utilizaþi ºi anali-

za mai facilã a compatibilitãþii cu materialuladeziv;

stabilirea prealabilã a suportului celu-lozic ºi, astfel, a corelãrii cu substanþa care asi-gurã lipirea pe diferite suprafeþe;

facilitarea conceperii instrucþiunilor delucru ºi a etaloanelor de culoare specifice.

Totodatã, trebuie luatã în considerare ºi oserie de dezavantaje:

existenþa a douã tipuri de hârtii indica-toare - una pentru agenþi neurotoxici ºi altapentru agenþi vezicanþi;

necesitatea utilizãrii unor reactivilichizi, cu care se impregneazã hârtiile indica-toare înainte de utilizare;

posibilitatea ca sã nu existe un singur

tip de agent adeziv compatibil cu ambele tipuride hârtii indicatoare;

 îngreunarea utilizãrii de cãtre militariºi posibilitatea apariþiei confuziilor în inter-pretarea rezultatelor.

2. Hârtii indicatoare autoadezivepolifuncþionale

Tendinþa mai accentuatã existentã peplan mondial este realizarea unei hârtii indica-toare ,,universale", care sã poatã da indicaþii pen-

tru principalele tipuri de agenþi toxici - neuro-toxici, vezicanþi ºi tip V. Chiar dacã sensibilitateaºi specificitatea acestor tipuri de hârtii indica-toare este mai scãzutã, ele au avantajul cã potidentifica principalii compuºi toxici, având outili-tate mai generalã, ceea ce este, în fapt, maiapropiatã de destinaþia acestor mijloace dedetecþie - utilizarea de cãtre toate categoriile de mili-

tari.

Trebuie sã se realizeze un nou tip de hâr-tie indicatoare care sã poatã identifica atâtagenþii neurotoxici ,,clasici" (sarin, soman, de

tip V), cât ºi pe cei vezicanþi (iperitã, azotiperitã,levizitã). Se impune realizarea ºi testarea hârtieiindicatoare, dar ºi urmãrirea comportãrii ei întimp (modificarea coloraþiei iniþiale, schimbarea

sensibilitãþii, influenþa materialului pentruambalare).Hârtiile indicatoare polifuncþionale prez-

intã urmãtoarele avantaje:folosirea unui singur mijloc indicator;diminuarea preþului de cost;evitarea confuziilor în utilizare sau în

interpretarea rezultatelor;instrucþiuni de lucru ºi etaloane de

culoare unice;

detecþia simultanã a tuturor categori-ilor de agenþi toxici;neimplicarea militarului în efectuarea

detecþiei;diminuarea gabaritelor mijlocului indi-

cator;alegerea mai facilã a tipului de ambalaj

ºi a inscripþionãrii.Ca la orice creaþie tehnicã, existã ºi unele

dezavantaje:studierea posibilitãþii de realizare a hâr-

tiei indicatoare bazatã numai pe reactivi depreimpregnare;

stabilirea suportului celulozic;studierea permanentã a compatibilitãþii

 între reactivii utilizaþi pentru realizarea hârtieiindicatoare ºi materialul adeziv;

testarea detaliatã a hârtiei indicatoare,,universale" ºi stabilirea sensibilitãþii, speci-ficitãþii ºi a influenþei interferenþilor.

3. Hârtii autoadezive sub formã de

,,carneþel"Formatul cel mai uzual constã în fâºii

dreptunghiulare de hârtii indicatoare, asam- blate în seturi. Fâºiile se desprind separat, sedetaºeazã  folia de protecþie ºi apoi se aplicã pesuprafaþa care trebuie cercetatã.

Indiferent de variantele de hârtie indica-toare prezentate anterior, considerãm cã aceastãposibilitate este mai apropiatã de necesitãþileunei detecþii rapide ºi facile, materialul indicator

fiind preporþionat, iar dimensiunile mijloculuiindicator neproducând dificultãþi pentr u trans-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

53

Page 56: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 56/92

port, depozitare, manevrare sau utilizare. Foliade protecþie a suportului adeziv trebuie sã fieneutrã din punct de vedere chimic ºi uºor dedetaºat, facilitându-se, astfel, manipularea hâr-

tiei indicatoare. Totodatã, este foarte importantraportul dintre dimensiunile de gaba-rit -uºurinþa manipulãrii - capacitatea de aderare ladiverse suprafeþe - numãrul de file - moda-litãþile de detaºare a foliei de protecþie.

4. Hârtii indicatoare autoadezivesub formã de rolã

Este o variantã mai puþin întâlnitã, avândavantajul utilizãrii unei cantitãþi mai mari dehârtie indicatoare ºi a porþionãrii dupã dorinþãsau dupã necesitãþi. Implicã un sistem de tãierea fâºiei de hârtie (dispenser ), iar desprinderea

 foliei de protecþie a stratului adeziv este dificilã.Este mai utilã pentru dotarea unor echipe demilitari care executã misiuni în formaþii com-pacte.

Indiferent de variantã, trebuie luate înconsiderare aspecte tehnice ºi funcþionale legate de:

dimensiunile hârtiilor indicatoare;uºurinþa manipulãrii;realizarea de etaloane de culoare cât

mai sugestive; încadrarea într-un set - mãrime,

numãr de file, prezentarea generalã,inscripþionare, ambalare;

instrucþiuni de lucru simple ºi intu-itive;

posibilitatea fixãrii pe materiale câtmai diverse: metal, lemn, sticlã, cauciuc, mate-rial textil, zidãrie.

IV. CONCLUZII

Necesitatea modernizãrii aparaturiispecifice apãrãrii NBC, cât ºi a integrãrii înstructurile NATO conduce la imperativitatearealizãrii unor mijloace moderne de detecþie aagenþilor toxici, cu performanþe ridicate.

Dintre tipurile de hârtii indicatoareautoadezive posibil de realizat se va decidesoluþia mai viabilã, concentrându-ne perealizarea ºi optimizarea acesteia.

Analiza variantelor care se referã la

modul de prezentare a hârtiei indicatoareautoadezive - carneþel sau rolã - este mai facilã.

Considerãm cã prima alternativã este mai avan-tajoasã ºi, deci, demnã de urmat. Atuurile suntmultiple ºi se referã atât la uºurinþa operãrii, câtºi la posibilitatea echipãrii individuale a militari-

lor. De asemenea, gabaritul este mult mai con-venabil, ,,carneþelul” nefiind pretenþios pentruamplasare (buzunarele echipamentului, saculport-mascã, spaþiul disponibil al unor truseetc.).

Hârtia indicatoare autoadezivã trebuie sãaibã performanþe similare cu cele ale produselorde vârf existente în þãrile membre NATO, reali-zându-se, astfel, premizele îndeplinirii obiec-tivelor de interoperabilitate.

Fabricarea produsului nu necesitã con-sum mare de reactivi ºi de manoperã, con-ducând, deci, la costuri relativ mici ºi la eforturilogistice reduse.

Hârtia indicatoare autoadezivã este des-tinatã, în primul rând, pentru trupele dincadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale, darpoate fi de mare ajutor ºi pentru alte structurimilitare sau civile - Ministerul Administraþiei ºiInternelor, Serviciul Român de Informaþii,Protecþia Civilã, echipele de intervenþie NBC.

Hârtia indicatoare va face parte dinehipamentul de protecþie NBC, care intrã îndotarea militarului, indiferent de specialitate,alãturi de echipamentul individual de protecþie,mijloacele de decontaminare ºi de antidoturi.

Produsul asigurã utilizatorului un gradridicat de independenþã, folosirea acesteia nefi-ind condiþionatã de existenþa unor echipamentesuplimentare.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

54

Page 57: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 57/92

1.INTRODUCEREMijloacele de detecþie a agenþilor toxici

sunt destinate identificãrii compuºilor chimicicu specific militar ºi a altor agenþi toxici, aflaþi în

atmosferã, în spaþii închise sau pe diferitesuprafeþe. Sunt mijloace eficiente atât în cazulconflictelor militare, cât ºi în cazul unor acte deterorism sau a accidentelor industriale. Este totmai pregnantã tendinþa mondialã de realizare aunor mijloace de detecþie sigure, cu fiabilitateridicatã, cu gabarit redus, uºor de mânuit ºi carenu necesitã o instruire foarte complexã.

Alãturi de mijloace de detecþie complexe- denumite în mod generic detectoare de agenþi

toxici, se disting ºi mijloace simple de detecþie, acãror construcþie ºi mod de folosire sunt foartesimple, asigurând o identificare mai lentã ºi,deseori, mai puþin sigurã a agenþilor toxici. Auavantajul unui preþ de cost scãzut ºi al posibili-tãþii înzestrãrii fiecãrui militar.

Integrarea în structurile NATO, pericolulunor acte de terorism ºi al accidentelor chimice,impun înzestrarea cu echipamente de detecþieperformante, care sã permitã identificarea

agenþilor toxici ºi avertizarea în timp util.Testarea mijloacelor de detecþie permite

evaluarea capacitãþii de identificare a claselor deagenþi toxici sau a agenþilor toxici individuali-zaþi, în diferite condiþii.

S-au testat douã tipuri de mijloace simple

de detecþie: tubuºoare indicatoare Dräger ºitubuºoare indicatoare din compunereatrusei M 18 A 3, urmãrindu-se verificareacapaci-tãtii de detecþie a agenþilor toxici reali, încondiþii de laborator.

2.DETECTORUL M18 A 3 (TRUETECH -SUA)

Detectorul M 18 A 3 este destinat identi-ficãrii compuºilor chimici cu specific militaraflaþi în atmosferã (vapori) sau pe diferite

suprafeþe (micropicãturi).Detectorul M 18 A 3 este, de fapt, o trusã

de detecþie, având în compunere mijloace sim-ple de detecþie (tubuºoare indicatoare, plãcuþeindicatoare ºi hârtii indicatoare). Acestafuncþioneazã pe principiul modificãrii coloraþieireactivilor specifici, asigurând o detecþie rapidãºi sigurã.

Principalele caracteristici ale detectoruluisunt prezentate în tabelul 1.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

55

SSSTTTUUUDDDIIIUUU  PPPRRRIIIVVVIIINNNDDD  CCCAAAPPPAAACCCIIITTTAAATTTEEEAAA DDDEEE  DDDEEETTTEEECCCÞÞÞIIIEEE  AAA  TTTUUUBBBUUUªªªOOOAAARRREEELLLOOORRR  IIINNNDDDIIICCCAAATTTOOOAAARRREEE PPPEEENNNTTTRRRUUU  AAAGGGEEENNNÞÞÞIII  TTTOOOXXXIIICCCIIILocotenent-colonel (r) ing.Viorel DINESCU - C.P. II

Ing. Liliana RECE - C.S.Chim.Rodica LUNGU - C.P. III

Locotenent-colonel chim.Adriana PREDICÃ - C.P. IIIIng.Georgiana CIOFRÎNGEANU - C.P. I

Locotenent ing.Marian MIHALCEA - C.S.

- Centrul de Cercetare ªtiintificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie -

Page 58: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 58/92

Tabelul 1 Caracteristicile tehnice ale detectorului M 18 A 3

Detectorul (figura 1) are în compunere:- cinci seturi de tubuºoare indicatoare:

agenþi neurotoxici - agenþi vezicanþi (H-G); acidcianhidric (AC); fosgen (CG); compuºi cu arsen(L-ED); prelevare probe (SAMPLING);

- plãcuþe indicatoare;- hârtii indicatoare;- flacoane cu reactivi specifici;- pompa de aspiraþie;-clema pentru presarea

plãcuþelor indicatoare;- accesorii.

Figura 1 Detectorul M 18 A 33.TUBUªOARE INDICATOARE

DRÄGER (GERMANIA)Tubuºoarele indicatoare pentru agenþi

toxici sunt destinate identificãrii compuºilorchimici cu specific militar ºi a altor agenþi toxi-ci, aflaþi în atmosferã sau în spaþii închise.

Pentru testare s-au utilizat douã seturi detubuºoare indicatoare:

- Setul I - iperitã, fosgen, acid cianhidric,compuºi organici cu arsen, compuºi organici cuazot;

- Setul V - clorcian, iperitã, fosgen, clor,

esteri ai acidului fosforic (agenþi neurotoxici).Componentele setului de tubuºoare indi-

catoare sunt prezentate în figura 2: cutie deambalaj a setului de tubuºoare indicatoare,

suport pentru setul de cinci tubuºoare indica-toare, pompã de aspirare tip ACCURO, dis-tribuitor cu cinci cãi, instrucþiuni de lucru.

Figura 2 Tubuºoare indicatoare DRÄGERCaracteristicile tubuºoarelor indicatoare

DRÄGER sunt prezentate în tabelul II.Tabelul II Caracteristici tehnice ale

tubuºoarelor indicatoare DRÄGER

4. TESTAREA TUBUªOARELOR INDI-CATOARE

Principalul obiectiv al experimentãrilorefectuate a fost asigurarea unor condiþii de tes-

tare cât mai unitare, mai exacte ºi mai repro-ductibile.

Pentru agenþii toxici cu volatilitate ridi-catã s-a utilizat procedura de realizare a concen-traþiei prestabilite prin pulverizare sub presiune în interiorul camerei pentru testare, în condiþiicontrolate de umiditate ºi temperaturã, urmatãde recircularea amestecului format, pânã laomogenizarea definitivã.

În cazul agenþilor toxici cu volatilitate

scãzutã s-a utilizat instalaþia pentru agenþi toxi-ci nevolatili, în care s-au pulverizat agenþii tox-

NR.CRT.

CARACTERISTICATEHNICÃ

U/M VALOARE

1 Limita de detecþie

pentru agenþii neuro-

toxici

mg/m3 0,1

2 Limita de detecþie

pentru agenþii vezi-

canþi

mg/m3 0,5

3 Limita de detecþie

pentru agenþii hemo-

toxici

mg/m3 3 - 10

4 Intervalul de tempe-

ratura00C - 30 - + 55

5 Dimensiuni de

gabarit (L x l x h)

mm 180 x 80 x

125

6 Masa kg 0,9

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETCERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBCAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

56

Page 59: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 59/92

ici, în condiþii controlate de temperaturã ºi deumiditate.

Concentraþiileaerosolilor de agenþi

chimici toxici au fostconcordante cu limi-tele de detecþie alefiecãrui tip detubuºor indicator.

Astfel, pentruagenþii neurotoxici , concentraþiile stabilite pentruaerosoli au fost de 0,1 mg/m3.

În cazul agenþilor toxici vezicanþi , concen-traþia a fost de 0,5 mg/m3, iar pentru acidul cian-

hidric concentraþia aleasã a fost de 50 mg/m3.Agenþii volatili au fost testaþi la tempera-

turi foarte apropiate de cele ambiantale(20-250C), iar pentru agenþii nevolatili  s-aupreferat temperaturi mai ridicate (27-280C),pentru asigurarea tensiunii de vapori necesarereali-zãrii concentraþiei dorite. Pentru o analizãmai aprofundatã s-au mãsurat ºi valorile exte-rioare (din laboratorul în care s-au efectuatdeterminãrile), aces-tea fiind cuprinse

 între 14,30C ºi25,80C.

U m i d i t a t e adin interiorul insta-laþiei pentru testareaagen-þilor volatili avariat între 26% ºi 56%, iar cea din exteriorulinstalaþiei pentru testarea agenþilor toxicinevolatili a fost de 22-23%.

4.1. Testarea comparativã cu agenþi neuro-

toxici Mijloacele de detecþie au fost testate în

condiþii similare la agenþi neurotoxici - sarin,respectiv VX.

Pentru sarin s-a utilizat camera pentrutestarea agenþilor volatili.

Rezultatele obþinute la testarea cu sarin(GB) sunt prezentate, în mod comparativ, întabelul III.

Tabelul III Rezultatele obþinute la testareacu sarin

Rezultatele obþinute relevã o difer-enþiere.

În cazul detectorului M 18 A 3, tubuºorulindicator (TI) nu ºi-a modificat coloraþia iniþialã,neobþinându-se coloraþia stipulatã în instrucþiu-

nile de lucru.Tubuºorul indicator Dräger specific a

indicat cu precizie prezenþa agentului toxic,chiar ºi dupã un numãr mai redus de pompãri.

Rezultatele de la testarea cu VX suntprezentate, în mod comparativ, în tabelul IV.

Tabelul IV Rezultatele obþinute la testareacu VX

Tubuºorul indicator din compunereatrusei M 18 A 3 a dat indicaþii necorespunzã-toare, iar tubuºorul indicator Dräger pentruagenþii neurotoxici a indicat cu precizie

prezenþa agentului toxic, chiar ºi dupã unnumãr mai mic de pompãri (25).

Agenþii neurotoxici fiind principala clasãde compuºi toxici cu specific militar - din punctde vedere al toxicitãtii ºi al impactului tactic, darºi al rãspândirii ºi relativei uºurinþe de sinteti-zare - considerãm cã ineficienþa tubuºoruluiindicator din compunerea detectorului M 18 A3 denotã o slabã calitate a acestuia sau a compo-nentelor sale (reactivi sau suport absorbant).

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETCERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBCAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

57

Page 60: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 60/92

4.2. Testarea comparativã cu agenþi vezi-

canþi 

Pentru testarea tubuºoarelor indicatoares-a ales ca agent vezicant reprezentantul tipic, ºi

anume iperita (HD).Datoritã volatilitãþii sale extrem dereduse, s-a utilizat camera pentru testareaagenþilor nevolatili, iar condiþiile de experi-mentare au fost astfel alese încât sã asigure con-centraþia doritã de aerosoli (temperaturã ridi-catã, respectiv umiditate redusã).

Rezultatele obþinute la testãrile efectuatecu iperitã (HD) - în condiþii similare de experi-mentare (concentraþie, temperaturã, umiditate)- sunt prezentate, în mod comparativ, în tabelulV.

Indicaþiile tubuºoarelor indicatoare dincompunerea detectorul M 18 A 3 nu sunt înmãsurã sã asigure siguranþã ºi precizie identi-ficãrilor.

Tubuºorul indicator pentru iperitã, dincompunerea setului Dräger, asigurã detecþia sig-urã ºi relativ rapidã a aerosolilor de iperitã, încondiþiile experimentãrii.Tabelul V Rezultatele obþinute la testarea cu iper-

itã

4.3. Testarea cu acid cianhidric 

Dintre mijloacele simple de detecþie,tubuºoarele indicatoare Dräger asigurã ºi identi-ficarea acidului cianhidric (AC).

Ca atare, au fost testate la aerosoli de acidcianhidric numai aceste tipuri de tubuºoare.

Rezultatele obþinute la testãrile efectuatesunt prezentate în tabelul VI.

Tabelul VI Rezultatele obþinute la testareacu acid cianhidric

Tubuºorul indicator pentru acid cian-hidric, din compunerea setului Dräger, asigurãdetecþia sigurã ºi rapidã a aerosolilor, în condiþi-ile experimentãrii.

5. CONCLUZII5.1. Tubuºoare indicatoare din componenþa

detectorului M 18 A 3

Tubuºorul indicator din componenþadetectorului M 18 A 3 este plasat, alãturi deaccesoriile necesare, într-un compartiment dis-tinct, crescând astfel ergonomicitatea ºi simpli-ficând modul de lucru. Instrucþiunile de lucrusunt destul de vagi, prezenþa mai multor tipuride tubuºoare ºi, mai ales, a mai multor tipuri dereactivi conducând la confuzii ºi neclaritãþi.

În condiþiile în care tubuºoarele indica-toare se utilizeazã de cãtre personal echipat cumijloacele individuale de protecþie, manipu-larea acestora devine dificilã. Tubuºoarele indi-catoare au dat rezultate negative la toatetestãrile la care s-au utilizat agenþii toxici ,,clasi-ci”.

5.2. Tubuºoare indicatoare Dräger 

Detecþia se realizeazã prin simplaabsorbþie a aerului prin pompare. Nu sunt nece-

sare operaþii supli-mentare (prepararede reactivi, impreg-nãri, încãlzire).Limitele de detecþiesunt foarte bune,comparabile sauchiar inferioare celor

caracteristice detectoarelor de agenþi toxici.Tubuºoarele indicatoare au relevat o sen-

sibilitate ºi o specificitate foarte bunã, în cazultuturor determinãrilor efectuate.Utilizarea seturilor de tubuºoare indica-

toare - câte cinci tipuri diferite - îngreuneazãfuncþionarea pompei aspiratoare, a cãreimanevrare devine greoaie. Timpul de aspirare ºicel de revenire creºte considerabil. Totodatã,

aceasta conduce lacreºterea costuluiunei determinãri ºila mãrirea efortuluilogistic.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444CERCETCERCETAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBCAREA ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC

58

Page 61: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 61/92

Dragi absolvenþi,Doamnelor ºi domnilor,pãrinþi, rude ºi prieteni ai absolvenþiloracestei prestigioase instituþii de învãþãmânt militar

Am deosebita plãcere de a vã transmitetuturor gândurile de bine ºi sentimentele depreþuire ale conducerii Statului Major General,cu ocazia confirmãrii în armã prin absolvireacursului de bazã de cãtre cei mai tinerisubofiþeri, care pãºesc, astfel, în cariera militarã, în arma noastrã, APÃRARE NBC.

Sunt onorat sã mã aflu astãzi alãturi dedumneavoastrã, într-un moment de o mare încãrcãturã emoþionalã, dumneavoastrã fiindprima promoþie absolventã a ªcolii de Aplicaþiepentru Apãrare NBC, în anul în care România afost admisã în structurile Alianþei Nord-Atlantice.

Practic, festivitatea de astãzi înseamnã

pentru cei mai tineri purtãtori ai gradelor desubofiþeri, ,,kilometrul zero” al carierei militare,pe care v-o doresc cât mai lungã, pânã la cel mai înalt grad ºi funcþie, ce pot fi ocupate desubofiþeri.

Ca tineri subofiþeri, pãºiþi în carieraarmelor pe prima funcþie, cea care stã la bazaunor posibile viitoare succese în carierã ºi,alãturi de colegii dumneavoastrã subofiþeri cuvechime în funcþiile din unitãþile în care sunteþirepartizaþi, veþi constitui, în perspectiva

programului de restructurare a armatei,,,coloana vertebralã” a instituþiei militare.

Pãºiþi astãzi în rândul cadrelor militareale armei Apãrare NBC, armã de elitã, cu tradiþiiºi aprecieri deosebite în cadrul armatei noastre.Chimiºtii militari au acþionat cu cinste atât înþarã, cât ºi la diferite misiuni externe: Albania,Afganistan, Bosnia, Kosovo ºi Irak. Chiar dacãarma Apãrare NBC are tradiþii de peste 80 deani, ea este în acelaºi timp o armã nouã, în plinproces de transformare, la a cãrei modernizare

trebuie sã vã aduceþi contribuþia.Sã aveþi întotdeauna dragoste ºipasiune pentru armã ºi profesia de subofiþer, sãvã cãlãuzeascã spiritul de corp ºi de disciplinãmilitarã!

Sunt convins cã toate cunoºtinþeleacumulate le veþi pune în practicã în noileunitãþi în care veþi lucra, în deplinã armonie curealitãþile ºi modificãrile din gândirea militarã ºi înnoirea tehnicii de luptã.

Tuturor, în egalã mãsurã, vi se deschidcãile afirmãrii, dar numai cei perseverenþi vor învinge.

De aceea, vã doresc sã luptaþi pentru a învinge, pentru a câºtiga bãtãlia cu idealul pecare vi l-aþi propus.

Alãturi de ofiþeri, sunteþi militarii carevor garanta perpetuarea valorilor naþionalestipulate în Constituþia României. Veþi fi cei carevor asigura un cadru de securitate naþionalãpropice dezvoltãrii ºi progresului societãþii

româneºti.Totodatã, vã reamintesc faptul cã

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444ÎNVÃÞÃMÂNT

59

66 aauugguusstt 22000044ªªccooaallaa ddee AApplliiccaaþþiiee ppeennttrruu AAppããrraarree NNBBCCPPPrrrooommmoooþþþiiiaaa dddeee aaab b bsssooolllvvveeennnþþþiii,,, sssuuub b booofffiiiþþþeeerrriii dddeee aaapppãããrrraaarrreee NNNBBBCCC,,,,ªªTTEEFFAANN CCEELL MMAARREE ªªII SSFFÂÂNNTT -- 550000””CCuuvvâânnttuull ddoommnnuulluuii ggeenneerraall ddee b brriiggaaddãã IIoonn RRIIZZEEAA –– SSttaattuull MMaaj joorr GGeenneerraall –– 

Page 62: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 62/92

Armata României are misiunea importantã ca,alãturi de forþele statelor membre NATO, sãlupte împotriva terorismului internaþional. ªidumneavoastrã veþi fi chemaþi sã participaþi la

acest tip de misiuni în teatrele de operaþii la careArmata României este angajatã, prin deciziepolitico-militarã.

Dragi camaraziPrin absolvirea cursurilor ªcolii de

Aplicaþie aþi izbutit sã dovediþi cã aveþi calitãþipe care le cere prima funcþie, de bazã, dinunitãþile în care veþi fi încadraþi, cã sunteþi

pregãtiþi pentru orice altã misiune pe careArmata României v-ar putea-o încredinþa, înurma angajamentelor internaþionale pe careþara noastrã ºi le-a asumat, ºi vã asigur cã vorveni! Ziua de astãzi este o recunoaºtere oficialãa acestui fapt. Dar aceasta nu este totul. Vatrebui, ca pentru activitatea viitoare, sã vã însuºiþi rapid atribuþiile noilor funcþii. Sãpãstraþi în memorie cuvintele marelui istoricNicolae Iorga care spunea:  ,,ªcoala nu are nici început, nici capãt. Învaþã întotdeauna, ºi atunci când nu ai profesor, sfãtuieºte-te ºi 

 pedepseºte-te singur! Dar nu ai dreptul de a telãuda ºi rãsplãti!”

De aceea, eu vã îndemn sã vãperfecþionaþi continuu cunoºtinþele, sã învãþaþi

limbi strãine, sã vã formaþi deprinderi în lucrulcu mijloacele de informaticã, sã iscodiþi ºtiinþamilitarã, sã vã cãlãuziþi paºii în cadenþa

vremurilor în care trãiþi ºimunciþi. Nu vreau sã fiupatetic, dar nu pot sã nurecunosc cã munca de zicu zi ºi ceas de ceas, pusãla temelia cunoºtinþelordate de cursurile pe caretocmai le-aþi absolvit,asigurã succesul în carieramilitarã. ªi nu uitaþi cãtrebuie sã vã asumaþirãspunderea ºi riscul ca,pe lângã demonstrareatalentului în mânuireaarmelor, sã fiþi ºi cei careau misiunea sã per-petueze tradiþia ºi culturaromânilor într-o Europã

unitã. Ca soldat cuexperienþã, vã previn cãveþi întâmpina ºidificultãþi, ºi - nu numai

pentru cã ne aflãm într-un an olimpic, vãsfãtuiesc sã nu uitaþi niciodatã deviza olimpicã: ,,Ai învins, continuã, nu ai reuºit continuã!”

ªi încã ceva, foarte important.Începând de astãzi, sunteþi purtãtorii unorfrumoase tradiþii, fãurite de-a lungul anilor, cu

multe greutãþi ºi chiar cu sacrificii de vieþi, de înaintaºii armei APÃRARE NBC în care v-aþipregãtit. Nu uitaþi cã, de undeva din ceruri, ei vãprivesc ºi vã cer sã fiþi la înãlþimea faptelor lor,sã-i depãºiþi în rezultate, pentru a da o nouãdimensiune acestei arme de elitã a noii noastrearmate.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444ÎNVÃÞÃMÂNT

60

Promoþia de absolvenþi, subofiþeri de apãrare NBC- August 2004 -

ªTEFAN CEL MARE ªI SFÂNT - 500

Page 63: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 63/92

ÎΠΠn ultimul numãr al revistei

Apãrarea NBC(nr.7/2004)am prezentat pe larg conþinutul ºi tipologia apli-caþiilor tactice, punând accent pe aplicaþia tac-ticã asistatã de calculator. De aceastã datã, vomdezvolta aplicaþia tacticã cu trupe în teren,pe care o considerãm drept o formã complexãde instruire ºi evaluare a cursanþilor.

Caracterul practic-aplicativ al învãþã-mântului desfãºurat în instituþia noastrã adeterminat o planificare judicioasã a cursurilor,astfel încât la o aplicaþie tacticã sã poatã fi inte-grate cel puþin 2-3 cursuri de formare/carierã.

În acest sens, în perioada 06-08.07.2004a fost planificatã ºi s-a desfãºurat aplicaþia tac-ticã de specialitate cu trupe în teren, cu tema:,,Acþiunile Companiei de Apãrare NBC în lupta de

apãrare a brigãzii mecanizate în condiþiile între-

buinþãrii de cãtre adversar a agenþilor chimici ºi ale

 producerii evenimentelor EADA".

La aceastã aplicaþie au participat urmã-toarele cursuri:

de formare ofiþeri în rezervã;de formare subofiþeri în rezervã;de formare subofiþeri în activitate pe fi-

lierã indirectã.Efectivele participante la aplicaþie au fost

de aproximativ 70 militari, logistica acesteiafiind asiguratã de cãtre Batalionul Instrucþie ºiAsigurare Învãþãmânt.

Scopurile aplicaþiei tactice au fost urmã-toarele:

perfecþionarea deprinderilor ºi dez-voltarea abilitãþilor cursanþilor, comandanþilorde subunitãþi ºi militarilor cu termen redus pen-tru conducerea subunitãþilor de apãrare NBC înmediul contaminat NBC; apãrarea lucrãrilor de

artã, participarea la nimicirea desantului aerianºi a grupurilor de cercetare-diversiune;

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444ÎNVAÞAMÂNT

61

· AAApppllliiicccaaaþþþiiiaaa tttaaaccctttiiicccããã ---formã superioarã de instruire ºi evaluare a cursanþilor

 în ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC- Concluzii ºi învãþãminte validate de practicã -

Locotenent-colonel Ion BEREVOIANU

Page 64: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 64/92

dezvoltarea ºi perfecþionarea capabil-itãþilor privind aplicarea prevederilor standar-delor militare operaþionale, ma-nualelor ºi doctrinelor în activi-tãþile planificate ºi desfãºurate desubunitãþile de apãrare NBC;

perfecþionarea deprin-derilor în lucrul de stat major ºipentru redactarea corectã ºi la

termen a documentelor de con-ducere ºi informare.Aplicaþia s-a desfãºurat în

douã etape distincte, astfel:Etapa I-a: ,,Acþiunile

Companiei de Apãrare NBC pe

timpul pregãtirii luptei de apãrare

de cãtre brigada mecanizatã în

condiþiile pericolului întrebuinþãrii 

de cãtre adversar a agenþilor 

chimici ºi ale producerii evenimentelor EADA", carea fost încadratã în timp operativ în perioada20.05-07.07. 06.00 ºi a cuprins urmãtoareleprobleme:

deplasarea ºi dispunerea companieide apãrare NBC în raion, concomitent cu inter-venþia subunitãþilor organice la obiectivele derisc chimic;

planificarea misiunilor de apãrare

NBC în folosul elementelor de dispozitiv ale brigãzii mecanizate;

participarea companiei apãrare NBCla nimicirea desantului aerian tactic, la organi-zarea ambuscadei, la capturarea grupului decercetare-diversiune ºi la apãrarea lucrãrilor de

artã din zona de responsabilitate.Etapa a II-a: ,,Acþiunile Companiei de

apãrare NBC pe timpul ducerii luptei de apãrare de

cãtre brigada mecanizatã în condiþiile întrebuinþãrii 

de cãtre adversar a agenþilor chimici ºi sistemelor 

incendiare", care a fost încadratã în timp opera-tiv în perioada 07.07 06.00-08.07 14.00 ºi ainclus urmãtoarele activitãþi:

planificarea ºi executarea misiunilor deapãrare NBC în folosul elementelor de dispozi-

tiv ale brigãzii mecanizate (misiuni de observareºi cercetare NBC; instalarea dispozitivelor de

decontaminare ºi asigurarea decontaminãriitotale a armamentului, tehnicii, echipamentuluiºi personalului contaminat);

participarea companiei de apãrareNBC la stingerea incendiului, deplasarea ºi dis-punerea în raionul de rezervã, concomitent cu îndeplinirea misiunilor de specialitate în folosul brigãzii mecanizate;

limitarea ºi înlãturarea urmãrilor

contaminãrii chimice ºi a efectelor eveni-mentelor EADA din aria de responsabilitate a

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444ÎNVAÞAMÂNT

62

Page 65: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 65/92

companiei de apãrare NBC, atât pe timp de zi,cât ºi pe timp de noapte.

1. Existenþa riscurilor ºi ameninþãrilor denaturã NBC, continuarea proliferãrii ADMNBCºi pericolul producerii evenimentelor EADA,necesitã o instruire performantã a structurilorde apãrare NBC, iar forma cea mai complexã depregãtire ºi evaluare o constituie aplicaþia tac-

ticã;2. Complexitatea problemelor urmãrite

pe timpul aplicaþiei a necesitat un efort sub-stanþial din partea comandanþilor de subunitãþiºi a cursanþilor pentru a îndeplini cu respons-abilitate ºi profesionalism toate misiunile plani-ficate, atât pe timp de zi, cât ºi pe timp denoapte, acordându-se o atenþie deosebitã urmã-toarelor activitãþi:

planificarea ºi executarea misiu-

nilor de observare/cercetare NBC;recunoaºterea, pregãtirea, insta-

larea ºi asigurarea decontaminãrii totale a per-sonalului, armamentului, tehnicii de luptã,echipamentului ºi terenului;

participarea companiei de apãrareNBC la capturarea ºi nimicirea desantului ae-rian/grupurilor de cercetare diversiune, organi-zarea ambuscadei ºi apãrarea lucrãrilor de artãdin zona de responsabilitate.

3. Echipamentele ºi materialele deapãrare NBC folosite la aplicaþie au corespuns

din punct de vedere tehnic nevoilor actuale,dar, în perspectivã, existã preocupãri pentrumodernizarea acestora de cãtre Centrul deCercetãri ªtiinþifice pentru Apãrare NBC ºi

Ecologie, în scopul asigurãrii compatibilitãþii cuechipamentele similare ale þãrilor membreNATO;

4. Raionul de desfãºurare a aplicaþiei s-asituat în teren muntos-împãdurit , ceea ce a deter-minat un efort substanþial din partea parti-cipanþilor pentru îndeplinirea misiunilor de spe-cialitate în asemenea condiþii; pe de altã parte,executarea unor misiuni în aria terenurilor deinstrucþie ale ªcolii de Aplicaþie pentru ApãrareNBC, a necesitat elaborarea documentelor ºiaplicarea mãsurilor de protejare a mediului,precum ºi avizarea acestora de cãtre autoritãþilelocale, în conformitate cu legislaþia în vigoare;

5. La aplicaþie a fost întrebuinþat curezultate foarte bune plutonul de sistemeincendiare,  în momentele importante aleluptei, iar în perspectivã este necesar sã stabilimºi sã definim foarte clar locul ºi rolul acestuia înstructura de Forþe 2007;

6. În urma analizei postacþiune ºi datoritã

 îndeplinirii scopurilor aplicaþiei, conducereaacesteia a propus comandantului ªcolii deAplicaþie pentru Apãrare NBC ºi inspector pen-tru apãrare NBC calificativul ,,FOARTE BINE",care a fost aprobat.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444ÎNVAÞAMÂNT

63

CCCOOONNNCCCLLLUUUZZZIIIIII

Page 66: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 66/92

VVViiizzziiiuuunnneee uuunnniiitttaaarrrããã î î înnn nnnooouuuaaa cccoooccceeepppþþþiiieeedddeee iiinnnssstttrrruuuiiirrreee pppeeennntttrrruuu aaapppãããrrraaarrreee NNNBBBCCCLLooccootteenneenntt--ccoolloonneell IIlliiee BBÃÃLLAANNNoua concepþie de instruire pentru apãrare NBC

 în Armata României are ca obiectiv principal optimizareainstruirii forþelor ºi realizarea interoperabilitãþii cuarmatele þãrilor membre NATO în domeniul apãrãriiNBC, oferind comandanþilor, instructorilor ºi specialiºtilorNBC o viziune unitarã , adaptatã cerinþelor actuale pentrudesfãºurarea eficientã a instruiriipentru apãrare NBC în ArmataRomâniei.

Scopul este acela de aorienta ºi încuraja un mod creativºi productiv de proiectare, desfã-

ºurare ºi conducere a instruirii, ºide a integra sistematic apãrareaNBC în programul de instruire alunitãþilor ºi subunitãþilor.

Instruirea pentru apãrarenuclearã, biologicã ºi chimicã adevenit un imperativ moral ºiprofesional, iar responsabilitateaprivind pregãtirea personalului din subordine revinecomandanþilor. Comandanþii sunt responsabili pentrucapabilitatea unitãþilor pe care le comandã de asupravieþui atacurilor cu ADMNBC ºi de a îndeplini misi-

unile în condiþii/medii NBC.Instruirea presupune o multitudine de îndatoriri,responsabilitãþi ºi misiuni ale specialiºtilor NBC, care tre- buie regãsite în ceea ce se întreprinde. Aceasta poate fi osimplã activitate practicã sau un proces complex derulatca un exerciþiu întrunit ºi combinat desfãºurat în teren.Prin instruire se dezvoltã abilitãþile de realizare a proce-durilor din domeniul tactic ºi tehnic, de integrare a capa- bilitãþilor armelor ºi serviciilor. Fundamental pentru oriceactivitate din domeniul apãrãrii NBC, este ca instruirea sãcreascã în intensitate ºi valoare.

Domeniile de instruire dupã cum sunt specificate în Doctrina Instruirii Forþelor Armate sunt urmã-toarele: instruirea individului  ºi a echipei ; instruirea coman-

danþilor/comandamentelor ; instruirea colectivã .

Aceste domenii se întrepãtrund ºi în cele multecazuri au loc simultan. Specialiºtii NBC trebuie sã se asi-gure cã programele de instruire pentru apãrare NBC se

adreseazã celor trei domenii.Instruirea individului

ºi a echipei. Sarcinile standardde instruire individualã pentruapãrare NBC ºi sarcinile colectiveesenþiale pentru misiune sunt

responsabilitãþile ofiþerilor/sub-ofiþerilor instructori. Pentru mili-tari, sarcinile individuale, sunt însuºite ºi deprinse pe timpulinstruirii individuale. Conceptual, baza pentru instruirea individu-alã ºi a echipei o constituieProgramele de instrucþie pentru misi-

une (PIM) elaborate la nivelul individului/echipei, pentruformarea deprinderilor de bazã ale luptãtorului ºi iniþieriispecialistului NBC.

Instruirea comandanþilor/comanda-

mentelor este un proces continuu, care ia în consideraþiefaptul cã cea mai mare parte a timpului alocat pregãtiriilor comandanþii o petrec supraveghind instruirea subor-donaþilor. Sarcinile comandantului se gãsesc înStandardele de calificare militarã (SCM) sau în Programele de

instrucþie pentru misiune (PIM). Sarcinile comandanþilorcare nu sunt scrise în diferite manuale sau instrucþiuni,trebuie sã fie elaborate folosind doctrinele în vigoare.Specialiºtii NBC trebuie sã se asigure cã toþi comandanþiisunt bine pregãtiþi atât în ceea ce priveºte instruireacolectivã, cât ºi cea individualã a militarilor pe liniaapãrãrii NBC. Fãrã o asemenea pregãtire, comandanþii nu îºi pot îndeplini misi-unile în condiþii/medii NBC.

Pentru instruirea colectivã, comandantul

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444INSTRUCÞIAINSTRUCÞIA

64

Domeniile de instruire pentru apãrare NBC

Page 67: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 67/92

 întocmeºte Lista cu cerinþele esenþiale pentru îndeplinirea misi-

unii (LCEM). Pe baza acesteia, comandanþii subordonaþifolosesc tabelul cu cerinþele pentru instrucþie ºi evaluare,din Programul de instrucþie pentru misiune al unitãþii, pentrua alege sarcinile colective care sprijinã fiecare cerinþã din

LCEM. Comandantul foloseºte analiza misiunii, inam-icului, terenului, trupelor proprii ºitimpului la dispoziþie (MITT-T)pentru a selecta cele mai impor-tante ce-rinþe. Este important sã seselec-teze cerinþele semnificativeidentificând acele cerinþe colectivecare susþin mai bine programul dein-strucþie.

Frecvenþa recomandatã dedesfãºurare a antrenamentelor deinstruire pentru apãrare NBC esteinclusã în Programele de instrucþie

 pentru misiune. Cerinþele repre-zintã acþiuni efectuate ca rãs-puns în cazul unui eveniment NBC sau pentru cule-gerea de informaþii pe baza cãrora se iau deciziile.Aceste sarcini sunt încorporate în sistemele de evaluare.Sarcinile colective NBC sunt cuprinse în PIM aleunitãþilor. Specialiºtii NBC coordoneazã desfãºurareainstrucþiei în domeniul apãrãrii NBC. Comandantulunitãþii trebuie sã revadã LCEM ºi sã identifice acele cer-inþe care trebuie sã fie îndeplinite în condiþii/medii NBC.

Normele operaþionale de bazã ºi cerinþele de

supravieþuire în condiþii/medii NBC, care trebuie cunos-cute ºi executate la nivelul celor trei domenii de instruire(individual/comandant/colectiv), pentru cele trei cate-gorii de forþe ale armatei, sunt detaliate în SMO50007/1999. Aceste norme ºi cerinþe se vor regãsi subformã de cerin-þe/standarde de instrucþie în Programul de

instrucþie pentru misiune, urmând a fi dezvoltate în cadrulactivitãþilor standard de instrucþie ºi evaluare (ASIE).

În funcþie de specificul unitãþii, aceasta poate sã îndeplineascã o misiune de stabilitate-menþinere a pãcii,impunerea pãcii, ajutor umanitar etc. Pentru executareaacestor misiuni pe timpul instruirii pentru apãrare NBC

trebuie sã se rãspundã adecvat la urmãtoarele întrebãri:care sunt capabilitãþile de apãrare NBC aleunitãþii?

ce misiuni posibile de apãrare NBC vor fi execu-tate în cadrul operaþiilor de stabilitate?

este instruitã unitatea sã execute aceste misiu-ni?

dacã unitatea nu este instruitã sã execute aces-te misiuni, ce trebuie sã facã pentru a se instrui?

 în ce fel de mediu unitatea va executa misiuni(pe uscat, în aer, pe mare, în deºert, în junglã, în terenmuntos împãdurit, în zone arctice etc.)?

Aceste întrebãri constituie începutul instruirii

pentru apãrare NBC pentru operaþiile de stabilitate carepresupun sprijin din exterior (în special de la unitãþile

care au realizat astfel de misiuni), iar sarcinile rezultatevor fi planificate, pregãtite ºi executate utilizând funda-mentele managementului instruirii.

Instruirea pentru apãrare NBC implicã o instruiremultinaþionalã , întrunitã , interarme ºi de interoperabilitatepe linia apãrãrii NBC. ForþeleArmate vor acþiona întotdeaunaca parte componentã a uneiforþe întrunite. De multe ori,forþele militare ale altor naþiunivor acþiona ca parte a unei forþemultinaþionale.Pentru asigurarea interoperabili-tãþii în condiþii NBC, este necesarca instruirea sã fie condusã caparte integrantã a oricãrei opera-þii întrunite sau multinaþionale.Instruirea pentru apãrare NBCnu se încheie o datã cu înce-

perea acþiunilor de luptã. De multe ori, cea mai eficientãinstruire pentru apãrare NBC are loc când unitãþile, care în mod normal nu conlucreazã, sunt obligate sã o facãdatoritã împrejurãrilor. Specialiºtii NBC vor avea de luatdecizii importante când trebuie sã acþioneze cu forþe carenu au acelaºi mod de acþiune ca forþele proprii. Se punurmãtoarele întrebãri, care cer rãspunsuri clare:

unitatea cu care se va coopera va folosi acelaºiSistem de Avertizare ºi Raportare Nuclearã, Biologicã ºi

Chimicã (SARNBC), NOPINBC ºi nivele graduale deameninþare NBC?

cum se vor realiza acþiunile de decontaminare?cine va avea responsabilitatea conducerii

cercetãrii NBC?unitatea cu care se coopereazã are echipamente

de apãrare NBC pentru desfãºurarea tuturor tipurilor deacþiuni NBC?

se poate realiza o organizare pentru misiune,astfel încât sã se evite suprapunerea cu activitãþile altorunitãþi?

cine va fi responsabil cu asigurarea echipamen-

tului ºi personalului pentru executarea cercetãrii NBC,decontaminãrii RBC etc.?se vor forma echipe combinate sau fiecare uni-

tate va fi responsabilã pentru diferitele misiuni, cum ar fi:decontaminare, cercetare, monitorizare ?

Când se decide sã se acþioneze, specialiºtii NBCtrebuie sã se asigure cã:

1)comandantul a înþeles complet ºi este de acord;2)comandantul unitãþii cu care se acþioneazã în

comun, a înþeles ºi este de acord;3)tot personalul unitãþii a înþeles modificãrile la

procedurile de operare standard.Cât de curând posibil, reprezentanþii specialiºtilor

NBC din fiecare unitate trebuie sã se întâlneascã sã dis-cute aceste probleme. Datoritã diferenþelor dintre echipa-

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444INSTRUCÞIA

65

Instruirea multinaþionalã ºi întrunitã

Page 68: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 68/92

mentele de apãrare NBC ale forþelor proprii ºi strãine, esterecomandabil ca echipele de apãrare NBC sã fie echipe

întrunite. În acest mod, se asigurã cã rezultatele sunt verificate ºi acceptate de ambele pãrþi.

Cooperarea cu forþele aliate ridicã diferite pro-

 bleme. Trebuie luate în considerare diferenþele privindechipamentul, materialele ºi personalul. Unele din acestediferenþe pot fi în afara controlului specialistului NBC, însã, totuºi, trebuie depãºite obstacolele, protecþia vieþilormilitarilor fiind prima grijã. Se vor executa exerciþii deantrenament ºi instrucþie în domeniul apãrãrii NBC încomun. Aceasta întãreºte ºi consolideazã capacitatea de aacþiona împreunã, de asemenea, ajutã la rezolvareaoricãror probleme neprevãzute în operaþiile planificate.

Crearea situaþiilor, scenariilor ºi efectelor

ADMNBC pe câmpul de luptã este o necesitate pentruasigurarea unei instruiri realiste ºi eficiente în domeniulapãrãrii NBC. Este factorul care aduce cel mai aproapeinstruirea de realitate în condiþiile asigurãrii unui mediusigur pentru învãþare. Prin folosirea situaþiilor, scenariilorºi efectelor ADMNBC pe câmpul de luptã instruirea pen-tru apãrare NBC este asiguratã în toate cele trei domeniide instrucþie: individualã, colectivã ºi a comandantului.

Crearea situaþiilor, scenariilor ºi efectelorADMNBC pe câmpul de luptã tre- buie sã reproducã o acþiune mili-tarã cu complexitatea ºi elemen-tele sale imprevizibile, determi-

nând militarul ºi comandantul sãreacþioneze adecvat. Pentru ainstrui un militar, acesta trebuie în-vãþat sã gândeascã, sã impro-vizeze, sã biruiascã ºi sã se adap-teze. Acestea trebuie sã fie obiec-tivele instruirii pentru apãrareNBC.

Ocaziile în care o unitatese va instrui exclusiv în domeniulapãrãrii NBC sunt extrem de rare.Se recomandã integrarea situ-aþiilor ºi scenariilor într-un exerciþiu deja existent al unei unitãþi.Pentru a face în mod corect acest lucru, este nevoie decoordonare ºi sincronizare adecvatã.

Pentru crearea situaþiilor, scenariilor ºi efectelorADMNBC pe câmpul de luptã, trebuie în primul rând sta- bilite obiectivele instruirii pentru apãrare NBC. Pentru astabili obiectivele instruirii pentru apãrare NBC pentruo anumitã unitate, trebuie luate în considerare urmã-toarele:

evaluarea nivelului de instruire a unitãþii;misiunea pe timp de rãzboi;posibilele misiuni de urgenþã;misiunile posibile pe timpul participãrii la ope-

raþii de stabilitate.Stabilirea obiectivelor permite concentrarea

instruirii ºi asigurã faptul cã unitãþile vor avea rezultatelescontate. Dupã stabilirea obiectivelor de instruire, specia-liºtii NBC trebuie sã creeze un scenariu prin care sã serealizeze aceste obiective. Scenariul trebuie sã fie denaturã tacticã, asigurând realism ºi provocare. Greºelile

fãcute în timpul instrucþiei sunt acceptabile, greºelile petimp de rãzboi nu sunt acceptate. Se va încuraja formareaunui mediu didactic în care soldaþii sã înveþe din greºelileproprii.

Scenariile trebuie sã cuprindã:obiectivul;un punct central al misiunii care sã aibã legã-

turã cu LCEM ºi cu sarcinile de luptã ale unitãþii;un punct de legãturã privind activitãþile

desfãºurate de unitate (acesta poate fi realizat emiþând unordin de acþiune, un ordin fragmentar sau un ordin deavertizare care permite militarilor sã acþioneze în conti-nuare);

documentele care sprijinã desfãºurarea exerci-þiului-rapoarte de informare periodice (RAPINF),rapoarte de situaþii (RAPSIT);

constrângeri ºi limitãri; timpul limitat poatemotiva militarii ºi comandanþii sã se comporte mai binedecât ºi-ar putea imagina;

provocãri ale conducerii exerciþiului; situaþiile în care un comandant trebuie sã ia decizii sunt de impor-tanþã criticã;stres fizic ºi psihic; stresul fizic ºi psihic poate fi realizat

foarte uºor prin mutarea punctu-lui de comandã sau printr-unordin al eºaloanelor superioare

care sã indice o creºtere a NOPIN-BC; de asemenea, vremea ºi fac-torii de mediu pot creºte stresulfizic si psihic.Crearea efectelor ADMNBC pecâmpul de luptã este o încercarede reproducere (simulare) a unuiatac NBC. Este important de ºtiutcare va fi de fapt modalitatea decreare a atacului NBC. Situaþiacreatã trebuie bine cunoscutã decãtre militari, experimentându-seaceastã situaþie cu maximum de

realism posibil. Crearea efectelor ADMNBC necesitã plan-ificare ºi executare sincronizatã pentru obþinerea efectu-lui dorit.

Înþelegerea obiectivelor instruirii pentruapãrare NBC este cheia instruirii integrate pe tim-pul executãrii exerciþiilor de antrenament în teren,exerciþiilor de antrenament în punctul de comandãºi exerciþiilor de antrenament situaþional.Observatorii/controlorii (OC) trebuie sã fie prezenþi petimpul atacurilor chimice simulate atât pentru aajuta/pregãti unitatea atacatã, cât ºi pentru a controla sce-nariul propriu-zis. Ei fac observaþii care vor fi folosite petimpul analizei rezultatelor acþiunii (ARA). În multe

cazuri, observatorii/controlorii vor fi persoanele care vorcrea efectele ADMNBC pe câmpul de luptã.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444INSTRUCTIA

66

Crearea situaþiilor, scenariilor ºi efectelorADMNBC pe câmpul de luptã (pe timpul instruirii)

Page 69: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 69/92

Poligonul de instrucþie al armei reprezintãcea mai eficientã posibilitate de instruire a forþelor armate în domeniul apãrãrii NBC. Poligonul de instrucþie este desti-nat pentru executarea instrucþiei de specialitate în condiþiile con-taminãrii simulate pentru descoperirea prezenþei agenþilor 

chimici/substanþelor chimice toxice industriale, determinareacontaminãrii radioactive ºi chimice, decon-taminarea tehnicii,echipamentelor ºi terenului.

Instruirea subunitãþilor de apãrare NBC ºi aforþelor operaþionale în poligonul de armã se planificã debiroul apãrare NBC/structura instrucþie ºi doctrinã dinSMFT. Durata programului de instruire este variabilã înraport cu nivelul ºi cerinþele de pregãtire ale subunitãþilor.Comandanþii de subunitãþi conduc instrucþia pe bazastandardelor stabilite prin Planul de instrucþie pentru misi-une.

Pe timpul instruirii în poligon, subunitãþile suntpuse într-o situaþie care  simuleazã condiþiile de luptã cât

mai aproape de realitate. Activitatea este monitorizatã deobservatori/controlori instruiþi, care îndrumã/învaþã/pregã-tesc subunitãþile la antrenamente. Pe timpul rotaþiilor înpoligon, se elaboreazã numeroase analize. Aceste analizepost-acþiune contribuie la dezvoltarea activitãþilor execu-tate ºi încearcã sã consolideze lecþiile învãþate pe timpulacestui antrenament extrem de solicitant.

Cu pânã la ºase luni înaintea participãrii lainstrucþia în poligon, unitatea trebuie sã primeascãprimele informaþii despre viitoarea dislocare. Se vor folosiaceste informaþii pentru a declanºa  procesul de pregãtire

informativã a câmpului de luptã. Aceste mesaje/informaþiicontinuã pe toatã perioada de rotaþie în poligon. Unitãþiletrebuie sã aducã tot echipamentul necesar prevãzut înstatul de organizare în funcþie de informaþiile furnizate depregãtirea informativã a câmpului de luptã. Toate dispoz-

itivele, instalaþiile ºi substanþele folosite în poligon pen-tru antrenamente trebuie tratate ca ºi cum ar fi reale.Trebuie avut permanent în vedere cã pregãtirea înpoligon este o instruire ºi o evaluare eficientã, este oocazie de a coordona cel mai realist antrenament posibil.Subunitãþile vor fi motivate sã acþioneze ca ºi în cazulunei situaþii reale.

Poligonul are propriile reguli de angajare în exer-ciþii. Acestea se aplicã pe timpul desfãºurãrii exerciþiilorde cãtre unitãþi. Instrucþia se desfãºoarã folosind anumite scenarii , care trebuie cunoscute de executanþi.Restricþiile/constrângerile vor fi cuprinse în regulamentul  poligonului . Comandanþii se vor asigura cã fiecare soldat

este informat corespunzãtor cu privire la regulile de anga- jare în poligon ºi le respectã.Adoptarea unei noi modalitãþi de executare a

instruirii va contribui în mod eficient la integrarea antre-namentului de apãrare NBC în programul general deinstruire a unitãþilor, pentru a încuraja imaginaþiacomandanþilor, a îmbunãtãþi PIM ºi a pune la dispoziþiaunitãþilor o concepþie unitarã în scopul desfãºurãrii cusucces a instruirii.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444INSTRUCTIA

67

Conform Calendarului sportiv pe anul 2004, în perioada 27-29.04.2004, s-a desfãºurat în garnizoana Sibiu,,Campionatul militar de cros” dedicat Zilei Forþelor Terestre.

De la stânga la dreapta: sg.maj.Bogdan Bordeianu, s.c. Mihaela ªtefan, lt.Daniel Mitoi, prof. GeorgianaConstantinescu, lt.Codruþ Nedelea, m.m.Mihaela Viziru, sg.Costel Mânzatu, sg. Adrian Petriºor.

Page 70: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 70/92

În numãrul anterior am fãcut oprezentare a sistemelor de depoluare a fluxu-rilor gazoase care conþin compuºi organicivolatili, prezentare care continuã cu sistemelede depoluare pentru compuºii organici haloge-naþi volatili, care datoritã prezenþei a cel puþinunui atom de halogen în moleculã ridicã o seriede probleme specifice.

Datele de literaturã aratã cã, datoritã pro-prietãþilor fizico-chimice deosebite, COHV îºigãsesc foarte multe aplicaþii, atât în sectorulindustrial, cât ºi în cel domestic. În acestecondiþii, numãrul de surse care pot elimina înatmosfera efluenþi care conþin aceste substanþe,este de asemenea important. Decontaminareaacestor efluenþi este obligatorie întrucât, aºacum a fost demonstrat de numeroase lucrãri despecialitate, produsele halogenate au un pro-

nunþat efect cancerigen, iar unele dintre ele potgenera dezechilibre ecologice de mari proporþii.Este suficient sã amintim derivaþii fluoruraþi sautricloretilena, care au distrus parþial stratul pro-tector de ozon din stratosferã.

COHV sunt asociaþi cu un domeniu largde procese industriale, dar atunci când sunteliminaþi în atmosferã constituie o sursã majorãde poluare a atmosferei. Deºi clorocarburile C1ºi C2 sunt dominante, multe halocarburi au

aplicaþii industriale ºi comerciale. Legislaþia în

domeniu prevede concentraþii admise mici pen-tru unii din aceºti compuºi ceea ce impunenecesitatea utilizãrii unor metode foarte efi-ciente pentru depoluare, astfel încât în urmaarderii sã rezulte numai CO2, H2O ºi HX.

În particular, eliminarea compuºilororganici cloruraþi are loc conform reacþiei

CxHyCl + [x+(y-1)/4]O2gxCO2 + (y-1)/2H2O + HCl

În proces este necesarã prezenþa vapo-rilor de apã pentru a preveni formarea clorului

elementar, deºi formarea HCl ridicã ºi ea anu-mite probleme, întrucât necesitã utilizarea demateriale rezistente la coroziune pentru reactor,precum ºi adãugarea unei trepte suplimentarede absorbþie, în urma cãreia HCl este reþinut într-un scruber.

Selectivitatea pentru formarea aciduluiclorhidric depinde de prezenþa vaporilor de apã:

2Cl2 + 2H2O g 4HCl +O 2

Formarea acidului clorhidric este

favorizatã de concentraþii mari de apã ºi de tem-peraturi ridicate.Tehnologiile curente, aplicate pentru

eliminarea COHV, se bazeazã, în principal, peincinerarea gazelor reziduale la temperaturi depeste 1000

o

C (1). Metoda prezintã totuºi douãdezavantaje importante:·condiþiile severe de lucru favorizeazãformarea unor poluanþi foarte periculoºi, cumar fi dioxinele, oxizii de azot sau dibenzofuran-ul; ·consumul de combustibil este foartemare, deoarece concentraþiile produselor de

PROTECÞIA MEDIULUIAAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444

68

DEPOLUAREA FLUXURILOR GAZOASE CARE CONÞINDEPOLUAREA FLUXURILOR GAZOASE CARE CONÞINCOMPUªI ORGANICI HALOGENAÞI VOLACOMPUªI ORGANICI HALOGENAÞI VOLATILI (COHV)TILI (COHV)

Slt. (r) drd. Leonard-Vlad ROªCAAgenþia Regionalã de Protecþia Mediului PITEªTI

DISTRUGEREA CATALITICÃA COMPUªILOR ORGANICI HALOGENAÞI VOLATILI

(COHV)

Page 71: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 71/92

convertit din efluenþii trataþi sunt reduse (2,3).Articolele din presa de specialitate aratã

cã pentru hidrocarburile nehalogenate uºurinþade oxidare creºte în ordinea: CH4, alcani, aro-

mate, olefine, compuºi oxigenaþi, metanul fiindcel mai greu de oxidat, iar compuºii oxigenaþifiind poluanþii cel mai uºor de oxidat.

Incinerarea cataliticã a COHV este totmai studiatã, datoritã avantajelor tehnologice ºieconomice pe care le oferã în comparaþie cu sis-temele de incinerare termicã. Procesul cataliticeste, însã, obligatoriu pentru distrugerea com-pletã a tuturor halocarburilor, inclusiv aproduºilor secundari halogenaþi toxici, produºi

care pot rezulta din arderea incompletã a halo-carburii iniþiale. Catalizatorul trebuie sãdepãºeascã scãderea reversibilã a activitãþiicatalitice, care poate rezulta din prezenþa halo-genurilor pe suprafaþa catalizatorului.

Cele mai multe studii sunt concentratepe dezvoltarea a douã tipuri de catalizatori:·metale nobile: Pd, Pt, Rh, Ru (4-13);·oxizi ai metalelor tranziþionale: Cr, Cu,Mg, Ni, Co (14-25).

Metalele nobile, deºi active în proces, au însã dezavantajul preþului ridicat ºi o stabilitateredusã la acþiunea clorului ºi a aciduluiclorhidric. Oxizii metalelor tranziþionale depuºipe suport prezintã în schimb o activitate mairedusã, fiind în acelaºi timp sensibili la acþiuneaderivaþilor halogenaþi aromatici. Au fost dez-voltaþi catalizatori pe bazã de oxizi ai metalelortranziþionale întrucât atât clorul cât ºi acidulclorhidric inhibã activitatea cataliticã a met-alelor preþioase, care pe deasupra au ºi un cost

ridicat. De asemenea, mai sunt utilizaþi ºi catal-izatori pe baza de Pt promotatã cu oxizi metali-ci bazici (catalizatorul comercial VOCAT350).

În figura urmãtoare sunt prezentate per-formanþele diferitelortipuri de catalizatori în reacþia de oxidarea tricloretilenei.

Efectul temperaturii asupra eficienþeiunui catalizator de platinã/suport monolit înreacþia de oxidare poate fi observat princreºterea conversiei la creºterea temperaturii -

curba de aprindere. Acestea se caracterizeazãprin doi parametri: T 50 (temperatura necesarãpentru o conversie de 50%) ºi T 90 (temperatu-ra necesarã pentru o conversie de 90%):

Similar cu cazul COV nehalogenaþi, oxi-darea compuºilor saturaþi C1 este mai dificilãdecât a compuºilor saturaþi C

2; existã trei carac-

teristici care diferenþiazã compuºii halogenaþi:·uºurinþa de distrugere prin incinerarecataliticã este similarã pentru toþi compuºiihalogenaþi C1, ºi nu se modificã cu creºterearaportului Cl:C din moleculã. Oxidareacompuºilor saturaþi C2 decurge mai uºor ºi, deasemenea, pare sã fie insensibilã la numãrul deatomi de clor din moleculã. Se crede cã oxidareacataliticã a hidrocarburilor decurge princhemosorbþia disociativã a moleculei, urmatã dereacþia hidrogenului extras cu oxigenul coad-sorbit, etapa de extragere a hidrogenului fiindetapa limitativã de vitezã. Deoarece creºterearaportului Cl:C slãbeºte legãtura C-Cl din mole-culã, etapa determinantã de vitezã nu esteruperea legãturii C-Cl;·oxidarea compuºilor cloruraþi nesatu-raþi este mai dificilã decât oxidarea compuºilorsaturaþi, ceea ce este în contrast cu oxidareahidrocarburilor nehalogenate nesaturate. Pentru

compuºii nehalogenaþi nesaturaþi, dubla legã-turã C=C reacþioneazã cu uºurinþã cu centrul

COHV T 50 (oC) T 90 (oC)

CH3Cl 325 390

CH2Cl2 310 355

CHCl3 310 350

CCl4 320 370

C2H5Cl 245 310

C2H4Cl2 250 310

C2H3Cl3(1,1,1) 250 310

TCE 445 520

C2Cl4 490 570

PROTECÞIA MEDIULUIAAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444

69

Page 72: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 72/92

activ de pe suprafaþa catalizatorului. Pentrucompuºii halogenaþi, electronegativitatea marea atomului de halogen produce o redistribuire asarcinii electronice pe atomii individuali ai mol-

eculei adsorbite, ºi poate modifica orientareamoleculei faþã de suprafaþa catalizatorului.Mãrimea mare a atomului de halogen ºi afini-tatea sa mare pentru electroni pot produce împiedicãri sterice ºi electronice severe pentruadsorbþia disociativã a moleculelor halogenatenesaturate pe centrii activi ai catalizatorului;·oxidarea compuºilor C2 saturaþi esterelativ rapidã ºi decurge la temperaturi relativscãzute. Totuºi, aceastã oxidare rapidã este dese-

ori însoþitã de generarea de produse secundarenesaturate care necesitã temperaturi mai maripentru oxidarea completã.

Oxidarea clorocarburilor poate conducela formarea unor produse secundare nedorite,cum este fosgenul. Mecanismul pentru for-marea fosgenului poate decurge printr-o etapãsecundarã care implicã o moleculã de Cl2 pesuprafaþa catalizatorului ºi monoxid de carbonfomat prin oxidarea incompletã a halocarburii:

Cl2

+ CO g COCl2Fosgenul hidrolizeazã uºor la HCl ºi la

CO2  în prezenþa vaporilor de apã. Prezenþavaporilor de apã în exces în fluxurile gazoaseefluente din proces împiedicã formarea fos-genului în procesul de distrugere cataliticã (5%H2O, la 450-500

o

C).Un aspect important al performanþei

catalizatorilor din grupa metalelor platinice estecapacitatea lor de a rezista la halogeni. Centriiactivi pot fi otrãviþi de cãtre halogeni, dar efec-

tul este reversibil în prezenþa vaporilor de apãsau la temperaturi ridicate. Halogenii potreacþiona cu metalele platinice, dar halo-genurile formate nu sunt stabile, mai ales latemperaturi ridicate ºi în prezenþa aburului. Deasemenea, halogenii pot reacþiona cu substratul,afectându-i integritatea, ceea ce are o impor-tanþã deosebitã în cazul catalizatorilor cu supor-turi metalice.

Performanþele catalizatorilor platinici în

teste pilot sau în procese industriale s-au doved-it a fi foarte bune ºi constante în timp: dupã

patru ani de funcþionare pentru tratarea gazelorcu diclorpropan ºi tricloretan activitatea catal-izatorilor era încã foarte bunã.

Compuºii organici volatili cu fluor consti-

tuie prin efectul lor nociv asupra mediului o ca-tegorie specialã în cadrul derivaþilor halogenaþi.Este bine cunoscut faptul cã substanþele de tipulcloro-fluro-carbon (CFC) distrug ozonul. Dintreacestea, mai cunoscute sunt CCl3F (freon-11) ºiCCl2F2 (freon-12), care au fost foarte mult uti-lizaþi în ultimii ani ca agenþi frigorifici sau pen-tru formarea aerosolilor. Legile internaþionaleinterzic complet producerea ºi utilizarea acestorsubstanþe începând cu 1 ianuarie 1996. Totuºi

se estimeazã cã în lume existã în prezent cca.2,1 milioane de tone din aceºti produºi (26).Pentru a stopa fenomenul de compromitere astratului de ozon, este necesarã eliminarea aces-tui stoc. În acest scop specialiºtii au propus douãtipuri de metode:

gmetode distructive: tratamente în plasmã,cu raze UV, cu radiaþii de energie înaltã,incinerare, descompunere cataliticã (27-30);

gmetode de conversie în produse utile.

În categoria COV, pe lângã hidrocarburiºi derivaþi halogenaþi, un loc important îl ocupãsubstanþele organice care conþin oxigen sauazot. Severitatea tot mai pronunþatã a normelorprivind protecþia mediului stimuleazã consid-era-bil activitãþile care au ca scop limitareapierderi-lor unor astfel de poluanþi în mediul înconjurãtor. De exemplu "Clean Air Act",

prevedea ca pânã în anul 1998, în S.U.A. sã fiereduse cu 90% emisiile de COV faþã de 1990.

ªi în acest caz oxidarea cataliticã estemetoda cea mai adecvatã pentru conversia aces-tui tip de COV, ea fiind mult mai economicã ºimult mai curatã în raport cu tehnicile clasice deincinerare la temperaturi ridicate.

Catalizatorii tipici pentru astfel de trans-formãri chimice sunt metalele nobile (Pd, Pt)depuse pe suport sau oxizii metalici. Aceºtia din

urmã sunt foarte activi, dar în numeroase cazuriconduc la formarea de produse toxice, cum ar fi:

PROTECÞIA MEDIULUIAAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444

70

CONVERSIA CATALITICÃ A COMPUªILOR ORGANICICU OXIGEN ªI AZOT

Page 73: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 73/92

CO, acetaldehida, oxizi de azot etc.De asemenea, s-au efectuat ºi studii cu

privire la oxidarea cataliticã a unor solvenþi(acetona, acetat de butil, izopropanol), studii

care au vizat folosirea de catalizatori bazici custructurã de perovskit sau de spinel. În toatecazurile au fost detectate între produse ºi speciiparþial oxidate, cel mai activ catalizator fiindLa0,8Sr0,2MnO3.

Depoluarea fluxurilor gazoase careconþin COV, COHV ºi compuºi organici cu oxi-gen sau azot se circumscrie preocupãrilor din

ultima jumãtate de secol vizând conservareamediului înconjurãtor ºi a sãnãtãþii populaþiei,pe fundalul deteriorãrii globale a mediului înconjurãtor, care duce la schimbãrile clima-

terice cãrora le suntem martori. În particular,aºa cum am arãtat, un accent deosebit trebuiepus ºi pe eliminarea stocurilor de CFC-uri, sub-stanþe care au contribuit substanþial la dimin-uarea stratului protector de ozon.

PROTECÞIA MEDIULUIAAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444

71

Bibliografie:1. Josephson, J., Environ. Sci. Technol., 18,1984, 222A;2. Imamura, S., Tarumoto, H., and Ishida S., Ind. Eng. Chem. Res., 28(10), 1989, 1979;3. Manning, M.P., Hazard. Waste1, 1984,41;4. Uchijima, T., Hyomen, 18, 1980, 132;5.Centi, G., Res. Chem. Inter., 17. 1992, 125;6. Shelef, M., Catal. Lett., 15.1992.305;7. Iwamoto, M. et all., J. Phys. Chem., 96, 1992, 9360;8. Mendyka, B., and Rutkowiski, J.D., Environ. Prot. Eng., 10, 1984, 5;9. Pope, D., Walker, D. S., and Moss, R.L., Atmospheric Environ., 10, 1976, 951;

10. Pope, D., Walker, D. S., and Moss, R.L., Atmospheric Environ., 12, 1978, 1921;11. Tichenor, B.A., Pallazolo. M.A., AIChe Annual Meeting, Nov. 10-15, 1985, nr. 496;12. Bickle, G.M., Suzuki, T., and Mitarai, Y., Appl. Catal. B,4, 1194, 141;13. Agarwal, S.K., Spivey, J.J., and Tevaul, D.E., Appl. Catal. B, 5, 5, 1995, 389;14. Jones, K., in Comprehensive Inorganic Chemistry, J.C. Bailar, et al. eds., Pergamon Press, Oxford, 1984,

p. 316;15. Greenwood, N.N., and Arnshaw, A., Chemistry of the Elements, Pergamon Press, Oxford, 1984;16. Kalback, W.M., and Sliepcevich, C.M., Ind. Eng. Chem. Fundam., 17, 1978, 165;17. Hung, S.L., and Pfefferle, D.L., Environ. Sci. Technol., 23, 1989, 1085;18. Imamura, S., Ikeda, T. and Ishida, S., Nippon Kagaku Kaishai, 1989, 144;19. Subbanna, P., Greene, H. and Deal. F., Environ. Sci. Technol., 22, 1988, 557;20. Stenger, H.G. Jr., Buzan, G.E., and Berty, J.M., Appl. Catal. B, 2, 1993, 117;21. Petrosius, S.C., Drago, R.S., Young, V., and grunewald, G.C., J. Am.Chem.Soc., 115, 1993, 6131;

22. Nguyen, P., Stern, E., Deeba, M., and Burk, P., US Patent 5 238 041, 1994;23. Agarwal, S., Spivey, J., and Butt, J., Appl. Catal. A 82, 1992, 259;24. Freidel, I., Frost, A., Herbert, K., Meyer, F., and Summers, J., Catal. Today, 17, 1993, 367;25. Lester, J., International Patent 13352, 1990;26. Wiersma, A., Van de Sandt, E.J.A.X., Makkee, M., Van Bekkum, H., and Moulijn, J.A., in " Enviromental

Catalysis for a better World and Life", Centi. G. et al. eds., 1995, SCI Pub. Rome, p. 171;27. Imamura, S., Shokubai (Catalyst), 34, 92, 464;28. Fevrier, D., Mignon, P., and Vernet, J.I., J. Catal., 50. 1977, 390;29. Colussi, A.J., and Amorebieta, V.T., J. Chem. Soc., Faraday Trans., 83, 1987,3055;30. Karmakar, S., and Green, H.L., J. Catal., 148, 1994, 524.

Page 74: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 74/92

Cea mai importantã activitate ce sedesfãºoarã în cadrul Secþiei Reparaþii Echi-pamente ºi Aparaturã NBC - în prezent ºi înperioada urmãtoare - o constituie modernizarea

unor categorii de echipamente ºi materiale deapãrare NBC existente în înzestrarea armatei,urmãrindu-se îmbunãtãþirea caracteristicilor tehni-co-tactice ale acestora, creºterea performanþelor înfuncþionare, respectarea normelor de protecþiamediului pe timpul exploatãrii ºi îndeplinirea cer-inþelor standardelor NATO în domeniu.

Modernizarea autospecialei constituie oactivitate de colaborare a inginerilor ºi tehnicienilordin Centrul de Cercetare ªtiinþificã pentruApãrare NBC ºi Ecologie (cãruia aparþine proiec-tul de modernizare), din ªcoala de Aplicaþie pen-tru Apãrare NBC (în poligonul cãreia a fost exper-imentat prototipul) ºi din Secþia ReparaþiiEchipamente ºi Aparaturã NBC (care a asiguratrealizarea prototipului).

Din colectiv fac parte: lt.col.ing. EugenMURGOCI, cpt.ing. Petricã MURSA, mr.ing.Nicolae NITIªI, m.m. Marian FUIOREA, plt.maj.Adrian NISTOROIU, s.c. Ioan PREDA, s.c. Emil

NIÞU, s.c. Emil DOBRESCU ºi alþii.

Proiectul vizeazã modernizarea autospecialei

ADTT-4 pentru a se asigura executarea decontam-inãrii radioactive ºi chimice la cerinþele standar-

delor NATO ºi, implicit, interoperabilitatea cu struc-turile similare din cadrul Alianþei.

Avantajele proiectului:se utilizeazã compoziþia de decontaminare

pe bazã de spume fierbinþi , care constituie o tehnolo-gie avansatã de decontaminare radioactivã, compa-tibilã NATO; este ecologicã (soluþia este biodegrada- bilã) ºi a fost deja omologatã în cadrul Centrului deCercetare ªtiinþificã pentru Apãrare NBC ºi Ecologie;

componenta principalã este motopompaKÄRCHER (germanã, folositã de echipamentelespeciale NATO), dispusã în compartimentul de lucrunr.7, care lucreazã la o presiune de 240 bari ºi asi-gurã încãlzirea soluþiei la 90oC;

motopompa poate asigura alimentareadirect din sursa de apã pânã la o diferenþã de nivelde 5 metri;

agregatul de încãlzire este cel existent înconstrucþia autospecialei, care foloseºte com- bustibilul special destinat, iarna asigurã preîncãl-zirea soluþiei de decontaminare;

prepararea aburului se realizeazã aproapeinstantaneu;

se înlocuieºte procedura de pulverizare-frecare(cu peria de decontaminare) cu cea de pulverizare sub

 presiune, ceea ce uºureazã manopera ºi înlãturãinconvenientele legate de priceperea ºi deprinderiledecontaminatorului;

motopompa se poate dispune ºi pe unautoturism de tip ARO pentru lucrul în locuri greu

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444LOGISTICA APÃRÃRII NBC

72

MMMEEENNNTTTEEENNNAAANNNÞÞÞAAA EEECCCHHHIIIPPPAAAMMMEEENNNTTTEEELLLOOORRRªªªIII MMMAAATTTEEERRRIIIAAALLLEEELLLOOORRR DDDEEE AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEE NNNBBBCCCMaior ing. Nicolae NIÞIªI

- Secþia Reparaþii Echipamente ºi Aparatura NBC -

AUTOSPECIALA PENTRU DECONTAM-INARE A TEHNICII ªI TERENULUI ADTT-4M

Page 75: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 75/92

accesibile;temperatura de 900C asigurã creºterea efi-

cienþei decontaminãrii de la 65% la 95%;deºeurile rezultate în urma decontaminãrii

au un volum mic ºi uºureazã activitatea de depozi-tare;

consumul de soluþie scade de la 1,5l/m2 la1l/m2 (pentru varianta ADTT-4M);

ADTT-4M poate asigura ºi decontaminareabiologicã , deoarece asigurã o temperaturã a aburuluide 1400C;

montajele pentru decontaminare permitorganizarea a douã posturi de lucru pentru tehnicade gabarit mare.

Este supusã unui proces de adaptare, con-form cerinþelor de compatibilitate cu echipamentelesimilare NATO.

Modificarea sistemului de alimentare a dis-pozitivului de amplificare a sunetului, care se face înscopul adaptãrii unor surse electrice (de alimentare)mai eficiente de producþie autohtonã.

Adaptarea cartuºului filtrant tip NATO, carepresupune confecþionarea în atelierele Secþiei areducþiei necesare fixãrii la cagulã. Aceasta se reali-zeazã din poliamidã cu 30% fibrã de sticlã.

Modificarea se aplicã stocului de mãºti exis-tent în dotarea armatei noastre. Au prioritateechipamentele din înzestrarea structurilor care îndeplinesc misiuni în teatrele de operaþii din afaraþãrii.

Pânã la sfârºitul anului 2004, Secþia va mo-derniza circa 300 buc. de astfel de mãºti contragazelor.

Se realizeazã în cadrul Secþiei conformSTANDARDULUI MILITAR OPERAÞIONALnr.50.001/1998.

Semnul de avertizare propriu-zis se con-fecþioneazã din folie reflectorizantã (alb, albastru,galben), unic pentru toate categoriile de forþe.

Materialul prezintã avantajul, faþã de mater-ialul textil folosit pânã acum, cã asigurã noaptea ºi în condiþii atmosferice de vizibilitate redusã o lizibi-litate mai bunã.

Pânã la sfârºitul anului în curs, Secþia va con-fecþiona 50 complete pentru varianta automatã ºi 50complete pentru varianta manualã.

*De asemenea, în cadrul Secþiei se vor con-

fecþiona pânã la sfârºitul acestui an, 600 buc. tocuri

de pistol calibru-9mm, adaptate la picior.*Consider cã printr-o colaborare strânsã cu

specialiºtii din Centrul de Cercetare ªtiinþificãpentru Apãrare NBC ºi Ecologie ºi cu fondurile bãneºti aferente proiectelor de acest gen, SecþiaReparaþii Echipamente ºi Aparaturã NBC, care dis-pune de personalul calificat ºi de utilajele necesare,va asigura modernizarea la parametri NATO de per-formanþã a unor cantitãþi însemnate de echipa-mente ºi materiale de apãrare NBC.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444LOGISTICA APÃRÃRII NBC

73

MASCA CONTRA GAZELOR Md.'85

COMPLETUL CU SEMNE DE MARCARE AZONELOR DE TEREN CONTAMINAT NBC

(varianta automatã ºi varianta manualã)

Page 76: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 76/92

Page 77: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 77/92

Cariera militarã ca ofiþer activ, o pot încadra îndouã etape bine definite.

A. Dupã absolvirea ºcolii militare de ofiþeri, pro-moþia octombrie 1957, am fost repartizat într-o unitatesu-bordonatã C.T.Ch. (B.202 Pr.A.Ch. din garnizoanaHuºi), unde am îndeplinit funcþiile de comandant de plu-ton ºi comandant de companie, apoi, în 1962, am fostadmis ofiþer-elev la Academia Militarã. În aceastãperioadã, B.202 Pr.A.Ch. era comandat de col.Dimitriu

Liviu, iar din promoþia noastrã am fost repartizaþi peste40% în aceastã unitate . Dupã absolvirea studiilor militaresuperioare, am lucrat doi ani cadru didactic la catedra despecialitate, fiind coleg cu colonelul Martin Traian, ºefde ca-tedrã, colonelul Petrache Ioan locþiitor ºef de cat-edrã, colonel Iancu ªtefan, general Mihai Chiþac,colonel Chiru Constantin, colonel ing.Fingherman,colonel Cernat Constantin, general PrunacheDumitru, colonel Ghiþã Dumitru-profesori ºi lectori.

Prin ordin al ministrului apãrãrii naþionale, lapro-punerea comandantului trupelor chimice, domnulgeneral Mihai Chiþac, în septembrie 1968, am fost

numit ºef de stat major la B.342 Ar.Flc. dislocat în garni-zoana Unguriu-Buzãu, unitate înfiinþatã în urma eveni-mentelor politico-militare din Cehoslovacia. Dupã doi ani în funcþia îndeplinitã (ºef de stat major), în noiembrie1970, la vâr-sta de 36 de ani, am fost numit comandantde batalion - la aceeaºi unitate.

M-am bucurat de stima ºi respectul ºefilor mei ºi, în egalã mãsurã, ºi ale subordonaþilor, am fost alãturi deoameni, am rezolvat problemele lor profesionale ºi per-

sonale, cu un caracter social evident.Am amintiri frumoase din perioada când mi-am

desfãºurat activitatea în garnizoana Unguriu, unde amavut de soluþionat numeroase sarcini:

 înfiinþarea B.342 Ar.Flc., dislocat într-o garni-zoanã ruralã;

pregãtirea spaþiilor de cazare;primirea recruþilor;organizarea subunitãþilor; înzestrarea unitãþii cu toate tipurile de materi-

ale ºi tehnicã; întocmirea planului pentru pregãtirea de luptã

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAANNNBBBCCC 

888///222000000444MEMORIALISTICÃ

75

AAAMMMIIINNNTTTIIIRRRIII ªªªIII RRREEEFFFLLLEEECCCÞÞÞIIIIIIColonel (r) ªtefan C.TOMA

NOTÃ: În cuprinsul articolelor de memorialisticã, ofiþerii vor fi amintiþi, de regulã, prin cel mai înalt grad dobândit în cariera militarã.

Page 78: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 78/92

ºi de mobilizare.Toate aceste obiective le-am rezolvat cu ofiþeri

tineri, proaspeþi absolvenþi ai ºcolilor militare, harnici ºidornici de afirmare.

Dupã un an de la înfiinþare, a urmat verificarea

activitãþilor de cãtre eºaloanele superioare, prin con-troale, inspecþii, exerciþii de alarmã, mobilizare, aplicaþiitactice de specialitate, de cooperare sau demonstrative, cudurata de 3-4 luni în poligonul Cincu etc.

Satisfacþia deplinã a fost în mai 1971, când prinordin al Marelui Stat Major s-a pus în aplicare planul demobilizare al B.342 Ar.Flc. (completarea unitãþii cu efec-tive ºi tehnicã - conform necesarului de rãzboi, cu termende mobilizare de douã zile). În continuare, timp de 30 dezile, toþi rezerviºtii concentraþi au executat o convocarede pregãtire militarã, cu efective care depãºeau 250 deoameni.

Activitãþile noastre au fost apreciate cu califica-tive bune ºi foarte bune de cãtre C.T.Ch. ºi Marele StatMajor (acest eºalon militar a ordonat unitãþii trei alarmede exerciþiu, apreciate cu calificative maxime).

În anul 1978 (decembrie), am fost numit coman-dant al B.72 Ch., unitate nou înfiinþatã, dislocatã în gar-nizoana Fãgãraº, cu efective de peste 300 de militari,unde am rezolvat aceleaºi probleme.

Moral este sã amintesc numele multora din cei cucare am colaborat:

lt.col.Preduchin Mihai, primul comandant alB.342 Ar.Flc., în perioada octombrie 1968 - noiembrie

1970, eu fiind ºef de stat major, apoi comandant de bata-lion;

col.ing.Iordache Miºu - locþiitor tehnic alcomandantului;

col.Cornea Ioan, col.Aldea Alexandru,col.ing.Creþu Ionel, col.Dobre Ioanelie, lt.col.MirescuPetre, mr.Teodorescu Traian, col.Jumãtate Lucian,lt.col.Parasca Vasile ºi mulþi alþii, care iniþial au fostcomandanþi de plutoane, de companie ºi, ulterior,comandanþi de unitate, ºefi de stat major, ºefi de arme ºi birouri, în unitãþi de chimie, de alte arme, comanda-mente ºi direcþii centrale ale M.Ap.N.

Din B.342 A.Flc., ulterior transformat în B.342Pr.A.Ch., au urmat cursurile Academiei Militare 12-15ofiþeri din arma chimicã ºi 8 din alte arme (auto, inten-denþã, financiar, artilerie etc.).

B. Din funcþia de comandant al B.72 Ch., înoctombrie 1979, am fost promovat în funcþia de ºef alprotecþiei antichimice al Armatei 1, unde am muncito perioadã de 15 ani, pânã la încheierea carierei militare(ianuarie 1993). Funcþia am preluat-o de la domnulcol.Iancu ªtefan, care fusese promovat ºef de stat majoral C.T.Ch.

La acest eºalon operativ, obiectivele erau mult maicomplexe, de nivelul unui comandament militar de arme întrunite. Activitãþile pe linie de armã le-am rezolvat

 împreunã cu secþiile ºi armele, pentru a asigura succesulluptei ºi operaþiei, în concepþia doctrinarã din aceaperioadã. Am avut comandanþi de armatã de excepþie:generalii Vasile Milea, Ionescu Lucian, VelicuDumitru, Voinea Gheorghe, Polivanov Dumitru,

Costache Tiberiu.Responsabilitatea compartimentului pe care-lconduceam era de mai mare amploare, viza M.U. (U.) detoate armele (mecanizate, tancuri, artilerie, a.a., transmi-siuni, geniu, logisticã, reparaþii ºi de asigurare tehnicã).

Voi enumera câteva obiective mai deosebite:starea de operativitate ºi de mobilizare a

unitãþilor ºi subunitãþilor de protecþie antichimicã dinorganica tuturor M.U. (U.) de diferite arme;

instrucþia de specialitate ºi de protecþie împotri-va A.N.M.;

 înzestrarea unitãþilor de toate armele cutehnicã ºi materiale chimice pânã la necesarul de pace ºirãzboi ºi asigurarea operativitãþii acestora;

controale, inspecþii, aplicaþii operativ-strate-gice, de specialitate, demonstrative ºi de cooperare;

participarea la aplicaþii operativ-strategice ºi despecialitate în cadrul Tratatului de la Varºovia.

Am lucrat într-un comandament de armatã închegat, încadrat cu ofiþeri competenþi, cu experienþã înunitãþi ºi mari unitãþi.

Pe linie de armã, aveam în subordine B.342Pr.A.Ch.; Cp.401 Mj.Inc., 3Cp.Pr.A.Ch. de M.U., precumºi toate Pl.Cc.Ch. din organica R.Mc.(Tc), Art., V.M.: A.A.

Aceste unitãþi ºi subunitãþi au fost apreciate per-manent cu calificative bune ºi foarte bune.

Prioritar pentru noi era starea de mobilizare a

B.342 Pr.A.Ch. Aceastã unitate, ca organ de mobilizareavea misiunea de a înfiinþa la rãzboi: 1B.Dc; 1B.Mj.Inc.,1B.Ctr.NBC; 1Pl.Pr.A.Ch pentru Bz.A. ºi un Depozit deMateriale Chimice de Armatã.

În luna iunie 1991, cu ocazia unei aplicaþii demobilizare la nivel naþional, ordonatã de Marele StatMajor, aceastã unitate a pus în aplicare planul de mobi-lizare pentru B.342 Dc.(completarea cu efective ºi tehnicãpânã la necesarul de rãzboi) ºi pentru comandamentelecelor douã batalioane (Mj.Inc. ºi control NBC), activitatedeosebit de complexã, dar reuºitã.

Am avut în compartiment (secþia protecþieantichimicã) colegi (colaboratori) pe col.Popescu Ion,col.Babiuc Victor, col.Calotescu Ion, col.MateiMircea, col.Toma Ion, col.Surdu Florin, col.MoisaConstantin, col.Marunceac Ioan, iar în unitãþile ºiM.U. subordonate pe col.Ganea Stelicã, col.GhiþãSorin, lt.col.Enescu Vasile ºi mulþi alþii.

La trecerea în rezervã cu drept de pensie militarãde stat, la propunerea mea a fost numit în funcþiecol.Ghiþã Sorin.

Tuturor le mulþumesc pentru tot ce au fãcut pen-tru a ridica prestigiul armei noastre, iar celor care ne-aupãrãsit, Dumnezeu sã îi aibã în pazã.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

76

Page 79: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 79/92

Batalionul, fiind de puþinã vreme mutat

 în garnizoana Huºi, a desfãºurat multiple activ-itãþi pentru amenajarea spaþiilor de cazare, adepozitelor ºi terenurilor aferente. Operaþiuniles-au executat în cea mai mare parte, în paralelcu procesul de instruire, fãrã ca acesta sã aibãprea mult de suferit.

La acea vreme, Batalionul era dislocat îndouã cazãrmi, la o distanþã nu prea mare una dealta. Într-una erau dispuse comanda, statulmajor, subunitãþile batalionului ºi o parte din

formaþiunile de servicii. În aceastã cazarmã, cumult timp în urmã, fusese un seminar teologic.Dupã ce cazarma a fost preluatã de armatã,spaþiile au fost adaptate la nevoile specifice aleacesteia. În cea de-a doua cazarmã erau dispuse:ºcoala de gradaþi, unele sãli de specialitate, efec-tivele sosite pentru diferite convocãri sau cur-suri pe duratã limitatã, parcul auto ºi alte for-maþiuni. Aceastã repartizare pe cele douã cazãr-mi n-a fost permanentã, aºa cum am prezentat-

o mai sus, ea se schimba în raport de diferitenevoi care apãreau în viaþa unitãþii.Batalionul avea în compunere, ca subu-

nitãþi, un pluton de transmisiuni, ºcoala degradaþi, compania de cercetare chimicã ºi deradiaþie, douã companii de degazare armamentºi tehnicã, compania de degazare teren, compa-nia de fumizare, un pluton de degazare echipa-ment, plutonul de transport ºi gospodãrie ºi alteformaþiuni. În comparaþie cu efectivele ºi com-punerea unui batalion de acest fel, din zilelenoastre, acela avea mult mai mulþi militari.

ªcoala de gradaþi, consideratã subuni-

tatea cu nivelul de instruire cel mai ridicat,pregãtea comandanþi de grupe pentru celelaltesubunitãþi chimice ale batalionului ºi, bineînþe-les, ºi pentru subunitãþile ºcolii. În acest timp,stagiul militar se redusese de la 3 la 2 ani. Dupã încorporare se efectua o selecþie în urma cãreiamilitarii, cu pregãtire mai bunã dobânditã înviaþa civilã, erau repartizaþi la ºcoala de gradaþi,iar restul la celelalte subunitãþi ale batalionului.

Trebuie arãtat cã la acea vreme tinerii

care erau încorporaþi la unitãþile (subunitãþile)chimice nu aveau o pregãtire teoreticã primitãdin ºcoli suficient de corespunzãtoare cu tehni-ca pe care urmau sã o mânuiascã. Tehnica ºiaparatura care începuse sã intre în dotarea tru-pelor chimice devenea tot mai pretenþioasã ºimai greu de însuºit pentru un tânãr care aveadoar câteva clase primare. Ulterior, au fost încorporaþi tineri cu pregãtire mai bunã, întrecare predominau cei care absolviserã ºcolile pro-

fesionale.Anul 1957 este important pentru cãapare o nouã promoþie de ofiþeri de chimie mil-itarã dintre care o bunã parte a fost repartizatãla aceastã unitate. Multe subunitãþi au fost încadrate cu aceºti ofiþeri bine pregãtiþi ºi cu do-rinþa de afirmare care au contribuit substanþialla creºterea nivelului pregãtirii de luptã a bata-lionului. Dintre aceºtia menþionez cu plãcere peunii cu care am lucrat. Locotenenþii: CãlcâiDiogen, Neagu Cornel, Toth ªtefan, GemanIoan, Toma ªtefan, Ricman Aurel, Stoenescu

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

77

UUUnnneeellleee  aaassspppeeecccttteee aaallleee iiissstttooorrriiieeeiii aaarrrmmmeeeiii:::BBBaaatttaaallliiiooonnnuuulll 222000222 AAApppãããrrraaarrreee NNNBBBCCC î î înnn pppeeerrriiioooaaadddaaa111999555777---111999666444 Colonel (r) Dumitru Brânzei

Page 80: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 80/92

Oprea.În anul 1958, ca ºi în anii urmãtori, au

sosit alþi ofiteri tineri, absolvenþi ai ºcolii mi-litare, care au completat într-o bunã mãsurã

funcþiile de comandanþi de plutoane, între caremi-i amintesc pe locotenenþii Diaconescu, SimaValer ºi Crãciun Nicolae.

Se ajunsese ca pânã prin anii 1960-1962aproape toate plutoanele sã aibã comandanþi,ofiþeri absolvenþi ai ºcolii militare. În acelaºitimp, încep sã soseascã, din import URSS, unelecategorii de tehnicã de specialitate, astfel:

- subunitãþile de cercetare chimicã ºi deradiaþie primesc aparate de cercetare chimicãPHR, aparate dozimetrice D.P., transportoare blindate B.R.D.M.;

- subunitãþile de degazare armament ºitehnicã încep sã fie dotate cu autospecialeADM-48 ºi ARS-12 (ulterior s-au denumitADAT-48 ºi ADT-12), precum ºi DDA-53 (apoiADD-53) pentru tratarea sanitarã a personalu-lui;

- subunitãþile de degazare teren ºi celede fumizare au primit autospeciale ARS-12;

- unele subunitãþi de degazare echipa-

ment sunt înzestrate cu completul de autospe-ciale AGV-3 pentru degazarea echipamentuluicu aer cald.

Toate autospecialele care veneau dinimport erau montate pe autoºasiuri GAZ, ZISsau ZIL.

Ulterior a început procesul de asimilare în þarã a unor categorii de tehnicã ºi materialechimice: mijloace de protecþie individualã;aparate dozimetrice ºi de cercetare chimicã;

autospeciale chimice de diferite tipuri. Trebuiereþinut cã acestea nu au înlocuit tipurile detehnicã modele mai vechi, neexistând o aseme-nea posibilitate, ele au rãmas sã fie exploatate înparalel.

Procesul de instrucþie ºi de pregãtire despecialitate cunoaºte o serie de perfecþionãri ºiunele salturi calitative. Pentru o perioadã detimp, consideraþia este personalã, Batalionul afost unitatea în care se executau primeleexperimentãri cu noile metode ºi practici în

domeniul specialitãþii noastre. Astfel, con-vocãrile cu ºefii protecþiei antichimice de la

armate, arme, mari unitãþi ºi cu comandanþiiunitãþilor chimice se desfãºurau în garnizoanaHuºi. La aplicaþiile tactice cu trupe erau folositeefective, destul de numeroase, aduse din alte

garnizoane, tehnicã de specialitate ºi mijloacede transmisiuni, toate acestea în cadrul unorteme tactic-operative, desfãºurate practic, câtmai aproape de realitatea câmpului de luptã.

În acest context, amintesc folosirea în

 premierã a dispozitivelor de plantare automatã asemnelor de marcare de cãtre subunitãþile decercetare chimicã ºi de radiaþie, folosirea sis-temelor de iluminat pe timp de noapte, atât decãtre subunitãþile de cercetare chimicã, cât ºi decele de degazare, în punctele de tratare specialã, în dispozitivul trupelor sau pe itinerarele dedegazare a terenului, folosirea noilor soluþii ºisubstanþe de degazare sau dezactivare ºi altele.

Arãtam cã în cazarma 2 se desfãºurau ºiunele convocãri cu durate diferite. Astfel, în anul1957, au fost cazaþi studenþii absolvenþi ai anului I 

din facultãþile de chimie ale instituþiilor civile de

învãþãmânt superior . Aici au executat convocareatimp de o lunã (iulie). Pentru cã am fost coman-dant de pluton în batalionul de studenþi, reþin

un amãnunt interesant din procesul de instru-ire. Programul unei zile de instrucþie cu stu-denþii cuprindea 6 ore dimineaþa ºi 2 ore dupã-amiaza, sub conducerea ofiþerilor comandanþide companii ºi plutoane. În acel an, vara a fostatât de cãlduroasã încât programul de dimineaþã

(800

-1400

) a fost suspendat; ºedinþele depregãtire, care se desfãºurau la câmpul deinstrucþie (Dealul Dricului, Valea Recea, ValeaLehanului), s-au executat pe timpul nopþii între

orele 0200-0800, zilnic, program care a fost greusuportat de studenþi, ºi nu numai de ei.

În continuare, am sã arãt câteva aspectede altã naturã din viaþa de zi cu zi în B.202.Probleme aveau ºi militarii care trãiau încazarmã ºi noi cadrele, care locuiam în oraº. Încazarmã apa potabilã, cât ºi curentul electricaveau program restricþionat. Curentul electriccare se producea cu un grup electrogen avea unprogram redus, grupul funcþionând pentru pro-

gramul de dimineaþã ºi cel de searã.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

78

Page 81: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 81/92

Noi, tinerii ofiþeri, care locuiam la diferitefamilii în gazdã, sau cei cãsãtoriþi, care locuiautot cu chirie pe la diferite case particulare, atâtdimineaþa cât ºi seara, asiguram lumina nece-

sarã încãperii cu tradiþionala lampã cu petrol.Acolo unde era reþea de curent electric, fila-mentul becurilor electrice abia se înroºea pentrucã uzina electricã putea sã funcþioneze doar cuun motor care avea o putere cam atât cât era aunui motor de tanc (500 c.p.). Consumul celmai mare era pe timp de iarnã între orele 17

00

-22

00

, când lumina era foarte slabã. Dupã acesteore, devenea aproape normalã. Este adevãrat cãsituaþia n-a durat prea mult, dupã unu sau doi

ani problema curentului electric în Huºi s-arezolvat.

ªi situaþia locuinþelor pentru cadrele mi-litare s-a îmbunãtãþit. S-au construit unele blocuri de locuinþe, în care s-a mutat o mareparte din cadrele unitãþii.

În aceastã perioadã, comandant alBatalionului, ºi al garnizoanei, a fost mr. Dimi-triu Liviu, bun organizator, autoritar ºi apropi-at de subordonaþi. Se baza mult pe priceperea ºi

conºtiinþa comandanþilor de subunitãþi, dându-le, într-o bunã mãsurã, mânã liberã în organi-zarea ºi conducerea instruirii în subunitãþilerespective.

Referitor la relaþiile din afara cazãrmiimr. Dimitriu Liviu era neîntrecut în a avea legã-turi strânse ºi relaþii bune cu toate notabilitãþileoraºului. Cunoºtea pe toþi cei care aveau funcþiide conducere, fapt care pentru intereseleunitãþii a avut un rol de multe ori pozitiv.

Comandantul Batalionului, la fiecare început de an de instrucþie (ulterior ciclu deinstrucþie), se folosea de o metodã originalã îninstaurarea ordinii interioare din cazarmã.

Obliga pe toþi comandanþii de companii ºi plu-toane sã conducã nemijlocit activitãþile subuni-tãþilor, zilnic, de la deºteptare pânã la stingere.Când se constata cã programul se desfãºoarã

conform orarului zilnic, aceastã mãsurã încetasã mai fie aplicatã. Metoda nu prea era agreatã,dar ulterior mai toþi erau convinºi de utilitateaei.

Funcþia de ºef de stat major a fost îndeplinitã de cpt. Solomon ºi apoi de cpt.Dragomir. Relaþiile dintre comandant ºi ºefulde stat major, ambii ocupanþi ai acestei funcþii,nu au fost dintre cele mai bune, fiecare avea unpunct de vedere, care de multe ori nu era

comun cu al comandantului.Comandant al trupelor chimice era Gl.mr. Poenaru Ion, despre care nu cunosc preamulte date, dar trebuie amintit cã trupelechimi-ce, în general, au cunoscut o oarecaredezvoltare care nu poate fi datã uitãrii. DarB.202 era subordonat A a II-a, unde ºef al pro-tecþiei antichimice era col. Holy Gustav, unom foarte calm în comportament ºi serios înrelaþiile cu noi.

Timpul liber, viaþa cadrelor militare înafara cazãrmii, erau destul de plãcut ºi frumosorganizate. Casa armatei constituia locul undeatât în timpul sãptãmânii (dacã era timp liber),cât ºi la sfârºitul acesteia se putea petrece bine,devenind o atracþie chiar ºi pentru persoaneledin afara mediului militar. Nu trebuie sã uitãmcã mulþi ofiþeri ºi subofiþeri tineri s-au cãsãtorit în acest oraº. Unul din aceºtia am fost ºi eu.

Ca o apreciere generalã, relaþiile cadrelormilitare cu populaþia civilã erau foarte bune, în

Huºi militarii erau apreciaþi ºi respectaþi, parcãmai mult decât în alte garnizoane. Este o pãreretot personalã.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

79

N.R.: Din nou am citit cu plãcere ºi interes amintirile Dvs. despre perioada de debut în cariera de ofiþer.În acele vremuri, cu cinci decenii în urmã, tânãr absolvent, repartizat într-o garnizoanã obscurã, ºi când - îngeneral - viaþa oferea puþin în comparaþie cu ce oferã ea astãzi tinerelor cadre, eraþi un optimist. Nu  priviþi înapoi cu mânie, povestiþi frumos despre oameni ºi locuri. Tija aceea de decontaminare pe care o þineþi în mânã(în foto) mai existã ºi astãzi în dotarea unor autospeciale strãnepoate ale ADM-48. Ar putea însemna un sim-bol, o mãrturie a perenitãþii ºi durabilitãþii lucrului bine fãcut de cei din generaþia Dvs., care au pus bazelechimiei militare postbelice moderne. Astãzi tinerii ofiþeri, încrezãtori în profesia lor, ca ºi Dvs. atunci, sub pre-

siunea timpului ºi a evenimentelor, construiesc, la rândul lor, temelia noii identitãþi a armei.M. GRIGORESCU

Page 82: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 82/92

Articolul de faþã nu-ºi propune sã fie o lecþiearidã de dozimetrie de corp solid - în speþã radioter-moluminiscenþã (R.T.L.). Dupã cum rezultã ºi dintitlu, autorul doreºte sã aducã în atenþia cititoruluiaspectele nevãzute ale activitãþii de cercetare pentru,,naºterea” unui produs dozimetric - A.D. - 23.

Mãsurarea dozelor produse de radiaþiilenucleare a constituit o preocupare deosebitã ºi pen-

tru cercetãtorii militari din domeniu, care au folosit în acest scop, progresele înregistrate în fizica corpu-lui solid, aliniindu-se în acest fel, celor mai noimetode de mãsurare a dozelor de radiaþii.

Din domeniul dozimetriei de corp solid,cercetãtorii militari au optat pentru metoda radioter-

moluminiscenþei - R.T.L. - care prezintã unele avanta- je faþã de alte metode, cum ar fi radiofatoluminis-cenþa - R.F.L. ºi anume, lipsa predozei, dependenþaredusã de energie etc.

Realizarea dozimetrului de corp solidcare intra în

compunerea A.D.-23 a presupus mult efort intelectual ºitehnic, pentru a trece de la studii teore-tice fundamentale la

procesul tehnologic de fabrica-þie. Toate fazele cercetãrii

 începând de la sintezã, tratament termic, distribuþie granulo-

metricã, proble-me de fading, reproductibilitate ºi altele, au

necesitat un efort constant ºi continuu. În legãturã cu repro-

ductibilitatea, trebuie sã arãt cã ISO prevede 10 iradieri ºi citiri

repetate cu menþinerea rãspunsului în limita de erori, în timp

ce, domeniul militar impune 300. Eforturile colectivului inter-

disciplinar de cerce-tare (chimiºti ºi electroniºti), format din

col.ing.ButaEnestin,dr.chimistSilviuJipa,col.(r)dr.ing.Constantin Cazac,col.(r) dr.ing.Mihai Stan, drd.chim.Doina

ªtefan, ing. Virgil Constantinescu, teh. ªtefan Chel-nãrescu, tehn.Elena Ocheºilãºi tehn.Gheorghe Petreau

fost rãsplãtite odatã cu intrarea în înzestrare a dozimetrului

R.T.L. pentru radiaþii gamma - A.D.-23, care a fãcut ºi obiec-

tivul unui livret de invenþie.Am menþionat - nu din vanitate - numele

celor care au trudit ºi au trãit emoþia muncii de cer-cetare - împliniri, eºecuri ºi au perseverat pentru cã

au crezut în puterea competenþei ºi dãruirii lor. Înacest sens, am considerat ca o datorie moralãscoaterea din anonimat a celor care ºi-au adus con-tribuþia în acest domeniu dificil ºi peste care, vremsau nu, se va aºterne colbul uitãrii. Tot în acest con-text, trebuie sã amintesc faptul cã termofosforulMgF2:Mn a constituit subiectul a douã strãlucite

teze de doctorat susþinute de dr.chim.Silviu Jipa(în prezent profesor universitar) ºi col.(r) dr. ing.Constantin Cazac.

Principiul dozimetriei de corp solid are la

 bazã structura solidului real, care nu prezintã o reþearegulatã de atomi identici ºi izotrop repetatã ca însolidul ideal (ipotetic).

Radiotermoluminiscenþa - R.T.L. - are la bazãfenomenului fizic care constã în popularea în câmpde radiaþii ionizante a centrilor activi existenþi sauintroduºi în procesul de preparare a termofosforului(în cazul nostru Mn2+) cu electroni ºi depopularealor ulterioarã prin încãlzire. Când se depopuleazãcapcanele de electroni, energia acumulatã în cristalse elibereazã prin centrii V cu emiterea unui foton

(hn) numit foton T.L.; când este vorba de goluri(g+), fotonul T.L. se emite la centru F.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

80

Dedic acest articol memoriei primuluiºef al Laboratorului de Dozimetrie

Militarã (U.M.01778 Bucureºti), colonel (r)Ioan Georgescu, plecat de mult dintre noi(1966-1974).DDDiiinnn iiissstttooorrriiiaaa iiimmmpppllleeemmmeeennntttãããrrriiiiii dddooozzziiimmmeeetttrrriiieeeiii dddeeecccooorrrppp sssooollliiiddd î î înnn ppprrraaaccctttiiicccaaa mmmiiillliiitttaaarrrããã

Colonel (r) prof.univ.dr.ing.Mihai STAN( perioada 1972 - 1977)

Page 83: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 83/92

În realitate, fenomenul este mult mai com-plex ºi conceptele sunt de multe ori contradictorii.

Dupã documentarea de rigoare, au urmatfrãmântãrile colectivului pentru a stabili ce termo-fosfor alegem, astfel încât sã corespundã cerinþelortemei de cercetare, ceea ce constituia fãrã exage-rare, chiar un act de curaj ºi ca o glumã, mereu neurmãreau fazele anecdotice ale cercetãrii:ºentuziasmul;ºtrezirea la realitate;ºpanica;ºpedepsirea ,,vinovaþilor";ºrecompensarea celor care nu au par-ticipat la temã.

Ne-am hotãrât: am ales termofosforul MgF2:Mn care se preta cel mai bine utilizãrii militare ºi

prin parametrii T.L., satisfãcea cerinþele temei.Alegerea nu a fost numai pe baza datelor teoretice,ci ºi în urma unor experimentãri cu alþi termofosforica F2Ca, CaSO4 cu diverºi activatori - Mn, Dy ºi Tm.

La început ne-am orientat spre LiF, dar am renunþatpentru faptul cã prezenta o serie de neajunsuri:

12 maxime - în practica dozimetricã sefoloseºte numai peak (maximul) 5 printr-opreîncãlzire la 2000C. Dupã iradiere-citire, pentru afi folosit are nevoie de un tratament termic derevenire;

o orã încãlzit la 4000C;24 de ore la 800C;rãcire cu vitezã controlatã pâna la tem-

pera-tura ambiantã.MgF2:Mn are un singur peak dozimetric la

aprox.2500C ºi dupã iradiere ºi citire în aparat, estegata de refolosire.

Sinteza MgF2:Mn este relativ simplã(MgCO3+2HF) ºi aici am urmãrit obþinerea unuirandament optim dupã reacþia de dopare cu Mn înstarea de valenþa 2+. Operaþiunea era urmatã de

tratamentul termic pentru fixarea centrilor activi.Optimizarea parametrilor temperatura-timp pediverse paliere, se fãcea prin iradiere - citire,urmãrind mãrimea semnalului ºi fadingul diferitelorprobe prelevate. Dacã regimul termic nu era cores-punzãtor, capcanele formate puteau fi superficiale ºiatunci aveau un fading mare, neconvenabil, sauprea profunde ºi pentru obþinerea semnaluluicreºteam temperatura, ºi se emiteau radiaþiiinfraroºii supraestimându-se semnalul.

Tot la aceastã fazã de tratament termic, tre-

 buie sã amintesc trecerea Mn2+ la starea de valenþã6+ (Mn6+) însoþitã de ,,blestemata" culoare roz care

ne-a torturat multã vreme, ºarja fiind total compro-misã prin semnal aproape inexistent din cauzanuanþei roz-violacee, mult diferitã de cea albã.

La un regim termic bine stabilit ceva pertur- ba procesul ºi acel ,,ceva" a fost gãsit, ºi anumeprezenþa oxigenului în atmosferã de azot sau argonpe care o foloseam ca ,,atmosferã inertã”, ºi astfel amai apãrut ºi problema purificãrii gazelor inerte.

Probleme privind stingerea semnalului auapãrut ºi din cauza variaþiei compoziþiei MgCO3 (de

la Ocna Mureº) faþã de MgCO3 p.a. Elementul care

includea acest neajuns era datorat prezenþei Fe3+ la

concentraþii mai mari de 10-3 %, care atât princuloarea roºiaticã, cât ºi prin consumul de electroni,era nedorit.

Dupã tratamentul termic, urma mojararea ºisitarea pentru a alege fracþiunea granulometrica cusemnalul cel mai mare, pe care le-am gãsit la dimen-siunea particulei de 70-72 microni.

În faza de cercetare ºi elaborare a modeluluiexperimental, am înglobat pulberea de MgF2:Mn în

teflon (poli-tetrafluor-etilena - PTFE) urmatã decompactarea amestecului pulbere-teflon la diversepresiuni pentru a stabili valoarea optimã a acesteia, în funcþie de semnalul maxim obþinut. Odatã cuaceastã fazã, am început verificãrile parametrilor

obþinuþi pe pulberea de MgF2:Mn ºi aducerea lor lavalorile cerute de temã, în limita de erori pentruamestecul pulbere-teflon. Operaþiunea înglobãriipulberii de MgF2:Mn în teflon era destul de dificilã

pentru cã P.T.F.E. se încarcã electrostatic.Definirea ca termofosfor a MgF2:Mn a cerut

un mare volum de muncã, deoarece fiecare carac-teristicã dozimetricã se fãcea prin operaþiunea deiradiere-citire ºi pentru o bunã statisticã, aceasta serepeta de 5-7 ori.

Geometria de iradiere stabilitã iniþial trebuiasã rãmânã constantã pentru a avea o bunã repro-ductibilitate.

Biografia acestui termofosfor de la ideea deintroducere în înzestrare, a fost plinã de împliniri, îndoieli, reluãri ºi de un mare efort de voinþã ºi per-severenþã, proces în care pãrerea fiecãrui membru alcolectivului era reþinutã ºi verificatã.

Activitatea de cercetare începând cu do-cumentarea ºi pânã la modelul experimental pre-supunea parcurgerea a sute de pagini - tratate fun-damentale, articole, brevete, STAS-uri etc., din care

se extrãgeau ºi se sistematizau materialele pe pro- bleme distincte pânã se conturau soluþiile pentru

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

81

Page 84: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 84/92

rezolvarea temei. Indiferent de multitudinea materi-lelor studiate, soluþiile nu apãreau fãrã efortul inte-lectual ºi fãrã a lãsa imaginaþia sã lucreze sau ceea cenumim ,,poezia” cercetãrii, urmatã de o perioadã desedimentare a cunoºtinþelor ºi ideilor.

Nu aº vrea sã mã opresc mult asupra acestoraspecte, dar nici nu pot trece cu vederea modul încare era privitã la un anumit nivel activitatea decercetare ºi implicit cercetãtorii.

În sprijinul afirmaþiei de mai sus, pot amintiinutilele planificãri zilnice de parcã inspiraþia, ideilevin pe bazã de plan, dar ceea ce era mai dureros, erafaptul cã unii puneau acest balast inutil al activitãþiide cercetare, pe primul plan.

Am prezentat câteva din aspectele de cerce-tare pentru realizarea unui produs reprezentativ

dozimetriei radiaþiilor nucleare contribuind ladotarea tehnicã a armatei cu un produs performant.

Acum când totul este istorie, mica mea con-fesiune nu poate reda toate trãirile membrilor colec-tivului - bucuria succesului, deziluzia eºecului, anali-za

 fiecãrui detaliu, pentru a putea relua experimentãrile cu

încredere în reuºitã.

Ansamblul activitãþii noastre a fost uneoriperturbat de lipsa de încredere manifestatã de uniicare puneau la îndoialã etica ºi chiar competenþanoastrã, conform proverbului: ,,nimeni nu-i filosof

 în þara lui". În acest context, nu pot sã nu amintescepisodul activãrii Mg ºi Mn la radiaþii fotonice(gamma). Cu toate cã am susþinut cã procesulactivãrii la radiaþii fotonice se petrece de la 7MeV în

sus ºi nu la 3MeV, cât este energia gamma la fisiu-ne, totuºi ni s-a impus sã executãm proba laInstitutul de Fizicã ºi Inginerie Nuclearã (I.F.I.N.). Lacomanda adresatã I.F.I.N.-ului, acesta ne rãspundeconfirmând afirmaþia noastrã. Cu toate acestea, nis-a cerut executarea probei. Acest fapt a presupussub aspectul material costuri mari ºi timp, iar subaspect moral instituþia militarã în general, iar noi -Laboratorul de dozimetrie - ca specialiºti, am fostdiscreditaþi.

La fel s-au petrecut lucrurile ºi la probele dereproductibilitate - 300 iradieri-citiri pe care le-am executat în cadrul probelor de ,,casã” pentruelaborarea modelului experimental. Prezentândrezultatele noastre, acestea nu au fost luate în con-sidera-þie ºi ni s-a cerut sã fie executate de colectivul

de omologãri de la I.F.I.N. Verificãrile au durataproximativ un an ºi au implicat costuri foarte mari,confirmând în final rezultatele pe care le prezen-tasem noi.

Privind retrospectiv, fãrã falsã modestie, potafirma cã în cei 42 de ani cât am servit instituþiamili-tarã (7 de ani la trupã, 23 de ani în cercetareaºtiinþificã ºi 7 ani în învãþãmântul universitar) mi-am adus modesta contribuþie la dezvoltarea ºi con-solidarea organismului militar corespunzãtoretapelor parcurse, acumulând o oarecare experienþã

de viaþã. În virtutea acestui fapt, îmi permit sã lespun celor mai tineri ca mine ºi care au îmbrãþiºatcariera militarã, cã nimic nu este uºor, dar nimic nu

este imposibil .

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

82

N.R.Între realizãrile remarcabile ale chimiei militare din anii 70 ºi 80 ai secolului din

urmã, cercetarea ºtiinþificã ºi rezultatele ei constituie, fãrã îndoialã, un vârf. Fascinat deepistemologie, de aspectele psihologice ale muncii de cercetare - despre care s-a spusde-a lungul timpului o mulþime de aforisme, curiozitãþi ºi lucruri de senzaþie - cred cãmarii inventatori în demersul lor, trãind intens ºi dramatic, cum frumos spuneþi dum-neavoastrã ,,bucuria succesului, deziluzia eºecului, analiza fiecãrui detaliu”, acced spreculmile creaþiei pe un teren ostil, cu drumuri întortocheate, de multe ori înºelãtoare, cudezamãgiri, incertitudini ºi revelaþii. Sau ne-am putea imagina o piramidã a cãrei imen-sã bazã ar fi înceþoºatã în trans-piraþia urcuºului greu ºi la care abia cãtre vârf s-ar întrezãri raza de luminã a inspiraþiei ºi norocul. Este adevãrat cã unii mai inspiraþi auexclamat Evrika înainte de a-ºi propune sã descopere ceva anume (dar probabil chinuiþi în subconºtient de idee), ºi numai dupã aceea au început sã-ºi punã întrebãrineliniºtitoare ºi sã reia procesul invers pe care, din întâmplare, au ajuns la descoperirearespectivã.

Dincolo de realitatea ºi dramatismul faptelor, de mesajul confesiunii Dvs., este un

articol captivant, scris, pe alocuri, cu umor ºi ironie finã. M. GRIGORESCU

Page 85: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 85/92

În anul ce a trecut de la înfiinþare, Asociaþia Cadrelor de ChimieMilitarã în Rezervã ºi în Retragere(A.C.Ch.M.R.R.) s-a afirmat ca având unrol important în promovarea cuconsecvenþã în rândul membrilor sãi asentimentului de solidaritate, camara-derie ºi dragoste faþã de arma ºispecialitatea în care au muncit atâþia ani,timp care a însemnat dezvoltareaimpetuoasã a protecþiei împotrivaarmelor de distrugere în masã ºi amijloacelor incendiare la toate categoriilede forþe ale armatei. Asociaþia a luatnumele marelui chimist devenit ulteriorsavant de notorietate mondialã, profesor-doctor docent, academician în 1955,C.D.Neniþescu (1902-1970), pentru cãacesta ºi-a adus contribuþia deosebitã laprepararea unor substanþe toxice, afuncþionat ca ºef al laboratorului de gazetoxice de luptã (1931-1935) al Serviciuluide Apãrare Contra Gazelor, ca redactor ºiapoi ca membru în comitetul dedirecþiune al revistei de specialitate

ANTIGAZ (1927-1943, pãstrat pânã astãzi în Bibl ioteca „Academiei Române”datoritã importanþei revistei, ºi la Centrulde Cercetare ªtiinþificã pentru ApãrareNBC ºi Ecologie) etc. A fost profesorulmultor generaþii de chimiºti care au lucratºi în armatã (vezi Apãrarea NBCnr.1/2000, p.41-44). Acestea suntmotivele care ne-au determinat sãalegem acest nume pentru asociaþie,precum ºi faptul cã în perioadainiþialã (2000-2002) nimeni nu acontestat acest nume.

Aºa cum am mai precizat ºi cualte ocazii, pot fi membri ai asociaþieinoastre, generali, ofiþeri, maiºtri militari,subofiþeri ºi civili care au ieºit la pensiedin unitãþile de profil din ArmataRomâniei sau din alte compartimente despecialitate din economia naþionalã, carese asociazã în mod voluntar, doresc ºi pot îndeplini cerinþele statutului, cu altecuvinte, nu pot fi membri ai asociaþieinoastre ofiþerii de rezervã, care au avut ºiau acest statut, deoarece înConfederaþia Interaliatã a Ofiþerilor

de Rezervã (CIOR) existã o structurãseparatã. Asociaþia Naþionalã a

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

83

AAASSSOOOCCCIIIAAAÞÞÞIIIAAA CCCAAADDDRRREEELLLOOORRR DDDEEE CCCHHHIIIMMMIIIEEEMMMIIILLLIIITTTAAARRRÃÃÃ*** ÎÎÎNNN RRREEEZZZEEERRRVVVÃÃપªIII ÎÎÎNNN RRREEETTTRRRAAAGGGEEERRREEE,,,,,,CCCOOOSSSTTTIIINNN DDD...NNNEEENNNIIIÞÞÞEEESSSCCCUUU”””General de brigadã (r)ing.Dumitru PRUNACHE

*Denumirea dupã statutul aprobat în 2002. În prezent se foloseºte mai desterminologia care asigurã interoperabilitatea ºi compatibiltatea conceptualã ºi

operaþionalã cu structurile similare din armatele statelor NATO, cuprinsã înstandardele militare operaþionale (SMO), unde conceptul central este „apãrareNBC”.

Page 86: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 86/92

Ofiþerilor de Rezervã, în curs deconstituire, este sprijinitã efectiv,organizatoric, logistic ºi financiar deS.M.G. ºi de U.N.C.M.R.R. pentru adeveni funcþionalã în cel mai scurt timp ºia-ºi ocupa locul în rândul celorlalteasociaþii ale ofiþerilor de rezervã din þãrileNATO.

Asociaþia noastrã numãrã la

aceastã orã 72 de membri în garnizoana

Bucureºti ºi 40 de membri în filialele de la

Câmpulung (15), Buzãu (13) ºi Huºi (12),

deci 112 membri ºi sperãm ca pe viitornumãrul de filiale ºi de membri sãcreascã în continuare.

Calea aleasã este complet legalã,

filialele se pot înfiinþa, fãrã sã plãteascã

nimic, dar sub denumirea AsociaþiaCadrelor de Chimie Militarã în Rezervãºi în Retragere ,,Costin D. Neniþescu”,

filiala, spre exemplu, Câmpulung Muscel.Filialele nu au personalitate  juridicã (dar

deocamdatã nu au nici cu cine sã se judece

ºi sã sperãm cã nu vor avea nici pe viitor).

Când se vor strânge fonduri, filialele pot

declanºa activitatea de obþinere a

personalitãþii juridice conform Ordonanþei

de Guvern nr.26 din 30 ianuarie 2000, care

reglementeazã activitatea „Asociaþiilor ºi

fundaþiilor”. Atunci, legal, cu aprobarea

A.C.Ch.M.R.R., pot sã-ºi aleagã un alt

nume, conform legii.Asociaþia Cadrelor de Chimie

Militarã în Rezervã ºi în Retragere„COSTIN D. NENIÞESCU” s-a înfiinþatlegal, fiind înregistratã la judecãtoriasectorului 4 al municipiului Bucureºti, la 5

septembrie 2002 (Dosar nr.79/A – PJ); înscrisã în registrul special al instanþei la

nr. 38 din 14.10.2002 ºi obþinândCertificatul de înscriere a persoanei juridice, fãrã scop patrimonial, nr. 53 din16.10.2002. Asociaþiei i s-a asiguratsediu la Centrul de Cercetare ªtiinþificãpentru Apãrare NBC ºi Ecologie.Asociaþia are statut propriu completat cuunele precizãri ca urmare a afilierii laUniunea Naþionalã a Cadrelor Militare în Rezervã ºi în Retragere „AlexandruIoan Cuza” (Nr.573 din 22.05.2003) ºi aHotãrârii Conferinþei anuale a asociaþiei

din 10 decembrie 2003. Cine doreºte sã înfiinþeze filiale în garnizoanele Sibiu,Cluj, Iaºi, Oradea, Vaslui etc. ºi nu aprimit documentele de bazã îl rugãm sãsune la telefonul 021/684.74.07 (Gl.Bg. în rez. Ignat Vasile) sau la alte telefoanecomunicate anterior pentru a le obþine(Revista Apãrare NBC nr. 5, 1/2003, p 77).

Obiectivele de bazã pe care le

avem în activitatea noastrã au fost ºi rãmânurmãtoarele: menþinerea la cote înalte în

rândul membrilor sãi a spiritului de armã ºi

a dragostei faþã de Armata Românã;

apãrarea ºi respectarea onoarei ºi demnitãþii

militare; participarea la educarea tineretului

 în spiritul dragostei faþã de patrie ºi de

tradiþiile armatei române ºi ale chimiei

militare; întrajutorarea colegilor de armãcare au ajuns la o vârstã înaintatã ºi care se

pot gãsi în situaþii dificile; acþionarea

permanentã, alãturi de U.N.C.M.R.R., în

sprijinul protecþiei sociale a cadrelor

pensionate, în scopul menþinerii unor

condiþii de viaþã decente etc.

Pânã în prezent asociaþia aorganizat ºi desfãºurat urmãtoareleactivitãþi susþinute de majoritatea

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

84

Page 87: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 87/92

membrilor sãi, astfel:1. În anul 2003 a organizat în

garnizoana Bucureºti un simpozion ºi un

dineu cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înfiinþarea primelor structuri de apãrare

NBC (chimie militarã) în Armata României.

La activitate au participat membrii asociaþieiºi invitaþi, dintre ofiþerii activi ºi în rezervã.

Materialele prezentate au scos în evidenþã

principalele etape din istoria armei ºi dinviaþa membrilor asociaþiei noastre, care au

fost prezenþi la aceastã istorie peste 40 de

ani cu întâmplãri ºi realizãri, deosebite, darºi cu unele neîmpliniri. La dineu am stat

alãturi ofiþeri activi ºi pensionari,

aprofundând cele prezentate în materiale ºisimþindu-ne foarte bine. De asemenea,

colectivul de conducere al asociaþiei, trecândpeste anumite împotriviri ale unor colegi, a

organizat deplasarea ºi participarea, cu o

contribuþie modestã, la sãrbãtorirea ZileiApãrãrii NBC – 15 mai 2003, în

garnizoana Câmpulung, alãturi de chimiºtii

activi ºi pensionari, unde ne-am simþitexcelent. Nici nu ne puteam simþi altfel,

 într-o zi aniversarã, când majoritatea dintre

noi a deschis ochii în aceastã armã, a trãit ºis-a împlinit o datã cu ea, punându-ne

umãrul ºi conºtiinþa ca dupã noi sã rãmânã

ceva notabil în arma apãrare NBC (chimiemilitarã), iar acum având ocazia sã vedem

sau cel puþin sã-ne închipuim cã vedem,

ceea ce reprezintã arma pe care am servit-ocu devotament pânã la pensionare.

2. Spuneam mai sus cã ne-ampropus sã-i ajutãm pe colegii de armã, care

se gãsesc în situaþii dificile. Suntem mândri

sã o spunem cã din economiile asociaþiei înanul 2003, am putut sã ajutãm un coleg,

care în urma unei boli nemiloase a rãmasfãrã ambele picioare.

3. Ne-am strãduit, dar nu am

reuºit întotdeauna, ca întrunirile tri-mestriale ale membrilor asociaþiei sã fie cât

mai bine organizate ºi sã aibã la ordinea de

zi informãri cât mai inte-resante pentru toþipensionarii, pentru a fi nu numai simple

 întâlniri, ci ºi un prilej de a petrece plãcut

timpul liber. Desigur, cine vine cu altegânduri la întrunirile trimestriale, n-o sã

poatã sã contribuie la buna dispoziþie ºi

liniºtea nici a colectivului de conducere alasociaþiei, nici a membrilor sãi.

Ne propunem ca pe viitor sã ne

perfecþionãm activitatea ºi prin actualizareastatutului la noile condiþii de „afiliatã laUNCMRR”, sã mãrim numãrul de membriºi de filiale, sã organizãm activitãþi care sã

intereseze mai mult pe membrii asociaþiei ºi

sã colaborãm mai strâns cu celelalte asociaþiiafiliate (a medicilor, a geniºtilor, a ofiþerilor

de cãi ferate etc.) pentru îmbunãtãþirea ºi

diversificarea muncii.Asociaþia noastrã salutã mãsurile

luate de conducerea statului pentru

devansarea etapelor de recalculare apensiilor militare, mãsuri care îmbunãtãþesc

simþitor condiþiile de viaþã ale pensionarilor

militari.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444MEMORIALISTICÃ

85

Page 88: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 88/92

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444RIDENDO CASTIGAT MORES

86

Paginã realizatã de cãpitan Gabriel Covaliu

Page 89: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 89/92

1. Doresc sã mulþumesc membrilor consiliului editorial, careau exprimat pãreri ºi au formulat propuneri în legãturã cu arhitec-tura ºi conþinutul revistei. De asemenea, celor care ne-au propusarticole pentru publicare. Salutãm prezenþa în acest numãr acomandanþilor batalioanelor de apãrare NBC cu articole pe care le

apreciem ca interesante pentru cititorii noºtri ºi, totodatã, le mulþu-mim pentru sprijinul acordat în vederea apariþiei la timp a revistei.

2. Am primit pe adresa redacþiei un numãr de ºase articolesemnate de ofiþeri membri ai Asociaþiei Cadrelor de ChimieMilitarã în Rezervã ºi în Retragere ,,Costin D.Neniþescu”, cãrorale-am dat ,,undã verde”  în acest numãr al revistei, cu excepþia adouã articole pe care însã le consider interesante din punct devedere ºtiinþific ºi lãmuritoare din postura de cercetãtor al istorieitrupelor chimice. Articolele în cauzã aparþin domnului Gl.bg. (r)ing. Dumitru Prunache, cãruia încã o datã, în calitatea pe care o

am, doresc sã-i aduc respectuoase mulþumiri pentru interesul constant ºi aportul pe care îl are însusþinerea rubricii de Memorialisticã .Unul dintre articole, intitulat ,,Acþiunea acutã a dozelor de radiaþie nuclearã”, destul

de consistent ca volum, foarte elaborat, are la bazã documentarea autorului din surse bibliograficede primã mânã . Dupã cum scrie domnul general în nota de autor, ,,...materialul selecþionat va prezen-

ta interes pentru specialiºtii NBC, care doresc sã citeascã, dar ºi pentru cei ce cautã noutãþi”. Este ºi pãrereacelui care consemneazã aceste rânduri.

Cu privire la decontaminarea radiobiologicã sau la mãrirea vitezei de dezintegrare ºi demicºorare a concentraþiei radioizotopilor, cred cãprezintã interes ºi revista APÃRAREA NBCnr.6/2003, pag.58-63.

Celãlalt articol, se referã la ,,Învãþãmân-tul de protecþie antichimicã în (fosta)URSS”. Autorul a avut amabilitatea de a-l însoþicu un set de fotografii istorice. Cu permisiuneadomnului general, vom consulta acest articol învederea elaborãrii istoriei armei.

Studiind tabelele anexã cu ofiþerii care auabsolvit ºcoala militarã de chimie ºi academia deprotecþie antichimicã în fosta URSS, în perioada1949-1964, 31 la numãr, am observat cã pe cel

puþin o treime dintre ei i-am cunoscut.

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444POªTA REDACÞIEI

87

PPPOOOªªªTTTAAA RRREEEDDDAAACCCÞÞÞIIIEEEIII

Page 90: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 90/92

Pe de altã parte, am rãsfoit multe dosare în arhivã, am citit memorialisticã, precum ºi lucrãrimonografice ale altor arme.

Cã aceºti absolvenþi ar fi introdus ,,ideologia sovieticã în armatã (noastrã, n.r.), succedând con-

 silierilor sovietici, în calitate de consilieri ai comandanþilor....”, personal, cred cã este o exagerare.

Asemenea afirmaþii îºi au sorgintea chiar în epocã, fiind vorba de o anumitã invidie dinpartea unor colegi, care considerau un privilegiu sã-þi perfecþionezi pregãtirea într-o armatã prie-

tenã , atât de puternicã.Probabil, la înapoierea de la studii, asemenea ofiþeri erau în atenþia superiorilor, prin faptul

cã dobândiserã o pregãtire superioarã ºi se conta pe promovarea lor în funcþii de rãspundere.Firesc!

Pe de altã parte, dacã astãzi se fac asemenea afirmaþii, este pentru cã mulþi ignoranþi, înderâdere ori intenþionat, cu sau fãrã discernãmânt, asociazã cu prea multã uºurinþã fosta URSS cutot rãul din lume. Nefiresc.

Asemenea aprecieri globalizatoare negativiste dãuneazã oamenilor ºi cunoaºterii istoriei.

Din ce rememoraþi, rezultã cã acolo aceºti ofiþeri au fãcut o pregãtire militarã de specialitate serioasã , cu mult accent pe latura practicã (instruire realã ). Nu au studiat operele clasicilor ºi nicipe Stalin (al cãrui cult, oricum, a apus prin 1956, dupã cel de-al XX-lea Congres al PCUS).

De asemenea, sã sperãm, domnule general, cã ofiþerii români, care se ,,ºcolesc” astãzi, înOccident, la NATO, nu vor fi ,,mâine” acuzaþi cã au fost ,,consilierii capitaliºti ai comandanþilor pen-tru introducerea ideologiei imperialiste în Armata României”. Altele sunt riscurile ºi ameninþãrile înzilele noastre. De data asta ne-am ales singuri prietenii.

Din pãcate, mulþi au rãmas tributari atât manierei de abordare, cât ºi limbajului specific uneiepoci care a marcat  profund conºtiinþele a cel puþin douã gneraþii, cu pericolul perpetuãrii unorinfluenþe nefaste ºi în educarea tinerilor de astãzi.

În concluzie, acest întreg silogism, dupã pãrerea mea, cade.Din nou remarc, stilul dumneavoastrã descriptiv, captivant, cu accentul pe detaliul intere-

sant.3. Articolul ,,Învãþãmântul în academiile militare din România, în perioada 1957-

1969 ºi pânã în prezent”, autor domnul Gl.bg. (r)ing.Dumitru Prunache, însoþit de un set defotografii va fi publicat în numãrul viitor al revistei.

4.,,Povestea lacului...” din numãrul trecut a fost o provocare. Ne place ca lacul cu insulãdin cazarma ªcolii sã constituie un simbol ºi o mãrturie a perenitãþii ºi durabilitãþii înfãptuirilorchimiei militare.

Existã ºi alte opinii care le contrazic pe cele care îi învãluiesc începuturile în legendã.

Bunãoarã, lacul este o excavaþie din timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial (1943-1944), înurma cãreia pãmântul rezultat ar fi servit la terasarea amplasamentelor pentru magaziile de scân-durã, necesare dislocãrii Depozitului Central de Materiale A.C.G. din Bucureºti. κi aminteºte cine-

va mai exact?5. Adresez din nou rugãmintea tuturor celor care ne scriu ºi ne

propun articole pentru revistã de a face aceasta în timp util; pentrunumãrul din primãvara viitoare, pânã la 1 februarie 2005. Pe dischetã,C.D. (ºi cu fotografii).

Mulþumesc ºi nu uitaþi cã dacã ne manifestãm (în scris),existãm!

Redactor-ºef col.(r) prof.Mihai GRIGORESCU

AAAPPPÃÃÃRRRAAARRREEEAAA NNNBBBCCC 888///222000000444POªTA REDACÞIEI

88

Page 91: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 91/92

Page 92: NBC magazine 8

7/28/2019 NBC magazine 8

http://slidepdf.com/reader/full/nbc-magazine-8 92/92